ACTUL ADMINISTRATIV NOTIUNEA DE ACT ADMINISTRATIV

1. Terminologie. Consideratii cu caracter istoric si de drept

comparat - Definitie

Terminologia utilizata are semnificatia sa in orice demers cognitiv stiitific, demersul teoretic de fundamentare a semnificatiei unui termen tine, inainte de toate, de ramura stiintei specializate si nu de semantica, ca stiinta gnerala a semnificatiei cuvintelor.

Literatura interbelica face o distinctie, mai intai, intre actele puterii executive in raporturile cu Parlamentul si actele facute de puterea executiva, in raporturile cu cetatenii ori care au intervenit intre diversele servicii ale statului. Apoi actele puterii executive in raporturile sale cu cetatenii erau divizate pe doua categorii: a) actele de autoritate b) actele de gestiune Actele de autoritate erau intelese ca fiind manifestari de vointa facute de un organ administrativ competent, prin care se crea o situatie juridica generala sau individuala, guvernata de norme de drept public, iar prin actul de gestiune se intelege manifestarea de vointa facuta de un organ competent, ce tinde sa creeze unui organism administrativ o situatie juridica , reglementata de dreptul privat. Sub aspectul rezonantei in legislatie, in practica judiciara si in alte ramuri ale stiintei dreptului, se detaseaza doua formulari, si anume; act administrativ si, respectiv, act de drept administrativ. Denumirea de acte de drept administrativ s-a propus in ideea evocarii mai clare a regimului elaborarii si respectiv,al efectelor actelor organelor administratiei de stat, emise in realizarea puterii de stat. S-a urmarit a se releva, chiar prin denumire, ca aceste acte sunt supuse unui regim juridic diferit de acela al actelor civile ale organelor administratiei de stat. Fata de stadiul actual al legislatiei, pentru stiinta dreptului administrativ, ca de altfel si pentru practica administrativa sau judecatoreasca, prezinta interes notiunea de act administrativ in sens formal-material, precum si notiunea de act administrativ in sens functional-juridic. Prin act administrativ intelegem acea forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice, care consta intr-o
2

manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti. Ca o definitie ,,generala, in acceptiunea structural-organizationala, actul administrativ este acea forma juridica de realizare, ca activitate principala ori secundara, a faptului administrativ, de catre organe de stat sau, in baza legii, de organe nestatale, ce concretizeaza manifestarea unilaterala de vointa a acestora, intr-un regim juridic administrativ, tipic sau atipic, dupa caz. 2. Trasaturile actului administrativ Delimitarea sferei acestora Trebuie spus de la inceput ca in literatura de specialitate nu exista o unanimitate de opinii cu privire la numarul, denumirea si continutul trasaturilor actului administrativ (de drept administrativ). Unele elemente comune sunt regasite la toti autorii de drept administrativ si anume: sunt acte juridice, sunt manifestari unilaterale de vointa, sunt emise in realizarea puterii de stat. Actul administrativ este supus unui regim juridic specific. Regimul juridic specific al actului administrativ, pe care il denumim regim de drept administrativ, este stabilit, in principal, de Constitutie si de Legea nr. 29/19990, legea conticiosului administrativ. Art. 48 din Constitutie lasa deschisa posibilitatea atacarii in justitie si a actelor administrative ale celorlalte organe de stat. Se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ, in sens formal material:

1 2 3 4

Este forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice. Este o vointa juridica unilaterala. Este emis numai in realizarea puterii publice Are un regim juridic specific, in centrul caruia se afla Legea continciosului administrativ (Legea nr.29/1990)

1. Actul administrativ este forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice Prin aceasta trasatura evocam genul proxim al actului administrativ formele concrete de activitate ale organelor administratiei publice. Actul administrativ apare ca una din formele cu semnificatie juridica prin care organele administratiei publice isi realizeaza competenta, implicit sarcinile, si este forma juridica principala a administratiei publice ca activitate. Ponderea actului administrativ in sfera formelor de activitate ale organelor administratiei publice, variaza dupa cum ne plasam la un nivel ierarhic sau altul al organizarii administratiei publice, respectiv dupa cum este vorba de un organism de ramura sau de domeniu. 2. Actul administrativ este o vointa juridica unilaterala Prin aceasta trasatura se urmareste, pe de o parte, includerea actului administrativ in sfera actelor juridice, iar pe de alta parte, delimitarea actului administrativ de operatiunile tehnico-administrative, respectiv de operatiunile tehnico-productive. O discutie care se face in literatura noastra de specialitate este legata de refuzul nejustificat al unui organ al administratiei publice de
4

a satisface o cerere privitoare la un drept, respectiv de nerezolvare (tardivitate) unei asemenea cereri in termenul prevazut de lege. Dispozitiile exprese ale art. 48 alin.1 din Constitutie, precum si ale art. 1 din Legea conticiosului administrativ, atat tacerea administratiei de stat (refuzul nejustificat), cat si tardivitatea, constituie acte juridice, in speta acte administrative (implicite). In ce priveste cerinta pentru actul administrativ de a fi unilateral, in literatura de specialitate, ca si in practica judiciara administrativa, s-au ridicat unele probleme: a) Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor persoane fizice. Caracterul unilateral al actului decurge nu din numarul de personae fizice care participa la adoptarea lui, ci din faptul ca acele persoane fizice (consilieri locali sau judetieni; oameni politici sau tehnocrati ce fac parte din Guvern; functionarii; membri ai unui organ colectiv de conducere) actioneaza in vederea realizarii competentei organului administrativ.
b) Emiterea actului administrativ cu participarea

mai multor

autoritati publice, respectiv a unui organ administrativ si a unui organ nestatal Este vorba de caracterul hotararilor comune, existand uramtoarele trei mari situatii: 1. Hotarari comune a doua sau mai multe organe administrative 2. Hotarari comune ale unui organ administrativ si ale altui organ de stat 3. Hotarari comune ale unui organ al administratiei de stat si ale unei organizatii (organ) cu caracter nestatal (de regula, un organism de conducere sindicala).

In toate aceste cazuri suntem in prezenta unui act unilateral, si nu a unui act contractual deoarece ,,acordul de vointa dintre organul administratiei publice si alt subiect de drept (organ administrativ, de stat, sau sindical) intervin pentru a realiza o singura vointa juridica. c) Emiterea actului administrativ la cererea prealabila Este vorba de doua mari situatii: 1. Cererea prealabila apartine chiar organului emitent si este adresata organului sau ierarhic superior. 2. Cererea prealabila este adresata organului emitent de catre subiectul de drept ce urmeaza sa fie beneficiarul actului administrativ. In prima situatie este vorba de obtinerea unei autorizatii in sensul larg al termenului. In cea de-a doua situatie, cererea prealabila sau dupa caz acordul prealabil au valoarea doar a unei conditii cerute de lege pentru ca actul administrativ sa fie legal. 3. Actul administrativ este emis numai in realizarea puterii publice Aceasta trasatura deosebeste actul administrativ de alte acte

juridice cu caracter unilateral ale organelor administratiei publice. Din aceasta trasatura rezulta, totodata, obligativitatea actelor administrative si executarea lor din oficiu. 4. Actul administrativ are un regim juridic specific, in centrul caruia se afla Legea continciosului administratie (Legea nr. 29/1990) Aceasta trasatura a actului administrativ ne ajuta sa deosebim actul administrativ, care este emis in special de organele administratiei publice, de actele de autoritate specifice altor categorii de organe. Regimul stabilit de Legea nr. 29/1990, in redactarea sa initiala, viza numai actele
6

administrative ce emanau de la organele administratiei publice, regim care a fost, insa, modificat de Constitutie.

3.

Clasificarea actelor administrative (in sensul structural-organizational)

I. Dupa categoria organului de la care emana, distingem: a) acte care emana de la organe ale administratiei de stat b) acte care emana de la organe de stat c) acte care emana de la autoritatile autonome ale administraiei publice locale d) acte care emana, in baza imputernicirilor date de lege ori de organe ale administratiei de stat (in baza legii), de la persoane private (juridice sau fizice) acte administrative prin delegatie. II. Dupa competenta materiala a organului emitent, distingem: a) acte de administratie generala b) acte de administratie speciala III. Dupa gradul de intindere a efectelor, delimitam: a) acte normative b) acte individuale c) acte cu caracter intern IV. Dupa continutul efectelor actului individual pot fi identificate cel putin patru mari categorii: a) acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul caruia i se adreseaza b) acte de conferire a unui statut personal c) acte de aplicare a constrangerii administrative d) acte cu caracter jurisdictional
7

Bibliografie:

TRATAT DE DREPT ADMINISTRATIV DE ANTONIE IORGOVAN