AMENAJARI EXTERIOARE PALATUL VOIEVODAL TURDA

FAZA PT DE

LUCRARI ARHITECTURA

CUPRINS :

GENERALITATI...............................................................................................................pag.3 OBIECTUL 1: AMENAJARI EXTERIOARE A. SPTURI I UMPLUTURI........................................................................................ pag.5 B. PARDOSELI DIN PIATRA NATURALA SI SAPE PENTRU PARDOSELI.pag.8 C. CONFECTII METALICE: BALUSTRADE, GRILE.. .......pag.12 D. ZIDARII......pag.14 E. MORTARE PENTRU ZIDARII.......pag.20 F. TENCUIELI........pag.23 G. VOPSITORII......pag.29

OBIECTUL 2: DEPOZIT A. SPTURI I UMPLUTURI........................................................................................ pag.34 B. ZIDARII......pag.37 C. MORTARE PENTRU ZIDARII.......pag.43 D. TENCUIELI........pag.46 E. TAMPLARII-GEAMURI-FERONERIE........pag.59 F. INVELITORI........pag.72 G. DULGHERIE.......pag.75 H. HIDROIZOLATII.........pag.79 I. ZUGRAVELI SI VOPSITORII............pag.88

GENERALITATI

1.1. Prezentul caiet de sarcini are ca obiect lucrarile de arhitectura privind Amenajarea traseului pietonal str. Franceza zona Curtea Veche , lucrari precizate prin proiectul tehnic in conformitate cu functiunile propuse prin tema de proiectare. 1.2. Zona pe care se intervine se afla in centrul istoric al Municipiului Bucuresti. Traseul pietonal se amenajeaza prin relocarea gardului ce imprejmuieste Muzeul Curtea-Veche in scris in LMI/2004 cu nr. 1060, cod B-II-a-A-18779 cu denumirea Ansamblul medieval Curtea Veche. 1.3. Inainte de inceperea lucrarilor antrepriza (antreprenorul general) va confrunta proiectul cu situatia de pe teren, iar in cazul lucrarilor speciale pe care nu le poate executa cu fortele proprii se va consulta cu subantreprizele specializate atat in privinta conditiilor tehnice de executie cat si a pretului si termenului. 1.4. Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru executarea lucrarilor, n conformitate cu proiectele. In afara de verificarea terenului, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri ntre diferitele piese, sa le semnaleze n scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp de catre proiectant. In caz contrariu, antrepriza ramne responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse n sarcina ei. 1.5. Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au fost predate la contractare, precum si a ntocmi obiectiunile, inclusiv sugestiile ce ar avea de facut, pentru eventualele mbunatatiri ale solutiilor din proiect. Este obligatoriu sa traseze sau sa puncteze o linie de vagriz, dupa executarea desfacerilor si a decaparilor si sa intretina pe toata durata santierului, pana la excutarea straturilor finite la diferitele nivele, aceasta linie. 1.6. Proiectantul impreuna cu antreprenorul general, subantreprenorii si beneficiarul vor intocmi graficul de esalonare al lucrarilor dupa acceptarea ofertei de catre beneficiar, in functie de ordinea fireasca a lucrarilor si de capacitatile anuale de finantare. 1.7. Subantreprenorii vor beneficia de conditiile necesare de lucru in santier, asigurate de antrepriza generala si se vor supune acelorasi norme si regulamente privind igiena, protectia muncii si P.S.I. 1.8. Antrepriza cat si subantreprizele vor lucra numai cu materiale agrementate pe teritoriul tarii si sunt obligate sa ceara certificate de calitate si garantie furnizorilor de materiale, ce vor fi puse la dispozitia comisiei de receptie. 1.9. Lucrarile executate de catre antreprenor sau subantreprenori in ateliere vor fi montate numai dupa vizionarea si avizul proiectantului, iar dupa caz executia in serie se va face dupa avizarea prototipului. 1.10. Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca ct mai putine inconveniente stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, lund masuri pentru a nu mpiedica circulatia si accesul la cladirile nvecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare plantatiile, constructiile, instalatiile nvecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de dirigintele santierului n acest scop. Antrepriza va lua, deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare, beneficiarul nelundu-si nici o raspundere n privinta acestora. Antrepriza este obligata a asigura paza lucrarilor santierului, pna la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari. In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare de toate pagubele se s-ar aduce, att santierului ct si constructiilor nvecinate din cauza incendiilor ce au luat nastere din lipsa acestor masuri. 1.11. Antrepriza este obligata a lua toate masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier, sa fie feriti de accidente. In acest sens antrepriza va intocmi toate formalitatile cu lucratorii sai privind privind Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Regulamentul (MLPAT 9N/15.03.1993) privind protectia si igiena muncii in constructii. Pentru orice accident survenit pe santier, n timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza ramne singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, ct si fata de autoritati, fara recurs n contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va ajuta ntotdeauna autoritatile publice n cercetarile ce le-ar avea pe santier.

Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor elementare de higiena necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor). 1.12. La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va nlatura movilele de pamnt, materialele, molozul, gunoaiele, astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii care au fost distruse de antrepriza n timpul executarii lucrarilor, acestea se vor reface de antrepriza pe spezele proprii. 1.13. In conformitate cu Legea pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de lucrari executate, dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat, n care sa se nscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si planuri cotate amanuntit care vor fi sau atasate la acest carnet, sau constituite n dosare speciale de atasament. Dirigintele santierului va controla si verifica ntocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de dnsul nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor. Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de nscrierile facute n carnetul de atasament si sa le subscrie. 1.14. Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier (dispozitii de santier) date de beneficiar sau de proiectant, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier, care se va pastra n permanenta la locul lucrarii. Daca pe timpul executiei apar lucrari suplimentare, acestea vor fi transmise antreprenorlui prin dispozitii de santier sau prin proiecte suplimentare intocmite de proiectant cu acordul beneficiarului, ce vor fi atasate carnetului cu ordinele de santier. In baza acestor dispozitii si proiecte antrepriza va intocmi devize oferta suplimentare. Antrepriza este datoare sa subscrie n acest carnet la primirea fiecarui ordin. 1.15. Indata dupa terminarea lucrarilor, n urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor urmata apoi de receptia finala si cea definitiva in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. 1.16. Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, obiectele sau materialele de orice fel, pe care le-ar gasi n timpul executarii lucrarilor n sapaturi, darmari etc.

OBIECTUL 1: AMENAJARI EXTERIOARE

A. SPTURI I UMPLUTURI
A.1. DATE GENERALE 1.1.Limita de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de spturi din interiorul structurilor i turnarea umpluturii n jurul elementelor ngropate ale cldirii . Toate aceste lucrri se vor executa n conformitate cu planele i cu prevederile prezentului capitol. Termenul "Nivel finit" se va folosi pentru a defini cota obinut dup terminarea spturilor sau umpluturilor. Termenul "Nivelul excavaiei" se va folosi pentru definirea cotei la care se termin lucrrile de spturi i de unde ncepe turnarea primului strat de umplutur, egalizare, etc. 1.2.Standarde i normative de referin Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i specificul lor, se vor respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini: - C169-1988 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale. - C 29-1985 - Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. - C168-1980 - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire prin silicotizare i electrosilicolizor. - C277-1988 - Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor i geomembranelor la lucrrile de construcii. - C196/1986 - Instruciuni tehnice pentru folosirea pmnturilor stabilizate la lucrrile de fundaii. - C56/1985 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente. Instruciuni pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i instalaii aferente i modificrile la instruciuni. - STAS-1243/1988 - Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmnturilor. - STAS 1913/14-1974- Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare. - STAS 1913/5-1985 - Determinarea granulozitii. - STAS 1243/1988 - Terenul de fundare. Clasificare. 1.3.Materiale de umplutur Condiii generale Materialele nu vor conine n cantiti duntoare moloz, rdcini, iarba, frunze, humus, ap uzat i alte materii organice, buci de argil, sulfai sau alte sruri. Material pentru umplutur Materialul pentru umplutur va fi cel prevzut n proiect (piatra spart- refuz de ciur)cu granulatie optim, cu care scop, n conformitate cu STAS 1913/14-74 i STAS 1913/13-83, i se vor determina caracteristicile de compactare; Condiii interne - grosimea stratului - utilajul de compactare - presiunea specific de compactare - numrul de treceri - viteza de rulare Determinri i date - umiditatea optim de compactare - granulozitatea (STAS 1913/14-74) - limita de plasticitate (STAS-1913/4-86) - porozitatea, densitatea aparent maxim n stare uscat, unghiul de frecare intern, coeziunea, modulul de deformaie edometric, Contractorul va prezenta inginerului n timp util urmtoarele: a. rezultatele a cel puin 3 sitri i 3 teste de plasticitate a materialului pe care l propune spre folosire, aratnd respectarea condiiilor de mai sus; b. mostre de materiale de mrime suficient pentru ca Inginerul s le poat verifica prin teste de prob; 1.4.conditii de executie ndepartarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect.

Contractorul va ndeprta de pe suprafaa indicat n plane pardoseala veche,stratul suport al acesteia, compromis i toate celelalte obstacole (noroi, moloz, umpluturi, etc.). Dac Arhitectul nu indic diferit, toate materialele provenite din spturi se vor ndeprta de pe antier i se vor depozita. A.2.LUCRRI DE SPTURI SAU UMPLUTURI 2.1.LUCRRI DE SPTURI 2.1.1.Date generale Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete optim n funcie de condiiile prezentei specificaii. Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu Arhitectul nainte de nceperea lucrrilor de spturi. Adancimea spturilor se va hotr de catre Arhitect (vezi mai jos),n conformitate cu prevederile proiectului. Se va asigura supraveghere arheologic a spturilor,cu semnalarea specialistului a oricrui element de interes . Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor ( amprente de ziduri, fundatii anterioare,etc)se vor aduce la cunotinta Arhitectului i se vor trata dup cum se va indica ulterior. Contractorul va nregistra pe un plan corespunztor care se va depune la Arhitect, adncimea la care s-a gsit fiecare element de interes arheologic, va asigura i fixa n poziie scnduri de trasare vopsite la toate spturile, cota i poziia acestora care se vor putea oricnd examina i verifica de arhitect i arheolog. Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i terminarea corespunztoare a lucrrilor (STAS 9824/1-87) Se va conveni cu arhitectul un program pentru lucrrile de spturi. 2.1.2.Spturi generale n suprafete limitate n cadrul cldirilor Dup operaiile de demontare a elementelor de pardoseal veche,Contractorul va trece la operaia de ndeprtare a stratului de umplutur veche de pe respectiva suprafaa. Stratul de suprafa se va depozita n incinta antierului pentru a se refolosi ulterior. Contractorul va ndeprta prin spare pmntul necorespunztor pn la atingerea adncimii prevzute n proiect. Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita, n scopul refolosirii sale. Nu se va executa nici o lucrare de construcii, nainte de aprobarea cotei spate de ctre Arhitect. La nevoie, conform normativului C169/1988, pereii spturilor se vor sprijini folosindu-se sisteme de susinere temporare. Sprijinirile se vor proiecta i executa astfel nct s asigure construirea n securitate i n ritm corespunztor a structurilor permanente, fr a se produce tasri sau deplasri ale terenului, prevenindu-se stricciuni sau deplasri ale structurilor i utilitilor executate anterior i care sunt n apropiere. La nevoie, cnd trebuie mpiedicat ptrunderea nisipului curgtor, noroiului etc., sau pentru asigurarea securitii muncitorilor, malurile spturii vor fi cptuite. n cazul n care Contractorul sap mult sub nivelul specificat, fie prin trasare incorect, lipsa de supraveghere a operaiilor sau din alt motiv, va umple partea respectiv pe cheltuiala sa cu material corespunztor, bine compactat. Se atrage atenia asupra faptului c spturile executate spre nlesnirea Contractorului (din motive tehnologice) nu se fac cu cheltuieli suplimentare pentru investitor. Partea superioar a spturilor se va ine descoperit ct mai puin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor spa cand Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea n timp util a lucrrilor urmtoare. 2.2.LUCRRI DE UMPLUTURI 2.2.1.Date generale Toate lucrrile de umpluturi se vor executa n straturi de o grosime de max. 20 cm dup compactare, sau aa cum se precizeaz n proiect, cu respectarea prevederilor STAS 2914/84 i C56/85 anexa 2.3. Contractorul va face probe de laborator pe materialul folosit la umpluturi (vezi (01) 1230) i va determina densitatea maxim uscat i coninutul optim de umiditate. nainte i dup compactare, coninutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la +/- 2 % din coninutul optim de umiditate. Materialul va fi apoi compactat la 90 % din valoarea densitii maxime uscate. Contractorul va efectua pe teren determinarea coninutului de umiditate i al densitii solului in-situ folosind metodele prevzute n proiect i va prezenta rezultatele nregistrate ale acestora Arhitectului. Contractorul va remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de execuie nainte de turnarea straturilor ulterioare. 2.2.2.Umpluturi generale n limitele cldirilor Cnd este posibil, Contractorul va folosi echipament manual ,cum ar fi compactor cu role netede. Nu se vor utiliza mijloace cu vibratii pentru a nu induce ocuri mecanice structurii existente.

Materialul de umplutur din orice strat va fi rezonabil de uniform ca granulaie i mprtiere. Compactarea se va executa regulat; numrul de treceri minime, lovituri, minute de vibrare etc. necesare realizrii densitii cerute se vor respecta cu strictee. 2.2.3.Tolerane Suprafaa finisat va putea fi +/- 20 mm de la cota indicat. 2.2.4.Evacuarea materialului n exces Orice material n exces care nu a fost aprobat de Arhitect pentru refolosire sau lsat i nefolosit se va ncrca i transporta n afara santierului. A.3.MSURARE I DECONTARE 3.1.SPTUR 3.1.1.Msurare Contractorul va efectua o curire general a suprafeei interioare, care va fi platit la metru ptrat de teren curat. Dupa aceea, contractorul va spa tot stratul de umplutur veche i pmntul nesntos pn la nivelul specificat la terenul nivelat (CTN). Aceast operaie se va msura la metru cub. Sptura sub CTN se va executa numai unde va indica Inginerul. Se vor stabili cantitile prin multiplicarea suprafeei orizontale cu adncimea efectiv masurat de la CTN efectiv. CTN = cota terenului nivelat = cot teren finit 3.1.2.Decontare Preul unitar pentru sptura va cuprinde: - sptura propriu-zis n limitele construciei existente,conform proiectului. - sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii; - sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia altor operaii; - meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul contractului. Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai eficient, conform cerinelor Specificaiilor tehnice, normativelor i standardelor Nu se va plti Contractorului pentru spturile n plus fa de cele indicate n desenele de contract sau comandate n scris de ctre Arhitect. 3.2.LUCRRILE DE UMPLUTUR 3.2.1.Msurare Nu se va folosi nici un alt material de umplutur dect cel indicat de proiectant i aprobat de Inginer. Molozul va fi ncrcat i scos din antier dac Inginerul nu ordon altceva. Contractorul va fi pltit la m3 pentru umplerea pn la nivelul original al gropii precum i pentru umplutura suplimentar, conform desenelor. Volumul de umplere i reumplere vor fi msurate n mod similar ca la lucrrile de spturi, dar se va scade volumul oricrei pri ngropate a cldirii. 3.2.2.Decontare Preul operatiunii va cuprinde procurarea materialului de calitatea i granulaia cerute prin proiect, manopera de mprtiere , compactare ,nivelare i ndeprtare a surplusului de material. Preul unitar va cuprinde de asemenea efectuarea testelor conform specificaiilor tehnice. Decontarea lucrrii se va face pe baza facturilor de procurare a materialului si conform situaiilor de lucrri vizate de Arhitect.

B. PARDOSELI DIN DALE DE PIATRA SI SAPE PENTRU PARDOSELI

B.1 PARDOSELI

Alcatuirea pardoselilor Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din: a). - imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare; b). - stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala. Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli - Mai intai vor fi curatate placile slab armate existente de resturile de pardoseli si de resturile de sapa, iar acolo unde acestea nu exista vor fi turnate dupa ce s-a introdus instalatiile ce trec pe sub ele si s-au executat si compactat umpluturile. - Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. - Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. - Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adinciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. - Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite. - Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. - Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instatii sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala. - Atunci cind este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cind se va aseza peste el imbracamintea pardoselii. - Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala. B.2 PARDOSELI CU DALE SPECIFICATII GENERALE Se aplic normativul C 35-82 caietul V si VI normativul C 56-85 DATE GENERALE Montarea dalelor va ncepe cu asezarea de dale reper, avnd fata vazuta a nivelul pardoselii finite, ntre care se vor monta o serie de plci formnd rnduri reper. Verificarea planeitatii suprafetei ndesndu-se atent dalele n mortarul de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar. ELEMENTE COMPONENTE Dalele de marmura, bazalt, gresie, granit sau beton, strat de mortar de ciment de 15... 30 mm grosime, cu dozaj de 400 kg ciment la m3 de nisip. CARACTER1STICI Rosturile din placi vor fi de maximum 2 mm se pot execute si mai mari, functie de proiectant. Inainte de a fi asezate n mortar, placile se uda cu apa. La placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de poza. Intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid. Dupa 4-5 zile suprafata pardoselilor se va freca usor. TEHNOLOGIE Asezarea placilor se face cu sfoara de trasare si se verifica planeitatea cu dreptarul si nivela. Frecarea se face cu masina de frecat. Se lustruieste cu acid oxalic si se ceruieste. MATERIALE Se pot utilize urmatoarele materiale: bazalt de Racos conform STAS 6817-80: granit de Iacob Deal si Fntna lui Manole, conform STAS 6770-80; granit de Meri, conform STAS 7499-81: granit de Serparu-Macin, conform STAS 11493-81; gresie de Urvis, conform ST AS 7289-16; marmura de Alun conform STAS 6815-78; marmura de Caprioara, conform STAS 6566-78; marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;

marmura de Ruschita, conform STAS 3415-78; marmura de Varanic-Gura Vaii, conform STAS 8672-77; marmura de Vascau. conform STAS 8343-78: placi brute si placi finite din roci naturale, conform NTR 9122-80; placi semifinite din mamura sau calcar cu contur poligonal neregulat, conform NTR 9617-80: ciment M30 ciment Pa 35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78: agregate naturale (nisip. pietris, balast) conform STAS 1667-76 MASURATORI la m2 B.3 SAPE PENTRU PARDOSELI GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul suport al pardoselilor. Standarde si normative de referint Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde 1. STAS 388-80 - Ciment Portland 2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane 3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii 4.STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali 5.STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare. Normative 1.C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala 2.C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificrile si completrile acestuia. Mostre si testri Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 2634-80 si anume: rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m3 mortar. consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb. Conditii de acceptare la receptie a mortarului : rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2; consistenta mortar proaspat: 12 cm; densitate mortar proaspt: min. 1950 kg/m3 Metoda de testare si rezultatul ncercrilor laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului. Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari. Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se atesta ca cimentul livrat la santier este conform cu specificatiile. MATERLALE SI PRODUSE Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare natural sau alb, far constituenti care sa pateze. Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avnd densitatea n gramada, n stare afnat de minimum 1200 kg/m3. Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. Ap conform STAS 790 - 84. Apa va fi potabil, curat, far urme de grsime sau alte substante care pot pta, nu va contine acizi. Plastifianti de tip DISAN (produs romnesc) sau alti similari apropiati. Livrare, depozitare, manipulare Agregate 1.Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pmnt sau alte materiale strine. 2.Daca agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin sit nainte de ntrebuintare. 3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.

10

4.Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier dac continutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului de mortar; n acest caz agregatele se vor depozita separat pn ce umiditatea dispare. 5.Agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregtirea depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea materialelor strine. Agregatele de tipuri si mrimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore. Cimentul : 1.Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd etichete pe care s-au nscris greutatea, numele productorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n cldiri nchise, ferit de umezeal. 2.Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fat de greutatea specificata. 3.Dac Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile si tipurile de ciment n siloz. 4.Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea Consultantului. Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor materiale strine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor. Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe suporti mai nalti cu aproximativ 30 cm dect elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile. Se va ndeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a ntrit sau a facut priz. Amestecuri pentru mortar Generalitati 1.Se vor masura materialele pe lucrari astfel nct proportiile specificate n amestecul de mortar s poata fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurrii lucrrilor. 2.Dac nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili dup volum. 3.In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material fobosit ca ingredient pentru mortar este considerata astfel: Material Greutatea pe metru cub Ciment Portland 1506 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg Dozaje, compozitii 1. Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip n proportie de 1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar). EXECUTIE Prepararea mortarului Mortarul se amestec bine si numai n cantitti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei n mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat. Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea specificat de productorul mixerului. Tamburul se goleste complet nainte de adugarea lotului urmtor. Mortarul folosit la rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice care s permit folosirea lui la umplerea rosturilor. Transportul mortarului: 1. Se face cu utilaje adecvate. Durata maxima de transport va fi astfel apreciat, nct transportul si punerea n opera a mortarelor s se faca : - n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var; - n maxim 1 or de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara ntrzietor de priza; - n maximum 2 ore, pentru mortarele cu ntrzietor de priz. Operatiuni pregatitoare Imediat nainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi ndeprtate. Suprafata betonului va fi curtat de praf. Sapele vor fi turnate ntr-o singur operatie si vor fi driscuite; atunci cnd sunt partial uscate, vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.

11

Executarea sapei Sapele vor avea grosimea indicat n planuri. Dac nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul pe care se aplic (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplic ulterior. Se va avea de asemenea o grija deosebit la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile umede (bi, bucatarii, spalatorii, etc.). Se stropeste suprafata cu lapte de ciment. Se traseaz nivelul, pornind de la linia de vagris. Mortarul se aplic cu pompe sau alte mijloace si se niveleaz cu dreptarul, apoi se driscuieste suprafata. Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului suport al pardoselii. Curtare si protectie Sapele vor fi acoperite pentru a se mpiedica uscarea rapid. Dup executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le consider adecvate. Defecte admisibile si remedieri Dup executare, sapa va fi lasata n stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta aprobarea Consultantului. Toate lucrrile defectuoase vor fi nlturate si nlocuite la cererea Consultantului. Volumul lucrrilor care urmeaza sa fie nlaturate si metodele de nlturare si nlocuire vor fi cele indicate de Consultant. Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrrile de nlaturare si nlocuire a sapelor defectuoase. Dupa prerea Consultantului, nu sunt admise lucrrile dac: 1.Sapa nu ndeplineste conditiile prevazute n specificatii; 2.Suprafata sapei este mult prea deteriorat pentru a putea fi acceptat. 3.Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect. 4.Datorita ncarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata. MASURARE SI DECONTARE Sapele nu vor fi platite separat. Sapa se va deconta separat numai n cazul n care, fata de grosimile prevazute n specificatii si detaliile din planse. Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.

C. CONFECTII METALICE

12

1. GENERALITATI In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si grile de orice fel si alte confectii metalice similare, realizate pentru buna functionare a cladirii. 2. STANDARDE DE REFERINTA - STAS 395-88 - Otel laminat - otel lat. - STAS 424-86 - Otel laminat - otel cornier cu aripi egale - STAS 425-80 - Otel laminat - otel cornier cu aripi neegale - STAS 334-88 - Otel laminat - otel patrat - STAS 333-87 - Otel laminat - otel rotund - STAS 564-86 - Otel laminat - otel U - STAS 565-86 - Otel laminat - otel I - STAS 566-86 - Otel laminat - otel T cu aripi egale si muchii rotunjite - STAS 1450/1-75 - Suruburi mecanice - STAS 1125/1-81 - Electrozi sudura - STAS 1581/2-83 - Hirtie pentru slefuire uscata - STAS 6592-80 - Chituri pe baza de ulei - STAS grupa L 23 - Vopsele de ulei - N.I. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb. 3. MATERIALE - Balustrade metalice din teava de otel conf. N.I. producator. - Grile metalice din otel laminat conf. N.I. producator. - Alte confectii metalice conf. N.I. producator. - Electrozi sudura, conform STAS 1125/1-81. - Plasa impletita galvanizata conf. N.I. producator. - Suruburi mecanice, conform STAS 1450/1-74. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator. - Vopsele de ulei grupa L 23 STAS - lacuri si vopsele. - Hirtie pentru slefuire mixta, conf. STAS 1581/2-83. - Chituri pe baza de ulei, conform STAS 6592-80. 4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT Confectiile metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble sau subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel pentru prindere. Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarire, ruginire sau lovire pe santier. Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea deformarilor, lovirii etc. 5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sint cele prevazute in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente, indicativ C 56-75, capitolul 15 punctul 2; Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in ateliere se va efectua conform Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor indicativ C 56-75, capitolul 3; Verificarea calitatii lucrarilor de montare: a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare: executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier; verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remidieri; existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de legatura, sustinere sau ancorare. b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare: indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte; verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C56-75 - anexa 15.3 (asimilat) tinindu-se seama de elementele brute sau finite ale constructiei continute in anexa 4.1. la Normativul C56-75. receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare. verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor la proiect. c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica: certificatele de calitate ale confectiilor metalice;

13

procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier etc.; procesele-verbale de receptia lucrarilor; piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de pe parcursul executiei. Verificarea directa se refera la: terminarea completa a lucrarilor de montare; verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si alte verificari cerute de Normativul C56-75, care se vor consemna in procesele-verbale. Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sint cele prevazute in Normativul C56-75. procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii). 6. MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei tehnologice, la locul de montaj si de prindere in elementele de constructie. Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor metalice, conform proiectului. Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante intre elemente de constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce se impun. Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc. Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de proiect. Dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu suruburi, prin sudura etc., montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente constitutive ce vor participa la constructia respectiva atit functional cit si estetic. Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului. Dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cind acestea nu au tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari etc.) se vor poliza si slefui sudurile cu ajutorul flexului, se va trece la curatirea ruginei cu panza sau hartie pentru slefuit si se va aplica grundul anticoroziv. Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cind acesta nu prezinta un grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari etc.) Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in capitolul Vopsitorii.

14

D. ZIDARII
D.1 Zidarii de caramida GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din zidarie si specificatiile pentru mortarele de zidarie. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile n conformitate cu normativele si STAS- urile n vigoare. In tabelul de mai jos se prezint o schema simplificata cu domeniile de utilizare a materialelor de baz pentru zidarii.
Sim Materialul de bol baza Destinatia Conditii de mediu Gradul de rezistenta la foc si la explozie Zidaria din caramida si Grosimea minima a blocuri ceramice este zidurilor de caramida incombustibila si are sau de blocuri rezulta rezistenta la foc din tabelul din diferentiata n functie ANEXE grosimea ei. La peretii antifoc nu se vor folosi blocuri cu goluri orizontale. Idem ca mai sus -Umiditate relativa Idem ca mai sus interioara max. 6085% n fnnctie de materialul de alcatuire a blocurilor Izolarea termica se alcatuieste n conformitate cu - Instructiunile tehuice P104-78 7 ore la grosime 20 cm - Umiditate relativa interioara max.60% fara masuri de protectie. Masuri de protectie conform Normativului P104-78 - Umiditate relativa interioara max.60/o fara masuri de 2,5 ore la grosime 7 cm protectie. Masuri de protectie conform Normativului C198-79 Umiditate relativa interioara max .35% 1,35 ore Gradul de izolare fonica Indicele de zgomot aerian trebuie s corespunda cu STAS 6150-68 Gradul de protectie Antiseismica Se alcatuieste si se dimensioneze n conformitate cu normativele P 100-78 sii P 2-75 (cu modificarile ulterioare). La peretii portanti nu se vor folosi caramizi si blocuri cu goluri orizonta!e

- Zidarie simpla, armata sau Caramizi si complexa pentru pereti blocuri ceramice portanti sau nepoluanti la pereti de nchidere sau compartimentare - Zidarie mixta la ziduri de subsoluri Zidarie din blocuri mici de beton cu agregate usoare (inclusiv lianti, cu LZA si blocheti produsi cu cenusa de temoceatrala - Pereti exteriori sau interiori portanti sau nepoluanti cu structura omogena sau cu structura mixta n combinatie cu alte materiale

Indicele de zgomot Idem ca mai sus cu aerian se completarile din C 14-78 stebileste n conformitat e cu Normativul C 14-78 Indicele de zgomot aerian se stabileste n conformitat e cu P104-78

Blocuri mici si placi din BCA

- Pereti neportanti (de umplutura) de nchidere sau compartimentare - Pereti portanti rezisient - Pereti n trei straturi

Se alcatuieste si se dimensioneaza n conformitate cu anexa 5 la Instructiunile tehnice P 104-78

D Blocuri si placi din ipsos

- Pereti simpli iteriori (sau un singur strat) - Pereti dubli interiori (cu izolatie fonica la mijloc)

Indicele de zgomot Pna la gradul 6 fara aerian se masuri speciale de stabileste n protectie antiseismica conformitat e cu C 19879 . -

Caramizi si piese presate din sticla

- Pereti exteriori si interiori neportanti la case de scari, ancadramente de usi, supralumini la coridoare, peret despartitori, etc.

Standarde si normative de referint P2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie. C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial. C 126-75 Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din caramizi si blocuri ceramice. C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente BCA. C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de fosfogips si ipsos cu zgura expandat.

15

P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cldirilor. C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cldirilor. C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatra bruta. C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente. C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor de pereti din ipsos si alte materiale locale. P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat. C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n constructii. N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor. N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea elementelor de constructie. STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie. STAS-902 1/78 Var hidratat n pulbere pentru constructii. STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii. STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii. STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane. STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate. STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice. STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate. STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare. STAS-1480/63 Placi si fsii din ipsos pentru pereti despartitori. STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare. STAS-2945/73 Crmizi de constructie din argil ars. STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila ars. Crmizi si blocuri cu goluri orizontale. STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. Formate si dimensiuni. STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cldiri. Conditii tehnice de calitate, forme si dimensiuni. STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit. STAS-10690/76 Crmizi presate din sticl cu goluri. STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticl pentru constructii. Constructii tehnice generale de calitate. Forme si dimensiuni. STAS-8600/70 Tolerante n constructii, sistem de tolerante dimensionale. STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor. STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline 240x115x63 b) Caramizi de epoca presate pline 280x140x45 insotite de certificatul de calitate al fabricantului. B.1.04. MATERIALE UTILIZATE a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80. b) Caramizi presate pline de epoca 280x140x45, calitatea I insotite de certificat de calitate de la producator. c) Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 80. d) Armaturi din STNB = 5,6 mm. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 80. e) Mortare si betoane (pentru centuri si buiandrugi) conform marcilor din proiect. h) Mortarele executate pe santier vor fi cu var pasta stins min. 8 luni fara impuritati dozat la o consistenta con etalon 12cm, conform STAS 146-61 si cu nisip natural de cariera STAS 1667-70 fara impuritati la granulozitatea data de standarde. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT Caramizile se vor aproviziona n containere, evitndu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, n cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat n saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si nghet. Armaturile se vor livra evitndu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si nghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate.

16

Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata nct punerea n opera a mortarelor sa se faca n maximum 10 ore de la preparare. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR Aceste verificari trebuiesc efectuate naintea nceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate n depozit sau soproane si de fiecare data cnd se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline conform STAS 457-80; STAS 5185/2-80. b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita conf. STAS 2634-70 si instructiunile tehnice C 17-82. c) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din centuri, buiandrugi etc. conform STAS 10109/1-82 si Normativul C 140-79. d) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80. SE CUPRIND URMATOARELE LUCRARI DE ZIDARIE - Zidarie de caramida presata plina de 12,5 cm gros. pentru protectia hidroizolatiilor verticale a peretilor din BA ingropati cu caramizi de 240x115x63 (Izolare separator de grasimi) - Zidarie de caramida presata plina cu caramizi de 240x115x63, asezate pe muchie pentru ziduri de compartimentare sau inchidere de goluri existente. - Zidarie de caramida presata plina cu caramizi de 240x115x63, pentru ziduri de compartimentare sau inchidere de goluri existente, in grosime egala sau mai mare de 12,5cm. La executia lucrarilor se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline si 280X140X45 pentru caramizile de epoca. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z pentru zidaria cu caramizi 240x115x63 si M 25Z, marca apropiata de cea a mortarului zidariei existente. Umplerea golurilor rezultate din spargeri diverse se va executa numai cu caramida de epoca pentru a se face o tesere corecta. In prealabil zidaria existenta va fi desfacuta in strepi in jurul acestor goluri si curatata prin periere. Pentru obtinerea unei aderente ct mai bune ntre caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa nainte de punerea lor n lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasndu-se neumplute numai pe o adncime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 rnduri succesive pe naltime, att la cmp ct si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si pe 1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rnd - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile n grosimea rosturilor snt cele aratate n STAS 10110/1 - 75. Orizontalitatea rndurilor de caramizi se obtine utiliznd rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu naltimea rndurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine ntinsa ntre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face n trepte, fiind interzisa ntreruperea n strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rnd de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se ntrerupe la cel de-al doilea n dreptul intersectiei. Rndul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se ntrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii snt cele aratate n Normativul P2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face avnd grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de proceseverbale de lucrari ascunse. Specificatii pentru mortare Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 25 Z si M 50 Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cit mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634-70. Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita. Executarea lucrarilor pe timp friguros

17

La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84. Abateri admise a) Devieri de la cotele continute in planuri - 5 cm. b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime - 5 mm. Verificarea calitatii lucrarilor Verificarea calitatii lucrarilor se va face atit la terminarea unor etape (nivele), cit si la receptia lucrarii, prin verificarea: a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc.) la elementele realizate. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse. d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.). Cind datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini. Contractorul va executa schie i detalii curente, n care se vor prezenta modalitile de execuie, coordonarea modular, goluri pentru ui i ferestre, buiandrugi, teseri, etc. Schiele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta Proiectantului si Inginerului nainte de nceperea execuiei, spre aprobare. De asemenea se vor prezenta scheme de manevrare, depozitare, transport, etc. pentru toate materialele utilizate, astfel nct Dirigintele de Santier s fie convins de corectitudinea execuiei acestor operaiuni. Mostre i testri Contractorul va prezenta Dirigintele de Santier specificaiile productorului i certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate la zidrii. Certificate: Contractorul va furniza Dirigintelui de Santier : a) - Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar b) - Buletine de laborator executate de fiecare dat cnd este necesar s se schimbe furnizorul unui material. c) - Certificate de calitate pentru adausuri i materiale folosite (ciment, nisip, armturi, crmizi, blocuri, etc.). Costul testelor Toate costurile aferente testrii i asigurrii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent dac sunt cerute prin specificaii sau de ctre Dirigintele de Santier , se vor suporta de Contractor, adic se vor include n preurile unitare pentru lucrrile de zidrie. Panouri mostra Inaintea nceperii lucrrii, contractorul va executa un fragment de perete - mostr, utilizind materialele, produsele, accesoriile i tehnologia aprobate. Pereii mostr se execut acolo unde se cer de ctre inginer. Pe durata execuiei lucrrii, pereii mostr nu se vor distruge sau deteriora. MATERIALE SI PRODUSE In cadrul acestor specificaii sunt luate n considerare materialele i produsele principale la execuia zidriilor curente. Materialele i produsele se pot clasifica n funcie de rolul lor astfel (vezi B.1.04): a) Materiale de baz - crmizi, blocuri, plci b) Materiale auxiliare - mortare, armturi c) Accesorii - piese de prindere, ancore, etc. Crmizile, blocurile i alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sprturi i alte defecte care ar putea afecta aspectul i rezistena zidriei- depuneri diverse, pete de uleiuri,etc. Materialele de zidrie care prezint sprturi, deformri, fisuri sau abateri de la dimensiunile i toleranele admise, vor fi sortate i respinse cu aprobarea Consultantului. Livrare, depozitare, manipulare Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitile necesare conform programului de lucru. Materialele pentru zidrii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul i acelai productor pentru ntreaga cantitate necesar. Materialele pentru zidrii se vor aproviziona containerizat i se recomand manipularea lor mecanizat pe tot traseul de transportat pn la punctul de lucru. Manipulrile se vor face ngrijit, cu atenie, pentru a se evita degradrile (ciobiri, spargeri, fisurri, etc). Materialele pentru zidrii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi, containere, n locuri ferite i protejate. Se vor acoperi imediat dup livrare la antier astfel ca s se evite expunerea la intemperii i s se asigure starea adecvat de uscare i temperatur la punerea n oper. Materialele pentru zidrie se vor pstra n stare uscat, ferite de aciunea ploii, zpezii, soarelui. EXECUTIA ZIDRIEI

18

Mijloace de control pe timpul executiei Suprafeele pereilor, colurile interioare i exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de nivel, nivel n montura de lemn (boloboc), colarul de lemn sau metal la 90o, echere mari de lemn cu o latur de 70 cm, dreptare 4 x 15 sau 5 x15 sau orice alte scule i dispozitive de lucru care asigur calitate corespunztoare zidriei. Abateri permise Toleranele de executie: La execuia zidriilor se vor respecta urmtoarele abateri maxime admisibile: 1. La dimensiunile zidurilor: - limea de 25 cm: + 6 sau - 8mm; - limea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm; 2.La dimensiunea rosturilor: - verticale: + 3, - 2 mm; - orizontale: +3, - 2 mm; 3. La planeitatea suprafeelor: - 8 mm la 2,5 m n orice direcie; 4. La rectiliniaritatea muchiilor: - 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toat lungimea; 5. La verticalitatea muchiilor i a suprafeelor: - 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj; 6.Abateri fa de orizontala asizelor: - 3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretelui. Operaiuni pregtitoare Inspectare: Se vor inspecta zonele i condiiile n care urmeaz s se execute zidriile. Nu se vor ncepe lucrrile nainte de ntrunirea condiiilor satisfctoare. Pregatire Inainte de nceperea execuiei, se vor pregti: - degajarea frontului de lucru; - pregtirea zonelor de amplasare a schelelor; - asigurarea cilor de acces pentru materiale i oameni; - asigurarea spaiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie i a mortarului; - aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive i utilaje necesare; - montarea schelelor, balustradelor de protecie; - punerea n funciune a echipamentelor i a utilajelor de ridicat; - verificarea pompei de mortar i probarea ei; - trasarea i verificarea axrii zidriei; - verificarea i ndreptarea materialelor verticale i orizontale care leag zidria de structur; - poziionarea golurilor de ui i ferestre, spalei, alte goluri, etc.; - rectificarea unor neregulariti din structur; Prescriptii de executie Rosturi - grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm; - grosimea rosturilor verticale este de 10 mm; - umplerea rosturilor se face mai puin - 1 - 1,5 cm de la faa zidului; Ancoraje Ancorarea zidriei de structura cldirii (stlpi, diafragme) se face cu mustile din oel beton prevzute n structur i/sau n zidrie, sau agrafe fixate cu boluri mpucate sau forate. Legtura zidriei cu structura se face prin aplicarea unui spri de mortar de ciment i rostul ntre zidrie i structur se umple complet cu mortar. Barele de armtur prevazute n zidrie se vor poziiona corect, iar grosimea rostului de mortar va acoperi corespunztor barele de armtur. Alte prescripii - zidria se ncepe de la coluri; - ntreruperile se las sub form de trepte; - la ntreruperea lucrului nu este permis aternerea mortarului peste ultimul srat de crmizi sau blocuri; Suprafeele verticale se vor peria n timpul execuiei i se vor pstra n stare de curenie. Spaiul dintre tocurile tmplriei i zidrie (cnd se monteaz anterior) vor fi bine umplute cu mortar;

19

Se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri i specificaii (ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc) a cror schie au fost aprobate n prealabil de Proiectant sau Dirigintele de Santier (03) 1354 Curirea i protecia lucrrilor Lucrrile se vor executa meninnd pe ct posibil o stare de curenie corespunztoare, se vor ndeprta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntri. Zidria trebuie s rmn curat, fr pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar. Suprafeele de zidrie vor fi protejate pe durata execuiei lucrrilor atunci cnd nu se lucreaz la ele. Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrrilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioar cu folii de polietilen. Verificri si remedieri n vederea recepiei lucrrilor Se verific nscrierea n toleranele admise Se verific modul de realizare a calitii execuiei conform prezentelor specificaii. Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere parial sau total a lucrrilor, funcie de cum va decide Consultantul, urmtoarele: - nerespectarea prezentelor specificaii; - folosirea materialelor necorespunzatoare; - trasare i execuie greit fa de axe; - execuia de goluri, dibluri, ghermele, piese nglobate, n alte poziii dect cele specificate n planuri i schie; Reguli i metode de verificare: - se vor respecta planurile i specificaiile lucrrii; - verificrile se fac n timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone; - materialele care prezint ndoieli privind calitatea i ncadrarea n clasele de calitate prescrise se vor supune verificrilor de laborator conform prescripiilor; - verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netecuite ntre dou dreptare de 1 m aezate pe feele zidurilor; - verificrile eserii corecte a zidriei, armrii, legturii la coluri, ancorrilor, golurilor, pieselor nglobate se fac n cursul execuiei prin examinri vizuale; - verificarea planeitii suprafeelor superioare a asizelor se face cu bolobocul i dreptarul de 2 m lungime; - verificarea verticalitii suprafeelor i muchiilor se face cu firul cu plumb, bolobocul i dreptarul de 2 m; - verificarea dimensiunilor spatiilor delimitate, a golurilor pentruporti,panouri decorative de imprejmuire, etc., se face prin msurtori directe cu metrul i ruleta. MASURTORI I DECONTARE Msurare Cantitile de lucrri executate se msoar la unitatea de msur nscris n listele de cantiti de lucrri.

E. MORTARE PENTRU ZIDARII

GENERALITTI

20

Obiectul specificaiei Acest capitol cuprinde specificaii pentru compoziia i prepararea mortarelor pentru zidria din caramida arsa plina. Standarde de referin. Acolo unde exist contraindicaii ntre recomandrile prezentelor specificaii i cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaii. Standarde de referin: SR EN 197-1/ 2002 - Ciment.Partea 1Compoziie,specificaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale SR EN 459-1/ 2003- Var pentru construcii.Partea 1 Definiii,caracteristici i criterii de conformitate SR EN 13139- 2003 Agregate pentru mortare STAS 790 - 73 Ap pentru mortare i betoane. C 17-18 Mortare pentru zidrii i tencuieli. STAS 1667 - 76 Agregate naturale dense pentru mortare. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare. STAS 1030 - 70 Mortare obinuite pentru zidrie. Mostre i testri Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu STAS 2634-70, prin prelevare de probe i ncercri, de ctre un laborator specializat, pe cheltuiala contractorului, dup cum urmeaz: - rezistena la compresiune la 28 zile; - consistena i densitatea mortarului proaspt: un test la fiecare schimb. Condiiile de acceptare la recepie a mortarului sunt: - rezistena la compresiune la 28 zile; - consisten mortar proaspt; - densitate mortar proaspt. Acestea trebuie s corespund STAS 2634-70. Metoda de testare i ncercrile laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului. Se vor face testri, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrri. Se va pune la dispoziie de asemenea certificatul productorului ca cimentul i varul livrate la antier sunt conform cu specificaiile din standarde. Mostre de culoare pentru mortar Dac n specificaii se solicit adugarea unor pigmeni colorani n amestecurile de mortar, se vor furniza eantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul arhitectului, conform solicitrilor acestuia. Se va furniza numrul de eantioane care este necesar pentru acest scop. MATERIALE I PRODUSE Materiale -Ciment Portland - cimentul va fi fr bule de aer, de culoare natural sau alb, fr constitueni care s pteze. -Var past - densitatea aparent a pastei de var la consistena de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m3. -Agregatele vor fi nisip natural de carier sau de ru.Nisipul de carier poate fi parial nlocuit cu nisip de concasare.Coninutul de nisip natural va fi cel puin 50%. -Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curat, potabil, nepoluat cu petrol n cantiti duntoare, lipsit de sruri solubile, acizi, impuriti de natur organic i alte corpuri strine. Livrare, depozitare, manipulare Agregate: 1. Agregatele vor fi transportate i depozitate n funcie de sursa i sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel nct s se evite separarea lor, pierderea fineii sau contaminarea cu pmnt sau alte materiale strine. 2. Dac agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin sit nainte de ntrebuinare. 3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finee deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obine gradaii noi de finee. 4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la antier dac coninutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului de beton; n acest caz, agregatele se vor depozita separat, pn ce umiditatea dispare. 5.Agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafee dure, curate. La pregtirea depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea materialelor strine. Agregatele de tipuri i msuri diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare agregatele vor fi lsate s se usuce pentru 12 h. Cimentul:

21

1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etani, purtnd eticheta pe care s-au nscris greutatea, numele productorului, marca i tipul. Cimentul se va depozita n cldiri nchise, ferit de umezeal. 2. Nu se vor livra ambalaje care s difere cu mai mult de 1 % fa de greutatea specificat. 3. Dac Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului i protejarea lor de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile i tipurile de ciment n siloz. 4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelai sort, dar din surse diferite, fr aprobare. 5.Cimentul, varul i celelalte materiale cu praf se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte containere adecvate, aprobate, care vor avea o etichet vizibil pe care s-au nscris numele productorului i sortul. 6.Materialele vor fi livrate i manipulate astfel nct s se evite ptrunderea unor materiale strine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp util pentru a se permite inspectarea i testarea lor. 7.Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele sau containerele lor originale, avnd eticheta cu numele productorului i astfel nct s se evite deteriorarea, permind n acelai timp identificarea lor. 8.Materialele perisabile vor fi protejate i depozitate n structuri etane, pe supori mai nali cu aproximativ 30 cm dect elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate i va fi acoperit cu prelate impermeabile. 9.Se va ndeprta de pe antier cimentul nefolosit care s-a ntrit sau a fcut priz. Amestecuri pentru mortare Generaliti 1. Se vor msura materialele pentru lucrri, astfel nct proporiile specificate de materiale n amestecul de mortar s poat fi controlate i meninute cu strictee n timpul desfurrii lucrrilor. 2. Dac nu se specific altfel, proporiile se vor stabili conform retetei din normativ. 3. In cadrul acestor specificaii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar este considerat astfel: Material Greutatea pe metru cub Ciment Portland 1506 kg Past de var (consisten 12 cm) 1300 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1350 kg Prepararea mortarelor Mortarul se amestec bine i numai n cantiti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxim de ap care asigur o capacitate de lucrabilitate satisfctoare, dar se va evita suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune n oper ntr-un interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp se permite adugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului i nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se folosete n timpul stabilit va fi ndeprtat. Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie i uniformitate. Se va amesteca pentru cel puin 5 minute: dou minute pentru amestecul materialelor uscate i 3 minute pentru continuarea amestecului dup adugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depi capacitatea specificat de productorul mixerului. Tamburul se golete complet nainte de adugarea lotului urmtor. Mortarul folosit de rosturire va fi uscat att nct s aib prioriti plastice care s permit folosirea lui la umplerea rosturilor. Transportul mortarului Se va face cu utilaje adecvate. Durata maxim de transport va fi astfel apreciat nct transportul i punerea n oper a mortarelor s se fac: - n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var; - n maxim 1 or de la prepararea pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fr ntrzietor de priz; - n maxim 16 ore, pentru mortarele cu ntrzietor de priz. Condiii de punere n lucru Crmizile sau pietrele vor fi bine udate nainte de a fi puse n lucru. Se va evita stocarea pe schele, pentru mult timp, a acestor materiale pentru ca ele s nu fie deja uscate n momentul punerii n oper. Pentru nlturarea acestui inconvenient, care poate compromite rezistena i adeziunea mortarului, crmizile i pietrele vor fii din nou udate chiar n momentul aplicrii mortarului. Adausurile hidraulice sunt substane naturale sau artificiale, care n stare pulverulent fac priz i se pot ntri numai dac se gsesc n prezena varului proaspt. Dintre adausurile hidraulice indicat pentru lucrri la monumentele istorice este trasul. Acesta este un tuf vulcanic care se livreaz n pulbere fin mcinat. Se utilizeaz ca adaos la pasta de var n procente de 15 - 40% , mrindu-se cantitatea de adaos de tras cu ct construcia este mai umed. Mortarul de var este recomandat numai la zidriile n subsoluri umede, la fundaiile ntr-un sol cu o umezeal excesiv.

22

Observatie: Prezena trasului n mortarele de var utilizate n zidriile aeriene expuse la soare, vnt i climat uscat are un rezultat negativ, n sensul ca slbete rezistena mecanic a mortarului fcndu-l s devin friabil i pulverulent. MSURARE I DECONTARE Pentru lucrrile din aceast seciune nu se fac decontri cantitative separat, ci se cuprind n cadrul lucrrilor de zidrie, conform articolelor de cantiti de lucrri.

F. TENCUIELI
F. 1 TENCUIELI EXTERIOARE GENERALITATi Clasificarea tencuielilor Tencuielile exterioare sunt clasificate astfel dupa: 1. natura suprafetei pe care se aplic: caramida - beton - beton armat - beton celular autaclavizat - piatra - rabit 2. liantul ntrebuintat: - rezistente la umiditate 3. modul de prelucrare a fetei vzute: - obisnuite: brute, driscuite. stropite; - speciale: frecate, buciardate, pieptanate, periate, raschetate, sprituite, lustruite, etc.; - decorative: calcio stropit, vopsea cu efect decorativ, rustice, cu apareiaj sau n bosaje. Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. STAS 146-80- Var pentru constructii 2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland. 3. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare 4. STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala 5. STAS 1134-71 - Piatr de mazaic 6. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali 7. STAS 2542-82- Impletituri din srma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale 8. STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare. 9. STAS 39 10/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calittii. 10. STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului 11. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb. 12. SREN 196- 795- Ciment. Reguli pentru verificarea calittii. 13. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie. Normative: 1.C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede Mostre si testri Se vor respecta aceleasi conditii ca pentru tencuielile interioare (vezi () 1130). MATERIALE SI PRODUSE Materiale Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru sustinerea tencuielilor, plase rabit, vezi (3) 1210. III. 4.1.2.1. Piatra de mozaic, alb, calcaroas, din marmur sau din roc dura cu gnanulatie 0-35,5 mm (conform specificatiei din proiect) conform STAS 1134-71. Amestecuri Mortar de var-ciment (3) 2316. III.4.1.2.2. Mortarul de var-ciment va fi preparat cu agregate fine. Agregatul va consta din piatra de mozaic de calcar sau mozaic de marmur alba (daca nu se specifica altfel): Daca nu se specifica altfel se va adauga un pigment colorant aprabat de Consultant. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare

23

24

La nceperea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, urmtoarele lucrari vor fi terminate: - lucrarile de zidrie (nchideri si cptuseli la diafragmele de beton armat); - montajul instalatiilar electrice si sanitare prevzute sa ramna ngropate sub tencuiala vor fi complet executate si probate; - plasele de rabit vor fi montate n zonele prevzute n proiect; - montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice nglobate pentru fixarea altor elemente ale constructiei; - montajul tmplariei si protejarea ei. Nu se vor executa tencuieli exterioare nainte de terminarea executrii acoperisului sau hidroizolatiei la terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este asigurata. Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare. * Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. * Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu exec. tencuielilor ar putea provoca deterioarea acestora. * Suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mari ca cele admise. * Suprafetele suport sa fie curate * Rosturile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa. * Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori). * Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul. * Inainte de aplicarea spritului vor fi curatate foarte bine suprafetele de tencuit si vor fi acoperite piesele ornamentale ce raman in parament si piesele noi montate care nu incurca la tragerea profilelor cu sablonul cu folie de plastic sau hartie de sac caserata usor pe ele. Celelalte piese ornamentale care vor fi montate dupa tragerea profilelor vor avea suprafata de montare lasata netencuita in urma unei trasari exacte a pozitiei lor. Trasarea suprafetelor In cazul tencuirii unor suprafete verticale de nltimi mm, trasarea suprafetelor de tencuit se poate face si sub forma de fsii verticale (stlpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fsii de mortar. Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul executarii lucrarilor se va face numai cu aprobarea Consultantului. La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare cu aceeasi compozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate). Conditii climatice si protectia lucrarilor In timpul verii la executarea lucrrilor de tencuieli exterioare vor fi luate urmtoarele masuri de protejare: 1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin evaporare); 2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilen sau cu prelate umezite (protejare fata de actiunea razelor solare sau a vntului). Pe timp friguros, cnd temperatura scade sub 5C, nu se vor executa tencuieli exterioare dect cu luarea unor masuri de protectie corespunztoare. Tipuri de tencuieli exterioare Tencuieli obisnuite brute - se vor executa folosind mortar de var - ciment marca M25-T n grosime medie de 2 cm. Tencuieli obisnuite driscuite Tencuieli obisnuite driscuite pe zidrii din crmida, blocuri mici de beton si b.c.a. se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 2,5 cm. Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de b.c.a. se vor executa conform (3) 1335 cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 1 cm. (3) 3345 Tencuieli obisnuite, stropite la pereti din zidrie de caramida, din blocuri mici de beton sau din b.c a., se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 2,5 cm. (3) 3346 Tencuieli speciale n similipiatra (piatr artificiala) se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, n grosime medie de 1,5 cm peste care se va aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100-T preparat cu piatra de mozaic de calcar cu granulatia indicata n proiect (care va nlocui nisipul). Supnafata stratului vizibil va putea fi finisat : - frecat n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm. - buciardat sau pieptanat n cmp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm, mpartita sau nu n asize cu rosturi adncite. sprituite n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm mpartita sau nu n asize cu rosturi adncite. Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata n proiect - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu grosimea medie de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil, executat driscuit sau stropit, din mortar de var-ciment marca M 25-T confectionat cu piatra de mozaic din calcar sau marmura (praf de piatra) si care va avea o grosime de 1 cm.

25

Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din marmura, dolomita sau similare n culorile si gnanulatia indicate n proiect - se vor executa cu grundul din mortar de varciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 0,8... 1,0 cm finisat periat sau raschetat. Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n proiect, de regula 100 kg la m3), nisip si pietris margaritar (granulatie 3...5 mm). Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n proiect, de regula 200 kg la m3), piatra de mozaic din calcar sau marmur si pietris marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu drisca poroasa (cap de bil). Tencuieli speciale n calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M 100-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm, din piatra de mozaic de marmura cu granulatie indicat n proiect, la care se vor adauga 450 kg ciment si 150 kg ciment alb la m3 de mozaic. Aplicarea grundului Grosimea stratului de grund va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect. Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (conform indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm care se fixeaz provizoriu cu cuie. Baghetele vor constitui repere pentru formarea cmpurilor pe care se va aplica grundul. Grundul se driscuieste fin si se aplic n limitele (cmpurile) formate de baghetele pentru nutuni, astfel ca la ntreruperea lucrului s fie ncheiata lucrarea pe zone cuprinse ntre baghete. Aplicarea tinciului (strat vizibil) Grosimea stratului vizibil va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect. Inainte de aplicarea tinciului dup ce grundul s-a uscat, se ndeparteaza cu grij baghetele din lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze. Tinciul se aplica pe zone restrnse, n limitele (cmpurile) formate de nuturi, astfel ca la ntreruperea lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet ntre nuturi. Verificari n vederea receptiei Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile MASURARE SI DECONTARE Msurarea lucrarilor se va face dup cum urmeaza: 1. Tencuielile se msoar la m2 de suprafat tencuita msurat pe zidria netencuit, adaugnd nisele, spaletii, etc. 2. Suprafata acaperita cu plinte, la pereti, pe conturul balcoanelor si logiilor si la terase nu se masoara. 3. Nu se scad golurile cu suprafata mai mica de 0,50 m2. 4. Golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2 se scad, dar se adaug suprafetele glafurilor si spaletilor. 5. Profilurile trase cu sablonul la fatade, cu iesinduri mai mici de 5 cm si cu ltirma pn la 20 cm nu se masoara separat. 6. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuirea lor. 7. Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa. 8. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului. 9. Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale. 10. Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea: a - rezistentei mortarului; b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp; c - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b); d - planenitatii suporturilor si liniartitatea muchiilor (bucata cu bucata); e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise, cornise etc. pe fatada) bucata cu bucata. Lucrarile se vor deconta cantitativ conform articolului respectiv de tencuieli exterioare, functie de numarul de metri ptrati de tencuieli executati pe baza planurilor, aprobate, din proiect. (3) 3430 Lucrarile de executare a nuturilor la fatade, se masoara la numrul de metri liniari executati, conform planurilor, aprobate, din proiect, decontndu-se n cadrul articolului pentru tencuieli exterioare. F.2 MORTARE PENTRU TENCUIELI

26

GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioare. Standarde si normative de referinta Standarde: 1. STAS 146-80 - Var pentru constructii. 2. SR 388 -1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland. 3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii. 4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare. 5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. 6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. 7. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare. 8. STAS 3910/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitatii. 9. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului. 10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii. 11. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie. Normative: 1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si tencuial, mbunatatirile si completrile acestora. Mostre si testri Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte n conformitate cu STAS 2634-80, prin prelevare de probe si ncercri, de catre un laborator specializat pe cheltuiala Antreprenorului, dupa cum urmeaza: rezistenta la compresiune la 28 zile; cte un test la fiecare 100 m3. consistenta si densitatea mortarului proaspt, un test la fiecare schimb. Conditii de acceptare la receptie a mortarului: - rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp; - consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm; - densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc. Metoda de testare si ncercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre aprobare; Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari. Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de analiza al producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia n conformitate cu STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute n proiect). Mostre de culoare pentru mortar : daca n specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti n amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din fiecare culoare de mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop. MATERIALE SI PRODUSE Materiale (Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze. Var hidratat n pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri dee apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore nainte de utilizare. Var pasta obtinut din var hidratat. Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi. Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizndu-se nisipul natural de ru sau de cariera. Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural este de cel putin 50%. Livrare, depozitare, manipulare Conform celor specificate la capitolul (3) 1240 Amestecuri Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel nct proportiile specificate n amestecul de mortar sa poata fi controlate cu multa strictete n timpul desfasurarii lucrarilor. Proportiile se vor stabili dupa volum. In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este conform standardelor. PREPARAREA MORTARELOR

27

Se vor pregati numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune n opera n interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp este permis adaugarea de ap la mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaparat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndepartat. Dac nu se aprob altfel de ctre Consultant, pentru loturile mici, prepararea mortarului se va face n malaxoare mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea specificat de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet nainte de adaugarea lotului urmtor. La ntreruperea prepararii mortarului pe o durat mai mare de 1/2 ora, este obligatoriu ca tamburul s fie splat cu apa amestecata cu pietris. Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee mecanice, asigurndu-se dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea ngrijita a mortarului pn la omogenizarea complet. Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg, nisip 03 mm 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu : var pasta 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg si apa 0,210 m3 la m3 de mortar. Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu : var pasta 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg si apa 0,235 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var pasta 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 03 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si ap 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli rezistente la umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M 30 (saci), nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m3 la m3 si adaos de apastop P n proportie de 3% din greutatea cimentului. Controlul calittii mortarelor Se va face conform STAS 103 0-85 urmrind caracteristicile: 1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniform si nu contine bulgari sau pasta de var neomogenizata. 2. Consistenta : se va determina - n cm - cu ajutorul conului etalon. 3. Densitatea aparent n stare proaspata. 4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaz a fi transportate cu mijlaace auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de tencuiala trebuie s fie mai mic de 40 cm3. 5. Adeziunea la suport. 6. Capacitatea de retinere a apei. 7. Rezistenta la compresiune. 8. Rezistenta la ntindere prin ncovoiere. 9. Densitatea aparent pe mortarul ntrit (la 28 zile). 10.Rezistenta la nghet-dezghet. Transportul mortarului Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care trebuie sa fie etanse, curatate si spalate la interior si exterior, ori de cte ori se schimba natura materialului transportat si la fiecare ntrerupere a transportului mai mare de dou ore si care sa permita golirea totala si rapida. Este interzis descarcarea mortarelor direct pe pamnt, foi de tabl sau mese improvizate. Durata de transport si punerea n opera a mortarelor sa se faca: - n maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fara cenusa de termocentrala si far ntrzietor de priza; - n maximum 16 ore de la preparare, n cazul mortarelor cu ntrzietor de priz. MASURARE SI DECONTARE Pentru lucrrile din aceasta sectiune nu se vor face decontri separate, ele fiind incluse n articolele de tencuieli interioare prevazute n proiect.

28

G. VOPSITORII

29

G.1 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la elemente din metal (otel): tmplarie din profile laminate sau tabl din otel. scari, balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice. Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva a unor elemente de tinichigerie si confectii metalice. Concept de baz Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv. Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv. Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald. Confectiile metalice aflate n conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona din otel inoxidabil. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde 1. STAS 16-80 - UIei de in sicativat. 2. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in. 3. STAS 88-90 - Clei de oase. 4. STAS 2706-86 - Cret macinata. 5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare, depozitare si transport. 6. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei. 7. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rsini alchidice. 8. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei. 9. STAS 3421-79 - Lacuri pe baz de nitroceluloz. 10. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum. 11.STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003. 12. STAS 3706-69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac incolor 1060. 13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000. 14. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060. 15. STAS 4121-75 - Grunduri pe baz de nitroceluloz. Grund gri 2446. 16. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baz de nitrocelnloz. 17. STAS 6592-80 - Chituni pe baz de ulei. 18. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare. 19. STAS 8308-69 - Rsin sintetic. Romalchid R 60. 20. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante. 21. STAS 8512/1-79- Rsini epoxidice tip 040 si 040 T. 22. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive. 23. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea ecanic a suprafetelor. 24. STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale. 25. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentru vopsire. Normative 1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la acesta. Mostre si testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile producatorului pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate. Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material. Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tmplarie si confecetii diverse din metal (otel) si modul de finisare a acestora n conditiile specificate (materiale, culori, tehnologie).

30

MATERIALE S1 PRODUSE Produse Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 sau similar. Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara. Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER sau similar). Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similar. Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb. 1. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar. Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior. 1. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepara si pe santier cu urmtoarea compozitie: - ulei de in fiert - 2,00 kg - solutie de clei 6% - 0,30 kg - ocru - 1,00 kg - negru de fum - 0.20 kg - cret cca. 6,50 kg Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior. 1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie: - ulei de in fiert - 0,55 kg - sicativ neftenic - 0,68 kg - lac - 0,45 kg - terebentin - 0,57 kg - spat greu - 0,60 kg - ocru - 0,95 kg - alb de zinc - 0,64 kg - miniu de fier - 0,22 kg - negru de fum - 0,20 kg - cret cca. 5,10 kg Livrare, manipulare, depozitare Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producatorului. Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate PC categorii, ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7C si +20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la tmplaria de metal si la confectiile metalice. 1. Reparatii la tencuieli 2. Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etansare. 3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv lustruirea lor. Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata. Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna curent la balustrade de scari, mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta s nu sufere degradri. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire) lundu-se msuri de protejare contra murdaririi acestora. Pregtirea stratului suport Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor nchise. Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin nainte de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac n atelierele de confectii metalice sau uzinat. Metalul curtat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata pregtit pentru vopsire se va curta pna la luciu fie manual, prin ciocnire, raschetare sau periere, fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de srma sau disc

31

abraziv; n cazuri deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacr, decapare cu paste decapante sau degresare cu solventi. Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare: - verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri; - curtarea de praf si impuritati prin periere; - repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul; - chituire si slefuire local. Executarea vopsitoriilor cu ulei Lucrrile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15C, regim ce va fi mentinut n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea lor. Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 aplicat ntr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula. Tmplria si confectiile metalice se livreaz pe santier gata grunduite. 2. Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei si se vor acoperi zgrieturile, fisurile, adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n mai multe reprize. 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata bine de praf. 4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1. 5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul conform () 4227; chiturile se dilueaz fie cu diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare. 6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, psla sau hrtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dup slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge. Aplicarea vopselei 1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare strat aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent. 2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant n proportie de 5-10%. 3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea. 4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea. 5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt. 6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a cpata luciu. Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baz de rsini alchidice Pregtirea stratului suport se va face conform (4) 4320. Lucrrile de vopsitorie exterioar si interioara se vor executa la o temperatur de minim - 15C si n conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%. Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea riguroas a ordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate. 1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baz de rsini alchidice si miniu de plumb. 2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rsini alchidice. 3. Slefuirea locurilor chituite. 4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1. 5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit 6. Slefuirea suprafetei spacluite. 7. Spcluirea strat II (dac este specificat). 8. Slefuirea suprafetei spacluite. Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectndu-se ordinea si felul operatiilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund de acopenire. 2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire. 3. Aplicarea primului strat de email 4. Slefuirea. 5. Aplicarea celui de al doilea strat de email. 6. Slefuirea (daca este specificat). 7. Aplicarea celui de al treilea strat de email. Straturile succesive se vor ntinde pe directii perpendiculare una fat de cealalt. Straturile de email se vor slefui cu pnz de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se ndeparteaza praful cu o pensula moale. Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.

32

Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore. Nu se va aplica un strat nou nainte de uscarea celui precedent. Conditii de receptie Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s acopere perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei. Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele: - nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76; - nerespectarea prezentelor specificatii; - lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului; - nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate. Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a lucrarilor de vopsitorie, de la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate. Protejarea anticoroziv a elementelor metalice de tinichigerie Elementele de tinichigerie se vor executa din tabl de otel zincat la cald pe ambele fete. Stratul de zinc va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele. Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din tietur, prin zincare cu spray-un de zinc. Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, brtari, piulite, etc.) Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv: 1.Praznurile, agrafele, armturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a tocurilor metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb, sau altul similar. 2.Suruburile, piulitele, saibele, bolturile mpuscate, diblurile metalice expandabile, suruburile autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald. MASURARE SI DECONTARE Lucrarile la acest capitol nu se deconteaz separat, ci sunt cuprinse n pretul unitar din articolul din cantitativul de lucrari corespunzator tmplariei metalice, confectiilor metalice sau al elementelor de tinichigerie. Dupa ASQUINI La zugrveli ori vruieli, curitul straturilor de vruieli sau zugrveli vechi, ce se desprind, se cojesc, se cocovesc, sau s e macin de pe perei sau tavane se neleg dac convenia nu precizeaz altfel cuprinse n preul acelei lucrri. La zugrveli ori vruieli de pe perei interiori, exteriori, tavane, faade, etc., se scad golurile mai mari de 2 m2 suprafa, cnd acele goluri n-au nici glafuri i nici margini n jurul lor. Goluri pn la 4 m2 suprafa nu se scad dac au glafuri sau margini: n schimb nu se adaug acele glafuri sau margini. Goluri mai mari de 4 m2 suprafa se scad, n schimb se adaug glafurile ori marginile din jurul acelor goluri. Nu se desfoar n msurtoare profilele de faad, dect dac profilaiunea, eitura sau streaina, este mai ieit de 20 cm din linia faadei. Laturile grinzilor din tavane se msoar adugndu-se suprafaa lor. Plafoanele oblice, cele boltite, plafoanele de scri, tavane de mansard, se msoar n suprafaa lor real oblic sau curbat. La vopsitul duumelelor golurile ce nu trec de 1 m2 nu se scad; n schimb nu se adaug niele, eiturile sau retragerile de la ferestre i ui. Pervazurile se msoar la metri liniari, dar numai acele care sunt mai late d 8 cm; i n acest scad ntreruperile de la ui, la ferestre, la sobe etc. La vopsitorii n ulei, golurile se scad, n schimb se adaug orice profil sau glaf, dac acestea sunt vopsite. Ciubucurile ale cror nlime i grosime nsumeaz mai mult 15 cm de asemenea se msoar desfurat. pcluitul pereilor la vopsitorie d e ulei, fie n hum sau n glet de ipsos, se pltete pre aparte celuia care l-a executat. Tapetele se msoar pe m2 sau pe rulouri de tapet aezat i se nelege cuprinzndu-se n pre i maculatura respectiv. Un rulou d e 3,1 3,4 m2 suprafa de perete. Golurile ce nu au glafuri i sunt mai mari de 0,50 m2 suprafa, se scad; din contr, goluri pn la o deschidere de 4 m2 i au glafuri, nu se scad. La goluri mai mari de 4 m2 se scade golul, ns se socotete adugndu-se glafurile respective la suprafaa msurtori. Bordurile, baghetele dup indicarea lrgimii lor, se msoar parte i pe metri liniari. Lincrusta, tapete de piele, de stof, etc. se msoar pe suprafaa real montat. Goluri, retrageri sau eituri ns ce nu trec de 0,25 m2 suprafa, nu se scad i nici nu se adaug. Jgheaburi, burlane, se msoar, indicnd i diametrul lor, pe ml.

33

Streainile se msoar pe ml sau pe m2 - dup convenie. Socotite la m2 se msoar desfurat. Socotite la ml grinzile sau cpriorii proemineni provenii din suprafaa aparent a streainei, precum i pazia sau pervazurile aplicate la streain, intr n preul fixat, nemsurndu-se acestea aparte. Paiant. Dimensiunile lemnriei de paiant nu se scad din vruielile faadelor, n schimb, n acei perei , se scade orice gol ct de mic. Vopsitul lemnriei de aparente (paiant) se socotete aparte n suprafaa real a acelei vopsitorii, sau inndu-se seama de lrgimea grinzilor pe metri liniari. n vopsitorii de ui i ferestre. Curitul i pcluitul tmplriei nu formeaz articol de cost aparte, aceste lucrri intr n preul determinat al vopsitoriei de tmplrie. Face excepie cnd o convenie dinainte stabilit a hotrt pre unitar aparte pe m2 sau pe bucat. Ferestre simple (cu un rnd de cercevele), se msoar suprafaa golului din perete n care st fixat fereastra: pe 1 pri (de 1 ori). Ferestre duble (cu dou rnduri de cercevele) se msoar suprafaa golului din perete n care st fixat fereastra: pe 3 pri (golul de 3 ori). Ui duble de balcoane, dac au geamuri pe cel puin din nlimea uilor, se msoar ca i ferestrele duble pe 3 pri; dac sunt pline sau cu o suprafa nensemnat de geam, pe 4 pri. Ui interioare sau exterioare, pe toc, se msoar pe 2 pri golul din perete, dac uile au pervazuri, pervazurile se adaug (nedesfurat) la msurtoarea de suprafa a uii. Dac uile au mai mult de 40% geam din suprafaa batantelor, se socotete plata doar din suprafaa acelor batante. Glafuri, cptueli, ale cror ziduri sunt mai groase de crmid (mai late de 14 cm), se msoar, adugndu-se la suprafaa ui sau a ferestrei respective. (pn la crmid grosime, suprafaa glafurilor nu vin adugate la msurtoarea suprafeei de ui). Tocuri ce au lime mai mare de 15 cm, feele tocului se adaug la suprafaa ui vopsite. Geamlcuri, glaswante, se socotesc astfel: parapetul pe dou pri, iar partea de peste parapet, ce este cu geamuri, pe o singur parte (dac nu au prouri). Dac partea de peste parapet este cu prouri se msoar pe dou pri. Dac glasvandul, n partea de jos nu are parapet ci numai o ram lat ce nu trece de 35 cm lime, atunci msurtoarea este de 1 ori suprafaa golului de u., adugndu-se bineneles si suprafeele pervazurilor, iar cptuelile numai dac trec de 17 cm lime. Are i acest glasvand prouri: atunci totul pe dou pri iar cptuelile se adaug doar de trec de 17 cm lime. Obloane - jaluzele rulante, se msoar pe ambele pri de la marginea de jos a inei de fier, pn la axa fusului de rulou i cu limea ntre cele dou ini de ghidaj. Cutia de rulou aparte, pe m2 pe suprafaa ei real vopsit. Obloane jaluzele elveiene, se msoar mrimea oblonului socotit de trei ori (trei fee). Grindria tavanelor, la arpante, etc., se msoar suprafeele efectiv vopsite, n afara cazului cnd devizul prevede altfel. Rampe i grilaje de fierse socotesc numai pe o parte; Dac sunt bogat lucrate i cu frunzrie se socotesc pe dou pori. Grilele de srm (srm deas) socotite pe ambele pri. Radiatoarele de calorifer se socotesc desfurat, element cu element. Conductele, evile, pe ml dac nu trec de 3 n diametru; peste aceast msur se msoar suprafaa desfurat a conductelor socotindu-se la m2 Obloane metalice se socotesc pe ambele pri pe suprafaa real a golului, fie c sunt obloane opace sau din cele vizibile, adugnd lungimea desfurat a ruloului n mecanism. Vopsitul tablei negre de pe nvelitoarea dac nu se specific altfel este cuprins n preul de aezare i batere a tablei negre. Vopsitul se nelege n ulei cu minium de fier (sau plumb), odat pe partea inferioar i de 2 ori pe partea superioar a tablei. Corpurile de calorifer (radiatoare) pe suprafaa real vopsit a fiecrui elemente de radiator; se consider drept suprafa total indiciunile date de tabele firmei constructoare a acelor radiatoare.

34

OBIECTUL 2: DEPOZIT
A. SPTURI I UMPLUTURI
A.1. DATE GENERALE 1.1.Limita de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de spturi din interiorul structurilor i turnarea umpluturii n jurul elementelor ngropate ale cldirii . Toate aceste lucrri se vor executa n conformitate cu planele i cu prevederile prezentului capitol. Termenul "Nivel finit" se va folosi pentru a defini cota obinut dup terminarea spturilor sau umpluturilor. Termenul "Nivelul excavaiei" se va folosi pentru definirea cotei la care se termin lucrrile de spturi i de unde ncepe turnarea primului strat de umplutur, egalizare, etc. 1.2.Standarde i normative de referin Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i specificul lor, se vor respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini: - C169-1988 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale. - C 29-1985 - Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. - C168-1980 - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire prin silicotizare i electrosilicolizor. - C277-1988 - Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor i geomembranelor la lucrrile de construcii. - C196/1986 - Instruciuni tehnice pentru folosirea pmnturilor stabilizate la lucrrile de fundaii. - C56/1985 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente. Instruciuni pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i instalaii aferente i modificrile la instruciuni. - STAS-1243/1988 - Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmnturilor. - STAS 1913/14-1974- Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare. - STAS 1913/5-1985 - Determinarea granulozitii. - STAS 1243/1988 - Terenul de fundare. Clasificare. 1.3.Materiale de umplutur Condiii generale Materialele nu vor conine n cantiti duntoare moloz, rdcini, iarba, frunze, humus, ap uzat i alte materii organice, buci de argil, sulfai sau alte sruri. Material pentru umplutur Materialul pentru umplutur va fi cel prevzut n proiect (piatra spart- refuz de ciur)cu granulatie optim, cu care scop, n conformitate cu STAS 1913/14-74 i STAS 1913/13-83, i se vor determina caracteristicile de compactare; Condiii interne - grosimea stratului - utilajul de compactare - presiunea specific de compactare - numrul de treceri - viteza de rulare Determinri i date - umiditatea optim de compactare - granulozitatea (STAS 1913/14-74) - limita de plasticitate (STAS-1913/4-86) - porozitatea, densitatea aparent maxim n stare uscat, unghiul de frecare intern, coeziunea, modulul de deformaie edometric, Contractorul va prezenta inginerului n timp util urmtoarele: a. rezultatele a cel puin 3 sitri i 3 teste de plasticitate a materialului pe care l propune spre folosire, aratnd respectarea condiiilor de mai sus; b. mostre de materiale de mrime suficient pentru ca Inginerul s le poat verifica prin teste de prob; 1.4.conditii de executie

35

ndepartarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect. Contractorul va ndeprta de pe suprafaa indicat n plane pardoseala veche,stratul suport al acesteia, compromis i toate celelalte obstacole (noroi, moloz, umpluturi, etc.). Dac Arhitectul nu indic diferit, toate materialele provenite din spturi se vor ndeprta de pe antier i se vor depozita. A.2.LUCRRI DE SPTURI SAU UMPLUTURI 2.1.LUCRRI DE SPTURI 2.1.1.Date generale Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete optim n funcie de condiiile prezentei specificaii. Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu Arhitectul nainte de nceperea lucrrilor de spturi. Adancimea spturilor se va hotr de catre Arhitect (vezi mai jos),n conformitate cu prevederile proiectului. Se va asigura supraveghere arheologic a spturilor,cu semnalarea specialistului a oricrui element de interes . Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor ( amprente de ziduri, fundatii anterioare,etc)se vor aduce la cunotinta Arhitectului i se vor trata dup cum se va indica ulterior. Contractorul va nregistra pe un plan corespunztor care se va depune la Arhitect, adncimea la care s-a gsit fiecare element de interes arheologic, va asigura i fixa n poziie scnduri de trasare vopsite la toate spturile, cota i poziia acestora care se vor putea oricnd examina i verifica de arhitect i arheolog. Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i terminarea corespunztoare a lucrrilor (STAS 9824/1-87) Se va conveni cu arhitectul un program pentru lucrrile de spturi. 2.1.2.Spturi generale n suprafete limitate n cadrul cldirilor Dup operaiile de demontare a elementelor de pardoseal veche,Contractorul va trece la operaia de ndeprtare a stratului de umplutur veche de pe respectiva suprafaa. Stratul de suprafa se va depozita n incinta antierului pentru a se refolosi ulterior. Contractorul va ndeprta prin spare pmntul necorespunztor pn la atingerea adncimii prevzute n proiect. Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita, n scopul refolosirii sale. Nu se va executa nici o lucrare de construcii, nainte de aprobarea cotei spate de ctre Arhitect. La nevoie, conform normativului C169/1988, pereii spturilor se vor sprijini folosindu-se sisteme de susinere temporare. Sprijinirile se vor proiecta i executa astfel nct s asigure construirea n securitate i n ritm corespunztor a structurilor permanente, fr a se produce tasri sau deplasri ale terenului, prevenindu-se stricciuni sau deplasri ale structurilor i utilitilor executate anterior i care sunt n apropiere. La nevoie, cnd trebuie mpiedicat ptrunderea nisipului curgtor, noroiului etc., sau pentru asigurarea securitii muncitorilor, malurile spturii vor fi cptuite. n cazul n care Contractorul sap mult sub nivelul specificat, fie prin trasare incorect, lipsa de supraveghere a operaiilor sau din alt motiv, va umple partea respectiv pe cheltuiala sa cu material corespunztor, bine compactat. Se atrage atenia asupra faptului c spturile executate spre nlesnirea Contractorului (din motive tehnologice) nu se fac cu cheltuieli suplimentare pentru investitor. Partea superioar a spturilor se va ine descoperit ct mai puin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor spa cand Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea n timp util a lucrrilor urmtoare. 2.2.LUCRRI DE UMPLUTURI 2.2.1.Date generale Toate lucrrile de umpluturi se vor executa n straturi de o grosime de max. 20 cm dup compactare, sau aa cum se precizeaz n proiect, cu respectarea prevederilor STAS 2914/84 i C56/85 anexa 2.3. Contractorul va face probe de laborator pe materialul folosit la umpluturi (vezi (01) 1230) i va determina densitatea maxim uscat i coninutul optim de umiditate. nainte i dup compactare, coninutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la +/- 2 % din coninutul optim de umiditate. Materialul va fi apoi compactat la 90 % din valoarea densitii maxime uscate. Contractorul va efectua pe teren determinarea coninutului de umiditate i al densitii solului in-situ folosind metodele prevzute n proiect i va prezenta rezultatele nregistrate ale acestora Arhitectului. Contractorul va remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de execuie nainte de turnarea straturilor ulterioare. 2.2.2.Umpluturi generale n limitele cldirilor Cnd este posibil, Contractorul va folosi echipament manual ,cum ar fi compactor cu role netede. Nu se vor utiliza mijloace cu vibratii pentru a nu induce ocuri mecanice structurii existente.

36

Materialul de umplutur din orice strat va fi rezonabil de uniform ca granulaie i mprtiere. Compactarea se va executa regulat; numrul de treceri minime, lovituri, minute de vibrare etc. necesare realizrii densitii cerute se vor respecta cu strictee. 2.2.3.Tolerane Suprafaa finisat va putea fi +/- 20 mm de la cota indicat. 2.2.4.Evacuarea materialului n exces Orice material n exces care nu a fost aprobat de Arhitect pentru refolosire sau lsat i nefolosit se va ncrca i transporta n afara santierului. A.3.MSURARE I DECONTARE 3.1.SPTUR 3.1.1.Msurare Contractorul va efectua o curire general a suprafeei interioare, care va fi platit la metru ptrat de teren curat. Dupa aceea, contractorul va spa tot stratul de umplutur veche i pmntul nesntos pn la nivelul specificat la terenul nivelat (CTN). Aceast operaie se va msura la metru cub. Sptura sub CTN se va executa numai unde va indica Inginerul. Se vor stabili cantitile prin multiplicarea suprafeei orizontale cu adncimea efectiv masurat de la CTN efectiv. CTN = cota terenului nivelat = cot teren finit 3.1.2.Decontare Preul unitar pentru sptura va cuprinde: - sptura propriu-zis n limitele construciei existente,conform proiectului. - sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii; - sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia altor operaii; - meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul contractului. Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai eficient, conform cerinelor Specificaiilor tehnice, normativelor i standardelor Nu se va plti Contractorului pentru spturile n plus fa de cele indicate n desenele de contract sau comandate n scris de ctre Arhitect. 3.2.LUCRRILE DE UMPLUTUR 3.2.1.Msurare Nu se va folosi nici un alt material de umplutur dect cel indicat de proiectant i aprobat de Inginer. Molozul va fi ncrcat i scos din antier dac Inginerul nu ordon altceva. Contractorul va fi pltit la m3 pentru umplerea pn la nivelul original al gropii precum i pentru umplutura suplimentar, conform desenelor. Volumul de umplere i reumplere vor fi msurate n mod similar ca la lucrrile de spturi, dar se va scade volumul oricrei pri ngropate a cldirii. 3.2.2.Decontare Preul operatiunii va cuprinde procurarea materialului de calitatea i granulaia cerute prin proiect, manopera de mprtiere , compactare ,nivelare i ndeprtare a surplusului de material. Preul unitar va cuprinde de asemenea efectuarea testelor conform specificaiilor tehnice. Decontarea lucrrii se va face pe baza facturilor de procurare a materialului si conform situaiilor de lucrri vizate de Arhitect.

37

B. ZIDARII
B.1 Zidarii de caramida GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din zidarie si specificatiile pentru mortarele de zidarie. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile n conformitate cu normativele si STAS- urile n vigoare. In tabelul de mai jos se prezint o schema simplificata cu domeniile de utilizare a materialelor de baz pentru zidarii.
Sim Materialul de bol baza Destinatia Conditii de mediu Gradul de rezistenta la foc si la explozie Zidaria din caramida si Grosimea minima a blocuri ceramice este zidurilor de caramida incombustibila si are sau de blocuri rezulta rezistenta la foc din tabelul din diferentiata n functie ANEXE grosimea ei. La peretii antifoc nu se vor folosi blocuri cu goluri orizontale. Idem ca mai sus -Umiditate relativa Idem ca mai sus interioara max. 6085% n fnnctie de materialul de alcatuire a blocurilor Izolarea termica se alcatuieste n conformitate cu - Instructiunile tehuice P104-78 7 ore la grosime 20 cm - Umiditate relativa interioara max.60% fara masuri de protectie. Masuri de protectie conform Normativului P104-78 - Umiditate relativa interioara max.60/o fara masuri de 2,5 ore la grosime 7 cm protectie. Masuri de protectie conform Normativului C198-79 Umiditate relativa interioara max .35% 1,35 ore Gradul de izolare fonica Indicele de zgomot aerian trebuie s corespunda cu STAS 6150-68 Gradul de protectie Antiseismica Se alcatuieste si se dimensioneze n conformitate cu normativele P 100-78 sii P 2-75 (cu modificarile ulterioare). La peretii portanti nu se vor folosi caramizi si blocuri cu goluri orizonta!e

- Zidarie simpla, armata sau Caramizi si complexa pentru pereti blocuri ceramice portanti sau nepoluanti la pereti de nchidere sau compartimentare - Zidarie mixta la ziduri de subsoluri Zidarie din blocuri mici de beton cu agregate usoare (inclusiv lianti, cu LZA si blocheti produsi cu cenusa de temoceatrala - Pereti exteriori sau interiori portanti sau nepoluanti cu structura omogena sau cu structura mixta n combinatie cu alte materiale

Indicele de zgomot Idem ca mai sus cu aerian se completarile din C 14-78 stebileste n conformitat e cu Normativul C 14-78 Indicele de zgomot aerian se stabileste n conformitat e cu P104-78

Blocuri mici si placi din BCA

- Pereti neportanti (de umplutura) de nchidere sau compartimentare - Pereti portanti rezisient - Pereti n trei straturi

Se alcatuieste si se dimensioneaza n conformitate cu anexa 5 la Instructiunile tehnice P 104-78

D Blocuri si placi din ipsos

- Pereti simpli iteriori (sau un singur strat) - Pereti dubli interiori (cu izolatie fonica la mijloc)

Indicele de zgomot Pna la gradul 6 fara aerian se masuri speciale de stabileste n protectie antiseismica conformitat e cu C 19879 . -

Caramizi si piese presate din sticla

- Pereti exteriori si interiori neportanti la case de scari, ancadramente de usi, supralumini la coridoare, peret despartitori, etc.

Standarde si normative de referint P2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie. C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial.

38

C 126-75 Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din caramizi si blocuri ceramice. C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente BCA. C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de fosfogips si ipsos cu zgura expandat. P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cldirilor. C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cldirilor. C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatra bruta. C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente. C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor de pereti din ipsos si alte materiale locale. P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat. C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n constructii. N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor. N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea elementelor de constructie. STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie. STAS-902 1/78 Var hidratat n pulbere pentru constructii. STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii. STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii. STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane. STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate. STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice. STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate. STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare. STAS-1480/63 Placi si fsii din ipsos pentru pereti despartitori. STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare. STAS-2945/73 Crmizi de constructie din argil ars. STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila ars. Crmizi si blocuri cu goluri orizontale. STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate. Formate si dimensiuni. STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cldiri. Conditii tehnice de calitate, forme si dimensiuni. STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit. STAS-10690/76 Crmizi presate din sticl cu goluri. STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticl pentru constructii. Constructii tehnice generale de calitate. Forme si dimensiuni. STAS-8600/70 Tolerante n constructii, sistem de tolerante dimensionale. STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor. STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia beneficiarului, spre aprobare, a urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline 240x115x63 b) Caramizi de epoca presate pline 280x140x45 insotite de certificatul de calitate al fabricantului. B.1.04. MATERIALE UTILIZATE a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80. b) Caramizi presate pline de epoca 280x140x45, calitatea I insotite de certificat de calitate de la producator. c) Armaturi din OB 37 si PC 52 = 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 80. d) Armaturi din STNB = 5,6 mm. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 80. e) Mortare si betoane (pentru centuri si buiandrugi) conform marcilor din proiect. h) Mortarele executate pe santier vor fi cu var pasta stins min. 8 luni fara impuritati dozat la o consistenta con etalon 12cm, conform STAS 146-61 si cu nisip natural de cariera STAS 1667-70 fara impuritati la granulozitatea data de standarde. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT

39

Caramizile se vor aproviziona n containere, evitndu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, n cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat n saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si nghet. Armaturile se vor livra evitndu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si nghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata nct punerea n opera a mortarelor sa se faca n maximum 10 ore de la preparare. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR Aceste verificari trebuiesc efectuate naintea nceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate n depozit sau soproane si de fiecare data cnd se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline conform STAS 457-80; STAS 5185/2-80. b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita conf. STAS 2634-70 si instructiunile tehnice C 17-82. c) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din centuri, buiandrugi etc. conform STAS 10109/1-82 si Normativul C 140-79. d) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80. SE CUPRIND URMATOARELE LUCRARI DE ZIDARIE - Zidarie de caramida presata plina de 12,5 cm gros. pentru protectia hidroizolatiilor verticale a peretilor din BA ingropati cu caramizi de 240x115x63 (Izolare separator de grasimi) - Zidarie de caramida presata plina cu caramizi de 240x115x63, asezate pe muchie pentru ziduri de compartimentare sau inchidere de goluri existente. - Zidarie de caramida presata plina cu caramizi de 240x115x63, pentru ziduri de compartimentare sau inchidere de goluri existente, in grosime egala sau mai mare de 12,5cm. Zidaria de umplutura a golurilor de usi si a golurilor rezultate din spargeri La executia lucrarilor se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline si 280X140X45 pentru caramizile de epoca. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z pentru zidaria cu caramizi 240x115x63 si M 25Z, marca apropiata de cea a mortarului zidariei existente. Umplerea golurilor rezultate din spargeri diverse se va executa numai cu caramida de epoca pentru a se face o tesere corecta. In prealabil zidaria existenta va fi desfacuta in strepi in jurul acestor goluri si curatata prin periere. Pentru obtinerea unei aderente ct mai bune ntre caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa nainte de punerea lor n lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasndu-se neumplute numai pe o adncime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 rnduri succesive pe naltime, att la cmp ct si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si pe 1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rnd - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile n grosimea rosturilor snt cele aratate n STAS 10110/1 - 75. Orizontalitatea rndurilor de caramizi se obtine utiliznd rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu naltimea rndurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine ntinsa ntre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face n trepte, fiind interzisa ntreruperea n strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rnd de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se ntrerupe la cel de-al doilea n dreptul intersectiei. Rndul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se ntrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii snt cele aratate n Normativul P2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face avnd grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de proceseverbale de lucrari ascunse. Specificatii pentru mortare

40

Mortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 25 Z si M 50 Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cit mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634-70. Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita. Executarea lucrarilor pe timp friguros La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84. Abateri admise a) Devieri de la cotele continute in planuri - 5 cm. b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime - 5 mm. Verificarea calitatii lucrarilor Verificarea calitatii lucrarilor se va face atit la terminarea unor etape (nivele), cit si la receptia lucrarii, prin verificarea: a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc.) la elementele realizate. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse. d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.). Cind datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini. Contractorul va executa schie i detalii curente, n care se vor prezenta modalitile de execuie, coordonarea modular, goluri pentru ui i ferestre, buiandrugi, teseri, etc. Schiele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta Proiectantului si Inginerului nainte de nceperea execuiei, spre aprobare. De asemenea se vor prezenta scheme de manevrare, depozitare, transport, etc. pentru toate materialele utilizate, astfel nct Dirigintele de Santier s fie convins de corectitudinea execuiei acestor operaiuni. Mostre i testri Contractorul va prezenta Dirigintele de Santier specificaiile productorului i certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate la zidrii. Certificate: Contractorul va furniza Dirigintelui de Santier : a) - Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar b) - Buletine de laborator executate de fiecare dat cnd este necesar s se schimbe furnizorul unui material. c) - Certificate de calitate pentru adausuri i materiale folosite (ciment, nisip, armturi, crmizi, blocuri, etc.). Costul testelor Toate costurile aferente testrii i asigurrii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent dac sunt cerute prin specificaii sau de ctre Dirigintele de Santier , se vor suporta de Contractor, adic se vor include n preurile unitare pentru lucrrile de zidrie. Panouri mostra Inaintea nceperii lucrrii, contractorul va executa un fragment de perete - mostr, utilizind materialele, produsele, accesoriile i tehnologia aprobate. Pereii mostr se execut acolo unde se cer de ctre inginer. Pe durata execuiei lucrrii, pereii mostr nu se vor distruge sau deteriora. MATERIALE SI PRODUSE In cadrul acestor specificaii sunt luate n considerare materialele i produsele principale la execuia zidriilor curente. Materialele i produsele se pot clasifica n funcie de rolul lor astfel (vezi B.1.04): a) Materiale de baz - crmizi, blocuri, plci b) Materiale auxiliare - mortare, armturi c) Accesorii - piese de prindere, ancore, etc. Crmizile, blocurile i alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sprturi i alte defecte care ar putea afecta aspectul i rezistena zidriei- depuneri diverse, pete de uleiuri,etc. Materialele de zidrie care prezint sprturi, deformri, fisuri sau abateri de la dimensiunile i toleranele admise, vor fi sortate i respinse cu aprobarea Consultantului. Livrare, depozitare, manipulare Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitile necesare conform programului de lucru. Materialele pentru zidrii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul i acelai productor pentru ntreaga cantitate necesar.

41

Materialele pentru zidrii se vor aproviziona containerizat i se recomand manipularea lor mecanizat pe tot traseul de transportat pn la punctul de lucru. Manipulrile se vor face ngrijit, cu atenie, pentru a se evita degradrile (ciobiri, spargeri, fisurri, etc). Materialele pentru zidrii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi, containere, n locuri ferite i protejate. Se vor acoperi imediat dup livrare la antier astfel ca s se evite expunerea la intemperii i s se asigure starea adecvat de uscare i temperatur la punerea n oper. Materialele pentru zidrie se vor pstra n stare uscat, ferite de aciunea ploii, zpezii, soarelui. EXECUTIA ZIDRIEI Mijloace de control pe timpul executiei Suprafeele pereilor, colurile interioare i exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul de nivel, nivel n montura de lemn (boloboc), colarul de lemn sau metal la 90o, echere mari de lemn cu o latur de 70 cm, dreptare 4 x 15 sau 5 x15 sau orice alte scule i dispozitive de lucru care asigur calitate corespunztoare zidriei. Abateri permise Toleranele de executie: La execuia zidriilor se vor respecta urmtoarele abateri maxime admisibile: 1. La dimensiunile zidurilor: - limea de 25 cm: + 6 sau - 8mm; - limea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm; 2.La dimensiunea rosturilor: - verticale: + 3, - 2 mm; - orizontale: +3, - 2 mm; 3. La planeitatea suprafeelor: - 8 mm la 2,5 m n orice direcie; 4. La rectiliniaritatea muchiilor: - 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toat lungimea; 5. La verticalitatea muchiilor i a suprafeelor: - 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj; 6.Abateri fa de orizontala asizelor: - 3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretelui. Operaiuni pregtitoare Inspectare: Se vor inspecta zonele i condiiile n care urmeaz s se execute zidriile. Nu se vor ncepe lucrrile nainte de ntrunirea condiiilor satisfctoare. Pregatire Inainte de nceperea execuiei, se vor pregti: - degajarea frontului de lucru; - pregtirea zonelor de amplasare a schelelor; - asigurarea cilor de acces pentru materiale i oameni; - asigurarea spaiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie i a mortarului; - aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive i utilaje necesare; - montarea schelelor, balustradelor de protecie; - punerea n funciune a echipamentelor i a utilajelor de ridicat; - verificarea pompei de mortar i probarea ei; - trasarea i verificarea axrii zidriei; - verificarea i ndreptarea materialelor verticale i orizontale care leag zidria de structur; - poziionarea golurilor de ui i ferestre, spalei, alte goluri, etc.; - rectificarea unor neregulariti din structur; Prescriptii de executie Rosturi - grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm; - grosimea rosturilor verticale este de 10 mm; - umplerea rosturilor se face mai puin - 1 - 1,5 cm de la faa zidului; Ancoraje Ancorarea zidriei de structura cldirii (stlpi, diafragme) se face cu mustile din oel beton prevzute n structur i/sau n zidrie, sau agrafe fixate cu boluri mpucate sau forate. Legtura zidriei cu structura se face prin aplicarea unui spri de mortar de ciment i rostul ntre zidrie i structur se umple complet cu mortar.

42

Barele de armtur prevazute n zidrie se vor poziiona corect, iar grosimea rostului de mortar va acoperi corespunztor barele de armtur. Alte prescripii - zidria se ncepe de la coluri; - ntreruperile se las sub form de trepte; - la ntreruperea lucrului nu este permis aternerea mortarului peste ultimul srat de crmizi sau blocuri; Suprafeele verticale se vor peria n timpul execuiei i se vor pstra n stare de curenie. Spaiul dintre tocurile tmplriei i zidrie (cnd se monteaz anterior) vor fi bine umplute cu mortar; Se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri i specificaii (ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc) a cror schie au fost aprobate n prealabil de Proiectant sau Dirigintele de Santier (03) 1354 Curirea i protecia lucrrilor Lucrrile se vor executa meninnd pe ct posibil o stare de curenie corespunztoare, se vor ndeprta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntri. Zidria trebuie s rmn curat, fr pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar. Suprafeele de zidrie vor fi protejate pe durata execuiei lucrrilor atunci cnd nu se lucreaz la ele. Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrrilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioar cu folii de polietilen. Verificri si remedieri n vederea recepiei lucrrilor Se verific nscrierea n toleranele admise Se verific modul de realizare a calitii execuiei conform prezentelor specificaii. Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere parial sau total a lucrrilor, funcie de cum va decide Consultantul, urmtoarele: - nerespectarea prezentelor specificaii; - folosirea materialelor necorespunzatoare; - trasare i execuie greit fa de axe; - execuia de goluri, dibluri, ghermele, piese nglobate, n alte poziii dect cele specificate n planuri i schie; Reguli i metode de verificare: - se vor respecta planurile i specificaiile lucrrii; - verificrile se fac n timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone; - materialele care prezint ndoieli privind calitatea i ncadrarea n clasele de calitate prescrise se vor supune verificrilor de laborator conform prescripiilor; - verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netecuite ntre dou dreptare de 1 m aezate pe feele zidurilor; - verificrile eserii corecte a zidriei, armrii, legturii la coluri, ancorrilor, golurilor, pieselor nglobate se fac n cursul execuiei prin examinri vizuale; - verificarea planeitii suprafeelor superioare a asizelor se face cu bolobocul i dreptarul de 2 m lungime; - verificarea verticalitii suprafeelor i muchiilor se face cu firul cu plumb, bolobocul i dreptarul de 2 m; - verificarea dimensiunilor spatiilor delimitate, a golurilor pentruporti,panouri decorative de imprejmuire, etc., se face prin msurtori directe cu metrul i ruleta. MASURTORI I DECONTARE Msurare Cantitile de lucrri executate se msoar la unitatea de msur nscris n listele de cantiti de lucrri.

43

C. MORTARE PENTRU ZIDARII

GENERALITTI Obiectul specificaiei Acest capitol cuprinde specificaii pentru compoziia i prepararea mortarelor pentru zidria din caramida arsa plina. Standarde de referin. Acolo unde exist contraindicaii ntre recomandrile prezentelor specificaii i cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaii. Standarde de referin: SR EN 197-1/ 2002 - Ciment.Partea 1Compoziie,specificaii i criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale SR EN 459-1/ 2003- Var pentru construcii.Partea 1 Definiii,caracteristici i criterii de conformitate SR EN 13139- 2003 Agregate pentru mortare STAS 790 - 73 Ap pentru mortare i betoane. C 17-18 Mortare pentru zidrii i tencuieli. STAS 1667 - 76 Agregate naturale dense pentru mortare. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare. STAS 1030 - 70 Mortare obinuite pentru zidrie. Mostre i testri Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu STAS 2634-70, prin prelevare de probe i ncercri, de ctre un laborator specializat, pe cheltuiala contractorului, dup cum urmeaz: - rezistena la compresiune la 28 zile; - consistena i densitatea mortarului proaspt: un test la fiecare schimb. Condiiile de acceptare la recepie a mortarului sunt: - rezistena la compresiune la 28 zile; - consisten mortar proaspt; - densitate mortar proaspt. Acestea trebuie s corespund STAS 2634-70. Metoda de testare i ncercrile laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului. Se vor face testri, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrri. Se va pune la dispoziie de asemenea certificatul productorului ca cimentul i varul livrate la antier sunt conform cu specificaiile din standarde. Mostre de culoare pentru mortar Dac n specificaii se solicit adugarea unor pigmeni colorani n amestecurile de mortar, se vor furniza eantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul arhitectului, conform solicitrilor acestuia. Se va furniza numrul de eantioane care este necesar pentru acest scop. MATERIALE I PRODUSE Materiale -Ciment Portland - cimentul va fi fr bule de aer, de culoare natural sau alb, fr constitueni care s pteze. -Var past - densitatea aparent a pastei de var la consistena de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m3. -Agregatele vor fi nisip natural de carier sau de ru.Nisipul de carier poate fi parial nlocuit cu nisip de concasare.Coninutul de nisip natural va fi cel puin 50%. -Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curat, potabil, nepoluat cu petrol n cantiti duntoare, lipsit de sruri solubile, acizi, impuriti de natur organic i alte corpuri strine. Livrare, depozitare, manipulare Agregate: 1. Agregatele vor fi transportate i depozitate n funcie de sursa i sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel nct s se evite separarea lor, pierderea fineii sau contaminarea cu pmnt sau alte materiale strine. 2. Dac agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin sit nainte de ntrebuinare. 3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finee deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obine gradaii noi de finee. 4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la antier dac coninutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului de beton; n acest caz, agregatele se vor depozita separat, pn ce umiditatea dispare. 5.Agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafee dure, curate. La pregtirea depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea materialelor strine. Agregatele de tipuri i msuri diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare agregatele vor fi lsate s se usuce pentru 12 h.

44

Cimentul: 1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etani, purtnd eticheta pe care s-au nscris greutatea, numele productorului, marca i tipul. Cimentul se va depozita n cldiri nchise, ferit de umezeal. 2. Nu se vor livra ambalaje care s difere cu mai mult de 1 % fa de greutatea specificat. 3. Dac Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului i protejarea lor de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile i tipurile de ciment n siloz. 4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelai sort, dar din surse diferite, fr aprobare. 5.Cimentul, varul i celelalte materiale cu praf se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte containere adecvate, aprobate, care vor avea o etichet vizibil pe care s-au nscris numele productorului i sortul. 6.Materialele vor fi livrate i manipulate astfel nct s se evite ptrunderea unor materiale strine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp util pentru a se permite inspectarea i testarea lor. 7.Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele sau containerele lor originale, avnd eticheta cu numele productorului i astfel nct s se evite deteriorarea, permind n acelai timp identificarea lor. 8.Materialele perisabile vor fi protejate i depozitate n structuri etane, pe supori mai nali cu aproximativ 30 cm dect elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate i va fi acoperit cu prelate impermeabile. 9.Se va ndeprta de pe antier cimentul nefolosit care s-a ntrit sau a fcut priz. Amestecuri pentru mortare Generaliti 1. Se vor msura materialele pentru lucrri, astfel nct proporiile specificate de materiale n amestecul de mortar s poat fi controlate i meninute cu strictee n timpul desfurrii lucrrilor. 2. Dac nu se specific altfel, proporiile se vor stabili conform retetei din normativ. 3. In cadrul acestor specificaii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar este considerat astfel: Material Greutatea pe metru cub Ciment Portland 1506 kg Past de var (consisten 12 cm) 1300 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1350 kg Prepararea mortarelor Mortarul se amestec bine i numai n cantiti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxim de ap care asigur o capacitate de lucrabilitate satisfctoare, dar se va evita suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune n oper ntr-un interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp se permite adugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului i nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se folosete n timpul stabilit va fi ndeprtat. Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie i uniformitate. Se va amesteca pentru cel puin 5 minute: dou minute pentru amestecul materialelor uscate i 3 minute pentru continuarea amestecului dup adugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depi capacitatea specificat de productorul mixerului. Tamburul se golete complet nainte de adugarea lotului urmtor. Mortarul folosit de rosturire va fi uscat att nct s aib prioriti plastice care s permit folosirea lui la umplerea rosturilor. Transportul mortarului Se va face cu utilaje adecvate. Durata maxim de transport va fi astfel apreciat nct transportul i punerea n oper a mortarelor s se fac: - n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var; - n maxim 1 or de la prepararea pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fr ntrzietor de priz; - n maxim 16 ore, pentru mortarele cu ntrzietor de priz. Condiii de punere n lucru Crmizile sau pietrele vor fi bine udate nainte de a fi puse n lucru. Se va evita stocarea pe schele, pentru mult timp, a acestor materiale pentru ca ele s nu fie deja uscate n momentul punerii n oper. Pentru nlturarea acestui inconvenient, care poate compromite rezistena i adeziunea mortarului, crmizile i pietrele vor fii din nou udate chiar n momentul aplicrii mortarului. Adausurile hidraulice sunt substane naturale sau artificiale, care n stare pulverulent fac priz i se pot ntri numai dac se gsesc n prezena varului proaspt. Dintre adausurile hidraulice indicat pentru lucrri la monumentele istorice este trasul. Acesta este un tuf vulcanic care se livreaz n pulbere fin mcinat. Se utilizeaz ca adaos la pasta de var n procente de 15 - 40% , mrindu-se cantitatea de adaos de tras cu ct construcia este mai umed. Mortarul de var este recomandat numai la zidriile n subsoluri umede, la fundaiile ntr-un sol cu o umezeal excesiv.

45

Observatie: Prezena trasului n mortarele de var utilizate n zidriile aeriene expuse la soare, vnt i climat uscat are un rezultat negativ, n sensul ca slbete rezistena mecanic a mortarului fcndu-l s devin friabil i pulverulent. MSURARE I DECONTARE Pentru lucrrile din aceast seciune nu se fac decontri cantitative separat, ci se cuprind n cadrul lucrrilor de zidrie, conform articolelor de cantiti de lucrri.

D. TENCUIELI
D. 1 TENCUIELI EXTERIOARE GENERALITATi Clasificarea tencuielilor Tencuielile exterioare sunt clasificate astfel dupa: 1. natura suprafetei pe care se aplic: caramida - beton - beton armat - beton celular autaclavizat - piatra - rabit 2. liantul ntrebuintat: - rezistente la umiditate 3. modul de prelucrare a fetei vzute: - obisnuite: brute, driscuite. stropite; - speciale: frecate, buciardate, pieptanate, periate, raschetate, sprituite, lustruite, etc.; - decorative: calcio stropit, vopsea cu efect decorativ, rustice, cu apareiaj sau n bosaje. Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. STAS 146-80- Var pentru constructii 2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland. 3. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare 4. STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala 5. STAS 1134-71 - Piatr de mazaic 6. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali 7. STAS 2542-82- Impletituri din srma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale 8. STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare. 9. STAS 39 10/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calittii. 10. STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului 11. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb. 12. SREN 196- 795- Ciment. Reguli pentru verificarea calittii. 13. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie. Normative: 1.C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede Mostre si testri Se vor respecta aceleasi conditii ca pentru tencuielile interioare (vezi () 1130). MATERIALE SI PRODUSE Materiale Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru sustinerea tencuielilor, plase rabit, vezi (3) 1210. III. 4.1.2.1. Piatra de mozaic, alb, calcaroas, din marmur sau din roc dura cu gnanulatie 0-35,5 mm (conform specificatiei din proiect) conform STAS 1134-71. Amestecuri Mortar de var-ciment (3) 2316. III.4.1.2.2. Mortarul de var-ciment va fi preparat cu agregate fine. Agregatul va consta din piatra de mozaic de calcar sau mozaic de marmur alba (daca nu se specifica altfel): Daca nu se specifica altfel se va adauga un pigment colorant aprabat de Consultant. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare

46

47

La nceperea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, urmtoarele lucrari vor fi terminate: - lucrarile de zidrie (nchideri si cptuseli la diafragmele de beton armat); - montajul instalatiilar electrice si sanitare prevzute sa ramna ngropate sub tencuiala vor fi complet executate si probate; - plasele de rabit vor fi montate n zonele prevzute n proiect; - montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice nglobate pentru fixarea altor elemente ale constructiei; - montajul tmplariei si protejarea ei. Nu se vor executa tencuieli exterioare nainte de terminarea executrii acoperisului sau hidroizolatiei la terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este asigurata. Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare. * Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. * Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu exec. tencuielilor ar putea provoca deterioarea acestora. * Suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mari ca cele admise. * Suprafetele suport sa fie curate * Rosturile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa. * Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori). * Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul. * Inainte de aplicarea spritului vor fi curatate foarte bine suprafetele de tencuit si vor fi acoperite piesele ornamentale ce raman in parament si piesele noi montate care nu incurca la tragerea profilelor cu sablonul cu folie de plastic sau hartie de sac caserata usor pe ele. Celelalte piese ornamentale care vor fi montate dupa tragerea profilelor vor avea suprafata de montare lasata netencuita in urma unei trasari exacte a pozitiei lor. Trasarea suprafetelor In cazul tencuirii unor suprafete verticale de nltimi mm, trasarea suprafetelor de tencuit se poate face si sub forma de fsii verticale (stlpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fsii de mortar. Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul executarii lucrarilor se va face numai cu aprobarea Consultantului. La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare cu aceeasi compozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate). Conditii climatice si protectia lucrarilor In timpul verii la executarea lucrrilor de tencuieli exterioare vor fi luate urmtoarele masuri de protejare: 1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin evaporare); 2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilen sau cu prelate umezite (protejare fata de actiunea razelor solare sau a vntului). Pe timp friguros, cnd temperatura scade sub 5C, nu se vor executa tencuieli exterioare dect cu luarea unor masuri de protectie corespunztoare. Tipuri de tencuieli exterioare Tencuieli obisnuite brute - se vor executa folosind mortar de var - ciment marca M25-T n grosime medie de 2 cm. Tencuieli obisnuite driscuite Tencuieli obisnuite driscuite pe zidrii din crmida, blocuri mici de beton si b.c.a. se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 2,5 cm. Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de b.c.a. se vor executa conform (3) 1335 cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 1 cm. (3) 3345 Tencuieli obisnuite, stropite la pereti din zidrie de caramida, din blocuri mici de beton sau din b.c a., se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 2,5 cm. (3) 3346 Tencuieli speciale n similipiatra (piatr artificiala) se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, n grosime medie de 1,5 cm peste care se va aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100-T preparat cu piatra de mozaic de calcar cu granulatia indicata n proiect (care va nlocui nisipul). Supnafata stratului vizibil va putea fi finisat : - frecat n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm. - buciardat sau pieptanat n cmp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm, mpartita sau nu n asize cu rosturi adncite. sprituite n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm mpartita sau nu n asize cu rosturi adncite. Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata n proiect - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu grosimea medie de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil, executat driscuit sau stropit, din mortar de var-ciment marca M 25-T confectionat cu piatra de mozaic din calcar sau marmura (praf de piatra) si care va avea o grosime de 1 cm.

48

Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din marmura, dolomita sau similare n culorile si gnanulatia indicate n proiect - se vor executa cu grundul din mortar de varciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 0,8... 1,0 cm finisat periat sau raschetat. Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n proiect, de regula 100 kg la m3), nisip si pietris margaritar (granulatie 3...5 mm). Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n proiect, de regula 200 kg la m3), piatra de mozaic din calcar sau marmur si pietris marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu drisca poroasa (cap de bil). Tencuieli speciale n calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M 100-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm, din piatra de mozaic de marmura cu granulatie indicat n proiect, la care se vor adauga 450 kg ciment si 150 kg ciment alb la m3 de mozaic. Aplicarea grundului Grosimea stratului de grund va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect. Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (conform indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm care se fixeaz provizoriu cu cuie. Baghetele vor constitui repere pentru formarea cmpurilor pe care se va aplica grundul. Grundul se driscuieste fin si se aplic n limitele (cmpurile) formate de baghetele pentru nutuni, astfel ca la ntreruperea lucrului s fie ncheiata lucrarea pe zone cuprinse ntre baghete. Aplicarea tinciului (strat vizibil) Grosimea stratului vizibil va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect. Inainte de aplicarea tinciului dup ce grundul s-a uscat, se ndeparteaza cu grij baghetele din lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze. Tinciul se aplica pe zone restrnse, n limitele (cmpurile) formate de nuturi, astfel ca la ntreruperea lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet ntre nuturi. Verificari n vederea receptiei Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile MASURARE SI DECONTARE Msurarea lucrarilor se va face dup cum urmeaza: 1. Tencuielile se msoar la m2 de suprafat tencuita msurat pe zidria netencuit, adaugnd nisele, spaletii, etc. 2. Suprafata acaperita cu plinte, la pereti, pe conturul balcoanelor si logiilor si la terase nu se masoara. 3. Nu se scad golurile cu suprafata mai mica de 0,50 m2. 4. Golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2 se scad, dar se adaug suprafetele glafurilor si spaletilor. 5. Profilurile trase cu sablonul la fatade, cu iesinduri mai mici de 5 cm si cu ltirma pn la 20 cm nu se masoara separat. 6. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuirea lor. 7. Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa. 8. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului. 9. Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale. 10. Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea: a - rezistentei mortarului; b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp; c - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b); d - planenitatii suporturilor si liniartitatea muchiilor (bucata cu bucata); e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise, cornise etc. pe fatada) bucata cu bucata. Lucrarile se vor deconta cantitativ conform articolului respectiv de tencuieli exterioare, functie de numarul de metri ptrati de tencuieli executati pe baza planurilor, aprobate, din proiect. (3) 3430 Lucrarile de executare a nuturilor la fatade, se masoara la numrul de metri liniari executati, conform planurilor, aprobate, din proiect, decontndu-se n cadrul articolului pentru tencuieli exterioare. D.2 TENCUIELI INTERIOARE

49

GENERALITATI Obiectul specificatiei Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tencuieli interioare Clasificarea tencuielilor Tencuielile interioare sunt clasificate dupa : 1. natura suprafetei pe care se aplica : caramida beton beton celular autoclavizat piatra sipci sau trestie rabit 2. liantul ntrebuintat : care nu rezista la apa si umiditate rezistente la umiditate 3. modul de prelucrare a fetei vazute : obisnuite : brute, driscuite, driscuite fin, sclivisite, gletuite speciale : impermeabile, torcretate, hidrofuge decorative : calcio-vecchio, marmura artificiala Conceptul de baza Tencuielile se aplica la interior pe suport din zidarie de caramida sau b.c.a. si beton (diafragme, stlpi, tavane) Din punct de vedere al modului de prelucrare a fetei vazute, n acest subcapitol sunt tratate tencuielile obisnuite, speciale si decorative. Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si actele normative enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde : 1. STAS 146-80 - Var pentru constructii 2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland 3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii 4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare 5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala 6. STAS 1500-78 - Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri 7. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali 8. STAS 2073-75 - Clorura de calciu tehnica 9. STAS 2542-82 - Impletituri din srma. Plase cu ochiri hexagonale si trapezoidale 10. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare 11. STAS 3910/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitatii 12. STAS 4686-71 - Argila pentru mortare pe baza de ciment argila 13. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului 14. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb 15. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase 16. SR EN 196-7/1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii 17. STAS 8626-70 - Lignosulfonat de calciu tehnic 18. STAS 8819-88 - Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos n betoane si mortare 19. STAS 9201-80 - Var hidrant n pulbere, pentru constructie. Normative : 1. C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede 2. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii, instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea. Mostre si testari Panou-mostra 1. Antreprenorul va executa n incinta santierului, la cererea Consultantului, un panou de perete cu dimensiunile de cel putin 2.00 m x 1.00 m, finisat cu tencuieli n toate variantele propuse prin proiect, cu materialele, compozitiile, modul de prelucrare a fetei vazute, culorile si tehnologia specificate n proiect. 2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dupa obtinerea aprobarii, acesta va deveni panoumostra, element de comparatie si verificare pentru lucrarile similare prevazute n ntreaga lucrare.

50

3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat pna la terminarea ntregii lucrari. 4. Aprobarea tencuielilor nseamna aprobarea tuturor materialelor, aditivilor si tehnologiilor de executie folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrarilor prevazute n proiect. 5. Pe tot timpul executiei lucrarilor nu se vor folosi dect materialele si tehnologiile aprobate. MATERIALE SI PRODUSE Materiale Cimentul Conform STAS 1500-78 se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35N/mmp, simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30N/mmp simbol M30 sau ciment de furnal marca 25 N/mmp simbol F25, conform indicatiilor din proiect. Cenusa de termocentrala conform STAS 8819-88 se va utiliza ca adaos hidraulic mpreuna cu cimentul sau ca adaos plastifiant conform indicatiilor din proiect. Nisipul conform STAS 1667-76 se va utiliza, conform indicatiilor din proiect, nisipul natural de ru (de forma rotunda) sau de cariera (zgrunturos) cu granulozitate 03 mm sau 07 mm, care trebuie sa fie curat, sa provina din roci stabile (nealterabile la aer, apa sau nghet), sa contina granule de diferite marimi, sa nu provina din roci feldspatice sau sistoase. Var pentru constructii conform STAS 146-80-se va folosi sub forma de pasta de var de tip I cu randament n pasta de min.2,2 l/kg sau tip II cu randament min 1,6l/kg, conform indicatiilor din proiect. Var hidratat conform STAS 9201-80 se va utiliza sub forma de pasta de var de tip I cu densitate aparenta max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparenta max.700 g/dmc conform indicatiilor din proiect. Ipsosul conform STAS 545/I-80 se va utiliza ipsosul de tip A sau tip B conform indicatiilor din proiect. Argila conform STAS 4686-71 se va utiliza sub forma de pasta avnd o consistenta de 13-15 cm determinata cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli de 15-25%. Apa conform STAS 790-84 va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi. Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri, ruri, izvoare, etc.) fara ca n prealabil sa fie supusa analizelor. Adaosuri pentru reglarea timpului de priza, plastifianti. Se vor utiliza conform aprobarii Consultantului. REPLAST ntrzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar. Clorura de calciu accelerator de priza sub forma de solutie cu concentratie 10% pentru prepararea manuala sau 20% pentru prepararea mecanizata a mortarelor. L.S.C. (lignosulfatul de calciu) conform STAS 8626-70 adaos plastifiant. DISAN conform STAS 8625-90 plastifiant mixt dispersat si antrenor de aer (utilizarea se va face conform Normativ C14086, anexa V.3.1.) Coloranti si alte adaosuri Coloranti minerali conform STAS 6632/2/3-91, STAS 6632/4-83; STAS 9537-85; STAS 2488/86; STAS 2539-79, trebuie sa nu reactioneze chimic cu apa, liantii sau agregatele din compozitia mortarului, sa se raspndeasca uniform n masa acestuia, sa nu-si schimbe culoarea si sa nu se decoloreze sub actiunea razelor solare, sa aiba putere mare de colorare, sa nu micsoreze rezistentele mecanice ale mortarului si sa nu fie toxice. Poliacetat de vinil (aracet) conform STAS 7058-91 se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP 50 pentru prepararea mortarelor adezive. Apastop P adaos impermeabil (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86). Alte materiale Plasa sudata galvanizata pentru sustinerea tencuielilor pe rabit: retea din vergele de otel-beton rotund 610 mm cu ochiuri patrate de 1525 cm. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale conform STAS 2542-82 plasa de rabit din srma de otel cu diametrul de 0,4 pna la 1,8 mm. Srma rotunda trefilata din otel conform STAS 889-89-srma de otel moale neagra sau zincata de 0,5 pna la 3.00 mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabit sau pentru prinderea retelei din vergele de otel-beton de elementul de rezistenta. Sipci de lemn de rasinoase SR 1294-91 cu dimensiuni de 1,8 x 3,8 cm sau 2,8 x 4,8 cm dreptunghiulare sau trapezoidale, care vor fi batute cu interspatii de 24 cm, nclinate la 45 grade pe pereti, iar pe tavan, perpendicular pe directia grinzilor. Amestecuri Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T conform (3)2314. Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T conform (3)2315. Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M25-T conform (3)2316. Mortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-T conform (3)2317. Mortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T conform (3)2318. Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul (3)2300. Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru aggregate. Livrare, depozitare, manipulare Agregate

51

1. Agregatele vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamnt sau alte materiale straine. 2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita nainte de ntrebuintare. 3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete. 4. Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier, daca gradul de umiditate este astfel nct sa poata afecta precizia amestecului de mortar, n acest caz agregatele se vor depozita separat pna ce umiditatea dispare. Agregatele se vor depozita n silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare, agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore. Cimentul 1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd eticheta pe care s-au nscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n depozite nchise, ferit de umezeala. 2. Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specificata. 3. In cazul n care Consultantul aproba livrarea cimentului n vrac, Antreprenorul va asigura silozuri pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment, n siloz. 4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea Consultantului. Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte containere adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au nscris numele producatorului si sortul. Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor materiale straine sau deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor. Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele lor originale, astfel nct sa se evite deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va permite identificarea lor. Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe suporti mai nalti cu aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade scurte de timp, cimentul va putea fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile. Cimentul nefolosit care s-a ntarit sau a facut priza va fi ndepartat de pe santier. EXECUTIA TENCUIELILOR Operatiuni pregatitoare La nceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate : 1. Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si mpanarea peretilor din elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie executate si reparate. 2. Instalatiile electrice, de apa, de ncalzire centrala prevazute sa ramna ngropate sub tencuiala, vor fi complet executate si probate. 3. Plasele de rabit vor fi montate n zonele prevazute n proiect. 4. Sipcile si trestiile la pereti si tavane vor batute. 5. Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii : a) Sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca. b) Sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului. c) Sa fie uscate; mortarul sa fie ntarit n rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie ntarit n rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor. d) Sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc. e) Rosturile zidariilor de caramida sau nlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adncime. f) Sa fie verificate daca se nscriu n abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrndurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de rabit prinsa n cuie n rosturile zidariei. g) Rosturile zidariei de caramida sau piatra vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; h) Portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit. i) Pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la ncaperile cu umiditate mare (peste 60%), nainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat impermeabil bariera de vapori, conform prevederilor din proiect. j) Tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau n cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata. Trasarea suprafetelor

52

Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se realiza suprafete plane, verticale, orizontale, nclinate, muchii, concavitati, etc. cu o grosime ct mai redusa si n concordanta cu indicatiile din proiect. Trasarea peretilor se va face n faza I-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori de inventar, n asa fel nct fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; n cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor nlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, avnd grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a II-a se va trece la fixarea reperelor, operatie care consta n pozarea unor repere metalice de inventar ntre martorii plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar. Trasarea tavanelor se va face folosindu-se martori si fsii de ghidaje din mortar. Operatiile de punctare si trasare se desfasoara n succesiune ncepnd cu aplicarea unui mortar central din mortar n grosime de 1-1,5 cm si continnd cu aplicarea altor doi martori la capetele dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a ncaperii; repetnd operatiile se realizeaza fsii de ghidaj pe ambele directii, punnd dreptarul pe martori si umplnd cu mortar spatiul dintre acesta si tavan. In cazul peretilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face prin folosirea reperelor metalice speciale, de inventar. Tipuri de tencuieli interioare Tencuieli obisnuite brute Se vor executa simplu, fara o grija deosebita, pentru obtinerea unor suprafete plane, dndu-se atentie nsa acoperirii cu mortar a ntregii suprafete de tencuit si grosimii stratului de mortar. Tencuiala bruta consta dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul suport cu mijloace mecanice sau manuale. Consistenta mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicarea mecanizata si 9-11 cm pentru aplicarea manuala. Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M 4-T (3)2314 n ncaperi uscate, iar pentru ncaperi umede se va aplica un mortar de var-ciment marca M10-T(3) 2315. Inainte de nceperea aplicarii mortarului, suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu apa. Aplicarea mortarului pe pereti se face de jos n sus n strat continuu, nivelndu-se dupa aceea cu mistria sau cu mahalaua lunga. Dupa ce s-a ntarit putin, el va fi netezit cu drisca. Tencuieli driscuite Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (3) 1310. Dupa trasare si executarea fsiilor de ghidaj (stlpisori sau fsii orizontale) se vor aplica succesiv stratul de sprit, stratul de grund cu nivelarea lui si stratul vizibil care se va driscui. Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarii de caramida. Operatia de tencuire va ncepe dupa trecerea a 2-3 saptamni de la executarea zidariei si dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (3)1310 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarie din b.c.a. Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit . Colturile rupte, stirbiturile, golurile se umezesc cu apa si se repara cu bucatele de b.c.a. si cu mortar de var-ciment si aracet n volume de 1:2:6. Rosturile zidariei se adncesc pe 2-3 cm iar suprafata de tencuit se uda cu apa. Tencuieli obisnuite, driscuite, pe beton si beton armat Operatia de tencuire se va executa dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit. Pe suprafata pregatita si trasata se va aplica stratul de sprit care se va netezi si apoi stratul de tinci care la rndul sau va fi aplicat direct peste stratul de sprit si care va fi netezit si finisat. Pentru finisarea suprafetelor de beton realizate n cofraje de inventar metlice sau din placaj bachelitizat (tego) se poate utiliza tencuiala cu paste sau vopsele speciale (ex.GIPAC). Tencuieli sclivisite Intruct se utilizeaza pentru tencuirea ncaperilor cu umiditate foarte mare (peste 60%), se vor folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pasta de ciment, netezita cu drisca de otel. Operatia de executie va ncepe dupa executarea operatiilor de pregatire cu aplicarea spritului. Peste sprit se va aplica stratul de mortar de ciment de grund, iar dupa zvntarea acestuia (fara sa se ntareasca complet) se va aplica stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1, consistenta 11-13 cm). Aplicarea grundului se va face cu drisca de otel, cu care se va face si netezirea. Suprafata astfel obtinuta se va umezi si se va freca cu drisca de otel, adaugnd praf de ciment pna la obtinerea unei suprafete netede si lucioase (stratul vizibil). Pentru suprafetele la care suportul este din zidarie, grundul se va aplica fara sprit. Pentru suprafetele la care suportul este beton armat (peretii silozurilor), stratul vizibil (0,5 cm grosime) se va aplica direct pe beton fara sa se mai aplice grundul. Suprafetele sclivisite se vor proteja de actiunea vntului si a soarelui si se vor mentine n stare umeda, prin stropire cu apa, cel putin 7(sapte) zile. Tencuieli gletuite Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.: vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane).

53

Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili n functie de natura stratului suport prevazut n proiect, dupa cum urmeaza : glet de var : orice mortar de grund proaspat cu var n compozitie (nu se aplica direct pe suprafete de beton) glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat glet de ipsos : orice mortar de grund uscat glet de ipsos-var : orice mortar de grund pe baza de ciment var Stratul de glet se va executa prin ntinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de max.1 m pentru a se putea realiza netezirea nainte de ntarirea pastei. Grosimea stratului de glet de 13 mm se obtine prin dou-trei aplicari si nivelri succcsive. Se va verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic. Suprafata obtinut trebuie sa fie perfect neted la pipit, eventualele asperitati vor fi curtate si netezite cu hrtie fin sticlat. Pentru suprafetele de beton rezultate netede dup decofrare, tencuiala gletuita se poate realiza prin aplicarea pastei GIPAC. Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm, se va aplica gletul de netezire pe baz de aracet si nisip fin avnd compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ; nisip fin 0,2 mm; ap) n volume. Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, n straturi de 1 mm grosime sau folosind aparatul de zugrvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit. Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet). Tencuieli speciale (cu permeabilitate redus) Tencuielile cu permeabilitate redus se vor executa de regula cu fata vizibila sclivisita. Mortarul se va prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase, curate, cu max. 10% parte fin, adaos de var n proportie de 510% din cantitatea de ciment si ap potabil. Suprafata de tencuit trebuie s fie pregtita corespunztor conform (3) 1310. Aplicarea tencuielii se va face n straturi succesive dup cum urmeaz: - spritul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1: 1 si consistenta 13-15 cm) nisipul avnd granulozitatea cuprins ntre 0-1 mm. - grundul, din mortar cu marca indicata n proiect, se va aplica n 3-4 straturi succesive de grosime 0,5-0,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) si aplicate numai dupa ce stratul anterior s-a zvntat. - stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm) se va aplica numai dup ce grundul s-a zvntat (a tras); aplicarea si netezirea se vor face folosind drisca de otel. - scliviseala tencuielii se va face numai dac este indicat n proiect. Pe timpul intrrii, tencuiala va trebui protejat de actiunea soarelui si a vntului si va fi mentinut umeda, cel putin 7 (sapte) zile prin stropire cu ap. Dac prin proiect se cere ca tencuiala sa aib o permeabilitate ct mai redus, mortarul de ciment se va prepara cu adaos de apastop P; rezultatele vor fi bune dac presiunea apei de infiltratie nu va depsi 2 bar (20 m). Mortarul preparat cu adaos de apastop P va fi pus n opera n interval de 45 minute de la preparare. Aplicarea mortarelor cu apastop P se va face manual si numai pe beton care a atins 50% din marc, nti pe suprafetele verticale si apoi pe cele orizontale. Se vor aplica 4 straturi succesive de tencuial, din care straturile 2 si 3 cu adaos de apastop P. Aplicarea spritului (strat amorsa) Mortarul pentru stratul de sprit trebuie s fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie ntre 1:1 si 1:3 cm), sa contin nisip n cantitate mica, s fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure o aderent foarte bun la stratul suport. Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa. Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi ntreaga suprafata. Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legtur cu mortarul de grund. In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare: - suprafete de beton sau zidrii din piatra : lapte de ciment (ciment-ap-o mica cantitate de nisip) - zidrii din b.c.a. (blocuri, placi si fsii) : mortar de ciment-var-nisip (n proportie de 1:0,25:3) - sipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment) - zidarie de carmida : nu necesita acoperire cu strat de sprit - suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritu1 care se aplica se numeste smir si va fi mortar de tipul var-ipsos sau varciment, avnd consistenta msurat cu conul etalon de 5-6 cm (mortar vrtos), care se va aplica manual astfel nct mortarul sa intre bine ntre ochiurile plasei de rabit, sa o acopere n ntregime si s aiba o suprafata ct mai rugoas pentru a asigura grundului a aderent ct mai bun. Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, ntr-un singur strat si o singura trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos n sus n rnduri orizontale pe ntreaga sunrafata de tencuit, ntre fsiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a matur scurt, astfel nct grosimea stratului obtinut sa fie de maximum 3 mm. Aplicarea grundului

54

Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul). Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redus, respectiv 9-12 cm n cazul aplicarii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm n cazul aplicarii lor cu mijloace manuale. Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa ntrirea mortarului de sprit, dar nu nainte de 24 ore de la aplicarea acestuia. In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si far abateri mari de la vertical sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicndu-se stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si ntarit. In cazul zidriilor de carmid (pe care nu se aplica spritul) suprafetele de tencuit se vor stropi cu apa (n cazul cnd acestea sunt uscate) nainte de a se trece la aplicarea grundului, pentru ca zidaria s nu absoarb apa necesar ntaririi mortarului. Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, ntr-un singur strat la fiecare trecere, ntre fsiile de ghidaj, de jos n sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe treceni, dupa zvntarea stratului aplicat anterior. In cazul cnd aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos n sus, n una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va ntinde ntre fsiile de ghidare, orizontale sau verticale (stlpisori) ntr-un strat ct mai uniform si de grosimea indicata de repere. Indiferent de modul de aplicare, dup ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicat n proiect, nivelarea lui se va face manual. Dac dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adncime de 2-3 mm. Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrnde sau iesinde (usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respectiv orizontale. Se va acorda a atentie deosebit executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face fie n colt drept (colt viu) fie cu o scafa rotunda simpla, asa cum este indicat n proiect. Aplicarea tinciului (strat vizibil) Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaz: - tencuieli driscuite: 2-4 mm - tencuieli sclivisite : 1-3 mm - tencuieli speciale (impermeabile) : 2-3 mm - tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm. Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul maxim de 1 mm si va avea consistenta de 12-14 cm. Tinciul se va aplica numai dup uscarea grundului, ncepnd cu tavanul si continundu-se cu pereti. Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui), nainte de aplicarea tinciului, acesta se va stropi cu ap. Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va ntinde imediat cu drisca dreptar n suprafete regulate iar, dupa zvntare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind cu ap, pna la obtinenea unei supnafete ct mai netede si uniforme. Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pina la 1 mm. - Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. - Gleturile de ipsos executate pe suprafete cu urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. - Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79. - Stratul vizibil din glet la interior nu va fi aplicat inainte de tragerea pe loc a profilelor cu sablonul, de montarea elementelor ornamentale turnate si curatirea celor ramase in situ. - Chituirea in jurul ornamentelor va fi executata de cel ce le monteaza dupa operatia de montare si executia stratului vizibil (glet) - In cazul salii centrale unde se pastreaza tencuiala, profilele si ornamentele in stare buna gletul va fi executat dupa ce se va face decaparea de zugraveli si vopsitorii succesive a elementelor pastrate, care vor fi chituite ulterior. - Dupa uscarea gletului, a profilelor si ornamentelor din spatiile reprezentative ce urmeaza a fi vopsite cu vopsea de ulei, se va aplica un prim strat de protectie din vopsea de ulei culoare alba. - Toate tencuielile vor fi executate dupa ce va fi asigurata invelitoarea constructiei impotriva infiltratiilor. Abateri admisibile La tencuieli brute 1. Umflturi, ciupituri (mpuscaturi de var), crapturi, fisuri maximum una de pna la 3 cm2 la fiecare mp. 2. Zgrunturi mari (pna la max. 3 mm) basici si zgrieturi adnci formate la driscuire la stratul de

55

acoperire: maximum 2 la m2. La tencuieli driscuite: 1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 m lungime : maximum 2 neregularitti n orice directie, avnd adncimea sau naltimea pna la 2 mm. 2. Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm pe toat nltimea ncperii. 3. Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3 mm de la o latur la alta. 4. Abateri fat de verticala sau orizontal la intrnduri, iesinduri, glafuri, profile, pilastri, coloane, brie, cornise, ancadramente, solbancuri - pn la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un element. 5. Abateri fat de raz la suprafete curbe: pn la 5 mm. 6. Abateri la muchii: pn la 1 mm/m - o singur abatere. La tencuieli sclivisite: 1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3 neregularitati pe m2 n orice directie avnd adncimea si naltimea pn la 2 mm. 2. Abateri de la vertical ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3 mm pe toata nltimea ncaperii. 3. Abateri de la orizontal ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4 mm pe total. 4. Abateri la muchii . . . . maximum 3 mm/m - o singur abatere. 5. Abateri fata de raz la suprafete curbe . pn la 5 mm. Defecte ce nu se admit 1. Umflaturi, coscoviri, ciupituri (mpuscaturi de var), pete, eflorescente, crpturi, fisuri, lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare. 2. Zgrunturi mari (pn la max. 3 mm), basici si zgrieturi adnci formate la driscuire, la stratul de acoperire. Verificari n vederea receptiei Vor fi clasificate drept defectuoase, lucrrile care nu respecta prevederile prezentelor specificatii precum si cele la care se remarca urrntoarele neregularitati : 1. Nu respecta indicatiile prevzute n proiect privind grosimea, trasajul, acoperirea, planeitatea, uniformitatea (ca prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile golurilor de usi sau ferestre, spaleti. 2. Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea suprafetelor tencuite si nu respecta abaterile admisibile conform (3) 1380. 3. Nu s-a respectat tehnologia de executie specificata, fapt care a condus la deteriorri ale lucrarilor. 4. Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect. 5. Lucrrile nu s-au executat n conformitate cu panoul-mostra. Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate, ce remedieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea tencuielii si refacerea ei conform specificatiilor. Prevederea (3) 1392 nu se aplic n cazul n care Beneficiarul este de acord s accepte unele lucrri executate necorespunzator specificatiilor, dar nu este afectat aspectul si protectia n timp a constructiei. Pentru lucrarile ce devin ascunse, se va ncheia proces verbal, n care se va specifica care sunt acestea si dac s-au executat conform indicatiilor din proiect si din prezentele specificatii. MASURARE SI DECONTARE Lucrrile executate se vor msura conform indicatoarelor C si RpC astfel: Tencuieli la pereti: 1. Tencuielile interioare la pereti, indiferent de modul de prelucrare a fetei vizibile, se msoara desfasurat la m2 , adugnd si suprafetele niselor, glafurilor, spaletilor, etc. 2. Masurarea se execut naintea aplicarii tencuielii. Pentru determinarea suprafetei tencuite, naltimea peretilor se va socoti ca distanta ntre fata brut a planseului (fara pardoseala sau strat de nivelare) si fata netencuit a tavanului, iar ca latime, distanta ntre fetele netencuite ale peretilor. 3. In zonele care rmn netencuite, pentru aplicarea altor finisaje, se ia ca nltime distanta ntre tavanul netencuit si linia de terminatie indicat n proiect, plus 5 cm. 4. Din suprafetele calculate se scad toate golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2, dar se adauga glafurile si spaletii. 5. Golurile cu suprafete mai mici de 0,50 m2 nu se scad din suprafata calculata. 6. Golurile de usi ferestre se msoar pe conturul exterior al tencuielii, iar alte goluri, pe conturul lor netencuit. 7. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuire.

56

Tencuieli la tavane 1. La tavane din beton, plas de rabit, trestie si sipci, tencuiala se masoara la m2 de suprafata masurata nainte de tencuirea ei. 2. La tavanele plane fara grinzi vizibile, suprafata se msoar ntre zidurile netencuite ale ncaperii. 3. La tavanele cu grinzi vizibile, la aceasta suprafat se adauga si suprafetele laterale ale grinzilor. 4. Din suprafata astfel stabilit, se scad toate golurile mai mari de 0,50 m2. Lucrrile se vor deconta conform articolelor din cantitativele de lucrari, functie de numrul de metri patrati de tencuieli, determinati pe baza planurilor din proiect. D.3 MORTARE PENTRU TENCUIELI GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor interioare. Standarde si normative de referinta Standarde: 1. STAS 146-80 - Var pentru constructii. 2. SR 388 -1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland. 3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii. 4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare. 5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. 6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. 7. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare. 8. STAS 3910/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitatii. 9. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului. 10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii. 11. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie. Normative: 1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si tencuial, mbunatatirile si completrile acestora. Mostre si testri Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte n conformitate cu STAS 2634-80, prin prelevare de probe si ncercri, de catre un laborator specializat pe cheltuiala Antreprenorului, dupa cum urmeaza: rezistenta la compresiune la 28 zile; cte un test la fiecare 100 m3. consistenta si densitatea mortarului proaspt, un test la fiecare schimb. Conditii de acceptare la receptie a mortarului: - rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp; - consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm; - densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc. Metoda de testare si ncercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre aprobare; Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari. Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de analiza al producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia n conformitate cu STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute n proiect). Mostre de culoare pentru mortar : daca n specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti n amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din fiecare culoare de mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop. MATERIALE SI PRODUSE Materiale (Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze. Var hidratat n pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri dee apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore nainte de utilizare. Var pasta obtinut din var hidratat. Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.

57

Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizndu-se nisipul natural de ru sau de cariera. Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural este de cel putin 50%. Livrare, depozitare, manipulare Conform celor specificate la capitolul (3) 1240 Amestecuri Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel nct proportiile specificate n amestecul de mortar sa poata fi controlate cu multa strictete n timpul desfasurarii lucrarilor. Proportiile se vor stabili dupa volum. In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este conform standardelor. PREPARAREA MORTARELOR Se vor pregati numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune n opera n interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp este permis adaugarea de ap la mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaparat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndepartat. Dac nu se aprob altfel de ctre Consultant, pentru loturile mici, prepararea mortarului se va face n malaxoare mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea specificat de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet nainte de adaugarea lotului urmtor. La ntreruperea prepararii mortarului pe o durat mai mare de 1/2 ora, este obligatoriu ca tamburul s fie splat cu apa amestecata cu pietris. Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee mecanice, asigurndu-se dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea ngrijita a mortarului pn la omogenizarea complet. Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg, nisip 03 mm 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu : var pasta 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg si apa 0,210 m3 la m3 de mortar. Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu : var pasta 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg si apa 0,235 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var pasta 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 03 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si ap 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli rezistente la umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M 30 (saci), nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m3 la m3 si adaos de apastop P n proportie de 3% din greutatea cimentului. Controlul calittii mortarelor Se va face conform STAS 103 0-85 urmrind caracteristicile: 1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniform si nu contine bulgari sau pasta de var neomogenizata. 2. Consistenta : se va determina - n cm - cu ajutorul conului etalon. 3. Densitatea aparent n stare proaspata. 4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaz a fi transportate cu mijlaace auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de tencuiala trebuie s fie mai mic de 40 cm3. 5. Adeziunea la suport. 6. Capacitatea de retinere a apei. 7. Rezistenta la compresiune. 8. Rezistenta la ntindere prin ncovoiere. 9. Densitatea aparent pe mortarul ntrit (la 28 zile). 10.Rezistenta la nghet-dezghet. Transportul mortarului

58

Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care trebuie sa fie etanse, curatate si spalate la interior si exterior, ori de cte ori se schimba natura materialului transportat si la fiecare ntrerupere a transportului mai mare de dou ore si care sa permita golirea totala si rapida. Este interzis descarcarea mortarelor direct pe pamnt, foi de tabl sau mese improvizate. Durata de transport si punerea n opera a mortarelor sa se faca: - n maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fara cenusa de termocentrala si far ntrzietor de priza; - n maximum 16 ore de la preparare, n cazul mortarelor cu ntrzietor de priz. MASURARE SI DECONTARE Pentru lucrrile din aceasta sectiune nu se vor face decontri separate, ele fiind incluse n articolele de tencuieli interioare prevazute n proiect.

E. TAMPLARII GEMURI - FERONERIE

59

E.1 TMPLRIE INTERIOAR DIN LEMN GENERALITI Obiectul specificaiei Acest subcapitol cuprinde specificaii pentru ui interioare, glasvanduri, ferestre interioare. Standarde i normative de referin Standarde : STAS 7009-79 Constr.civile, industr.i agrozooteh.. Tolerane i asamblri n construcii. Terminologie. STAS 9317/2-87 - Tmplrie pentru construcii civile i industriale. Ui din lemn. Metode pentru verificarea calitii ; STAS 9322-89 - Ui i ferestre. Clasificare i terminologie; STAS 11440-86 - Elemente din lemn de rinoase pentru ui i ferestre ; STAS 466-92 - Ui din lemn pentru construcii civile. Seciuni ; STAS 470-80 - Ui de lemn ptr. constr.industr., agrozooteh. tip M. Ui cu fal. Seciuni ; STAS 799-88 - Ferestre i ui din lemn. Condiii tehnice generale ; STAS 1122-89 - Furnire estetice din specii indigene ; STAS 1245-90 - Placaj de fag pentru lucrri de interior; STAS 1624-92 - Plci celulare din lemn pentru ui interioare ; STAS 1575-88 -Panel ; STAS 5513-87 - Furnir, placaj, panel. Clasificare i terminologie ; STAS 1928-90 - Cherestea de stejari. Clase de calitate ; STAS 1949-86 - Cherestea de rinoase. Clase de calitate ; STAS 1961-80 - Cherestea de fag. Clase de calitate ; STAS 6709-86 - Cherestea de arar, carpen, jugastru, mesteacn i salcm. Clase de calitate. Normative : C 199-79 - Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n construcii a tmplriei din lemn. Mostre i testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cte o mostr pentru fiecare tip de u, glasvand, fereastr interioar sau oricare element sau familie de tipuri de elemente asemntoare, cu toate accesoriile, feroneria, elementele de prindere i fixare, finisaje materiale de etanare, geam, etc. MATERIALE I PRODUSE Materiale Se va ine cont de indicaiile din tabloul de tmplrie. Lemn de esen tare, conform STAS 1928-90, Lemn de esen moale conform STAS 1949-90, Placaj conform STAS 1245-86, Plci celulare din lemn conform STAS 1624-92, Furnire estetice din specii indigene conform n STAS 1122-89. Accesorii, feronerie Accesoriile i feroneria vor fi cele din proiect i vor fi aprobate de ctre Consultant. Materiale de etanare. Etanarea ntre toc i zidrie se va face cu mortar de var sau spuma poliuretanica injectata in goluri, finisata si tratata in culoare apropiata de cea a tamplariei. USI LEMN INTERIOARE Generalitati Acest capitol cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare. Tmplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale, broaste, mnere (zincate sau nichelate). Standarde de referinta STAS 466-79 - Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni. STAS 799-73 - Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate STAS 9322-73 - Tmplarie pentru constructii civile si industriale. STAS 4670-74 - Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale. STAS 1637-73 - Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru nchiderea lor si notarea lor simbolica. Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie. Criterii admisibile privind cerintele de calitate Siguranta utilizatorilor

60

Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta n exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta n Exploatare (CE 1-95). Sanatatea oamenilor. Protectia mediului Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului nconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 Legea Protectiei Mediului. Siguranta la incendiu Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se ncadreze n clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se ncadreze n prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89. Durabilitatea. Intretinerea Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate n timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani. Mostre Constructorul va prezenta spre aprobare cte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de tipuri de usa asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc. Livrare, transport, depozitatare Usile de lemn executate conf. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stejar. Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avnd asigurata interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea n constructii. Tmplaria nefinisata se transporta neambalata. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. In mijlocul de transport, tmplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa ncarcare se va asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate ntre acestea si peretii vehiculelor. Depozitarea se va face n ncaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vnt si degradari prin lovire. Materiale si produse Lemnul va fi uscat sau chiar uscat la cald , conform necesitilor ; Umiditatea lemnului se va ncadra n prevederile din STAS 799-88, i anume: - pentru ferestrele i uile interioare va fi de 10-12%; Furnirurile vor fi bine fixate de stratul suport cu un adeziv adecvat, conform STAS 6643-81 i prin presare la cald. Nu sunt permise strpungeri. Marginile vor fi n unghi drept i mbinate corespunztor. Uile se vor vopsi cu vopsea pe baz de ulei, rini alchidice sau epoxidice, lacuri incolore. Uile interioare se monteaz pe toc ; tocul se va fixa n cadrul golului, lateral n dibluri din lemn sau material plastic, iar n planeele din beton armat, sus i jos, conform soluiei indicat n proiect. Tipodimensiuni, alctuire Formatele i alctuirile uilor interioare vor fi conforme cu prevederile din Tabloul de tmplrie se admite folosirea de tipuri i alctuiri de ui sau ferestre interioare nestandardizate, cu respectarea indicaiilor din proiect i cu aprobarea Consultantului. Accesorii Uile se vor livra cu toate accesoriile: balamale, ilduri, drucre, broate, gata montate fr rosturi astfel nct s asigure nchiderea corect, etanarea i manipularea uoar. Toate accesoriile vor fi finisate corespunztor prin nichelare sau nichelare + almire conform specificaiilor din proiect. Toate accesoriile de prindere: uruburi mecanice, piulie, aibe, uruburi pentru lemn, vor fi zincate sau cadmiate pentru a nu rugini i a nu murdri tmplria din lemn. Abateri i defecte admisibile Uile trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 799-88 : a. Abateri de la grosimea specificat n proiect : pn la 50 mm grosime inclusiv: +/- 0,3 mm. peste 50 mm grosime : +/- 0,4 mm. b. Abateri de la lungimea i limea specificate n proiect: pn la 1500 mm inclusiv: +/- 1,0 mm. peste 1500 mm : +/- 1,5 mm. c. Abateri de la planeitate (deviaia unui col fa de planul format de celelalte 3) : 2%. d. Abateri de la rectangularitate: 1%. . e. Coninutul de umiditate al produsului finit va fi ntre 10% i 12% umiditate relativ.

61

f. Tocul uii : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea pn la 25 mm nu se iau n considerare (max. cte 3 buci pe metru), crpturi se admit, reparate, numai pe fa spre zidrie, nestrpunse, cumulat din lungimea reperului de max. 1/3 iar la capete strpunse, pe o lungime de max. 50 mm, urme de coaj sau inim se admit numai pe faa spre zidrie. g. Foaia de u : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea pn la 10 mm nu se iau n considerare cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu mrimea de max. 25 mm, 3 buc/m, crpturi se admit, bine reparate, pe fee i canturi, nestrpunse, cumulat din lungimea reperului de max. . h. Cptueli, pervazuri : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea de max. 10 mm nu se iau n considerare, cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu mrimea de max. 20 mm, 2 buc/m pentru o lime a piesei pn la 52 mm i peste, crpturi se admit, reparate, pe fee i canturi, nestrpunse, cumulat cu lungimea reperului, de max. 1/5 . i. Nervuri, prosuri intermediare : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea de max. 10 mm, nu se iau n considerare, cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu mrimea de max. 20 mm, 1 buc/m pentru limea pieselor de peste 52 mm. Defecte care nu se admit : Urme de coaj sau inim, crpturi, pungi de rin cu limea pn la 5 mm . Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor. Umiditatea lemnului se va ncadra la intervalul 12-15% usi. Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate. Montajul tmplariei Montarea tocurilor uilor se va executa nainte de turnarea apelor la pardoseli. Montarea foilor de u se va face numai dup terminarea executrii lucrrilor cu proces tehnologic umed nainte de montare, se recomand ca tmplria s fie chituit, lefuit i s se aplice primul strat de vopsea. Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara. Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb. Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni : verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a tmplariei; trasarea si verificarea axelor de montaj a tmplariei, functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. verificarea calitii lucrrilor executate anterior i care pot influena operaiile de montaj a tmplriei, se verifica numrul i poziia n care au fost montate ghermelele cu coad, se verific cu furtunul de nivel dac canatul uii are cota laturii orizontale inferioare la cea stabilit n proiect. Tocul cu feele ce vin n contact cu peretele se mbrac cu fii de carton bitumat sau se vopsete cu vopsea bituminoas i apoi se introduce n golul respectiv, fixndu-se la poziia indicat n proiect prin mpnare cu pene din lemn. Poziionarea corect se verific cu bolobocul i cu firul cu plumb. Tocul se fixeaz definitiv cu uruburi de lemn n ghermele, dibluri din beton cu rumegu sau dibluri din polietilen, fixate n guri forate anterior. Se introduce ntre toc i spalei, izolaia i se fixeaz pervazurile. Etansarea rostului ntre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa. Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facndu-se slefuiri si ajustari de la caz la caz. Verificarea n vederea receptiei Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului. Usile se nchid si se deschid cu greutate. Defecte de montaj al feroneriei. Etansari si chituri neregulate. Defecte majore se considera urmatoarele : Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul ntre toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile; Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau nchide din cauza abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor. Tocul nu este fixat pe elementele de structura. Intretinerea si protejarea lucrarilor Pna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tmplaria sa nu fie deteriorata n cursul executarii ultimelor operatiuni de finisare. Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hrtie n timpul zugravelilor. Masuratori si decontari Tmplaria de lemn se deconteaza n functie de numarul de mp, de usa n conformitate cu articolul din deviz. Articolul de deviz cuprinde costul tmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele de etansare si vopsitorie.

62

Uile simple se msoar o singur dat, la metru ptrat, suprafaa cuprins n conturul exterior al tocului. n cazul n care partea de sus a uilor este oval, rotund sau are alt form special, msurtoarea se face pe dimensiunile dreptunghiului n care se nscrie tocul. Cptuelile la ui, mai late de 19 cm, se msoar la metru ptrat de suprafa care depete suprafaa corespunztoare limii de 19 cm. Cptuelile sub 19 cm lime nu se msoar separat, fiind cuprinse n tmplria respectiv. Pervazurile i baghetele din lemn se msoar la metru lungime pus n lucrare. Tmplria de lemn se deconteaz funcie de numrul de metri ptrai de u, glasvand, n conformitate cu articolul din cantitativul de lucrri. Articolul din cantitativ cuprinde costul tmplriei, feroneriei, accesoriile de fixare, materialele de etanare i vopsitorie. E.2 USI SI FERESTRE DIN LEMN EXTERIOARE GENERALITTI Obiectul specificaiei Acest capitol cuprinde specificaii pentru tmplria exterioar, din lemn, adic ferestre si ui exterioare Standarde i normative de referin Standarde : STAS 465-91 - Ferestre i ui de balcon, din lemn, pentru construcii; STAS 466-92 - Ui din lemn pentru construcii civile. Seciuni; STAS 469-79 - Ferestre din lemn pentru cldiri industriale. Ferestre simple. Seciuni; STAS 799-88 - Ferestre i ui din lemn. Condiii tehnice generale; STAS 5333-93- Ferestre, ui de balcon, ui interioare i exterioare de lemn pentru construcii. Formate i alctuiri STAS 9322-89 - Ui i ferestre. Clasificare i terminologie ; STAS11440-86 - Elemente din lemn de rinoase pentru ui i ferestre. STAS 1928-90 - Cherestea de stejar. Clase de calitate; STAS 1949-86 - Cherestea de rinoase. Clase de calitate; STAS 1961-80 - Cherestea de fag. Clase de calitate. Normative : C 199-79 - Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n construcii a tmplriei din lemn. Mostre i testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cte o mostr pentru fiecare tip de fereastr sau u sau familie de tipuri de ferestre, respectiv de ui asemntoare, cu toate accesoriile, feroneria, elementele de prindere i fixare, finisaje, materiale de etanare, geam, etc. MATERIALE I PRODUSE Materiale Lemn de esen tare , Lemn de esen moale, conform specificaiilor de la cap.Tmplrie interioar. Accesorii, feronerie Accesoriile i feroneria vor fi cele din proiect i vor fi aprobate de ctre Consultant n condiiile indicate la capitolul Tmplrie interioar. Materiale de etanare Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . Geam, conform prevederilor din proiect i specificaiilor de la cap. Geamuri. USI EXTERIOARE Tipodimensiuni, alctuire Formatele i alctuirile ferestrelor simple sau duble i a uilor exterioare vor fi conforme cu prevederile din Tabloul de tmplrie. Se admite folosirea de tipuri i alctuiri de ui exterioare sau ferestre nestandardizate, cu respectarea indicaiilor din proiect i cu aprobarea Consultantului. Accesorii Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . Abateri admisibile Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . Livrare, depozitare, manipulare Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . MONTAJUL TMPLRIEI Generaliti Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . Montarea tocurilor de ferestre i ui se va executa nainte de turnarea apelor la pardoseli ; nainte de executarea tencuielilor.

63

Montarea cercevelelor i a foilor de u se va face numai dup terminarea executrii lucrrilor cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje la perei, pacluirea pereilor ce nu se tencuiesc) nainte de montare tmplria trebuie s fie chituit, lefuit i s se aplice primul strat de vopsea. Operaiuni pregtitoare Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . Montajul Fixarea tocului: tocul, cu feele ce vin n contact cu peretele se mbuc n fii de carton bitumat sau se vopsesc cu vopsea bituminoas i apoi se introduce n golul respectiv, fixndu-se la poziia indicat n proiect prin mpnare cu pene din lemn. Poziionarea corect se verific cu bolobocul i firul cu plumb. Fixarea definitiv a tocului: tocul se fixeaz definitiv cu uruburi de lemn sau cu cap expandabil, n ghermele, dibluri din polietilen sau dibluri din beton cu rumegu, fixate n guri forate anterior. Se introduc ntre paleii golului i tocul ferestrei materialele de izolare, rosturile se mateaz cu mortar i se monteaza pervazurile aa cum se indic n detaliile din proiect. Cercevelele i foile de u se monteaz dup terminarea celorlalte operaiuni de finisaj, mai puin vopsitoriile. naintea efecturii vopsitoriilor se face o revizuire a tmplriei de lemn, inind seama de faptul c lemnul "a lucrat" i se fac ajustrile necesare. Se etaneaz rostul ntre toc i perete cu baghete de lemn de esen tare, aa cum se indic n detaliile din proiect. Montarea geamurilor i chituirea sau fixarea cu baghete se va face conform specificaiilor din capitolul Geamuri. Vopsitoria tmplriei se va face conform specificaiilor din capitolul Vopsitorii. Verificri n vederea recepiei Conform specificaiilor din cap. Tmplrie interioar. Defectele minore se vor remedia prin operaiuni de mic amploare, la cererea Consultantului, pe cheltuiala Antreprenorului: Se consider defecte majore urmtoarele : Cercevelele ferestrelor i foile de u nu corespund ca dimensiune cu tocul, golul rmas ntre toc i cercevea, respectiv foaia de u nefiind conform cu detaliile din proiect, Tmplria nu este montat perfect vertical n perete, Tocul nu este fixat ferm de elementele de structur, Elemente crpate, rupte, tensionate din contracia lemnului, Elemente lips, mbinri ale acestora nerigide sau desfcute, Lipsa elementelor de nchidere, basculare ca i montarea acestora n poziii care nu corespund cu indicaiile din proiect, Elemente de tmplrie putrezite sau cu urme de mucegai, umflate de umezeal sau atacate de alte substane. n cazurile de mai sus, Consultantul va hotr amploarea remedierilor sau refacerilor i modul cum vor fi executate. ntreinerea i protejarea lucrrilor Conform prevederilor cap. Tmplrie interioar. Pn la recepia lucrrilor, se vor lua msuri ca tmplria s nu fie deteriorat n cursul executrii ultimelor operaiuni de finisare. Este recomandabil ca tmplria s fie protejat cu hrtie n timpul executrii lucrrilor de zugrveli i vopsitorii, att la interior ct i la faad. MSURARE I DECONTARE Conform specificaiilor de la capitolul Tmplrie interioar . E.3 TAMPLARIE METALICA INTERIOARA SI EXTERIOARA GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru tmplria interioar si exterioar alcatuit din profile metalice (otel) laminate la cald si din profile din tabl ndoita la rece. Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii ntre recomandrile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, instructiunile cuprinse n specificatii vor fi prioritare. Standarde: 1. STAS 334-88 - Otel laminat la cald. Otel ptrat. 2. STAS 395-88 - Otel laminat la cald. Otel lat. 3. STAS 424-91 - otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale. 4. STAS 425-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale. 5. STAS 564-86 - Otel laminat la cald. Otel U. 6. STAS 566-86 - Otel laminat la cald. Otel T cu aripi egale 5i muchii rotunjite. 7. STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Band. 8. STAS 1946-80 - Otel laminat la cald. Tabla neagra. 9. STAS 2028-80 - Otel laminat la cald. Tabla zincat.

64

10. R EN 22768-2:1995 si SR EN 22768-1:1995 - Tolerante generale pentru piese prelucrate prin aschiere. 11. TAS 7941-90 - Tevi ptrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal. 12. TAS 8282-80 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Ferestre metalice. Conditii tehnice generale de calitate. 13. TAS 9142-80 - Profile din band de otel formate la rece. Profile pentru tmplrie metal ca. 14. TAS 9724-90 - Otel laminat la rece. Table si benzi late din otel. Conditii tehnice de calitate. Normative: 1. C-139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziv a elementelor de constructii metalice. Gradul de detaliere a proiectului Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detalii de executie pentru elementele de tmplarie metalica dup cum urmeaza: -noduri de mbinare a profilelor; -modul de fixare a elementelor de tmp1rie; -vederi ale fiecrui tip de tmplrie cu cotele de pozitionare a praznurilor de prindere si a feroneriei; -detalii de fixare a tocului; -modul de fixare a geamurilor. Mostre si testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului mostre pentru fiecare tip de tmplarie folosita sub form de usi, ferestre complete sau fragmente, vitrine cuprinznd toate materialele folosite (profile metalice, materiale de etansare, praznuri de prindere, feronerie, protectie anticoroziv, vopsitorie si geam). Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cataloagele de produse ale firmelor producatoare, cu caracteristicile tmplariei si certificate de calitate pentru fiecare lot livrat prin care s se confirme ca produsele se nscriu n normele specificate. Mostrele o data aprobate, toate elementele de tmplrie livrate de firma productoare vor corespunde tehnic si calitativ acestor mostre. MATERIALE SI PRODUSE Materiale Otel T cu aripi egale si muchii rotunjite. Chit pentru etansare ROMTIX 1200 sau altul similar. Vopsea alchidica grund seria 5630. Profile din neopren pentru etansare, garnituri din plastic. Accesorii: 1.Praznuri pentru fixarea tocului - vor fi din platbanda sau otel rotund moale, protejate prin grunduire cu vopsea alchidic grund seria 5630. 2.Feroneria va fi conform capitolului feronerie. Ferestre, usi interioare si exterioare, vitrine Tipodimensiuni, alctuire. Conform STAS 4670-85 si 4671-81 sau n conformitate cu prevederile din proiect. Usi din profile laminate si foi din tabl, ntr-un canat sau doua canaturi, pline sau cu geam, cu sau faar supralumina. Usi din profile metalice din tabla ndoita la rece, ntr-un canat sau dou canaturi, fixe sau cu geam. Ferestre din profile laminate, simple sau duble, n unul sau mai multe canaturi, fixe sau cu ochiuri mobile, cu deschidere interioar, exterioar sau basculant. Ferestre din profile metalice din tabla ndoit la rece, simple sau duble, n unul sau mai multe canaturi fixe sau cu ochiuri mobile, cu deschidere interioar, exterioara sau basculant. Vitrine n diverse dimensiuni si alctuiri, conform proiectului. Ochiurile de geam pot fi alctuite cu geam tras, de diverse grosimi, clar sau cu model. Profilele metalice vor fi protejate anticoroziv dup o prealabila curatire a suprafetelor, iar bavurile rezultate din sudura vor fi polizate corespunzator. Accesorii Numrul si forma accesoriilor metalice vor fi cele fixate prin proiect. Tmplria se va livra cu setul de feronerie si praznurile pentru prindere gata montate. Accesoriile pentru nchidere, deschidere, fixare si manipulare a foilor de usi si a cercevelelor mobile vor trebui sa asigure o deschidere usoar, o nchidere corecta si etansa si o manipulare usoara. Abateri admisibile Abaterile limit admisibile ale dimensiunilor liniare si unghiulare totale ale ferestrelor metalice vor fi conform SR 22768-1:1995 si SR 22768-2:1995

65

Abaterile limit a dimensiunilor din sectiunea transversal a profilelor ce intr n componenta ferestrelor si care au fost executate la presa de ndoit vor fi de +/- 1 mm. Abaterile de la planeitate si rectilinitate vor trebui s depaseasca 2 mm/m. Jocul n sens longitudinal dintre cercevelele mobile si localul lor va fi cuprins ntre 4...6 mm, daca nu se prevede altfel n proiect, iar n sens transversal max. 5 mm. Livrare, depozitare, manipulare Tmplaria se va livra nsotit de un certificat de calitate cu datele de identificare a productorului, lotului de fabricatie, specificarea sortimentelor si a dimensiunilor, data livrarii si stampila controlului de calitate. Tmplaria se va transporta cu mijloace auto sau c.f., pachetizat, lundu-se toate masurile de protejare a elementelor componente mpotriva deteriorrii sau deformrii. Piesele mici (cercevele, feronerie) se vor transporta si depozita n cutii special confectionate. Att pentru depozitare ct si la transport se vor folosi capre, tmplria rezemndu-se pe cant pe latura cea mai mare. Manipularea elementelor de tmplarie cu greutatea sub 100 kg se face manual iar cele mai grele cu dispozitive speciale. Ambalajul va fi asigurat de productor si va contine si instructiunile de montaj specifice fiecrui produs n parte. Depozitarea tmplariei se va face n locuri special amenajate, ferite de intemperii, medii corozive sau nocive si stivuit astfel nct sa se evite deformarea sub actiunea masei proprii. Elementele de tmplrie vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen, pn la receptie. Tmplaria va fi depozitata n rastele cu 10-15 cm, ridicat de la pardoseal (pe traverse de lemn). MONTAJUL TAMPLARIEI Operatiuni pregatitoare Se va face o verificare a calittii lucrrilor executate anterior n legatur direct si care pot influenta operatiunile de montaj ale tmplriei si anume: -dimensiunile golului; -verticalitatea si orizontalitatea limitelor golului; -pozitionarea ghermelor sau diblurilor; -ancoraje nglobate n ziduri. Trasarea si verificarea axelor de montaj, functie de elementele de fixare si n conformitate cu desenele de executie. Realizarea golurilor pentru ghermele sau praznuri. La nceperea montajului tmplriei se vor fi executat urmtoarele lucrri: -realizarea structurii de rezistent; -realizarea peretilor despartitori; -pregtirea golurilor pentru montarea ghermelelor sau praznurilor. Montajul Se vor suda praznurile pe toc, daca tmplaria nu a fost livrat cu ele deja montate pe toc. Se va introduce usa sau fereastra mpreun cu cercevelele n golul respectiv. Se va aseza tmplaria n pozitie orizontal si vertical si se va fixa provizoriu cu pene, ncercndu-se foile de usi sau cercevelele si apoi se va face ancorarea tocurilor n zidrie prin betonarea ancorelor sau sudarea lor de plcile de ancorare sau prin alte dispozitive prevazute n proiect. Fixarea ancorelor n zidarie cu ajutorul ipsosului nu este permisa. Se corecteaz eventual pozitia tocului si se mateaz rostul cu mortar sau cu materialul de etansare specificat n detaliile din proiect. Dup terminarea peretilor se curta tocul de eventualele urme de mortar si se verific (eventual se repar) star ca grundului anticoroziv. Se monteaza feroneria (silduri si drucare). Intretinerea si protejarea lucrarilor Tmplria astfel executat si montat se va comporta n timp n conditii optime, dac se va asigura manevrare si ntretinere corecta. Geamurile se vor curta si spla pentru a nu fi deteriorate, att geamurile ct si cercevelele. Elementele metalice se vor pstra n conditii de curatenie permanent prin ndeprtarea prafului, a apei care stagneaza sau a altor elemente chimice nocive sau corozive. Verificri n vederea receptiei Se va verifica: -functionarea cu usurinta a cercevelelor, canatelor si a feroneriei; -fixarea corect si ferm a tocului n spaleti si executarea corect a etansrii ntre toc si spaleti; -respectarea proiectului; -respectarea specificatiilor;

66

-conformitatea cu mostrele aprobate. Se va controla corecta pozitonare si fixare a lacrimarelor. Suprafata tmplriei nu va avea zgrieturi, ndoituri, rupturi, vopsitoria va fi conform art. respectiv, iar geamurile se vor fi montat conform art. Acolo unde nu se respecta specificatiile si proiectul si unde nu se monteaza tmplria conform mostrelor aprobate, Consultantul va putea decide efectuarea unor remedieri functie de natura si gravitatea defectiunilor, pna la nlocuirea totala a tmplriei. MASURARE SI DECONTARE Lucrrile de tmplrie se vor deconta functie de numrul de metri patrati de tmplrie executati; suprafata se va calcula prin nmultirea dimensiunilor la exteriorul tocului. Lucrarile de tmplrie (conform articolului din cantitativul de lucrari) includ vopsitoria, accesoriile, feroneria, geamul si materialele de etansare. E.4 GEAMURI GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii privind modul de folosire si montare a geamurilor pentru tmplaria din lemn si tmplaria metalica. Conceptul de baza In conformitate cu indicatiile din proiect, pentru tmplaria din lemn sau metal se vor folosi urmatoarele tipuri si sortimente de geamuri: geamuri trase geamuri slefluite, polizate geamuri cristal geamuri plane securizate geamuri armate geamuri ornament geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate) geamuri termoabsorbante geamuri termoizolante cu chit Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele sau normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate. Standarde: 1. SR 3515:1994- Geamuri ornament 2. STAS 5993-89- Sticla si produse din sticl. Terminologia defectelor. 3. STAS 9041-89- Geamuri slefuite si polizate. 4. STAS 11552-89- Geamuri termoabsorbante, trase. Normative: 1. C47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticl n constructii. Mostre Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului 3 mostre cu dimensiunile de 300x300 mm din fiecare tip de geam prevazut n proiect. Din cele 3 mostre, una va prezenta defectele admisibile conform, SR 3515:1994 si STAS 11552-89. Antreprenorul va prezenta 3 mostre cu lungimea de 300 mm din fiecare material propus pentru etansare, dupa fixarea geamurilor: chit, garnitura, bagheta, etc., care rmn aparente. Mostrele de geam si material de etansare se vor prezenta pentru aprobare o data cu mostrele de tmplarie. Geamul va fi prezentat fixat n cercevea, cu materialul de etansare respectiv. Antreprenorul va prezenta certificate de respectare a conditiilor privind grosimea si imperfectiunile de suprafata pentru fiecare tip de geam si material de fixare prevzut n proiect, la fiecare lot de maximum 300 m2 de tmplarie finita livrata. Antreprenorul va analiza fiecare bucat de geam, imediat naintea montarii si nu va folosi bucati care prezinta muchii sau fete cu defectiuni vizibile, care nu se ncadreaz n limitele acceptate de prezentele specificatii. Testare: Antreprenorul va fi singurul raspunzator de verificarea dimensiunilor de geam, furnizate pe santier, pentru asigurarea ncadrrii n tolerantele admise de prezentele specificatii. MATERIALE Caracteristici fizico-mecanice

67

Geamul pentru ferestre, usi si glasvanduri precum si materialele de fixare a acestuia vor fi de calitate corespunzatoare, pentru a se preveni aparitia unor deteriorari dupa montare, n conditii normale de folosire, cu conditia ca geamul sa se curete periodic cu ap curata si detergent menajer slab si folosind numai crpe moi sau piele de sters si curatat. Geamurile vor avea caracteristici fizice si chimice n conformitate cu standardele de referinta si nu vor prezenta incluziuni, stirbituri, colturi lovite, curbura (sageata), ondulatii, zgrieturi, musculite si basicute, peste cele admise. Geamurile vor avea culoarea, tensiunile, factorul de transmisie a luminii n conformitate cu standardele de referinta iar stabilitatea chimic fata de ap conform SR 817:1996. Abateri limita In tabelul de mai jos se dau abaterile dimensionale admise pentru diferite tipuri de geamuri care se fo1osesc n mod curent n constructii, astfel: Geamuri trase, conform SR 853:1994. Grosimea nominala Grosimea efectiva 2 mm 1,82,2 mm 3 mm 2,83,2 mm 4 mm 3,84,2 mm 5 mm 4,6 5,4 mm 6 mm 5,6 ...6,4 mm 7 mm 6,6... 7,4 mm 8 mm 7,6 ...8.4 mm Geamuri slefuite, polizate tip B, conform STAS 9041- 89. Grosimea nominala Grosimea efectiva 5 mm 4,85,1 mm 6 mm 5,86,2 mm 8 mm 7,88,2 mm Geamuri cristal calitatea D, conform N.I. 93.363-84. Grosimea nominala Grosimea efectiv 3 mm 2,8.3,0 mm 4 mm 3,8.4,0 mm 5 mm 4,8.. .5,0 mm 6 mm 5,7.. .6,0 mm Geamuri plane securizate conform STAS 1853-89. Grosimea nominal Grosimea efectiv 4 mm 3,8...4,2 mm 5 mm 4,8...5,2 mm 6 mm 5,6...6,4 mm 8 mm 7,6...8,4 mm Geamuri armate, conform SR 949:1994. Grosimea nominal Grosimea efectiva 7 mm 6,37,3 mm Geamuri ornament conform SR 351 5:1994. Grosimea nominal Grosimea efectiv 3 mm 2,9...3,3 mm 4 mm ,84,2 mm 5 mm 4,7... 5,3 mm 6 mm 5,7... 6,5 mm Geamuri prelucrate - mate, muslin, givrat conform N.I.T.93558-84. Grosimea nominal Abateri limit 3,4,5,6 mm +/- 0,3 mm Geamuri termoabsorbante trase conform STAS 11552-89. Grosimea nominal Grosimea efectiv 3 mm 2,8...3,2 mm 4 mm 3,8...4,2 mm 5 mm 4,6... 5,4 mm 6 mm 5,6... 6,4 mm 7 mm 6,6... 7,4 mm 8 mm 6,6... 7,4 mm Materiale auxiliare Materiale pentru etansare

68

1.Chit de geam, conform NTR 8216-81; C 351-1, tip I si II din creta cu miniu de plumb sau oxid rosu de fier pentru montarea gemurilor n cercevele metalice sau din beton armat. 2.Chit Romtix 1200, pentru montarea geamurilor n tmplarie metalic. 3.Chit elastic (Alutchit) conform N.I.I. 7398-78 M.I.Ch. pentru montarea geamurilor n tmplrie metalica. Baghete si garnituri pentru montarea geamurilor 1.Baghete din lemn sau P.C.V. se realizeaz conform proiectului. 2.Garnituri. -din cauciuc cu sectiunea profilata n forma de U conform STAS 3230-84 sau confectionate pe santier din fsii de cauciuc de cca 1,5 mm grosime. -din PVC plastifiat stabilizat. -cordoane de garnitur din banda de cauciuc neopren, cu dimensiuni la comanda. -din PVC plastifiat sub forma de profil, de 1 ... 1,5 mm grosime, de 7 mm deschidere interioar. Livrare, depozitare, manipulare Geamurile se livreaza de ctre producator n functie de dimensiuni, calitate, tip, cantitate, msuri libere sau msuri fixe. Loturile vor avea etichete care vor cuprinde numarul comenzii, tipul si cantiatea si avizul controlului de calitate. Livrarea se va face n functie de cantitate n rastele (containere) sau n lzi. Geamurile taiate la masuri fixe vor fi livrate ambalate n lazi corespunzatoare, iar ntre foile de geam se vor pune foi de hrtie. Fiecare lad va avea imprimat la loc vizibil denumirea furnizorului, numrul lzii, calitatea si grosimea geamului, cantitatea n metri patrati, numrul foilor de geam ambalate si dimensiunile unei foi. Loturile vor fi transportate de la furnizor la santier cu mijloace c.f. sau auto, fixarea rastelelor pe platformele de transport facndu-se n pozitie verticala. In timpul transportului, rastelele vor fi bine ancorate si se vor sprijini pe materiale elastice (benzi de cauciuc, fsii de polistiren, deseuri textile, etc.). In cadrul santierului, la punctul de montare, geamurile vor fi transportate manual numai n pozitie verticala si bucata cu bucata. Depozitarea geamurilor se va face n spatii nchise iar rastelele sau lazile vor fi asezate pe distantieri din lemn pentru a nu veni n contact cu pardoseala. Montarea geamurilor n tmplrie Lucrari pregatitoare: 1. Montarea geamurilor se va realiza dupa executarea lucrrilor de tencuieli, naintea lucrrilor de vopsitorii si pardoseli. 2. Lucrarile pregatitoare n vederea montajului constau n: curatirea tmplariei metalice cu peria de srm pentru ndepartarea petelor de rugina; vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului, att la tmplaria din lemn ct si la cea metalic; aplicarea unui strat de vopsea pe ntreaga tmplarie metalic si doua straturi de vopsea pe falturi; transportarea geamurilor n zona de lucru; demontarea si depozitarea ochiurilor mobile (cercevelelor) ale tmplariei n zona de lucru; pregatirea materialelor auxiliare de montare. Montarea geamurilor pe tmplarie din lemn cu falt deschis (chit): 1. Se va aplica, un pat de chit pe ntreagul contur al falturilor si se va netezi cu spaclul. 2. Geamul taiat la dimensiuni va fi asezat pe patul de chit prin apsare. 3. Se va fixa geamul cu tinte fara cap (4 buc/m) astfel nct sa nu aiba joc. 4. Se va ntinde chitul cu mna, la 450 fata de planul geamului si se va netezi cu cutitul. Montarea geamurilor pe tmplarie din lemn cu baghete din lemn n falt nchis. 1. Daca baghetele sunt fixate provizoriu se demonteaz. 2. Idem 3. Idem 4. Baghetele se vor aplica n patul de chit si se vor fixa cu cuie cu cap necat, astfel nct geamul sa nu aiba joc. 5. Se va netezi, se va nlatura sau se va completa linia chitului dintre geam si bagheta. Montarea geamurilor pe tmplarie metalica. a) cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb: se va aplica un pat de chit de-a lungul falturilor; se va aseza geamul apasndu-l cu mna; se vor ndoi agrafele peste geam; se va ntinde un strat de chit de-a lungul ntregului contur a! ochiului de geam, astfel nct sa se acopere bine agrafele, dupa care chitul se va netezi bine cu cutitul. b) cu baghete metalice cu garnitur de etansare: se demonteaza baghetele fixate pe tmplarie; se va aplica garnitura de etansare din cauciuc pe muchia geamului;

69

se va aseza geamul la locul respectiv si se vor monta baghetele n pozitie definitiv prin fixarea cu suruburi; baghetele vor fi strnse astfel ca sa preseze suficient garnitura de etansare pentru ca geamul sa nu aiba joc; baghetele metalice (daca nu sunt din inox sau aluminiu) vor fi vopsite o data cu tmplria. Curatarea si protejarea lucrarilor Suprafata geamului va fi protejata contra pericolului de spargere, imediat dupa montare, prin fixarea la cadru a unor baghete ncrucisate care nu vin n contact cu geamul. Geamul se va mentine n stare corespunztoare de curatenie n timpul desfasurrii operatiunilor de constructii pentru a se preveni astfel deteriorarea prima actiunea agentilor corozivi, acoperirea cu pete de mortar, uleiuri, vopsea etc. si a se evita deteriorarea materialelor de prindere a geamului sau a altor lucrri (prin spalare). Geamul se va spala cu apa si detergent menajer usor si se va lustrui pe ambele fete, cu cel mult patru zile nainte de receptionarea lucrarilor de catre Consultant. Se vor respecta recomandarile furnizorului de geam, respectiv. Conditii de receptie Se vor considera defecte, orice necorespondenta cu prezentele specificatii si se vor remedia prin corectiuni locale sau nlocuirea geamului, dup cum va hotr Consultantul. Receptia lucrarilor se va face numai dac vor fi ndeplinite urmatoarele conditii: 1. Geamul trebuie sa fie dintr-o singur bucata, sa aib grosimea si calitatea prevzut n proiect, s nu aiba defecte peste cele prevzute si admise de standarde si normative pentru calitatea si tipul de geam respectiv. 2. Chitul trebuie sa fie bine ntins, sa nu prezinte crpturi sau sa aib suprafete desprinse de pe suprafata geamului sau a faltului. 3. Linia chitului trebuie sa fie dreapta, paralel cu marginea faltului. Din masa chitului nu trebuie s ias capetele tintelor sau ale agrafelor. 4. Baghetele din lemn sau metal pentru fixare trebuie sa fie bine fixate n falturi cu cuie sau suruburi. Capete acestora trebuie sa fie ngropate n bagheta. 5. Etanseitatea geamurilor se va verifica n functie de tipul tmplriei, cu jet de ap sau curent de aer marcat (fum). Nu se admite patrunderea apei sau a fumului n cealalta parte. 6. Baghetele de la geamuri de pe tmplaria metalic vor fi fixate cu toate suruburile conform detaliilor din proiect. Suruburile vor fi introduse perpendicular pe suprafata de fixare, filetele acestora nu trebuie s prezinte degradari pentru a permite o lesnicioasa schimbare a geamului n caz de spargere. 7. Suprafata geamului trebuie s fie, dupa montaj, curata, fara pete de grasime, murdarie, praf sau vopsea. Se va ndeparta si nlocui orice geam spart, ciobit, crapat, zgriat sau care a fost n alt fel deteriorat n decursul operatiilor de constructie, fie datorita unor cauze naturale, ntmplatoare, accidente sau acte de vandalism. MASURARE SI DECONTARE Geamuri trase simple sau decorative - mate, jivrate muslin, slefuite sau securizate, livrate la masuri libere pentru tmplarie metalic se masoar la m2. Geamuri laminate trase termoabsorbante sau armate livrate la masuri libere, montate pe tmplarie metalica se masoara la m2. Baghetele din lemn se msoar la metru lungime, puse n lucrare. Geamurile nu se deconteaz separat, geamul fiind cuprins. E.5 FERONERIE SI ACCESORII GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pemutru feronerie la tamplaria interioara si exterioar a cladirilor civile si industriale. Standarde si normative de referint Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate. Standarde: 1. STAS 1547-86 Balamale ngropate cu aripi plane. 2. STAS 1548-91 Inchiztoare cu bare (cremoane). 3. STAS 1587-88 Balamale semingropate pentru usi. 4. STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre 5. STAS 1713/1-87 Broaste ngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate. 6. STAS 1713/2-86 Broaste ngropate pentru usi. Dimensiuni. 7.STAS 2419-88 Mnere, butoane, silduri si rozete. 8. STAS 2676-87 Zavoare ngropate pentru usi. 9. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi. 10.STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi. 11.STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, ngropate.

70

12.STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tmplrie. Clasificare si terminologie. 13.STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn. 14.STAS 9849-88 Balama batant-basculanta. 15.STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata. 16.STAS 11216-86 Balamale cu aripi ndoite, aplicate. 17.STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor. 18.STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorre. MATERIALE SI PRODUSE Materiale (n plus fata de (8)1122) Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate mpotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90. Feronerie si accesorii Feroneria si accesoriile vor corespunde specificatiilor Abateri admisibile Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau ndoire. MONTAJUL FERONERIEI S1 ACCESORIILOR Montajul Tmplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata montate. In cazul n care montajul se va executa pe santier, acesta se va face n conformitate cu instructiunile producatorului, care trebuie sa nsoteasc produsul respectiv. Elemente de fixare a feroneriei Feroneria se va fixa pe tmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap necat. Feronenia se va fixa pe tmplaria metalic din profile laminate sau din profile de tabla de otel ndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudur (balamale). Livrare, depozitare, manipulare Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra n cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora. Piesele de feronenie se vor livra n seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tmplarie. Tmplaria va fi adusa n santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere, zavoare). Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior. Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale. Feroneria si accesoriile se vor depozita n spatii nchise, ferite de umezeala si agenti corozivi. Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite. Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsotit de documentul de certificare a calittii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare. Protejarea feroneriei Elementele de feronerie se vor proteja n timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli prin nvelirea lor n pnza impermeabila sau folie de polietilen. Transportul si manipularea elementelor de tmplarie care au feroneria gata montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata. Verificarea n vederea receptiei Feroneria trebuie sa fie curat, fara urme de vopsea, zgrieturi sau deformari. Elementele de nchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure nchiderea etansa a tmplariei. Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi nlocuite cu altele care sa functioneze perfect. Balamalele se vor unge cu vaselin pentru a se evita uzura n timp. Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevzute n proiect. Feroneria care nu este montata n conformitate cu proiectul se va demonta si remonta n conditiile specificate. MASURATOARE SI DECONTARE Feroneria nu se deconteaz separat, ci se cuprinde n articolul de tmplrie din cantitativul de lucrari. Dupa ASQUINI Ui, ferestre, geamlcuri, etc. se msoar pe m2 n suprafaa golului din perete; pervazurile sau cptuelile nu se socotesc aparte, ele fac parte integrat din u sau fereastra respectiv. Pragul de toc, ce se gsete ngropat n pardoseal, nu se adaug la suprafaa golului de u pentru a fi pltit aparte. tmplria de sus oval, rotund, eliptic, triunghiular etc. se consider cu suprafaa pe dimensiunile maxime ale dreptunghiului ce le cuprinde. Uile duble, de balcoane, de terase, etc. se socotesc dac convenia nu a stabilit pre aparte. Pentru aceste ui duble msurndu-se odat i jumtate suprafaa golului din zid.

71

Uile duble cu deschiderea obinuit sau cele cu deschiderea pe ram: fiecare se socotesc la categoria respectiv a preului stabilit. Tocurile de ui i ferestre se fixeaz n zidrie de ctre maistrul zidar (constructor); restul pn la perfecta funcionare, de maistrul tmplar. Plata aparte pentru montare, pe bucat de toc de u aui de fereastr, nu exist dect n o convenie special a fost dinainte stabilit. Glafurile de lemn la ferestre se furnizeaz de tmplar, ele sunt cuprinse n preul ferestrei: montarea glafurilor se face ns de maestrul zidar fr ca acesta s pretind pre aparte pentru montare, preul acestei montrii este cuprins n articolul lucrrilor de tencuieli. Eventualele pervazuri ce necesit n jurul ferestrelor sau uilor pe toc se neleg cuprinse n preul acelei tmplrii. Montarea acestor pervazuri se face de ctre tmplar. Lucarnele pe acoperi sau la mansarde se neleg complete, pe bucate, n care intr i cercevelele i buna funcionare a lucarnei (geamurile i vopsitoria la ele depinde de convenie: de obicei aparte, la articolele respective). Dac tmplria a fost furnizat de proprietar, atunci montarea tocurilor se va plti separat antreprizei, fie pe m2 sau pe bucat de toc. Dimensiunile indicate n planuri sau detalii, la tmplrie, sau la orice lemnrie lucrat fasonat, privitor la grosimea lemnului, se neleg: dimensiunile dup ce lemnul a fost prelucrat.

F. INVELITORI

72

F.1 INVELITORI DIN TABLA GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia si reparatia lucrarilor la sarpante, plansee din lemn si invelitori din tabla zincata sau de zinc. MATERIALE - cuie din sirma de otel conform STAS 2111-81 - perlit vrac - folie de polietilena - solutie de carbolineum - solutie de ignifugare -DIASIL - piatra vanata - var pentru constructii STAS 146-78 - tabla de arama (de import) - cositor - acid clorhidric - agrafe si coliere zincate - suruburi zincate LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Cuiele si bidoanele cu solutii se tin in depozit inchis, iar perlitul in stare vrac in saci feriti de umezeala. Tabla se livreaza in foi in baloti ce vor fi depozitati in magazii inchise. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR - Materialul lemnos (cheresteaua si grinzile) trebuie sa corespunda conditiilor de uscare 15% verificat cu aparatele si sa nu prezinte atac de insecte, biologic. Tabla de zinc sa aiba ductilitatea necesara pentru a rezista la indoiri la 180 fara sa crape sau sa se exfolieze. Va fi insotita de agrement si de certificatul de calitate. Tabla zincata va fi insotita de certificatul de calitate care sa ateste gradul de acoperire cu zinc. La indoiri succesive sa nu exfolieze stratul de cupru, nu zgirieturi sau intepari ale materialului. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrari pregatitoare - Se va face o verificare atenta a tuturor elementelor din lemn a planseelor si sarpantei. - Grinzile de lemn in proces de putrezire sau cu capetele din zidarie in putrezire, mancate in proportie ridicata de carii, cu sageata mare sau fisurate vor fi extrase pentru a fi inlocuite. - Vor fi desfacute toate elementele din lemn ale podinelor, sarpantelor si asterelei care prezinta degradarile aratate. - Extragerea elementelor din lemn deteriorate se va face asigurand stabilitatea planseelor si a sarpantelor prin popiri, cu respectarea normelor de protectia muncii. - Se vor consolida capetele de grinzi la cele care nu prezinta deteriorari majore prin refacerea paramentului de caramida degradat in jurul lacaselor de patrundere a grinzilor in zidarie, carbolinizarea prin injectare de solutie in lacasuri pe capetele grinzilor si intarirea lor cu tabla groasa montata cu suruburi pe lateralele grinzilor unde este cazul. - Vor fi curatite si refacute lacasurile din zidaria de caramida. - Invelitoarea din tabla ruginita sau cea cu deficiente de executatie va fi desfacuta. - Se va desface deasemenea invelitoarea in zonele unde astereala este deteriorata. - Lucrarile de desfacere a invelitorii se vor executa numai cu prelata de protectie pregatita. Invelitori din tabla de cupru In varianta recomandata se va folosi tabla de zinc de 0,4-0,5mm adusa din import cu agrement si certificat de calitate. - In oricare varianta dintre cele doua privind materialul de invelitoare, tabla pe corpul central, pe portiunea rotunda se va bate cu falturi verticale pe sipci din lemn la cca 40cm. Portiunea de falt pe sipca va fi de la racordul cu sort de taba la jgheab pana la 30cm inainte de racordul la zona mai inalta a acoperisului, cea cu jaluzele din tabla. - In zonele laterale ale cladirii, mai joase ca inaltime, invelitoarea va fi integral noua pe zona de sud, iar pe restul zonelor unde invelitoarea este nou montata se vor face reparatii datorate defectelor de montaj sau interventiilor partiale de reparare a asterelei si a montarii diferitelor accesorii (tabachere, cosuri din tabla cu jaluzele pentu ventilatie). Se accepta inlocuirea integrala a invelitoarei pe o anumita zona a acoperisului numai daca interventiile de reparatii ce urmeaza a fi executate sunt in proportie ridicata. Falturile vor fi verticale la 50-60cm distanta in functie de cele existente ale invelitoarei ce

73

se pastreaza, se vor executa clasic, duble fara a mai fi pe sipca.. Invelitoarea de tabla se va rridica pe peretele mai inalt a corpului central cu cca. 12 cm intr-un mic rezalit orizontal executata din tencuiala, se va fixa cu cuie si se va indoi marginea in jos 3cm. - Invelitoarea foisoarelor va fi pe fetele importante asa cum exista si astazi din solzi de tabla executati cu matrita dupa modelul actual. Solzii se vor monta dupa modelul actual de jos in sus. Restul invelitoarei se va executa din tabla plana cu falturi mici indoite si prin cositorire in zonele profilate. - Elementele ornamentale si profilele acoperitoare care nu se pot recupera si repara, se vor executa din nou prin batere pe matrita executata dupa modelele pastrate. Montarea lor se va face cu falturi si prin cositorire dupa caz. - Nu se va executa invelitoarea in camp pana nu sunt executate ornamentele din zonele respective. Verificarea calitatii lucrarilor Lucrarile de dulgherie se vor verifica daca sunt realizate conform proiectului, pastrand cotele indicate, daca sunt realizate cu elemente dintr-o bucata (nu cu inadiri). Se va urmari realizarea nodurilor si imbinarilor dintre diversele elemente, astfel incat sa corespunda din punct de vedere a rezistentei acestora. Astereala suport a invelitoarei trebuie sa fie plana fara sa prezinte cocoase sau dolii improvizate. Invelitoarea din tabla trebuie sa fie fara valuri provocate de tensiuni venite din realizarea defectoasa a falturilor , cu falturile drepte, fara fisurari. Invelitoarea nu va avea intepaturi sau fisuri. GENERALITI Obiectul specificaiei Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de tinichigerie - jgheaburi, burlane, glafuri, orturi, vazoane, parafrunzare, etc. Concept de baz Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tabl de Cu 1,5 mm gros., conform detaliilor din proiect.. Standarde i normative de referin Standarde : STAS 2389-92 Jgheaburi i burlane. Prescripii de proiectare i alctuire ; STAS 889-89 - Srm moale zincat ; STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic i cu cioc ; STAS 500/3-80 - Oeluri de uz general pentru construcii, rezistente la coroziune atmosferic. Mrci ; STAS 908-90 - Oel laminat la cald. Band ; STAS 2274-88-Burlane, jgheaburi i accesorii de mbinare i fixare; STAS429-85 - Chit de miniu de plumb ; STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb Normative : C 37-88 - Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la construcii - Caietul I. Prescripii generale MATERIALE I PRODUSE Materiale Marteriale de baz Tabla de Cu .S 426 HD 0,5 x 500x 2 000 mm CU 99,9 conf.RpC 2001,vol. IV- Liste anexe LRC 11 poz.320 Accesorii: uruburi, piulie, aibe cadmiate, Carton bitumat CA400 conform SR 138-94, Bitum tip H80/90 conform STAS 706478. Lista confeciilor de tinichigerie Burlane i coturi de scurgere ale burlanelor, cu seciune circular, din tabl de Cu 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88. Jgheaburi de scurgere cu seciune semicircular, din tabl de Cu 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88. Crlige i brri pentru montarea jgheaburilor i burlanelor, conf. STAS 2274-88. Livrare, manipulare, depozitare Foile de tabl zincat se livreaz n legturi, mpreun cu certificatele de calitate emise de productor. Transportul legturilor se va face cu mijloace auto, aezate n stive pe platforma acestora, nefiind admis rmnerea n consol a legturilor cu foi de tabl. Pe antier, legturile cu foi de tabl se vor depozita n stive aezate pe platforme, n spaii nchise, uscate, ferite de intemperii i de degradri mecanice (lovire, zgriere, deformare). Manipularea se va face n condiii de protejare a materialului, astfel ca s nu se deterioreze stratul protector anticoroziv. Nu se vor desface ambalajele dect la atelierul de confecii i tinichigerie. Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confecionate, se va face cu grij pentru a nu provoca deformri ale acestora nainte de a fi puse n oper. Depozitarea jgheaburilor, burlanelor, crligelor i brrilor se va face pe platforme, asigurndu-se protecia mpotriva loviturilor i deteriorrii lor. MONTAJUL Lucrri ce trebuie executate nainte de montarea tinichigeriei

74

Executarea tencuielilor i rectificrilor, Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, brri i fixarea lor cu cuie sau boluri mpucate), Etanarea rosturilor verticale i orizontale. Montajul Se va face n conformitate cu planurile i detaliile de arhitectur ale proiectului, aprobate de Consultant i cu prescripiile din STAS 2389-92. Verificri n vederea recepiei Agrafele i brrile de fixare trebuie s fie corect prinse n stratul suport. Elementele de tinichigerie trebuie s nu prezinte deformri mecanice de suprafa, cu stratul de zinc deteriorat sau lips. Cositorirea nu trebuie s aib ntreruperi ca s nu se permit desprinderea element. i infiltrarea apei. Lucrrile de tinichigerie, dei nu prezint importan mare din punct de vedere al costului sunt foarte importante n asigurarea unei bune comportri n exploatare a lucrrilor de construcii (in special izolaii), de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a etanrilor la strpungerile la acoperiuri i la racordul nvelitorii la jgheaburile i burlanele de scurgere a apelor pluviale. Consultantul va putea solicita nlocuirea unor elemente de tinichigerie dac nu sunt respectate : prezentele specificaii, prevederile proiectului aprobat i dispoziiile de antier, detaliile de execuie din proiectul aprobat MSURTOARE I DECONTARE Msurarea lucrrilor se face conform articolului din cantitativul de lucrri, funcie de numrul de buci sau metri liniari de lucrare. Lucrrile de tinichigerie se pltesc fie separat, fie n cadrul unor lucrri mai complexe (nvelitoare)pe baza facturilor de procurare a materialelor i situaiilor de lucrri real executate, vizate de Inginer.

G. DULGHERIE

75

GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia si reparatia lucrarilor la sarpante, plansee din lemn. OBIECTUL SPECIFICATIEI Acest subcapitol cuprinde specificaii pentru lucrari dulghereti reparatii la arpante, planee din lemn,sprijiniri,etc.la construcii existente. Standarde i normative de referin Standarde : STAS 7009-79 Constr.civile, industr.i agrozooteh.. Tolerane i asamblri n construcii. Terminologie. STAS 6647-88 Msuri de siguran contra incendiilor.Condiii tehnice generale. STAS 1949-59, STAS 1040-60, STAS 1294-61 pentru lucrri dulghereti din lemn de construcii STAS 11440-86 - Elemente din lemn de rinoase STAS 1928-90 - Cherestea de stejar. Clase de calitate ; STAS 1949-86 - Cherestea de rinoase. Clase de calitate ; STAS 1961-80 - Cherestea de fag. Clase de calitate ; STAS 6709-86 - Cherestea de arar, carpen, jugastru, mesteacn i salcm. Clase de calitate. Normative : - C 56-A.7-66 Norme i prescripii tehnice pentru lucrri de dulgherie - C 199-79 - Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n construcii a tmplriei din lemn. Mostre i testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cte o mostr pentru fiecare tip de element sau familie de tipuri de elemente asemntoare, cu toate elementele de prindere i fixare, nsoite de certificatele de calitate cu specificarea esenei,gradului de umiditate,etc. MATERIALE - cherestea de rasinoase - grinzi de rasinoase - dulapi din lemn de rasinoase - bile din lemn de rasinoase - scoabe si buloane - cuie din sirma de otel conform STAS 2111-81 - perlit vrac - folie de polietilena - solutie de carbolineum - solutie de ignifugare -DIASIL - piatra vanata - var pentru constructii STAS 146-78 Se va ine cont de tipul elementelor nlocuite sau completate indicate n proiect. Lemn de esen tare, conform STAS 1928-90, Lemn de esen moale conform STAS 1949-90, Placaj conform STAS 1245-86 Umiditatea lemnului se va ncadra n prevederile din STAS 799-88, 10-12%. Accesorii,confecii metalice de prindere Confeciile metalice de prindere- scoabe,buloane,etc- vor fi cele din proiect i vor fi aprobate de ctre Consultant Toate accesoriile de prindere: uruburi mecanice, piulie, aibe, uruburi pentru lemn, vor fi zincate sau cadmiate pentru a nu rugini i a nu afecta elementele din lemn. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Materialul lemnos se transporta cu camionul si se depoziteaza in stive cu interspatii la fiecare rand pentru ventilare, in soproane acoperite. Cuiele si bidoanele cu solutii se tin in depozit inchis, iar perlitul in stare vrac in saci feriti de umezeala. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR Materialul lemnos (cheresteaua si grinzile) trebuie sa corespunda conditiilor de uscare 15% verificat cu aparatele si sa nu prezinte atac de insecte, biologic. G.1 ARPANTE Generaliti Lucrrile se execut la sarpante. Normele sunt ntocmite n condiiile lucrului la temperatura O C, lucrndu-se la lumina zilei sau lumina artificial corespunztoare. Coninutul normelor

76

Caracteristica principala a acestor norme este aceea ca toate operaiunile de confecionare, relucrare, ajustare a pieselor de lemn se executa n ntregime manual. Sculele utilizate sunt cele obinuite i anume: fierstraie, joagare, topoare, barda, tesla, ali, burghie pentru lemn, vinciuri, ciocane, etc. Este de la sine neles c randamentele sunt simitor reduse fa de sistemele mecanizate de prelucrare, nefiind ns posibil utilizarea unor asemenea sisteme datorita degradrii totale a spiritului tradiional i al aspectului exterior al lucrrii. Pentru cazul utilizrii ntr-una din fazele de prelucrare primara (de ex tierea longitudinal) a pieselor este necesar s se realizeze o pies de gabarit sporit pentru a permite o a doua prelucrare (de data aceasta manual a) a feei vzute, n acest caz normele ce cuprind aceste lucrri considerate manuale trebuiesc reduse corespunztor. Lucrri de confecionare si montaj a pieselor. Sunt cuprinse: ~ prelucrrile geometrice la lungime i seciune a elementelor de lemn; ~ trasare i taiere tuturor mbinrilor necesare pentru o corecta mbinare. n acest scop toate mbinrile se realizeaz cu tolerante sporite ce vor fi corectate la montajul provizoriu. ~ transportul la locul de punere in opera fiind luata in calcul o distanta medie de 20 m pe orizontala si 6 m pe verticala. ~ montajul provizoriu in scoabe. ~ ajustarea mbinrilor eventuale. Materiale Se va pune n oper material din lemn de rinoase n condiiile de mai sus, cu acceptul Inginerului. Abateri i defecte admisibile a. Abateri de la lungimea i limea specificate n proiect: pn la 1500 mm inclusiv: +/- 1,0 mm. peste 1500 mm : +/- 1,5 mm. b. Abateri de la planeitate (deviaia unui col fa de planul format de celelalte 3) : 2%. c. Abateri de la rectangularitate: 1%. . d. Coninutul de umiditate al produsului finit va fi ntre 10% i 12% umiditate relativ. e. Defecte admisibile: noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea de max. 10 mm nu se iau n considerare, cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu mrimea de max. 20 mm, 2 buc/m pentru o lime a piesei pn la 52 mm i peste, crpturi se admit, reparate, pe fee i canturi, nestrpunse, cumulat cu lungimea reperului, de max. 1/5 . f. Defecte care nu se admit : urme de coaj sau inim, crpturi, pungi de rin cu limea pn la 5 mm . EXECUTIA LUCRARILOR Executia arpantei Generaliti nainte de montare, se recomand verificarea dimensiunilor de montaj iar elementele s fie chituite i lefuite . Operaiuni pregtitoare nainte de montajul elementelor de arpant se vor face urmtoarele operaiuni : Verificarea calitii lucrrilor executate anterior i care pot influena operaiile de montaj a arpantei Trasarea i verificarea axelor de montaj a scaunelor, n funcie de conturul existent sau pentru poziionarea acestora. Se verifica numrul i poziia n care au fost montate buloanele de ancorare cca. 3 m distan. Se asigur cantitatea necesar de materiale de prindere, conform proiectului. Se va face o verificare atenta a tuturor elementelor din lemn a planseelor si sarpantei. Montajul Se va folosi lemn de calitate, tratat inainte. Dupa baterea asterelei din scandura accesul in podul este aproape imposibil, de aceea este necesar ca inainte de aceasta sa se execute toate operatiile. Tlpile i cosoroabele cu feele ce vin n contact cu planee sau centuri din beton se mbrac cu fii de carton bitumat sau se vopsesc cu vopsea bituminoas i apoi se plaseaz n locul respectiv, fixndu-se la poziia indicat n proiect prin mpnare cu pene din lemn. Poziionarea corect se verific cu bolobocul i cu firul cu plumb. Se fixeaz definitiv cu buloane metalice de ancorare, fixate n guri forate anterior. nainte de efectuarea lucrrilor de vopsitorii-ignifugare- se va face revizuirea arpantei innd seama c lemnul "a lucrat" i se vor face ajustrile de la caz la caz. Ignifugarea arpantei din lemn se va face conform prevederilor din proiect ,cu soluiile indicate de proiectant i acceptate de Inginer. Verificri n vederea recepiei

77

Defectele minore se vor remedia prin operaiuni de mic amploare, la cererea Consultantului, pe cheltuiala Antreprenorului. Se consider defecte majore urmtoarele : elementele din lemn nu corespund ca dimensiuni cu detaliile standardizate sau cele din proiect, Abateri de la vertical sau fixare defectuoas a elementelor,Tlpi i cosoroabe ne fixate ferm de elementele de structur, Elemente crpate, rupte, torsionate din contracia lemnului, Tblii crpate sau cu feele desfcute, buci smulse, Elemente lips, mbinri ale acestora nerigide sau desfcute, ca i montarea acestora n poziii necorespunztoare cu proiectul, Elemente putrezite ,cu urme de coaj de lemn sau atacate de insecte sau fungi . n cazurile de mai sus, Consultantul va hotr amploarea remedierilor sau refacerilor i modul cum vor fi executate. ntreinerea i protejarea lucrrilor Pn la recepia lucrrilor se vor lua msuri ca arpanta s nu fie deteriorat n cursul executrii ultimelor operaiuni de montare a nvelitorii . VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Lucrarile de dulgherie se vor verifica daca sunt realizate conform proiectului, pastrand cotele indicate, daca sunt realizate cu elemente dintr-o bucata (nu cu inadiri). Se va urmari realizarea nodurilor si imbinarilor dintre diversele elemente, astfel incat sa corespunda din punct de vedere a rezistentei acestora. Astereala suport a invelitoarei trebuie sa fie plana fara sa prezinte cocoase sau dolii improvizate. LUCRARI DE PROTECIE A STRUCTURILOR DIN LEMN Capitolul de fata cuprinde lucrri de tratamente de protecie la elementele structurale i nestructurale ale monumentelor din lemn constnd in: A. Tratamente de protecie mpotriva atacului biologic: Tratamente preventive pentru urmtoarele categorii de elemente structurale ce nu sunt atacate biologic, astfel: 1. Toate elementele existente ce nu se demonteaz (perei, boli, arpanta, turn) tratamentul constnd n stropirea si pensularea suprafeelor. 2. La toate elementele structurale tratamentul este de imersare sau stropire i pensulare . A1. Tratamente de stopare pentru toate elementele atacate biologic ce se pstreaz n lucrare, fiind distincte urmtoarele situaii: 1. Elemente nepictate la care se aplica stropirea sau pensularea combinata cnd este cazul cu injectarea sau irigare a locala a zonelor grav afectate. Protecia preventiva sau de stopare a atacului biologic cu solutii de tip ..... *, se poate face prin: A. Pensulare - 2 straturi; B. Pulverizare (stropire) 2 straturi; C. Imersare; D. Irigare locala; E. Injectare locala. B. Tratamente de protecie la foc - ignifugare. Avnd n vedere caracterul cu totul special al elementelor de arhitectura ce se protejeaz, respectiv: monumentele din lemn nu pot fi vopsite, placate sau tratate superficial cu materiale ce ar denatura aspectul plastic al acestora.; structurile din lemn pot prezenta suprafee bogat profilate sau pictate ce nu pot fi protejate direct; Au fost prevzute tratamente prin pulverizare cu instalaii speciale pentru toate spatiile aflate in exteriorul structurilor complexe, respectiv in podul, turnul sau foiorul i coiful construciei, protejndu-se totodat i nvelitoarea de sit n ntregime. Ignifugarea suprafeelor structurilor din lemn cu soluie tip ..... *, aplicata prin: A. Pensulare; B. Stropire cu instalaii de presiune ridicata. Toate lucrrile sunt executate de personal calificat, dotat cu echipamentul de protecie corespunztor, sub stricta supraveghere specializat. Consumuri specifice de materiale. ntruct reetele, concentraiile soluiilor, tipul i proveniena materialelor sunt stabilite prin proiect pentru fiecare caz n parte, consumurile tehnice de materiale corespunztoare normelor din acest capitol sunt cele medii general valabile pentru tehnologiile respective. Consum urile specifice de fore de munc Consumurile specifice de forte de munca se refera la toate operaiile necesare realizrii complete a lucrrilor. In consumurile specifice de fora de munc din aceste norme sunt cuprinse pe lng elementele indicate la fiecare articol, i urmtoarele operaii:

78

manipularea materialelor pe distanta de 10 m; prepararea amestecurilor conform reetelor din proiect; asigurarea proteciei suprafeelor cu pictura conform indicaii lor din proiect.

H. HIDROIZOLATII

79

1. IZOLATII HIDROFUGE 1.1. GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de hidroizolatii. Prin hidroizolatii se nteleg aici att hidroizolatiile usoare (la terase si la camerele umede) ct si hidroizolatiile de protectie a subsolurilor. Concept de baza Hidroizolatiile se vor executa numai la cald, pe baza de materiale bituminoase, n conformitate cu prevederile din proiect. Standarde si normative de referint Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. SR 137:95- Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare. 2. SR 138-94 - Carton bitumat. 3. STAS 588-80 - Suspensie de bitum filerizat (SUBIF). 4. STAS 661-71 - Chit de bitum filerizat cu var hidratat si fibre de celuloza (CELOCHIT). 5. STAS 1046-78 - Pnza bitumat. 6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. 7. STAS 3 789-86 - Hrtie Kraft de 125 g/m2. 8. STAS 6800-91 - Grund pentru protectia conductelor metalice ngropate (CITOM). 9. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrri de hidroizolatii n constructii. 10. SR 7916:1996 - Impslitura din fibre de sticla bitumata. 11. STAS 8877-72 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. 12. STAS 10126-92 - Testur din fibre de sticla bitumata. 13. STAS 10546-76 - Bitum cu adaos de cauciuc. 14. STAS 11342-79 - Emulsii bituminoase anionice cu rupere lent pentru hidroizolatii. Normative. 1. C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii si completarile acestea. Mostre si testari Inainte de lansarea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare mostre ale materialelor si produselor pe care intentioneaza sa le foloseasca la lucrare. Mostrele vor fi nsotite de copii ale buletinelor cu rezultatele ncercrii probelor, cerute n standarele de referinta. Prelevarea de probe si efectuarea testelor se va face n conformitate cu STAS 41-78. Desene de executie Antreprenorul va prezenta o data cu proiectul urmtoarele desene de executie: 1. Planuri si sectiuni cu identificarea zonelor ce se izoleaza, tipurile de hidroizolatie adoptate, pantele, gurile de scurgere, ancorari, ventilatii etc. 2. Detalii de alctuire si protectie a hidroizolatiilor proiectate. 3. Detalii de racordare la elementele care strpung, despart sau intersecteaz planul constructiei. 1.2. MATERIALE SI PRODUSE Materiale Pnza bitumata tip Pa 55 cu suport din fibre liberiene, tesute (conform STAS 1046-78). 1. Caracteristici fizico-mecanice: -masa total: min 3000 gr/m2. -masa de bitum: min. 1700 gr/m2. -forta de tractiune la rupere: - longitudinal 550 N - transversal 450 N - la temperatura de +70C, timp de 2 ore, nu prezint scurgeri sau deplasari ale stratului de acoperire. 2. Alcatuire: - strat suport din fibre liberiene, tesute, impregnat cu bitum; - strat de acoperire pe ambele fete cu bitum filerizat (avnd punctul de nmuiere la min. 80C) protejat pe ambele fete prin presarare cu nisip cu granulatie 0,2-1,0 mm.

80

Mastic de bitum preparat pe santier din bitum topit (conform STAS 7064-78) amestecat cu maximum 30% filer de calcar. Solutie de bitum taiat pentru amorsare: - bitum topit 33-40% - solvent 60-67% Solutie de bitum taiat pentru etansari: - bitum topit 50-70% - solvent 30-50% Mortar de ciment: nisip 1:4, preparat conform specificatiilor de la capitolul () 1000. Livrare, manipulare, depozitare In general, transportul si depozitarea materialelor se efectueaza n conformitate cu specificatiile producatorilor. Materialele bituminoase fiind combustibile, trebuie depozitate n locuri ferite de foc. Se vor feri de asemenea de contactul cu solventi organici. Fiecare ambalaj va purta vizibil numrul standardului respectiv, codul tipului materialului, data de fabricatie, numarul lotului,producatorul. Bitumul se poate livra n vrac. Rulourile de carton sau pnza se vor aseza vertical si vor fi depozitate pe o suprafata plana si curat. 1.3. EXECUTIA LUCRARILOR Generalitti Tipuri de hidroizolatii folosite: Hidroizolatie la terase circulabile si necirculabile cu panta 1,5 ... 4%: - strat suport, 1 cm grosime, mortar de ciment : nisip; - grund de bitum filerizat; - amorsa cu solutie de bitum taiat; - 2 straturi de pnza PA 55+1 strat carton bitumat CA 400 intercalate, cu 3 straturi de bitum filerizat. Hidroizolatie sub pardoseli la camere umede (bai, buctarii, WC-uri, laboratoare etc.): - strat de egalizare, max.1,0 cm grosime, mortar de ciment : nisip; - amorsa cu solutie de bitum taiat; - grund de bitum filerizat; - 2 straturi de pnza PA 55 intercalate cu 2 straturi de bitum filerizat. Hidroizolatia contra apelor fara presiune: - strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de constructie din beton sau zidrie; - amorsa cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/m2 - 2 straturi de pnza sau testur bitumata (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum, minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat. - 1 strat de acoperire din carton sau mpslitura bitumata (CA 400; CA 333; IA 1100; IA 1000) lipit cu mastic de bitum, minimum 1,5 kg/m2. - protectie pe orizontala cu sapa din mortar de ciment M 400 de 4-5 cm grosime iar pe verticala cu perete din zidarie din caramizi pline arse sau prefabricate de beton () 1373. La subsolurile constructiilor de locuinte sau social culturale se admite nlocuirea hidroizolatiei orizontale cu un strat de pietris asezat sub pardoseala pentru ntreruperea capilaritatii. Hidroizolatia contra apelor cu presiune exterioara a caror coloana este sub 5 m; - strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit, pe elemente de constructie din beton sau zidrie; - amors cu solutie sau emulsie de bitum, minimum 300 g/mp; - 3 straturi de pnza sau tesatura bitumat (PA 55; PA 45; TSA 2000) lipite cu mastic de bitum cu minimum 1,5 kg/m2 la fiecare strat; - 1 strat de acoperire din carton bitumat CA 400 lipit si acoperit cu mastic de bitum 1,5 kg/mp la fiecare strat; - protectia pe orizontal si verticala conform () 1313. Pentru obtinerea unor hidroizolatii corespunztoare se vor respecta urmatoarele prevederi: 1. Lucrarile se vor executa de echipe de izolatori specializati.

81

2. Se vor respecta conditiile cerute de productor pentru depozitarea materialelor. 3. Se vor asigura spatii pentru amplasarea topitoriilor si malaxoarelor aproape de locul de aplicare a hidroizolatiilor pe ct posibil ferite de intemperii. 4. Se va acorda o atentie deosebita la topirea si malaxarea materiei bituminoase pentru a nu o degrada. 5. Temperatura de lucru va fi de min. +5C, find interzisa executia hidroizolatiilor pe timp de ploaie si burnita. 6. Se vor respecta pantele indicate n proiect, se va curata bine suprafata suport care nu va avea asperitati mai mari de +/- 2mm si denivelari peste 5 mm verificate n toate directiile cu dreptarul de 3 m. 7. Se vor termina nainte de executarea hidroizolatiilor lucrrile la structura de rezistenta si instalatiile aferente si elementele de compartimentari (pereti, atice etc.). Inainte de receptionarea lucrarilor se verifica respectarea urmatoarelor conditii: 1. Calitatea stratului suport (rigiditate, aderenta, planeitate). 2. Calitatea materialelor hidroizolatoare. 3. Executarea corecta a pantelor prevazute n proiect. 4. Nivelul si amplasamentul corect al gurilor de scurgere. 5. Montarea corecta a diblurilor, agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie. 6. Executarea corecta a partilor constructive ale racordarilor (scafe, reborduri, parapete, etc.) care sa asigure o buna continuitate a stratului hidroizolatiei. 7. Etapele si succesiunea operatiilor conform normativului C 112-86. Pregatirea stratului suport Stratul suport va avea suprafata plana, driscuita, rigida, uscata. Intersectiile suprafetei stratului suport (scafe, dolii, muchii etc.) trebuie sa fie rotunjite cu o raza de curbura de 5 cm la scafe si dolii si 3 cm la muchii. Umiditatea stratului suport se controleaza prin lipirea n mai multe locuri a unor fsii de pnz bitumata. Dupa 1-2 ore se smulg. Daca desprinderea se produce n masa de bitum, suprafetele sunt corespunzatoare, daca desprinderea se produce prin desprinderea completa de placa, nseamna ca suprafata e nca umeda. Se verifica daca sunt amplasate corect si etansate conform detaliilor, toate gurile de scurgere si de ventilatie. Se fac eventualele rectificari ale suprafetei suport si curatirea de praf si impuritati. Amorsajul Se va face prin vopsire cu peria de par, cu doua straturi succesive de bitum taiat - circa 0,400 l/m2 n total. Aplicarea fiecarui strat se va face dupa uscarea celui precedent. Executarea straturilor bituminoase de etansare Se va executa prin vopsire cu mastic bituminos, la cald, cu gletuitorul de cauciuc si perie de fibr. Pentru fiecare strat : 1,5 - 2 kg/m2. Lipirea straturilor de pnza bituminata si carton bitumat Se va executa la cald prin petrecere la jumatate a fsiilor (n cazul ca hidroizolatia se executa n 2 straturi) sau la 1/3 (n cazul ca hidroizolatia se executa n 3 straturi). La fiecare strat se consuma pentru lipire 1,5 - 2 kg mastic la 1 m2. Aplicarea straturilor se ncepe de la zonele cele mai joase (guri de scurgere). Scafele, doliile se ntaresc cu un strat suplimentar din pnza bitumata PA 55, conform detaliilor. La pereti hidroizolatia se ncepe de la partea inferioara si se executa complet pe nltimea de 2-3 m. Protejarea hidroizolatiei Hidroizolatia la terase circulabile se protejeaza cu o sapa de mortar de 2 cm placi de beton prefabricate sau placi mozaicate. Hidroizolatia la terase necirculabile se protejeaz astfel: - protectie usoar - stropire mecanizata n doua straturi minimum 300 g/m2 vopsea reflectorizanta n culori deschise; - protectia grea din pietris de 7...15 mm asezat n strat uniform de 4 cm grosime. Protectia hidroizolatiei verticale se va face cu zidarie de caramida plina arsa de 7,5-12,5 cm grosime sau cu elemente prefabricate din beton montate cu rosturi la 5 m distanta. Verificari n vederea receptiei Hidroizolatia la terasa se va verifica cu avizul scris al Consultantului prin inundare cu un strat de apa de 10 cm, timp de 48 de ore,timp n care nu trebuie sa se produc infiltratii iar tavanul nu trebuie sa prezinte umezeala. Se verifica lucrarile de tinichigenie aferente care trebuie sa ndeplineasc urmatoarele conditii: - copertinele, sorturile, paziile trebuie sa fie bine ancorate si lipite, cu falturi executate corect care sa asigure etansarea si protectia hidroizolatiei;

82

- gurile de scurgere trebuie sa aiba gratar montat si sa functioneze normal la turnarea apei n punctele cele mai nalte ale terasei. Lucrarile vor fi executate conform cu: - specificatiile; - detaliile de executie din proiect. La cererea Consultantului, daca se considera necesar, se va face si o verificare practica prin sondaj astfel: - desfacerea n punctele indicate a hidroizolatiei pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul; - verificarea hidroizolatiei prin determinari de laborator, pe probe prelevate pentru a constata daca materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform certificatelor de calitate. Consultantul va putea dispune refacerea lucrarilor n anumite zone unde nu sunt ndeplinite cerintele proiectului sau specificatiilor, sau n cazul ca defectele sunt de mare amploare poate decide refacerea completa a lucrarilor. Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate urmatoarele conditii : - lucrrile de hidroizolatii se vor executa de ntreprinderi de specialitate sau de echipe specializate; - se vor asigura spatii corespunztoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul executiei; - se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor; - se va controla calitatea si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si materialelor auxiliare; daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizarea conform normativului si proiectului; - lucrrile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste +5C, fiind interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnit; - la lucrri executate pe timp friguros, ce vor respecta prevederile din Normativul pentru realizarea pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente C 16-84; - temperatura masticului de bitum n cazan nu va depasi 220C, iar n momentul lipirii straturilor va fi cuprins ntre 160 si 200C. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355/3-75, astfel : - se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate n toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minim 5 cm si muchiile de minim 3 cm ;se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si ntarit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fsii de carton bituminat de 30x20 cm, dupa o prealabila amosare si care la ncercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fsiei sau cu mortar, arata ca sapa este umeda. se va verifica dac sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, crligele, agrafele de prindere a copertinelor, daca sunt executate rebordurile, lcasurile rosturilor si dac sunt montate deflectoarle pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie. Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar de ciment, dupa amorsare cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum 300 g/m.p. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul din beton sau mortar bine curatat si uscat numai n perioade de timp cu temperaturi exterioare pna la 8C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8C. Dupa uscare, straturile de amorsare trebuie s fie de culoare maro nchis, fara luciu. Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la compresor cu aer comprimat, sau cu peria, pe suportul de beton curatat si uscat. In caz de preparare a solutiei de bitum pe santier, indicat numai pe suprafete mici, operatia se va executa la minim 25 m de surse de foc sau constructii usor inflamabile, prin turnarea treptat a bitumului n benzina si amestecarea continuua pna la rcire. Straturile de difuzie nu se aplica n dolii si pe o raza de cca. 25 cm n jurul gurilor de scurgere si a strpungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice, se va realiza cu fsii de mpslitur bitumata perforat de 50 cm latime, asezate la distanta de cca. 1 m. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7...10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. La acoperisurile peste ncaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75 %, bariera contra vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumat TSA 2000, lipita si acoperita cu mastic de bitum IB 70/95C.

83

In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de bitum pentru acoperirea barierei contra valorilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolatoare. Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa n atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minim 1,5 kg/m.p. mastic de bitum cald, ntins cu peria pe foile bitumate. La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata n masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depasi temperatura de 150C n momentul lipirii. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de maximum 20 %, se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30 % filere minerale, cu puncte de nmuiere IB n functie de panta. La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7 % se admite utilizarea de masticuri cu puncte de nmuiere IB 60/70C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de plasticitate si ductilitate minime ale bitumului H 68/75. La acoperisuri cu panta peste 20 %, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum IB 95/l05C. Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de minim 1,5 kg/m.p., iar la primul strat si n cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minim 1,8. Pentru executarea hidroizolatiei n cmpul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru relaxare si ndreptare a foilor. Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic de bitum, turnat cu canciocul n fata si pe toat lungimea sulului. Apasarea energic a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizndu-se astfel o mbunatatire a hidroizolatiei si ncadrarea n consumul normal de bitum. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi do 7...10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se si curatndu-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini. Al doilea si al treilea strat al hidraizolatiei se vor aplica n mod asemntor, cu decalari ntre suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fsii de 50 cm latime la hidroizolatia din doua straturi si de 0,33 cm la hidroizolatia din mai multe straturi. Fiecare strat se va aplica ncepnd de la gurile de scurgere astfel ca suprapunerile sa fie realizate n sensul de scurgere a apelor. La pante de pna la 7%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta. Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire iar defectele constatate se vor remedia, dup care se va executa stratul urmator. Hidroizolarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.), se va efectua cu fsii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum la cald, ncepnd de jos n sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza n trepte de minim 20 cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin ntinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlndu-se aderenta si continuitatea etansarii n aceste locuri. La atice cu naltimea pna la 60 cm, hidroizolatia se va ntoarce pe partea orizontala a aticului minim 12 cm, iar n cazul unor elemente verticale cu naltimea mai mare se va ridica pna la 30 cm si se va ancora sau se va prinde n cuie sau cu platbanda si bolturi mpuscate la distante de cca 50 cm. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment : M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton 4-6 mm la 25 cm. Etansarea la strapungeri se va face n functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice, astfel : - la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va strnge cu flansa mobila n suruburi; - la strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin masonarea cu doua straturi de pnza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisata pe element cu srma sau colier.

84

In cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub gulerul din tabla, iar n interior ca termoizolatie tubul se va umple cu clti bitumati sau vata minerala recuperata; - la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa ntoarsa pe un rebord din beton sau zidarie, distantat fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu sort din tabla zincata sau tabla neagra vopsit anticoroziv si etansgata cu chituri la elemnentul de strapungere. Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar din pnza sau tesatura bitumata de minim 0,50 m latime, cu bucla n deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum. Dupa umplerea buclei cu clti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fsie din tabla de 20 cm latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa n cuie de dibluri sau bolturi mpuscate pe margine. Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, n prealabil amorsata cu emulsie sau solutie de bitum, dupa care se vor executa copertina sau straturile de protectie. Montarea gurilor de scungere interioara, la terase circulabile, se va face conform STAS 2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor de pe terese si acoperisuri. Forme si dimensiuni. Pentru scurgeri exterioare se va tine seama de prevederile din STAS 2389-77 Jgheaburi si burlane Prescriptii de proiectare si alcatuire, Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb amorsat, sau cu plnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de pnza sau tesatura bitumata ntre doua straturi de mastic de bitum. Gulerul de plumb sau de materiale plastice si stratul suplimentar de pnza sau tesatura bitumata, vor fi prevazute cu stuturi care se vor introduce n mufa conductei de scurgere. Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta al hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioara, conducta cu mufa va fi stemuita n coloana de coborre la minim 30 cm sub planseu. Hidroizolatia n cmp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturile introduse n mufa, dupa care se va monta parafrunzarul. La terase necirculabile, protectia grea din pietris do 7...15 mm se va executa prin asezare n strat uniform de cca. 4 cm grosime. Suprafetele pe care urmeaza a se aplica stratul de difuzie trebuie sa aibe aceeasi planeitate si acelasi grad de uscare cu suprafetele ce urmeaza a fi izolate obisnuit conform STAS 104467. Aceste suprafete nu necesita o driscuire fina, ci numai o driscuire grosiera care sa asigure o rugozitate suprafetelor, favorabila activarii difuziei tangentiale a vaporilor. Stratul de difuzie lipit n puncte fiind semiflotant, lucrarea respectiva necesita o executie si o ntretinere ngrijita, deoarece infiltratiile prin defecte accidentale se pot extinde pe zone mai mari. Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie, trebuie sa fie amorsate n prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa ntr-o singura repriza (cca. 0,3 kg/m.p.). Aplicarea amorsajului n cantitati prea abundente sau folosirea unor solutii de bitum concentrate poate sa provoace frnarea migratiei vaporilor n structura. Aplicarea stratului de difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului. In caz ca stratul de difuzie este compus din foi bituminate blindate perforate, acestea se aplica liber pe fata presarata cu nisip pe stratul suport; avnd marginile si capetele petrecute cu 45 cm, tot nelipite. Peste stratul de difuzie se toarn masa bituminoasa topita. Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera exterioara se executa cu recspectarea urmatoarelor prevederi. In cazul scurgerilor interioare, prin ridicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilar si a hidroizolatiei pe atic si prelungirea lor pe sub copertina pna la lacrimarul exterior; - Pentru asigurarea comunicarii straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara se va presara nisip suplimentar cu granulatie 1-3mm sub foile bitumate, care formeaza stratul de difuzie n regiunea de comunicare a lor cu exteriorul sub copertinele de la atic, de la perimetrul teraselor. Este interzis a se ntrerupe bariera contra vaporilor si a ridica numai foile bitumate ale stratului de difuzie de la fata inferioara si superioara a termoizolatiei (neseparate prin bariera contra vaporilor), deoarece s-ar produce condens abundent n stratul termoizolant. Este necesar sa se foloseasca deflectoare amplasate la distante de maxim 0-12 m ntre ele, precum si de la comunicarile stratului de difuzie cu atmosfera la atice. Asemenea deflectoare pot fi, formate, spre exemplu, din tuburi de tabla galvanizata,cu naltimea de cel putin 30 cm de la fata hidroizolatiei si de diametru cca 8 cm, prevazuta la baza cu flanse tronconice cu diametrul de 30 cm si naltimea de 2-3 cm peste suport, iar deasupra cu o caciula conica din tabla. Pentru asezarea acestui deflector se decupeaza o suprafata de cca. 15 cm diametru n foaia bitumata a strarului de difuzie, dupa aceasta flansa tronconica a deflectorului se aseaza concentric cu decuparea si se executa celelalte straturi ale nvelitorii, racordndu-se la tubul deflectorului.

85

Pentru asigurarea etanseitatii n dreptul acestor strapungeri, racordarea se face cu un manson suplimentar din tesatura bitumata, ca la strapungerile hidroizolatiei. In cazul structurilor cu termoizolatie, interiorul deflectoarelor se umple cu vata minerala. Se va avea n vedere la aplicarea flanselor de la deflectoare ca sa fie asigurata n mod perfect comunicatia dintre deflector si stratul de difuzie, eventual prin presararea de nisip granulos suplimentar sub foaia bitumata n aceasta regiune. In dreptul gurilor de scurgere interioare, stratul de difuzie este oprit prin lipire la distanta de 15-20 cm de mufa gurii de scurgere, iar izolatia se executa n mod obisnuit. Daca totusi, dupa executarea izolatiei termice, apare necesitatea unor lucrari care ar putea dauna acesteia, se va proteja termoizolatia cu un strat de rogojini, cartoane bitumate, placi fibrolemnoase dure sau scnduri, Suprafetele suport pregatite pentru executarea izolatiilor termice trebuie sa aiba planeitate suficienta, fara reliefuri sau asperitati. Ele se vor verifica n prealabil cu dreptarul de 2 m lungime, iar la suprafetele orizontale si cu bolobocul. In cazul suprafetelor nclinate, verificarea se va face cu dreptarul sablon si bolobocul. Abaterea de la planeitate la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime va fi de maximum 4 mm. Verificarea planeitatii stratului suport al izolatiei termice se va face de ctre constructor si executantu1 lucrarilor de termoizolatie, constatarile consemnndu-se ntr-un proces-verbal de lucrari ascunse. Suprafetele suport ale izolatiilor termice (din beton, beton armat, mortar etc.), pe care urmeaza a se aplica bariera contra vaporilor sau izolatia termica, se vor pregati prin curatire de eventualele murdarii, praf suc resturi de tencuiala. Curatirea se va face cu maturi si perii. Lucrarile de izolare termica se vor executa numei cu personal specializat n acest scop. La punerea n opera a materialelor termoizolatoare se vor evita trntirea placilor rigide; se recomanda ca transportul placilor rigide sa se faca n pozitie verticala. Cmpul termoizolant cu placi se va realiza prin asezarea acestora cu rosturile nchise. Eventualele spatii dintre placi vor fi completate prin bucati, taiate la dimensiunile necesare pentru a se obtine un strat termoizolatar continuu, Se interzice nlocuirea placilor sau completarea spatilor prin alte materile (caraimizi cu goluri, caramizi pline etc.); se admite umplerea eventualelor goluri dintre placi cu deseuri din aceleasi materiale, aglomerate. Suprafata stratului suport trebuie sa aiba planeitatea suficienta, fara reliefuri sau asperitati, pentru a nu fi ncarcat inutil, ulterior, cu straturi de egalizare. Daca suprafata prezinta denivelari se va executa o sapa de egalizare din mortar de ciment cu avizul proiectantului. La lucrul pe timp friguros sau n alte cazuri, cnd nu se poate executa egalizarea suprafetei suport, aceasta se poate realiza prin aplicarea peste bariera contra vaporilor, de la caz la caz, a unui strat de 1-2 cm grosime de nisip, spalat si uscat, ntins uniform si nivelat, astfel nct sa se realizeze o suprafata plana. In acest caz, la asezarea placilor termoizalatoare, bariera contra vaporilor nu se va deteriora. Asezarea placilor termoizolatoare rigide de beton celular autoclavizat se face pe pat de nisip, pe suprafete suport cu panta pna la 3%. Pozarea instalatiei electrice se va evita, n general, la fata superioara a placii suport din beton armat. Cnd totusi ea se executa, se va aplica o sapa generala de nivelare. Nu se admite nivelarea superioara a stratului suport termoizolator prin tesrea, prin taiere a placilor termoizolatoare, pentru nglobarea n spatiul rezultat a tuburilor electrice. Termoizolatia va fi realizata din placi rigide de beton celular autoclavizat. Pentru a mpiedica, n timpul executiei, patrunderea apelor din precipitatii atmosferce n termoizolatie, aplicarea stratului termoizolator se va face pe fsii transversale pe ntreaga latime a cladirii, dupa racordarea dispozitivelor de scurgere a apei de pe terase la reteaua de canalizare. Fsiile vor avea suprafata corespunzatoare posibilitatii acoperirii termoizolatiei cu hidroizolatii, Intrun interval de timp n care nu exista riscuri de umezire a termoizolatei datorita precipitatiilor atmosferice. Nu se va aplica o suprafata de termoizalatie mai mare dect suprafata ce poate fi acoperita n cursul unei zile de lucru cu sapa de protectie. Circulatia directa pe placile termoizolatoare rigide sau elastice este interzisa. Asezarea placilor se face pe latime de cca. 30-60 cm care se pot acoperi cu sapa fara a se calca pe placa. In cazul unor latimi mai mari de fsii se admite circulatia peste placi prin intermediul unor podini din dulapi de lemn. Sapa suport a hidroizolatiei se va pastra uscata, iar circulatia pe ea se va face numai dupa suficienta ei ntindere si cu mijloace de transport care nu duc la deteriorarea ei (targi, roti cu pneuri), eventual cu protejarea prin podini de circulatie.

86

In caz de pericol de ploaie, n timpul executiei termoizalatiei, suprafata stratului termoizolator se acopera provizoriu cu un strat de materiale hidrofuge (cartoane bitumate, folii de polietilena, etc.) materialele respective trebuind sa f ie pregatite din timp. Canalele de ventilatie obtinute prin instalarea placilor termoizalatoare, n cazul alcatuirii de tip C, se dispune pe doua directii perpendiculare, comunicnd ntre ele la intersectii. La termoizolarea la partea inferioara a planseelor (recomandabila din punct de vedere termotehnic), placile rigide din beton usor se aseaza pe cofraj nainte de armarea si betonarea plaicilor de beton armat. Fixarea si sustinerea placilor termoizolatoare rigide se realizeaza cu o retea din vergele de otel-beton 6mm la 20 cm distanta, montata pe cofraj nainte de asezarea placilor si legate de armatura planseului de beton armat cu ajutorul unor mustti duble de srma zincata 3 mm. Astfel placile se leaga strns de placa de beton armat. Pentru protectia termoizolatiei, peste placile termoizolatoare se aplica o tencuiala de mortar pe rabit sau fara rabit, de la caz la caz. Controlul n timpul executei se efectueaza de catre executant prin organele de control tehnic de calitate, precum si de beneficiar prin dirigintele lucrarii, verificndu-se corespondenta dintre materialele si straturile de materiale puse n opera si prevederile proiectului. Executarea izolatiilor termice pe suprafete orizontale se va face numai dupa ternhinarea si controlarea lucrarilor prevazute sub stratul termoizolator (sapa de egalizare, etc.) precum si terminarea tuturor lucrarilor de constructtii-montaj, care ar putea dauna acestora. Constatarile controlului se consemneaza pentru fiecare obiect n procese-verbale de lucrri ascunse, n caietul de dispozitii de santier. Se vor verifica : - calitatea materialelor termoizolatoare pe baza avizelor de expeditie ale fabricilor producatoare n conformitate cu prevederile din norma interna de fabricatie si din prescriptii; - montajul termoizolatiei; - executarea corecta a stratului de protectie. Lucrariie gasite necorespunzatoare n timpul controlului se vor reface. La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate n caietul de dispozitii de santier facute de organele de control n timpul executiei si, n caz de dubiu, se vor executa sondaje prin care sa se verifice corecta aplicare a prevederilor din prescriptii. Masuri necesare pentru ntretinerea hidroizolatiilor Evacuarea apei de pe terasa acoperis trebuie sa fie asigurata, pentru a nu se scurge pe pereti. Nu se admit spargeri la captuselile de protectie a hidroizolatiei, nici la pereti, nici la pardoseli. Nu se vor ancora sau monta ulterior diferite obiecte pe peretii de protectie ai hidroizolatiilor. Se vor controla si curata periodic (cel putin de doua ori pe an) gurile de scurgere si starea generala a hidroizolatiei si a protectiei acesteia. Nu se admite strapungerea n nici un fel a hidroizolatiilor pentru a efectua diferite ancorri, fixari de obiecte, dect numai de catre specialitati si cu acordul Beneficiarului. Nu se va scoate stratul de protectie a hidroizolatiei la terasa, nu se va face focul si nu se vor deversa lichide fierbinti. Nu se vor creste animale sau pasari si nu se vor depozita gunoaie pe terasa. La subsoluri si ncaperile umede, Beneficiarul va asigura mentinerea integritatii hidroizolatiei pe durata executiei protectiei acesteia (sapa, perete de protectie) si a lucrarilor de constructii ulterioare executiei hidroizolatiei. Trotuarele de protectie vor fi mentinute curate, cu panta spre exterior, iar crpaturile si rosturile marite se vor colmata imediat cu mastic bituminos. M.1.4. MASURARI SI DECONTARE Lucrrile de hidroizolatie se vor deconta functie de numarul de metri patrati de suprafata executata. Pretul pentru lucrarile de hidroizolatie include ridicarea hidroizolatiei pe pereti la terase (conform specificatiilor) si rectificarea suprafetei suport cu mortar de ciment. Pretul unitar pentru lucrrile de hidroizolatie la peretii subsolului include n afara de straturile de hidroizolatie bituminoasa, stratul suport de mortar de ciment si stratul de protectie din caramida plina presata arsa. Hidroizolatia la strapungeri la terase se plateste la bucata, separat de restul lucrrilor.

87

I. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

88

I.1 ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrvelilor interioare la pereti si tavane. Conceptul de baza Zugravelile la interior se fac n culori de apa cu hum, calcio vechio de apa, cu vopsea pe baz de poliacetat de vinil, aplicate pe pereti si tavane, pe rectificare si glet de netezire. Standarde si normative de referint Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. STAS 88-90 - Clei de oase 2. STAS 89-86 - Clei de piele 3. STAS 146-80- Var pentru constructii 4. STAS 189-77 - Spun de rufe 5. STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires 6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri 7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii 8. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare 9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier 10. STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom 11. STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier 12. STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinat 13. STAS 4888-76 - Caolin splat de Harghita 14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu 15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben 16. STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru 17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase 18. STAS 7359-89 - Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat 19. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie 20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom Normative: 1. C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrveli si vopsitorii, cu completarile ulterioare. Mostre si testari Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile productorului pentru materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate. Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material. Panou martor Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostr, utiliznd materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate n proiect pentru ntreaga lucrare. Panoul se va executa la santier si dupa aprobarea lui de ctre Consultant, acesta va constitui panoulmartor, element de comparatie pentru ntreaga lucrare. Pe durata ntregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul-martor. MATERIALE SI PRODUSE Materiale Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80. Var hidratat conform STAS 9201-80. Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84. Apa va fi curat, potabil, far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti. Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76. Pigmenti coloranti diversi conform (4)(1132). Produse: Vopsea pe baz de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, conform STAS 7359-89. Grund din vopsea tip VINAROM n dispersie apoas (ap:VINAROM 1:1), sau altul similar. Chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) n proportie de 3: 1: - nisip : ciment, aracet. sau altul similar. 1. Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent

89

2. Granulozitatea nisipului va fi functie de mrimea adnciturilor n stratul suport: --adncime 0,5 - 10 mm nisip 0,2 mm - peste 10 mm nisip 0...3 mm. Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (n volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa. In cazul aplicrii mecanice, proportia poate fi pna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa. Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, n vederea aplicarii zugrvelilor cu lapte de var. Livrare, depozitare, manipulare Pentru receptia fiecrui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producatorului. Produsele pe baz de poliacetat de vinil se vor depozita n ambalajul original- saci de polietilen n bidoane de carton sau P.V.C. Se va controla ca bidoanele s fie nchise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie. Ipsosul se va livra n saci de hrtie de 35 kg. Varul bulgari si huma se livreaza n vrac. Colorantii si alti compusi chimici se livreaza n bidoane metalice. Cleiurile animale se livreaza macinat n saci de polietilen sau sub form de plci. Materialele se vor grupa ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7 si +20 C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu toart si gletile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru. EXECUTAREA ZUGRAVELILOR Operatiuni pregatitoare Lucrrile se ncep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5C. Acest regim se va mentine cel putin 8 ore dup executarea zugravelilor. Zugrvelile se vor executa numai dup terminarea urmtoarelor operatiuni de finisaj: 1. Montajul tmplriei 2. Montajul instalatiilor electrice, de ap si canalizare, de nclzire. 3. Executarea pardoselilor reci (gresie ceramic, dale de mozaic, etc.) exclusiv lustruirea lor. 4. Lucrrile de reparatii la tencuieli. 5. Executarea placajelor la pereti. Executarea spoielilor Pregtirea suprafetelor se va face tinnd seama de natura suportului. Pe tencuieli noi, compozitiile de zugraveli se aplica numai dup ntarirea si uscarea acestora, admitndu-se o umiditate permanent de 8%. Suprafata va fi netezit cu grija pentru nlturarea asperitatilor iar stropii si scursorile de mortar se freaca pn dispar. Se curata de praf. Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea lucrrilor pregtitoare, executndu-se urmtoarele operatiuni: 1. Umezirea intens cu ap a suprafetei suport. 2. Aplicarea grundului sau paciocul pna la obtinerea unui aspect umed - lucios al suprafetei grunduite, far urme sau dre de bidinea si fara asperitati. 3. Chituirea fisurilor, rosturilor si adnciturilor, numai dup uscarea stratului de grund. 4. Slefuirea si grunduirea locurilor chituite. 5. Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai dup uscarea completa a stratului de grund. Incepnd cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se aplic numai dup ce se constat ca cel anterior este complet uscat. Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrrilor pregatitoare, astfel: 1. Prima grunduire cu solutie de spun cu ap aplicata manual cu bidineaua. 2. Chituirea crpturilor cu pasta de ipsos. 3. Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite. 4. Spacluirea suprafetelor (numai n cazul zugravelilor de calitate superioar) prin aplicarea compozitiilor de spcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc. 5. Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua grunduiri. 6. Aplicarea compozitiei de zugrvit. preparat pe baz retetei: hum 100 kg, clei 6 kg, pigmenti 12 kg, ap 200 l. Aplicarea se va ncepe cu tavanul si apoi cu peretii. Straturile succesive se aplic numai dupa ce se constat c cel anterior este complet uscat. Pregtirea suprafetelor de beton: 1. Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie. 2. Se completeaz adnciturile existente n stratul suport cu chit de mortar.

90

Mortarul se netezeste cu spaclul. Fiecare strat va fi lsat s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea stratului urmator. 3. Suprafata pregtit astfel nu va avea abateri mai mari astfel: la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m; nici o und mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m. (4) 1342 Pregtirea suprafetelor tencuite: 1. Se rectific tencuiala cu mortar de ciment-var dup ce n prealabil s-au ndeprtat bavurile si dungile iesite n relief. 2. Se curat suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderent a stratului de finisaj pe suprafata suport. Prelucrarea suprafetelor. 1. Grunduirea cu grund se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa se usuce timp de minimum 2 ore la temperatura de -15C si de o ora la temperatura de +25C sau mai mare. 2. Daca dupa grunduire se observ neregularitti ale suprafetei nerectificate initial, se va face o chituire cu chit de mortar si apoi o slefuire local. 3. Gletul de netezire se execut acolo unde este specificat cu glet. Gletul se aplica inti pe o suprafata de cca. 1 m2 si se netezeste cu spaclul de cauciuc si dupa netezirea complet, operatiunea se continua pe restul suprafetei. Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos. Gletul se va aplica n grosime de 1 mm adic 1200 - 1400 gr/m2. Stratul de glet se va lasa s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea vopsitoriei. Executarea vopsitoriei. 1. Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom diluata n apa n proportie 4:1 (volumetric). Se vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare strat. 2. Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2, si se amesteca cu apa necesar care va fi perfect curat. Protejarea si ntretinerea lucrrilor Suprafata pardoselii n ncperile unde se execut zugrveli, se va proteja cu hrtie sau folie de polietilen. Pe suprafetele nvecinate: tmplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica plci din PFL dur sau carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol. Pentru a mpiedica uscarea brusca si cojirea zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe suprafete expuse la soare puternic. Zugrvelile cu lapte de var si huma se vor ntretine prin curatirea de praf cu perii cu coad lung. Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spla cu o crpa nmuiata n apa si stoars. Este interzisa splarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile. Verificri n vederea receptiei lucrarilor Conditii privind calitatea lucrarilor 1. Suprafata zugrvita trebuie s aib ton si culoare uniform, sa nu aib pete, scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca stropii sa fle distribuiti uniform. 2. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul suport. 3. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu trebuie sa se ia pe palma. Remedieri: 1.In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplic manual straturile de zugraveala sau vopsitorie necesare. 2. In cazul deteriorrii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau dou straturi de zugrveala sau vopsitorie diluata cu apa, n aceeasi proportie cu cea initial. 3. In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identic cu restul suprafetei, ultimul strat de reparatie se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv. In afar de defectele enumerate se mai socotesc defecte urmtoarele: 1. Nerespectarea prezentelor specificatii. 2. Lipsa de corespondenta si concordant dintre lucrrile executate si prevederile proiectului si a dispozitiilor de santier. 3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate n normativul C 3-76 si a completarilor la acesta. 4. Nerespectarea dozajelor, numrului de straturi si a matenialelor specificate. La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul. MASURARE SI DECONTARE Msurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face la metru patrat de suprafata zugravit sau vopsit, pe baza planurilor din proiect. In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrri, pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport si gletul de netezire.

91

I.2 VOPSITORII LA PERETI GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la pereti. Capitolul se refera la lucrri de vopsitorii n ulei aplicate pe glet de ipsos la perei i tavane, pe . suprafee plane i curbe discontinui, delimitate de profile i ornamente, a profilelor si scafelor ornamentale, a panourile decorative ornamentale din ipsos, precum i pentru lucrri de decorare prin patina, aplicarea bronzului auriu sau a foitei de scherlac metal la elementele decorative din. ipsos (scafe, profile, elemente liniare, geometrice, florale, spaiale sau angajate) precum i consumurile de resurse pe articole de deviz pentru lucrri de zugrveli superioare n culori de ap in spatii simple sau reprezentative. Concept de baza Aplicarea vopsitoriilor numai pe baza de ulei se prevede a se face n spatiile umede (bi, bucatarii, WC-uri, spalatorii, etc.) la pereti, acolo unde nu s-au prevzut placaje cu faianta sau gresie ceramica. In alte spatii se pot aplica vopsitorii cu emailuri pe baza de rsini alchidice sau pe baz de rasini epoxidice. Standarde si normative de referint Acolo unde exista contradictii ntre prevedenile prezentelor specifcatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. STAS 16-80 - Ulei de in sicativat. 2. SR 18: 1994 - Ulei tehnic de in. 3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii. 4. STAS 2706-86 - Cret macinata. 5. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare. 6. STAS 2710-70 - Ulei tehnic de floarea soarelui. 7. SR 2993: 1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verifcarea calittii, ambalare, marcare, depozitare si transport. 8. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei. 9. STAS 3123-85- Diluanti pentru produse pe baz de rasini alchidice. 10.STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei. 11.STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea Kaki 1003. 12. STAS 3706-69- Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060. 13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000. 14. STAS 5192-79- Grunduri pentru astupat porii 15. STAS 6592-80 - Chituri pe baz de ulei. 16. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase. 17. STAS 8308-69- Rsin sintetic Romalchid R60. 18. STAS 8311 -87 - Lacuri si vopsele. Culori si nuante. 19. STAS 8512/1-79 - Rsini epoxidice tip 040 si 040T. Normative: 1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii. Mostre si testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificatiile productorului pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificatele de calitate prin care sa se ateste conformitatea cu conditiile specificate. Se vor furniza, de ctre productor, instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material. Panou - martor Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete de prob utiliznd materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate pentru ntreaga lucrare. Panoul se va executa la santier si dup aprobarea lui de ctre Consultant, acesta va constitui panoul martor, element de comparatie pentru ntreaga lucrare. Pe durata ntregii lucrri nu se va distruge sau deteriora panoul-martor. E.2.2. MATERIALE SI PRODUSE Vopsea pe baz de ulei vegetal tip linoxin Conform N.I.90-61 a M.I.Ch. sau similar. Vopsea email pe baza de rsini alchidice (tip hexol E 105-1; E405-l0) sau similara. Solutie de clei de oase conform STAS 88-90. Produse Grund de mbibare pe baz de ulei sau rasini alchidice: 1. Grundul va fi de tipul G001-5 respectiv G005-2 conform STAS 3097-80 sau altul similar. 2. Grundul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie: ulei de in fiert - 3,00 kg.

92

pigment pentru montare - 0,05 kg. white spirit - 5-10 %. Chit de stropit 1. Chitul va fi de tipul conform STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie: ulei de in fiert - 3,00 kg sicativ naftenic - 0,15 kg solvent (terebentina) - 0.60 kg solutie de clei 10% - 0,30 kg sapun de rufe - 0,05 kg creta cca.5,90 kg Chit de cutit pe baz de ipsos. 1. Chitul va fi de tipul cf. STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepara pe santier cu urmtoarea compozitie: - ipsos- 1,00 kg - cret mcinat sau hum - 2,00 kg - solutie de clei 2% - pn la consistenta de lucru. Chit pe baz de ulei. 1. Chitul va fi de tipul cf. STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepara pe santier cu compozitia : ulei de in fiert - 1,00 kg. solutie de clei 10% - 0,10 kg. cret pna la consistenta de lucru. Livrare, manipulare, depozitare Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al productorului. Produsele se vor depozita n ambalajele originale, grupate pe categorii, ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (-7C si +20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, galetile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru. EXECUTAREA LUCRARILOR Operatiuni pregtitoare Lucrri care trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoriilor: 1. Reparatii la tencuieli si placaje de faianta sau gresie. 2. Montajul instalatiilor electrice, de apa, canalizare, gaze si nclzire. 3. Executarea pardoselilon reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur, etc.) exclusiv lustruirea lor. 4. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dupa terminarea lucrrilor de zugrveli. 5. Protejarea prin acoperire cu hrtie sau folie de polietilen a pardoselilor si obiectelor sanitare. 6. Infundarea cu hrtie si apoi cu ipsos a gurilor de scurgere, a sifoanelor de pardoseala, etc. 7. Demontarea usilor si cercevelelor si depozitarea lor ntr-un loc ferit, sau daca tmplaria este deja vopsit, aceasta se va acoperi cu hrtie sau plci de P.F.L. Executarea vopsitoriilor cu ulei Vopsitoriile de ulei se vor aplica pe suprafete cu tencuiala gletuit. Lucrrile vor ncepe numai la o temperatura a aerului de cel putin +15C si acest regim se va mentine n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea lor. Pe tencuielile noi vopsitoriile se vor aplica numai dupa ntarirea si uscarea tencuielii si a gletului. admitndu-se o umiditate remanenta de 2-5%. Netezirea pentru nlturarea asperitatilor trebuie efectuata cu grija, astfel nct suprafata s nu zgrie prin frecare. Prelucrarea suprafetelor se va face imediat dupa pregtirea suprafetelor, executndu-se urmatoarele operatiuni: 1. Grunduirea cu grund de mbibare insistndu-se n dreptul fisurilor deschise ale tencuielii. Stratul de grund se va aplica cu bidineaua si va fi subtire, continuu si fara prelingeri, dre sau fire de par. 2. Chituirea local cu acoperirea cu chit a zgrieturilor, fisurilor, adnciturilor, stirbiturilor, etc. Chitul se va aplica cu spaclul de otel. 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu hrtie san pnza de slefuit iar dup slefuire suprafata se v a curata bine de praf. 4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct.1 5. Spcluirea generala I se va face folosind chitul de cutit sau chitul de aplicare prin stropire.

93

Chiturile sc vor dilua cu diluant special (D-001- 3) sau cu ulei sau vopsea la culoare. Spacluirea generala II se va executa numai pentru vopsitoriile de calitate superioar. 6. Slefuirea genenal I se va face umed sau uscat, folosind unelte electrice cu disc de perie psla sau disc abraziv cu granulatie fin. Dup slefuirea uscat, suprafata se va curata bine de praf, iar dupa slefuirea umed se va spla cu ap si se va sterge. Slefuirea general II se va executa numai dup spcluirea general II. 7. Aplicarea straturilor de acoperire se va face mecanizat cu pistolul de pulverizat, n 2-3 straturi, n functie de prevederile din proiect. Fiecare strat se va aplica numai dup uscarea complet a celui precedent si dup slefuirea acestuia. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme, iar ultimul strat se va ntinde de preferinta de sus n jos, netezindu-se si urmrind sa se obtina un aspect lucios si placut al peliculei. Conditii de receptie Suprafetele vopsite vor trebui s se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s acopere perfect straturile inferioare. Portiuni transparente, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitti ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor fi de aceeasi nuanta cu restul suprafetei. Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele: nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C 3-76 (38) 2133; nerespectarea prezentelor specificatii; lipsa de conespondent si concordant dintre lucrrile executate si prevederile proiectului si a dispozitiilor de santier; nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate. Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a lucrrilor de vopsitorie, de la caz la caz, functie de natura si amploarea defectelor constatate. Calitatea zugrvelilor i vopsitoriilor este de nivel cu totul deosebit, suprafeele vopsite sau zugrvite trebuind s prezinte acelai ton de culoare, chiar acelai aspect prevzut n detaliile din proiect. Consumuri specifice de materiale In consumurile specifice de materiale au fost luate in considerare consumurile medii de materiale efectiv necesare unei uniti de lucrare aduse pe antier n zona de execuie a lucrrilor, cumulate cu pierderile tehnologice i netehnologice (de transport si manipulare) unde a fost cazul. Consumurile specifice de manopera. Consumurile specifice de manopera se refera la toate operaiile necesare realizrii lucrrilor; transport si manipulri materiale la locul de lucru, pregtirea suprafeelor, prepararea materialelor i executarea lucrrilor propriu-zise de vopsitorii i zugrveli. Nu sunt cuprinse in aceste consumuri specifice de manopera poziionarea i deplasarea schelei mobile de la un loc de munca la altul. Condiii de msurare a lucrrilor Vopsirea pereilor i tavanelor se msoar la metru ptrat de suprafaa efectiv vopsit, sczndu-se toate golurile i suprafeele nevopsite de > 4 m 2 i adugndu-se glafurile, spaleii, grinzile, pilatrii etc. ntlnite pe suprafaa respectiva. Suprafeele boltite sau arcuite se msoar de la linia de intersecie a boltii sau arcului cu suprafeele plane. Vopsirea profilelor i scafelor simple se msoar la metru ptrat. Desfurarea profilelor se socotete ntre punctele de racordare cu suprafeele pe care sunt amplasate. Lucrrile de patina, decorare cu bronz auriu sau aplicare de foita de scherlac metal se msoar la metru patra de suprafaa a elementelor decorative pe care s-a aplicat tratament decorativ. Pentru reparatii lucrarile cuprind urmatoarele etape: ~ studierea schiei de detalii in vederea stabilirii elementelor ce urmeaz a fi patinate; ~ identificarea acestora pe suprafaa vopsita; ~ prepararea soluiilor de Iazuri pe baza de ulei; ~ curirea de praf cu pensula i crpa de finet; ~ aplicarea cu pensula a stratului de lazur; ~ tufuirea lazurului; tergerea cu crpa de finet; ~ aplicarea cu pensula a stratului de culoare de fond pentru realizarea luminrii; ~ tufuirea uoar a stratului de fond; ~ aplicarea cu pensula a nuanelor de culori; ~ fuguirea omamentelor. Pentru executarea patinei de bronz auriu: la profile i scafe gata vopsite; la elemente liniare geometrice; la elemente liniare florale; la elemente spaiale angajate, cuprinde: ~ studierea schiei de detalii in vederea stabilirii elementelor ce urmeaz a fi patinate; ~ identificarea acestora pe suprafaa vopsita;

94

~ prepararea soluiei scherlac; ~ prepararea soluiei de bronz; ~ curirea de praf a elementelor decorative cu pensula i crpa de finet; ~ amorsarea suprafeelor prin aplicarea cu pensula a soluiei de scherlac; ~ aplicarea cu pensula a stratului de scherlac pe suprafeele ce urmeaz a fi decorate; ~ aplicarea cu pensula de ancherit a stratului de bronz pe suprafeele decorate; ~ finisarea stratului de bronz (uniformizarea si ndeprtarea surplusului de lichid de bronz); ~ verificarea elementelor decorate i retuarea zonelor neuniforme; - aplicarea primului strat de protecie cu soluie de scherlac; ~ idem, al celui de-al doilea strat; ~ finisarea patinei prin aplicarea unui strat de lazur de ulei; ~ tufuirea stratului de lazur; ~ tergerea cu crp de finet a elementelor decorate; ~ aplicarea cu pensula a unui strat de scherlac pe ntreaga suprafaa. Pentru aplicarea foiei de schlgmetal: pe profile i scafe; pe elemente liniare geometrice; pe elemente liniare florale; pe elemente spaiale angajate, cuprinde: ~ studierea Schiei de detalii in vederea stabilirii elementelor ce urmeaz a fi patinate; ~ identificarea acestora pe suprafaa vopsita; ~ prepararea soluiei scherlac; ~ curirea de praf a elementelor decorative cu pensula i crp de finet; ~ amorsarea suprafeelor prin aplicarea cu pensula a unui strat de scherlac; ~ aplicarea cu pensula a unui strat de erlac pe elementele decorative; ~ aplicarea cu pensula a unui strat de mixtion; ~ msurarea si tierea la msura a foitei; ~ aplicarea foitei cu pensula pe elementele decorative; ~ finisarea suprafeei (uniformizarea stratului de foita); ~ ndeprtarea surplusului de foita; ~ retuarea suprafeei; ~ aplicarea primului strat de protecie din scherlac; . ~ aplicarea celui de-al doilea strat de protecie; ~ fuguirea elementelor decorative. I.3 VOPSITORII PE TAMPLARIE DE LEMN GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de vopsitorie la tmplarie de lemn interioara si exterioara. Concept de baz Vopsitoriile la tmplaria din lemn interioara se vor executa cu vopsele pe baza de ulei vegetal. La tmplaria exterioar se vor executa vopsitorii cu vopsele pe baz de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice. Standarde si normative de referinta Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptii cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde 1. STAS 16- 80 - Ulei de in sicativat. 2. STAS 18-70 - Ulei tehnic de in. 3. STAS 88- 90 - Clei de oase. 4. STAS 2706- 86- Cret macinata. 5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pcntru verificarea calittii, ambalare, marcare, depozitare si transport 6. STAS 3097- 80 - Grunduri pe baz de ulei. 7. STAS 3123- 85 - Diluanti pentru produse pe baz de rasini alchidice. 8. STAS 3124- 75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei. 9. STAS 3509 - 83 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea kaki 1003. 10. STAS 3706 - 69 - Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060. 11. STAS 3744- 69 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea gri 1000. 12. STAS 6592 - 80 - Chituni pe baz de ulei. 13. STAS 8308 - 69 - Rasina sintetic. Romalchid R60. 14. STAS 83 11- 87 - Lacuri si vopsele. Culori si nuante. 15. STAS 8512/1-79 - Rasini epoxidice tip 040 si 040T.

95

Normative 1. C 376 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii cu completrile ulterioare. Mostre si testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificatiile productorului pentru materialele utilizate la vopsitoria tmplariei de lemn, precum si certificatele prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate. Se vor furniza, de catre productor, instructunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material. Antreprenorul va prezenta odata cu mostrele de tmplrie de lemn si modul de finisare a acesteia n conditiile specificate n proiect (materiale, culori, tehnologie). E.3.2. MATERIALE SI PRODUSE Produse Vopsea pe baz de ulei vegetal tip Linoxin conform N.J. 90-61 a M.I.Ch. sau similar. Vopsea email pe baz de rasini alchidice (tip Hexol E 105-1; E 405-TO) san similara. Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER) sau similar. Vopsea email pe baz de rasini epoxidice sau simulara. Grund de mbibare pe baza de ulei sau rsini alchidice: 1. Grundul va fi de tipul 1060 conform STAS 3097 - 80 sau altul similar. 2. Grundul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie: -- ulei de in fiert : 1,00 kg. -- pigment pentru nuantare :- 0,05 kg. -- white spirit - 5 - 10%. Chit pe baza de ulei. 1. Chitul va fi de tipul C 101-2 - conform STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie: - ulei de in fiert - 1,00 kg. --solutie de clei 10% - 0,10 kg. --cret - pn la consistenta de lucru. Chit spcluit pe baza de ulei cu clei. 1. Chitul va fi tipul conform STAS 6592 - 80 sau altul similar. 2.Chitul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie: -ulei de in fiert - 1,2 kg. --solutie de clei 6%- 1,2 kg. -ocru - 1,4 kg. - negru de fum - 0,2 kg. --creta cca. 6,0 kg. Livrare, manipulare, transport, depozitare Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate, Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al productorului. Produsele se vor depozita n ambalajele originale, grupate pe categorii, ntr-un spatiu acoperit, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur ntre (+7C si +20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, galetile, si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru. EXECUTAREA LUCRARILOR Operatiuni pregtitoare Lucrri ce trebuie terminate nainte de nceperea executarii vopsitoriei la tmplaria de lemn. 1. Reparatii la tencuieli. 2. Etansarea n jurul tocurilor cu materiale de etansare si cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etansare. 3. Montajul instalatiilor electrice si sanitare. 4. Executia pardoselilor reci (gresie, ceramica, dale de mozaic etc.), exclusiv instruirea lor. Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea executarii vopsitoriei; accesoriile metalice ale tmplriei trebuie sa fie montate corect si buna lot functionare s fie venificata, cu exceptia drucarelor si sildurilor care se vor fixa dup vopsirea tmplariei. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dupa terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea mbracamintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire), lundu-se masuri de protejare contra murdaririi acestora. Pregtirea stratului suport

96

Tmplaria va fi n prealabil verificata de tmplar n privinta bunei executii si functionri, reparndu-se toate defectele constatate. Se vor face remedierile la deteriorarile survenite n timpul transportului, manipularii sau montajului. Se vor taia nodurile, pungile de rasina sau cuiele de lemn. Se va adnci cu 2-3 mm prin batere floarea capetelor cuielor de metal. Se vor netezi marginile pieselor de lemn. Umiditatea lemnului tmplriei, nainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 16% la tocurile tmplariei si media de 14%, la toate celelalte elemente. Accesoriilc metalice ale tmplriei care nu sunt nichelate sau lcuite din fabricatie, vor fi grunduite cu grund anticoroziv si vopsite. Executarea vopsitoriilor cu ulei Prelucrarea suprafetelor se va face imediat dup pregtirea lor. Lucrrile de vopsitorie vor ncepe numai la o temperatura a aerului de cel putin 15C. Acest regim se va mentine n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dupa executarea lor. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit. Grunduinea si spacluirea. 1. Grundul va fi grund de mbibare pe baza de ulei si se va aplica manual pentru o mai buna aderenta pe stratul suport. 2. Tmplria se va livra la santier gata grunduita cu grund de mbibare. 3. Dupa grunduire se vor chitui defectele locale cu chit pe baz de ulei si se vor sleftui. Se sterge praful, dup uscane. 4. Dac nu se specific altfel, se vor executa dou spcluiri complete ale suprafetei, urmate de slefuiri dup uscare si stergerea prafului rezultat. 5. Spacluirea se va face n straturi succesive, cu chit diluat cu un diluant special, aprobat de Consultant, sau cu ulei sau cu vopsea la culoare. Grosimea straturilor de spcluiala va fi de aproximativ 0,2-0,5 mm. Aplicarea vopselei 1. Aplicarea vopselei se va face n 2-3 straturi conform indicatiilor din proiect. 2. Vopseaua se va strecura prin sita fin cu 900 ochiuri la cm2 si se va dilua cu diluant n proportie de 5-10%. 3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme, fara a se lsa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea. 4. Vopseaua se va ntinde pna la o bun adeziune cu stratul inferior. 5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fata de cellalt, stratul ultim fiind ntins n lungul fibrelor. 6. Dac va fi necesar dup aplicarea flecrui strat se vor executa chituiri si slefiuiri. 7. Ultimul strat nu se va slefui ci, dac este specificat, se tufuieste cu pensula pentru a realiza o suprafat cu aspect mat. 8. Cercevelele si foile de usi se vor vopsi n pozitie verticala. Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baz de rsini alchidice Pregatirea stratului suport se va face conform (4) 3320. Lucrrile de vopsitorie exterioar si interioar se vor executa la o temperatur de minim + 15C si n conditii de umiditate relativ a aerului de maximum 60%. Se interzice utilizarea vopselelor cu termenul de utilizare depasit. Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii respectnd riguros ordinea operatiunilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund de mbibare 2. Chituirea locala cu chit 3. Slefuirea bocurilor chituite. 4. Grunduirea locurilor chituite cu grund pe baz de ulei 5. Spacluirea generala cu chit 6. Slefuirea suprafetei spacluite. 7. Spacluirea, strat II. 8. Slefuirea suprafetei spacluite. 9. Spacluirea strat III (daca este specificat). 10. Slefuirea suprafetei spacluite. Aplicarea straturilor dc acoperire se va face respectndu-se ordinea si felul operatiilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund de acoperire. 2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire. 3. Aplicarea primului strat de email

97

4. Slefuirea. 5. Aplicarea celui de al doilea strat de email. 6. Slefuirea (daca este specificat). 7. Aplicarea celui de al doilea strat de email (la lucrri de important deosebit). Straturile succesive se vor ntinde pe directii perpendiculare una fat de cealalta, iar ultimul strat se va ntinde n lungul fibrelor de lemn. Straturile de email se vor slefui cu hrtie sau pnza de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se ndeprteaz praful cu o pensul moale. Ultimul strat nu necesit operatia de finisare. Timpul necesar unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore. Nu se va aplica un strat nou nainte de uscarea celui precedent. Executarea vopsitoriilor pe baza de emailuri cu rsini epoxidice Lucrrile de vopsitorie interioar si exterioar se vor executa la o temperatura de minim 18C si n conditii de umiditate relativ a aerului de maximum 60 %.. Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii respectnd riguros ordinea operatiilor indicate mai jos: 1. Grunduinea cu grund de mbibare G 005-2 2. Chituirea locala cu chit de cutit conform STAS 6592-80. 3. Slefuirea locurilor chituite. 4. Grunduirea locurilor chituite. 5. Spacluirea total I cu chit de cutit conform STAS 6592-80. 6. Slefuirea. 7. Spacluirea general II. 8. Slefuirea. 9. Spacluirea generala III (dac este specificat). 10. Slefuirea. Acoperirea suprafetelor prin aplicarea compozitiilor pe baza de emailuri cu rasini epoxidice se va face n ordinea operatiilor de mai jos si cu respectarea riguroasa a acestora: 1. Grunduirea cu grund de acoperire pe baz de rasini epoxidice. 2. Slefuirea. 3. Aplicarea primului strat de email E 106. 4. Slefuirea. 5. Aplicarea celui de al doilea strat de email. 6. Finisarea peliculei de acopenire (numai daca este specificat). Inainte de aplicarea ultimului strat, se slefuieste usor cu hartie sau pnza de slefuit nr. 8-4, rezistent ta apa. Fiecare strat aplicat va fi lasat sa se usuce timp de 24 ore. Tmplria vopsita nu va fi data n exploatare dect dupa minimum 7 zile de la aplicarea ultimului strat de email pe baz de rasini epoxidice. Curat, chituit i lcuit lambriuri de lemn bogat ornamentate. Cuprinde: ~ lefuirea ntregii suprafee cu hrtie sticlat; ~ curirea de praf a suprafeei cu pensula i crp din finet; ~ chituirea crpaturilor cu chit de alchidal; ~ lefuirea poriunilor chituite cu hrtie sticlat; ~ curirea de praf a ntregii suprafee cu pensula si crp de finet; ~ aplicarea grundului de mbibare; ~ lefuirea ntregii suprafee cu hrtie sticlat; ~ curirea de praf a ntregii suprafee cu pensula i crp de finet; ~ pcluirea ntregii suprafee; ~ lefuirea ntregii suprafee cu hrtie sticlat; ~ curarea de praf a suprafeei cu pensula i crpa de finet; ~ aplicarea grundului de culoare; ~ lefuirea suprafeei cu hrtie sticlat; ~ curirea de praf a suprafeei cu pensula i crpa de finet; ~ aplicarea primului strat de lac; ~ lefuirea suprafeei cu hrtie sticlat; ~ curirea de praf a suprafeei cu pensula i crpa din finet; ~ aplicarea celui de-al doilea strat de lac Conditii de receptie

98

Suprafetele vopsite vor trebui s se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care sa acopere perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprirderi, cute, scurgeri, discontinuitti ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensul, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei. Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmtoarele: - nerespectarea tehnologiei de aplicare specificat n normativul C3-76 () 3133; - nerespectarea prezentelor specificatii; - lipsa de corespondenta dintre lucrrile executate si prevederile proiectului; - nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate. Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a lucrrilor de vopsitorie, de la caz la caz functie de natura si amploarea defectelor constatate. MASURATORE S1 DECONTARE Lucrrile descrise la acest capitol nu se deconteaz separat, ci sunt cuprinse n pretul unitar din articolul de tmplarie din lemn, din cantitativul de lucrri. I.4 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE GENERALITATI Obiectul specificatiei Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la elemente din metal (otel): tmplarie din profile laminate sau tabl din otel. scari, balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice. Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva a unor elemente de tinichigerie si confectii metalice. Concept de baz Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv. Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv. Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald. Confectiile metalice aflate n conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona din otel inoxidabil. Standarde si normative de referinta Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde 1. STAS 16-80 - UIei de in sicativat. 2. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in. 3. STAS 88-90 - Clei de oase. 4. STAS 2706-86 - Cret macinata. 5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare, depozitare si transport. 6. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei. 7. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rsini alchidice. 8. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei. 9. STAS 3421-79 - Lacuri pe baz de nitroceluloz. 10. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum. 11.STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003. 12. STAS 3706-69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac incolor 1060. 13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000. 14. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060. 15. STAS 4121-75 - Grunduri pe baz de nitroceluloz. Grund gri 2446. 16. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baz de nitrocelnloz. 17. STAS 6592-80 - Chituni pe baz de ulei. 18. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare. 19. STAS 8308-69 - Rsin sintetic. Romalchid R 60. 20. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante. 21. STAS 8512/1-79- Rsini epoxidice tip 040 si 040 T. 22. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive. 23. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.

99

Pregatirea ecanic a suprafetelor. 24. STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale. 25. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentru vopsire. Normative 1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la acesta. Mostre si testri Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile producatorului pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate. Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material. Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tmplarie si confecetii diverse din metal (otel) si modul de finisare a acestora n conditiile specificate (materiale, culori, tehnologie). MATERIALE S1 PRODUSE Produse Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 sau similar. Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara. Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER sau similar). Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similar. Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb. 1. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar. Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior. 1. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepara si pe santier cu urmtoarea compozitie: - ulei de in fiert - 2,00 kg - solutie de clei 6% - 0,30 kg - ocru - 1,00 kg - negru de fum - 0.20 kg - cret cca. 6,50 kg Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior. 1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar. 2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie: - ulei de in fiert - 0,55 kg - sicativ neftenic - 0,68 kg - lac - 0,45 kg - terebentin - 0,57 kg - spat greu - 0,60 kg - ocru - 0,95 kg - alb de zinc - 0,64 kg - miniu de fier - 0,22 kg - negru de fum - 0,20 kg - cret cca. 5,10 kg Livrare, manipulare, depozitare Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producatorului. Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate PC categorii, ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7C si +20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la tmplaria de metal si la confectiile metalice. 1. Reparatii la tencuieli 2. Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etansare. 3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv lustruirea lor.

100

Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata. Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna curent la balustrade de scari, mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta s nu sufere degradri. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire) lundu-se msuri de protejare contra murdaririi acestora. Pregtirea stratului suport Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor nchise. Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin nainte de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac n atelierele de confectii metalice sau uzinat. Metalul curtat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata pregtit pentru vopsire se va curta pna la luciu fie manual, prin ciocnire, raschetare sau periere, fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de srma sau disc abraziv; n cazuri deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacr, decapare cu paste decapante sau degresare cu solventi. Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare: - verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri; - curtarea de praf si impuritati prin periere; - repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul; - chituire si slefuire local. Executarea vopsitoriilor cu ulei Lucrrile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15C, regim ce va fi mentinut n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea lor. Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 aplicat ntr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula. Tmplria si confectiile metalice se livreaz pe santier gata grunduite. 2. Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei si se vor acoperi zgrieturile, fisurile, adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n mai multe reprize. 3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va curata bine de praf. 4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1. 5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul conform () 4227; chiturile se dilueaz fie cu diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare. 6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, psla sau hrtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dup slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge. Aplicarea vopselei 1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare strat aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent. 2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant n proportie de 5-10%. 3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea. 4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea. 5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt. 6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a cpata luciu. Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baz de rsini alchidice Pregtirea stratului suport se va face conform (4) 4320. Lucrrile de vopsitorie exterioar si interioara se vor executa la o temperatur de minim - 15C si n conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%. Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea riguroas a ordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate. 1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baz de rsini alchidice si miniu de plumb. 2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rsini alchidice. 3. Slefuirea locurilor chituite. 4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1. 5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit 6. Slefuirea suprafetei spacluite. 7. Spcluirea strat II (dac este specificat). 8. Slefuirea suprafetei spacluite.

101

Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectndu-se ordinea si felul operatiilor indicate mai jos: 1. Grunduirea cu grund de acopenire. 2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire. 3. Aplicarea primului strat de email 4. Slefuirea. 5. Aplicarea celui de al doilea strat de email. 6. Slefuirea (daca este specificat). 7. Aplicarea celui de al treilea strat de email. Straturile succesive se vor ntinde pe directii perpendiculare una fat de cealalt. Straturile de email se vor slefui cu pnz de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se ndeparteaza praful cu o pensula moale. Ultimul strat nu necesita operatia de finisare. Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore. Nu se va aplica un strat nou nainte de uscarea celui precedent. Conditii de receptie Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s acopere perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise. Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei. Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele: - nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76; - nerespectarea prezentelor specificatii; - lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului; - nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate. Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a lucrarilor de vopsitorie, de la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate. Protejarea anticoroziv a elementelor metalice de tinichigerie Elementele de tinichigerie se vor executa din tabl de otel zincat la cald pe ambele fete. Stratul de zinc va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele. Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din tietur, prin zincare cu spray-un de zinc. Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, brtari, piulite, etc.) Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv: 1.Praznurile, agrafele, armturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a tocurilor metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb, sau altul similar. 2.Suruburile, piulitele, saibele, bolturile mpuscate, diblurile metalice expandabile, suruburile autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald. MASURARE SI DECONTARE Lucrarile la acest capitol nu se deconteaz separat, ci sunt cuprinse n pretul unitar din articolul din cantitativul de lucrari corespunzator tmplariei metalice, confectiilor metalice sau al elementelor de tinichigerie. Dupa ASQUINI La zugrveli ori vruieli, curitul straturilor de vruieli sau zugrveli vechi, ce se desprind, se cojesc, se cocovesc, sau s e macin de pe perei sau tavane se neleg dac convenia nu precizeaz altfel cuprinse n preul acelei lucrri. La zugrveli ori vruieli de pe perei interiori, exteriori, tavane, faade, etc., se scad golurile mai mari de 2 m2 suprafa, cnd acele goluri n-au nici glafuri i nici margini n jurul lor. Goluri pn la 4 m2 suprafa nu se scad dac au glafuri sau margini: n schimb nu se adaug acele glafuri sau margini. Goluri mai mari de 4 m2 suprafa se scad, n schimb se adaug glafurile ori marginile din jurul acelor goluri. Nu se desfoar n msurtoare profilele de faad, dect dac profilaiunea, eitura sau streaina, este mai ieit de 20 cm din linia faadei. Laturile grinzilor din tavane se msoar adugndu-se suprafaa lor. Plafoanele oblice, cele boltite, plafoanele de scri, tavane de mansard, se msoar n suprafaa lor real oblic sau curbat. La vopsitul duumelelor golurile ce nu trec de 1 m2 nu se scad; n schimb nu se adaug niele, eiturile sau retragerile de la ferestre i ui. Pervazurile se msoar la metri liniari, dar numai acele care sunt mai late d 8 cm; i n acest scad ntreruperile de la ui, la ferestre, la sobe etc.

102

La vopsitorii n ulei, golurile se scad, n schimb se adaug orice profil sau glaf, dac acestea sunt vopsite. Ciubucurile ale cror nlime i grosime nsumeaz mai mult 15 cm de asemenea se msoar desfurat. pcluitul pereilor la vopsitorie d e ulei, fie n hum sau n glet de ipsos, se pltete pre aparte celuia care l-a executat. Tapetele se msoar pe m2 sau pe rulouri de tapet aezat i se nelege cuprinzndu-se n pre i maculatura respectiv. Un rulou d e 3,1 3,4 m2 suprafa de perete. Golurile ce nu au glafuri i sunt mai mari de 0,50 m2 suprafa, se scad; din contr, goluri pn la o deschidere de 4 2 i au glafuri, nu se scad. La goluri mai mari de 4 m2 se scade golul, ns se socotete adugndu-se glafurile respective la m suprafaa msurtori. Bordurile, baghetele dup indicarea lrgimii lor, se msoar parte i pe metri liniari. Lincrusta, tapete de piele, de stof, etc. se msoar pe suprafaa real montat. Goluri, retrageri sau eituri ns ce nu trec de 0,25 m2 suprafa, nu se scad i nici nu se adaug. Jgheaburi, burlane, se msoar, indicnd i diametrul lor, pe ml. Streainile se msoar pe ml sau pe m2 - dup convenie. Socotite la m2 se msoar desfurat. Socotite la ml grinzile sau cpriorii proemineni provenii din suprafaa aparent a streainei, precum i pazia sau pervazurile aplicate la streain, intr n preul fixat, nemsurndu-se acestea aparte. Paiant. Dimensiunile lemnriei de paiant nu se scad din vruielile faadelor, n schimb, n acei perei , se scade orice gol ct de mic. Vopsitul lemnriei de aparente (paiant) se socotete aparte n suprafaa real a acelei vopsitorii, sau inndu-se seama de lrgimea grinzilor pe metri liniari. n vopsitorii de ui i ferestre. Curitul i pcluitul tmplriei nu formeaz articol de cost aparte, aceste lucrri intr n preul determinat al vopsitoriei de tmplrie. Face excepie cnd o convenie dinainte stabilit a hotrt pre unitar aparte pe m2 sau pe bucat. Ferestre simple (cu un rnd de cercevele), se msoar suprafaa golului din perete n care st fixat fereastra: pe 1 pri (de 1 ori). Ferestre duble (cu dou rnduri de cercevele) se msoar suprafaa golului din perete n care st fixat fereastra: pe 3 pri (golul de 3 ori). Ui duble de balcoane, dac au geamuri pe cel puin din nlimea uilor, se msoar ca i ferestrele duble pe 3 pri; dac sunt pline sau cu o suprafa nensemnat de geam, pe 4 pri. Ui interioare sau exterioare, pe toc, se msoar pe 2 pri golul din perete, dac uile au pervazuri, pervazurile se adaug (nedesfurat) la msurtoarea de suprafa a uii. Dac uile au mai mult de 40% geam din suprafaa batantelor, se socotete plata doar din suprafaa acelor batante. Glafuri, cptueli, ale cror ziduri sunt mai groase de crmid (mai late de 14 cm), se msoar, adugndu-se la suprafaa ui sau a ferestrei respective. (pn la crmid grosime, suprafaa glafurilor nu vin adugate la msurtoarea suprafeei de ui). Tocuri ce au lime mai mare de 15 cm, feele tocului se adaug la suprafaa ui vopsite. Geamlcuri, glaswante, se socotesc astfel: parapetul pe dou pri, iar partea de peste parapet, ce este cu geamuri, pe o singur parte (dac nu au prouri). Dac partea de peste parapet este cu prouri se msoar pe dou pri. Dac glasvandul, n partea de jos nu are parapet ci numai o ram lat ce nu trece de 35 cm lime, atunci msurtoarea este de 1 ori suprafaa golului de u., adugndu-se bineneles si suprafeele pervazurilor, iar cptuelile numai dac trec de 17 cm lime. Are i acest glasvand prouri: atunci totul pe dou pri iar cptuelile se adaug doar de trec de 17 cm lime. Obloane - jaluzele rulante, se msoar pe ambele pri de la marginea de jos a inei de fier, pn la axa fusului de rulou i cu limea ntre cele dou ini de ghidaj. Cutia de rulou aparte, pe m2 pe suprafaa ei real vopsit. Obloane jaluzele elveiene, se msoar mrimea oblonului socotit de trei ori (trei fee). Grindria tavanelor, la arpante, etc., se msoar suprafeele efectiv vopsite, n afara cazului cnd devizul prevede altfel. Rampe i grilaje de fierse socotesc numai pe o parte; Dac sunt bogat lucrate i cu frunzrie se socotesc pe dou pori. Grilele de srm (srm deas) socotite pe ambele pri. Radiatoarele de calorifer se socotesc desfurat, element cu element. Conductele, evile, pe ml dac nu trec de 3 n diametru; peste aceast msur se msoar suprafaa desfurat a conductelor socotindu-se la m2 Obloane metalice se socotesc pe ambele pri pe suprafaa real a golului, fie c sunt obloane opace sau din cele vizibile, adugnd lungimea desfurat a ruloului n mecanism. Vopsitul tablei negre de pe nvelitoarea dac nu se specific altfel este cuprins n preul de aezare i batere a tablei negre. Vopsitul se nelege n ulei cu minium de fier (sau plumb), odat pe partea inferioar i de 2 ori pe partea superioar a tablei. Corpurile de calorifer (radiatoare) pe suprafaa real vopsit a fiecrui elemente de radiator; se consider drept suprafa total indiciunile date de tabele firmei constructoare a acelor radiatoare. INTOCMIT : Prof. dr. arh. Virgiliu Polizu