Verb

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Gramatic

Morfologie

Parte de vorbire
Flexibil Adjectiv Articol Numeral Pronume Substantiv Verb Auxiliar Copulativ Personal-impersonal Predicativ-nepredicativ Tranzitiv-intranzitiv Neflexibil Adverb Conjuncie Interjecie Prepoziie Locuiune Sintax Cazuri Sintaxa propoziiei Parte de propoziie Complement Sintaxa frazei Propoziie subordonat

Propoziie circumstanial

n gramatic, verbul este o parte de vorbire care exprim n general o aciune, ca de exemplu a alerga, a construi. Tot n categoria verbelor intr i o serie de alte cuvinte care, dei nu exprim aciunea propriu-zis svrit de subiect, din punct de vedere morfologic se comport identic. Astfel exist verbe care exprim existena sau starea (a fi, a sta), recepionarea pasiv a unei aciuni exterioare (a primi, a auzi), o transformare (a crete, a disprea), etc. Termenul verb vine n romnete din franuzescul verbe, cu acelai sens, i care la rndul lui provine din latinescul verbum (cuvnt, verb). Romanii au preluat noiunea din grecete, unde rhema avea acelai sens. Datorit importanei sale deosebite n comunicare, verbul este una dintre cele dou pri de vorbire prezente n toate limbile, cealalt fiind substantivul. n multe limbi, inclusiv limba romn, cele mai scurte propoziii corecte gramatical i cu sens de sine stttor snt cele care conin un verb. Pe de alt parte este remarcabil creaia literar "Le train de nulle part" ("Trenul de nicieri") a lui Michel Dansel, (publicat n 2004 sub pseudonimul Michel Thaler), care pe parcursul a 233 de pagini nu conine niciun verb.

Cuprins
[ascunde]

1 Categorii de verbe

1.1 Valen 1.2 Verbe auxiliare 1.3 Verbe copulative 2.1 Mod

2 Flexiune n limba romn

2.1.1 Moduri personale 2.1.2 Forme verbale nepredicative

2.2 Diateza

3 Bibliografie 4 Note 5 Legturi externe

[modificare] Categorii de verbe

[modificare] Valen
Valena este un concept (similar cu acela din chimie) prin care se precizeaz cte conexiuni pot lega verbul de alte pri de vorbire. Astfel valena poate fi: 0 pentru verbele impersonale. De exemplu, referentul verbului a ploua nu interacioneaz cu niciun alt obiect: "Plou de dou zile."

1 pentru verbele intranzitive. De exemplu, aciunea denumit de verbul a alerga are o singur conexiune, i anume cu subiectul: "Copiii alergau printre copaci." 2 pentru verbele tranzitive. De exemplu, verbul a bea este legat att de subiect ct i de complementul direct: "Ion a but toat apa din sticl." 3 pentru verbele numite bitranzitive. De exemplu, verbul a spune se leag de subiect, de complementul direct i de complementul indirect: "Bunica i spune nepotului povestea cu ursul."

[modificare] Verbe auxiliare

Verbele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. n exemplele de mai jos verbele auxiliare snt subliniate: Romn: Spectacolul a fost superb, dar a fi vrut s fie mai lung. Englez: Will you replace the window John has broken? (Schimbi tu geamul pe care l-a spart John?) Francez: Les invits sont dj arrivs, mais je ne leur ai pas encore parl. (Invitaii au sosit deja, dar nc n-am vorbit cu ei.) Japonez: (Doamna Suzuki s-a ngrat, dar se pare c nu vrea s i se spun.)

[modificare] Verbe copulative

Cnd predicatul unei propoziii se exprim printr-un nume predicativ, cuvntul de legtur dintre acesta i subiect se numete copul. n multe limbi acest cuvnt este un verb, numit n aceast poziie verb copulativ. De exemplu, n propoziia "[...] iubirea de moie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de verb.

[modificare] Flexiune n limba romn

n limba romn forma verbelor se modific n timpul vorbirii n funcie de persoana, numrul i uneori genul subiectului. De asemenea, prin conjugare, verbul i poate schimba forma n funcie de ali parametri, precum timpul, modul, aspectul sau diateza. Exist verbe, numite defective, a cror conjugare este incomplet, din paradigma lor lipsind o parte din forme. n limba romn verbele se clasific n funcie de terminaia la modul infinitiv n cinci grupe:

Verbe terminate n "a" ex. a lucra, a cnta, a dansa, a fotografia, a vna, a cra Verbe terminate n "e" ex. a face, a crede, a cere, a merge, a scrie, a duce Verbe terminate n "ea" ex. a avea, a vedea, a cdea, a veghea Verbe terminate n "i" ex. a citi, a fugi, a dormi Verbe terminate n "" ex. a pr, a ur

[modificare] Mod
[modificare] Moduri personale n limba romn exist cinci moduri personale.Aceste moduri personale au rol numai de predicat . Indicativ

Prezent: nv, nvei, nva, nvm, nvai, nva Trecut

Perfect compus - exprim un proces trecut i ncheiat dar neprecizat n timp Imperfect - exprim un process trecut dar neterminat n momentul vorbirii Mai mult ca perfect - exprim un process trecut i ncheiat naintea altui process trecut i ncheiat Perfect simplu - exprim un process trecut i ncheiat momentan sau ntr-un interval de timp delimitat

Am nvat, ai..., a..., am..., ai..., au nvat nvam, nvai, nva, nvam, nvai, nvau

nvasem, nvasei, nvase, nvaserm, nvaseri, nvaser

nvai, nvai, nv, nvarm, nvari, nvar

Viitor: Voi nva, vei..., va..., vom..., vei..., vor nva Prezent:

Condiional Optativ Aceste scnduri ar fi cam greu de ridicat. M-a duce dar n-am chef. Chestiile astea nu v-ar ajuta cu nimic. i-a da-o dar am pierdut-o. Aceste scnduri ar fi fost cam greu de ridicat. M-a fi dus dar n-aveam chef. Chestiile astea nu v-ar fi ajutat cu nimic. i-a fi dat-o dar am pierdut-o.

Perfect:

Imperativ

Pleac! Scoal-te! Urmrete-i! Povestii-ne! Conjunctiv Prezent: Mi-a dori s pot. Vrem ca tu s ne ari. Majoritatea copiilor nu vor dect s se joace. Perfect: Mi-a dori s fi putut.

Voiam ca tu s ne fi artat. Mai bine ar fi fost s ne fi dus altundeva.

Prezumtiv

Crezi c o fi acolo? Ne-or vedea dac-l facem aici? S-or duce fr noi? L-o fi mncat deja?

[modificare] Forme verbale nepredicative Formele verbale nepredicative/nepersonale snt uneori considerate moduri mpreun cu cele personale, dar, din cauza unor diferene fundamentale n de natur semantic, morfologic i sintactic, n gramatica modern snt luate separat. n limba romn exist patru forme verbale nepredicative.Acestea nu au rol de predicat. Infinitiv

i-am dat-o pentru a te ghida. A se pstra n loc rcoros i uscat. A nva bine o limb strin poate dura ani. Au luat-o fr a ti ce s fac cu ea. Pariul a fost mrit. Cstoria ne va fi binecuvntat. Hoii erau nconjurai. Cmile au fost ifonate. M-am nclat n grab, uitnd s m leg la ireturi. I-a enervat pe toi, netcnd din gur. M-am trezit, nemaiputnd dormi. Ne-am dus la pia gndindu-ne la ce s cumprm.

Participiu

Gerunziu

Supinul este o form impersonal i nepredicativ a verbului avnd n general trsturi substantivale:

Mersul pe jos este sntos. Nu m deranjeaz ltratul cinilor. A rcit dup atta ateptat n ploaie. Frigul nu mai este de suportat.

[modificare] Diateza

Prin diatez se exprim relaia dintre aciune i participanii la aceasta: agentul (cel care face aciunea) i pacientul (cel care sufer consecinele aciunii). n funcie de definiia exact a diatezei i de criteriile care decurg din definiie, limba romn are un numr de diateze care variaz ntre dou i ase. n toate analizele apar diateza activ i cea pasiv, la care se mai pot aduga urmtoarele diateze: reflexiv, impersonal, reciproc i dinamic. Gramatica limbii romne (Editura Academiei, 2005) propune un sistem de trei diateze aflate n dou relaii de opoziie: activ vs pasiv i activ vs impersonal, renunnd astfel la diateza reflexiv.[1] Exemple:

diateza activ n contrast cu cea pasiv: Copiii au cules ciree. - Cireele au fost culese de copii. diateza activ n contrast cu cea impersonal: Salariaii ctig mult. - Se ctig mult.

[modificare] Bibliografie

Academia Romn, Gramatica limbii romne (coordonator Valeria Guu Romalo), Editura Academiei Romne, Bucureti, 2005 (capitolul despre verbe: Vol. I Cuvntul, p. 323) Definiia verbului, la DEX online
en Etimologia cuvntului "verb", la American Heritage Dictionary of the English

Language

[modificare] Note
1. ^ Gramatica limbii romne, vol. I, p. 480

[modificare] Legturi externe

vdm

Verbix: program de conjugare de verbe n multe limbi (Atenie, unele verbe snt conjugate greit.) Conjugare verbe, flexionare i deflexionare [arat]

Morfologie

Categorie gramatical Aspect Caz Gen Grad de comparaie Numr [arat] Parte de vorbire flexibil Adjectiv Demonstrativ Interogativ Negativ Nehotrt Pronominal Relativ Articol Demonstrativ/Adjectival Hotrt-Nehotrt Posesiv/Genitival Procilitic-Enclitic

Numeral Adverbial Cardinal Colectiv Distributiv Fracionar Multiplicativ Ordinal Pronume Demonstrativ Interogativ De ntrire Nehotrt Personal de politee Posesiv

Reflexiv Relativ SubstantivComun Propriu Verb Auxiliar Copulativ Defectiv Personal-Impersonal Predicativ-Nepredicativ Tranzitiv-Intranzitiv [arat] Parte de vorbire neflexibil Adverb Predicativ

Conjunci Coordonatoare Subordonatoare e Interjecie Prepoziie Simpl-Compus Locuiune Adjectival Adverbial Conjuncional Substantival Verbal Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Verb Categorie: Verb

Cumpara publicitate pe E-referate.ro 1.DEFINITIE: Partea de vorbire flexibila care arata starea, actiunea si existenta.

2.CATEGORIILE GRAMATICALE:

-conjugarea -diateza -modul -timpul -persoana -numarul

a).CONJUGAREA: (1.)-a; -are a lucra lucrare a manca mancare a alerga alergare (2.)-ea; -ere a vedea; vedere; a veghea veghere (3.)-e; -ere

a scrie scriere a descrie descriere a compune compunere a sparge spargere a rupe rupere (4.)----I; ire ----, re a citi citire a iesi iesire a hotar hotarare

b). PERSOANA -I

-a II-a -a III-a

c). NUMARUL -plural -singular

d). MODUL -moduri personale -indicativ -conjunctiv -optativ-conditional -imperativ -moduri nepersonale -infinitiv -gerunziu -supin -participiu

e).TIMPULv -prezent

-trecut-imperfect -perfect compus -perfect simplu -mai mult ca perfect -viitor-I sau simplu -II sau anterior

OBSERVATII !!! Perfectul compus se formeaza cu verbul auxiliar "a avea" si participiul verbului de conjugat. La timpul perfect simplu caracteristic este pentru plural sufixul. La mai mult ca perfect caracteristic este la toate persoanele, singular si plural, sufixul "se"; la plural regasim si sufixul "sa" (care este prezent si la perfectul simplu).

CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT

I A lauda Eu laud Tu lauzi

II a vedea eu vad tu vezi

III a sparge eu sparg tu spargi

El/ea lauda Noi laudam Voi laudati Ei/ele lauda

el/ea vede noi vedem voi vedeti ei/ele vad

el/ea sparge noi spargem voi spargeti ei/ele sparg

IV A citi Eu citesc Tu citesti El/ea citeste Noi citim Voi cititi Ei/ele citesc

CONJUGAREA VERBELOR LA IMPERFECT

I Eu laudam Tu laudai El/ea lauda Noi laudam

II

III eu spargeam tu spargeai el/ea spargea noi spargeam

eu vedeam tu vedeai el/ea vedea noi vedeam

Voi laudati Ei/ele laudau

voi vedeati ei/ele vedeau

voi spargeati ei/ele spargeau

IV Eu citeam Tu citeai El/ea citea Noi citeam Voi citeati Ei/ele citeau

CONJUGAREA VERBELOR LA PERFECT COMPUS

I Eu am laudat Tu ai laudat El/ea a laudat Noi am laudat Voi ati laudat Ei/ele au laudat

II

III eu am spart tu ai spart el/ea a spart noi am spart voi ati spart ei/ele au spart

eu am vazut tu ai vazut el/ea a vazut noi am vazut voi ati vazut ei/ele au vazut

CONJUGAREA VERBELOR LA PERFECT SIMPLU

I Eu laudai Tu laudasi El/ea lauda Noi laudaram Voi laudarati Ei/ele laudara

II eu vazui tu vazui el/ea vazu

III eu sparsei tu sparsesi el/ea sparse noi sparseram voi sparserati ei/ele sparsera

noi vazuram voi vazurati ei/ele vazura

CONJUGAREA VERBELOR LA MAI MULT CA PERFECT

I Eu laudasem Tu laudasesi El/ea laudase Noi laudaseram Voi laudaserati Ei/ele laudasera

II

III eu sparsesem tu sparsesesi el/ea sparsese noi sparseseram voi sparseserati ei/ele sparsesera

eu vazusem tu vazusesi el/ea vazuse noi vazuseram voi vazuserati ei/ele vazusera

TIMPUL VIITOR

Viitor I Eu voi canta Tu vei canta El/ea va canta Noi vom canta Voi veti canta Ei/ele vor canta

viitor II eu voi fi cantat tu vei fi cantat el/ea va fi cantat noi vom fi cantat voi veti fi cantat ei/ele vor fi cantat

MODUL CONJUNCTIV

Conjunctiv prezent Eu sa spun Tu sa spui El/ea sa spuna Noi sa spunem Voi sa spuneti Ei/ele sa spuna

conjunctiv perfect eu sa fi spus tu sa fi spus el/ea sa fi spus noi sa fi spus voi sa fi spus ei/ele sa fi spus

VALORILE GRAMATICALE ALE VERBULUI "a fi"

1.valoare predicativa -poate fi inlocuit cu verbele: "a se afla"; "a se gasi"; "a exista"; "a se intampla", sau raspunde la intrebarea "unde?" 2.valoare copulativa -cand raspunde la intrebarea "este?"; "cum este?" 3.valoare auxiliara -Eu as fi mers la

Verbul - Clasificarea verbelor, Conjugarea verbelor

Verbul este partea de vorbire care exprima : Existenta- a fi, a exista E loc la soare pentru toti. Starea- a sta, a sedea Sta ca oul in cui. Necesitatea- a trebui, a necesita Trebuie sa-ndoi copacul cat e tanar. Posibilitatea- a putea Nimeni nu poate sti cat de adanca e boarta sarpelui. Posesia- a avea, a poseda Are cap si n-are minte. Dorinta- a vrea, a dori De vrei sa mananci paine, nu-ti bate joc de tarate. Clasificarea verbelor 1.Verbele predicative- au inteles de sine statator si pot forma singure un predicat verbal cand se afla la un mod personal. Majoritatea verbelor din limba ramana sunt predicative. Mincinosul cand spune adevarul se imbolanveste. Du-te unde a dus surdul roata. Verbele predicative isi pastreaza aceasta insusire indifferent de modul la care se afla.

2.Verbele nepredicative- nu au inteles de sine statator si nu pot forma singure un predicat verbal, ci impreuna cu alte cuvinte. Sunt nepredicative verbele copulative si verbele auxiliare. 24295kqt41kue6d a. Verbele copulative-formeaza predicat nominal impreuna cu o alta parte de vorbire cu functie de nume predicativ. Din categoria verbelor copulative fac parte: a fi, a deveni, a iesi, a ramane, a ajunge, a se face, a parea, a insemna, a se naste, a se chema, a se numi. E destept ca oaia cu jug. Verbul copulativ face legatura intre numele predicative si subiect. qu295k4241kuue Moartea lupului e sanatatea oilor. b. Verbele auxiliare- ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, dar si a diatezei pasive. Sunt auxiliare verbele : -a avea, a fi, a vrea. Verbul auxiliar a avea intra in structura urmatoarelor forme verbale: Modul indicativ , timpurile perfect compus si viitor popular:

Am platit datoria si tot dator am ramas Ai sa gresesti drumul.

Modul condotional-optativ, timpurile prezent si perfect; -Ar prind peste dar n-are undita. -As fi ales alta solutie. Verbul a fi se foloseste la formarea urmatoarelor timpuri: viitor anterior(indicativ) perfect(conjuctiv) perfect(conditional-optativ) perfect(infinitiv) Toate timpurile si modurile diatezei pasive: -prezent; -imperfect; -perfect simplu; -perfect compus; -mai mult ca perfect; -viitor. Verbele personale

Sunt verbele care pot avea subiect. Majoritatea verbelor sunt personale a da, a pleca, a deveni etc. In sange se preface datina. Copiii si nebunii spun adevarul. Cara apa-n Dunare. Verbele unipersonale- au forme doar pentru persoana a III-a si exprima actiuni atribute unor fenomene ale naturii, pasari, animale, planete: a miorlai, a necheza, a rasari: Soarele a apus de mult. Cainele latra cu furie. Verbele impersonale- autorul actiunii nu poate fi identificat, actiunea nu este facuta de o persoana, au forma numai pentru persoana a III-a singular: a trebui, a se cuveni, a se innopta, a tuna, a fulgera. Vara se innopteaza tarziu. Ploua de trei zile. De cele mai multe ori dupa verbele impersonale urmeaa, in structura frazelor, o subiectiva: Deseori se intampla / sa-i vezi in parc/. Parea / ca-n somn un inger ar trece prin infern/. Expresii verbale impersonale- sunt formate din verbul a fi si un alt adverb sau o locutiune adverbiala de mod cu rol de nume predicativ in cadrul constructiei: e greu, e normal, este posibil etc. Locutiuni verbale- grupuri de cuvinte care au inteles unitar care au valoarea unui verb: a sta in cumpana, a baga in sperieti, a trage nadejde, a lua partea, etc. Intr-o locutiune verbala este obligatorie prezenta unui verb. Acesta are rorul gramatical de a indica persoana, modul, timpul, numarul constructiei. Adu-ti aminte ca esti om! Verbele tranzitive- cele care pt avea complement direct: a auzi, a gasi, a canta, a prelungi etc. Daca intr-o propozitia nu apare un complement direct se poate verifica caracterul tranzitiv al verbului prin adaugarea unui atsfel de complement. Pentru un cui pierzi o potcoava. Unele verbe sunt dublu tranzitive adica au doua complemente directe. Verbele intranzitive- cele care nu pot avea un complement direct. Se uita soarele indarat, se strica vremea. Din aceasta categorie fac parte: -Verbele copulative A devenit de necunoscut. -Verbele de miscare Trenul pleaca la ora fixa.

-Verbele la diateza refexiva Se tine ca nevoia de om. -Verbele la diateza pasiva E stiut de mult ca om harnic. -Verbele impersonale Vara tuna si fulgera la munte. Atentie! Exista verbe care pot fi tranzitive, dar si intranzitive, in functie de context. In aceste cazuri si sensul lexical capata nuante diferite: Pleaca in vacanta. (intranzitiv- merge) Pleaca capul de rusine. (tranzitiv- apleaca, lasa) In fiecare dimineata alearga pe stadion. (intranzitiv- fuge) L-am alergat prin tot cartierul. (tranzitiv- am urmarit) Valorile verbului pot fi; -verb prdicativ -verb copulativ -verb auxiliar Conjugarile verbelor. Dupa terminatiile pe care le au verbele la infinitiv, acestea se grupeaza in partu conjugari: -Conjugarea I: -a: a tatona, a vindeca -Conjugarea a II-a: -ea: a parea, a sedea -Conjugarea a III-a: -e: a scrie, a duce -Conjugarea a IV-a: -i,i: a veni, a primi, a hotari. Diatezele verbeleor: Diatezele sunt forme pe care le iau verbele pentru a arata raportul dintre actiunea pe care o exprima si subiectul gramatical. Diateza activa Diateza reflexiva Diateza pasiva Modurile si timpurile verbelor Modul este forma pe care i ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul actiunea: reala, posibila, conditionala, poruncita. Timpul este categoria gramaticala care arata cand se realizeaza actiunea in raport cu momentul vorbirii. Modurile personale 1. Modul indicativ Prezent

 Imperfect Perfect simplu Perfect compus Mai mult ca perfectul Viitorul Viitorul anterior. 2. Modul conjunctiv 3. Modul conditional optativ 4. Modul imperativ Modurile nepersonale

1. 2. 3. 4.
munte.

Modul Infinitiv Modul Participiu Modul Gerunziu Modul Supin