Justinian

Declinul Imperiului Roman se adanceste secolul IV-V. Institutiile sale se prabusesc, ultima atinsa de boala este institutia imperiala. Dupa Constantin cel Mare s-a reluat conducerea in doi sau mai multi imparati. In 395 Theodosie cel Mare imparte imperiul in doua parti, impartirea fiind definitiva, imperiul de Apus si de Rasarit-occidentul traieste mai mult la umbra Rasaritului, dar mai ales este simplu instrument la dispozitia generalilor Germaniei: Odoacru, un rege obscur de origine germana, in anul 476 pune capat imperiului. Ultimul imparat din Apus Romulus Augustus-copil de 13 ani este inlaturat, iar insemnele imperiale sunt trimise in Rasarit, la Constantinopol. Barbarii care patrunsesera in imperiu, pun bazele unor regate barbare. Primele regate barbare au fost intemeiate de neamurile germanice: sarmatii puse in miscare de tavalugul hun in 376; vizigotii lui Alaric pun bazele regatului vizigot in S Galiei in 410 extinzandu-se apoi si in Spania. Exemplul vizigot este luat si de vandali care se aseaza in Africa de N, intemeind in 429 regatul vandal. In vestul Galiei se aseaza francii, care sub conducerea lui Clovis au intemeiat regatul franc(481-751). In Italia regatul germanic intemeiat de Odoacru este preluat de teodoric cel Mare. In Britania pun stapanire anglo-saxonii, asezandu-se pentru o perioada de un veac. Tot Imperiul Roman de Apus se prabuseste, instalandu-se popoarele germanice. In timp ce lumea occidentala imperiala disparea, in rasarit Imperiul Bizantin

a cunoscut o continua dezvoltare, punand bazele unei civilizatii infloritoare, influentata si de elemente grecesticivilizatia bizantina. Imperiul bizantin a beneficiat in secolele V-VI de o mare personalitate politica si militara imparatul Justinian anii 527-565. Justinian dispunind de armate instruite si comandate de generali capabili precum Belizarie si Narcis se indreapta impotriva regatelor barbare cu dorinta de unificare a orientului cu occidentul. Recucereste Africa de Nord de la vandali, partea italica de la ostrogoti si Peninsula Iberica de la vizigoti. Efortul militar epuizeaza statul ce se confrunta in interior cu o mare rascoala in anul 532 rascoala numita Mica. Toate cuceririle vor fi pierdute rind pe rind. Imperiul Bizantin si-a itemeiat existenta pe crestinism, imparatii erau incoronati de patriarhi considerati de origine divina. Justinian a realizat un celebru cod de legi juridice carei poarta numele. Cultura a cunoscut o deosebita inflorire in aceasta perioada. S-au realizat constructii monumentale ca: palatul imperial din Constantinopol, hipodromul si bazilica Sf. Sofia, ultima fiind cea mai mare constructie bizantina devine moschee in sec. XV, dupa cucerire Constantinopolului de catre turci in anul 1453. Astazi biserica Sf. Sofia este muzeu.