Sunteți pe pagina 1din 10

Semnele ortografice si de punctuatie

1.Apostroful ( ) a.indica absenta unei cifre sau a cifrelor de inceput ale anilor calendaristici care se pot scrie dupa modelele: anul 948,anii 70 b.apare in operele literare(epice sau dramatice),pentru a marca o caracteristica a vorbirii unui personaj: al fel, saru mana,pan la Ploiesti c.in poezie apostroful este folosit pentru pastrarea ritmului si a masurii versurilor : Poa sa ploua ca nu-mi pasa.M-a facut mama frumoasa d. apare in cuvinte imprumutate din alte limbi si neadaptate limbii romane: five o clock,D Artagnan,McDonals s 1.Este semn ortografic atunci cand se foloseste in formule,abreviate sau nu,care indica raportarea unitatilor de masura unele la altele:km/h,m/s etc. De asemenea,se uitilizeaza si in abrevierile specificului stiintific pentru domenii specializate:c/val(contravaloare) etc. Cand este utilizata ca semn ortografic,bara nu este flancata de blancuri,respectiv nu este precedata,nici urmata de blanc (doom2) 2.Este privit ca semn de punctuatie atunci cand: a.cand are valorile; -pe,supra(2/3-2 pe 3 sau 2 supra 3) -spre(in noapte de 2/3 mai-sau,respectiv(in dta de 1/14 iunie-in data de 1 sau 14 iunie;in data de 1,respectiv 14 iunie) -dintre..si...(relatia individ/stat-relatia dintre individ si stat) -ori(potret fizic/moral-portret fizic ori moral) b.cand delimiteaza versurile in transcrierea continua,fara alineat,situatie in care este flancata de blancuri (pentru a se evita eventuala confuzie a / cu litera l ): A fost odata ca-n povesti, / A fost ca niciodata, / Din rude mari imparatesti, / O preafrumoasa fata. / /...etc 1. Blancul sau pauza alba,ca semn ortografic,este dat de spatiul alb care se foloseste in delimitarea si separarea: -unor cuvinte intr-un enunt( vine si mama la film!) -componentelor unor cuvinte compuse(Raul Alb,cincizeci si opt...) -componentele unor locutiuni(bagara de seama, a avea de gand, de asemenea...) -componentelor unor grupuri relativ stabile de

2.Bara oblica[/]

3.Blancul( spatiul alb)

4.Cratima(-)

cuvinte,pe care le diferentiaza fata de alte cuvinte scrise si pronuntate legat(cate o data fata de cateodata;nici un fata de niciun etc.) 2.Ca semn de punctuatie, se foloseste pentru realizarea asezarii in pagina a unui text,in special a textului poetic(in care versurile se scriu uneele sub altele) 1.Ca si semn ortografic poate avea : -caracter permanent(de-a baba-oarba,ti-l da , si-a luat..) -caracter accidental,datorita rpstirii in ritm rapid(de abia/de-abia,de atunci,de-atunci...) Ca semn otografic,cratima se p[oate folosi: -in interiorul unui cuvant (a reimparti/a re-imparti.showul...) -in abrevieri(dumneata/d-ta,RATB-ul/R.A.T.B-ul..) -intre doua sau mai multe cuvinte(mi-o cere,primministru,mai-mult-ca-perfectul ..) Cratima are rolul de a lega sau ,dimpotriva,de a desparti cuvinte sau segmente din cuvant. a.Cratima leaga: -cuvinte pronuntate impreuna,permanent sau accidental (datorita ritmului rapid al vorbirii): la umbra,[-]n intuneric,gandirea-mi se arata b.Cratima desparte: -silabele unui cuvant pronuntat sacadat,pentru intensificarea sensului( Ne-no-ro-ci-tu-le!,No-ta-zece!,...) -segmentele/silabele unui cuvant in situatia despartirii acestuia la capat de rand. 2.Ca semn de punctuatie,cratima se foloseste in urmatoarele situatii: -intre cuvinte repetate (substantive, adjective, advrebe, interjectii),cand acestea formeaza o unitate(Venira valuri-valuri peste noi//Fata era frumoasa-frumoasa,ca o printesa.//Mai-mai sa dea peste el!...) -intre numerale,pentru indicarea aproximatiei(doitrei elevi,10-15 milioane...) Intre substantive sau numerale care precizeaza: y Limita de spatiu,directia,aproximarea distantei etc.(distanta Iasi-Bucuresti,pe ruta Bucuresti-Ploiesti...) y Limita de timp,aproximarea unei perioade/a unui interval/a unei epoci(perioada 22 dec-6ian etc) y Ierarhia intr-o clasificare,succesiunea(am ocupat locurile 2-6,cap.X-XIX,cls a Iia-a IVa...etc)

5.Doua puncte(: )

Folosite numai ca semn de punctuatie [:] au rolul de a atrage atentia asupra a ceea ce urmeaza dupa ele,indiferent de natura elementelor pe care le introduc . 1.Principala functie a acestui semn de punctuatie este cea demarcativa/de delimitare,anuntatnd sfarsitul vorbirii indirecte si inceputul vorbirii directe(in dialog): -printr-un verb de declaratie exprimat,dupa care urmeaza reproducerea vorbelor altcuiva sau chiar a replicii vorbitorului: Si vazandu-l pe zmeu zise : Corbule,corbule,pasare cernita.... -printr-un verb de declaratie subinteles: Nae,[..]ofteaza adanc:-Eu pot pentru ca sa-ti spui pe parola mea de onoare[....] -printr-un substantiv: cand ne invata cum sa spunem poeziile eroice[...]dadaea usor tonul: laaaaaa! Vorbirea directa inserata in monolog sar reprezentand o continuare fireasca a vorbirii indirecte/a relatarii se marcheaza cu semnele citarii( ),fara linie de dialog,delimitata sau nu de [:] ,dupa cum apar sau nu in text verbe de declaratie. Uneori,vorbirea directa propriu-zisa(dialogata)apare in alternanta cu vorbirea directa inserata(in monolog). In oprrele dramatice,precum si in operele epice dramatizate ,dupa numele personajului are rosteste replica apare obligatoriu semnul [:].Daca vorbirea directa propriu zisa se reproduc aidoma vorbele altcuiva sau propriile vorbe adresate cuiva in alta imprejurare,acestea se marcheaza c si/sau : . 2. Uneori semnul [:] este folosit pentru a marcea prezenta apozitiei(simple,multiple,complexe/inlantuite),pe langa un termen nominal sau verbal: -intr-o enumerare: Numai trei frati erau fericiti : Ecric,Gina,Sergiu. -o explicatie/precizare/lamurire,precedata cateodata de advrebe si locutiuniadverbiale explicative(adica,anume,respectiv.si anume,de exemplu...)sau de interjectii predicative,utilizate cu acelasi rol stilistic(iata,poftim,uite...): -Draga Iorgule,tu esti om de isprava: iti iubesti nevasta,copiii,dar esti un om comod,moldovan prin excelenta 3.Alte utilizari ale semnului : -pentru marcarea prezentei unui citat(un text oarecare,un proverb,o zicatoare,un pricipiu,un articol de lege,o teorie etc.). -pentru marcarea relatarii unui fapt, a expunerii unei idei/a unui punct de vedere. -pentru marcarea unor raporturi-

6.Ghilimelele/Semnele citarii[ ... ][<<...>>]

concluziv(deci,asadar),cauzal(fiinca,deoarece,caci,pentru ca ..),consecutiv(incat,asa incat..)sau concesiv(desi,cu toate ca,chiar daca...). -pentru marcarea absentei unui element strict necesar comunicarii -pentru marcarea schimbarii registrului afectiv si a intonatiei,mai ales in prezenta interjectii sau cand se departajeaza o parte imperativa de o parte interogativa. -pentru marcarea unor explicatii care se afla in raporturi sintactice incerte fata de elementul care anunta. Semnele de punctuatie care se folosesc numai dublu/in pereche( de deschidere,de inchidere),semnele citarii, cu functie demarcativa/de delimitare si/sau de identificare ,se intrebuinteaza: -cand se reproduce intocmai un text spus sau scris de cineva. -cand in context se atribuie alt sens/alta semnificatie unui element din comunicare -cand se transcriu titlurile operelor literare,artistice sau stiintifice si ale publicatiile,precum si alte denumiri generice(in tehnoredactarea computerizata,in locul ghilimelelor,transcrierea se poate face cu alt font,cu alt corp de litera sau cu alte caractere). -cand se transcrie denunumirea unei institutii sau a unei organizatii,pentru a delimita denumirea propriu-zisa de termenul generic. -Funeriu constata si prezenta altor utilizari ale ghilimelelor de deschidere ,pe care le-a denumit ghilimele iterative. Prin raportare la textul in care este situat, citatul se afla in urmatoarele situatii: -precedat in text de un verb de declaratie(exprimat sau subinteles) -urmat de un verb de declaratie sau un verb indicand o constatare,o relatie,o atitudine etc. -integrat in cursul firecc al textului -independent de restul textului -cu intercalari care nu apartin citatului(marcate prin izolarea intre virgule,intre linii de pauza sau prin alte mijloace sau semne grafice) In relatie cu alte semne de ortografie si de punctuatie,semnul ghilimele se comporta astfel: a.cu blancul: -ghilimelele de deschidere sunt precedate,dar neurmate de blanc,iar ghilimelele de inchidere sunt neprecedate,ci urmate de blanc. b.cu doua puncte: -intre [:] si [ }(ghilimelele de deschidere) apare

7.Linia de dialog si de pauza[-]

8.Paranteza(rotunda,dreapta)[(...)],[...]

obligatoriu blancul c.cu semnul intrebarii,cu semnul exlamarii,cu puncte de suspensie: -ghilimelele de inchidere se scriu imediat/fara blanc dupa aceste semne cu care marcheaza ultimul termen al citatului;daca acestea sunt semne finale alea comunicarii,dupa ghilimelele de inchidere a citatului nu se mai utilizeaza punctul. d.cu punctul: -daca citatul este intregat(nemarcat prin doua puncte)sau exemplificativ(marcat prin doua puncte),dar alcatuit dintr-un cuvant/grup de cuvinte,dintr-o propozitir sau o fraza incompleta,punctul final se pune dupa ghilimelele de inchidere. -daca citatul este integrat(nemarcat prin 2 puncte)sau exemplificativ,dar alcatuit dintr-o propozitie sau o fraza completa/independenta,punctul final se pune la sfarsitul acesteia,inaintea ghilimelelor de inchidere. -daca citatul se termina cu semnul intrebarii ,cu semnul exclamarii si /sau cu puncte de suspensie+ghilimelele de inchidere,nu se mai utilizeaza punctul final. 1.Este folosita ca senb de ortografie numai in scrierea unor cuvinte complex compuse,care contin cel putin un cuvant scris cu cratima(nord-nord-vest,nord-coreeabsud-coreean...) 2.Ca semn de punctuatie,linia de pauza se poate folosi in propozitie si in fraza,in urmatoarele situatii: -pentru delimitarea cuvintelor/a constructiilor intercalate si a apozitiilor explicative: tatal meu-Serghe Stan- era un barbat adevarat! -inainte unei comparatii careia ii lipseste adverbul comparativ -pentru marcarea interventiei autorului,a naratorului sau a unui personaj in cursul vorbirii directe sau la sfrasitul ei. Linia de pauza nu mai apare dupa semnul exclamarii,daca interventia se afla la inceputul sau la sfarsitul vorbirii directe. -pentru marcarea,in constructiile eliptice,a lipsei predicatului sau a verbului copulativ -pentru exprimarea unei atitudini afective a vorbitorului/a naratorului. -pentru marcarea elementelor componente ale unei enumeratii ample,redate schematic,ca mai sus. a.un adaos neintegrat cursului ideii/ideilor din text b.un adaos integrat In relatii cu celelalte semne de punctuatie,parantezele se comporta astfel:

9.Punctul [.]

10.Punctele de suspensie[...]

a.cu virgula: -cand fraza continua dupa textul din paranteza,trebuie folosita virgula dupa ultima paranteza in toate situatiile in care,daca n-ar fi paranteze,s-ar pune virgula b.cu punctul,cu semnul intrebarii,cu semnul exclamarii: -daca citatul este neintegrat/independent,la finalul unui text/al unei comunicari,aceste semne de punctuatie se pun inaintea parantezei de inchidere,iar dupa aceasta nu mai apare punctul. -daca citatul este integrat,dar aparand la finalul unui text/al unei comunicari,aceste semne de punctuatie se pun dupa paranteza de inchidere. 1.Este semn ortografic in abrevieri numai daca acestea pastreaza una sau mai multe litere sin partea initiata a cuvantului,nu si litera finala:dv.,dvs.,etc.,art.,s.a.s.am.d. 2.Ca semn de punctuatie,punctul se foloseste pentru a marca pauza care se face in vorbire intre propozitii sau intre fraze independente ca inteles.Textele dupa care se pune punct pot contine: -propozitii si fraze enuntiative: y Propozitii independente de cursul vorbirii y Fraze formate din propozitii enuntiative coordonate,principale sau subordonate y Fraze formate din propozitii enuntiative subordonate b.fraze continand propozitii interogative indirecte c.propozitii formate dintr-un cuvant/grup de cuvinte cu valoarea unei propozitii enuntiative,independente,dupa care vorbirea se intrerupe d.fraze fragmentate in propozitii pricipale,mai rar si numai din motive stilistice/de expresie-si in propozitii subordonate 3.Ca semn grafic,punctul neurmat de blanc se folosete pentru exprimarea cu ajutorul cifrelor: -a datei: 15.02.2010 -a orei: ora 12.00 -a numerelor mari intregi: 4.129.567 (nu extista o regula generala,dar ca urmare a influentei mass-media si a tehno redactarii computerizate,numerele de telefon se pot ortografia astfel: 021/77.45xxx;(021)777.45xxx;0745.123.xxx Punctele de suspensie,semn de punctuatie,au functie demarcativa/de delimitare a intreruperii-definitrive sau temporare,intentionate sau neintentionale-a cursului firesc al vorbirii si functie de substituire a unei replici nerostite intr-un dialog.Acestea pot aparea: -la inceputul unui fragment in proza(golurile

narative)sau in versuri,al unei replici etc.,pentru a semnala o pauza prelungita in raspuns,o reactie intarziata,generata de nehotarire,de dorinta de a gasi cuvintele care sa exprime exact sensul dorit,de menajare a interlocutorului etc. -in interiorul unei propozitii sau al unei fraze(uneori fragmentand-o in unitati logice de inteles),precum si in interiorul unei replici/al unui raspuns complex,pe care il fragmenteaza in propozitii sau in fraze scurte/dinamice,rostite cu intonatie ascendenta. -la sfarsitul unor propozitii si al unor fraze independente,complete sau incomplete,in vorbire directa sau indirecta ,de obicei pentru a sugera continuarea ideii exprimate in text,in sensul cerut de cursul firesc al vorbirii sau pentru exprimarea muta a surprinderii ,a reprosului,a nemultumirii ,a revoltei etc. 11.Punctul si virgula [;] Folosit numai cu functie de delimitare,punctul si virgula este semnul de punctuatie care marcheaza o pauza mai mare decat cea redata prin virgula si mai mica decat cea redata prin punct . a.raporturi de coordonare copulativa,adversativa sau concluziva intr-o enumerare,fragmentand o fraza-mai lunga sau mai scurta-in unitati logice de inteles. b.raporturi de subordonare care deduc din succesiunea ideilor si din structura lexico-gramaticala a textului. c.uneori marcheaza raporturi sintactice incerte,care nu pot fi clar deduse din ideatica textului sau din structura lexico-gramaticala;in practica evaluarii scolare,in asemenea situatii,este indicat sa se admita mai multe variante de interpretare. d.in anumite situatii,structura frazei nu permite utilizarea altui semn de punctuatie (spre exemplu a virgulei),deoarece structura gramaticala a textului ar deveni ambigua. e.in relativ putine situatii,delimiteaza o parte a enuntului(exclamativa)de alta parte(interogativa) f.deseori,la concurenta cu virgula,marcheaza sfarsitul unei propozitii/fraze incidente,care indica vorbirea altcuiva(vorbirea indirecta),interxalata in replica unui personaj(vorbire directa) g.accidental,poate aparea dupa adverbe de negatie/de afirmatie sau pe langa adverbe de mod ,folosire sau nu predicativ. Semnul exclamarii poate aparea : -la finalul unei fraze care contine o propozitie exclamatica asupra careia se insista in od deosebit sau care se termina cu o propozitie exclamativa,precum si la

12.Semnul exclamarii [!]

13. Semnul intrebarii [?]

14.Virgula[,]

finalul al unei propozitii exclamative independente. -la finalul unei fraze care contine o propozitie imperativa asupra careia se insita in mod deosebit sau care se termina cu o propozitii exclamative independente. -dupa fiecare exclamatie dintr-o insiruire de exclamatii(uneori in alternanta cu semnul intrebarii ,care marcheazainterogatiile). -dupa cuvinte,propozitii sau fraze incidente,pentru sublinierea caracterului exclamativ sau imperativ. -dupa cuvinte,propozitii si fraze incidente in text sau independente ,exprimand blesteme ,imprecatii/injurii,ocari etc sau reprezentand invocatii. -dupa unele vocative ,imperative(uneori ascociate in text). Semn de punctuatie cu functii de delimitare si/sau de demarcare,de identificare a sensului si a scopului comunicarii,precum si de substitutie a unei replici nerostite,semnul intrebarii marcheaza grafic intonatia propozitiilor sau frazelor interogative ,aparand dupa cuvintele,grupurile de cuvinte,propozitii si frazele cu caracter interogativ si care sunt intrebari directe . Semnul intrebarii poate aparea: -dupa cuvinte sau grupuri de cuvinte utilizate interogativ,in intrebari directe(pronume,adverbe,substantive,interjectii etc.),cu valoarea unor propozitii complete sau incomplete. -dupa propozitii si fraze interogative,uneori organizate intr-o insiruire de intrebari directe. -dupa fragmente de propozitii sau dupa propozitii interogative retorice -la sfasrsitul unei fraze continand propozitii dependente de o propozitie interogativa directa cu care incepe respectiva fraza. -la sfarsitul constructiilor interogative cu caracter dubitativ-deliberativ . -dupa fragmente,prpopozitii sau fraze in vorbirea indirecta libera (prin care se redau spusele cuiva in vorbire indirecta,dar fara utilizarea unor verbe de declaratie sau a unor conjunctii subordonatoare). Virgula ca semn ortografic poate aparea cu o functie asemanatoare cu a cratimei,in urmatoarele situatii: -in interiorul unor locutiuni advrebiale cu structura simetrica:cu chiu,ci vai;de bine,de rau... -intre cuvinte care se repeta ,identic sau cu o valoare apropiata(interjectii,advrebe,adjective):cioc,cioc,cioc Virgula ,ca semn de punctuatie interioara,reda o pauza scurta,urmata de ridicarea tonului.Utilizarea obligatorie a virgulei,conform instrumentelor normative,implica

diferite functii principale,distincte sau combinate,prin raportare la text. 1.Principala functie a virgulei este aceea de delimitare si /sau demarcativa : a.in exprimarea raportului de coordonare,respectiv in coordonarea prin juxtapunere a unitatilor sintactice din propozitie si din fraza,urmate sau nu de determinari,avand valoarea unui si copulativ: -coordonarii elementelor componente ale partilor multiple de propozitie : y Subiect multiplu y Nume predicativ multiplu y Atribut multiplu y Apozitie multipla -coordonarii unor atribute de tipuri diferite sau a unor complemente de acelasi tip: y Atribute de tipuri diferite: Scrisese o lucrare incompleta,cu greseli. y Complemente de acelasi tip: Vede Eufratul si Tigris,Nilul ,Dunarea batrana -coordonarii unor propozitii principale,urmate sau nu de determinari. -coordonarii unor propozitii subordonate de acelasi tip -coordonarii oricaror elemente dintr-o enumerare sau intre elementele repetate cu scop de intarire sau de degradare a sensului/a semnificatiei b.in exprimarea raportului de subordonare: -inzolarii unor atribute/a unor propozitii atributeive explicative(izolate),inclusiv de tip apozitiv -izolarii unor apozitii sau a unor propozitii apozitive,care au sau nu au si functie de atribut/de propozitie atributiva. -izolarii constructiilor gerunziale sau participiale,aflate la inceputul frazei. -izolarii diferitelor tipuri de propozitii circumstantiale,mai ales daca acestea au corelativ in regenta: y Circumstantiala de loc y Circumstantiala de timp y ------ ----- ---- de cauza y ------ ---- ----- de scop/finala y ----- --- -----conditionala y ----- ---- --consecutiva y ------ ---concesiva c.in exprimarea altor determinari gramaticale,care presupun obligativitatea izolarii: y A propozitiilor intercalate

A cuvintelor si a constructiilor incidente A adverbelor propozitionale/cu valoarea unei propozitii sau a unei fraze y A interjectiilor y A vocativelor 2.Virgula are si functia de identificare sintactica si/sau semnatica in diferite contexte. 3.Functia de substiturie a virgulei este evidenta in marcarea elipsei unui verb predicativ,copulativ sau auxiliar,situatie in care intra la concurenta cu linia de pauza. 4.Ca semn grafic ,cu functie demarcativa si de identificare,virgula apare in urmatoarele situatii: -in delimitarea elementelor unei constructii ce exprima aproximatia,la concurenta cu linia de pauza. -in matematica,la notarea zecimalelor,situatie in care nu este flancata de blancuri. y y

S-ar putea să vă placă și