SUBIECTE EXAMEN IGIENA SCOLARA

1.

Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltarea;

1.Factori materni: Anatomici: malformatii ale uterului, uter cicatricial, compresiuni exercitate de tumori genitale, bazin stramt, operatii pe sfera genital Hormonali: hipotiroidie, diabet; administrare de hormoni in cantitate crescuta: sexuali, suprarenalieni, insulina Reducerea aportului de oxigen necesar embrionului si fatului prin: afectiuni cardiovasculare, afectiuni pulmonare grave; anemii grave; afectiuni ale placentei Administrarea unor substante abortive: chinina, aminopterine, administrarea de sulfamide, antibiotic, supradozarea vitaminelor (vit A), administrarea de medicamente (talidomina, hidantonina, tiazide). Producerea unei agresiuni in primele 4 saptamani poate determina avortarea embrionului. Infectii cu virusuri dermatotrope (rubeola, herpes, varicela), cu virusuri neurotrope (vius poliomielitic, coxakie, citomegalovirus), infectii streptococice si stafilococice, gripa, sifilisul gravidei, toxoplasmoza, malaria ating dezvoltarea intrauterine a copilului Tulburari de nutritive ale gravidei si expunerea la actiunea razelor X, noxe chimice Conditiile de munca ale mamei: toxic, noxe chimice Dezvoltarea fizica a mamei: varsta, statura Comportamente cu risc: fumat, alcool, droguri 2. Factori genetici: determina variabilitatea individuala, particularitatile de sex, ritmul de crestere, caracteristicile de baza ale morfologiei diverselor rase umane, caracteristicile activitatii psihointelectuale (numarul, natura, pozitia principalelor conexiuni ale retelei nervoase, metabolismul cerebral. Inaltimea si greutatea se transmit poligenic. Sunt influentate capacitatile functionale ale organelor de simt. 3.Factori metabolici: Tulburari genetice ale metabolismului unor aminoacizi (fenilalanina, de exemplu oligofrenia fenilcetonurica), a sintezei proteinelor, a hidrocarbonatelor, a lipoizilor plasmatici; Defecte enzimatice in sinteza hormonilor tiroidieni, a steroizilor suprarenalieni, ale sintezei Hb Tulburari in metabolismul metalelor 4. Factori neuroendocrini: tiroida, gl. Suprarenale, genital. SNC regiunea hipotalamico-hipofizara. In primele stadia ale dezvoltarii embrionare si fetale, cresterea este stimulate de substante care sunt numite hormone tisulari sau protohormoni. Se admite, in genere ca procesul de crestere se face mai intai sub actiunea genetic si tiroidiana, iar hormonal somatotrop intervine la 3-4 ani. Hormonii androgeni intervin in cursul copilariei si devin preponderenti la pubertate. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltarea; (peristaltici sau mezologici) Climatic Geografic Lungimea membrelor inferioare este legata de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legata de climatul rece. Ex: eschimosii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea staturala a sugarului este mai scazuta in perioada octombrie-martie si mai rapida in martie-septembrie. Prescolarul si scolarul cresc mai mult in aprilie-iulie si cresc in greutate in august-septembrie. Alimentatia: ~ Obezitate in supraalimentatie. ~ Scadere in greutate si inaltime scazuta in deficit alimentar. ~ Este implicata in: imunogeneza, hormonogeneza, functii enzimatice. ~ Rol in ritmul de crestere si dezvoltare in momentul aparitiei dentitiei, nucleilor de osificare, maturizare pubertala. Lipsa alimentatiei in primul an de viata determina intarzieri in dezvoltarea neuropsihica. In urmatorii 2-7 ani IQ va fi mai mic cu 10-20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentatia in primii 3 ani de viata are mare importanta. Alimentatia scolarului si prescolarului se repercuta asupra maturitatii: au mai frecvent afectiuni acute si patologie cronica. Imbolnaviri acute si cronice. Actiune realizata prin: - Actiunea directa a agentului patogen la nivel celular se manifesta prin inhibarea mitozelor cu scaderea masei somatice. - Actiunea indirecta a agentilor patogeni, ce impiedica utilizarea factorilor nutritivi si accentueaza pierderile (boli intercurente acute). - Actiunea mediata a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care determina tulburari de crestere: nanism, casexie, obezitate, infantilism. Afectiunile cronice in perioada de crestere staturala determina tulburari morfologice si in perioada de crestere ponderala modificari metabolice. Locuinta. Locuinta insalubra sau suprapopulata creste mortalitatea infantila datorita scaderii spatiului, cresterii contactelor dintre indivizi, cresterii gradului de incarcare microbiana, scaderii ventilatiei. Apar tulburari de somn, de adaptare scolara, de comportament, scade randamentul intelectual. Actiunea mediului de viata urban si rural In mediul urban beneficiaza de alimentatie, locuinta, nivel de ingrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizica mai buna. Patologia neuropsihica este mai frecventa la copiii din mediul urban, datorita modelelor negative mai des intalnite. Conditii socio-economice ale populatiei Cel mai important este venitul pe persoana. Nivelul de instruire si cultura influenteaza calitatea ingrijirii copilului. Variabilitatea loco-regionala a dezvoltarii fizice Depinde de influenta factorilor economici, sociali, a nivelului de trai in diferite regiuni ale tarii. Ex: in Moldova sunt cei mai mici copii. 3. Prematuritatea-factori de risc 2.

Prematur = varsta gestationala sub 37 sapt + greutate sub 2500 kg Factori care influenteaza nasterea prematura: Afectiuni sau anomalii ale organelor genital Primiparitate, mai ales sub 16 ani Perioade indelungate de infertilitate ale unui cuplu Antecedente legate de sarcini pierdute, copii morti Factori psihici (nastere in afara casatoriei) ilegitimitatea Malnutritie Caractere ereditare ale mamei (statura mica <153 cm a gravidei) Sanatate, nutritia, varsta mamei Factori de mediu: radiatii ionizante, administrare de medicamente, substante toxice, infectii in perioada evolutiva. Factori de risc din mediul intern, intrauterin: tulburari endocrine (diabet, hiper sau hipotiroidie), incompetenta cervical sarcina multipla, placenta praevia Prognosticul nou-nascutului e determinat de greutatea la nastere si durata gestatiei. -mortalitate ridicata prin insuficienta respiratorie, boli pulmonare, hemoragie ventriculara, malformatii congenitale Dinamica dezvoltarii psihice a copilului subponderal Recuperarea deficitului de crestere intrauterina se face daca copilul beneficiaza de alimentatie corespunzatoare, daca nu exista afectiuni. Greutatea poate creste de 10 ori, la 3 ani ajunge la greutate normala. Recupereaza 46%. 17% ajung la normoponderali sau normostaturali, restul nu. Baietii recupereaza mai repede deficitul ponderal, iar fetele statural. Copiii prematuri sau dismaturi recupereaza deficitul, daca factorul de risc nu a intervenit in primele 26 de saptamani de gestatie: Cauze materne (apar dupa saptamana 26): Toxemia gravidei HTA cronica

Boli renale Malformatii de cord ale gravidei Diabet Malnutritie Consum de alcool si fumat Cauze placentare (apar dupa saptamana 26): Inflamatii sau leziuni de structura a placentei (infarct placentar) Placenta mica si ischemica Insertie necorespunzatoare a ombilicului Cauze fetale (apar pana in saptamana 26): Embriopatii sau fetopatii determinate de infectii virale (rubeola, herpes, CitoMegaloVirus) sau toxoplasmoza. Afectiuni cardiovasculare Sindromul de insuficenta de crestere intrauterina

4.

Sindromul insuficientei de crestere intrauterina: nou nascuti < 2500 g, mici pt varsta gestationala, situandu-se pe curbele de crestere intrauterina sub 3 percentile. Exista doua tipuri de crestere intrauterina deficitara: 1.Tip plat, tardiv: - are loc numai catre sfarsitul perioadei de sarcina cand predomina cresterea volumului celular (hipertrofia). Gradul de afectare al deficientelor organice e diferit: ficat, splina, timus, suprarenale sunt afectate precoce, iar schelet,cord,creier tardiv. - dezvoltarea perimetrelor craniene nu e mult influentata, distrofia fiind acuta sau disarmonica. - cauza materna si placentara intervine in etapa a doua de sarcina, influentand predominant dezvoltarea somatica: cap mare si corp mic. - recuperare buna neurologica si somatica. - beneficiaza de o alimentatie cantitativ crescuta si hipercalorica. - lapte matern: raport cazeina / albumina adecvat (65/35). La doua luni necesita 192 ml lapte / kg corp. 2.Tip simetric - are loc precoce in perioada de multiplicare celulara (hiperplazie), determinand o scadere totala a nr de celule. - distrofie cronica, armonica afectand talia, greutatea, perimetrul cranian, toracic. - prin urmare dezvoltarea craniului este afectata inca din etapa incipienta, copilul are un aspect simetric (somatic si cranian). - prognostic rezervat. - complicatii neurologice frecvente: - disfunctii centrale motorii: paralizie centrala - hiperactivitate - tulburari de atentie, invatare - tulburari comportamentale - recuperare grea

5.
Patologie:

Retinopatia prematurului

Factorii de risc in perioada prenatala sunt: infectii virale (rubeola), administrare de talidomida, actiunea radiatiilor ionizante, factori genetici. In perioada perinatala administrarea de oxigen cu presiune crescuta (peste 70-80 mmHg) produce o lezare a vaselor retiniene (retinopatie prematura-sdr de fibroplazie retrolentala). Alti factori de risc, in perioada postanatala: infectii cu gonococ, pneumococ, diabet zaharat ( da cataracta de permeabilizare), galactozuria sugarului, meningoencefalocel dezvoltat in orbita, hidrocefalie interna, distoza mandibulo-faciala ereditara (turicefalia) La nastere ochiul este bine dezvoltat si crescut in volum pana la varsta de 3 ani. Retina este dezvoltata cu exceptia regiunii foveale. Fibrele nervului optic se mielinizeaza pana la 4 luni, iar cortexul occipital se diferentiaza. La inceput, vederea este monooculara, devenind binoculara pana la 3 ani. Dupa 3 ani se perfectioneaza activitatea de analiza vizuala a formelor (apare dupa 7-8 luni) si dimensiunilor obiectelor si relatiilor spatiale. Se inregistreaza cresterea capacitatii de diferentiere a culorilor. La 6 luni percepe culorile de baza si dupa un an poate selecta obiectele dupa culoare. Retinopatia prematurului este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greuatate mica. Mult timp a fost considerata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii. Cercetarile din ultimii ani si tehnicile moderne de tratament si preventie utilizate au facut mari progrese in acest domeniu, conducand la scaderea numarului de cazuri de orbire la prematuri. Din copiii prematuri mai mici de 1800 gr la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90 % la cei cu varsta sub 28 saptamani. Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza: Varsta gestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si IV); Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina; Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces; Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp; Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange; Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia, insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale;

Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala, fumatul;

La nascutii prematuri, retina, ca si alte tesuturi din organism, nu este maturizata. Prezenta factorilor de risc determina o dezvoltare anormala a retinei care se transforma intr-un conglomerat de vase de sange aberante care mai tarziu se fibrozeaza, duc la formarea unor membrane in interiorul ochiului si dezlipirea de retina. Procesul evolueaza in cinci stadii (ultimul fiind dezlipirea de retina), debuteaza de obicei cam dupa primele doua saptamani de viata, iar leziunile finale, ireversibile, se stabilesc dupa 6 luni. Deoarece procesul degenerativ poate avea loc in zone diferite ale retinei, prognosticul si sechelele sunt diferite. De asemeni, gravitatea bolii depinde de cat de repede debuteaza si evolueaza aceasta degenerare. Astfel, copiii pot prezenta mai tarziu glaucom, strabism, miopie, ambliopie sau pierderea totala a vederii. Exista situatii cand glaucomul sau dezlipirea de retina poate apare la varsta adulta, dupa 20-30 de ani. Pematurii cu risc de retinopatie necesita consult oftalmologic dupa 3-4 saptamani de la nastere apoi controale periodice la 2-3 saptamani pentru evidentierea unor eventuale leziuni ale retinei inca din stadiile incipiente. Una din metodele de tratament pentru retinopatia prematurului (mai putin utilizata din cauza efectelor secundare nedorite) este crioterapia (procedeu de distrugere a zonei afectate din retina prin inghetare). O metoda cu mai putine efecte adverse decat prima, utilizata cu succes in maternitate sau centrele de oftalmologie, este laserul. Dupa operatie, copilul va face controale oftalmologice periodice.

6.

Alimentatia naturala avantaje, dezavantaje;

Alimentatia naturala este alimentatia prin care sugarul primeste in exclusivitate lapte de femeie in primele 4 luni de viata. Dupa unii autori (Lelong) alimentatia naturala este socotita o alimentatie de tranzitie ce asigura trecerea fara riscuri de la alimentatia placentara a fatului la cea diversificata a copilului. Accentuam asupra necesitatii alimentatiei natural avand in vedere calitatile superioare ale laptelui matern:

Furnizeaza o ratie echilibrata de nutrient necesari dezvoltarii psihosomatice corespunzatoare varstei Asigura o protective antiinfectioasa si antialergica prin Ig A secretorie, lactoferina, lizozim, macrophage. In laptele matern s-au pus in evident factori bifidus care stimuleaza cresterea bacilului bifidus din intestinul sugarului alimentat natural. Acest tip de microflora intervine in sinteza unor vitamine si aminoacizi esentiali, favorizeaza asimilarea Ca, Fe si vit D; favorizeaza dezvoltarea activitatii antigenice locale la suprafata mucoasei, participa la impermeabilitatea acestuia pentru microbe. De asemenea stimuleaza sinteza Ig si concentratia properdinei si a complementului reticulo-endotelial. De asemenea este o solutie economica.

Permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului si realizeaza o legatura afectiva intre mama si copil. Cancerul de san este mai rar, iar lactatia are effect contraceptiv: minim 2 ani intre sarcini. Dezavantaj: carenta de Fe, vitamina D si F, care pot fi corectate prin diversificarea alimentatiei la un copil de 4 luni. Varsta de intarcare a scazut la 3 luni din 1996 in Romania.

7.

Dezvoltarea ochiului si a vederii - 0-3 ani

La nastere ochiul este bine dezvoltat, mai creste in volum de 3 ori pana la varsta adulta. Cresterea postnatala in primii 3 ani de viata reprezinta din cresterea totala. Procesul de dezoltare al analizatorului visual in primele 4 luni consta in mielinizarea fibrelor nervului optic si diferentierea neuronilor din cortexul occipital. Retina este dezvoltata cu exceptia regiunii foveale la nastere; cornea creste putin pana la varsta adulta, cristalinul este mare si relative sferic. Desi gl lacrimala este matura la nastere, reflexul de lacrimare este absent in primele 2 luni de viata. Ochiul nou-nascutului este hipermetrop, pana la 3 ani vederea binoculara se organizeaza. Desi ochiul la nastere e sensibil la schimbarea culorilor, retina nu disune de conuri, abia la 6 luni este sensibila la culori, cu mare lungime de unda: rosu, portocaliu, galbem si la 18 luni la cele cu lungime de unda scurta; la 2 ani diferentiaza culorile fundamentale. La inceput, vederea este monooculara, devenind binoculara pana la 3 ani. Dupa 3 ani se perfectioneaza activitatea de analiza vizuala a formelor (apare dupa 7-8 luni) si dimensiunilor obiectelor si relatiilor spatiale. Reflexele fotomotorii, ciliar si cornean sunt prezente de la nastere. Nou-nascutul prezinta strabism fiziologic care se corecteaza in intervalul 3 luni-1an La 2 luni jumate poate urmari cu privirea un obiect in miscare. La 3 luni se constituie reflexe oculo-cefalogire. Perfectionarea senzatiilor si perceptiilor vizuale are loc pana la 7-8 luni si a reprezentarilor dupa aceasta varsta. Patologie: Factorii de risc in perioada prenatala sunt: infectii virale (rubeola), administrare de talidomida, actiunea radiatiilor ionizante. In perioada perinatala administrarea de oxigen cu presiune crescuta (peste 70-80 mmHg) produce o lezare a vaselor retiniene (retinopatie prematura). Alti factori de risc: infectii cu gonococ, pneumococ, diabet zaharat ( da cataracta de permeabilizare), galactozemia, meningoencefalocel dezvoltat in orbita.

8.

Dezvoltarea analizatorului auditiv - 0-3 ani;

La nastere, urechea este bine dezvoltata, la fel si nervul auditiv si legaturile sale cerebrale. La 4-5 ore dupa nastere nou nascutul diferentiaza tonurile muzicale. La 3 luni are reactii de clipire la zgomote neasteptate de 30 dB. Spre 12 luni se orienteaza catre locul de emitere a unor zgomote. De la 3 ani se pot face examene de acumetrie auditiva. Acuitatea auditiva normal reprezinta una din functiile cele mai importante care contribuie la dezvoltarea vorbirii, inteligentei, comportamentului psiho afectiv si social. Surditatea in primii 2 ani de viata duce la mutitate. Cauze de tulburari ale auzului: * Perioada prenatala: - Anomalii genetice autozomale: hiperprolinemia - Anomalii genetice gonozomale: sindrom Turner, trisomia D13, E17 * Perioada perinatala: - Nastere prematura sau prelungita - Vatamare cerebrala in cursul nasterii - Copii din incubatoare care fac zgomot mare si permanent - Meningita si encefalite - Traumatisme cerebrale - Hipotiroidismul Zgomotul mare intr-o incapere duce la tulburari in dezvoltarea auzului.

9.

Dezvoltarea statico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 ani;

Procesul de maturizare incepe cu segmentul cefalic si se desfasoara in sens cranio-caudal. 6-12 luni: dezvoltarea motricitatii si perfectionarea activitatii mainilor (prehensiune), a membrelor inferioare si a celei corporale. Controlul exercitat de scoarta cerebrala este slab, starea de inhibitie fiind redusa. Excitatiile mediului ambiant determina reactii motorii. Se remarca o stare de excitabilitate crescuta. Motricitatea corporala este mare: se ridica, se taraste, se aseaza, sta in picioare sprijinit, apoi singur. * Repere decubit dorsal: - la nastere capul reapauzeaza liber pe planul patului. La 15 zile fleacteaza capul lateral. La 3 luni mentine capul in plan median, la 4 luni isi ridica capul si umerii tinut de antebrate, la 6 luni se intoarce din decubit dorsal in decubit ventral. * Repere decubit ventral: La 1 luna ridica capul pt cateva clipe de pe planul patului, la 3 luni isi tine capul sprijinit pe antebrate, apoi ridica tr., la 8 luni se intoarce din decubit ventral in dorsal Posturi: la 3 luni isi mentine capul, la 6 luni sta in sezut sprijinit,la 7 luni sta in picioare tinandu-se de pat, la 8 luni se ridica singur la marginea patului, la 9 luni ramane in echilibru, face primii pasi sprijinit, la 23 luni se poate deplasa independent, nesigur. La 15 luni se ridica, se aseaza singur, se apleaca pt a lua un obiect. La 18 luni merge lateral pe varfurile picioarelor cu baza mare de sustinere, avand un mers topait. La 24 luni poate urca si cobori scari, merge in linie dreapta. La 27 luni sare, se catara, trece peste obstacole. 30-33 luni merge pe varfuri, in linie dreapta, sta intr-un picior, creste viteza de deplasare. 36 luni alearga, coboara si urca scara alternand picioarele. Patologic asimilarea motricitatii statico-posturale si de deplasare peste 18 - 22 luni. Principalele achizitii motorii - control pozitie capului fata de trunchi si a pozitiei trunchiului. - stationare asezat - incercari de ortostatism - deplasari in ortostatism fara sprijin - imbunatatire echilibru, perfectionare mers - deplasare prin alergare, cresterea abilitatilor de deplasare in linie dreapta.

10.

Dezvoltarea vorbirii;

Limbajul vorbit se dezvolta in cazul integrarii functionale si anatomice a creierului si analizatorilor. Nou-nascutul reactioneaza prin tipat monoton ca mod de semnalizare a unor nevoi sau afecte. Mai tarziu tipatul devine modulat, el reprezinta pentru mama o forma de semnalizare puternica si prin comportamentul ei influenteaza calitatea tipatului. Un copil normal inca din primele luni reactioneaza, linistindu-se la auzul vocii mamei. Afectarea auzului chiar si partiala duce la tulburari de vorbire. * Evolutia: - prima luna: tipat monoton, rudiment de comunicare. - dupa 3 luni: tipat modulat (gangurit) - 6 luni: gangurit diferit in functie de limba vorbita de adultii din jur, articuleaza primele grupe de cuvinte (mama, tata) - 7 luni: reactii la cuvintele rostite de cei din jur, totusi nu le poate pronunta - 1 an: pronunta primele cuvinte, cu exprimare eliptica Fetitele vorbesc mai devreme decat baietii. Bilingvismul intarzie dezvoltarea vorbirii. * Dificultati: - dislalia fiziologica pana la 3 ani. Pronuntia corecta depinde de familie. - intarzieri in aparitia limbajului. Baietii prezinta mai frecvent tulburari de pronuntie.

11.

Tulburari de vorbire;

o Dislalia fiziologica pana la 3 ani. Pronuntia corecta depinde de familie. o Intarzieri in aparitia limbajului. o Baietii prezinta mai frecvent tulburari de pronuntie. Dislalii- etiologie: fiziologica,functionala, cu fond intelectual normal, cu retard mental, senzoriala, sociogena, organica, audiogena, mecanica. Tulburari cantitative: dislalii monofonematice, polifonematice (apare in cheilognatoschizis) si universale. Dislalii calitative: afonemie, parafonemie, disfonemie Se dezvolta limbajul vorbit, cu perfectionarea fonetica si diminuarea tulburarilor de pronuntie. Ulterior, creste fondul lexical (in functie de nivelul intelectual al familiei: 600 - 1000 cuvinte la nivel scazut, 3000 cuvinte la nivel mediu). Limbajul se perfectioneaza din punct de vedere fonetic, sintactic. Tulburarile de vorbire: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, avand cauza o tulburare functionala episodica, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator). Balbismul are mai multe forme:

Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la inceputul cuvantului, datorita unor succesiuni de contractii musculare rapide si ritmice. Balbism tonic: apare datorita unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale articulatorii si respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme dupa care izbucneste. Balbism tonico-clonic

Balbism de inhibitie : perioade lungi de tacere inaintea sau pe parcursul discursului. Balbismul se poate insoti de: ` Sincinezie: miscari parazite ` Grimase ` Clipsare(s) buze, clipit ` Reactii vegetative: roseata fetei, transpiratii, tahicardie. Terapia se realizeaza prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic

12.

Comportamentul cognitiv in perioada 0-3 ani;

Functiile cognitive de baza: atentie, perceptie, reprezentare. Memoria si gandirea se dezvolta progresiv. Atentia La un nou-nascut atentia este captata de stimuli pentru scurt timp (5-7 minute pana la 3 ani). Este labila, difuza, involuntara. - 2 luni: reactioneaza la sunete si priveste obiectele din campul vizual - 3 luni: exploreaza atent obiectele - un an: interesat de detalii Perceptia Este prezenta de la nastere. La 6 saptamani prezinta interes pentru imagini simple: biberon. Spre 6 luni, procesele perceptive trec de stadiul senzorial (tact, gust, miros) spre manipularea obiectelor. La un an percepe si reproduce gesturi si acte simple. Perceptiile au la baza invatarea. 3 faze (Brunner) reprezentare prin actiuni, pe baza utilizarii senzoriale, prin cuvinte. Memoria Este activa, involuntara, cu mare capacitate de retinere, in special cea verbala. Gandirea 0=18 luni = coordonari senzorio motorii ca raspuns la actiunea mediului.

13.

Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolari;

Etapa prescolara reprezinta perioada de la 3 la 7 ani, care se imparte in: ~ 3-4 ani: prescolar mic ~ 4-5 ani: prescolar mijlociu ~ 5-7 ani: prescolar mare Dezvoltarea prescolarului depinde de ingrijirea in familie si de calitatea ingrijirii medicale. Dezvoltarea fizica Creste in inaltime cu 6.5 cm anual si in greutate cu 2 kg anual. Nivelul dezvoltarii in inaltime si greutate este mai scazut in mediul rural decat in urban (2-3 cm inaltime si 0.5-2 kg greutate). Ritmul de crestere se mentine in aceasta perioada pentru greutate si pentru dezvoltarea in lungime si grosime a membrelor. Ex: la copilul de 6-7 ani planta, gamba si coapsa au lungimea de 2.5 ori mai mare decat la nastere. Membrele superioare isi continua dezvoltarea cu cea a centurii scapulare, mai bine dezvoltata la baieti. Se dezvolta musculatura mainii, datorita scrisului. La nivelul craniului si toracelui diametrul anteroposterior si transvers se dezvolta concomitent si cu aceeasi viteza. Nucleii de osificare vizibili pe radiografia de pumn: ~ 3 ani: piramidal ~ 4 ani: semilunar ~ 5 ani: scafoid ~ 6-7 ani: trapez si trapezoid O alimentatie saraca in proteine si vitamina D provoaca o dezvoltare deficitara, ca si in cazul familiilor cu locuinte insalubre, fara lumina. Copii din zone poluate prezinta mai frecvent rahitism. Musculatura prescolarului este slab dezvoltata. Raportul dintre greutatea musculara si masa corporala este de 27%. Musculatura prescolarului este mai bogata in apa si mai saraca in proteine. Se observa o asimetrie de dezvoltare a sistemului muscular: se dezvolta mai mult flexorii decat extensorii, aparand dificultati functionale. Astfel, suporta cu greutate efortul static si cel dinamic. Musculatura se dezvolta centrifug: mai intai a centurilor, apoi cea a extremitatilor. Dupa 7 ani capata o mai mare rapiditate in miscari si se reduce neindemanarea. Imperfectiunea motorie este mai evidenta la fuga sau la mers in linie dreapta. Se stabilizeaza lateralitatea si schema corporala. Schema lateralitatii poate fi omogena (rar sau neomogena (ochi drept, ureche dreapta, mana stanga, picior stang). Situatia favorabila este cand sunt implicate ochiul si mana de aceeasi parte, rezultand o buna coordonare oculo-kinestezica. Copii cu tulburari de scris au lateralitate neomogena. Testarea lateralitatii se face: ` ochi: carton cu un orificiu central, copilul este pus sa vada obiecte de pe o etajera ` ureche: ceas pe care il asculta ` picior: e pus sa loveasca o mingie ` mana: plierea unei hartii. Se insuseste schema corporala: cunoasterea partii drepte si stangi a propriului corp sau a examinatorului. Examinari facute la intrarea in clasa I, pentru a nu se ajunge la esec scolar: - 3 ani: deseneaza un cerc dupa model - 4 ani: deseneaza un patrat dupa model - 5 ani: deseneaza un triunghi dupa model - 6-7 ani: deseneaza un romb dupa model (cel mai greu). Examenul clinic si al dezvoltarii neuropsihice duce la orientarea prescolara si scolara a copilului. Sindromul nefrotic, TBC pulmonara, hepatita in ultimele 12 luni duc la intarzierea inceperii scolii. Deficiente senzoriale si motorii indica o scoala ajutatoare.

14.

Lateralitatea si schema corporala;

Dominanta emisferica, determinata genetic se manifesta prin asimetrie functionala, lateralizare de dreapta sau stanga Procent stangaci 4-6%. Dupa 7 ani capata o mai mare rapiditate in miscari si se reduce neindemanarea. Imperfectiunea motorie este mai evidenta la fuga sau la mers in linie dreapta. Lateralizarea intereseaza mana, ochiul, piciorul, urechea si poate fi omogena sau alterna, incrucisata. Stangacii antrenati functional pot utliza ambele maini, contrangerea lor de a lucra numai cu mana dreapta determina tulburari de activitate de mica motricitate (tulburari scris-citit)

Se stabilizeaza lateralitatea si schema corporala. Schema lateralitatii poate fi omogena (rar) sau neomogena (ochi drept, ureche dreapta, mana stanga, picior stang). Situatia favorabila este cand sunt implicate ochiul si mana de aceeasi parte, rezultand o buna coordonare oculo-kinestezica. Copii cu tulburari de scris au lateralitate neomogena. Testarea lateralitatii se face: ochi: carton cu un orificiu central, copilul este pus sa vada obiecte de pe o etajera ureche: ceas pe care il asculta picior: e pus sa loveasca o mingie mana: plierea unei hartii. Se insuseste schema corporala: cunoasterea partii drepte si stangi a propriului corp sau a examinatorului. Probele de evidentiere a lat sunt taping, distribuirea unor cartonase pe masa, efectuarea unor desene simple, lovirea unei mingi cu piciorul privirea unui obiect indepartat printr-un carton. Tulburari de vorbit, citit, scris sunt mai frecvente la stangaci.

15.

Tulburari de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari de atentie);

Hiperkinezia Este o activitate motorie excesiva, neatentie, impulsivitate verbala. Este exacerbata pentru stimuli excitanti din mediu (serbari). Sindromul este de 4 ori mai frecvent la baieti. Apare la 5-20% din populatie. Poate persista in clasele primare. Cauzele hiperkineziei: - educatia slabeste - disfunctie cerebrala minora: traumatism la nastere - sechela dupa boli ale SNC: meningite, encefalite - epilepsie - cauze familiale Poate insoti autismul si se asociaza cu retardare

16.

Statura mare cauze

Cand talia depaseste media plus 3 consideram ca ea este mare. ( 195-198 cm baieti, 176-178 cm fete) Inaltimea excesiva ridica probleme psihologice, dificultati in procurarea obiectelor de imbracaminte, in stabilire relatiilor cu sexul opus. Cauze: - constitutionale - boli endocrine: gigantism hipofizar, eununchoidism gonadal, testiculul feminizat - boli nutritionale obezitate cu inaltime mare - boli cromozomiale: sdr Klinefelter, sdr Marfan, homocistinuria - gigantism cerebral

17.

Statura mica cauze

Cresterea in inaltime se realizeaza sub influenta unor factori exogeni si enogeni dintre care hormonul somatotrop este cel mai cunoscut. Inainte de varsta de 1 an cresterea e dirijata de factorii intrauterine, iar la pubertate intra in actiune hormonii sexuali. Tulburarile de crestere in inaltime se impart in 3 grupe: talie mica intrinseca, crestere intarziata si crestere incetinita. Cauze: statura mica de cauza familial nanism primordial (crestere intruterina intarziata determinata de factori peristatici, dar si aberatii cromozomiale sau sdr dismorfice) aport caloric si proteic insuficient, sdr de malabsorbtie (celiakie, fibroza chistica de pancreas, diaree trenanta, colita ulceroasa, ileita regionala) boli cronice grave: IRC, IH cronica, abenii cronice, talasemii, boli digestive cronice factori psiho-sociali: tulburari emotionale severe, lipsa afectiune din partea anturajului factori endocrini: tulburari secretie ale somatotropului, insuficienta hipofizara datorata traumatismelor, neoplazii, hipotiroidism, pubertate precoce malformatii cerebrale displazii osoase prin anomalii de dimensiune a membrelor, trunchiului, capului (nanism disproportionat) Greutate mica cauze aport caloric si proteic insuficient pt nevoile de crestere, hipolactatie materna, alimentatie artificiala, deficitara cantitativ si calitativ, subnutritie iatrogena prin alimentatie dirijata, anorexie, varsaturi cronice, diaree trenanta boli organice: retard mental, cheilognatopalatoschizis, fistula esotraheala, gastrosomie (stricturi esofagiene post caustice) defecte de absorbtie si asimilare a alimentelor din: fibroza chistica de pancreas, celiakie, sdr de malabsorbtie boli cu metabolism crescut sau defect de utilizare a alimentelor: copil foarte agitat, boli infectioase febrile, infectii respiratorii si renale cronice, boli febrile de colagen, neoplazii, hipertiroidism (f rar) boli cronice grave insotite si de anorexie: boli congenitale de cord, IResp cu hipoxie cronica, IH si IRC, anemii hemolitice, glicogenoze, boala Gaucher, hipercalcemia idiopatica erori innascute de metabolism: sdr. De Toni-Debre Fanconi, intoleranta ereditara la fructoza, galactozemie, homocistinurie, tirozemie congenitala. boli neurologice: sdr diencefalic de cauza tumorala, sdr postencefalic copil neglijat cu deficiente de stimulare psihoemtotionala Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) cauze

18.
o o o o o o o o

19.

Obezitatea poate fi hipercelulara (nr mare de adipocite) sau hiperplastica ( crestere dimensiuni adipocite). Cu cat obezitatea e mai severa, cu atat creste riscul persistentei ei. factori endogeni, predispozitie la obezitate (sdr genetice Prader Wili, sdr Alstrom, sdr Lawrence Moon) factori de mediu: aport alimentar excesiv prin obiceiuri alimentare familiale, etnice, exces de lipide in alimentatie, climat familial ( parinti divortati, parinte unic, hiperdependente, gratificatii orale) boli endocrine: cushing, hipotiroidism, tumora hipotalamica encefalite, meningite traumatisme craniene severe retard mental, handicap fizic sau copii imobilizati multa vreme la pat

20.

Pubertatea normala la fete;

Pana la 8-9 ani exista o dezvoltare lenta a uterului. Dupa 9 ani cresterea este rapida, incat la 10-11 ani se inregistreaza dezvoltarea miometrului, secretie vaginala cu pH acid, o crestere mai evident in greutate, cresterea intense a inaltimii si aparitia fenomenului de telarha (cresterea sanilor care se face in decurs de 2-3 ani) si pubarha (pilozitatea pubiana nu depaseste simfiza pubiana realizand dispozitia feminine triunghiulara); iar pilozitatea axilara apare la 1 an dupa cea pubiana. La 11-12 ani continua cresterea glandei mamare si a organelor genitale interne si se externe. Creste bazinul si apare pilozitatea axilara. La 12-14 ani apare primul ciclu lunar (menarha) care apare la 2 ani de la inceperea cresterii. Secretia de estrogeni devine ciclica cu aprox 1 an inaintea primei menstruatii, iar ovarul creste in dimensiuni cu 2 ani inaintea ei. Acest moment este legat de factorul genetic sub actiunea caruia se realizeaza maturizarea centrilor nervosi viscerali. Conditiile de viata (stres psihic, nivel cultural si educational) pot intarzia declansarea pubertatii.

Dizarmonii evolutive: dezechilibru tireo-ovarian, gusa puberala (modificare trecatoare insotita de hipertrofie, uneori poate necesita tratament). Maturizarea pubertala precoce determina dezadaptari de la viata de colectivitate: creste rapid in inaltime, ceea ce duce la dizarmonie staturo-puberala, fatigabilitate exagerata, colaps ortostatic, albuminurie ortostatica.

21.

Pubertatea normala la baieti;

Pana la 8-9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificari legate de procese de crestere care sunt evidente la 10-11 ani, cand se inregistreaza o crestere a organelor genitale interne si externe, dar sunt si baieti la care acest process apare abia la 14 ani (factor familial). Dezvoltarea pilozitatii pubiene (pubarha) incepe imediat dupa debutul dezvoltarii organelor genital si rar precede acest process. O data cu instalarea pubertatii se manifesta cresterea intensa a inaltimii (12 ani). La 12-13 ani se instaleaza secretia prostatica. Catre 13 ani apar dicrete fenomene de telarha (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnanta si precoce la fete. La 14-15 ani apare pilozitatea axilara iar pilozitatea pubiana e de tip feminine, se schimba vocea (prin cresterea cartilajului tiroid si cricoid) si se noteaza uneori fenomene de ginecomastie si acne juvenila. La 15-16 ani celulele gonadice sunt mature si apare pilozitate facial si a membrelor. La 16-17 ani pilozitatea pubiana capata aspect masculin si dispar fen. de ginecomastie. La 17-19 ani incepe osificarea cartilajelor de conjugare. S-a constatat ca exista o concordant deplina intre gradul de maturizare sexual si varsta osoasa. Dizarmonii evolutive: tendinta la obezitate, aspect corporal ginoid, ginecomastie. Trasaturile masculine apar dupa 10-15 ani.

22.

Pubertate tardiva;

Absenta dezvoltarii sexuale la o varsta care depaseste 2 deviatii standard limita superioara admisa in tabelele lui Tanner defineste pubertatea intarziata. Sunt inclusi in aceasta categorie baieti la care marirea testicolelor nu a inceput la varsta de 14 ani si parul pubian nu a aparut la varsta de 14 ani.

23.

Pubertate precoce;

Aparitia semnelor secundare de sexualizare inainte de 8 ani la fetite si de 10 ani la baieti este denumita pubertate precoce si ea poate fi complete (adevarata), daca apare sub influenta secretiei unor gonadotropi de origine hipofizara sau hipotalamohipofizara sau pubertate falsa pseudopubertate precoce daca caracterele sexual apar detereminate de gonade sau de glanada suprarenala fara a fi stimulate de hormone gonadotropi hipofizari.

24.

Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile sursa de infectie

Sursa de infectie = organisme ce asigura supravietuirea / multiplicarea si diseminarea unui agent patogen in mod direct spre organism sau prin intermediul unor cai de transmitere. Factori favorizanti: climatici (geografici), conditii de viata, poluarea atmosferica. Sursa de infectie prezinta caracteristici legate de agresivitatea agentului patogen si de caile de eliminare (unice sau multiple; eliminarea se face prin produsi fiziologici sau patologici). Exemple: Omul bolnav cu forma clinica tipica Omul cu forme atipice de boala (cea mai periculoasa forma) Copilul sau adultul purtator de germeni (aparent sanatos) Purtator preinfectios (viitor bolnav): rujeola, rubeola, varicela, meningita, hepatita epidemica Purtator sanatos, care are un anumit grad de imunitate, o rezistenta buna, nu prezinta boala, dar o transmite Purtator sanatos temporar Purtator sanatos cronic * Face boala * Ramane ani de zile purtator sanatos: purtator de streptococ s-hemolitic Fosti bolnavi: dupa vindecare clinica pot elimina continuu sau intermitent germeni, fiind un pericol petru cei din jur daca nu sunt cunoscuti. Animale bolnave, inclusiv pasarile. Copiii se contamineaza prin contactul cu animalele de casa. Animale purtatoare de agenti patogeni: purtatori preinfectiosi, sanatosi sau convalescenti. Artropodele sunt foarte importante, reprezinta vectori biologic activi, pentru ca ele asigura multiplicarea, dezvoltarea unor germeni, sunt cai de transmitere prin transport si inoculare (tantar, paduche, capusa, purici). Consta in impiedicarea patrunderii sursei de infectie in colectivitate prin: - Triaj epidemiologic, care se face zilnic in cresa si gradinita si semestrial in scoala. - Controlul accesului persoanelor straine - Evidenta si controlul starii de sanatate a personalului (profesori, personal din alimentatie). - Organizarea si respectarea circuitelor colectivitatilor - Existenta si functionarea izolatoarelor si infirmeriilor. - Supravegherea intensa a purtatorilor de germani si cautarea celor nedepistati.

25.

Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile calea de transmitere

Contaminarea reprezinta contactul pasiv dintre suportul animat (tegumente, mucoase, insecte) sau neanimat (aer, apa, sol, alimente, obiecte). Indepartarea prin mijloace cunoscute de pe suport se numeste decontaminare, si se realizeaza mai usor pentru neanimate. Caile de transmitere sunt directe si indirecte. Germenii cu rezistenta scazuta se transmit direct (rujeola, rubeola, varicela, gripa): contact fizic, inhalare, sarut, muscatura, transfer transplacentar, transfuzii, utilizarea unor obiecte personale, instrumente chirurgicale. Calea indirecta implica mijloace mai complexe, combinatii aer-apa-sol, prin maini, insecte. Aerul are rol important in transmiterea bolilor, prin inhalarea picaturilor septice (tuse, stranut, vorbire), nucleolilor septici, prafului. Prin sol se transmit bacterii sporulate, forme vegetative, paraziti. Scaderea calitatii apei este un mijloc prin care se transmit diferite afectiuni: contaminarea apei in momentul distribuirii, poluarea apei direct sau indirect. Se realizeaza prin: - izolarea grupelor de copii prin incaperi folosite de acestia (22-24 de copii). - incaperi separate pentru: activitate, somn, prepararea hranei, spalarea si dezinfectiei imbracamintei. - intarzierea sau controlul circulatiei copiilor intre grupe. - evitarea supraaglomerarii prin respectarea circuitelor - izolarea individuala prin folosirea stricta a: jucariilor, echipamentului sportiv, toaleta - limitarea numarului de copii in dormitoare, banci - evitarea utilizarii paturilor suprapuse - controlul sistematic al curateniei incaperilor si asigurarea ventilatiei - asigurarea controlului bacteriologic si chimic al aprovizionarii cu apa. - controlul salubrizarii incaperii, transportului si distribuirii alimentelor. - supravegherea conditiilor de indepartarea reziduurilor (lichide si solide).

26.

Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile organismul receptiv

Starea fiziologica si patologica a organismului In perioada de crestere orice organism este mai vulnerabil. Cand organismul este bolnav, rezistenta este scazuta si receptivitatea crescuta. Rezistenta poate fi nespecifica (generala a organismului) sau specifica (depinde de prezenta anticorpilor). Imunitatea este naturala si artificiala. Imunitatea naturala se realizeaza fara interventia omului. Este caracteristica speciei, cu exceptia zoonozei. Poate fi pasiva (transfer placentar, pentru primele 2-6 luni) si activa (obtinuta in urma formei tipice / atipice de boala). Imunitate artificiala se realizeaza prin vaccinare (activ) sau prin administrare de anticorpi (pasiv). Se realizeaza prin:

Cresterea rezistentei nespecifice:

Alimentatia corespunzatoare a copilului Calirea organismului prin activitate fizica Regim rational de activitate si odihna Educarea copiilor pentru respectarea unui minim de igiena

Cresterea rezistentei specifice Intocmirea calendarului pentru vaccinari. Se face in functie de: - Imunitatea naturala sau dobandita - Varsta copilului: receptivitate maxima in primii 3 ani de viata, dupa care se fac revaccinari. Schema se face pentru vaccinare primara si rapeluri. * Stabilirea unui indice de cuprindere (raportul dintre numarul de copii vaccinati si programati) cat mai mare, apropiat de 100%. Contraindicatii vaccinare: * Temporare: copii bolnavi, febrili, in perioada de incubatie, cu TBC evolutiva, copii ce fac tratamente cu imunosupresive, cu diabet zaharat decompensat. * De lunga durata: leucemie, limfoame, ciroza, sindrom nefrotic, insuficienta renala cronica, afectiuni neurologice grave. Nu trebuie contraindicati copii cu malnutritie. Pot apare reactii postvaccinale: locale (roseata si tumefactie la locul injectarii) si reactii generale: ` Abces steril la locul de injectare ` Reactii alergice: eruptii cutanate, edem glotic, edem al fetei, soc anafilactic. ` Dureri articulare ` Reactii grave: osteita, osteomielita, septicemii, sindrom toxico-septic.