Facultatea de stiinte Economice, Juridice si Administrative Specializarea: Economia comertului, turismului si serviciilor

STAIUNEA TURISTIC BILE TUSNAD SI MPREJURIMILE. POTENIAL TURISTIC SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE 2008

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG.MUREs

LUCRARE DE LICEN___________

FACULTATEA DE sTIINE ECONOMICE,JURIDICE sI ADMINISTRATIVE

Candidat (a) Gal Eniko Eva Specializarea : Economia comertului, turismului si serviciilor Anul absolvirii : 2008
Conducatorul stiintific : Viza facultatii

Lector Dr. Hadrian V- Contiu

a) Tema lucrarii de licenta :

STAIUNEA TURISTIC BILE TUSNAD SI MPREJURIMILE. POTENIAL TURISTIC SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

b) Problemele principale tratate :

Istoria statiunii Potential turistic natural Potential turistic antropic Baza materiala a statiunii Activitati turistice practicate Propuneri de circuite din Baile Tusnad Perspective de dezvoltare
c) Bibliografia recomandata : 1. Benedek, J., Dezsi, st., Analiza socio-teritoriala a turismului rural din Romnia din perspectiva dezvoltarii regionale si locale, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2006

2. Benedek, J., Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala, Editura Presa 3. Cndea, Melinda, Erdeli, G, Simon, Tamara, Romnia potential turistic si turism, Editura Universitatii Bucuresi, 2000 4. Cndea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina, Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 5. Cocean, P., Geografia Turismului, Editura Carro, Bucuresti, 1996 6. Cocean, P., Geografia turismului romnesc, Editura Universitatii Ecologice, Deva, 1998 7. Cocean, P., Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1999 8. Dinca, Gloria si colab., Glosar de termeni utilizati n geografia turismului, n Lucrarile celui de al II-lea Colocviu National de Geografia Turismului, Bucuresti, 1971 9. Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2005 10. Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romniei, Editura Univ. Bucuresti,1996 11. Farcas, I. si colab., Indicele climatic turistic. Aplicatii la teritoriul RSR, Sudia UBB, 1, ClujNapoca,1968 12. stef, T., Tripon, A., Runcan, P.st., Contiu, H.-V., Iorgulescu Polimeni, Raluca, Animare rurala si turism rural durabil, Editura University Press, Trgu Mures,2007 13. Teodoreanu, Elena, Bioclima statiunilor balneoclimaterice din Romnia, Editura SportTurism, Bucuresti,1984 14. Teodoreanu, Elena, Bioclimatologie umana, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 2002 15. Teodoreanu, Elena, Geografie medicala, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 2004
d) Termene obligatorii de consultatii :

04.02.2008 10.03.2008 21.04.2008 05.05.2008 20.05.2008 27.05.2008 04.06.2008 07.06.2008

e) Locul si durata practicii :

Baile Tusnad- deplasare pe teren in perioada 12-14. 04.2008

Primit tema la data de : Termen de predare : 12.06.2008 Semnatura sefului de catedra Semnatura candidatului Semnatura conducatorului

CUPRINS SCOPUL LUCRRII I. II. III. INTRODUCERE ISTORICUL STAIUNII

POTENTIALUL TURISTIC NATURAL

III.1. Potentialul geomorfologic III.2. Potentialul climatic III.3. Potentialul hidrografic III.3.1. Factorii naturali de cura III.3.2. Compozitia chimica a izvoarelor captate III.3.3. Mineralizarea izvoarelor din Baile Tusnad III.3.4. Indicatii terapeutice III.4. Potentialul biogeografic

III.5. Atractii turistice naturale in zona statiunii Baile Tusnad

IV.

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

IV.1. Definitia potentialului turistic antropic IV.2. Componentele potentialului turistic antropic

IV.3. Potentialul turistic antropic al zonei Baile Tusnad si mprejurimi

V.

BAZA MATERIAL A STAIUNII

V.1. Structurile de cazare si alimentatie publica V.2. Dotari pentru agrement si refacerea sanatatii V.3. Cai si mijloace de transport turistic V.4. Adrese utile din Baile Tusnad

VI.

ACTIVITI TURISTICE PRACTICATE

VI.1. Drumetii din statiunea Baile Tusnad. mprejurimile VI.2. Drumetii de la Cabana Lacul Sfnta Ana

VII.

PROPUNERI DE CIRCUITE DIN BILE TUsNAD

VII.1. Excursii in circuit cu autocarul sau cu autoturismul VII.2. Trasee turistice pe cale ferata VII.3. Drumetii pe trasee montane

VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE STATIUNII SI REGIUNII

VIII.1. Promovare prin agentiile de turism si organizatii VIII.2. Promovare si dezvoltare prin Organizatia Ecologica ACCENT VIII.3. Promovare si dezvoltare prin evenimente organizate

IX.

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE :

Anexa 1 Oferte Speciale Anexa 2 Album Foto Anexa 3 Pliante

SCOPUL LUCRRII
n aceasta lucrare am ncercat sa fac o prezentare de ansamblu a potentialul turistic al localitatii Baile Tusnad precum si perspective de dezvoltare al acestuia.

Am ales aceasta tema, pentru ca am vizitat de mai multe ori aceasta statiune harghiteana si am fost impresionata de frumusetea acestei zone a tarii si de ospitalitatea si prietenia localnicilor. Consider ca este o zona cu un potential turistic ridicat care merita valorificat. n prima parte, voi trata potentialul natural si antropic al localitatii, evolutia paleogeografica, alcatuirea geomorfologica, climatica, hidrografica, biogeografica ct si istoria statiunii. n a doua parte, am urmarit localitatea din punct de vedere turistic. Am descris baza tehnicomateriala, fluxul turistic, precum si activitatile turistice practicabile. In ultima parte a lucrarii am tratat cteva perspective de dezvoltare a statiunii. Ca metode pentru efectuarea lucrarii, am consultat bibliografia existenta n biblioteci n legatura cu problema abordata si apoi observarea directa: m-am deplasat si documentat la fata locului unde m-am interesat de situatia actuala a statiunii.

I.

INTRODUCERE

POZITIA GEORGRAFICA A STATIUNII

Statiune balneoclimaterica renumita, situata in partea central-estica a Romaniei, amplasata la o altitudine de 650 m la poalele masivului vulcanic Harghita, in jurul Lacului Ciucas de pe malul stang al Oltului, Baile Tusnad, este una dintre cele mai frumoase statiuni montane nu numai din judetul Harghita,dar si din tara, beneficiaza de un climat subalpin, cu aer curat, ozonizat si temperatura media anuala de 6oC. Pe langa posibilitatile de tratament cu ape minerale carbogazoase, mofete (emanatii naturale de CO2) aerosoli, exista si o gama larga de posibilitati de agrement - lacul Ciucas - si excursii pe jos la lacul vulcanic Sfanta Ana. Orasul Baile Tusnad se afla pe valea Oltului superior, ntr-unul din interesantele defilee pe care acesta le-a sapat n rocile dure vulcanice ce alcatuiesc muntii care separa depresiunile Ciuc (n Nord) de Brasov (n Sud). Cei doi munti care strajuiesc defileul Pilisca (n Vest) si Ciomatul (n Est) apartin Muntilor Harghita. Statiunea de importanta internationala se afla intr-un loc deosebit de frumos, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomatul, in mijlocul unor paduri de brazi si foioase, beneficiind de un aer deosebit de curat, foarte bogat in ioni negativi. Ciomatul este cea mai tanara formatiune vulcanica din Carpati. Aici fenomenele postvulcanice sunt foarte active, un factor important in viata statiunii Baile Tusnad. Cursul de apa principal al statiunii este Oltul. Administrativ, orasul apartine de judetul Harghita, fiind n imediata vecinatate a judetului Covasna. De altfel, limita sudica a sa coincide cu o mica parte din hotarul dintre cele doua judete.

Prin oras se intersecteaza meridianul de 250 52 longitudine estica si paralela la 460 9 latitudine nordica. Teritoriul orasului se ntinde de-o parte si de alta a Oltului, nglobnd o mica portiune prin defileu. Prin suprafata sa de numai ctiva km2 se nscrie ca cea mai mica asezare urbana din tara noastra, denumita si Mica Elvetie, datorita faptului ca este cea mai mica statiune balneara din tara. A fost declarat oras in anul 1968. In 1992 a avut 1953 de locuitori. Ea are ca vecini doua localitati vechi: n Nord comuna Tusnad, iar n Sud (n judetul Covasna) comuna Malnas (satul Bixad). Valea Oltului a fost nca din cele mai vechi timpuri o nsemnata artera de comunicatie din care se desprind alte drumuri, mai ales n sudul defileului. Ele permit legaturi lesnicioase, usurnd mult sosirile sau plecarile din statiune. Orasul Baile Tusnad se gaseste la distante mici n raport cu unele centre urbane nsemnate (32 km fata de Miercurea Ciuc, 35 km fata de Sfntu Gheorghe, 72 km pna la Brasov 35 km de Baraolt) din Carpatii Rasariteni, dar si la distante acceptabile (100 300 km) de orasele din partea centrala si sud estica a tarii. Situarea geografica se dovedeste a fi extrem de favorabila stimularii unei intense activitati balneo turistice si poate pe undeva explica de ce Baile Tusnad stau n atentia multor iubitori de natura, care-si fixeaza pentru sejur sau sfrsit de saptamna aceasta regiune. Este singurul oras din Ciucul de Jos.

Harta turistica a orasului Baile Tusnad Sursa: www.tusnadturism.ro/baitus.htm

II.

ISTORICUL STAIUNII

Valea Oltului si spatiul depresionar au constituit, dintotdeauna, prin caracteristicile naturale, regiuni favorabile dezvoltarii de asezari si desfasurarii activitatilor economice si de schimb. Efectul terapeutic al apelor minerale a fost remarcat n jurul anului 1842 de un pastor, n zona cunoscuta Cmpul Vorbirii, care a observat ca ranile pna acum incurabile de pe piciorul lui, au disparut. n documentele aparute n anii 1702 (Istvn Lakatos) si 1731 (Ferenc Kunits) sunt mentionate si cteva izvoare n zona acestor munti, doar la acea data aceste afirmatii probabil se refereau la Baile Ndas n hotarul satului Tusnad ntre Haramul Mic si Haramul Mare. Dezvoltarea sistematica a lucrarilor s-a nceput, cnd un proprietar din Tusnad, Lajos ltkes, n anul 1845, a nchiriat terenul pentru 99 ani de la satele Tusnad, Vrabia, Cozmeni si Lazaresti. Mare importanta a avut n dezvoltarea statiunii, episcopul transilvanean, Mikls Kovcs, care a construit o cladire din piatra, special pentru cazarea saracilor si bolnavilor. Evenimentele din anii 1848 1849 ntrziau dezvoltarea statiunii, ntre 1845 1847 a suferit pierderi mari att datorita revolutiei, dar mai ales prin incendierea constructiilor de catre localnici, care astfel protestau fata de hotarrea prin care li se anula gratuitatea folosirii bailor si apelor minerale. Abia din anul 1852 ncep lucrarile de refacere a statiunii, corporatia fiind sub conducerea lui Mikes Benedek. Sunt reconstruite vilele, reamenajate baile si izvoarele minerale, se fac constructii noi pe terasa principala, sub culmea Apor, ntre care si un complex Elvetia pentru a releva calitatile deosebite ale apelor minerale de aici. In anul 1866, corporatia trimite probe pentru analiza de la 8 izvoare n Elvetia, la Zrich. Statiunea se face treptat recunoscuta att prin apele minerale ct si prin calitatile deosebite ale cadrului natural, care asigurau odihna placuta si reconfortanta. n anul 1890 se construieste primul pavilion balnear cu instalatii de hidroterapie (pavilionul stefania), alimentat de apa izvoarelor 1 si 2, este utilizata apa izvorului Ilona pentru baile mezotermale, iar pe stncile mai joase din marginea statiunii se ridica un turn din lemn (pe vrful Ludmila 725 m) si un bastion din piatra (Apor 703 m) pentru cei care veneau sa urmareasca ansamblul peisagistic al vaii Oltului n defileu. La nceputul anului 1897, Palls Nagy, ntr-un lexicon a amintit Tusnadul, ca fiind una din cele mai frumoase statiuni ale Ardealului situata la 656 m altitudine, are trei strazi, 550 camere de nchiriat, noua izvoare de apa minerala, bai amenajate, posta, telegraf, izvorul principal are apa alcalina, celelalte cu apa calduta cu continut de sare si fier.

Numarul vizitatorilor a crescut, n anul 1876 au fost 844, n anul 1893 au fost 1241 iar n anul 1900 a atins numarul de 1484. n anul 1889 a avut ca medic pe dr. Veres Sndor si a dispus de o farmacie permanenta. A fost amenajat un nou drum (1870 - 1872) ce trecea prin lunca Oltului. Acesta a asigurat legaturi, facilitnd cresterea numarului celor care soseau la odihna. n anii 1896 1897 prin defileu, este construita si calea ferata Brasov Miercurea Ciuc, astfel usurnd-se mult accesul n statiune din regiunile mai ndepartate. n primele decenii ale veacului nostru, pe terenul mocirlos de la sud de gara, este amenajat de catre un antreprenor, lacul Ciucas (nceput nca din 1893), care va fi alimentat cu apa din Olt. Tensiunea crescnda n preajma primului razboi mondial pune capat dezvoltarii statiunii. n perioada interbelica, statiunea se reface treptat, apar vile noi n zona de nord, ca si n parcul Stanescu, se diversifica modalitatile de tratament prin amenajarea unor spatii pentru hidroterapie, inhalatii si se ncearca mpachetari cu namol etc. n anul 1926 pe malul Lacului Ciucas, se construiesc o sala de spectacole si un restaurant iar pe lac se fac plimbari cu barca. La dispozitia vizitatorilor n sezonul estival existau 45 de vile cu circa 800 locuri, restaurante, o piscina, sectia de hidroterapie si posta. n 1934 este separata de comuna Tusnad, de care apartinea, fiind declarata comuna de sine statatoare sub numele Baile Tusnad. n timpul celui de-al doilea razboi mondial si Tusnadul, la fel ca multe asezari, a suferit pierderi nsemnate dar se reface treptat. Dupa al doilea razboi mondial n anul 1945, situatia financiara arata astfel: dupa 975 de turisti venitul a fost 1.984.700 lei, cheltuiala 1.610.250 lei iar profitul 324.450 lei. n 1946 numarul turistilor a fost deja de 1780 la numar. n anul 1960 se trece la un regim de functionare permanent si la un profil balnear si de odihna complex. n cincinalul urmator sunt date n folosinta vile noi, complexul mestesugaresc de lnga gara, iar soseaua nationala (DN 12) este modernizata. La un numar mare de vile s-au executat lucrari de reparatii capitale, fiind conectate la sistemul de ncalzire central. Treptat, fizionomia asezarii s-a schimbat, importanta balneoturistica a acesteia a crescut foarte mult, care a permis ncadrarea ei, la 27 mai 1968, n rndul asezarilor urbane.

Numarul locuitorilor permanenti ai orasului era n anul 1941 de 724 locuitori, n 1985 121s1821b de 2033 si n 1992 de 1941. Numele Baile Tusnad apare prima data in 1861. Cea mai probabila data pentru fondarea statiunii este anul 1842, in 1850 deja apare ca o statiune de sine statatoare. In anul 1845 Janko Bela publica in revista Erdelyi Hirado descrierea izvoarelor statiunii. Tot in 1845 Tusnad, Vrabia, Cozmeni si Lazaresti pun bazele unei societati pe actiuni condusa de catre 6 persoane de incredere in vederea exploatarii statiunii. Din acest moment incepe extinderea si dezvoltarea metodica, organizata a micii statiuni de interes local la aceea data. In scurt timp este ridicata Casa Episcopului, apoi in 1846 se termina si cele 40 vile construite din initiativa societatii pe actiuni. In acelasi an se termina si Casa Receptiei. In cadrul luptelor din revolutia pasoptista in 1849 colonelul Gal Sandor opreste trupele ruso-austriece cu o baterie de trei tunuri amplasata pe stanca Alvegi szikla. Statiunea este partial distrusa in luptele grele din aceste zile. Reconstructia incepe abia in 1852, cand in acelasi loc se construiesc o serie de vile de tip elvetian, zona fiind cunoscuta si pana azi ca Mica Elvetie. La inceputul anului 1864 statiunea trece in administrarea lui Nagy Daniel din Targu Secuiesc. In 1866 chimistul din Zrich Dietrich H. Gustaw analizeaza apele celor 8 izvoare principale. In acelasi an incepe imbutelierea apei izvorului principal, un produs cunoscut al statiunii pana in anii 1900. Se construieste strandul mezotermal pe apa izvorului de 23 grade celsius. In anul 1868 se construieste primul pavilion balnear. In 1872 se construieste pavilionul Ludmilla. In 1883 se construieste Turnul Apor. Un eveniment cu implicatii deosebite privind dezvoltarea statiunii a fost prezentarea istoricului si valorile balneo-climaterice ale statiunii de catre specialistul balneolog dr. Lengyel Gyula la conferinta nationala din 1875 al medicilor si naturalistilor maghiari. In anul 1880 incepe prima epoca de aur a statiunii. In 1890 este data in folosita institutul balnear Stefania, o institutie balneara de nivel mondial al vremii, dotat cu patru piscine acoperite, patru bai reci, 14 vane de portelan, cu personal specializat in medicina balneara. Aceasta a functionat pana in anul 1975. In anul 1893 se incep lucrarile de captare ale izvorului mezotermal Rezso si construirea bailor mezotermale Rezso sau Ilona. Intre anii 1896-1897 s-a construit prima policlinica balneara , care in anul 1913 a fost devastat de un incendiu. Lacul artificial Ciucas a fost amenajat intre anii 1882-1893, completat ulterior, in anul 1920 cu strandul liber. La inceputul secolului al XX-lea in 33 vile 700 de locuri de cazare asteptau turistii din intreaga Europa, numarul carora depasea frecvent 2000 de turisti platitori pe an. Cu predarea liniei ferate Sfantu Gheorghe Miercurea-Ciuc in anii 1896-1897 Baile Tusnad cunoaste o dezvoltare si mai spectaculoasa. Intre 28-30 august 1902 in statiune s-a organizat Congresul Secuiesc cu 500 de participanti. In 1912 pe malul lacului Ciucas se construieste complexul turistic ce cuprindea restaurant, teatru, sala de festivitati si cazinou. In 1891 statiunea Baile Tusnad avea 103 locuitori permanenti. Primul razboi mondial inseamna sfarsitul primei perioade de aur a statiunii, cunoscuta deja ca Perla

Transilvaniei. Dupa schimbarile dupa primul razboi mondial statiunea isi revine incet, dar in 1927 este deja cunoscut pe plan national ca statiune balneo-climaterica de prim rang. Lacul Ciucas este reamenajat in 1928, se construieste un nou strand si din 1931 pornesc din Braov catre Tusnad trenuri speciale , asa zisele trenuri balneare. Statiunea Baile Tusnad dobandeste statut de localitate de sine statatoare din punct de vedere administrativ, separandu-se de comuna Tusnad in 1935. In 1941 Baile Tusnad are deja 724 locuitori. Dupa declinul din 1939-1940 intre 1941-1943 statiunea din nou devine foarte populara. In anii 1948-1950 vilele si restaurantele din Baile Tusnad sunt nationalizate. Se formeaza prima Intreprindere Balneara, transformata in 1973 in Intreprindere Balneara Judeteana, a carui sediu este mutat in 1985 la Miercurea-Ciuc. Este introdus curentul electric, se construieste canalizarea si reteaua de apa potabila In 1968 statiunea Baile Tusnad este ridicat la rang de oras. In 1970 este infiintat campingul, se construiesc restaurante, hoteluri noi intre anii 1970 - 1980. La sfarsitul anilor 1970 in urma unui foraj de prospectiuni geologice langa lacul Ciucas la adancimea de 1100 m s-a gasit apa termala de 63 grade celsius, urmata de construirea unui strand termal. Se construiesc centre comerciale, centre de recreere, policlinica balneara. Este cea de a doua epoca de aur a statiunii. Dupa evenimentele din 1989 economia de piata a inceput si aici sa-si arate ambele fete.Numeroase societati cu capital privat s-au format in anii trecuti, s-au construit o serie de vile si pensiuni particulare, numarul turistilor a inceput sa creasca simtitor. Din anul 1995 statiunea a redevenit un centru de conferinte internationale, comunitatea locala, sprijinita de autoritatile judetene face eforturi sustinute pentru a ridica din nou statiunea Baile Tusnad la rangul de odinioara, la nivelul posibilitatilor si potentialului natural exceptional de care dispune statiunea. n Baile Tusnad majoritatea populatiei este de etnie maghiara (93,46%), existnd totodata o importanta minoritate romna (6,13%). Pe lnga maghiari si romni, n oras locuieste si o comunitate de romi (0,40%). Tabelul 2.1. Anul 1941 1956 1966 1977 1992 2002 Total 724 965 1204 1880 1969 1728 Romni 3 102 104 158 133 106 Maghiari 711 808 1095 1712 1835 1615 Sursa: http://ro.wikipedia.org Populatie istorica Germani 9 49 3 6 1 Alte etnii 1 6 2 4 7

Graficul 2.1. Evolutia populatiei la recensaminte - Sursa http://ro.wikipedia.org

III.

POTENTIALUL TURISTIC NATURAL

III.1. Potentialul geomorfologic

Regiunea n care se afla Baile Tusnad apartine lantului vulcanic din vestul Carpatilor Rasariteni. Pe ansamblu este alcatuita din roci vulcanice, acestea au structura mineralogica deosebita, au ajuns la suprafata n perioade diferite si creeaza forme de relief aparte. n pliocen (acum 4 5 milioane de ani) n lungul fracturilor (aparute la sfrsitul erei mezozoice) din estul si nordul bazinului, lavele din adncul scoartei si-au facut loc si au creat, n trei patru faze de eruptie, aparate vulcanice care prin unire au alcatuit lantul de munti vulcanici. Cei doi munti strajuiesc statiunea, Pilisca (n Vest) si Ciomat (n Est), au aparut n acest timp. Cei care s-au ocupat cu studiul lor (A. Lazar, A. Arghiz, 1964; W. Schreiber, 1972) au remarcat alcatuirea acestora din materiale care au provenit n cea mai mare parte din primele trei faze de eruptie. La nceput au rezultat cenusa si fragmente de lava andezitica din zona Mohos si Ana, care s-au depus ntr-un mediu lacustru, apoi curgeri de lava andezitica, care s-au suprapus peste cele dinti, iar n final eruptii ce-au dat alternante de lave andezitice si aglomerate n Muntele Pilisca sau acumulari de lave n cadrul unor aparate vulcanice secundare pe aliniamentul Ciomatul Mic Ciomatul Mare, Vrful Cetatii Harom. Aceste emisiuni de materiale au fost nsotite nsa n zona Ana Mohos, de unele tasari importante ce au creat doua depresiuni adnci cu forma circulara. n acestea apa acumulata a dat nastere la lacuri.

Ultimele eruptii vulcanice n-au mai creat conuri, lava andezitica fiind mult mai vscoasa. Ea s-a racit si s-a consolidat fie ntre roci nevulcanice, fie n cele care alcatuiau conurile individualizate n fazele anterioare. Acestea au forma unor stlpi sau ziduri cu dimensiuni foarte mari pe care specialisti le denumesc neckuri si dykuri. Deci rezultatul principal al activitatii vulcanice din zona a fost formarea reliefului de conuri si cratere la a caror zidire au participat diferite lave andezitice, cenusa si aglomerate vulcanice. Desi emisiunile de lava au ncetat cu aproape 1 milion de ani n urma, activitatea vulcanica si face nca simtita prezenta prin gazele (unele mai reci, altele mai calde) ce se strecoara din adncime pe fracturi si fisuri si care ajung la suprafata fie sub forma de emanatii de CO2 (dioxid de carbon) sau H2S (hidrogen sulfurat), fie dizolvate n apa (borvizuri).

Harta geografica a masivului Ciomadu Sursa: Zona Lacului Sfanta Ana (regiunea Ciomadu Puturosu), Ed. 1977 Budapesta. III.2. Potentialul climatic

Pozitia geografica a orasului Baile Tusnad, n mijlocul Carpatilor Rasariteni, ntr-un culoar de vale si la o altitudine medie de 650 m, determina existenta unui topoclimat specific manifestat pe fondul general al climatului montan de naltime medie. Caracteristicile acesteia sunt determinate de mai multi factori locali ntre care: ncadrarea localitatii de masive si culmi aflate la 1000 1200 m, ce nu stnjenesc deplasarea la altitudine a maselor de aer care frecvent au provenienta vestica; situarea ei pe fundul unui defileu ngust si adnc, care-i confera o nota de adapost si un grad de umiditate mai mare; desfasurarea defileului pe directie Nord Sud, care usureaza transferul aerului pe aceasta coordonata ntre cele doua depresiuni; un grad de mpadurire foarte ridicat, ceea ce faciliteaza variatii reduse, n regimul de umiditate si puritate al aerului; expunerea celor mari parti din suprafata versantilor din defileu spre Est, Vest si Nord Vest, urmata de deosebiri cantitative n regimul de manifestare a tuturor parametrilor climatici. n aceste conditii, valoarea globala a radiatiei solare este n jur de 115 Kcal/cm2/an, cu diferentieri mari n repartitie de la un sezon la altul. Sunt minime iarna (3 Kcal/cm 2/zi), cnd numarul de zile senine este redus, si maxime n a doua parte a verii (14 Kcal/cm 2/zi) n conditiile unei durate mai lungi a zilei unui numar de 8 10 zile senine pe luna. Regimul termic se caracterizeaza prin valori medii negative n lunile de iarna (-3 0 pna la 50 C) si peste 100 C n intervalul mai septembrie. Luna cea mai rece este ianuarie (-5 0, 50), iar cea mai calda, iulie (aprox. de 180). n sezonul rece, numarul de zile n care media temperaturii nu depaseste 00 C este n jur de 100 zile, cel al zilelor n care valoarea minima este negativa oscileaza ntre 150 si 160 de zile iar al zilelor geroase de iarna (maxima negativa) n jur de 50 de zile. Acestea apar ndeosebi n conditiile n care , din depresiunile Ciuc si Brasov se scurg prin defileu mase de aer rece care stagneaza mai multe zile, facnd posibila chiar manifestarea unor inversiuni de temperatura. Ele sunt usor de sesizat n cazul deplasarilor la Stnca soimilor. Daca in fundul vaii, n zona Gara Lacul Ciucas camping mofete, gerul este deosebit de aspru, sus, pe vrfurile stncii vom constata o oarecare ameliorare, temperatura fiind cu cteva grade mai ridicata. Din analiza acestor date rezulta faptul, ca iernile sunt reci si depasesc ca durata, trei luni, naintnd pna la mijlocul lunii martie. Primaverile sunt mai scurte, racoroase si umede, iar vara, desi lunga, se mentine n limitele medii termice de 130 180; exista putine zile n care temperatura depaseste 250 (n jur de 50 zile). Aerul se caracterizeaza printr-o umiditate relativa de 75 80% fiind mai ridicata iarna si primavara (80 85 %) si mai scazuta la finele verii si nceputul toamnei (70 75%). n conditiile unei circulatii frecvente a maselor de aer vestice, mai umede, n regiunea montana si n spatiul strict al defileului, cad 800 850 mm de precipitati repartizate neuniform pe timpul anului. Cele mai multe sunt n aprilie iunie, iar mai scazute din a doua parte a lunii august si pna n octombrie. n lunile de vara (iunie - iulie) sunt posibile ploi, sub forma de aversa n timpul carora se nregistreaza caderi de 50 60 mm n 24 ore. Daca n intervalul mai iulie precipitatiile ajung la 45% din cantitatea anuala, toamna ele nu

depasesc 12%, iar iarna 15%. Deci, caderile de zapada au loc din luna noiembrie, cele care dau strat de zapada se produc n a doua parte a lunii decembrie. n medie, stratul de zapada se mentine 80 100 zile, nsa pe pantele cu expunere nord vestica (statia PECO Pensiunea 5), unde razele soarelui ajung mai greu, el persista, si se mentin calitatile pentru practicarea sporturilor de iarna. Deasemenea, petice de zapada se vor ntlni pe unele vaiugi din cadrul padurilor de conifere pna catre mijlocul lunii aprilie. Caracteristicile suprafetei active sunt deosebit de favorabile producerii unui numar mare de fenomene meteorologice. Dintre acestea, ceata este fenomenul care nregistreaza cea mai mare frecventa. Se produce ntr-un numar mare de zile n timpul iernii, apoi continua n octombrie si noiembrie, si este mai rara primavara si n august septembrie. n sezonul rece, destul de des se nregistreaza chiciura si polei (mai ales cnd se realizeaza invazia si stagnarea unor mase de aer rece, care scad mult temperatura). Din cele analizate rezulta ca, zonei Bailor Tusnad ii este caracteristic un topoclimat montan specific culoarelor de vale, care prezinta caracteristici favorabile activitatii balneoturistice. III.3. Potentialul hidrografic

Harta geologica a depresiunii Ciucului Sursa: Zona Lacului Sfanta Ana (regiunea Ciucului), Ed. 1977 Budapesta. Artera hidrografica principala care, nu numai ca strabate localitatea, dar aduna ntreaga retea de vai secundare, este Oltul. Acesta, pe cei aproape 80 km ct masoara de la izvoare, strnge apele din muntii

Harghita, Hasmas, Ciuc si din Depresiunea Ciuc (de pe o suprafata de 1340 km2), ajungnd n defileu sub forma unui curs viguros care nregistreaza un debit mediu multianual de circa 9 m3/s. Fata de aceasta valoare, n anii secetosi, debitul scade la 4,5 5 m3/s, iar n cei ploiosi se dubleaza. Regimul precipitatilor influenteaza mult volumul scurgerii, acesta fiind maxim n intervalul aprilie iunie (45%) si minim ntre noiembrie si ianuarie (12%). Iarna, producerea temperaturilor negative pe durata mai lunga (ndeosebi n conditiile stagnarii n depresiunile Ciuc si Brasov, ca si n defileu, a unor mase de aer rece ce dau inversiuni termice) favorizeaza aparitia ghetii la mal si chiar a podului de gheata (se pastreaza intre 3 si 55 zile). Afluentii Oltului de pe culmile muntilor Pilisca si Ciomatul au lungimi diferite. Cei de pe dreapta sunt ceva mai largi (1 2,5 km), au bazin de receptie larg si un curs inferior puternic adncit ntre creste si tunuri din andezit. Desi au o scurgere permanenta, debitele sufera fluctuatii puternice determinate de precipitatii. Dintre acestea, mai nsemnate sunt Valea Minelor si prul Corbului. Afluentii de pe stnga sunt foarte scurti (sub 1 km lungime), au panta longitudinala mare, sunt mai putin adnci si au o scurgere temporara. Cel mai nsemnat este prul Cetatii, cu bazin pe cele doua conuri vulcanice secundare, ce alcatuiesc vrfurile Cetatii si Surduc. Existenta reliefului muntos vulcanic si mai ales stratificarea formatiunilor aduse de eruptii (diferite lave andezitice, piroclastice, cenusa etc.) asigura un potential mineralogic si chimic complex pentru apele din precipitatii. Acestea, dupa ce le strabat si ncorporeaza cantitati nsemnate de saruri, revin la suprafata sub forma izvoarelor minerale. Frecvent intra n asociere si CO2, ce provine de la adncimi mari pe linii de fractura, se remarca unele deosebiri n continutul chimic si temperatura. Cele de pe dreapta Oltului sunt carbogazoase, bicarbonate si calcice, au o mineralizare de numai 0,2 g/l si provin din apele de infiltratie ce spala lavele andezitice si aglomeratele vulcanice aflate aproape de suprafata, n continutul lor intrnd nsa CO2 rece venit de la adncime. Spre deosebire de acestea, izvoarele minerale de pe stnga Oltului au un continut chimic mai ridicat (5 g/l) si variat (feruginoase, carbogazoase), iar temperatura se ridica la 20 300 (mezotermale); ele provin de la adncimi mari si au debite bogate. Nu este exclus, ca la alimentarea unora, un rol important sa-l aiba apa din Lacul Sfnta Ana, care spre Vest si Sud strabate masa de piroclastice. Dintre izvoarele importante utilizate n cura balneara amintim Apor si Mikes (lnga Pensiunea 4), Ileana (alimenteaza baile mezotermale), Stanescu si Rudi (n Lunca Oltului). Pentru agrement a fost amenajata, la nceputul secolului, pe terasa de lunca a Oltului, lacul Ciucas. Alimentarea se face n principal din Olt printr-un canal special. Se adauga apa ctorva izvoare ce se observa n marginea de Est, la baza fruntii terasei pe care se afla cea mai mare parte a orasului. Are un grad de mineralizare redus, iar n timpul iernii ngheata pe o grosime de 30 50 cm. Pe fundul cuvetei lacustre exista un strat de ml provenit din spalarea versantilor; care are o grosime de 1,3 2 m (C. Privighetorita, 1970).

Istoria localitatii a fost strns legata de descoperirea si valorificarea apelor minerale pentru tratament. Daca folosirea apelor potrivit legendelor se pierde n vechimea secolelor, actul de concesionare al izvoarelor de la Cmpul Vorbirii din iulie 1845, marcheaza nceputul activitatii balneare aici. Pornindu-se de la un han, cteva case si mai multe izvoare, nucleul balnear s-a extins, nct din 1852 devine o mica asezare numita Tusnad Bai, ce apartinea de comuna Tusnad; n 1913 este statuata comuna Baile Tusnad, care din 1968 este inclusa n rndul localitatilor urbane. n secolul trecut si chiar n perioada interbelica, numarul de boli ce puteau fi ameliorate sau vindecate n statiune, era limitat, aceasta datorita numarului redus de analize efectuate asupra apelor izvoarelor si a aprecierii limitate a potentialului terapeutic al acestora. Dupa anul 1950 au fost luati n vedere toti factorii care pot influenta cura balneara. n mod deosebit s-a insistat pe stabilirea proprietatilor apelor minerale, gazelor din mofeta si ale cadrului natural n functie de care s-a putut stabili profilul balnear al statiunii. Profilul balnear al statiuni este sintetic redat n revista Romnia pitoreasca, unde se arata ca la Baile Tusnad se pot vindeca zeci de boli din marile grupe de afectiuni cardiovasculare, endocrine, digestive, ale rinichiului si cailor urinare; se trateaza astazi chiar si boli profesionale, cum sunt cele provocate de radiatii ionizate, cmpuri electromagnetice de nalta frecventa, vibratii sau trepidatii mecanice provocate de folosirea uneltelor pneumatice , s-a profilat terapia balneara nu numai n domeniu curativ, dar si cel profilactic (A. Dosa). ntre toate acestea se impune astazi profilaxia n afectiunile cardiovasculare si n boli ale sistemului nervos central, statiunea capatnd n ultimii ani chiar o nota de specializare n acest domeniu, ea situndu-se alaturi de Covasna, Borsec, Vatra Dornei, Buzias. De asemenea se fac tratamente folosind curenti interferentiali si curenti tensionali, tratamente cu Boicil si Pel Amar. III.3.1. Factorii naturali de cura Exista o diversitate de factori care contribuie ntr-o masura mai mare sau mai mica la cura balneara. Actiunea acestora se combina, unul sau mai multi avnd rol primordial n functie de afectiune si de gradul n care acesta a evoluat. Pentru Baile Tusnad ies n evidenta apele minerale, mofeta si conditiile microclimatice. Apele minerale apar n raza statiuni n mai multe locuri, izvoarele situndu-se fie la baza versantilor si fruntilor de terasa, fie n luncile Oltului si ale principalelor afluenti. Stratele acvifere din care provin se afla la adncimi diferite, situatie care se reflecta att n gradul de mineralizare, ct si n valorile de temperatura. Cu toate acestea se impun cteva aspecte comune, o mineralizare cuprinsa ntre 1 si 8 g/l; un continut chimic bazat pe circa 17 elemente, din care: CO2, HCO3, Na, Ca, Cl, K au pondere nsemnata; caracterul carbogazos dat de concentratia de 0,7 2 g/l de CO2 (83 99% din totalul gazelor libere sau dizolvate); debite mici, frecvent ntre 0,05 si 2,5 l/s; radioactivitate cuprinsa ntre 63,6 si 1510 p Ci Ru/l; temperatura ntre 110 si 220. Desi

exista un numar mare de izvoare (aproape 50), pentru cura balneara nu sunt amenajate dect sase, toate situate pe partea stnga a Oltului. Fiecare nregistreaza caracteristici chimice si termice deosebite, situatie care le asigura o capacitate terapeutica diferita, facndu-le apte att n cura interna, ct si n cea externa. - Izvorul 1bis amenajat pentru cura n gastrite hiperacide, ca pansament gastric si antiinflamator si pentru caile urinare. Apa cu o mineralizare de 7,3 g/l si o temperatura de 100 120 este bicarbonata sodica, carbogazoasa. ntre gazele dizolvate, CO2 domina de azot. - Izvorul 2 se afla n estul statiunii, la baza versantului culmii Apor si deasupra nivelului terasei superioare. De altfel aici exista un glacis deluvio coluvial grosier ce acopera aglomeratele vulcanice. Apa ce este captata ntr-un bazin de acumulare, este dirijata spre strandul mezotermal (baile Ileana) situat ntre str. Vointa si str. Oltul (pentru cura externa). Apa puternic carbogazoasa (1,5 g/l CO2) si cu o mineralizare totala n jur de 6,1 g/l mai contine fier si magneziu; are un debit de 0,02 l/s si o temperatura de 220 230 (caracter usor mezotermal). Ca urmare, ea poate fi folosita n cura interna, n tratarea gastritelor hiperacide, dispensiilor cronice, dishinezilor biliare, diabetului simplu, gutei diatezelor acide si urice (usor laxativa). Amenajarea celor doua bazine cu apa mezotermala, poate fi folosita la tratarea bolilor endocrinide, ale sistemului nervos central si periferic, a bolilor reumatismale cronice si obezitate. - Izvorul 3 si are originea n apele acumulate n formatiunile de priroclastice ce alcatuiesc baza versantului vestic al Muntelui Ciomatul. El se situeaza la sud de izvorul 2 (cteva sute de metri), dincolo de Policlinica balneara si n dreptul Pensiunii 4. n amenajarea sa intra un bazin colector si constructia n care se afla cuveta cu patru puncte de iesire a apei, pe un panou alaturat sunt trecute caracteristicile chimice (Cl 614,2; Br 20; bicarbonati 370,2; Na 302; K 52,2; amoniu 3,4; Ca 103; Mg 33,7; Fe 25,3; acid metasalicilic 123; CO2 2039 l n mg/l) si terapeutice (pentru dispersie hipacide, diateze urice si oxalice) ale apei. Temperatura acesteia este n jur de 160, iar debitul de circa 0,14 l/s. - Izvorul 4 se afla la ctiva metri de precedentul, avnd aceleasi caracteristici de zacamnt.Apa clorosodica, carbogazoasa, borica, feruginoasa este adusa prin conducta la o cuveta. Mineralizare (3 g/l) este mai redusa si are n compozitia ei mai multe elemente (predomina: Cl, bicarbonati, Ca, CO2). Gazele dizolvate n apa au 95,5% CO2 si 3,35% N. Prezinta o temperatura de 150 160, un debit mai mic 0,04 l/s si usoara radioactivitate 2,91 milimicrocurie. Ea este utlizata n cura interna, n dispecii hipoacide, diateze urice si oxalice. - Izvorul 5 se gaseste n lunca Oltului la Nord Vest de amenajarea Izvorului 1 bis. Apa, care provine din aglomerate vulcanice si dintr-un con de dejectie are caracter bicarbonat sodic, calcic, carbogazos si feruginos

si o mineralizare totala de 3,9 g/l; gazele dizolvate au aproape 99% CO2, iar temperatura este n jur de 120. si apa acestui izvor este recomandata pentru cura n gastrite hipoacide. - Izvorul Ana corespunde la doua iviri de apa mezotermala (200 - 220) aflate la nord de izvoarele 3 si 4. Ele sunt captate si dirijate prin conducte de 3 bazine colectoare, din care ajunge n cladirea bailor calde la instalatiile pentru tratament. Apa are o mineralizare mai ridicata (5,2 5,7 g/l), fiind clorosodica, feruginoasa, carbogazoasa (1,7 1,9 g/l CO2). Ea este utilizata numai n cura externa tratarea unor boli cardiovasculare, endicronice ale sistemului nervos, reumatism. n afara acestora, n statiune exista numeroase izvoare carbogazoase, clorurate, sodice, calcice, feruginoase cu debite ntre 0,02 si 1 l/s, care nu sunt amenajate sau la care amenajarea s-a realizat n recipiente simple. Dintre acestea, mai nsemnate sunt cele de pe stnga vaii Oltului (cele aflate de-o parte si de alta a prului Comlos), pe prul Cetatii, n poiana Tisa (n vecinatatea Pensiunii 5). Pe dreapta Oltului, ele se afla n trei sectoare n Nord, cartierul din dreptul podului, ce trece peste Olt de la gara (la doua dintre acestea Kosztandi si Koncsag apa se strnge n recipiente din lemn), n centru, pe valea Minelor, iar n Sud n zona mofetei. Deosebit de importanta este apa termala ajunsa la suprafata prin foraj. Acesta se afla n zona de agrement a lacului Ciucas, lnga cinematograful Oltul; forajul efectuat n 1977, la o adncime de peste 700 m, strabatnd mai nti formatiuni vulcanice si apoi un complex sedimentar marno argilo gresos de vrsta mezozoica (cretacic). Sub adncimea de 80 m au aparut gaze mofetice si apoi ape termale cu caracter ascensional al caror debit si temperatura au crescut catre baza forajului, unde au nregistrat 4 l/s si respectiv 630. Pentru utilizarea acestora n agrement si n cura externa s-au realizat ntre anii 1980 1981, un bazin cu un volum de apa de 700 m si o plaja pe 1500m2 prevazuta cu instalatii corespunzatoare. Apa are o mineralizare totala de 12,5 3,5 g/l (cea mai ridicata din statiune), fiind bicarbonata, sodica, brom iodurata. Se recomanda n reumatismul cronic inflamatorii, reumatismul degenerativ, sechele post traumatice ale membrelor, n afectiuni ale sistemului nervos. Mofeta, adica emanatia de dioxid de carbon constituie o trasatura specifica regiunilor vulcanice. Ele se manifesta nsa nu numai n spatiul strict al grupei montane Harghita Caliman, ci si ntr-o zona limitrofa, mai extinsa, datorita deplasarii gazelor pe liniile de fractura. Sunt astfel cunoscute cele din statiunile Covasna, Blvnyos, Baile Tusnad, Borsec, Harghita, unde gazele ce apar la suprafata au peste 85% (uneori 98%) dioxid de carbon.

Efectele diferitelor parti ale corpului la baile de CO 2 are efecte vasodilatatoare. De aceea sunt indicate ntr-un anumit dozaj n afectiuni cardiovasculare (hipertensiune arteriala moderata, varice, ulcere varicoase), dar si boli de piele, reumatismale, nevralgii si afectiuni cronice genitale. Mofeta din Baile Tusnad se afla pe dreapta Oltului n vecinatatea contactului dintre versantul Muntele Pilisca si lunca rului. Aici gazele au un continut de peste 80% dioxid de carbon. n afara mofetei amenajate destinata tratamentelor, emanatii similare mai apar n cteva puncte (mai importante pna la lacul Ciucas si n apropierea mofetei de cura), dar efuziunile sunt reduse ca debit. Mofetele sunt contraindicate n hemoragii de orice natura, boli inflamatorii, tuberculoza si tumori maligne. Tratamentul se va face numai pe baza recomandarii si pe baza programului stabilit de medicul de specialitate din statiune. Topoclimatul de culoar de vale montana are caracter sedativ, de crutare, fiind puternic influentat de configuratia reliefului (defileu) si versantii puternic mpaduriti cu conifere. Ele constituie un factor important att pentru realizarea diferitelor forme de climatoterapie, ct si pentru stimularea activitatilor de odihna si turism. Prin caracteristicile regimului de manifestare a temperaturii, statiunea nregistreaza lunar un numar de 8 10 zile de confort termic n intervalul iunie august (prezenta acestora fiind posibila doar n intervalul mai - octombrie). Baile de aer constituie pentru majoritatea celor sositi n statiune, modalitatea climatoterapeutica de baza, ea avnd caracter tonifiant. Se recomanda n orice sezon, dar n functie de starea vremii si de starea de sanatate. Cu aeroterapia se combina frecvent cura de teren deplasarea usoara pe trasee cu panta nu prea mare. Astfel de poteci sunt n statiune, ele traversnd de obicei sectoarele linistite si bine mpadurite cu conifere. De-a lungul acestora exista amenajari pentru odihna si puncte de belvedere. Pentru excursionisti si cei sositi la odihna, cura de teren si aeroterapia se pot realiza n conditii foarte bune n drumetiile spre vrfurile muntilor vecini (Stnca soimului, Pilisca, Ciomatul, etc.). n timpul verii, ntre orele 11 si 17 se pot face si bai de soare att pe plaja de la Ciucas ct si n lunca Oltului sau n poienitele de pe valea Minelor. III.3.2. Compozitia chimica a izvoarelor captate Tabelul 3.1.
Continutul

Compozitita chimica a izvoarelor

Numele izvorului total de minerale

CO2

Cl

CO3H

Na

Ca

Mg

Fe

Temperatura

Sursa: - Tabel dupa Stoicescu Munteanu afisat la izvoare III.3.3. Mineralizarea izvoarelor din Baile Tusnad Tabelul 3.2. Numele izvorului Mikes Apor Rudi Anna nr. 1 Anna nr. 2 Ilona Lnga Gara Stanescu Sub Cetate Compozitia minerala a izvoarelor (gamma/l) Zn 221 320 90 155 241 60 310 105 307 Cu 100 236 30 73 136 64 43 91 27 Co 220 238 100 75 120 263 342 71 230 Ni 28 70 35 40 69 Ti 80 60 80 60 58 34 80 80 90 V 57 40 71 Cr 80 75 19 83 30 64 116 97 110 Mo 200 68 261 200 120 74 243 110 74

Sursa: - Tabel dupa Eugenia Diaconescu si Ionescu Victor afisat la izvoare Tabelul 3.3. Izvor Gradul de radioactivitate a unor izvoare pe un litru Temperatura Radon p ci/l 1510 1220 12120 540 610 690 Radium 10-12 Stratul din care provine Izvoarele Tisas Izvor Ilona Izvor Rudi Izvor Mikes Izvor Stanescu Izvor Lnga Mofeta 18,0 23,0 15,0 15,0 13,0 12,0 1,7 0,26 Andezit si amfibol Andezit si biotit

Sursa: - Tabel dupa Szab rpd afisat la izvoare III.3.4. Indicatii terapeutice Cele cteva precizari facute n paginile anterioare nu au permis dect conturarea profilului statiunii si sustinerea acestuia, prin valentele terapeutice pe care le impun anumite categorii de factori naturali. Acest cadru este mult mai diversificat de indicatiile medicilor specialisti, numarul de afectiuni din fiecare categorie de maladii, ce pot fi supuse tratamentului n statiune fiind mult mai numeros, situatie care impune enumerarea lor.

Afectiunile cardiovasculare constituie domeniul cel mai solicitat, statiunea specialndu-se n tratarea acestora prin utilizarea n buna masura a apelor minerale si a mofetelor. Profilaxia se realizeaza pentru ateroscleroza (coronara, cerebrala, periferica); varice; angionevroze vasodilatare (eritromelagia). Tratamentul de ntretinere prin folosirea combinata a diferitelor forme de climatoterapie cu proceduri de electroterapie si hidroterapie se aplica n infarctul miocardic, n hipertensiune arteriala esentiala n stadiile I II si dupa tratament etiologic, hipertensiune arteriala neurogena din perioada menopauzei, hipertensiune arteriala secundara a arterioschelozei; sechele dupa flebita a venelor superfaciale, dupa tromboflebite venele profunde si tulburari trofice cutanate etc. Dintre afectiunile sistemului nervos central, tratamentul nregistreaza rezultate bune n: nevroza astenica cu elemente anxioase, depresive sau pitiatice; stari astenice secundare sau reactii nevrotice care apar dupa boli infectioase, stari postcomotionale, tulburari vegetative etc.

Afectiuni ale tubului digestiv si glandele anexe

pentru care se folosesc

apele minerale de la izvoarele unde sunt amenajari. Sunt tratate boli ale stomacului (gastrice cronice; stari dupa rezectii gastrice; stomacul operat, dupa 6 luni de la interventia chirurgicala, anemie secundara si cicatrice postoperatorie chirurgicala), ficatului si cailor biliare (tulburari secretorii, motorii, digestive si de absorbtie), cicatricea postoperatorie bine consolidata, eventual cu anemie secundara si hipoaciditate; dischinezii ale cailor biliare si vezicii biliare; sechele dupa hepatita parenchimatoasa; hepato colecistite; angiocolite; sechele dupa operatii pe caile biliare. Dintre bolile endocrine se trateaza, stari prepulberale, hipertiroida benigna; hiperstrogeniza genitala; sindromul variat de menopauza; sindromul hiperchitic functional. n afara acestora, statiunea Baile Tusnad, se mai recomanda pentru afectiuni ale cailor urinare (litiaza renala urica; inflamatii cronice ale cailor urinare, precum pielitele, pielocistitele, cistitele), boli de nutritie (diabet zaharat n forme usoare si medii), boli ale sngelui si ale organelor hematopoetice (anemii

hipocrome), boli ale aparatului locomotor (spondiloza, boli reumatismale), boli profesionale cauzate de radiatii ionizate, cmpuri electromagnetice de nalta frecventa, trepidatii mecanice etc. Pentru efectuarea curei balneare s-a construit o baza de tratament complexa n care pot fi realizate peste 3000 de proceduri pe schimb (proceduri majore bai carbogazoase, mpachetari cu parafina, bai n bazine; proceduri asociate dus, masaj, dus subacval, dus scotian, afuziuni, bai galvanice, ultraviolete, infrarosii, ultrasunete, magneto diaflux, curenti diodinamici etc.) si unde functioneaza mai multe laboratoare, cabinete medicale de balneologie si gerontologie, sali de cultura fizica medicala, sectie de urgenta, cabinet si laborator stomatologic. III.4. Potentialul biogeografic Cnd sosesti la Baile Tusnad rami impresionat de bogatia padurii care mbraca muntii aproape n ntregime. n aceasta mantie verde aproape tot anul vilele, hotelurile si alte constructii, desi apar ca elemente secundare, diversifica peisajul, imprimndu-i o nota aparte. Desi prin altitudinea de 620 800 m ne-am astepta ca versantii Oltului sa fie acoperiti de paduri de foioase, n realitate structura vegetatiei este diferita, la aceasta contribuind deopotriva att omul ct si unele conditii naturale favorizante. ngustimea culuarului de vale care mentine umezeala si temperaturi mai coborte, ca si expozitia deosebita (cel stng orientat spre Vest si Nord Vest; iar cel drept spre Est si Sud - Est) ce se reflecta n diferente ale gradului de ncalzire si de durata a luminii au dus la unele deosebiri ale tipurilor de padure. Astfel, padurile de conifere ocupa areale ntinse pe fundul vaii si pe cea mai mare parte a versantului stng. Spre deosebire de acesta, pe dreapta Oltului abunda padurile de foioase n care un loc aparte l au fagul, carpenul, mesteacanul. Aceste paduri le ntlnim si pe stnga Oltului pe versantii Ciomatului, dar mai frecvent la altitudini ce depasesc 900 m, adica n spatiul n care valea se deschide; razele soarelui lumineaza mai mult si unde gerurile profunde au o durata mai redusa. Interventia omului a dus, de asemenea, la unele modificari ele fiind determinate de defrisari (pentru extinderea asezarii si folosinta industriala a lemnului) si de plantari cu specii de conifere care au gasit aici conditii de relief, sol si microclimat favorabile unei dezvoltari rapide. Ca urmare, padurile de conifere compacte, cu arbori ce ajung la peste 30 m naltime si diametre ce depasesc 25 cm, sunt ntlnite aproape pretutindeni, ncepnd din lunca Oltului pna pe creasta Ciomatului. Extinderea mai mare o au n statiune (ntre 620 si 850 m), asigurnd un aer curat si puternic ozonat, calitatile ce stau la baza potentialului balnear al localitatii. n cadrul lor apar unele mici diferente. Cele din statiune si din vecinatatea imediata a ei prin curatire si unele amenajari (elei, poteci, banci) au capatat caracterul de padure parc, devenind locuri de baza n

practicarea, n cadrul curei balneare, a tratamentului prin drumetii usoare. Celelalte pastreaza nca structura naturala, rarele poteci ce urca la creasta Ciomatului influentndu-le n mica masura. Padurile de amestec si de foioase se extind pe pantele cu expozitie favorabila luminii, unde primesc cantitati mai mari de energie radianta. Alaturi de fag, se ntlnesc molidul, ulmul, paltinul, mesteacanul, iar la iesirea din defileu (spre Sud), bradul si gorunul. n aceste paduri, spre deosebire de cele conifere, stratul arbustiv si cel ierbos sunt bine dezvoltate. n locurile defrisate recent si n raristi, se ntlnesc frecvent tufe de zmeura, alun, soc, etc. n lunca Oltului, n afara speciilor lemnoase iubitoare de umezeala, exista areale mai mici n care excesul de apa (ndeosebi de la izvoarele de apar la baza versantilor) a dus la conturarea unor mlastini cu specii turbicole, ntre care o raspndire mare o are Liguaria sibirica. Lumea animala ce populeaza padurile din jurul Bailor Tusnad este bogata. Dintre mamifere mai des sunt vazuti ursi (unele exemplare mai prietenoase vin pna n marginea asezarii, lasndu-se fotografiate de cei dornici de divertisment), apoi mistreti, cerbi, caprioare, veverite. La acestea se adauga o variata fauna de insecte, pasari, reptile si asa mai departe. Un loc aparte pe Muntele Ciomatul l are mlastina de turba oligotrofa mlastina cu specii de plante ceva mai putine, cantonata pe un sol silicios; contine materiale nutritive reduse rezultate n conditii de precipitatii bogate si temperaturi mici, cunoscuta sub numele de Tnovul Mohos (80 ha). Aici se disting mai multe centuri de vegetatie n functie de gradul de umezire. Este rezervatie naturala, ntre elementele ocrotite fiind 56 de briofite mai multe specii relicte (Droserea rotundifolia, D. obovata, Empetrum nigrum, Andromeda polifolia), plante rare (Salix aurita, Vaccinum oxicoccos) etc. O desfasurare mai larga o au fsia de padure de molid pitic la exterior si arealul cu muschi (Sphagnum magellanicum) din centru. Rezervatia naturala de pe Muntele Ciomatu include n afara de Tnovul Mohos, si Lacul Sfanta. Ana, intindu-se pe o suprafata de 480 ha. n jurul lacului, versantii sunt acoperiti de paduri de foioase (Sud, Est) si de amestec (Nord si Vest; predomina molidul). Acestea din urma, s-au dezvoltat dupa 1960 pe locul padurii de fag distrusa de un incendiu. Daca n padure exista o fauna bogata de ursi, lupi, vulpi, mistreti, cervidee, n lac acesta este limitata. Sa ncercat cresterea somonului pitic american (Amiurus nebulosus). Doar n marginea de nord est, unde n

conditiile unei adncimi mai reduse a lacului s-a individualizat un petic de muschi si rogoz, cuibareste la fel si n tanovul Mohos rata sulitar.

III.5. Atractii turistice naturale in zona statiunii Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana - situat la 25 km de statiune, lac de origine vulcanica, unicat in Europa Centrala si de Est. Lacul Sfnta Ana este singurul lac din Europa Centrala, asezat intr-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie naturala. Lacul situat la o altitudine de 950 m si 28 km de Baile Tusnad, are un perimetru de 1.737 m cu o forma aproape circulara. Adancimea medie este de 4,2 m, iar adancimea maxima de 7 metri. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate face baie in lac. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice, neavand izvoare, apa acestiua fiind deosebit de limpede, continutul de suspensii nedepasind 0,002 grame la litru. Sfanta Ana, lac din lantul vulcanic al Carpatilor Orientali, in apropiere de Tusnad are suprafata de 19,5 hectare. Diametrul craterului vulcanic este de 1,5 km si are o adancime de 150-350 m. Diametrul lacului pe axa lunga (NE SV) este de 620 m, iar pe axa scurta de 465 m. Amintit in documente inca din anul 1349. Pe marginea lacului este o mica capela unde anual se tine un hram bisericesc pe 26 iulie. Adancimea lacului este in scadere (in 1870 avea 12 m adincime). Important obiectiv turistic aflat in rezervatia naturala Mohos. Tip de rezervatie: geologica si peisagistica. Legenda lacului Sfanta Ana, culeasa de Benedek Elek: Lacul Sfanta Ana se odihneste la poalele unor munti ingemanati ca apa pe fundul unui vas mare. De jur imprejur paduri de conifere alcatuiesc o coroana. Calatoriti peste tot pamantul dar loc mai frumos ca acesta nu gasiti. Dar cine s-ar fi gandit ca pe locul acestui lac minunat, demult era un munte foarte inalt iar in varful acestuia o cetate mandra cu vedere catre satele din Ciuc si Trei Scaune. Dar nu era singura cetate din zona, ci la o ora distanta, langa pestera "Puturoasa", se ridica alta mandra cetate. Era foarte de demult. Nu mai exista nici o urma a cetatilor. Dar amintirea lor, amintire trista, exista si acum. In cele doua cetati locuiau doi frati, amandoi mandri si nesabuiti. In inimile lor nu era loc de dragoste pentru nimeni. Exploatau si chinuiau poporul si nu se iubeau nici unul pe celalalt. Intotdeauna se laudau si se intreceau care-i mai bogat. In pivnitele ambelor cetati se gasea o mare de aur si argint. Intr-o buna zi, cum necum, dintr-un loc indepartat a venit in vizita la stapanul cetatii puturoase un domn important. A venit intr-o caleasca trasa de 6 cai. Dar asa o caleasca si asa niste cai nu s-au mai vazut. Rotile, osiile erau din aur curat, harnasamentul era batut cu aur, argint si nestemate iar caii erau mai focosi ca zmeii.

Si asa nici ca a mai avut liniste stapanul cetatii puturoase, de cum a vazut caleasca si cei sase cai. Imediat a tabarat pe musafir, si nu l-a mai lasat in pace: sa-i vanda lui caii cu calesca si harnasament cu tot. Degeaba i-a oferit aur mult, stapanirea unor tinuturi, musafirul nu s-a lasat induplecat. "Lasa ca tot ale mele vor fi" - s-a gandit in sinea lui. A pregatit un ospat mare, curgea vinul ca si apa Oltului, si cand musafirul era ametit, stapanul nostru a scos zarurile. El socotise ca va castiga caii si caleasca. A socotit cum a socotit, dar si norocul a fost de partea lui si a castigat toti banii musafirului si pe deasupra cei sase cai cai frumosi si caleasca cu totul. Cum a plecat musafirul primul lucru a fost sa se duca sa-si viziteze fratele. Cum o sa-l mai invidieze acesta. Are aur mai mult, argint mai mult dar asa cai si caleasca nu are. Fratele lui tocmai era in curtea cetatii cand a ajuns caleasca trasa de cei sase cai nemaipomeniti. - Ei frate, ai asa cai frumosi? - a strigat biruitor - Asa nu am - a raspuns fratele - dar o sa am si mai si - Asta as vrea sa o vad si eu! - Pai nici nu o sa treaca 24 de ore ca ai sa vezi. Stapanul cetatii puturoase a ras din rasputeri - Mai ceva ca asta! Eu insa spun, sa fie ale tale si cetatea mea si pamanturile mele daca vii la mine cu sase cai mai grozavi ca acestia. - Nu cu sase ci cu doisprezece! Stapanul cetatii puturoase nici nu a urcat la fratele sau, a dorit doar sa-i arate caii, sa-l roada invidia, s-a intors si a plecat spre casa, ca un vant puternic, poate chiar si mai repede. Celalalt frate s-a gandit toata ziua de unde sa faca el rost de 12 cai deosebiti. Degeaba sa tot gandit, degeaba sia pus minte la contributie, nu i-a venit nici o idee, de unde sa faca rost de sase cai nemaivazuti, ba chiar nu de sase ci de doisprezece. Era foarte suparat pe nesabuinta lui. Dar ce i-a venit deodata in minte? Sa aduca in cetate douaspreceze fete, pe cele mai frunoase, sa le inhame la caleasca si asa sa mearga la fratele lui. A poruncit slugilor si i-a trimis in toate partile sa aduca cele mai frumoase fete. Intr-o jumatate de zi, s-au intors sllugile cu fetele: erau cu sutele, una mai frumoasa decat cealalta, dar cea mai frumoasa era Ana. Pe ea a ales-o prima stapanul cetatii. Apoi inca unsprezece. Pe urma si-a adus caleasca aurita si in fata ei le-a aliniat si inhamat pe fete. Saracele fete! Tremurau in fata calestii. Le curgeau lacrimile ca o ploaie de vara si se uitau spre cer de unde asteptau ajutor. Apoi stapanul a urcat pe capra, si-a scos biciul, a chiuit de a rasunat padurea. - Dii, inainte dii! Fetele au incercat sa inainteze dar nici nu au putut misca caleasca grea. Tare s-a mai maniat stapanul. A lovit puternic cu biciul in fata nimerind-o chiar pe Ana care era in frunte. Din pielea alba ca zapada a inceput sa curga sangele si iar a rasunat vazduhul de strigatul stapanului: - Dii, Ana, dii - a tipat si iar a biciuit-o pe Ana

- Sa te trasneasca stapanul cerului! a strigat Ana - scufunda-te sub pamant, ucigas de suflete nevinovate! Si, chiar in acel moment, s-a inegrit cerul, a fulgerat, a tunat si pamantul a inceput sa se miste, copacii trosneau, turnul cetatii se clatina, a inceput sa se incline, si apoi brusc s-a prabusit, si dupa el intreaga cetate, pamantul se scufunda tot mai jos, pana cand totul a fost inghitit de ape. Si auziti minunatie, cand s-a linistit supararea cerului, pe locul cetatii se afla un lac minunat, iar pe lac pluteau dousprezece lebede. Departe de ele se zbatea un zmeu in vartejul lacului, se straduia sa prinda cele douasprezece lebede, dar nu putea sa se elibereze din valtoare. Lebedele pluteau frumos in liniste, au pasit pe uscat, s-au scuturat si s-au transformat inapoi in fete. S-au grabit sa ajunga repede in satele lor numai Ana a ramas acolo. A construit o capela pe marginea lacului si aici si-a petrecut viata in rugaciune. Si au venit aici pelerini din toate partile, sa se roage in mica capela alaturi de fata cu viata sfanta, pe care chiar in timpul vietii au numit-o Sfanta, iar dupa moartea ei au numit lacul Sfanta Ana. Timovul Mohos - este situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie naturala, de tip floristica. Tinovul Mohos adica Lacul cu muschi are o suprafata de patru ori mai mare ca al lacului Sfanta Ana. Adaposteste numeroase specii rare de plante de tip relictar dintre care amintim: trestia de camp, bumbacarita, rogozurile, rachita, roua cerului si altele. Peste 20 de specii si varietati de Sphagnum (muschi de turba). Tinovul este acoperit in mare parte de pinul silvestru, pe langa acestea fiind intalnite si alte specii ca mesteacanul pitic sau mesteacanul pufos. Lacul Tanovul Mohos este declarat monument al naturii, datorita existentei aici a catorva specii floristice rare. Este despartit de lacul Sf. Ana de o coama imensa. Lacul Tanovul are o suprafata de 80 ha si se afla la 1050 m altitudine, cu 100 metri mai sus fata de nivelul lacului. Pe covorul de muschii se intercaleaza tufe de rozmarin ruginiu si de afine. Se afla n partea de sud-est a conului vulcanic Ciomadu, n craterul Mohos, crater conjugat cu cel al lacului Sf. Ana. Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda n lac. Rezervatia naturala Lacul Sfanta Ana Tinovul Mohos, se afla in administratia S.C. ECOS CLUB S.R.L. Custode- Administrator. Telefon: 0267-365353, email: ecosclub@honoris.ro, Aut. Nr: 666/991 Conf. Legii: 462/2001 si O.U.G. 236/2000. Proprietar majoritar de teren este: Composesoratul Stanta Ana Lazaresti. La intrare in zona este o cabina de paza si control cu personal autorizat, unde se plateste taxa de intrare (50 Ron/pers. sau 100 Ron/daca se intra pana la lac cu autoturism). Taxa pentru vizitarea Tinovului Mohos este de 25 Ron/pers. Taxa in care este inclusa prezenta ghidului pe parcursul vizitei Tanovului Mohos, care ofera un pliant respectiv o explicatie verbala a plantelor si speciilor rare din zona. Pliantul contine marcaje cu restrictiile care se aplica in cazul vizitei rezervatiei. Toti vizitatorii sunt obligati sa se informeze si sa respecte restrictiile specifice in zona. Nerespectarea marcajelor si restrictiilor afisate atrage dupa sine sanctiuni si

amenzi conform legii. Toate activitatile din zona vor avea acordul custodelui-administrator a Rezervatiei. Tarifele sunt aplicate de comun acord cu Hotararea Consiliului Local Cozmeni si Composesoratul Lazaresti. Mesajul acestora catre turisti este urmatorul: Fiecare din noi, ajutam Rezervatia daca respectam regulile simple de convietuire cu natura, daca atingem doar cu privirea plantele si animalele, daca ... iubim natura. Lacul Rosu - la 115 km, cel mai mare lac de baraj natural din Romania. Statiunea Lacul Rosu Sunt putine exemple cnd, calamitati naturale au drept consecinte, nu distrugeri si pierderi de proportii, ci modificari capabile sa nfrumuseteze geografia. Dintr-un asemenea exemplu de exceptie s-a nascut si statiunea Lacul Rosu. Formarea Lacului Rosu a avut loc ntr-o zi din luna iulie 1837, dupa o serie de furtuni si ploi torentiale; din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat prul Licas, prul Oii si prul Rosu. Martorii actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase n apa. Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, ridicat cu 369m deasupra oglinzii lacului, precum si prezenta aluviunilor rosiatice aduse ndeosebi de prul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu. Legenda spune ca o fata frumoasa a fost rapita de un haiduc si dusa ntr-o pestera din Muntii Suhard. Fata, cu lacrimile sale, a nduplecat spre razbunare pe batrnul munte, facndu-l pe acesta sa-si pravale stncile peste raufacatorul haiduc si sa-l ucida. n luna iulie, s-a desprins o bucata de stnca si a fost ucis haiducul, fata si un cioban cu turma sa de oi. Denumirea lacului provine de la apa nrosita de sngele varsat de acestia. Abia n 1857,dupa 20 de ani de la fenomenul care a dat nastere lacului, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati de frumusetea salbatica a privelistei montane si a lacului , ei au povestit ca au descoperit un colt din paradis. De atunci atrasi de frumusetea naturala a lacului de bogatia faunei, florei numerosi turisti au strabatut potecile acestei regiuni. Prima cabana n Lacu Rosu a fost construita n 1925. n 1910 a nceput construirea drumului din Gheorgheni pna la Lacu Rosu, realizat pna in locul numit Gtul Iadului, si numai n 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de Moldova. Cheile Bicazului - unul dintre cele mai pitoresti locuri din Romania. Cheile Bicazului reprezinta o zona geografica deosebit de pitoreasca din Romnia situata n partea centrala a Muntilor Hasmas, n nord-estul tarii n judetele Neamt si Harghita. Cheile au fost formate de rul Bicaz si fac legatura ntre Transilvania si Moldova.

Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Rosu n amonte pna la localitatea Bicazul Ardelean n aval, este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz. Cheile Bicazului sunt cele mai renumite chei din toata Romania, deoarece sunt fara egal intre hotarele tarii. Ele s-au format la capatul de nord al masivului Haghimas, prin actiunea raului Bicaz si a afluentilor sai. Privita de pe una din inaltimile sale cele mai mari, regiunea apare imbracata cu paduri de foioase si de conifere ce alterneaza cu ochiuri mai mari sau mai mici de pajisti, cu aspect uniform, linistit. Crestele semete ale acestor pietre, peretii lor abrupti pe care creste o vegetatie pitica, rara, cu infatisare particulara, coloritul ce contrasteaza cu acela al vegetatiei in care par inglobate- toate acestea imprima regiunii o gama de aspecte variate, de un pitoresc rar intalnit. Valea raului Bicaz este strajuita de doua serii de inaltimi sau munti, care incep pe stanga cu muntele Ghilcos (1.384 m) si continua cu doua siruri de masive, cu peretii abrupti, numite local pietre: Suhardul Mic (1.126 m), Suhardul Mare (1.352 m), Piatra Altarului, o piramida izolata de peste 200 m inaltime, numita si Turnul Bardosului (1.121 m), Politele Bardosului (1.132-1.286 m) si Piatra Glodului (1.036 m), toate pe stanga, si complexul de pietre numite Surduc (1.126-1.267 m) si Piatra Arsitei (876 m) pe dreapta, pentru a nu mentiona decat pe cele mai voluminoase. Partea de vest, in care se afla Lacul Rosu si Cheile Mari, este imbracata cu paduri in care predomina molidul (Picea excelsa) in amestec cu alte esente. Izolat se intalnesc paduri amestecate de fag (Fagus sylvatica), molid (Picea excelsior) si brad (Abies alba). Pe locul molidisurilor defrisate s-au instalat pajisti montane, uneori alternand cu padurile, in care sunt raspandite grupari cu Festuca rubra var. fallax, Calamagostris arundinacea, Nardus stricta etc. Partea estica, in aval de chei, este acoperita in proportie egala cu paduri amestecate de brad, fag, molid, dar si cu pajisti secundare, mai ales cu Agrostis tenuis. Speciile lemnoase sunt predominate de: cetina de negi (Juniperus sabina), pinul (Pinus sylvestris), tisa (Taxus baccata) care creste pe masivul Ghilcos, unde alte conifere sunt incapabile sa reziste etc. Speciile endemice sunt destul de numeroase. Ele fac parte dintre cele localizate numai in Carpatii Orientali, legate de masivele calcaroase, ca Astrogalus pseudopurpureus, Melandrium zawadzkii si Sempervivum simonkaianum, iar mai in sudul cheilor- Dianthus spiculifolius, Gypsophila petraea si Anemone transsilvanica. Un interes fitogeografic aparte prezinta plantele care se gasesc si in stepele din sudul partii europene a Rusiei si in Transilvania, ca Stipa joannis, Phleum montanum, Carex humilis, Isatis tinctoria, Alyssum saxatile etc. Pentru pastrarea acestor frumuseti, Cheile Bicazului sunt ocrotite prin lege. Exploatarea calcarului, padurii, precum si pasunatul, sunt interzise pe intreg teritoriul acestei rezervatii. De un rar pitoresc, Cheile Bicazului prezinta o mare insemnatate atat sub raport stiintific, cat si al frumusetilor naturale. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas. Parcul National Cheile Bicazului- Hasmas a fost constituit odata cu aparitia Legii nr. 5/2000 cu suprafata de 6575 hectare .

n urma Contractului de Administrare nr. 736/M.M.G.A./ 22.05.2004 ncheiat ntre M.M.G.A. si R.N.P.Romsilva a luat fiinta Administratia Parcului aceasta fiind o subunitate a Directiei Silvice Miercurea Ciuc din cadrul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva. Personalul Administratiei Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas este compus din: Director Parc ing. Butnar Cosmin; Economist Kiss Lajos; Responsabil privind relatia cu comunitatile si educatia ecologica ing. Laczk Terz; Responsabil cu tehnologia informatiei ing. Maris Nicu-Bogdan; Biolog ecolog Hegyi Barna; Responsabil paza si turism ing. colegiu Angi Zoltn; Agenti de teren th. Vitos Botond, ing. colegiu Cserg Ott, tehn. Bereczki Reymont, ing. colegiu Szakli Ildik, Gl Bla; Sediul Administratiei Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas este situat n Statiunea Izvorul Muresului, str. Principala nr. 44/A, cod postal 537356, jud. Harghita. Teritoriul Parcului se ntinde pe raza judetelor Harghita si Neamt si este mpartit n doua zone si anume : - zona de conservare speciala (78%); - zona de protectie (din afara zonei de conservare speciala) (22%). Date de contact: Administratia Parcului National Cheile Bicazului Hasmas Izvorul Muresului Str. Principala, 44/A Tel/Fax. 0266/336540 e-mail: parculncbh@hr.astral.ro www.cheilebicazului-hasmas.ro Stnca soimilor - 848 m cu traseu marcat de drumetie. Pe malul drept al Oltului, in Baile-Tusnad este amplasat varful de andezit, Stanca Soimilor, care ofera o priveliste excelenta asupra: defileul Oltului, varfurilor Varteto, Szurdok si Csomad, acoperiti cu brazi.

Privelistea excelenta nu trebuie sa ne faca sa uitam de ruinele cetatii Stanca Soimilor, construita pe varful Stanca Soimilor de Jos. Cetatea a avut forma unei tigle intinse, iar resturi din zidul cetatii sunt inca vizibile. Din barlogurile existente in zidurile cetatii, erau prinsi si trimisi soimii de vanatoare ca arenda pentru turci. Nu exista nici un turist care sa nu admire stanca ce se inalta pe malul drept al raului Olt. Cunoscuta ca cel mai faimos foisor din zona, Stanca Soimilor ofera o priveliste rara: statiunea Bailor Tusnad, crestele Ciumatului si ale Surducului, Lacul Ciucas, intregul defileu al Oltului. Situata la o inaltime de 824 m, Stanca este accesibila urmand potecile ce pornesc din statiune si sunt marcate cu un triunghi rosu; traseul este de 1 , 1/2 h.

Baile Balvanyos Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bi care au functionat odinioar. Cea mai veche este cea care se situeaz n pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se refer la mirosul urt al hidrogenului sulfurat), deoarece in pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretii sai se gsesc picturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tmduirea si vindecarea proprie. Pestera Puturosu, cu emanatii de sulf n coasta dealului Pucioasa se regasesc mai multe scorburi cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare este pestera Gyilkos. n apropierea acestuia din urma se situeaza asa-

zisul Madartemeto-Cimitirul Pasarilor. Aceasta nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pasarile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad prada gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gasite zacand aici. Cheile Varghisului Cheile Varghisului sunt situate in Muntii Persani, dar se afla in proximitatea punctului de plecare al traseului numarul 38 spre creasta Harghitei, pe o lungime de 3 km. Reprezinta o rezervatie carstica si speologica impreuna cu Pestera Mare de la Meresti cunoscuta din secolul trecut, un loc deosebit de atragator din punct de vedere turistic. Importante sunt si rezervatiile din apropiere: Parcul dendrologic Varghis si Poiana cu narcise de la Varghis. Narcisele (Narcissus stellaria) au fost distruse datorita colectarii lor de localnici in vederea comercializarii. Baile Nadas Rezervatie de tip floristic sunt situate in lunca Oltului, la o altitudine de circa 700m, Baile Nadas poarta aceasta denumire datorita prezentei masive a stufului. Valea de Mijloc Rezervatie floristica este situata in stanga Oltului, in lunca acestuia, la circa 630m altitudine, ocupand circa 4ha. Si-a primit numele de la paraul Valea de Mijloc care o traverseaza. Aici apar anumite plante ca mesteacanul piutic, aici fiind cea mai sudica pozitie din lume unde creste.

IV. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

IV.1. Potentialul turistic antropic. Definitie Resursele antropice, spre deosebire de cele naturale, reprezinta un rezultat al actiunii creative al omului. Prezinta atribute recreative ale obiectului turistic de provenienta antropica, au la origine urmatoarele insusiri: vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea si functia. Se disting doua grupe de obiective apartinand fondului antropic: edificii si elemente cu functii turistice si activitati antropice cu functii atractive. Principalele atractii antropice sunt: edificii istorice: castrele, forturile, cetatile, castele, fortificatii; edificii religioase: temple, biserici, catedrale, manastirile, cimitirile; edifici culturale si sportive: teatre, stadioane, opere, universitati, muzee si case memoriale.

IV.2. Componentele potentialului turistic antropic POTENIAL ANTROPIC CULTURAL ISTORIC 1. Vestigii arheologice:grecesti, dacice, romane, medievale. Exemplu: cetatea Sarmisegetusa, Histria, Sighisoara 2. Monumente istorice de arta si arhitectura Exemplu:Biserica Neagra din Brasov, Castelul Peles, Monumentul Eroilor de la Marasesti. 3. Elemente de etnografie si folclor.Exemplu:costumele populare, Trgul de Fete de pe Muntele Gaina 4. Institutii si evenimente cultural artistice: Festivalul muzical G. E. case memoriale TEHNICO-ECONOMIC 1. Amenajari hidroenergetice, baraje, lacuri de acumulare Exemplu: Portile de Fier, Lacul Vidraru 2. Canale de navigatie, drumuri si poduri Exemplu: Podul de la Cernavoda. 3. Diferite unitatieconomice ferme agricole, centre viticole Exemplu: Centre viti-vinicole Cotnari, Panciu, Murfatlar, Dragasani. Exemplu: Bucuresti, Cluj-Napoca. Iasi, Timisoara Sate turistice: Marginea, Moldovita, Bran 2. Asezari urbane, rurale SOCIO-DEMOGRAFIC 1. Populatie

IV.3. Potentialul turistic antropic al zonei Baile Tusnad si mprejurimi Schi si prtii de schi Facilitati: - prtii de schi si sanie; - partia "Veres viz" lunga de 250 m, pentru incepatori; - babyschi cu scaun mobil; - centre de nchiriat echipament sportiv; Sezon aproximativ 100 de zile pe an, se practica si snowboard-ul.

Lacul Ciucas Cursul de apa principal al statiunii este Oltul, Lacul Ciucas din mijlocul statiunii a fost creat n scopuri turistice folosindu-se apa acestui ru. Vara este folosit pentru canotaj iar iarna pentru patinoar. In jurul lacului s-a amenajat un complex de agreement, cu un restaurant cu iesire pe lac. Restaurantul "Stnca Soimilor" clasificat la trei stele in cadrul complexului de agrement "Lac Ciucas". Administrarea complexului este in sarcina firmei: S.C. KONTAKT-TURISM S.A. str. Oltului nr.102 Baile Tusnad, E-mail: office@laculciucas.ro , Web : www.laculciucas.ro.

Repere turistice din centru (DN 12, str. Oltului) De-a lungul soselei se afla o ntreaga serie de hoteluri, vile, restaurante. De asemenea tot aici se afla si centrul comercial al statiunii, mpreuna cu bisericile din localitate. Biserica romano-catolica a fost construita n 1982-83, pe locul unei capele vechi, a fost data n folosinta abia n 1985. Bogat n opere de arta contemporana, este una din reperele turistice ale statiunii. Biserica Ortodoxa este situata vizavi de aceasta, pe partea cealalta a soselei , a carei constructie a fost nceputa n 1939, reluata n 1955 si terminata abia n 1978. Biserica a fost pictata n anii 1971-1977 de catre Eugen Profeta din Bucuresti. strandul Mezotermal: se afla la sud de aceasta (n 1894 cunoscut sub numele de "baile Rezs", apoi ca "baile Ilona").

Centrul comercial Casa de Cultura (fostul restaurant "Trei Husari") Centrul de tratamente balneare (n exploatare din 1977) sumuleu Centrul de odinioara al inutului Ciucului azi zona periferica nord estica al orasului Miercurea Ciuc. Se situeaza la 3 km de centrul orasului, n valea prului sumuleu, la o altitudine de 705 m, la poalele vrfurilor sumuleul Mare (1033 m) si sumuleul Mic (834 m). Pe vrful sumuleul Mare se afla ruinele Cetatii Sarii. Conform legendei, domnita cetatii lucra n continuu, fara se se opreasca nici n zilele de duminica, cnd aceasta tesea cu multa srguinta. Este centrul spiritual al Secuimii, loc de pelerinaj vestit pe plan mondial, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj romano-catolic. De peste 550 ani este locul n care credinciosii catolici vin cu miile cu ocazia pelerinajului de Rusalii. Mai nou, din 1931 este locul, unde se tin ntlnirile anuale cunoscute sub denumirea de Festivalul celor 1000 de fete secuience, sediul Ordinului Franciscanilor din Romnia. Trecutul istoric, tezaurul arhitectonic, viata spirituala de aici fac din sumuleu un obiectiv turistic de prim rang. Biserica Franciscana in stil baroc: situat la la 35 km de statiune, care detine una dintre cele mari instalatii de orga din Ardeal. Odorheiu Secuiesc : un oras pitoresc cu mrturii istorice si culturale - este situat la poalele muntilor Harghita, ntre coline mpdurite, pe malul Trnavei Mare, la o altitudine de 447 m . Orasul are peste 650 ani si numr peste 42 000 locuitori. Este considerat centrul economic si cultural al depresiunii Odorhei. Este municipiu din 1968 si dup Miercurea Ciuc, este al doilea oras ca mrime, important centru zonal, legtur ntre multe obiective din Harghita. Accesibilitate: Odorheiu Secuiesc, se afl la marginea estic a Bazinului Transilvaniei, n valea Trnavei Mari, la 52 km de Miercurea-Ciuc, 100 km de Trgu Mures (pe drumul judetean 13A), 200 km de Cluj ( pe drumul national E60), 100 km de Brasov (drumurile judetene 137, 131 si 132B si drumul national E60), 52 km de Sighisoara. Cetatea medievala: dateaza din sec. XVI. Sfantu Gheorghe : resedinta judetului Covasna, este unul din cele mai vechi orase din secuime. Prima atestare documentara dateaza din anul 1332. Numele orasului provine de la patronul bisericii din localitate, Sfntul Gheorghe. Construirea centrului modern al orasului a fost nceputa pe la sfrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea. Sfntu Gheorghe ncepnd din a doua jumatate a secolului al XIX-lea a devenit centrul cultural al Secuimii. Prima cladire mai impunatoare este fostul comandament al

batalionului de husari, "Casa cu coloane", construita ntre anii 1820-1821.Dinter cele mai importante cladiri publice ale orasului este demna de remarcat biserica fortificata, construita la sfrsitul secolului al XV-lea n stil gotic. Cladirile mai valoroase din punct de vedere arhitectural, sunt cele proiectate de Ks Kroly. Dupa ndelungata studiere a stilului arhitectural secuiesc, Ks Kroly a fost autorul proiectelor Muzeului National Secuiesc, al actualei licee care-i poarta numele, al Gimnaziului Reformat, a cladirii vechiului spital, respectiv a ctorva case. Constructiile Muzeului National Secuiesc s-au finalizat n 1913 si pe lnga sectia de stiinte ale naturii si etnografic, se mai poate admira expozitia evenimentelor din 48. Amenajarea parcului centrul dateaza din anii 1880, iar formarea si construirea trgului si pietei s-a nceput din primul deceniu al secolului al XIX-lea. Sediul fostei administratii judetene, azi Biblioteca municipala, s-a construit n anii 1832, iar ntre anii 1854-56 s-a construit cladirea primariei, actuala cladire a teatrului. n jurul anilor 1868 s-a ridicat Bazarul, n turnul caruia n 1893 Mller, faimosul ceasornicar din Budapesta a instalat orologiul. Aici actualmente si asteapta vizitatorii o galerie de picturi. Din istoria pedagogiei, datele cele mai vechi sunt din secolul al XVII-lea. Pe 15 septembrie 1893 s-a inaugurat cladirea Liceului Szkely Mik, liceul cu cel mai bogat istoric al Secuimii. Actuala cladire a liceului s-a construit din sprijinul material al contelui Mik Imre. De putini este cunoscut ca actrita Kiss Manyi a studiat n acest liceu. Orasul avea trupa teatrala nca din 1948, care poarta numele de Teatrul Tamsi ron din 1990. Faima orasului pentru trgurile sale dateaza nca din vremuri trecute. Aceasta traditie se pastreaza din 1990 prin trgurile organizate anual. Zilele Sfntului Gheorghe se tin n 24 aprilie, cnd centrul orasului devine scena multor manifestari culturale si distractive. Obiective: Muzeul national Secuiesc, Muzeul de arta, Biserica reformanta, in stil gotic (sec. XVI). Zagon Renumele si-a capatat-o de la Mikes Kelemen, care s-a nascut n acest sat si a crescut lnga Rkoczi Ferenc al II-lea. Asezamntul era n proprietatea familiei Mikes. Conacul Mikes-Szentkereszty este o cladire construita n stil baroc, despre care se presupune ca ar fi fost ridicata n 1632 de familia Mikes, apoi constructia a fost modificata de familia Szentkereszty. Conacul a fost renovat n 1997 si actualmente aici se gasesc obiecte de arta din Muzeul Central de la Zagon. Pe lnga expozitia valorilor lasate de Mikes Kelemen, se poate admira bustul actritei Kis Manyi. Artista s-a nascut n Zagon, unde a si copilarit pna la vrsta de 17 ani, deoarece tatal ei era cantorul satului. n curtea conaului sta bustul lui Mikes Kelemen si un monument sculptat din lemn. Se presupune ca Mikes Kelemen s-a nascut ntr-o casa din capatul satului, n curtea careia se nalta faimosii stejari plantati de tatal lui. La 26 ani de la decesul lui Rkczi, la Rodos, n urma epidemiei de ciuma, s-a stins viata lui Mikes Kelemen.

Miercurea Ciuc : este situate la 30 km de Baile Tusnad. Orasul Miercurea Ciuc s-a format n depresiunea Ciucului, pe partea stnga a vaii Oltului n secolul al 16.-lea. Satele nvecinate, ca sumuleu, Toplita-Ciuc si Jigodin, doar la sfrsitul secolului al 20.-lea s-au contopit cu acesta localitate, desi "Miercurea... se extindea pe pasunile Toplita-Ciucului si al Jigodinului". Comunele mai sus amintite cu multa probabilitate s-au nfiintat ntre secolele XII si XIII. Dupa 1968, localitatea Miercurea Ciuc a capatat statutul de resedinta si centru administrativ al judetului Harghita. Cetatea Miko Cel mai important monument al orasului si totodata unicul obiectiv antropic de provenienta istorica. Cetatea a fost construita ntre 1623-1631 n stil neorenascentist de catre contele Hidvgi Mik Ferenc, capitanul suprem al Scaunului Ciucului, Gheorghenilor si Casinului, membru n Sfatul Transilvaniei, consilier personal al principelui Bethlen Gbor. n jurul cetatii s-au ridicat apoi cladirile impozante ale primariei si tribunalului. n zilele noastre n incinta cetatii, functioneaza Muzeul Secuiesc al Ciucului. n curtea edificiului, anual, n sezonul estival se tine Festivalul de muzica veche. Muzeul Secuiesc al Ciucului Cetatea renascentista, cu patru bastioane, pna n anul 1970, a fost data n folosinta armatei, apoi s-a transformat n muzeu. Muzeul Secuiesc al Ciucului are colectii etnografice, de carte veche, arheologice, de arta plastica si de stiinte ale naturii. Galeriile reprezinta o valoare deosebita pe aceasta paleta bogata. Biserica romano-catolica A fost construita n 1758 n stil baroc si pe vremea aceea era lacasul de cult pentru ntreaga populatie al orasului. n spatele acesteia se poate admira biserica noua, proiectata de catre Makovecz Imre si sfintita n 2004. Cladirea Liceului Mrton ron Liceul Mrton ron - fostul Gimnaziu Romano-Catolic era construit ntre 1909-1911 n stil secesionist. Institutia a fost sfintita n 5. iulie 1911. de contele Majlth Gusztv, episcop romano-catolic de Alba Iulia. Costructiile aripei sudice s-au finalizat n 1913. Pe data de 25 mai 1990 a luat numele unuia din elevii sai cei mai vestiti, episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Mrton ron. n 1997 a avut loc inaugurarea bustului episcopului Mrton ron ( 1896-1980 ) n fata cladirii liceului, opera apartinnd sculptorului din Vlahita, Bod Levente. Balvanyos : Ruinele Cetatii Balvanyos din Ciuc este una dintre atractiile turistice ale statiunii Baile Tusnad. Aici gasim ramasitele celui mai mari cetati stravechi al secuilor. Din statiunea Balvanyos se ajunge printr-un traseu montan marcat. Distanta este aproximativ 1 km.

V.

BAZA MATERIAL A STAIUNII

V.1. Structurile de cazare si alimentatie publica Structurile de cazare din Baile Tusnad sunt foarte variate si se compun din: hoteluri, pensiuni, vile, tabere de vara cu casute, campinguri, moteluri, pensiuni agroturistice, inchirieri de camere si apartamente la casa particulare, casa de vacanta si locuri pentru corturi. Hoteluri Hotel Fortuna *** Situat intr-un peisaj de neuitat , hotelul dispune de 10 camere cu 2 paturi, un apartament cu 2 camere, si un apartament de lux cu cada de baie cu hidromasaj. Toate camerele sunt mobilate si amenajate in stil rustic cu mobilier din lemn, paturi cu saltele ortopedice, bai separate, televizoare color cu cablu, telefon cu acces international, balcoane si acces internet in fiecare camera. Designul ambiental al hotelului este unic si promoveaza conceptul Bio Hotel. Mobilierul este facut din lemn masiv de brad si anin purtand sculpturi cu motive floare si a fost realizat special de artisti brevetati in mesteritul lemnului. Semineul are si el o nota aparte creind intimitate restaurantului, terasa a fost ciplita in piatra bazaltica, iar mobilierul a fost realizat in acelasi stil rustic. Serviciile sunt exceptionale: restaurant 80 de locuri cu bucatarie internationala, terasa de vara cu 30 de locuri, club rustic cu semineu si masa de biliard, sauna originala finlandeza, cabina de dus cu hidromasaj, tratamente balneoclimaterice, parcare, roomservice. La cerere se organizeaza drumetii, iarna plimbare cu sania, se pot organiza mese festive, nunti, petreceri private, team building-uri, vanatoare. Capacitate de cazare : 26 de locuri. Tarife: Camera dubla (2 persoane)-189Ron/camera Camera dubla cu pat matrimonial (2 persoane)-189 Ron/camera Apartament (4 persoane) 319 Ron/camera Aparatment de lux (2 persoane) 319 Ron/camera La grupuri, de sarbatori sau la diferite evenimente cat si pt agentiile de turism se aplica reduceri. Proprietarul hotelului este Balog Gyorgy din Ungaria, hotelul a fost construit in anul 2001.

In anul 2007 au fost in total 1015 turisti, numarul innoptarilor fiind 1725. 25% din turisti au fot straini: SUA, Ungaria, Germania, Franta, Austria, Italia, iar restul 75% au fost turisti romani. Contact: Adresa: 535 100 Baile Tusnad Str. Kovacs Miklos nr. 68 Tel: 0040 266-335.216 Fax: 0040 266-335.275 Harghita, Romania, Email: office@hotelfortuna.ro, web: www.hotelfotuna.ro. Hotel Olt ** Hotelul este situat in centrul statiunii Baile Tusnad si dispune de 120 camere single, 120 camere duble, 3 apartamente. Fiecare camera are grup sanitar proriu, TV color cu cablu, frigider, telefon. Capacitatea de cazare este de 250 de locuri. Facilitati: restaurant, bar de zi, sali de conferinte, piscina acoperita, parcare. La cerere se organizeaza nunti, botezuri sau diferite sarbatori. Pentru clientii hotelului se ofera sala de conferinte gratuit. Tarife: Camera single (1 persoana) 66 Ron/camera Camera double (2 persoane) 80 Ron/camera Contact: Adresa: Aleea Sf. Ana 2, Baile Tusnad, Harghita Telefon/Fax: 0040-266-335.474 Hotel Ciucas *** Hotelul a fost construit in 1973, din 2003 au inceput modernizarile iar in 2007 s-au mai adaugat un etaj dotat cu apartamente. Este structurat in total din 94 de camere astfel: 78 camere duble, 13 apartamente si 3 apartamente de lux cu Jacuzzi, capacitatea totala de cazare fiind de 188 de locuri.Servicii si dotari: restaurant cu o capacitate de 200 de locuri; complexul de conferinte; terasa de vara cu o capacitate de 100 persoane intrun cadru natural deosebit; bar dotat corespunzator cu o capacitate de 24 de locuri la mese; baza de tratament spa si wellness. Hotelul Ciucas pune la dispozitie o baza de tratament, dotata cu: sala de gimnastica, kinetoterapie, (pentru fitness si wellness), sauna, masaj, jacuzzi (cu plante, cu cristale, cu sare sau cu arome), salina, bai galvanice, electroterapie, laserterapie, ultrasunete, infrarosii, impachetari cu produse naturale (parafina, impachetari termica cu ceai si alge, impachetari cu namol activ termic, impachetari cu spirulina, impachetari cu ciocolata calda, impachetari cu cafea), cabinet medical de specialitate. Baza de tratament are ca specific tratamentele cardio vasculare si nevroze, dar si afectiuni secundare cum ar fi boli ale aparatului digestiv hipertiroidie, anemii.

Hotelul Ciucas organizeaza excursii in cele mai frumoase puncte turistice din zona : Lacul Sfanta Ana, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Tinovul Mohos, Stanca Soimilor, Valea Rosie. De asemenea se organizeaza cursuri de echitatie si plimbari cu ATV-uri. Restaurantul situat in incinta Complexului Ciucas cu vedere spre ambele parti, padure, respectiv centrul orasului, dispune de 200 locuri ce pot fi separate pe grupuri si adaptate diferitelor evenimente precum: - servirea meselor zilnice; - mese festive; - organizarea de nunti, botezuri sau zile onomastice; - organizarea de petreceri ocazionale; - organizarea de expozitii culinare. Restaurantul dispune de sonorizare proprie si orchestra la cerere. De asemenea in cadrul restaurantului se pot organiza programe cu dansuri populare sau de societate. Complexul de conferinte asigura toate facilitatile organizarii evenimentelor de acest gen. Complexul de conferinte, simpozioane si training are o capacitate maxima de 300 de locuri impartite in 5 sali dupa cum urmeaza: - Sala principala - maxim 150 locuri, dotata cu scaune, mese, flipchart, retroproiector si alte echipamente; - Trei sali de cate 40 de locuri pentru cursuri sau prezentari; - O sala de 30 locuri pentru sedinte, dezbateri sau cursuri restranse. Coffee brake-urile se pot organiza in barul complexului. Tarife: Camera single 102 Ron Camera dubla - 144 Ron Apartament 210 Ron Contact:SC HB HOTELS SA Complex hotelier & spa Ciucas; Adresa: 535100, Baile Tusnad, Aleea Sf. Ana nr. 7, Tel: 004/0266/335004; Fax: 004/0266/335252; www.hotelCiucas.ro. Hotel Tusnad *** E-mail:contact@hotelCiucas.ro;

Situat in centrul statiunii Baile Tusnad, are o capacitate de cazare de 214 locuri, avand in total 108 camere din care 23 de camere sunt renovate la nivel de 3 stele. Camerele sunt dotate cu balcon, grup sanitar propriu, TV color cu cablu, telefon international. Facilitati: acces direct din hotel la baza de tratament; magazin cu marfuri generale; coafura si cosmetica; parcare proprie pazita; camera de bagaje; personal la receptie 24 de ore; fax; serox; internet; club; teren de tenis de camp; sali de conferinta (2x12 locuri si una de 200 de locuri); excursii in imprejurimi cu microbuz propriu; sauna; masaj; piscina cu apa minerala; fitness; electroterapie; magnetoterapie si mofeta. Principalele afectiuni tratate: cardiovasculare, reumatice, afectiuni ale sistemului nervos, digestive, endocrine, metabolice si nutritionale, respiratorii, profesionale. Factori de cura naturali: ape minerale, mofeta, bioclimat, ape termale. Tratamente principale: de recuperare, de reconfortare, cure profilactice (antistres, prevenirea si combaterea obezitatii, prevenirea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare). Oferte de tratament: Cura de wellness la sfarsit de saptamana 3***: 194 lei/pers/in cam. dubla 3*** Durata: 08.03.2008 - 15.06.2008 Cazare 2 nopti cu demipensiune + pachet wellness de 5 proceduri Pachetul de wellness cuprinde: - Piscina cu apa minerala - Dus subacval general; -Sauna; -Masaj general (30) relaxant cu ulei aromat sau masaj tonifiant cu ulei aromat; -Fitness. Cura antistres: 267.50 lei/pers/in cam. dubla 3*** Durata: 08.03.2008 - 15.06.2008 Pachetul de servicii este de minim 3 nopti si cuprinde cazare cu demipensiune si proceduri conform descrierii de mai jos. Program:cure scurte, la sfarsit de saptamana, repetate frecvent; Obiective:relaxare, alimentatie echilibrata, echilibrarea sistemului nervos, refacerea bioritmului veghe-somn; Mijloace:climatoterapia , aeroterapia (cura de teren in dinamica progresiva in zone impadurite, pe trasee marcate), hidrotermoterapia , electroterapia sedativa, masoterapia (masaj manual general cu uleiuri aromate),

regim igieno-dietetic, psihoterapia, kinetoterapia (tehnicile de relaxare Jakobson si Schultz, pentru reechilibrarea tonusului muscular general si a starii psihoemotionale), excursii. Cura pentru prevenirea aparitiei riscului cardiovascular: 858 lei/pers/loc in cam. dubla 3 stele. Durata: 08.03.2008 - 15.06.2008 Program pentru minim 10 nopti Obiective: prevenirea aparitiei obezitatii, a dislipidemiilor, schimbarea comportamentului privind rolul negativ al fumatului si consumului de alcool, insusirea deprinderilor de miscare si relaxare psihica; Mijloace:consulatatie medicala initiala, explorari functionale, climatoterapia aplicata sub forma bailor de aer statice, moderat dinamice, curei de teren in zone impadurite, pe trasee marcate, balneoterapia cu apa minerala carbogazoasa in vana individuala, mofeta (emanatie naturala de dioxid de carbon gaz uscat expunere colectiva in amfiteatrul mofetarian special amenajat in forma unui circ roman), kinetoterapia (tehnici specifice de relaxare, antrenament fizic aerobic submaximal la covorul rulant si bicicleta ergometrica), masoterapia (masaj manual general uscat), crenoterapia (cura interna cu apa minerala), dietoterapia (alimentatie normocalorica, hipolipidica), excursii in imprejurimi. Pachetul de servicii este de minim 10 nopti si cuprinde cazare cu demipensiune si proceduri conform descrierii de mai sus. Cura pentru prevenirea si combaterea obezitatii: program pentru minim 7 nopti. Obiective: reducerea greutatii corporale, imbunatatirea starii generale de sanatate. Mijloace: cura de diureza cu apa minerala, fitness, hidrotermoterapie (hidrotermoterapie in bazine cu apa minerala, dis subacval, impachetari cu parafina), sauna umeda, masoterapie (masaj manual general cu uleiuri aromate), climatoterapia (cura de teren), sport si excursii in imprejurimi. Pachetul de servicii este de minim 7 nopti si cuprinde cazare cu demipensiune si proceduri conform descrierii de mai sus. Cura pentru reconfortare: minim 15 nopti. Obiective: relaxare, antrenare progresiva la educatie comportamentala. Mijloace: chinetoterapie (tehnmici specifice de relaxare), hidroterapia cu factori contrastanti cald-rece (cura cu Kneipp, dusul subacval), dietoterapia, sauna, masoterapia, crenoterapia ( cura interna cu ape minerale.

Alte oferte: www.tusnad.ro/ tarife_pachete.htm Tarife: Camera single** - 70 Ron/ persoana Camera dubla** - 110 Ron/ persoana Single*** - 100 Ron/ persoana Camera dubla*** - 1400 Ron/ persoana Preturile variaza in functie de sezon. Contact: SC Tusnad SA 535100 Baile Tusnad, Aleea Sf. Ana nr. 18, Tel. 004-0266-335202, mobil: 0748113245, fax: 0748-113108, E-mail: tusnad@topnet.ro, rezervari: hotel@tusnad.ro, Web www.tusnad.ro persoana de contact Pop Paul. Hotelul este situat pe strada Oltului nr. 87. Hotel Astoria ** Este clasificat la categoria doua stele cu o capacitate de 74 de locuri structurate in 34 de camere duble si 3 apartamente toate cu grupuri sanitare proprii. Hotelul are legatura directa cu baza de tratament printr-un tunel de trecere. Tarife: Camere duble in regim single (1 persoana) 64 Ron/ camera. Camera dubla (2 persoane) 80 Ron/ camera Apartament (2 persoane) 150 ron/ camera. Contact: Hotel Astoria (situat pe str. Sf. Ana nr. 47, Tel: 004-0266-335529) apartine societatii SC Kontakt Turism SA condus de Dl. Stan Vasile incluzand agentie de turism, hotel Astoria, hotelul Onix care acum se construieste, si va avea o capacitate de 72 de locuri, si doua restaurante: Laleaua si restaurantul Solyom de pe lacul Ciucas. Adresa: 535100 Baile Tusnad, Jud. Harghita, Romania, Str. Oltului nr. 102, Tel. 004-0266-335046, fax: 004-0266-335205, E-mail kontaktturism@nextra.ro, Web: www.lacuciucas.ro.

Pensiuni Pensiunea Daniel ** Este deschisa permanent, pe tot parcursul anului, asigurand comoditatea si linistea si tot odata privelistea pe care fiecare turist o apreciaza.Pensiunea dispune de 7 spatii de cazare structurate in 6 camere duble si o camera tripla. Servicii si dotari: bucatarie utilata si dotata complet, sfragerie, Tv si cablu in fiecare camera, sauna, hidromasaj, terasa si gratar, parcare proprie, posibilitate de excursii organizate. Tarife: Camera dubla(2 persoane) 80 Ron/camera Camera tripla(3 persoane) 100 Ron/camera Adresa: Str. Eltes Lajos nr. 3, 535100 Baile Tusnad, Jud. Harghita, Romania. mobil: 004-0744-626 575, 0740-697 433, Telefon/Fax: 004-0266-316 030, Email: danielpanzio@nextra.ro. Pensiunea Zenit ** Pensiunea dispune de 7 camere duble cu baie proprie, dotate cu paturi duble si cu alte comoditati, care pot fi inchiriate si separat in sistemul de pensiune. Casa mai are o sufragerie mare si o bucatarie dotata, care pot fi folosite de catre oaspeti. In cazul unor grupuri de 14-16 persoane pensiunea poate fi locul ideal pentru odihna. Contact: Baile Tusnad, Jud. Harghita, Romania, Str. Apor Nr. 12, Telefon.: 004-074-0553245, 0744 371 852.Rezervari: www.zenitpanzio.ro Pensiunea Szt. Kristof *** Pensiunea Szent Kristf, situat la 5 minute distant de centrul orasului, si asteapt oaspetii ntr-o mprejurare comod, cu caracter familiar. Cldirea cu 20 de camere, restaurantul cu 60 de locuri, precum serviciile noastre de wellness si conferint nu numai c anunt, ci n realitate face totul pentru a asigura oaspetilor si un repaus linistit, plin de revelatii. Pensiunea Szent Kristf si asteapt oaspetii si n afara sezonului de var, asadar cei dornici de declansare se ntorc cu numr din ce n ce mai mare si n alte anotimpuri.

Restaurantul si sala de conferinte ale pensiunii sunt ideale pentru organizri familiare, amicale, conferinte, antrenamente, alte organizri. n acelasi timp, pensiunea d loc expozitiilor cu caracter de continu rennoire ale artistilor contemporane. Pensiunea cu caracter familiar momentan pune la dispozitia oaspetilor 20 de camere, reprezentnd cazarea comod a 50 de persoane n total: - 2 camere cu pat simplu - 11 camere cu dou paturi - 2 camere cu 3 paturi - 5 camere cu 4 paturi Toate camerele au baie proprie, televizor, internet, telefon. Avantaje pentru copii: Copiii pn la vrsta de 2 ani pot vizita gratuit pensiunea. n cazul sezrii n aceeasi camer cu printii a copiilor avnd vrsta ntre 3 -12 ani, reducerea este 50 % din pretul cazrii. Pn la vrsta de 6 ani , 25 % din pretul alimentrii n pensiune ( demi-pensiune, alimentare complet). Avantaje colective: n cazul grupurilor, cazarea fiecrei a 10-a persoan este gratuit. Avantaje senior: Pensiunea Szent Kristf ofer oaspetilor sale seniori preturi de cazare avantajoase. Oaspetii avnd vrsta de, sau dup 60 de ani beneficiaz de 5% reducere din pretul camerei alese. Acest avantaj nu poate fi comasat cu alt ofert avantajaoas. Facilitati: Restaurantul ofer posibilitate pentru aranjarea organizrilor companiilor mai mici, festivittilor, programelor familiare ( ziua de nastere, ziua onomastic, logodn, botez, etc.) pn la maxim 5560 persoane. Pensiunea reprezint un loc ideal si cutat organizrilor datorit programului deschis tot anul, buctriei splendide si nu n ultimul rnd, datorit salei de conferinte potrivit pentru primirea a 40 de persoane. Am loc multe cursuri profesionale, ntruniri ale ntreprinderilor, unde participantii au posibilitatea s-si asume toat atentia dorit temei respective ntr-o mprejurare linistit, calm. Programe: Curte trneasc Tierea porcului Program pe tot parcursul zilei, mbinat cu plimbare cu trsura, sania, sniuta. n primul rnd oferta de iarn pentru familii, tovrsii, companii si agentii de turism. Fript de miel Foc de tabr ( cu muzic tigneasc)

Pndire de urs Mersul cu cruta si sania Ture pe jos Ture cu bicicleta Indicatii de tratament:bolile aparatului cardio-vascular (mai ales): cardiopatie ischemic cronic, sechele de infarct miocardic cel putin dup trei luni de la externare din spital, hipertensiune arterial stadiul I-II, valvulopatii, forme compensate, afectiunile arteriale ale membrelor, boli cronice ale venelor, persoane cu factori predispozanti pentru mbolnvirile cardio-vasculare; afectiuni neurologice ( sechele dup accident cerebral, neuroz astenic ), afectiuni endocrine ( hipertiroidie, hipotiroidie, boala Basedow ), boli de nutritie si metabolism ( diabet zaharat, obezitate ), afectiuni ale tubului digestiv ( fastrit cronic, duodenit cronic, ulcer gastro-duodenal cronic ), bolile ficatului si ale vezicii biliare ( diskinezie biliar, hepatit cronic ), boli ale rinichiului urinare ( litiaz renal ), bolile aparatului respirator, bolile profesionale si afectiunile reumatice. Excursii: Pensiunea ofera mai multe posibilitti si pentru excursii, programe culturale. Oaspetii au posibilitatea de a participa la excursii, cum ar fi apropiatul Lac Sfnta-Ana, mlastina Mohos cu frumusetea sa pitoreasc, ori Stnca Soimilor, un loc ideal pentru tur pe jos. Cei care doresc s aib parte de atractie cultural pot ajunge simplu n orasele noastre renumite ( Miercurea-Ciuc, Sfntu-Gheorghe, Trgu-Secuiesc, Brasov, Baraolt, etc.). Tarife: Cazare : 40 Ron/persoana Cazare cu mic dejun : 55 Ron/persoana Cazare cu semipensiune: 75 Ron/persoana Sala de conferinte: 100 Ron/zi Curtea trneasc: 20 Ron/persoan Tierea porcului - cu dejun ( cu 20 de persoane): 50 Ron/persoan Fript de miel ( cu 15 persoane ): 40 Ron/persoan Foc de tabr (cu muzic tigneasc): 100 Ron/ ocazie Mersul cu cruta si sania pentru 4-6 persoane: 100 Ron/ ocazie ( pretul contine butura si mncare de singur dat)

Contact: Pensiune Szent Kristf - S.C. Sylvaniatours S.R.L., 535100 Bile Tusnad, Strada Brazilor, nr. 12, Judetul Hargita, Romnia, Telefon: 004-0740 918 828/004-0751 096 883, Email: info@kristof.ro, Web: www.kristof.ro. Pensiunea Panorama ** Daca doresti sa te retragi la munte in orice sezon, locul potrivit pentru relaxare in mijlocul naturii este la Pensiunea Panorama din Baile Tusnad. Pensiunea ofera cazare in 7 camere la 5 bai, bucatarie, sala mese, curte, mobilier de curte (foisor, cuptor). Pensiunea Panorama dispune de curte proprie cu posibilitatea de parcare in curte. Are la dispozitia turistilor un foisor pt. 16 persoane, cuptor in aer liber cu gratar. Bucataria este dotata cu soba de gatit cu gaz, frigidere, congelator vase si farfurii, pahare, etc. In camere este incalzire cu gaz cu convectoare automate pt. fiecare camera separat, TV prin cablu, apa rece si calda nonstop, grupuri sanitare si sala de mese pt. 16 persoane. Tarife: Cazare in camera cu 2 paturi 10 Euro /persoana Micdejun 4 Euro/persoana Semipesiune 10 Euro/persoana La solicitare se poate alege varianta ca turistii sa pregateasca masa in bucataria pusa la dispozitia lor. Preturile cuprind parcare asigurata in curte, folosirea foisorului si a cuptorului complect dotat in aer liber. Contact: Pensiunea Panorama, Baile Tusnad, Str.Eltes Lajos nr. 5, Tefefon: 004-0744 161 454, E-Mail: office@panorama.panzio.ro, Web: www.panorama.panzio.ro, Persoana de contact: Gabor Aron : 004-0742141047. Pensiunea Panorama Elcomex *** Pensiunea Panorama este o unitate de cazare noua si este amplasata langa soseaua principala in imediata apropiere de centrul statiunii Baile Tusnad. In vecinatatea pensiunii se afla unitatii turistice si institutii cum ar fi: Baza de Tratament, Salon Wellness si Fitness, Lacul de Agrement Ciucas, Strandul Mezotermal, C.E.C., Centrul Comercial. Capacitatea Pensiunii este de 34 locuri in 15 camere, camerele fiind de 2,3 locuri, respectiv un apartament pentru 6 persoane. Camerele sant dotate cu grup sanitar propriu, dus cu apa calda, televizor (cablu), minibar, telefon, uscator de par, fiecare camera are terasa cu o priveliste extraordinara spre Stanca Soimilor si Depresiunea Oltului. Mobilierul pensiunii este la nivelul exigentei unei unitatii de categoria trei stele. Pensiunea Panorama dispune de receptie proprie, sala de conferinte, parcare si terasa de vara. Totodata in incinta pensiunii se pune la

dispozitia turistilor o sufragerie de 40 locuri si o bucatarie echipata cu frigider, aragaz, cuptor cu microunde, masina de spalat vase, masina de spalat rufe si cu toate celelate lucruri nelipsite dintr-o bucatarie moderna. Facilitati: bar, sala de conferinte, internet cablu, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, sala de mese, sanie cu cai, frigider in vila, fax la dispozitia turistilor, TV in living, minibar, telefon in camera, TV in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie cu cada, frigider in camera. Tarife: Cazare -50 ron/pers/zi Demipensiune -33 ron/pers/zi Pensiune Completa -53 ron/pers/zi Sunt reduceri pentru grupuri mai mari de 15 pers., elevi, studenti, copii, sau pentru un sejur mai mare de 3 zile. Contact: Pensiunea Panorama Elcomex, Baile Tusnad, Str. Oltului Nr. 97, Harghita, Telefon mobil: 004-0721 393 303 Telefon/Fax: 004-0266 335 333, Persoana de contact: Balint Lorant: 0040-751-980239. Pensiunea Iris *** La poalele muntilor Harghita, langa lacul Sfanta Ana, in valea Oltului, in mijlocul celei mai frumoase zone naturale protejate din Transilvania, se afla omul in locul ideal pentru relaxare si odihna. Regiunea este renumita pentru nenumaratele izvoare de apa minerala care izvorasc la tot pasul. Putem beneficia de calitatea acestor ape consumandu-le, sau prin bai terapeutice. Pensiunea Iris, construita in anul 2000, asigura cazare confortabila pentru 50 de persoane, in camere cu doua paturi sau pat matrimonial. Camerele sunt dotate cu baie proprie, mobilier modern, dotari comode, Tv cablu si minibar. Anumite camere au si cada coltar sau cada cu hidromasaj. Se ofera Internet gratuit prin conectare wireless. Pensiunea Iris este un loc excelent pentru organizarea de conferinte, seminarii, team building sau alte evenimente. Sala de conferinte de 90 metri patrati asigura conditii optime, fiind dotata cu mobilier modern, flipchart si videoproiector. Capacitatea maxima a salii de conferinte: amfiteatru 60 locuri in careu 35 locuri . Curtea interioara si parcarea spatioasa stau de asemenea la dispozitia participantilor. Profesionalismul personalului, frumusetea naturala a zonei si generozitatea serviciilor vor face ca toti participantii sa-si aminteasca cu placere de timpul petrecut aici. Se organizeaza petreceri n restaurant si n curtea interioara cu foc de tabara, precum si excursii la Lacul Sf Ana sau alte destinatii din mprejurimi. La cerere se ofera la dispozitie cu o lista a companiilor care s-au bucurat de evenimente organizate aici. Restaurantul asigura o atmosfera deosebita pentru 50 de persoane, iar pe terasa de vara mai sunt 30 de locuri. In cafenea se poate servi cafea italiana si diverse bauturi pentru 20 de persoane. Deservirea este amabila si

familiara, de dimineata pana seara tarziu. Bucataria ofera traditionalele gusturi transilvanene. Turistul isi va aminti cu placere de gustul ciorbei ardelenesti, a ciolanului n sos de brnza cu marar, a muschilui de vita n sos de ceapa sau a pastravului prajit cu mujdei.Clientii pot alege din diverse sortimentele de bauturi: vinuri transilvanene si dobrogene, bere autohtona sau din import precum si alte bauturi alcoolice sau racoritoare. si binenteles palinka de prune de cea mai buna calitate si apa minerala Tusnad. Multiple posibilitati de agrement: Pentru a face sederea ct mai placuta, la pensiune se poate relaxa cu sauna finlandeza, masaj general sau specific, cada cu hidromasaj. n curtea interioara copii se pot juca n siguranta. Se poate beneficia de tratament cu ape minerale n baza de tratament aflat la 20 minute de pensiune. Peisajul natural de exceptie ofera diverse trasee de parcurs pe jos, fiecare traseu fiind marcat si amenajat. Posibile destinatii pot fi Lacul Sf.Ana (apr.3,5 ore) Stnca soimilor(apr. 40 min), Panorama Ludmilla(apr. 40 min) sau una din multele izvoare de apa minerala care se gasesc la tot pasul. Pasionatii sportului pot opta pentru fotbal, tenis, schi sau patinaj, sau pot folosi sala sporturilor din localitate. Tarife: Perioada 05.01.2008 - 30.06.2008 - camera dubla 110 Ron - camera dubla superior 130 Ron - camera dubla cu jacuzzi 170 Ron - camera single 95 Ron Contact: Romania, 535100, Baile Tusnad, Harghita, Str. Apor nr. 22, Tel./fax: 004- 0266-335 586 , mobil: 004-0744 553 38, E-mail: irispanzio@topnet, web: www.irispanzio.ro Oferta de paste-25.04.2008 - 28.04.2008 Cazare: n camere cu 2 paturi sau pat matrimonial, cu baie proprie, TV cablu , mobilier modern, minibar Masa: pensiune completa pentru 3 zile (vineri, 25.04 cina,luni,28.04 mic dejun si prnz), inclusiv masa festiva de Paste. Mncarea este cu specific local, din preparate de miel, porc, vita si pui gatite traditional de gospodine din zona. Apa minerala si palinca de prune de casa la mese sunt incluse . Bauturile racoritoare sau alcoolice nu sunt incluse, dar se pot comanda suplimentar. Program( inclus n pret): participarea la slujbe religioase n biserica ortodoxa din localitate. o sedinta de sauna si masaj/ persoana la pensiune. petrecere n fiecare seara la pensiune Alte posibilitati de agrement: Vizitarea Manastirii din Izvorul Muresului (60 de minute de mers cu masina)

 gratar si foc de tabara n poiana cu izvoare de apa minerala la 10 minute de pensiune. Excursie cu masinile la lacul Sf. Ana. ( la 30 de minute de la pensiune) Vizitarea orasului Miercurea Ciuc si a catedralei franciscane gotice din sumuleu ( 30 de minute de mers cu masina) Plimbari prin statiune. Parcare proprie exclusiva, spatioasa si sigura. Pret pachet ( baie cu dus) : 490 Ron / persoan Pret suplimentar (baie cu cada coltar): + 50 Ron / persoan Pret suplimentar (baie cu hidromasaj): + 100 Ron / persoan Pretul include un comision de 10 % pentru agentie Pensiunea Sara *** Pensiunea Sara afost proiectata pentru a putea asigura desfasurarea unor activitati variate ca team building,sesiuni de training,evenimente speciale (aniversari,botezuri etc.).Pensiunea pozitionandu-se intr-o zona linistita este propice celor care doresc sa scape de aglomeratia si stressul oraselor mari si foarte populate (in acest sens asigurand celor interesati sesiuni de relaxare energetica menita sa restabileasca armonia corpului fizic). Pensiunea va ofera cazare in 10 camere si 2 apartamente, restaurant (2 sali, 28 locuri), sala de sedinte (20 locuri). La cerere se organizeaza drumetii calare si plimbari cu trasura sau sania trasa de cai, plimbare cu ATV-uri. Scopul nostru este sa oferim oaspetilor nostri loc de odihna confortabila, si ambianta placuta si linistita pentru relaxare. - putem citi pe siteul lor. Pensiunea Sara are o capacitate de 31 de locuri dispuse in: -8 camere duble (2 cu pat matrimonial) -2 camere cu trei locuri -2 apartamente cu patru locuri Camerele sunt dotate cu minibar, Tv si cablu tv, telefon, posibilitate de racordare la internet si dispun de grup sanitar propriu,dotate cu cadite dus si uscatoare de par. Facilitati - Servicii: fiecare camera are baie proprie si TV , restaurant categoria 1 cu o capacitate de 40 de locuri, bar, parcare, organizare programe, telefon, seif depozitare valori, trezire la cerere, fax si imprimare,

copiere email, masaj: partial, integral, celulitic, energetic, fitness, jacuzzi, relaxare energetica, TAI-CHI, alte servicii: pastrarea obiectelor uitate de clienti, spalatul si calcatul lenjeriei clientilor, tratamente balneoclimaterice. Restaurantul pensiunii cuprinde 2 sali: o sala principala cu o capacitate de 40 de locuri, si o sala multifunctionala pentru cursuri, reuniuni, sedinte, cu o capacitate de 40 de locuri dotata cu retroproiector si flipchart. Contact: Tusnad Bai, Str. Braziilor nr.6, Jud. Harghita, Romania, Mobil: 004- 0745 109 047, Tel./fax:004- 0266 335 125,004 0266335 110,email:rezervari@pensiuneasara.ro. Pensiunea Transilvania*** Muntii Harghitei au fost alesi sa gazduiasca pensiunea Transilvania, pentru virginitatea si salbaticia lor, incercand sa oferim o alternativa la Valea Prahovei, intr-adevar de relaxare si natura neintinata de prea multa industrie, celor care doresc sa scape de aglomeratia si stresul oraselor mari si foarte populate. Situata pe malul Oltului, este locul ideal pentru o vacanta la munte. Vila a fost proiectata de la inceput pentru a functiona ca pensiune turistica dar si casa de vacanta, pentru cei care isi doresc una, dar nu au timpul necesar construirii sau administrarii. Pensiunea turistica Transilvania propune petrecerea vacantelor din oricare anotimp, activitatile de afaceri, team building-uri, sesiuni de training, evenimente personale speciale ( aniversari, nunti, botezuri, etc). Puteti veni impreuna cu familia, prietenii cuvantatori si nu numai, sa va luati doza de energie necesara pentru joburile stresante si epuizante din viata profesionala a anului. se poate citi pe site-ul pensiunii. Cazare in camere si apartamente spatioase, luminoase, pe gustul tuturor, fiecare cu baie, tv, minibar, terasa si vedere panoramica spre muntii Harghitei. Pensiunea dispune de o terasa proprie. Capacitatea de cazare pana la 50 de locuri: camere cu doua paturi, camere cu pat matrimonial, camere cu un pat matrimonial si un pat simplu, camere cu trei paturi, camere cu un pat matrimonial si doua paturi simple, camere cu patru paturi, apartament compus dintr-un dormitor cu pat matrimonial si un living ( baie dotata cu jacuzi ), apartament compus dintr-un dormitor cu patru paturi si un living, apartament compus din doua dormitoare cu paturi matrimoniale, apartament compus din doua dormitoare cu cate doua paturi simple. Masa: demipensiune sau pensiune completa dar si meniu a la carte intr-un dining spatios dar foarte intim in acelasi timp. Pensiunea are o curte mare (2000 mp), padure proprie, plaja pe malul Oltului, gratar, toate la dispozitia clientilor, pentru a se putea desfasura diferite activitati distractive atat pentru copii cat si pentru adulti, parcare proprie. La cerere se organizeaza excursii sau drumetii cu diferite mijloace de transport in imprejurimile statiunii. Se ofera: - mic dejun(11 Ron/pax), pranz(24 Ron/pax), cina(20 Ron/pax) demipensiune(31 Ron/pax) sau pensiune completa(55 Ron/pax/zi) intr-un restaurant rustic cu o capacitate de 70 locuri, dar foarte intim in acelasi timp;living foarte spatios(70mp) cu o varietate mare de jocuri distractive(ping pong, fusball, darts, golf de camera,

table, sah, rumy). Facilitati: living foarte spatios, acces internet nelimitat, TV in camera, frigider, foc de tabara cu vin fiert si barbeque, apa calda permanent, telefon, internet,semnal GSM, sala conferinte, sala de fitness / teren sport, livada / gradin, accept animale companie, pescuit. Tabelul 5.1 Data 1.12.0730.4.08 1.05 30.06.08 1.07 31.08.08 1.09 1.10.08 1.10 31.12.08 Dubla 75 RON 80 RON 90 RON 80 RON 79 RON Tripla 95 RON 99 RON 120 RON 99 RON 95 RON Tarife pensiunea Transilvania: Cvadrubla 110 RON 110 RON 140 RON 110 RON 100 RON Apartament 145 RON 150 RON 175 RON 155 RON 149 RON Duplex 130 RON 130 RON 150 RON 130 RON 120 RON

Sursa: www.pensiuneatransilvania.ro Pentru firme, inclus mncarea si toate facilittiile: 99 Ron / persoana / zi. Preturile sunt negociabile in functie de durata sejurului! Oferte speciale: Pentru companii-Oferta Team Building Cazare pensiune completa 99 Ron/pers/zi, include cazare in camere duble/triple, pensiune completa, sala de training, restaurant, acces la jocuri distractive, foc de tabara cu vin fiert si barbeque, seara cu gulas secuiesc si tuica fiarta in curtea pensiunii (2000 metri patrati curte si 1000 metri patrati de padure), parcare private. Oferta paste 2008 Cazare pensiune completa 499 Ron/pers/zi Oferta 1 mai Cazare cu pensiune completa 299 Ron/pers/zi Oferta speciala pentru Pelerinajul de la sumuleu Ciuc Cazare cu pensiune completa 99 Ron/pers/zi Oferta luna de miere 99 ron/persoana/zi cazare cu pensiune completa

Oferta 1 iunie: pachet 3 nopti si 3 zile: 1. cazare cu mic dejun: 2. cazare cu demipensiune: 3. cazare cu pensiune completa: 149 Ron/persoana/sejur 213 Ron/persoana/sejur 285 Ron/persoana/sejur

Contact: Pensiunea Transilvania, Romania, Judetul Hargita, Baile Tusnad 535100, Str. Tiszas Nr.41, Tel:0040740 111 969, Email: pensiuneatransilvania@gmail.com, Web: www.pensiuneatransilvania.ro. Pensiunea Maria*** Pensiunea Maria este o unitate de cazare nou si este amplasata langa soseaua principala in imediata apropiere de centrul statiunii Baile Tusnad. In vecinatatea pensiunii se afla unitatii turistice si institutii cum ar fi: Baza de Tratament, Salon Wellness si Fitness, Lacul de Agrement Ciucas, Strandul Mezotermal, C. E. C. , Centrul Comercial. Deasemenea de la pensiune se poate porni intr-o drumetie pe jos la Lacul Sfanta Ana. Capacitatea pensiunii este de 10 locuri in 4 camere, camerele fiind de 2, 3, locuri. Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, dus cu apa calda, televizor (cablu), fiecare camera o priveliste extraordinara spre Stanca Soimilor si Defileul Oltului . Mobilierul pensiunii este la nivelul exigentei unei unitatii de categoria trei stele. Pensiunea Maria dispune de parcare proprie. Totodata in incinta pensiunii este pus la dispozitia turistilor o sufragerie si o bucatarie echipata cu frigider, aragaz, cuptor cu microunde, si cu toate celelate lucruri nelipsite dintr-o bucatarie moderna. Tarife: 90 Ron / camera Contact: Strada Oltului Nr 126, Fax: 004-0266 335 333, Persoana de contact: Avram Maria, tel: 0040746 043 070. Pensiunea Olt*** V salutm cu drag pe pagina pensiunii Olt, situat n inima orasului Baile-Tusnad, o statiune nconjurat de munti. Pensiunea si-a deschis portile naintea oaspetilor si n martie 2008. Punctul forte al pensiunii il constituie situarea sa central, importantele atractivitti turistice ale statiunii (Lacul Ciucas, Biserica Romano-catolic, Biserica Ortodox etc.) fiind la o distant de numai 5 minute de mers pe jos de la pensiune. Pensiunea contribuie la aceast satisfacere a cerintelor cu punerea la dispozitie a 14 camere, teras mare, restaurant cu 28 de locuri, sal de conferinte cu 50 de locuri. Restaurantul si sala de conferinte ale pensiunii sunt ideale pentru organizri familiare, amicale, conferinte, antrenamente, alte organizri. n grdina

pensiunii se afl o parcare nchis. Pensiunea pune la dispozitia oaspetilor si 14 camere, adic cazarea comod a 28 persoane. Oaspetii pot folosi linie telefonic comun. Camere: - 6 camere cu dou paturi: baie proprie, televizor, frigider (minibar) - 8 camere cu pat dublu: baie proprie, televizor, frigider (minibar) Restaurantul plcut, spatios ofer spatiu confortabil pentru 28 persoane. Oaspetii sunt asteptati ntr-o mprejurime agreabil, cu diversitate mare de gusturi. Acestia vor gsi att gusturi traditionale ct si delicatese deosebite, speciale. Tarife: Camera single- 100 Ron cu micul dejun inclus cu valoare de 10 Ron Camera double 150 Ron cu micul dejun inclus cu valoare de 20 Ron Contact: Romania, Judetul Hargita, 535100 Baile Tusnad, Strada Oltului nr. 91, Tel/fax: 0040 -266 335210, Persoane de contact: 0040 0723 250349 - Sfalvi Jzsef sau 0040 0723 250353 - Toma Katalin, e-mail: office@oltpanzio.ro, web: www.oltpanzio.ro. Pensiunea Boroka*** Pensiunea Boroka se afla in localitatea Baile Tusnad, judetul Harghita. Aceasta are 3 trei stele si poate caza 44 de persoane n camere cu 2, 3, 4, 6 paturi, dispunand de 12 camere cu 32 de paturi iar la cerere acestea se pot suplimenta. Pensiunea pune la dispozitia oaspetilor o bucatarie complet echipata n pensiune . Facilitati: accept animale, acces auto, acces Internet, acces telecabina, acoperire GSM, aer conditionat, agrement, amenajari pentru dezabilitati, inchiriere sanii, inchirieri articole plaja, magazin in apropiere, meniu preferential, parcare auto, participare activitati gospodaresti,piscina, piscina acoperita,plaja privata, posta in apropiere, bar de noapte/Club/Discoteca, bar de zi, camping. Tarife: Camere cu trei locuri: 30 Euro Camere cu doua locuri: 24 Euro Contact: Baile Tusnad, Harghita, Baile Tusnad, Str. Garii nr. 45, Tel.:0047-0266-37.14.99, E-mail: office@tectumszallas.ro, Web: www.tectumszallas.ro. Pensiunea Varteto **

Pensiunea Vrtet sta la dispozitie cu 22 de locuri, care se repartizeaza n felul urmator: 7 locuri la parter, 8 locuri la etaj si 7 n mansarda. La parter este o camera cu pat matrimonial o camera cu doua locuri si una cu 3 locuri; o bucatarie dotata cu soba de teracota cu gaz si frigider, precum o baie si o toaleta. La etaj sunt amplasate doua camere cu 4 locuri fiecare avnd si pat matrimonial; o bucatarie cu aragaz; un hol cu masa pentru 10 persoane, un televizor color cu TV cablu; o baie si o terasa cu vedere la brazii din apropiere. Mansarda are doua camere cu doua locuri, una cu 3 locuri si o baie. n curtea vilei parcarea este asigurata pentru clienti. Curtea dispune si de spatiu amenajat pentru prepararea fripturilor, realizarea focurilor de tabara. Servicii: parcare n curte, terasa ,doua etaje au un singur frigider, TV cablu,organizare programe, ghid turistic Tarife: Extrasezon: Camera dubla: 69 Ron/zi/camera Camera tripla: 80 Ron/zi/camera Camera cu patru paturi: 92 Ron/zi/camera Sezon: Camera dubla: 80 Ron/zi/camera Camera tripla: 90 Ron/zi/camera Camera cu patru paturi: 100 Ron/camera Contact: S.C MOLNAR TUR TUSNAD S.R.L, Persoana de Contact: Molnar Antal, Locatia: Harghita, Adresa: Str. Gal Sandor, Nr.7, Miercurea Ciuc, Telefon: 004-0266-311217, 0744-778409, Fax: 004-0266311217, Web: www.bailetusnad.ro, www.baileharghita.ro, E-mail: molnartour@yahoo.com. Adresa pensiune: Strada Apor Peter, nr. 32 Pensiunea Surdok ** Pensiunea Szurdok se afla la 200 m de centrul localitatii, lnga drumul A12. Din pensiune se poate vedea valea Oltului si Stica Soimul. Pensiunea dipune de 12 camere, total 29 locuri La parterul vilei sunt 3 camere cu 2 paturi, cu punct sanitar propriu, precum 2 camere cu 2 paturi si o camera cu 3 paturi cu punct

sanitar comun, si o bucatarie. La etaj sunt 5 camere cu 2 paturi, din care 3 camere au punct sanitar propriu si 2 camere cu punct sanitar comun, precum si o bucatarie. n curtea vilei parcarea este asigurata pentru clienti.Curtea dispune si de spatiu amenajat pentru prepararea fripturilor, realizarea focurilor de tabara. Servicii: parcare n curte, terasa ,doua etaje au un singur frigider, TV cablu,organizare programe, ghid turistic Tarife: Extrasezon: Camera dubla: 69 Ron/zi/camera Camera tripla: 80 Ron/zi/camera Camera cu patru paturi: 92 Ron/zi/camera Sezon: Camera dubla: 80 Ron/zi/camera Camera tripla: 90 Ron/zi/camera Camera cu patru paturi: 100 Ron/camera Contact: S.C MOLNAR TUR TUSNAD S.R.L, Persoana de Contact: Molnar Antal, Locatia: Harghita, Adresa: Str. Gal Sandor, Nr.7, Miercurea Ciuc, Telefon: 004-0266-311217, 0744-778409, Fax: 004-0266311217, Web: www.bailetusnad.ro, www.baileharghita.ro, E-mail: molnartour@yahoo.com. Adresa pensiune: Strada Oltului, nr. 78 Pensiunea Ica ** Capacitatea pensiunii este spatiu de cazare pentru 10 persoane astfel: parter: camera de zi, bucatarie dotata, 2 camere comandate ,1 baie. La etaj: 3 camere decomandate, 1 dus, 1wc. Tarife: 90 Ron/camera Nu se asigura masa. Reduceri: copii sub 7 ani nsotiti de parinti beneficiaza de cazare gratuita; pentru un pat suplimentar se percepe din valoarea unui loc.

Pensiunea Sport** Pensiunea ofera spre cazare 2 apartamente cu o capacitate de 12 locuri. Fiecare apartament are camera de zi, terasa, baie si grup sanitar, bucatarie si dormitor cu doua paturi. Pensiunea are incalzire centrala, parcare in curte, teren de tenis si ofera spre inchiriere schiuri. Facilitati: acces auto, acces bucatarie, agreement, current electric, incalzire centrala, magazine in apropiere, restaurant, TV cablu. Contact: Romania, Judetul Hargita, 535100 Baile Tusnad, Str. Cerbului nr. 22, Tel.:004-0266-351878. Pensiunea Manyi** Dispune de 14 camere, n total 28 locuri. Servicii: TV n camera , loc de parcare pentru bus, restaurant, terasa, gradina, salon de coafura, cofetarie, cafenea, serviciu de portar non stop. Tarife - Camera cu pat pentru doua persoane: 15 /pers/zi. Contact: Romania, Judetul Hargita, 535100 Baile Tusnad, Str. Solyom, nr.4, Telefon: 004-0266-335265 Tel/Fax: 004-0266-33550, E-mail: virag@kabelkon.ro. Pensiunea Victory ** Mottoul pensiunii: - acomodare prietenoas Statiunea Bile Tusnad, denumit de ctre Orban Balazs "Perla Transilvaniei", este una dintre cele mai frumoase statiuni din Transilvania. In centrul acestei statiuni se afl Pensiunea Victory, amplasat ntr-un mediu prietenos si calm. Scopul este oferirea de servicii care s satisfac asteptrile clientilor, asigurnd astfel ca timpul petrecut la Bile Tusnad s fie ct mai plcut si distractiv. Pun la dispozitia clientilor camere cu 2 si 3 paturi. Fiecare camer este dotat cu televizor, baie proprie si dotri noi. Pe baza experientelor si n vederea oferirii de servicii distractive, conside c este important oferirea de informatii relevante clientilor despre statiune si mprejurimi. In acest sens au dezvoltat o ofert de programe pentru clientii dornici de cunoastere si agreement care cuprinde att atractiile turistice din Bile Tusnad, ct si cele din Ardeal si Transilvania. Contact: Romnia, Jud. Harghita, Baile Tusnad 535100, Str. Soimilor Nr.11, Telefon: 004-0726-600.976, 0040721-570.291, e-mail: office@viktoriapanzio.ro, web: www.viktoriapanzio.ro.

Alte pensiuni: Pensiunea Gaby : preturile practicate: camere cu doua locuri: 23 Euro Adresa: Romnia, Jud. Harghita, Baile Tusnad 535100 Str. Apor, 18 Tel. 0040-266335416, Tel/Fax: 0040-266335416, e-mail: pensgaby@clicknet.ro. Pensiunea Bradul** Adresa: Romnia, Jud. Harghita, Baile Tusnad, Str. Avantului nr. 14/1 Tel.:004-0266-335481. Pensiunea Ibolya Adresa: Romnia, Jud. Harghita, Baile Tusnad , Str. Malom, nr. 41, Tel: 004-0266-335519/004-0722342620 Pensiunea Silex** Tarife : camere cu un loc: 35 Euro Adresa: Romnia, Jud. Harghita, Baile Tusnad , Str. Apor, nr. 2 Tel.: 004-0266-335373. Pensiunea Smaranda Tarife : camere cu patru locuri: 45 Euro, numar total locuri: 11. Adresa: Romnia, Jud. Harghita, Baile Tusnad, Str. Apor, nr.6, Tel.: 0040-266-335400, e-mail: opreanicolae@yahoo.com. Pensiunea Fenyo Liget ** Baile Tusnad, Judetul Harghita, Nr. 646 Moteluri Motel Bradul ** Motelul Bradul se situeaza la poalele muntilor Ciomatu, a fost construit in 1996 dispune de 3 apartamente a cate 2 camere, si un living astfel fiind potrivit pentru cazarea a doisprezece persoane. Motelul are si un restaurant cu o capacitate de 40 de personae. Tarife:

Apartament (6 persoane) 140 Ron Camera- 1 persoana- 8 Euro fara mic dejun Camera- 1 persoana-10 Euro cu mic dejun Camera- 1 persoana- 14 Euro demipensiune Camera- 1 persoana- 18 Euro pensiune completa Pentru copii sub 8 ani se asigura 50% reducere. Contact: Str. Kovcs Mikls, nr: 30, 4111 - Baile Tusnad, Jud: Harghita, Tel: 0040 - 266 335481, 00440 - 745 378345, e-mail: motelbradul@hotmail.com. Vile Vila Ritz Vila este situata in centrul statiunii Baile Tusnad. Dispune de 6 camere duble, din care 4 cu balcon si baie proprie (cu dus sau cada) si 2 camere la mansarda cu o baie, 5 bai, 3 balcoane, curte.Vila este dotata cu televizor color si cablu TV in fiecare camera si cu centrala proprie, asigurand in permanenta apa calda si incalzirea. Masa se poate servi la Restaurantul "Laleaua", aflat in apropierea vilei. Contact: Baile Tusnad, Str. Oltului Nr. 67, Tel: 004-0727 855 802/004-0724 210 739. Vila Speranta*** A fost construita in anul 2005, proprietarul fiind Mihaly Karoly. si se straduieste ca cerintele si asteptarile turistilor se fie pe deplin implinite. Avem onoarea de a gazdui oaspetii nostri intr-una din putinele vile cu *** din statiunea balneoclimaterica Baile-Tusnad. . Dispune de 10 spatii de cazare structurate in 8 camere duble, 2 apartamente, baie proprie cu dus, televizor(cablu) si telefon, incalzire centrala, living TV cablu, bucatarie complet dotata pentru turisti, terasa rustica iluminata, gratar pe terasa, parcare proprie. Bucataria complet dotata ofera turistilor atat mancaruri obisnuite, cat si traditionale. Peste acestea ofera oaspetilor specialitatea bucatarului, si pizza, vila fiind singurul loc din oras unde se prepara. Peste gusturile fine oferite de bucatar, terasa rustica, iluminata, dotata cu grill, ofera o priveliste extraordinara celor care servesc masa aici. Servicii: bucatarie complet utilata, terasa rustica iluminata, gratra pe terasa, incalzire centrala, parcare proprie, posibilitati de agrement: excursii in zona, plimbari cu trasura sau cu sania trasa de cai.

Tarife: - 8 camere duble(cu doua paturi respectiv matrimoniale), pret: 100 Ron - 2 apartamente(o camera cu pat dublu si un living cu pat pt. copii), pret: 180 Ron Contact: Romnia, Judetul Harghita, 535100 Bile Tusnad, Str Oltului nr. 55, Numere telefon: Receptie: 004- 0266 -335402, 004- 0266- 335402, Mobil: 004- 0722 634 680, 0040726 680 831,0040744 592 477,web:www.vilasperanta.ro,email:office@vilasperanta.ro. Vila Sf Ana ** Vila construita din caramida, dispune de patru dormitoare mobilate complet, fiecare nivel avand baie proprie, modern dotata.Vila dispune de un living cu mobilier, deosebit de generos,semineu, loc de luat masa pentru 12 persoane, si canapele.Bucataria este moderna si complet echipata. Livingul dispune de TV color, la fel ca in celelalte 4 camere ale vilei, conectat la reteaua de televiziune prin cablu. Vila este dotata cu un sistem propriu de incalzire centrala, gaze si un modern sistem de canalizare,garaj si loc special amenajat pentru gratar. In Tusnad mai sunt cateva vile: Vila Magrareta si Vila Raza Soarelui, Vila Univers, care apartin Complexului Turistic Univers. Sunt destinate cazarii elevilor si scolarilor. Complex Turistic de vara Univers din Baile Tusnad Activitatea de baza este organizarea de tabare scolare si servicii sezoniere. Ofera servicii de camping si campare. Locuri: 280, casute cu doua paturi, bungalouri,case de odihna Tarife: 25 Ron/ persoana Servicii: dus, TV, restaurant, bar non stop, discoteca, parcare, piscina, jocuri si diferite posibilitati de distractie n interiorul campingului.Alte servicii oferite: informtii turistice, transport, bilete de tratament si odihn, organizare de excursii. La cerere se pot inchiria obiecte de agrement cum ar fi: sah, rachete tenis, mingi de fotbal, carti de joc, televizor. Acestea se pot inhiria pe ora sau pe zi. Tarifele variaza. Tot la cerere si daca sunt grupuri se organizeaza excursii cu microbusul in imprejurimi. Preturile sunt negociabile. Pentru doritori se organizeaza si se inchiriaza loc de picnic. Tarif picnic: 10Ron/ora maxim 10 persoane.

Contact: Strada Ciucas 66, Baile Tusnad, judetul Harghita, Tel: 004-0266-335087, Fax: 004-0266-335447, Mobil: 0040-0745-310955, e-mail::universtourist@kabelkon.ro,,web: www.hotelmoldova-bacau.ro. Dispecerat de cazare: strada Oltului nr. 102, Tel.: 0040-0266-135415. Unittile UNIVERS Tourist: Hotel UNIVERS (Baile Tusnad, judetul Harghita ,Str. Oltului Nr. 86. Tel.: 004-0266-135-419/335447, Fax: 0040-266-335-447. UNIVERS centru de divertisment: bar nonstop, discotec, 2 piscine. Pensiunea UNIVERS: (Vila 20, - Str. Vointa 18. Tel.: 0040-266-335-256): exchange, room-service). Cofetria si restaurantul Veverita: Tel.: 0040-266-335-096. Camping: Tel.: 0040-266-335-087, doua stele, pe 2,5 ha, 312 paturi n csute, bungalow si apartamente; spatii pentru corturi pentru 500 de persoane cu facilitti, deschis ntre 1 mai - 30 septembrie. Strandul Mezotermal de pe strada Oltului. Vila Raza Soarelui** Vila Raza Soarelui este amplasata in centrul statiunii in imediata apropiere a Restaurantului Veverita. Nu are baza de tratament proprie. Dotari camere: toate camerele sunt dotate cu TV color, cablu, satelit, minibar la cerere, grup sanitar propriu cu dus apa calda, incalzire centrala si parcare proprie. Masa se serveste pe baza de tichete valorice sau fise zilnice de cont, valabile la Restaurant Veverita. Masa: DP 30 ron/zi/pers; PC 50 ron/zi/pers Tarife: pe zi/persoana: de la 35,89 Ron Vila Univers ** Tarife: pe zi/persoana: de la 35,89 Ron Masa se serveste pe baza de tichete valorice sau fise zilnice de cont, valabile la Restaurant Veverita. Masa: DP 30 ron/zi/pers; PC 50 ron/zi/pers. Nu are baza de tratament proprie. Dotari camere: TV color, cablu, grup sanitar propriu, incalzire centrala. Complex Turistic Ciomad

Numele pensiunii Csomd vine din locul de amplasare a imobilului. Pensiunea se afla la 750 metri altitudine, la poalele varfului Csomad, intr-un peisaj pitoresc. Preocuparea noastra, pe langa incantarea oaspetilor nostri data de natura, este de a oferi servicii care sa indeplineasca toate cerintele si nevoile turistilor, ca ei sa fie pe deplin multumiti de serviciile complexuilui Pensiunea Csomad.Casele noastre de oaspeti primesc turistii dornici de odihna si relaxare de mai bine de un deceniu. La inceputuri exista numai o singura cladire. Dupa ani de experienta in turism, ne-am decis sa construim si alte cladiri, care sa satisfaca pe o scala cat mai larga asteptarile si cerintele turistilor nostri citim pe site-ul lor. Complexul Csomad ofera cazare in 3 cladiri: Cladirea A** Reprezinta constructia cea mai veche a complexului. Aceasta a fost construita la inceputul anilor 1990 si o recomandam acelor persoane care doresc sa-si petreaca vacanta impreauna cu familia sau cu un cerc larg de prieteni. Tarife: - 2 camere cu 2 locuri, baie si living comun 160 Ron/zi - 3 camere cu 2 locuri, baie si living comun 240 Ron/zi - 1 cameracu 3 locuri, baie si living comun 120 ron/zi Facilitati - Servicii: TV n camere, balcon, terasa, baie cu cada sau dus, loc de odihna, gradina/parc, sufragerie,organizare programe. In apropiere: Internet, cafenea, cofetarie, coafor, cosmetica, beauty salon, masaj, biblioteca, dispensar, medical, exchange.

Cladirea B** S-a hotarat sa se ridice aceasta cladire pentru a-i satisface si pe acei oaspeti, care doresc sa-si prepare singuri meniul, pe care il vor putea savura impreuna cu familia sau cu prietenii in camera de zi sau pe terasa. Tarife: - Apartament: camera de zi, baie, bucatarie, 2 dormitoare(4+2 locuri) 300 Ron/zi - Apartament: camera de zi, baie, bucatarie, dormitor(2+2 locuri) 200 Ron/zi - Antreu: baie, 2 dormitoare (4 locuri) 160 Ron/zi Acelasi facilitati ca si in Cladirea A. Cladirea C*** Dupa ce compexul Pensiunea Csomad se mandrea deja cu 2 cladiri cu doua stele, peopietarii s-au hotarat sa

construiasca o noua aripa, aceasta din urma pentru a satisface pana si pe cei mai pretentiosi oaspeti. Aceasta cladire primeste turistii dornici de odihna din vara anului 2005. - 10 camere cu 2 locuri, baie proprie, balcon 120 Ron/zi/camera Complexul dispune de: incalzire centrala cu gaz; solariu, sauna, hidromasaj, bai cu plante medicinale, masaj, acupunctura, wireless internet access. Mentiune: in afara de cladirea A, unde exista televizor numai in camera de zi comuna, in fiecare camera exista televizor, cu cablu tv. (16 programe). Masa: Oaspetii pot savura delicioasele mancaruri pregatite de bucatarese, atat cele specifice locului, cat si cele obisnuite. Mic dejun: 11Ron, Dejun: 22 Ron, Cina 22 Ron. Alte servicii: sauna, hidromasaj, baie cu plante medicinale, masaj. Ca buni cunoscatori ai locurilor din imprejurimile Tusnadului, Coplexul ofera doua feluri de programe pentru cei care doresc sa cunoasca mai bine aceste meleaguri sau obiceiurile din secuime: Program local, in Baile Tusnad: drumetii la Lacul Sfanta Ana (2 ore), la Stanca Soimilor (cu o priveliste superba la Tusnad si pe Depresiunea Ciucului, 30 min.), Turnul Apor (20 min.), iarna: schi, plimbari cu sania, sanius, vara plimbare cu caruta, organizare de vanat si pescuit, cules de ciuperca, cules de plante medicinale si de fructe de padure, etc. Trasee cu masina: se ofera turistilor programe zilnice, ce pot fi strabatute intr-o singura zi, fara sa fie obositoare: Sfantu Gheorghe (Muzeul National secuiesc), Brasov (Biserica Neagra), Sinaia (Castelul Peles) Miercurea Ciuc (Biserica franciscana de la Sumuleu, Cetatea Mik), Gheorgheni, Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Odorheiu Secuiesc (Statuia Secuiului de fier, parcul de statui), Praid (Salina), Corund, Sovata (Lacul Ursu) Lacul Sfanta Ana, Baile Balvanyos, Targu Secuiesc, Castelul Bran, Fagaras, Balea Lac . Contact: Baile Tusnad, judetul Harghita, str. Kovacs Miklos Nr. 64, Telefon: 0040-0266 335 145/0266 335 550, Mobil: 004-0744 586 929, e-mail: office@csomadpanzio.ro , web: www.csomadpanzio.ro . Alte posibilitati de cazare in Baile Tusnad Hanul Secuiesc ** Pensiunea de doua stele, construita in anul 2002, are o capacitate de 30 de locuri in 10 camere supa cum urmeaza:2 camere cu 4 paturi , 4 camere cu 2 paturi , 2 camere cu 6 paturi , 2 paturi suplimentare . Toate camerele au grup sanitar propriu. Tarife - 2008 extrasezon: Cazare: 52 Ron/zi/persoana Cazare + mic dejun: 68 Ron/zi/persoana

Cazare + demipensiune: 88 Ron/zi/persoana Camera dubla pentru 1 pers: 79 Ron/camera/noapte Cazare pentru copii sub 10 ani: 39 Ron Facilitati: frigidere n camere, curte amenajata, loc de odihna, loc pentru foc, cuptor, leagan, izvor de apa minerala n apropiere, mofetta n apropiere, plimbari cu caruta / sania, organizare programe, ghid turistic, vnatoare, restaurant, bar, tratamente, parcare n curte sau lnga pensiune. Pensiunea are si un restaurant construit in stil rustic, cu specific secuiesc cu o capacitate de 35 de locuri, si o terasa d evara cu capacitate de 35 de locuri. Contact: SC JAMARO SRL, Romania, Jud: Harghita, Baile Tusnad, Str. Oltului nr. 57, Tel.:004-026633.52.6/ 33.53.98; Fax: 004-0266-33.53.98. e-mail: jamaro@freemail.hu. Proprietarul este domnul Albert Tibor, cetatean maghiar. Casa de vacanta Virag Are o capacitate de 16 locuri dupa cum urmeaza: 3 camere decomandate : 1 camera cu 3 paturi duble , camere cu 3 paturi duble, camera cu un pat dublu si una single. Facilitati :bucatarie, antreu ,grup sanitar (boiler), incalzire (soba de teracota) Tarife: Pret de iarna: 80 Ron/camera Pret de sezon: 60 Ron/camera Pret de sezon plin: 70 Ron/camera Reduceri: Copii sub 7 ani nsotiti de parinti beneficiaza de cazare gratuita, iar pentru un pat suplimentar se percepe din valoarea unui loc. Apartament Veress Cei care vor sa se deconecteze ntr-un mediu linistit de munte, sa aleaga apartamentele Veress. Cladirea are fundatie de piatra si este construita din lemn de grosime 12x12 cm. Pe baza unui sistem finlandez cu cepuri longitudinale pentru o izolare mai buna si este considerat ca un sistem

de constructie bio fara adaosuri materiale sintetice. Interiorul este tencuit si zugravit numai cu var fara alte adaosuri de vopsele de origine sintetica. Capacitatea de cazare este total 12 locuri in 2 apartamente: 1 apartament (77,77 mp): Parterul are doua intrari si iesiri, hol, camera de zi, bucatarie, baie cu grup sanitar, un dormitor cu doua paturi si mobilier adecvat, cu trecere in celalalt dormitor cu doua paturi, terasa acoperita si un apartament (92,71 mp): terasa acoperita cu doua intrari la parter, camera de zi cu bucatarie, baie si grup sanitar, terasa acoperita casa scarii, dormitor cu doua paturi, dormitor cu doua paturi. Facilitati: baia: cu instalatii sanitare cu apa curgatoare sub presiune de 1,5 atm., cu grupuri sanitare, toaleta moderna si cu cabine de dus cu perdele, bucataria: este dotata cu aparatura necesara pentru gatit: soba de aragaz, cafetiera, aparatura de ncalzire cu microunde, chiuveta cu apa rece si calda pentru spalarea vaselor, farfurii, linguri, furculite pentru sase persoane tinute n dulapuri nchise si frigider cu congelator, camera de zi este prevazuta cu o canapea extensibila pentru doua persoane, are o masa cu sase scaune pentru a servi masa si un televizor legat la sistemul de cablu local, toate dormitoarele au cte doua paturi cu veioze si noptiere si dulapuri necesare pentru haine si lenjerie. Exista lenjerie de pat si prosoape pentru fiecare pat. Alte faciliatti: terasa, gratar n gradina , parcare n curte, ghid turistic , teren de tenis este cu zgara rosie si are o suprafata totala de 500 mp, nchiriere schiuri, n apropiere: drum principal 50 m, centru 1000 m, cai ferate 1000 m, alimentara 50 m, restaurant 50 m, strand 500 m. Tarife - 2008: Apartman pentru 4 pers: 70 /zi Apartman pentru 5 pers: 75 /zi Apartman pentru 6 pers: 80 /zi Programe: tenis de masa , tenis (vara), patinaj (iarna), vnatoare, pescuit, excursii, sporturi de iarna. Alte cazari Servicii de cazare: AI Orban Jeno pe strada Mikes Apor. Camere de inchiriat: telefon: 0040-744-639138 Camere de inchiriat pe strada Oltului, Telefon: 004-0740111763.

Spatii de cazare in rollote, casute, ville in curte : Erdely Bella, Telefon: 0040-744758887/0040741094611. In Baile Tusnad momentan sunt in constructie doua mari vile: Vila Pax pe strada Brazilor nr. 3 si Vila Olimpia. Structuri de alimentatie publica in Baile Tusnad Restaurantul Hanul Secuiesc cu specific traditional, dispune de o capacitate de 35 de locuri si de o terasa de 35 de locuri. La cerere pentru grupuri se poate organiza un gratar sau barbeque, cu palinca specifica si foc de tabara. Restaurantul Ana situat pe strada Oltului. Restaurantul rustic Trei Brazi din incinta Campingului turistic Univers. Restaurantul si cofetaria Veverita, de pe strada Vointei nr. 34, care apartine complexului turistic Univers. Tel: 004-0266-335.039. Restaurantul Laleaua, proprietatea societatii Kontakt Turism, situat pe strada Vointei. Restaurant clasificat la categoria (trei stele) , este situat n centrul statiunii. Capacitatea este de 180 locuri, bar 40, sala de conferinte 50 de locuri. n restaurant se asigura un meniu variat precum si meniuri de regim dietetic, n functie de afectiunile prescrise de cadrele medicale . SC Kontakt Turism SA. dispune de personal calificat la hoteluri si restaurante. Societatea organizeaza conferinte, simpozioane, seminarii, cursuri de specializare oferind sala de conferinte dotata cu aparatura corespunzatoare. Dispune de orchestra la cerere. Restaurantul Stanca Soimilor din incinta Complexului de agrement Lacul Ciucas, apartine tot de societatea Kontakt Turism. Restaurantul "Stnca Soimilor" clasificat la trei stele, n cadrul complexului de agrement "Lac Ciucas" dispune de: 74 locuri - restaurant 40 locuri - octogon ntr-un cadru feeric deosebit din mijlocul Lacului Ciucas 250 locuri - terasa amenajata ntr-un cadru natural Amplasat intr-un cadru deosebit, pe malul lacului Ciucas, Restaurantul Stanca Soimilor va invita sa petreceti cateva ore de relaxare, impreuna cu familia sau cu prietenii si sa savurati preparatele servite de un personal calificat.Venim in intampinarea oaspetilor nostri cu preparate culinare pregatite cu o mare atentie de catre bucatarii nostrii.-putem citi pe site-ul lor.

La cererea organizatorilor de grupuri se asigura servicii deosebite pentru: mese festive; aniversari; ntlniri de afaceri.Restaurantul "Stnca Soimilor" dispune de orchestra proprie. Servicii de alimentatie public n restaurantul "Stnca Soimilor, restaurantul Octogon, din cadrul Complexului de agrement "Lacul Ciucas" si restaurantul "Laleaua":cin barbeque;cin festiv;sear de discotec, sear folcloric cu foc de tabr . Specificul este national si international. Programul de functionare este zilnic de la ora 10:00 pana la plecarea ultimului client. Rezervarile se pot face la sediul societatii, la oricare dintre locatii sau chiar si online. Contact: S.C. KONTAKT-TURISM S.A., str. Oltului nr.102, Baile Tusnad, Jud.Harghita, Codul postal 535100, Nr. Inreg. J/19/157/2003, Cod Fiscal R 15237227, Email: office@laculciucas.ro, E-mail: kontaktturism@clicknet.ro,Web : www.laculciucas.ro. In afara de aceste restaurante, masa se poate servi la toate unitatiile de cazare care sunt dotate, prezentate mai sus. V.2. Dotari pentru agrement si refacerea sanatatii Dotarile de agrement si tratament din Baile Tusnad sunt: piscine acoperite sau in aer liber, baza de tratament, standul mezotermal, izvoare termale, mofetele, complexul de agrement de pe Lacul Ciucas, sali de gimnastica, partia de schii, casa de cultura, parcuri, terenuri de fotbal si tenis de camp, club internet, sala de jocuri, baruri, cluburi si discoteci. Tratament balneoclimateric-Izvoarele si aerul Inca din secolul al XVIII exista dovezi scrise despre apele minerale din zona Tusnadului, dovezi care mentioneaza existenta izvoarelor de ape minerale cu efecte curative folosite de localnicii din imprejurimi. Din cele 44 de izvoare naturale si foraje existente sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care 4 (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. In cadrul statiunii se pot efectua bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor. Climatul subalpin, aerul puternic ozonat, bogat in aerosoli si ioni negativi fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat tonic, favorabil reconfortarii psihice. strandul mezotermal

Se situeaza in centrul statiunii, pe strada Oltului, este un strand in aer liber, cu patru bazine cu apa minerala. Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice bicarbonatate, bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant, aer curat ozonizat, instalatii moderne pentru bai minerale carbogazoase. Tarifele sunt urmatoarele: intrare adulti: 5Ron, copii sunt 14 ani 2,5 Ron. Alte tarife: inchiriere cearceaf plaja- 5Ron/zi, prosop baie5Ron/zi, scaun plastic-5Ron/zi, sezlong-10Ron/zi, costume de baie-20Rn/zi, sah, carti de joc-3Ron/zi. Strandul apartine de Complexul Univers. Baza de Tratament din Baile Tusnad Baza de tratament reprezinta totalitatea spatiilor amenajate pentru aplicare metodelor de tratament specific cu factori terapeutici naturali: ape naturale carbogazoase, mofeta, proceduri de medicina fizica si chinetoterapie sub forma de cura balneara (terapeutica, de recuperare, profilactica primara si profilactica secundara). Kinetoterapia -terapia prin miscare se pate folosi in programele terapeutice de recuperare si profilactice (kinetoprofilaxia). Hidrokinetoterapia - Utilizarea apei minerale ca mediu de facilitare pentru programele de kinetoterapie. Temperatura apei minerale este de 26g- 31g C, temperatura la care se produc efecte microrelaxante si antialergice. Electroterapia - terapie fizicala care foloseste forme diferite de curent electric ( curent galvanic, curent de joasa fregventa, curent de fregventa medie, curent de inalta frecventa, unde scurte, microunde, ultrasunete), radiatii inflarosii, ultraviolete si lasser, campuri magnetice de joasa frecventa. Necesita personal specializat, asistenti medicali fizioterapeuti. Masoterapia - un grupaj de exercitari mecanice de tip manual asupra tegumentului. Masajul manual este efectuat de personal medical specializat- maseuri sau asistenti medicali, specialitatea masoterapie. Terapia locala - foloseste ca factor terapeutic vectorul temperatura care poate fi tramsferata corpului prin intermediul unui suport termic cum ar fi parafina. Parafina se aplica sub forma de placa de parafina la temperatura de 50g C circa 15-20 minute. Hidroterapia - balneatia externa cu apa minerala carbogazoasa in scop terapeutic, penru factorul termic, de presiune, biochimic (bioxidul de carbon dizolvat in apa), a vasodilatator. Temperatura apei este de 32-34g C. Durata unei sedinte este de 15 min si necesita supravechere de personal necalificat medical. Hidromasaj - dus subacval partial si general, sub forma de jet de apa sub presiune proiectat de tegument. Presiunea jetului de apa este de 2-4 kg/cm2.

Baza de tratament din Baile Tusnad se afla pe strada Oltului, in centrul statiunii, cu acces din anul 1977, cu acces direct din hotelul Tusnad. Pentru efectuarea curei balneare, baza de tratament este structurata: Compartimentul de primire si ndrumare a pacientilor este situat la etajul I si este deservit de: un registrator medical si un statistician medical. Cabinete pentru consultatii medicale de specialitate recuperare, medicina fizica si balneologie, n numar de trei situate la etajul II.. Acestea sunt deservite de trei medici specialisti si trei asistente medicale de medicina generala. Cabinete pentru terapia specifica: Kinetoterapia: Terapia prin miscare se poate folosi n programele: terapeutice; de recuperare; profilactice (kinetoprofilaxia). Necesita prezenta unui kinetoterapeut. Dotari: sala de gimnastica situata la parter, echipamente specifice. Hidrokinetoterapia: Utilizarea apei minerale ca mediu de facilitare pentru programele de kinetoterapie. Temperatura apei minerale este de "indiferenta" 26-31C temperatura la care se produc efecte microrelaxante si antialgice. Durata sedintei este de 10 minute n primele zile ajungndu-se la 20-30 minute catre finalul curei.. Necesita prezenta unui kinetoterapeut. Dotari: doua bazine de mobilizare, cu apa minerala, pentru femei si barbati, situate la etajul I. Electroterapia: Terapie fizicala care foloseste forme diferite de curent electric (curent galvanic, curent de joasa frecventa, curent de medie frecventa, curent de nalta frecventa - unde scurte, microunde, ultrasunete), radiatii infrarosii, ultraviolete si lasser, cmpuri magnetice de joasa frecventa. Necesita personal medical specializat, asistenti medicali fizioterapeuti. Dotari: aparate care folosesc formele de curent mentionate mai sus si grupate pe cabinete n functie de tipurile de curent pe care le emit, situate la etajul II. Masoterapia:Un grupaj de exercitari mecanice de tip manual asupra tegumentului. Masajul manual este efectuat de personal medical specializat - maseuri sau asistenti medicali, specialitatea masoterapie. Serviciul structurat pe doua sectii femei si barbati, etajul I. Hidroterapia: balneatia externa cu apa minerala carbogazoasa n scop terapeutic, pentru factorul termic, de presiune, biochimic (bioxidul de carbon dizolvat n apa), a micromasajului bulelor de gaz, cu efect vasodilatator. Temperatura apei este de 32-34C. Durata sedintei este de 15 minute. Necesita supravegherea de catre baiesite, personal necalificat medical.. Dotari: cazi individuale grupate n doua sectii, pentru femei si barbati, situate la etajul I.

Hidromasajul , dus subacval partial si general, sub forma de jet de apa sub presiune proiectat de tegument. Presiunea jetului de apa este de 2-4kg/cm2. Necesita efectuarea de catre un asistent medical.. Dotari: un aparat pentru dus subacval general, un aparat pentru dus subacval partial, la etajul I. Termoterapia locala foloseste ca factor terapeutic vectorul temperatura care poate fi transferata corpului prin intermediul unui suport termic cum ar fi parafina. Parafina se aplica sub forma de placa de parafina la temperatura de 50C circa 15-20 minute. Dotari:doua aparate pentru bucataria de parafina, parafina. Compartiment pentru relaxarea pacientilor situat la etajul I.. Cabinet pentru asigurarea urgentelor medicale situat la parter, necesita existenta dotarilor pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta n regim de continuitate: medic de garda, asistenti medicali de medicina generala, instalatie pentru oxigenoterapie, aparat de urgenta, defibrilator, trusa de perfuzii, trusa pentru intubatie orotraheala, trusa de mica chirurgie. Cabinet pentru explorari functionale, laborator situat la etajul II. Necesita un asistent medical de medicina generala. Dotari:un electrocardiograf computerizat, un oscilometru. Compartiment tehnico-administrativ situat la etajul II. Baza de tratament din Hotelul Ciucas -Pentru trup si suflet Baza de tratament din incinta hotelului va pune la dispozitie facilitati de tratament ale urmatoarelor afectiuni: cardiovasculare, digestive, endocrine, sistemului nervos, cailor urinare. Baza de tratament sau relaxare este dotata cu: sala de gimnastica (pt. fitness si wellness), sauna , cabinete masaj, aparate electroterapie, jacuzi, bai galvanice, bai carbogazoase, parafina, cabinet medical de specialiate, cabinete impachetari, salina. Oferte ale bazei de tratament din complexul hotelului Ciucas Pachete de servicii pentru week-end Relaxare - Fitness la sala + sauna + dus subacval (cu efecte foarte bune in tratarea celulitei, imbunatatirea circulatiei periferice si marirea tonusul sistemului nervos). Tonifiere - Fitness la sala + masaj manual (diverse variante) + bai cu bule (jacuzzi) cu bune rezultate in ameliorarea circulatiei periferice si marirea tonusului sistemului nervos. Refacere - Fitness la sala + sauna + masaj manual program efficient pentru refacere si mentinerea tonusului muscular si imbunatatirea circulatiei periferice. Toate pachetele sunt recunoscute ca metode foarte bune pentru "reincarcarea bateriilor" si sunt accesibile tuturor clientilor din complex la numai 22 lei/zi.

Cura de detoxifiere hepatica cu perfuzii de Aspatofort Include consultatia medicala , analizele de laborator (transaminaze) la inceputul si la sfarsitul curei si 12 perfuzii cu Aspatofort, care contine un aminoacid esential pentru functia hepatica. Tratamentul este asociat cu regim alimentar si cura interna de ape minerale (crenoterapie) eventuale proceduri fizioterapeutice. Se poate face si fragmentat in cure de week-end (3 sau 4 sfarsituri de saptamana). Tratamentul cu Gerovital si Aslavital Este recunoscut pe plan mondial, eficient in prevenirea si tratarea imbatranirii si a depresiei care o insoteste. Include o consultatie medicala, 2 teste in 2 zile consecutive pentru depistarea unor reactii alergice nedorite si 12 zile de tratament injectabil. Poate fi asociat cu proceduri balneo-fizio-kinetoterapeutice pentru tratamentul altor afectiuni asociate (artroze, hemipareze), inerente varstei. Cosmetica geriatrica Este un alt serviciu oferit de hotelul Ciucas. Acesta include o consultatie cosmetica si tratamentul cu produse cosmetice pe baza de Gerovital. Sunt foarte eficiente pentru mentinerea sanatatii pielii. Se stie ca "imbatranim cand nu ne mai pasa cum aratam". Initiere in cura de slabire : Pornind de la faptul ca circa 40% din populatie este supraponderala se poate incepe o cura de slabire sub supravegherea si cu indrumarea unor cadre competente. Aceasta cura consta in regim alimentar, gimnastica medicala, proceduri pentru scaderea in greutate (sauna , dus subacval). Trebuie facuta diferenta intre slabit, (scaderea masei tesutului gras) si scaderea in greutate. Dupa o prealabila consultatie medicala si o introducere in cunoasterea valorilor nutritive ale alimentelor, se trece la cura de slabire propriu-zisa, sub indrumarea cadrelor medicale. Cura trebuie tinuta pe o perioada indelungata. Sa nu uitam zicala "cu cat este cureaua mai lunga este viata mai scurta" si invers. Oferta Wellness Masaj aromatic revitalizant Prin acest tip de masaj te poti deconecta timp de 20 sau 40 de minute. Combina mai multe tehnici iar uleiurile folosite sunt alese dupa dorinta beneficiarului (ulei de menta ,ulei de lamaie, fructe exotice si baza de ulei gerovital ).Acest masaj ajuta la circulatia sangelui si re-energizeaza corpul. Masaj aromatic relaxant Masajul relaxant consta in miscari lente, unilaterale si mangaietoare aplicate in combinatie cu uleiuri parfumate astfel incat pielea sa devina mai moale si catifelata iar corpul mai destins. Masaj relaxant pentru fata si cap Masajul se face prin combinatia miscarilor lente si fine exercitate timp de 20 de minute. Clietul este asezat

intins intr-o pozitie confortabila, masajul incepand cu fata si fruntea apoi nasul, ochii, urechile si coborand pe ceafa si gat. Dupa masaj se recomanda 5 minute de relaxare. Beneficiarii acestui tip de masaj pot fi persoane care sufera de stress, mobilitate redusa, sau dupa o zi grea de munca. Masaj plantar Masajul de 20 de minute are ca rezultat diminuarea diferitelor dureri ca : dureri de spate, spinare si sold, dureri de cap si migrene.Ajuta la diminuarea stresului, problemelor de origine emotionala, insomnii, depresii si chiar probleme ale aparatului digestiv. Baie carbogazoasa relaxanta Apa minerala actioneza asupra pielii provocand un efect relaxant si activand in acelasi timp terminatiile nervoase. Acest tip de tratament este benefic dupa o saptamana de lucru incarcata si stresanta. Schi si prtii de schi la Tusnad Facilitati: - prtii de schi si sanie; - partia "Veres viz" lunga de 250 m, pentru incepatori; - babyschi cu scaun mobil; - centre de nchiriat echipament sportiv; Sezon aproximativ 100 de zile pe an, se practica si snowboard-ul. Casa de cultura din Baile Tusnad Este si sediul centrului de informare turistica: CIE BAILE TUSNAD (Centrul de informare turistica). Contact: Casa de Cultura Baile Tusnad ,Str Oltului nr 78, Director : Attila G Pilbath, Tel : 0040 723 35 76 50 , e-mail: cie@mymail.ro. Infiintat de Organizatia GeoEcologica "ACCENT". Director: Attila G Pilbath. Complexul de agrement Lacul Ciucas Lacul Ciucas din mijlocul statiunii a fost creat n scopuri turistice folosindu-se apa rului Olt. Vara este folosit pentru canotaj iar iarna pentru patinoar. In jurul lacului s-a amenajat un complex de agreement, cu un

restaurant cu iesire pe lac, restaurantul "Stnca Soimilor" clasificat la trei stele in cadrul complexului de agrement "Lac Ciucas". Se pot inchiria barci sau hidrobiciclete. Parcul Copiilor: de pe Alea Sfanta Anna, este un parc destinat copiilor, cu bancii si alee strabatute de verdeata si flori. Parcul este dotat cu echipamente de joaca si distractie pentru copii confectionate din lemn, respectiv sculptate. La intrare in parc se afla o tabla de lemn pe care este sculptat rextul urmator: Primul care a atrsa atentia asupra efectelor benefice ale apelor minerale din Tusnad a fost un pastor in jurul anului 1840 si o statuie sculptata din lemn care intruchipeaza un pastor cu ciomagul in mana. In centrul statiunii se mai gasesc: posta, bancomate, spital, sediul Banc Post si CEC, un parc amenajat cu statuete sculptate din lemn masiv, parcare, florarie, birou de informare turistica :Agentia de informare turistica Baile Tusnad (www.turistinfo.ro). De-a lungul aleei principale, Strada Oltului, pe trotuare sunt amplasate mai multe aviziere de informare a localnicilor si a turistilor. Tot aici pe strada Oltului gasim un mic bazar de souveniruri. V.3. Cai si mijloace de transport turistic In Baile Tusnad se poate ajunge in doua modalitati pe DN 12 sau pe linia CF 400 Bucuresti-Deda. De-a lungul Oltului, deci si prin oras, trec doua artere de comunicatie de importanta nationala. Este vorba de calea ferata Bucuresti Baia Mare (magistrala 4) si soseaua ce merge din Brasov spre nord prin toate depresiunile de baraj vulcanic, iesind la Deda n Podisul Transilvaniei. Acesta asigura accesul lesnicios din oricare loc din tara, ntruct n cteva localitati apropiate prin mai multe artere secundare, ele se racordeaza la magistralele feroviare sau rutiere din celelalte zone din tara. Astfel la Ciceu, magistrala feroviara se intersecteaza cu calea ferata de pe valea Trotusului, la Deda se desprinde calea ferata ce merge la Trgu Mures, iar la sud, la Brasov se intersecteaza cu toate arterele ce vin din centrul tarii spre Bucuresti. n egala masura, din soseaua nationala se desprind drumuri cu grad diferit de modernizare peste pasurile din muntii vulcanici Gurghiu Harghita (din Miercurea Ciuc, Gheorgheni n nord si Malnas n sud) sau prin Defileul Muresului catre Transilvania, dupa cum altele se vor ndrepta n rasarit spre Moldova (din Toplita la Borsec si valea Bistritei; din Gheorgheni pe la Lacul Rosu si Bicaz pe Bistrita; din Miercurea Ciuc pe la Ciceu si valea Trotusului; din Bixad la Blvnyos si Trgu Secuiesc si apoi pe valea Oituzului etc.). Turistii care vin din sudul tarii, indiferent de varianta rutiera aleasa (pe Buzau, Teleajen, Prahova Rucar - Bran), dupa traversarea muntilor, din Depresiunea Brasov vor merge pna la Baile Tusnad pe DN 12. Din Bucuresti la Baile Tusnad sunt 250 km pe calea ferata. n regiune mai sunt si alte cteva drumuri modernizate ce strabat muntii limitrofi, precum si satele din depresiunile intramontane sau n cele de la contactul muntelui cu Subcarpatii Transilvaniei.Unele dinte ele sunt cunoscute

nca cu multe secole n urma si au fost folosite de localnici. si astazi ele sunt n buna parte utilizate fie pentru legaturi comune, fie din Muntii Harghita (la Herculian, Batani, Ozunca - Bai). Cai de acces: Rutier: Brasov Sf. Gheorghe Baile Tusnad Miercurea Ciuc DN 12 la 67 Km de Brasov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacau Comanesti Miercurea Ciuc DN 12A. -Feroviar: Magistrala Bucuresti Brasov Sf. Gheorghe Baile Tusnad Ciceu D eda Baia Mare, statia Baile Tusnad. Din strainatate cu avionul- Aeroport la Bacau 150km, aeroport Targu Mures - 160 km. In gara CFR din Baile Tusnad trec zilnic 20 de trenuri din diferite directii. Orele de sosire in statie sunt: 00:25, 01:27, 01:50, 02:50, 05:27, 05:48, 05:55, 07:19, 07:41, 13:00, 14:17, 16:06, 16:13, 17:46, 18:07, 18:37, 20:04, 20:51, 21:19, 21:47, 22:20, 22:43. V.4. Adrese utile din Baile Tusnad Primaria (Str. Oltului Nr. 63. Cod postal: 4111) Tel.: 335-006, 335-017. Politia (Str. Oltului 27): Tel.: 335-005. Fax: 335-017. Posta Tel.: 335-143. RomTelecom Tel.: 335-400. C.E.C. Tel.: 335-475 Banc-Post S.A. Tel.:335-075; 335-531. S.C. Camelia SRL (unitati de deservire): 335-571. Policlinica balneara Tel.: 335-107. Gara CFR Str. Garii nr. l. Tel.: 335-015. Univers Tours Tel.: 335-415. Policlinica, Spital str. Olt 90. Tel.: 335-107. Farmacie Str.Olt 94. Tel.: 335-128, Autoservice (spalatorie, vulcanizare): str. Olt Tel.: 335-393. Petrom Tel.: 335-160 Benzinaria Peco:Tel.: 335-160. Benzinaria Benzot-Har: Tel.: 335-057. Club Internet: sze-nor-net strada Oltului 133. Tel.: 0744693814 E-mail : sze-nor-net@freemail.hu.

VI.

ACTIVITATI TURISTICE PRACTICATE

n orasul Tusnad exista numeroase locuri interesante de vizitat. Pe culmile ce l ncadreaza sunt izvoare minerale, mofete, stnci si turnuri nalte alcatuite din andezite, iar ceva mai departe lacul Sf. Ana singurul de origine vulcanica din tara noastra. Deplasarea se poate face lesnicios, fara eforturi deosebite si ntr-un interval de timp care sa nu afecteze programul de tratament sau odihna. Orasul Baile Tusnad se desfasoara n lungul Oltului pe circa 3 km, obiectivele de interes turistic fiind repartizate aproape pe tot cuprinsul sau. Dintre drumetii amintim, cele care pornesc din Baile Tusnad si cele care pornesc de la Cabana Sfnta Ana. VI.1. Drumetii din statiunea Baile Tusnad. Imprejurimile Traseul nr. 1. Baile Tusnad - Turnul Apor - Dealul Ludmilla - Baile Tusnad Marcaj: punct rosu. Lungimea traseului: 50 min - 1 ore. Distanta de parcurs: 1,5 km. Diferenta de nivel: 68 m. Cel mai scurt, cel mai usor traseu, recomandabil pentru toate vrstele. Este primul traseu marcat din Baile Tusnad.Traseul turistic porneste din mijlocul statiunii, din fata biroului de turism. Trece pe lnga Hotelul Olt, apoi merge pe strada Vointa, lnga Cofetaria Veverita, policlinica balneara, izvoarele Mikes si Apor si ajunge la marginea padurii. Aici se termina strada pavata, traseul continua pe o poteca bine batatorita. Dupa cam 10 minute traseele marcate cu punct rosu si cruce rosie se despart. Ultimul urca spre Lacul Sfnta Ana, primul se ntoarce spre stnga si continua pe versantul muntelui Surduc aproape pe orizontala. Dupa cca. 10 minute apare turnul Apor (la altitudinea de 701 m). Dupa punctul de belvedere drumul ntoarce mai nti spre dreapta, apoi spre stnga, ocolind izvoarele unui mic pru. Pe mica vale coboara o poteca care ajunge n statiune lnga Hotelul Ciucas. La 15-20 minute de mers de la Turnul Apor ajungem pe o mica poiana amenajata cu banci. De aici, dupa cam 100 m spre vest ajungem la punctul de belvedere Ludmilla. (725 m). Drumul de ntoarcere n statiune este de fapt o strada larga, cu case, cabane noi, care se termina n spatele Hotelului Ciucas, pe strada Vointei. Traseul nr. 2.

Baile Tusnad - Lacul Ciucas - Stnca soimilor Marcaj: triunghi rosu. Lungimea traseului: 1-2 ore. Distanta de parcurs: 2,5 km. Diferenta de nivel: 189 m. Traseu recomandat pentru turisti antrenati, cu conditie fizica corespunzatoare. Este contraindicat pentru bolnavii de inima, a sistemului circulatoriu si respiratoriu, de reumatism si alte boli ale articulatiilor, cartilajelor.Traseul porneste de la parcarea centrala, trece soseaua nationala si merge n sus, spre Ciuc. Dupa 170 m coboara pe strada Ciucas, spre stnga, traverseaza linia ferata, apoi, paralel cu traseul acestuia ajunge la podul Oltului. Pentru prima portiune exista si varianta de a cobor la lacul Ciucas pe scarile din spatele bisericii catolice. Trecnd podul Oltului drumul se bifurca. Spre stmga putem ajunge la camping si la mofeta. Spre dreapta continua traseul marcat cu triunghi rosu urca spre Stnca soimilor. Trece printr-o poiana mica, si urca pe drumul forestier care duce spre Cariera Carpitus. Marcajul, dupa numai 25 metrii paraseste drumul, trece prul Corbului si urca pe 18 serpentine pe versantul abrupt al Stncii soimilor. Dupa o urcare de 25-30 minute padurea se rarefiaza si ajungem n spatele unei stnci mai mici, aflata la capatul de sud al Stncii soimilor. Putin mai spre dreapta parasim poteca si dupa cam 10 m urcam cu grija pe o panta abrupta si deodata ne trezim pe o stnca. Dar nu am ajuns nca la obiectivul nostru, care deja se vede spre stnga (nord). Dupa acest mic ocol ne ntoarcem pe traseul marcat cu triunghi rosu, mai mergem 3-4 minute spre nord pna cnd, n sfrsit ajungem la stncile gri. Am ajuns pe Stnca soimilor, avnd o cruce n vrf, un memento pentru cei mult prea ndrazneti! Sub noi este un gol de 200 m, de aici putem admira privelistea oferita de stasiune, de defileul Oltului si de masivul Ciomatul. Traseele nr. 3. si nr. 3/A Baile Tusnad - Cabana Lacul Sfnta Ana Marcaj: cruce rosie pna la cabana, triunghi albastru pe Ciomatul Mare. Lungimea traseului: pentru urcare 3-3 1/2 h, pentru coborre 2-2 1/2 h. Distanta de parcurs: 6 km. Diferenta de nivel: 554 m.

Cei mai multi turisti aleg acest traseu foarte dificil, abrupt, nestiind ca exista alte trasee mai usor de parcurs, care solicita mai putin muschii si plamnii turistului pentru a ajunge la acelasi obiectiv: Lacul Sfnta Ana. Traseul este recomandat numai pentru cei cu conditie fizica excelenta. Iarna este aproape impracticabil din cauza pericolului de alunecare, cu un pericol nsemnat de a "dobndi" niste amintiri nedorite sub forma unor fracturi ale minilor si picioarelor. si pe timp de vara se recomanda folosirea traseului numai pentru coborre la Baile Tusnad. Pe marginea din dreapta a prului Comlos traseul marcat cu cruce rosie urca poteca ce este formata din nu mai putin de 32 de serpentine. Traseul porneste din locul descris la Traseul nr. 1. Din punctul n care cele doua trasee se despart traseul marcat cu cruce rosie urca 3,2 km prin niste serpentine foarte strnse pna la saua dintre Ciomatul Mare si Ciomatul Mic, de la 656 m altitudine la care se afla statiunea Baile Tusnad, pna la altitudinea de 1210 m. Poteca trece prin padure deasa de brazi, apoi de fagi. Primul loc de odihna este n mica poiana din sa, unde traseul nostru ntlneste traseul care urca de la Vf. Cetatii, marcata cu linie albastra. Parasind poiana intram iarasi n padure, mergnd aproape pe orizontala o portiune importanta. Pe creasta - pe marginea craterului - cu ajutorul unui panou fixat pe trunchiul unui fag urias, suntem atentionati asupra existentei traseului alternativ marcat cu triunghi albastru care, cu un ocol de 30 de minute, ne duce pe Vf. Ciomatului Mare (1301 m). Poteca vnatoreasca - pe alocuri foarte dificila - urca printre stnci mari. Ultima portiune este un drum lat, care urca abrupt la vrf prin padurea deasa de brazi. Dupa vrf urmeaza o portiune de drum printr-o padure rara de fagi. Daca ne ntoarcem din escaladarea vrfului drumul coboara n continuu la poiana Mohos, la cumpana apelor dintre Tinovul Mohos si Lacul Sfnta Ana, la cabana (1065 m) si camping. Traseele nr. 4. si 4/A. Baile Tusnad - Vf. Cetatii - Cabana Sfnta Ana - Muchia Lacului - Bixad Marcaj: linie albastra; punct albastru pna la Vf. Cetatii. Lungimea traseului: urcare 4-5 h, coborre 3 1/2-4 h. Distanta de parcurs: 14 km. Diferenta de nivel maxima: 560 m. Traseul este recomandat pentru cei cu conditie fizica buna. Practicabil tot anul. Traseul porneste din centrul statiunii Baile Tusnad, din parcarea centrala. Marcajul linie albastra urmareste soseaua pna la benzinarie, unde urca spre dreapta spre "cantina nr. 5", n ruine azi. Pe marginea padurii ncepe poteca care urca pe marginea prului Cetatii printre stanci. Dupa un urcus abrupt de 45 de minute

ajungem la o bifurcatie, n care urmam poteca din stnga, cea marcata. Dupa alte 15 minute ajungem la marginea platoului Vrfului Cetatii la drumul vechi care urca pe acesta. Aici din poteca turistica marcata cu linie albastra se desprinde spre stnga poteca marcata cu punct albastru (Traseul nr. 4/A), pe care n decurs de 15 minute putem ajunge la Cetate. Dupa ce ne ntoarcem n sa, continuam drumul pe poteca marcata cu linie albastra. Dupa 150 m n stnga ntlnim drumul ce urca de la prul Tisei. Mai departe urcam prin padurea batrna spre sud, n saua dintre vrfurile Ciomatului. Dupa 8-10 minute traseul trece peste prul Cetatii si coteste spre sud-est. Urcusul este din ce n ce mai abrupt, cea mai dificila portiune fiind cea dintre Vf. Surduc si Ciumatul Mare. Poteca ajunge n poiana din saua dintre vrfuri, unde se ntlneste cu poteca marcata cu cruce rosie care urca din Baile Tusnad. De aici cele doua poteci au acelasi traseu pna la cabana Sfnta Ana. Traversam campingul si continuam drumul pe marginea craterului pe o poteca care urca lin. Dupa 15 minute (1 km) ajungem la marginea padurii, unde cotim 90 spre dreapta. Aici, pe Muchia Lacului beneficiem de o belvedere rara spre sud. Continuam drumul prin padure, unde ntlnim poteca care urca de la Motelul Unio din Bixad, marcata cu cruce albastra. Dupa 20 de minute iesim iarasi din padure, si pe malul drept al prului Alst, pe cmp deschis continuam drumul spre Bixad. Traseul nr. 5 Baile Tusnad Pilisca Mare Pornire din centrul statiunii Baile Tusnad (656 m) Gara C.F.R. podul rului Olt prul minei Pilisca Mare (1374 m). Poteca turistica marcata cu: cruce albastra. Durata = 1 - 2 ore Lungimea = 4,5 km Nivelul maxim = 540 m Traseu umblat n fiecare anotimp, dar greu iarna. Traseul nr. 6. Prul Vrghis - Poiana Mohos - Cabana Sfnta Ana Marcaj: triunghi galben. Lungimea traseului: n urcare 2 h, n coborre 1 1/2 h. Diferenta de nivel: 420 m.

Distanta de parcurs: 5,5 km. Traseu recomandat n toate anotimpurile, pentru toate categoriile de vrsta. La iesirea dinspre nord a statiunii Baile Tusnad, dupa 1,25 km - spre Miercurea-Ciuc - din sosea pleaca n dreapta un drum forestier strajuit de plopi, drumul forestier Vrghis. O buna portiune a drumului este practicabil si cu autoturism. Dupa 1,2 km drumul traverseaza valea prului, si dupa alte 750-800 m, spre stnga pleaca drumul forestier Haramul Mare, care urca pna n valea prului Veress. De la bifurcatie spre dreapta traseul marcat cu triunghi galben ajunge dupa 250 m ntr-o mica poiana. La marginea acestuia se afla un mic refugiu vnatoresc. Cei care urca cu masina, pot sa-si lase vehiculul aici. Traseul urca spre stnga, spre sus n padurea umeda pe versantul vestic al Vf. Mohos si Haramul Ierbos. Dupa 15 minute ajungem pe o poiana alungita, dupa care, dupa alte 15 minute de mers prin padure, iesim pe o alta poiana unde exista sanse serioase sa ntlnim caprioare sau cerbi. Padurea de brazi lasa loc fagilor si din dreapta si stnga ntlnim o serie de poteci. Urcam pe poteca marcata pna la saua dintre vrful Mohos si Ciomatul Mare. De aici poteca coboara lnga Tinovul Mohos unde se uneste cu traseul marcat cu punct rosu. De aici cabana Sfnta Ana se afla la 1,5 km. Poteca urca pe marginea Tinovului Mohos, apoi traverseaza poiana Mohos si ajungem, n fine la Cabana Sfnta Ana. Traseul nr. 7. Motelul Unio - Cabana Lacul Sfnta Ana Marcaj: cruce albastra. Lungimea traseului: n urcare 1, 1/2 h, coborre 1 h. Diferenta de nivel: 430 m. Distanta de parcurs: 3,75 km. Traseu practicabil tot anul, pentru toate categoriile de vrsta. Pornim de la Motelul Unio de la granita judetelor Harghita si Covasna. De la Restaurantul Morii din Tusnad Bai putem ajunge n 30 de minute la motel, sau putem sa mergem pe sosea, cu automobilul, sau cu trenul pna la Halta Cariera Carpitus. Drumul de la motel urca prin padurea rara de fagi, si dupa 15 minute ajungem pe creasta care urca spre vrf. Aici ntlnim un drum lat - vechiul drum militar - pe care urcam spre stnga. Urmeaza o portiune abrupta de 35, care din fericire este destul de scurta, poate fi depasita n cel mult 10 minute. Ajunsi sus, continuam drumul spre dreapta, apoi, urmnd marcajul, iarasi cotim spre stnga, pe un

drum forestier care urca Dealul Tata. Urcam relativ lin, apoi cotim spre est pe creasta si ajungem ntr-o portiune cu padure foarte tnara, unde trebuie sa fim foarte atenti, sa nu pierdem traseul. n curnd ajungem la un drum forestier, care ne ajuta n orientare, si pe care urcam spre stnga. Dupa putin timp parasim drumul si mergem mai departe pe o poteca, care urca initial spre vest, apoi spre nord. Trecand de saua din spatele Vf. Tata peisajul se schimba, intram n padurea de brazi care acopera craterul Ciomatului. Aici, pe o mica poiana ntlnim traseul marcat cu linie albastra care coboara spre Bixad. De aici ncepem coborrea spre Lacul Sfnta Ana pe un drum forestier. Dupa 10 minute padurea de brazi se rarefiaza. Dupa ce iesim din padure vedem capela Sfnta Ana pe malul de vizavi. Urmam marcajul cruce albastra, trecem n fata capelei si urcam din crater la cabana. VI.2. Drumetii de la Cabana Lacul Sfnta Ana Traseul nr. 8 Cabana Lacul Sfnta Ana (1065 m) Poiana Mohos (1050 m) prul Rosu josul Haramului Jerbos (1178 m) Haramul Mare (1140 m) regiunea prului Tusnad Prul Trestiei Gara C.F.R. din Tusnadu Nou (640 m). Poteca turistica marcata cu: punct rosu, iar de la Baile Ndas cu punct albastru. Durata = 4 - 4 ore Lungimea = 14 km Nivelul maxim = 395 m Unul dintre cele mai frumoase drumuri, usor de umblat n fiecare anotimp spre Lacul Sfnta Ana, iar la Baile Ndas cu posibilitati optime pentru campament. Traseul nr. 9 Cabana Lacul Sfnta Ana (1065 m) dealul Cocoizas (1115 m) Hotelul Carpati (935 m) Muntii Puturosul. Poteca turistica marcata cu: cruce galbena. Durata = 1 - 2 ore Lungimea = 7 km Nivelul maxim = 245 m Drum umblat n fiecare anotimp.

Lacul Sfnta Ana Ca sa ajungi din Baile Tusnad la Sfnta Ana, te desprinzi mai nti din soseaua principala, pe strada din dreptul oficiului postal al statiunii de unde, apoi mai departe, urmezi o poteca de padure care urca pe versantele usor povarate ale Ciomatului Mic. Craterul Lacului Sfinta Ana este foarte bine pastrat, ceea ce arata ca aparitia lui este recenta. Mai spre est, un alt crater mai mic, Mogosul a fost strapuns de o vale, n locul sau ramnnd o turbarie azi monument al naturii pentru bogata sa flora.Cercetarile geologice efectuate asupra lacului Sfnta Ana, n ultima jumatate de veac, au aratat ca muntele Ciomatul Mare n care este el instalat reprezinta un tipic aparent vulcanic care a constituit un centru independent de eruptie. Iata nsa ca unele cercetari mai noi, efectuate cu ctiva ani n urma, au ncercat sa demonstreze ca andezitele din muntii Harghita, din vestul Oltului, nu se mai continua si la est de acest ru, ele fiind separate de un orizont de pietrisuri si nisipuri piroclastice. Ca atare craterul Sfnta Ana este numai partial spre nord vest constituit propriu-zis din roci vulcanice, n timp ce vestul este format exclusiv din depozite piroclastice, iar lacul se afla localizat pe depozite sedimentare.n acelasi timp cercetarile morfologice si hidrologice arata totusi ca lacul ndeplineste caracterele unui tipic la de crater vulcanic. Aceasta afirmatie se sprijina de pilda pe forma sa aproape circulara, ca el ocupa centrul craterului si ca, n fine, adncimea lui creste progresiv spre un punct situat n mijlocul lacului. Lacul se afla la o altitudine absoluta de 950 m si o altitudine relativa fata de Valea Oltului de 328 m. Suprafata sa ocupa 195280 m2, iar volumul de apa este de circa 786360 m3. Axa mare a oglinzii apei este de 620 m, iar axa mica de 464 m. Adncimea maxima este de 7 m. De la ultimele masuratori facute acum mai bine de 9 decenii n urma, s-a dedus ca lacul s-a restrns n suprafata si si-a micsorat adncimea cu 5 m. Acesta datorita faptului ca el nu este alimentat de vreo apa curgatoare, ci numai de ploi si zapezi. Astfel continutul ei n saruri minerale este foarte mica 50 70 mg/l si din lipsa sarurilor minerale fauna n lac este redusa: naprca, triton, plosnita, etc. Potrivit dupa o naltime, lacul se nscrie n peisaj ntr-o culoare deosebita. Atractia pe care o exercita este cu att mai mare pentru drumetul ndragostit de natura, ce-si poarta pasii prin aceste locuri, cu ct el constituie si o curiozitate, ca fiind unicul ochi de apa din tara, instalat n gura unu vulcan. Trasee orientative cu autoturismul 1. Baile Tusnad Brasov Poiana Brasov BranBaile Tusnad (220 km) 2. Baile Tusnad Gheorgheni Lacul-Rosu Cheile Bicazului Lazarea Baile Tusnad (270 km) 3. Baile Tusnad Valea Ghimesului Baile Tusnad (160 km) 4. Baile Tusnad Odorheiu Secuiesc Corund Sighisoara Baile Tusnad (350 km)

5. Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana Baile Balvanyos Trgu Secuiesc Baile Tusnad (180 km) 6. Baile Tusnad Miercurea-Ciuc sumuleu Baile Harghita Praid Sovata Baile Tusnad (260 km).

VII.

PROPUNERI DE CIRCUITE DIN BAILE TUSNAD

Din statiunea Baile Tusnad sunt mai multe posibilitati de circuite, fie circuite cu autocarul sau autoturismul, fie pe cale ferata sau chiar drumetii pe traseele montane practicare de turistii doritori de ture montane cu deplasari pe jos. VII.1. Excursii in circuit cu autocarul sau autoturismul Din orasul Baile Tusnad se pot realiza multe excursii cu mijloace auto. Acest lucru este favorizat de pozitia geografica a statiunii n zona centrala a Carpatilor Rasariteni, si de existenta mai multor sosele asfaltate care strabat muntii si Valea Oltului, ajungnd la obiective naturale sau social istorice dorite de catre toti cei care iubesc turismul. Totodata, din Baile Tusnad se poate deplasa n mai multe orase aflate n vestul podisului Transilvaniei sau Transfagarasan. Aceste circuite pot fi: Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana: este un traseu foarte solicitat datorita distantei de numai 22 km, dar datorita frumuseti si faimei locului. Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana Statiunea Blvnyos Trgu Secuiesc Covasna Baile Tusnad: excursia se poate efectua n 6 7 ore, distanta fiind de numai 160 km. n decursul acestei excursii trecem prin localitati ca: Turia, o asezare veche, atestati documentar n secolul al XIV-lea; Trgu Secuiesc, oras din 1427; Catalina, Pava, Zabala, unde se pastreaza elemente de fortificatii medievale; Covasna care este una dintre cele mai importante statiuni balneoclimaterice din tara noastra; Sfntu Gheorghe, atestat documentar la 1332. De la Sfntu Gheorghe pna la Baile Tusnad sunt 32 km care se desfasoara n lungul vaii Oltului. Aici pot fi urmarite asezarile: Ghidfalau, Bodoc, Olteni, Malnas si Bixad.

Baile Tusnad Sfntu Gheorghe Valcele Brasov Poiana Brasov Bran Rsnov Predeal Brasov Prejmer Sfntu Gheorghe Baile Tusnad Distanta maxima este n jur de 240 km, dar ea poate fi scurtata prin omiterea unor obiective turistice laterale. Prin municipiul Sfntul Gheorghe se poate merge circa 8 km, pna la statiunea balneoclimaterica sugas, zona de un pitoresc deosebit, Arcus, Valea Crisului (cu ape minerale). n sud vestul orasului este statiunea balneoclimaterica Valcele, la 11 km de Sfntu Gheorghe ntr-o zona bine mpadurita. Spre sud vest ajungem n localitatile Araci, Ariusd, Bod, apoi Brasov atestat documentar n anul 1235. Din Brasov se merge n statiunea climaterica Poiana Brasov situata la 12 km de oras la o altitudine de 1000 m. Apoi drumul continua spre Rsnov, statiunea de odihna Prul Rece si Predeal aflat la 1030 1100 m altitudine. De aici spre nord est trecem prin localitatile Harman, Prejmer, Chichis si Sfntul Gheorghe pe drumul care ne duce la Baile Tusnad. Baile Tusnad Miercurea Ciuc Gheorgheni Lacul Rosu Cheile Bicazului Baile Tusnad Este excursia cea mai des realizata, att datorita frumusetii deosebite a peisajelor, ct si a distantei scurte (circa 120 km pna la chei) ceea ce permite stationarea mai lunga la principalele obiective turistice. Prima asezare este Tusnadu Nou si Snmartin. Apoi vin localitatile Sncraieni, Baile Figodin si Miercurea Ciuc. Din localitatea Racu se pot vedea creasta Hasmasului Mare si Vrful Piatra Singuratica. Satele prin care trece drumul sunt Madaras (bai cu apa mezotermala), Danesti, Sandominic si Izvorul Muresului(891 m). Din Izvorul Muresului si pna la Gheorgheni se trece prin localitatile Voslobeni si Valea Strmba.Iesind din orasul Gheorgheni (mentionat n documente n 1332), dupa 26 km ajungem la Lacul Rosu, care s-a format n vara anului 1837. Baile Tusnad Gheorgheni Lazarea Praid Sovata Odorheiul Secuiesc Miercurea Ciuc Baile Tusnad Se numeste si circuitul turistic al judetului, ntruct el strabate cea mai mare parte din acesta si cuprinde ntre numeroasele obiective si orasele principale. Durata excursiei este de o iar distanta aproape 310 km, el traversnd de doua ori lantul muntilor vulcanici (Gurghiu si Harghita). Din Gheorgheni traseul merge mai nti n comuna Lazarea apoi spre Joseni. De aici drumul duce la satul Bucin, unde panta soselei creste treptat. Cobornd din pasul Bucin ajungem la Praid apoi n statiunea balneoclimaterica Sovata. Ne ntoarcem la Praid si urmarim drumul ce duce la Odorheiu Secuiesc si trece prin asezari vechi ca Corund si Lupeni.

Parasind Odorheiu Secuiesc (atestat documentar n 1332) drumul trece prin Baile Homorod, Caplnita si orasul Vlahita iar n sud localitatea Lueta, apoi Baile Chirui si Harghita Bai. si de aici prin orasul Miercurea Ciuc napoi n statiunea Baile Tusnad. VII.2. Trasee turistice pe cale ferata Prin Baile Tusnad trece una din magistralele feroviare importante iar din ea se desprind cteva linii secundare, care duc spre Moldova sau Trgu Secuiesc si Covasna. Aceasta faciliteaza nu numai accesul n statiune, dar si posibilitatea organizarii ctorva excursii cu durata de la cteva ore la o zi. Aceste deplasari n apropiere sunt: Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana: traseul feroviar este de numai 6 km si care sunt parcursi n 15 minute. Baile Tusnad Malnas Bai: traseul feroviar este de 14 km si poate fi parcurs n 21 minute. Baile Tusnad Sfntu Gheorghe: deplasarea se face pe 35 km n circa 45 minute. Din oras se poate pleca n excursii scurte n statiunile balneoclimaterice Baile sugas si Valcele. Baile Tusnad Miercurea Ciuc: lungimea traseului pe calea ferata este de 28 km si poate fi parcursa n 41 minute. VII.3. Drumetii pe trasee montane Traseul nr. 1: Centrul statiunii Tusnad Bai (656 m) - Policlinica, Izv-le Apor si Mikes, Turnul Apor (701 m), Vf. Ludmilla, Hotel Ciucas. Marcaj: punct rosu. Durata: 1h. Lungimea: 2 km. Traseul nr. 2: Centrul statiunii Baile Tusnad - Lacul Ciucas (600 m), Piatra soimilor (824 m) n panta cu 18 serpentine. Marcaj: triunghi rosu. Durata:1-2 h. Lungimea: 2,5 km. Traseele nr. 3 si 3/a: Centrul statiunii Baile Tusnad, Izv. Apor si Mikes, Coasta Paraului Comlos cu 32 de serpentine, seaua dintre Ciomatul Mare si Mic (1210 m); aici se ramifica traseul nr. 3/a spre Vf. Ciomatul Mare (1301 m). Traseul.nr. 3 se continua pna la Cabana Sf. Ana (1065 m).

Marcaje: cruce rosie pentru traseul nr. 3; triunghi albastru pentru traseul 3/a. Durata: 2-3 h. Lungimea: 7 km. Traseele nr. 4 si 4/a: Centrul statiunii Baile Tusnad, Piata, Cantina nr. 5, Pr. Cetatii; deviere pentru traseul 4/a la Vf. Cetatii (punct albastru) sau continuarea traseului 4 (banda albastra) spre seaua dintre cele doua masive Ciomat. seaua este totodata si punctul de intalnire cu traseul nr. 3, care urca din Tusnad Bai, marcat cu cruce rosie. Traseele nr.3 si 4 se continua mpreuna pna la cabana Sf. Ana. Aici se despart, traseul nr. 4 continundu-se pe lnga Muchia Lacului (1122 m), Izv. Bugyogo si prin Comuna Bixad. Marcaje: pentru traseul 4: banda albastra, pentru traseul nr 4/a: punct albastru. Durata: 5-6 h. Lungimea: 14 km. Traseul nr. 5: Centrul statiunii Baile Tusnad, Gara CFR, podul Oltului, pr. Minei, Pilisca Mare (1374 n). Marcaj: cruce albastra. Durata: 1,5-2 h. Lungimea: 4 km. Traseul nr. 6: Podul Paraului Varghis (700 m), seaua dintre Ciomatul Mare si Vf. Mohos, Lunca Mohosului, Cabana Sf. Ana. Marcaj: triunghi galben. Durata: 1,5-2 h. Lungimea: 5,5 km. Traseul nr. 7: Motel Unio Bixad (635 m), Seaua Vf. Tata si Muchia Lacului (1050 m), Lacul Sf. Ana (944 m), Cabana lacului. Marcaj: cruce albastra. Durata. 1-1,5 h. Lungimea: 3,75 km. Traseul nr. 8: Cabana Sf. Ana, Lunca Mohosului, Pr. Rosu, Piciorul Haramului Ierbos, poalele Haramului Mare, Pr. Trestiei cu deviere la Baile Nadas (numai 250 m), sau n continuare Tusnad Nou gara CFR (640 m). Marcaje: punct rosu, punct albastru la deviere spre Nadas Bai. Durata: 4 - 5 h. Lungimea: 14 km.

Traseul nr. 9: Cabana Sf,Ana, Vf. Ciucas (1115 m), Vf. Cocoizasi(1115), Hotel Best Western Balvanyos pe Mt-le Puturosu (935 m), Pensiunea Cetate (Baile Balvanyos). Marcaj: cruce galbena. Durata: 3-4 h. Lungimea: 8,5 km. Traseul nr. 10: Cabana Sf. Ana, Vf. Cocoizas, seaua Ciomat-Bolondos (1082 m), Vf. Ghelii (1093 m), Vf. de Mijloc (1087 m), Vf. Gorgan (1135 m), Vf.Tetelea (1173 m). Marcaj: cruce albastra. Durata: 3,5 -4 h. Lungjmea: 9 km. Traseul nr. 11: Hotel Best Western Balvanyos (930 m), Pestera Puturosu (1052 m). Marcaj: punct rosu. Durata: 45 minute. Lungimea: 1km. Poteca consta din 12 serpentine. .

Traseul nr. 12: Este circuitul Muntii Puturosu. Hotel Best Western Balvanyos, Pestera Puturosu, Pestera cu Alaun, Cimitirul Pascarilor, Pestera Ucigasu, Tinovul Buffogo, Creasta Puturosului, Hotel Best Westem Balvanyos. Marcaj: punct albastru. Durata: 2h. Lungimea: 4 km. Traseul nr. 13: Hotel Best Western Balvanyos, prima curba dubla pe soseaua DJ 113 spre Baile Balvanyos, Pr. Uscat, Baia Apor, Hotel Best Western Balvanyos. Marcaj: triunghi rosu. Durata. 1/2 h. Lungimea: 1km. Traseul nr. 14: Drum de creasta n M-tii Bodocului, Hotel Best Western Balvanyos, Vf. Mic (1087 m), Vf. Coltul Scurt (1190 m), Vf. Coltu1 Lung (1221 m), Dosul Pietrii (1240 m), seaua Burdei de unde se desprinde o poteca nemarcata spre E n rezervatia geologica Valea Iadului (1,5 km). Marcaj pe cresata: banda galbena. Durata: 4 h. Lungimea: 10 km.

Traseul nr. 15: Hotel Best Western Balvanyos, Baia Mikes (bazinasele si izvoarele: Hammas, Buki, Vallato), Cantonul silvic, Jombor. Marcaj: cruce rosie. Durata: 45 minute. Lungjmea: 1,5 km. Traseul nr. 16 si 16/a: Pomeste de la Pensiunea Cetate din centrul Statiunii Balvanyos (770 m), spre zona Cisar, Mofeta, Poiana Ienuparilor, Poiana Ciomat, Piatra Zimbrului (1079 m). Deviere spre creasta Muntilor Bodocului prin traseul nr. 16/a. Marcaje: pentru tr. 16: cruce albastra, pentru tr. 16/a: punct albastru. Durata: 2-3 h. Lungimea 6-7 km. Traseul nr. 17: Pensiunea Cetate, ruinele Cetatii Ba1vanyos (1056 m), Vf. de Mijloc, Vf. Iorgan, Vf. Tetelea. Marcaj: banda albastra: Durata: 2-3 h. Lungimea: 5 km. Traseul nr. 18: Numit si "Drumul Turiei", constituie vechiul drum medieval ntre Ciucul Inferior si Depr. Trei Scaune (jud. Covasna), Corn. Cozmeni, Lazaresti, Groapa Mare (938 m), Cmpul Capelei, Steaua Gorganului, Cetatea Balvanyos, Pensiunea Cetate Baile Balvanyos). Marcaj: cruce rosie. Durata: 7-8 h. Lungimea:16,5 km. Traseul nr. 19: Constituie partea de S a drumului de creasta al Muntilor Ciucului. Vf. Telelea, Creasta seaua (1073 m), Pasul Casinului (875 m), Vf. Fertes (1054 m). Vf. Capra (1060 m). Marcaj. banda albastra. Durata: 3-4 h. Lungimea: 13 krn. Traseul nr. 20: Gara CFR Bixad, pr. Rachitis, Pr. Iovan, Baile Ozunca, Halta carierei Bixad II. Marcaj: punct albastru. Durata: 2,5-3 h. Lungimea: 8 krn. Traseu1 nr. 21, 21/a si 2l/b: Reprezinta drumul de creasta al judetului Harghitei de Sud, cu doua variante:

Traseul nr. 21: Pilisca Mare - Cmpul Mare (1050 m). Traseul nr. 21/a: (drumul vechi), Pasunea lui Jakab Janos, Pr. Pastravului, scoala din Ozunca Bai. strandul statiunii, Versantul vestic al Murgului mare, Pasul Hatod (725 m). Muntii Baraoltului. Traseul nr. 21/b: drumu1 nou) Cmpul Mare, Cmpul Insorit, Coada Dea1u1ui, Ozunca Bai. seaua dintre Murgul Mare si Mic, versantul estic al Murgului mare. Pasul Hatod. M-tii Baraoltului. Marcaj: banda albastra. Durata: 6- 7 h. Lungimea: 20 km. Traseul nr.22: Gara Tusnad Sat, Pr. Mitaci, Poiana Mitaci (creasta Harghitei). Marcaj: punct albastru. Durata: 3-4 h. Lungimea: 10 km. Traseul nr. 23: Pensiunea Cetate (Baile Balvanyos), drum national, n prima curba mare bifurcatie la un drum forestier, versantul stng al Prului Balvanyos, Tinovul Buffogo. Marcaj: triunghi rosu. Durata: 1 h. Lungimea: 2.5 km.

VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE STATIUNII SI A REGIUNII

Orasul Baile Tusnad reprezinta una din cele mai importante statiuni balneoclimaterice din tara noastra si ci valente suficiente, care sa o situeze pe un loc fruntas, ntre cele europene. Aceasta afirmatie, din pacate nu valabila. si aceasta statiune a suferit n ultimii ani schimbari destul de mari n sens negativ ntre care amintim costul ridicat al serviciilor fata de veniturile populatiei, fapt care a generat scaderea numarului de turisti. Lipsa fondurilor necesare ntretinerii cladirilor, se poate sesiza mai ales la vile, dintre care n momentul de fata functioneaza doar cteva celelalte fiind ntr-o stare deteriorata, cu tencuiala cazuta, geamuri sparte etc. iar dintre cele trei hoteluri, n luna aprilie 2008 cnd am vizitat statiunea functiona numai hotelul Tusnad si hotelul Ciucas, hotelul Olt fiind inchis. Acest hotel are un contract de asigurare cu Ministerul Muncii si functioneaza cu capacitate aproape maxima n fiecare anotimp. Turistii sunt, n special, pensionari care vin la tratament. Pentru revitalizarea statiunii este nevoie, n primul rnd, de investitii, adica de bunuri materiale, apoi de o echipa priceputa care sa organizeze si sa realizeze schimbarile conform planurilor si nu n ultimul rnd de idei care ar reorganiza si care ar da impuls dezvoltarii activitatilor turistice din localitate. Cteva idei realizabile ar fi: tiparirea n ct mai multe exemplare a unor brosuri, pliante turistice cu multe date si fotografii despre statiune, n sezonul estival sa fie amenajate mai multe terenuri sportive si locuri de agrement cum sunt

discoteci, cinematografe, sali de jocuri etc., renovarea si actualizarea avizierelor vechi din fata marilor hoteluri, refacerea drumurilor din statiune si mai ales a drumul ce duce din Baile Tusnad la Lacul Sfanta Ana. Iarna, suprafata nghetata a lacului Ciucas poate fi folosita pentru patinaj, iar pe pantele nzapezite de lnga statiune se poate practica schiul si saniusul. n cadrul programului de tratament un loc aparte are si cura de teren. Pentru nfaptuirea acesteia se pot realiza cteva trasee usoare pe aleele si potecile ce nconjoara localitatea. Ele se pot desfasura n padure care trebuie sa fie prevazute cu banci pentru odihna. Biroul de Turism din statiune poate organiza zilnic drumetii usoare n raza statiunii, sau la lacul Sfnta Ana si alte excursii ale caror itinerarii duc la obiective aflate n localitatile din judetele Harghita, Covasna, Brasov si Mures, iar la solicitare chiar pe distante si durate mai lungi. nceperea ct mai rapida a restaurarii vilelor mai vechi, cu pastrarea specificului arhitectonic al localitatii, aspectul ngrijit a hotelurilor, vilelor, locuintelor, a arterelor de circulatie, buna gospodarire a locurilor de agrement ar conferi localitatii nu numai frumusete, dar si un aspect edilitar aparte. Astfel orasul Baile Tusnad ar cunoaste o dezvoltare intensa sub toate aspectele, o atentie speciala acordndu-se si sectorului balneoturistic (cresterea capacitatii de cazare si a gradului de confort, amenajarea si diversificarea mijloacelor de agrement, largirea bazei de tratament etc.) n vederea exploatarii la maximum a conditiilor deosebit de favorabile oferite de astfel de activitati n cadrul natural. Un alt obiectiv important ar trebui sa fie vizarea exercitarii turismului de tranzit nu doar turism balnear sau de agreement si odihna. De exemplu foarte multe spatii de cazare cum sunt hoteluri, pensiuni, vile sunt inchise in extrasezon si functioneaza doar in sezon, lucru negativ pentru turisti care fac circuite si trec prin Baile Tusnad si ar innopta doar pentru o noapte. Perspectiva de dezvoltare si promovare a zonei ar mai fi: organozarea de venimente si ocazii si in alte anotimpuri decat vara, de exemplu festivalul berii sau alte evenimente care sunt organizate doar vara. Un eveniment de genul Zilele Tusnadului ar fi o oportunitate, organizat toamna sau primavara. O promovare mai buna pe internet si prin agentii ar putea duce la cresterea turistilor straini, stabilirea unor contacte cu agentii din strainatate. VIII.1. Promovare prin agentiile de turism si organizatii Aerul curat, puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din "Perla Ardealului" - cum era alintata in primele decenii ale secolului trecut - o statiune minunata si o destinatie ideala pentru a petrece o vacanta. Statiune cu sezon permanent, cu numeroase ape minerale cat si ape mezotermale, este recomandata pentru tratamentul a numeroase boli, ca de exemplu afectiunilor sistemului nervos central, bolilor cardiovasculare si multe altele. Aceasta staiune este promovata de mai multe agentii de turism din Baile Tusnad, judetul Harghita si din tara. Printre agentiile care se ocupa de promovarea zonei amintim:

MOLNAR TUR S.R.L. S.C. HB HOTELS S.R.L S.C. IRIS TOURISM S.R.L. S.C. KONTACT TURISM S.C. TUSNAD S.A. S.C. UNIVERS TOURIST S.R.L. all seasons bucuresti Aceasta din urma promoveaza si vinde locurile de cazare a mai multor spatii de cazare din zona. Un alt proiect de promovare a spatiilor de cazare din zona Baile Tusnad, este : bailetusnad.inRomania.ro , este un proiect independent ce are ca scop promovarea unitatilor de cazare din zona Baile Tusnad. Accentul este pus pe agroturism, respectiv cazari in pensiuni rurale. Toti cei care sunt proprietari a unei pensiuni si doresc inscrierea in site, trebuie sa ii contacteze pe email sau telefonic la numarul: 0040268512062. Astfel vor fi inregistrati online in baza de date a site-ului si apoi promovati. Promovare si perspective de dezvoltare prin Organizatia Patronala a Turismului Balnear Organizatia Patronala a Turismului Balnear a fost infiintata in 1993, la initiativa unor reprezentanti din principalele statiuni balneare, sustinatori ai turismului balnear, dornici sa situeze acest sector pe o pozitie binemeritata in cadrul industriei turistice si care sa le reprezinte interesele in relatiile cu autoritatile, diverse institutii si alte asociatii, pe plan intern si extern. Membri fondatori au fost reprezentanti din mai multe statiuni, precum: Baile Herculane, Baile Felix, Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Sangiorz Bai, Vatra Dornei, Mangalia, Sovata, Lacu Sarat, Slanic-Moldova, Buzias, etc. In prezent, OPTBR are 58 de membri, reprezentand aproape toate statiunile balneare din tara. Presedintele in exercitiu, din mai 2005, este domnul Nicu Radulescu. Obiectivele OPTBR - selectie: - reprezentarea, sustinerea si apararea intereselor membrilor sai in relatia cu autoritatile publice, cu sindicatele si promovarea unei imagini favorabile membrilor organizatiei - promovarea relatiilor cu alte structuri asociative, patronale, profesionale, pentru crearea unui climat de concurenta loiala

- reprezentarea membrilor sai in organizatiile internationale de profil si furnizarea de informatii utile pentru dezvoltarea activitatii si investitiilor - crearea de parteneriate public - privat privind atragerea de fonduri structurale pentru dezvoltarea statiunilor balneare dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. - imbunatatirea mediului de afaceri in domeniul turismului balnear prin promovarea unor initiative legislative menite sa incurajeze investitiile in acest domeniu. - colaborarea cu alte institutii, din tara si din strainatate - realizarea de programe de dezvoltare si de protectie a patrimoniului balneoclimateric national - organizarea de cursuri si colaborarea la formarea de cadre de inalta calificare si/sau perfectionare profesionala si manageriala pentru domeniul turismului balnear - realizarea sau colaborarea la efectuarea de studii si cercetari de marketing, programe, proiecte - promovarea pe plan intern si international a patrimoniului balnear Principalele actiuni realizate in 2007: - Acordarea de catre Asociatia Jurnalistilor de Turism din Romania a premiului Evenimentul anului 2006 pentru organizarea Bursei si Forumului de Turism Balnear, ( Ianuarie ) - Participarea la lucrarile Congresului anual al ESPA (Estonia) precum si la alte actiuni initiate si organizate de ESPA ( Februarie, Mai, Noiembrie) - Premierea Organizatiei pentru marcarea aderarii la Asociatia Europeana a Statiunilor Balneare in cadrul Galei Superlativelor Turismului Romanesc, eveniment organizat de catre revista "Vacante si calatorii, Brasov ( Februarie ) - Participarea cu stand propriu, la manifestarile expozitionale specializate, din tara, Bucuresti (Targul National de Turism, editia de primavara si de toamna, Suceava (Septembrie), si la prima editie a Targului de turism al Bucurestilor, parcul Izvor ( Mai ) - Organizarea unui seminar pe tema turismului balnear cu participarea expertilor OMT care au elaborat Master Plan-ul Turismului Romanesc ( Aprilie )

- Semnarea unui Protocol de Colaborare cu Institutul National de Medicina Fizica, Recuperare medicala si Balneologie, ( Iunie ) - Organizarea impreuna cu Asociatia Europeana a Statiunilor Balneare ESPA, la Baile Felix si la Baile Herculane, a unor seminarii pe tema "Tendinte europene in activitatea de turism balnear" cu participarea unor experti straini de renume ( Iunie ) - Promovarea potentialului balnear si a ofertei romanesti specializate prin intermendiul site-ului Asociatiei Europene a Statiunilor Balneare www.VisitEuropeanSpas.com ( Februarie ) - Participarea, cu informatii si materiale promotionale, la standurile nationale de la expozitiile specializate din : Berlin, Chisinau, Viena, Budapesta, Praga, Milano, Munchen, Leipzig, Stockholm, Londra, etc. -Participarea cu stand propriu la expozitiile de la Sarvas si Szeged, in cadrul actiunilor propuse prin Protocolul de colaborare dintre asociatiile specializate din Romania si Ungaria ( Mai - Septembrie ) -Participarea la expozitia organizata sub egida ESPA Thermatalia, Ourense, Spania ( Octombrie ) -Realizarea impreuna cu Asociatia Spa-urilor din Ungaria, in baza colaborarii din cadrul Comisiei mixte de Turism, a unui seminar pe tema ofertei de Welness & Spa ( Septembrie ) -Organizarea si lansarea campaniei de primavara si de toamna a programului O saptamana de refacere in statiunile balneare cu tarife accesibile diferitelor categorii de clientela. ( Februarie Iunie, Octombrie Decembrie ) -Organizarea unor actiuni comune de promovare, in cadrul colaborarii transfrontaliere, In oglinda intre statiunile: Baile Felix - Gyula, Buzias - Szavras, Moneasa Gyoparno Furdo -Gazduirea reuniunii Bordului Asociatiei Europene a Statiunilor Balneare cu participarea presedintilor asociatiilor nationale din 14 tari membre ESPA, Hotel International, Baile Felix ( Septembrie ) . -Recunoasterea calitatii infrastructurii si serviciilor oferite de catre Hotelul International, Baile Felix, prin acordarea certificatului si siglei Europe Spa Med ( Septembrie ) -Organizarea Bursei si Forumului de Turism Balnear, Sovata - cel mai important eveniment specializat din turismul Romanesc, inclus in calendarul oficial de evenimente al Organizatiei Mondiale a Turismului . Manifestarea s-a bucurat de prezenta a numeroase firme de turism, specialisti din tara si din strainatate, etc.

Forum-ul a oferit posibilitatea unor prezentari pe teme de interes comun tuturor celor prezenti, sustinute de oficiali din cadrul OMT si ESPA, si din Germania, Ungaria, Slovacia si Austria. ( Octombrie ) Structura Organizatiei Activitatea organizatiei este condusa de un Consiliu de Conducere, format din 11 membri, 9 vicepresedinti si 2 membri supleanti. Din iunie 2006 au fost create 4 comisii de specialitate conduse de cate un presedinte de comisie si 8 comisii regionale, alcatuite pe structura agentiilor de dezvoltare regionala. Presedintele Consiliului de Conducere: dl. Nicu Radulescu. Prim-vicepresedinte: dl. Mihai Handolescu S.C. Govora SA, Vicepresedinti : dl. Janos Fulop - Sovata, dl. Sorin Bosneag - Lacul Sarat, dl. Liviu Scarlat - Mangalia, dl.Daniel Pasat - Vatra Dornei, dl. Constantin Necsoiu Calimanesti-Caciulata, dl. Florin Serac Baile Felix, dl. Filip Raiescu Baile Herculane . Membri supleanti: dl. Ionescu Cristian Amara, dl. Sorin Munteanu Buzias. Presedinte de Onoare: domnul Liviu Marius Miresan. Sediul OPTBR: este in Bucuresti, str.Traian nr. 2, Bl.F 1, sect. 3, c. p. 030574, tel / fax: 0040-323.01.88, email: optbr@bluescreen.ro, web: www.romanian-spas.ro. Secretar general al OPTBR : dna Rodica Georgeta Pencea Organizatia Patronala a Turismului Balnear a Romaniei este membra a : - Asociatiei Europene a Statiunilor Balneare (ESPA) - Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc(FPTR) - Societatii Internationale de Tehnica Hidrotermala-Sectiunea Romania (SITH-SR) Membri OPTBR din statiunea Baile Tusnad S.C. HB HOTELS S.R.L S.C. IRIS TOURISM S.R.L. S.C. KONTACT TURISM S.C. TUSNAD S.A.

S.C. UNIVERS TOURIST S.R.L. S.C. VICALITE S.R.L. Contacte: S.C. HB HOTELS S.R.L- Adresa: Baile Tusnad, Str. Jepilor , Nr. 2, Bl. A8, Sc. C+D mezanin, Cod Postal: 500256, Judetul: Harghita, Telefon: 0040 /0268.542.500; 0040 /0266.335.004 , Fax: 0040 / 0268.542.503, Email: contact@hbhotels.ro, Web: www.hbhotels.ro S.C. IRIS TOURISM S.R.L.-Adresa: Baile Tusnad, Str. Apor, Nr.22, Cod postal 535100 ,Judet Harghita, Telefon: 0040 /0266.335.586, Fax: 0040 / 0266-335.586, Email: irispanzio@topnet.ro,Web: www.irispanzio.ro S.C. KONTACT TURISM-Adresa: Baile Tusnad, Str. Oltului nr.102, Cod postal 535000, Judet Harghita, Telefon: 0040 / 0266-335.046, Fax: 0040 / 0266-335.205, Email:kontaktturism@hr.astral.ro; office@laculciucas.ro, Web: www.laculciucas.ro S.C. TUSNAD S.A.-Adresa: Baile Tusnad , Str. Aleea Sfanta Ana nr.18, Cod postal 535100, Judet Harghita, Telefon: 0040 / 0266-335.292, 0040 / 0266-335.537, Fax: 0040 / 0266-335.108 , Email: tusnad@topnet.ro,Web: www.tusnad.ro S.C. UNIVERS TOURIST S.R.L.- Adresa: Baile Tusnad, Str. Vointa nr.18, Cod postal, 535100, Judet HARGHITA, Telefon: 0040 / 0266-335.414, Fax: 0040 / 0266-335.447 Email: universturist@gmail.com. S.C. VICALITE S.R.L.- Adresa: Baile Tusnad, Str. Kovacs Miklos nr.68, Cod postal 535100 Judet Harghita , Telefon: 0040 / 0266-335.216, Fax: 0040 / 0266-335.275 , Email: office@hotelfortuna.ro, Web: www.hotelfortuna.ro. Unitati de Primire: HOTEL FORTUNA, HOTEL ASTORIA, HOTEL CIUCAS, HOTEL ONIX, HOTEL TUSNAD, PENSIUNEA IRIS, VILA UNIVERS, VILA RAZA SOARELUI, VILA MARGARETA, VILA STANCA SOIMILOR. VIII.2. Promovare si dezvoltare prin Organizatia Ecologica ACCENT Organizatia GeoEcologic ACCENT: este o organizatie non profit care promoveaza eco-turismul din zona Ciomat-Balvanyos.

Mesajul presedintelui- Pilbth G. Attila: n anul 2006, organizatia noastr si-a ndreptat atentia ctre microregiunea Ciomat Balvanyos,situat n zona sud estic a judetului Harghita (Cozmeni, Lzresti, Tusnad Nou,Tusnad Sat, Bile Tusnad), nglobnd ntr-o oarecare msur si teritoriile nvecinate din judetul Covasna (Bixad, BileBalvanyos, Turia); toate proiectele si programele implementate de noi au urmrit conservarea peisajului caracteristic microregiunii Ciomat - Balvanyos, protejarea adecvat a valorilor naturale, conservarea biodiversittii, pstrarea armoniei ntre mediul natural si cel antropic, ncurajarea obiceiurilor si modului traditional de viat al comunittilor locale si nu n ultimul rnd stimularea turismului durabil. A fost posibil ndeplinirea obiectivelor propuse, implicnd comunitatea local, n parteneriat cu autorittile locale si centrale, ONG-urile, agentii economici, oamenii de stiint. Putem diviza activittile implementate de noi ca fiind cu dublu aspect, unul stiintific si unul social. Primul aspect, cel stiintific, a constat n implementarea unor activitti comune de protectie viabil privind conservarea biodiversittii prin implicarea si participarea direct a populatiei la activittile practice n scopul conservrii biodiversittii. n paralel cu aceste activitti, aspectul social a constat n sprijinirea micilor ntreprinztori locali n practicarea turismului durabil si constientizarea populatiei privind importanta valorilor culturale si naturale ale zonei ca resurse utilizabile economic. Atingerea obiectivelor propuse pe anul 2006, a fost posibil printr-o abordare sistematic, un scop, un set de obiective bine definite, grupuri tint n prealabil identificate, precum si o etapizare adecvat a actiunilor. Totodat am simtit c populatia odat implicat n proiectele derulate de noi, devine mai deschis n a-si modifica comportamentul fat de natur, oamenii sunt mai dispusi s devin membrii activi ai comunittii. Membrii organizatiei si-au nsusit obiectivele globale stabilite de comun acord fiecare contribuind la ndeplinirea activittilor propuse prin abilittile si cunostintele sale. Organizatia GeoEcologic ACCENT, este nregistrat cu sediul n Brasov din 08. 01. 2000, cu personalitate juridic romn de drept privat, non-profit, independent de institutiile publice, de stat sau private, romne sau strine si este apolitic. Organizatia si desfsur activitatea n conformitate cu prevederile legii nr. 26 din 2000, ale normelor imperative cuprinse n legislatia romn n vigoare si a celor specificate n statut. Organizatia are ca misiune implementarea de programe privind educatia ecologic, protectia mediului si promovarea eco-turismului.

Obiectivele sunt:constientizarea populatiei cu privire la problemele de mediu prin derularea de activitti concrete de educatie ecologic; activitti si programe de protectie a mediului nconjurtor la nivel local, regional si national; identificarea, marcarea si protejarea de noi zone care necesit protectie; sustinerea parteneriatelor intersectoriale pentru rezolvarea att problemelor de mediu ct s ia celor comunitare; sustinerea principiilor dezvoltrii durabile prin actiuni practice si educationale, urmrind punerea n valoare a cadrului natural, cultural-istoric si etnografic; informarea societtii civile si a factorilor de decizie asupra problemelor de mediu prin organizarea de training-uri, workshop-uri si seminarii tematice. Descrierea activittilor desfsurate n anul 2006 n microregiunea Ciomat - Balvanyos, populatia se bazeaz, n cea mai mare msur pe agricultur, numai c acest sector economic cunoaste un important regres. Spatiul rural este zguduit din temelii de numeroase frmntri, generate de-a lungul deceniilor n care OMUL a contat n realitate mai putin, iar NATURA aproape deloc. Dup un exod masiv al populatiei ctre zonele urbane (Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Brasov si Miercurea Ciuc) nc de pe vremea industrializrii fortate, a urmat rentoarcerea la origini a celor plecati din zon, acestia gsind o populatie mbtrnit, o infrastructur deficitar, structuri administrative greu adaptabile la viteza schimbrii, oportunitti economice reduse. Din pcate si n prezent, cei din microregiunea Ciomat - Balvanyos apti de munc (brbati, femeile si tineri), migreaz masiv ctre statele vestice, n speranta unui loc de munc, a unui trai decent. Pe acest fond, cu grave implicatii economice si sociale, exist serioase amenintri la adresa identittii culturale, a resurselor naturale si, nu n ultimul rnd, a viabilittii socio-economice a spatiului rural al microregiunii Ciomat Balvanyos. Este de precizat faptul c, microregiunea Ciomat - Balvanyos are o individualitate socio-cultural bine conturat, aceast caracteristic (determinat de un complex de factori umani si naturali) poate oferii prin promovarea unui turism durabil - o sans n plus comunittilor locale si facilitarea dezvoltrii durabile. Cultura popular, valoarea peisajelor naturale si specificul rural al acestei zone, fac ca, turismul durabil s constituie o alternativ de baz pentru dezvoltarea economic si social. Lund n considerare att experienta acumulat de organizatia n microregiunea Ciomat - Balvanyos, ct si necesitatea de actiune pe care o reclam aceast zon, am demarat un proces de identificare a problemelor, de oferire de solutii prin activitti proprii demonstrative si de promovare a microregiunii pentru atragerea resurselor necesare att protejrii biodiversittii ct si dezvoltrii durabile a acestuia. n sprijinul celor spuse mai sus v prezentm proiectele si programele mai relevante pe anul 2006. Proiecte / Programe desfsurate n anul 2006

Pasi Verzi pentru Conservarea Biodiversittii n zona mlstinoas a Luncii Oltului din nord-vestul microregiunii Ciomat Balvanyos. Durata proiectului: 06/06/2005 - 06/06/2006 Scopul proiectului a fost conservarea biodiversittii n zona mlstinoas a Luncii Oltului din nordvestul microregiunii Ciomat Balvanyos, n vederea desemnrii acesteia ca sit Natura 2000, prin implicarea comunittii n actiuni concrete de amenajare si de conservare a florei si faunei slbatice, n contextul utilizrii durabile a resurselor naturale de ctre comunitatea local (proprietari de terenuri agricole, fnete si psuni). Obiectivele proiectului: Realizarea documentatiei pe baz stiintific pentru desemnarea zonei vizate ca sit Natura 2000. Inventarierea speciilor de flor si faun de interes comunitar, n vederea completrii formularului-tip, conform procedurilor complexe din Directiva Consiliului European 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale si a speciilor de faun si flor slbatic. Implementarea unor activitti de amenajare. Delimitarea suprafetei propuse pentru sit Natura 2000 si realizarea hrtii n format GPS (recartarea suprafetei actuale cu extindere cca 75 ha); - bornarea celor cinci rezervatii actuale (ptrat rosu cu contur alb); Ingrdirea cu gard de lemn a arealelor unde vegeteaz Betula humilis si Ligularia sibirica; montarea de panouri informativ/restrictive; - amenajarea izvoarelor minerale din perimetrul zonei vizate. Campanie de informare/constientizare public. - Informarea comunittii locale asupra impactului activittilor antropice negative, ce pun n pericol mediul natural din zona vizat; - ncurajarea proprietarilor de terenuri agricole, psuni si fnete, n desfsurarea activittilor de agricultur traditional conform principiilor dezvoltrii durabile. Elaborarea/tiprirea unui ghid micro-regional de oportunitate, cu privire la valorificarea durabil a suprafetelor agricole, psuni si fnete din zona vizat. Partenerii proiectului: Primria Comuna Tusnad; Agentia de Protectie a Mediului -Miercurea Ciuc; Asociatia Ciomat Balvanyos; sc. ECOS Club - Lacul Sf. Ana srl.; Centrul de Informare Ecoturistic - Bile Tusnad. Gestionarea participativ a ariilor protejate Piatra Soimilor si Mlastina Valea de Mijloc - n urma obtinerii conventiei de custodie a acestora Durata proiectului: 18/10/2005 - 18/07/2006 Scopul proiectului:

Gestionarea participativ a ariilor naturale protejate Piatra Soimilor si Mlastina Valea de Mijloc prin colaborarea tuturor factorilor implicati n elaborarea unui plan de actiune comun si implementarea unor activitti practice care s genereze rezultate pe termen scurt si ncredere ntre factorii implicati. Obiectivele proiectului Elaborarea unui plan de actiune comun care s vizeze activittile ce trebuiesc ntreprinse pe termen scurt de ctre factorii implicati privind conservarea naturii n ariile protejate Piatra Soimilor si Valea de Mijloc (scop si obiective pe termen scurt si mediu). Desfsurarea activittilor comune n ariile naturale protejate Piatra Soimilor si Valea de Mijloc hotrte n cadrul planului de actiune comun (identificare in teren, inventariere, delimitare, marcare, cadastrare, cu termene de realizare). Partenerii proiectului Primria Bile Tusnad, Primria Comunei Tusnad; Asociatia Csomad-Balvanyos; Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc, Scoala General Jkai Mr din Bile Tusnad. Baile Tusnad-Oras Verde -Parteneriat Comunitar pentru Mediu Durata proiectului: 15/09/2005 - 15/06/2006 Scopul proiectului: Cresterea gradului de colectare selectiv de la populatia din localitatea Bile Tusnad -realizarea tintelor de reciclare si valorificare pentru deseurile de ambalaje.

Obiectivele proiectului: Promovarea unui parteneriat durabil ntre cetteni, autorittile locale, ONGuri n vederea gsirii unor solutii de rezolvare a problemelor de mediu, punnd accent pe colectarea selectiv a deseurilor cu posibilitti de reciclare. Cresterea gradului de informare a cettenilor cu privire al colectarea selectiv a deseurilor cu posibilitti de reciclare prin punerea la dispozitie in mod gratuit a materialelor informative (pliante, brosuri), emisiuni la postul local de TV/Radio. ntrirea capacittii autorittilor locale dar si a ONG-lor n coordonarea si realizarea de programe de protectie a mediului. Partenerii proiectului: Sc. HeBo PLAST srl.; Scoala General Jkai Mr din Bile Tusnad; Primria Bile Tusnad; Asociatia Csomad-Balvanyos; Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc; Parohia, Romanocatolic din Bile Tusnad. Finantator: Programul national de granturi Natura Romniei - Initiativa pentru Responsabilitate Sociala a Corporatiilor derulat de REC Romnia si Asociatia Salvati Delta - AC cu sprijinul S.C. ECO ROM AMBALAJE S.A. Participare ca partener la proiecte derulate n 2006- Parteneriat Comunitar pentru promovarea turismului durabil n microregiunea Ciomat - Balvanyos Durata proiectului: 20/06/2006 - 20/06/2007 Scopul proiectului: Promovarea turismului durabil n microregiunea Ciomat-Balvanyos, care s aduc venituri pentru comunitatea local, fr s afecteze negativ peisajul natural, s duc la cresterea respectului pentru valorile acestuia si care s ncorporeze valorile culturale si traditionale specifice zonei. Obiectivele proiectului: Identificarea si dezvoltarea unui program si produs local de ecoturism avnd ca baz capitalul natural si traditiile ce respect natura n microregiunea Ciomat Balvanyos. Acest lucru s-a concretizat prin implicarea factorilor interesati localnici,agenti economici, proprietari de pensiuni, reprezentanti ai autorittii locale, ONG-uri si custozii de arii protejate. Realizarea a dou trasee turistice tematice n microregiunea Ciomat Balvayos. n parteneriat cu agentii economici implicati n activitti de

turism, proprietarii de pensiuni, custozii de arii protejate, autorittile locale si voluntarii din rndul populatiei, au participat la: realizarea a dou observatoare de psri si animale slbatice, dou popasuri ecoturistice, montare de indicatoare, marcaje). Cresterea si diversificarea numrului de vizitatori att din tar ct si din strintate, prin promovarea capitalului natural, cultural si isoric al microregiunii Ciomat Balvanyos. Acestea s-a realizat prin intermediul Centrului de Informare Ecoturistic Bile Tusnad, prin diseminarea materialelor tiprite (hart - brosur ecoturistic, pliante informative), prin agentii de turism, pensiuni, pachete promotionale; promovarea unui program si unui produs ecoturistic specific microregiunii precum si prin siteul web www.eco-turism.ro. Reabilitarea ecologic a lacului Sf. Ana. Ca prim etap - cartarea fundului lacului (s-a efectuat de echipe a cte doi scafandri, cu ajutorul firului ghid, a plcutei de cartare si citirea azimutului). Realizarea hrtii precum si raportului privind harta subacvatic, zonele de interes, flora si fauna subacvatic, (comparatie ntre datele existente si cele culese). A doua etap - a constat n ecologizarea fundului lacului (colectarea deseurilor nedegradabile, transportul acestora ctre zone special amenajate). Acest lucru s-a realizat cu ajutorul ASOCIATIEI SCAFANDRILOR PROFESIONISTI din Bucuresti si OG ACCENT si prin implicarea factorilor interesati agenti economici, propietari de pensiuni, reprezentanti ai autorittii locale, localnici, ONG-uri si custozi de arii protejate (ECOS CLUB - Lacul Sf. Ana). Coordonator proiect: Asociatia Csomad-Balvanyos Partenerii proiectului: Organizatia GeoEcologic ACCENT; Asociatia Scafandrilor Profesionisti din Bucuresti;, Primria Comunei Tusnad; Composesoratul Tusnad; Primria Bile Tusnad, Centrul de Informare

Ecoturistic / Bile Tusnad; ECOS Club - Lacul Sf. Ana; Scoala General Imets Flp Jak Com. Tusnad; Scoala General Jkai Mr din Bile Tusnad; Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc. Finantator: Programul de Granturi Mici (SGP) al Fondului Global de Mediu (GEF), implementat de UNDP Romnia. Pasi verzi pentru un viitor durabil Durata proiectului: 20/04/2006 - 20/07/2006 Scopul proiectului: Educarea si constientizarea populatiei si n special a tinerei generatii din localitatea Bile Tusnad, prin implicarea acestora n activitti practice de protectia mediului pentru un viitor durabil. Obiectivele proiectului: Desfsurarea unui Simpozion colar intitulat Pasi verzi pentru un viitor durabil. Organizarea unor excursii scurte n orizontul local n care s fie promovat educatia ecologic. Vizitarea unor arii natural protejate/descoperirea pdurii (organizarea de ore n natur). Amenajarea si nfrumusetarea unor spatii antropice prin plantarea unor puieti de arbori si rsaduri de flori. Campanie de constientizare pentru rempdurirea suprafetelor forestiere defrisate din jurul localittii Bile Tusnad. Partenerii proiectului: Organizatia GeoEcologic ACCENT; Primria Bile Tusnad, Centrul de Informare Ecoturistic/ Bile Tusnad; Agentia de Protectie a Mediului - Miercurea Ciuc. Finantator: Fundatia pentru parteneriat Miercurea Ciuc Alte activitti Realizarea si avizarea planurilor de managment pentru ariile protejate Piatra Soimilor si Mlastina Valea de Mijloc n urma obtinerii conventiei de custodie a acestora Durata: 10/04/2006 - 10/09/2006 Obtinerea avizelor pentru cele dou planuri de managment (pentru ariile protejate Piatra Soimilor si Mlastina Valea de Mijloc) de la Academiei Romne Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Mentionnd faptul c n urma solicitrii custodiei Rezervatiilor Naturale Piatra Soimilor si Mlastina Valea de Mijloc, Organizatia GeoEcologic ACCENT a obtinut dreptul de administrare a acestor arii naturale protejate din data de 12.03.2004. Parteneriat Comunitar pentru nfiintarea Parcului Natural Ciomat-Balvanyos-Bodoc

Durata: 01/05/2006 - n prezent Pn in prezent s-a realizat documentatia stiintific pentru nfiintarea Parcului Natural Ciomad-BalvanyosBodoc, si s-a obtinut avizul favorabil de la Academia Romn Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. n prezent Organizatia GeoEcologic ACCENT alturi de un Grup de Lucru urmreste: Obtinerea sprijinului la nivel local din partea att a grupurilor cheie de factori implicati ct si a publicului larg; Realizarea si diseminarea unor materiale informative. Obiectivul Parcului Natural Ciomad-Balvanyos-Bodoc este conservarea peisajului caracteristic al zonei, protectia adecvat a valorilor naturale, conservarea biodiversittii, pstrarea armoniei ntre mediul natural si cel antropic, ncurajarea obiceiurilor si modului traditional de viat al comunittilor locale si stimularea turismului durabil. Pentru atingerea obiectivelor sus mentionate, Organizatia GeoEcologic ACCENT caut surse de finantare (granturi, sponsorizri, donatii etc.). Publicatii: GHID TURISTIC - Ariile Naturale Protejate din microregiunea Ciomad - Balvanyos (brosur informativ) PASI VERZI pentru Conservarea Biodiversittii - Ghid practic pentru gestionarea rezervatiilor naturale din zona mlstinoas a Luncii Oltului din nord-vestul microregiunii Ciomat Balvanyos (brosur informativ) PASI VERZI pentru Conservarea Biodiversittii (pliant informativ) Ariile Naturale Protejate din microregiunea Ciomat Balvanyos (hart ecoturistic) GHID PRACTIC privind importanta colectrii selective a deseurilor de ambalaje (brosur informativ bilingv; romn - maghiar) BILE TUSNAD / ORAS VERDE - Parteneriat Comunitar pentru Mediu (pliant informativ) Echipa: Attila G. PILBTH - Presedinte Raluca D. HOISAN - Director

Levente DUDI - Membru Ern Attila IMRE - Membru Echipa administrativ Szilrd PL - Coordonator - Departament Management Resurse Umane Csaba GYRGY - Coordonator Departament Proiecte - Programe Camelia SABU - Coordonator Departament Imagine - Relatii Publice Gheorghe LAZR - Contabil Principalele caracteristici ale echipei: Au obiective comune, obiective care le unesc eforturile; Au sarcini individuale si roluri care i ajut s ating obiectivele propuse de ctre organizatie; Membrii echipei particip egal n discutii si n procesul de luare a deciziilor, si n mprtirea timpului de lucru; Onestitate si comunicare. VIII.3. Promovare si dezvoltare prin evenimente organizate Evenimente Culturale n judetul Harghita 1. Zilele judetene Mai 2. Pelerinajul de Rusali (sumuleu) sfrsitul lunii Mai sau nceputul lunii Iunie 3. Festivalul Narciselor (Vlahita) sfrsitul lunii Mai 4. Zilele satului Tusnad Nou 11-12 Iunie 5. Deschiderea Lacului Ciucas (Baile Tusnad) 19 Iunie 6. Zilele Sfntului Ladislau (Sndominic) 25-26 Iunie 7. Zilele orasului Baile Tusnad 25-26 Iunie 8. Festivalul celor O Mie de Fete Secuiene (sumuleu) 2 Iulie 9. Festivalul Muzicii Vechi (Curtea cetatii Mik, Biserica Franciscana de la sumuleu) 13-17 Iulie 10. Tabara Eu- (Baile Tusnad) 3-9 Iulie 11. Universitate de Vara Tusvanyos si Tabara Studenteasca Blvnyos (Baile Tusnad) 17-24 Iulie 12. Tabara de dans sportiv, pentru tineret (Baile Tusnad) 17-24 Iulie 13. Tabara de dansuri populare Ghimes (Lunca de Jos) 24-31 Iulie 14. Conferinta despre Apele Minerale (Miercurea - Ciuc, Sapientia) 28-30 Iulie

15. Comemorarea de la Nierges, (Pasul Casinului) 1 August 16. Festivalul Cartofului (Miercurea-Ciuc) 6 August 17. Trgul de Ceramica din Corund (Arcio) 6-7 August 18. ntrunirea tineretului de la sumuleu 26-28 August 19. Festivalul Ceangaiesc de la Ghimes Sfrsitul lui Septembrie 20. Zilele Sfantu Gheoghe organizat la Sfantu Gheorghe 21. Zilele lacului Sfanta Ana-organizat la Lacul Sfanta Ana in August 22. Taberele scolare EMIT de la Lacul Sfanta Ana. Printre evenimentele importante se situeaza si evenimentele sportive din Miercurea Ciuc, meciurile de hochei, care atrag multi turisti iubitori de turismul sportiv. Echipa de hochei din Miercurea Ciuc se poate mandri cu statutul de campioana a Romaniei. Dezvoltarea zonei Baile Tusnad, si a intregului judet Harghita i-a preocupat pe localnici dar si personalitatile publice. Prin urmare, Consiliul judetean Harghita a initiat un proiect in parteneriat cu Asociatia Centru Harghita de Inovare si Incubare n Afaceri, numit: "Promovarea potentialului turistic din judetul Harghita" (www.cchr.ro) , proiect care are ca scop promovarea si dezvoltarea acestui judet in special zonele turisitce. S-au editat mai multe brosuri cu harti si multe informatii utile, s-a editat un cd, si un site de internet unde sunt informatii despre trecutul si prezentul judetului si a zonelor turistice din judet, despre cultura, atractii, orase, gazduire, atractii turistice, trasee turistice, evenimente organizate, posibilitatile de agrement si tratament.

Promovarea zonei se poate face si prin promovare online, infintarea de site-uri . Citate de pe un site, unde cei care au vizitat zona pot comunica comentariile lor. Ce spun cei care au fost aici ................. Matei Ruxandra - 2007-10-30 Este extrodinar.Nu ezitati! Peisajul este minunat! Izvoarele sunt minunate.Traseele muntoase sunt putin abrupte, dar apoi te obisnuiesti cu ele.Aerul este foarte tare! Trebuie sa mergeti!

 ady - 2007-03-12 vizitati lacul sf. ana Marinela - 2007-02-11 Tusnad,un loc frumos,deosebit,drag inimii mele.Mi-aduc aminte cu drag de anii cei mai frumosi din viata.Acolo am terminat in 2002,Colegiu Farmaceutic si cu aceasta ocazie tin sa salut,de aici din Franta toate colegele mele si toti profesorii mei de acolo in special pe doamna Toth Maria si pe tanti mea draga Iuti(gazda mea). Raul - 2007-02-03 Ideea fundamentala pe care multi nu au inteles-o, desi au vizitat Tusnadul, este aceea ca farmecul acestei statiuni consta tocmai in caracterul singuratic al locului, loc ce are extraordinara capacitate de a te rupe de haosul marilor orase! Tusnadul, cel mai mic oras din Romania poate fi comparat cu succes cu unul elvetian...Daca vrei sa te smulgi de lume, motoare, masini si smog, daca vrei sa mananci sanatos (pizza nu intra in calcul la acest capitol), daca vrei sa nu te intalnesti la pescuit sau la gratar cu hoarde galagioase ale caror autoturisme duduie de balcanicele manele...mergi la Tusnad!!! Vei gasi aici liniste, parfum de rasina, fructe de padure cat poftesti si minunate preparate atat vanatoresti cat si traditionale la Moara!!! Daca vrei sa prizezi o doza de mondenitate, coboara la lac, unde savurand delicioasa inghetata sau vinurile casei, vei avea ocazia sa asculti muzica de calitate si sa admiri peisajul magnific din jur! Anna - 2007-01-04 Urcand pe firul Oltului, catre izvoarele sale, ochii uimiti de frumusetea peiajelor caleidoscopice descopera cu reala placere un colt cu adevarat rupt din rai! Tusnadul tasneste brusc din mijlocul unei minunate paduri de conifere, catarandu-se ca o veverita pe pantele abrute ale Baraoltului...E adevarat ca nu gasim aici vilele pretentioasei Sinaia dar numai cel care nu stie sa guste aerul sanatos ca un mar al regiunii il poate cataloga drept ranced... Balcoanele debordand de muscate inflorite, brazii seculari, izvoarele minerale, poienile pestrite de flori, ospitalitatea localnicilor creeaza o stare de spirit absolut minunata!! Lacul Ciucas vine sa completeze tabloul, reflectand in oglinda sa padurea din jur si invitand la plimbari romantice cu barca pe turistii indragostiti...Restaurantul de pe malul lacului este superb, serviciile oferite sunt de calitate, acelasi lucru putand fi afirmat si despere hotelurile Onix si Astoria!! Felicitari domnului Vasile Stan pentru investitiile facute! daniel - 2006-08-29

o zona faina, ca multe altele Toni - 2004-05-03 In ultima vreme s-au facut multe reamenajari ale statiunii. Peisajele naturale pe care le puteti vedea sunt cele mai importante. Astfel de elemente naturale in Baile Tusnad sunt: Stanca Soimilor, Poiana Indragostitilor, cele 44 izvoare de ape minerale, brazii, puritatea aerului, strandul termal, valea Oltultui. La 30 de km de BaileTusnad se afla lacul Sf. Ana, tanovul Mohos. La aceste obiective se poate ajunge de la Baile-Tusnad, pe jos 2 ore, sau cu masina, mergand spre Brasov si luand la stanga la primul sat: Bixad. Daca doriti mai multe informatii puteti vizita site-ul:www.bailetusnad.ro. La Miercurea Ciuc puteti vizita cetatea Miko si Biserica franciscana din Sumuleu. Cristian - 2003-08-14 Situate intr-un decor deosebit, Baile Tusnad iti pot oferi posibilitatea petrecerii unui sfarsit de saptamana linistit (sau chiar a unei sederi mai indelungate).

IX. CONCLUZII
- Denumita ,,Perla Ardealului'' statiunea Baile Tusnad este una dintre cele mai frumoase asezari balneare din tara noastra -Localitatea este situata la o altitudine de 650 m in stramtoarea Raului Olt, in partea sudica a Depresiunii Ciucului, flancata de masivele muntoase Harghita si Bodoc acoperite de paduri de conifere, se gaseste la distante mici n raport cu unele centre urbane nsemnate (32 km fata de Miercurea Ciuc, 35 km fata de Sfntu Gheorghe, 72 km pna la Brasov 35 km de Baraolt) din Carpatii Rasariteni, dar si la distante acceptabile (100 300 km) de orasele din partea centrala si sud estica a tarii -Orasul Tusnad Bai, infiintat in 1842, cunoscut pana astazi si sub denumirea de ,,Mica Elvetie'', este renumit prin apele minerale sau termominerale, namoluri terapeutice, cat si gaze terapeutice cu concentratie de CO2 care trateaza afectiuni ale sistemului nervos central, ale aparutului digestiv, afectiuni cardiovasculare, endocrine, nevroze, stres, afectiunile glandelor anexe ale ficatului si cailor bileare - Vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic al apelor minerale punandu-se bazele unor exploatari organizate si devenind in timp o statiune cu profil balneoclimateric

- In apropierea statiunii se afla singurul lac de origine vulcanica din tara noastra Sf. Ana unde se pot practica sporturi nautice cat si zacamantul de turba de la Mogod - Structurile de cazare din Baile Tusnad sunt foarte variate si se compun din: hoteluri, pensiuni, vile, tabere de vara cu casute, campinguri, moteluri, pensiuni agroturistice, inchirieri de camere si apartamente la casa particulare, casa de vacanta si locuri pentru corturi - Aceasta statiune a suferit n ultimii ani schimbari destul de mari n sens negativ ntre care amintim costul ridicat al serviciilor fata de veniturile populatiei, fapt care a generat scaderea numarului de turisti. Lipsa fondurilor necesare ntretinerii cladirilor, se poate sesiza mai ales la vile, dintre care n momentul de fata functioneaza doar cteva celelalte fiind ntr-o stare deteriorata - Din statiunea Baile Tusnad sunt mai multe posibilitati de circuite, fie circuite cu autocarul sau autoturismul, fie pe cale ferata sau chiar drumetii pe traseele montane practicare de turistii doritori de ture montane cu deplasari pe jos - Pentru revitalizarea statiunii este nevoie, n primul rnd, de investitii, adica de bunuri materiale, apoi de o echipa priceputa care sa organizeze si sa realizeze schimbarile conform planurilor si nu n ultimul rnd de idei care ar reorganiza si care ar da impuls dezvoltarii activitatilor turistice din localitate - Cteva idei realizabile ar fi: tiparirea n ct mai multe exemplare a unor brosuri, pliante turistice cu multe date si fotografii despre statiune, n sezonul estival sa fie amenajate mai multe terenuri sportive si locuri de agrement cum sunt discoteci, cinematografe, sali de jocuri etc., renovarea si actualizarea avizierelor vechi din fata marilor hoteluri, refacerea drumurilor din statiune si mai ales a drumul ce duce din Baile Tusnad la Lacul Sfanta Ana - Perspectiva de dezvoltare si promovare a zonei ar mai fi: organozarea de venimente si ocazii si in alte anotimpuri decat vara, de exemplu festivalul berii sau alte evenimente care sunt organizate doar vara. Un eveniment de genul Zilele Tusnadului ar fi o oportunitate, organizat toamna sau primavara. O promovare mai buna pe internet si prin agentii ar putea duce la cresterea turistilor straini, stabilirea unor contacte cu agentii din strainatate Despre Baile Tusnad- de Ioan Lacatusu, Vasile Lechintan, Violeta Patrunjel - Romanii din Covasna si Harghita Statiunea balneo-climaterica Baile Tusnad renumita in tara si strainatate, este situata pe Valea Oltului, in aval de Miercurea Ciuc, fiind considerata drept perla a Ardealului si a Carpatilor, fiind una dintre cele mai

frumoase statiuni balneare montane ale judetului Harghita. Se afla la 32 km de Miercurea Ciuc, la 37 km de Sfantu Gheorghe, la 35 km de Baraolt si la 67 km de Brasov, pe DN 12. Localitatea poate fi considerata drept poarta principala a judetului Harghita, fiind pana astazi singurul oras din Bazinul Ciucului Inferior. In imprejurimile orasului se distinge Lacul Sf. Ana din Muntele Ciomatu Mare, singurul lac vulcanic din tara noastra, monument al naturii. Vestigii arheologice. Pe teritoriul localitatii s-au descoperit obiecte ceramice din epoca straveche si monede romane care atesta locuirea zonei inca din sec. II i. Hr., cat si prezenta romanilor. Pe terenul carierei de piatra ponce s-a descoperit un topor de piatra, frumos slefuit, ce apartine, probabil, epocii neolitice sau epocii bronzului. Prima atestare documentara: 1732, Tusnad; 1913, Tusnadfurdo. Denumire istorica romaneasca: 1821, Tusnad-Bai. Informatii si mentiuni importante despre efectul benefic al apelor minerale de la Tusnad apar inca din secolul al XVI-lea. Prima harta a zonei a fost realizata in 1702, pe ea fiind evidentiate izvoarele de apa acidulata de la Tusnad. In sec. al XVIII-lea, calugarul iezuit Ferenc Kunics, in cartea sa intitulata Dacia Siculia, aminteste si de existenta unor izvoare cu apa minerala cu puteri vindecatoare. Primele bai familiale sunt amenajate la mijlocul secolului al XIX-lea. Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad cunoaste o dezvoltare evidenta in perioadele: 1880-1914, 1928-1940 si 1948-1989. In volumul Documente privind istoria Romaniei. Colectia Eudoxiu Hurmuzachi este consemnata prezenta refugiatilor moldoveni care, la 16 martie 1821 au trecut frontiera pe la Borsec, indreptandu-se spre Tusnad-Bai. Tot aici este redat un tabel, intocmit la Covasna in 15 iulie 1821, cu 35 de familii boieresti refugiate din Tara Romaneasca si Moldova spre a fi gazduite la Baile Tusnad si un altul, cu 139 de familii de refugiati munteni, care s-au stabilit in aceeasi localitate. Ca si in cazul celorlalte statiuni din estul Transilvaniei: Valcele, Malnas, Covasna, Borsec, inca inainte de faurirea Romaniei Mari, majoritatea turistilor proveneau din Moldova si Muntenia, astfel incat, in 1866, din totalul de 892 de oaspeti, 597 erau de peste Carpati, iar in 1874, din 1164 de turisti, 780 erau din Romania. Cele mai renumite orchestre din Transilvania ne spune istoricul Cserei Zoltan - ii delectau pe musafiri cu programe reprezentand deopotriva melodii romanesti si maghiare. Serile culturale erau organizate alternativ, intr-o saptamana de turisti romani, iar in urmatoarea de turistii maghiari, invitatiile fiind reciproce. Relatiile interetnice se caracterizau printr-o deplina armonie si stima reciproca. La dezvoltarea statiunii si-au adus contributia, de-a lungul anilor, mai multi romani vrednici. Astfel, in 1880, negustorul Manole Diamandi din Brasov publica in gazeta Nemere din Sfantu Gheorghe proiectul sau de amenajare a unui lac in defileul Oltului, proiect ce va fi finalizat in 1894. In 1891, un alt comerciant din Brasov, Tache Stanescu, dupa ce si-a zidit pentru folosinta proprie o vila cu gradina, a construit fantani, drumuri, alei, parcuri, un complex balnear si a amenajat lacul Ciucas. Pentru faptele sale, Directia cooperativelor proprietarilor din Tusnad, in adunarea din 26 iulie 1891, ii acorda o Diploma de onoare si hotaraste ca fantana si un parc din statiune sa se numeasca Stanescu (hotarare consemnata pe o placa de

marmura). In iulie 1896 este prezent la Baile Tusnad, pentru un sezon turistic, I. L. Caragiale. Prin ilustrata expediata de aici medicului Alecu Urechia, cunoscut om de cultura, dramaturgul cerea o suma de bani imprumut, spre a-si prelungi sejurul, dovada ca se simtea bine la Tusnad. Din insemnarile de calatorie prin Ardeal si Banat ale lui Nicolae Iorga rezulta ca marele savant a calatorit in primele decenii ale sec. al XX-lea, "prin Secuime". Notabile sunt popasurile la Baile Tusnad, Borsec, prin satele Ciucului, cand aminteste de marele sat romanesc al Vaslabului (Voslobeni), de Izvoru Muresului, de Gheorghieni, mare centru, de 15 mii locuitori. Din insemnarile publicate de N. Iorga aflam ca, in 24 august 1916, prin Tusnad Bai au trecut "cavaleria si mai tarziu regimentul nr. 10 de Putna" ale Armatei Romane, care strabatusera Carpatii la inceputul Razboiului de Reintregire a neamului. Dupa efectuarea reparatiilor la baile deteriorate in primul razboi mondial, activitatea balneara se redeschide in mai 1928. Turistii de peste Carpati, in primul rand bucuresteni, redescopera statiunea, fiind prezenti an de an in numar tot mai mare. Statul roman incurajeaza turismul balnear din zona, prin stimularea initiativei particulare. Intre anii 1920- 1937, presedintele Societatii Balneare Baile Tusnad a fost Iosif Blaga, ginerele lui Tache Stanescu. Datorita demersurilor sale, in 1935 a fost construita uzina electrica si inlocuit iluminatul cu petrol lampant. Carturarul brasovean a contribuit si la construirea primei capele romano-catolice, in 1927. In acesti ani, in localitate isi construiesc vile mai multi romani instariti. Dupa 1937, presedinte al Societatii Balneare Tusnad a fost ales prof. univ. Mihai Serban din Cluj, ginerele lui Iosif Blaga, care in perioada 1938-1940 a fost ministru-subsecretar de stat. Printr-un ordin din 1937 al Ministrului de Interne initiat de Mihai Serban, statiunea Baile-Tusnad devine localitate separata, despartita administrativ de comuna Tusnad de care apartinea pana atunci. Prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1136 din 27 mai 1968, cu privire la reorganizarea administrativ-teritoriala, comuna Tusnad-Bai devine orasul Baile Tusnad (orasul cu numarul cel mai mic de locuitori din Romania). Asezarea se afla in sfera de influenta a municipiului Miercurea-Ciuc, avand, prin intermediul turistilor care vin in statiune, legaturi cu intreaga tara. Mica obste de odinioara a credinciosilor romani din statiune era constituita intr-o filie ce apartinea parohiei Micfalau, pastorita intre anii 1873-1922 de vrednicul preot paroh Augustin Cosma. Potrivit traditiei locale, pe malul lacului Sf. Ana, pe langa capela romano-catolica a existat si o manastire ortodoxa de maici. Mormantul ultimei starete a acestui asezamant monahal se afla in cimitirul din prejma bisericii ortodoxe vechi din Bixad. Din monografia parohiei, intocmita de vrednicul preot protopop Constantin Gane, rezulta ca dupa Marea Unire din 1918, credinciosii romani din localitate au solicitat organizarea unei parohii ortodoxe si construirea unei biserici. Fondurile de constructii sunt colectate dupa indelungate stradanii de catre zelosul si tanarul preot paroh Iacob Simion intre anii 1937-1939 (preot izgonit in 1940), ajutat fiind si de: Mihail Serban, subsecretar de stat si rectorul Academiei Agricole din Cluj, originar dintre romanii din Debretin, reintorsi la

patria mama dupa 1918. Profesorul Mihail Serban cu familia sa este considerat drept ctitor al acestei biserici. A fost ajutat si de primul epitrop, avocatul Ioan Hamzea (decedat in anul 1999 la Brasov). Planul de constructie al bisericii si lucrarea de documentatie au fost intocmite de arhitectul Radu Udroiu din Bucuresti, iar lucrarile au fost incredintate Societatii de Drumuri si Constructii "Valahia" din Bucuresti, prin inginerul Nicolae Simionescu. In cadrul contractului de executie nu au fost incluse mobilierul si pictura bisericii, precum si corpul separat al clopotnitei, care se va construi dupa ridicarea bisericii, jos, la intrare, ca si la Catedrala Reintregirii din Alba Iulia. Solemnitatea punerii pietrei de temelie s-a facut la data de 13 octombrie 1939, ora 11 dimineata. Din partea Episcopiei de Alba Iulia si Sibiu a fost delegat parintele secretar. Biserica si clopotnita s-au ridicat in rosu, iar in vara anului 1940, din cauza Dictatului de la Viena, a ramas neterminata. La construirea celor doua corpuri (biserica si clopotnita) s-a folosit: piatra de cariera la fundatie si soclu pana la inaltimea de 2 metri, la punctele de rezistenta, restul fiind din caramida, cu scheletul din beton armat acoperit cu sarpanta specifica invelitorilor de tabla. Stilul arhitectonic este cel bizantin, in forma de cruce (treflat) cu trei abside, una centrala, altarul, si doua laterale, stranele, iar cupola centrala fiind sprijinita pe pandantiv de beton armat. Pridvorul este executat in stil brancovenesc, deschis, cu coloane din piatra masiva cioplita artistic in forma de funie impletita. Realizatorii doreau ca, in mic, sa redea prin constructia acestei biserici in statiune, o copie miniaturizata a ansamblului arhitectonic al Catedralei Reintregirii - in prezent catedrala arhiepiscopala din Alba Iulia. In final, biserica, imbodobita cu pictura atat in interior cat si in exterior, este copia frumoasei manastiri Voronet, sau, dupa cum o numeste preotul paroh Constantin Gane, "Voronetul Ardelean". In interior s-au executat strane din lemn de stejar in stil traditional ortodox, s-a electrificat biserica, s-a imbogatit inventarul de cult. S-au refacut scarile din piatra si beton ale parapetilor. Pardoseala este executata din parchet. S-au dublat in interior ferestrele metalice, pictura, in tehnica fresca, in interior si in exterior, a fost executata de pictorul Eugen Profeta intre anii 1971-1980. Policandrele au fost aduse de la Galati, catapeteasma, stranele din Sf. Altar si scaunele arhieresti au fost sculptate de Costica si Ionica Fusalau din Nemtisor- Neamt. S-au executat doua iconostase laterale cu doua icoane mai mici la mijloc, in fata catapetesmei si lateral de ea. In exterior s-au efectuat lucrari de drenaj in jurul bisericii si al clopotnitei. Biserica are invelitori din tabla zincata, jgheaburi si burlane si cosuri de fum. S-au realizat trotuare in jurul bisericii si clopotnitei, si de la biserica pana la iesire. Biserica detine matricole si protocoale din 1934, cateva carti vechi si icoane din secolul al XVIII-lea, fiind sfintita la 19 iulie 1992 de catre P.S. Andrei, Episcop de Alba Iulia. Casa parohiala, construita de vrednicul paroh Iacob Simion, este intabulata pe Primaria Orasului BaileTusnad, in prezent neputand fi recuperata. Desi s-au facut numeroase demersuri la organele in drept locale pentru construirea unei case parohiale, deocamdata raspunsurile au fost negative. Sirul slujitorilor altarului este urmatorul: Iacob Simion (1936-1940); Ioan Luca (1955-1965); Emanuil Berbescu (1960- 1965); Aurel Radulet (1965-1969), Constantin Gane (1970 si in prezent); este membru in consiliul eparhial si in Adunarea Nationala

Bisericeasca. Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, cu sprijinul P.S. Ioan si stradania pr. Constantin Gane, s-au efectuat lucrari de reparatie la cladirea bisericii. De-a lungul timpului, biserica a primit mai multe vizite ale unor patriarhi, mitropoliti si episcopi din intreaga tara. Pana la infiintarea primei scoli, putinii copii ai localnicilor invatau in localitatile invecinate, Tusnad-sat si Bixad. In anul 1928 s-a infiintat prima scoala, la care invatau 15-20 elevi. Cursurile se desfasurau in limba romana. Printre invatatorii cunoscuti au fost: Gheorghe Nitescu, Rudolf Burda, Pavel Ionescu si Simion Iacob. La inceputul anului 1934 era numit invatator si preot tanarul Iacob Simion, care a improvizat o capela intr-o vila din centrul statiunii, unde statea si in chirie. In anul 1960, la scoala din localitate s-a reinfiintat sectia in limba romana. In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi la aceasta sectie 9 elevi, din care 2 in ciclul primar si 7 in cel gimnazial. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, obstea romaneasca intarita beneficia, in afara de scoala in limba romana, si de prezenta ASTREI. La 13 martie 1937 a avut loc o serbare a ASTREI, cand s-a prezentat piesa Tot omenia-i mai tare, de Petre Dascalul. Dintr-un afis ingalbenit de timp aflam ca asociatia Cercul cultural ASTRA al tineretului adult din Baile Tusnad a sustinut joi, 16 februarie 1939, in sala cinematografului ASTRA din Miercurea Ciuc, un program in cadrul caruia, in prima parte a prezentat piesele de teatru Piatra din casa si Cinel, Cinel de Vasile Alecsandri, iar in a doua parte "dansuri nationale si coruri". In decursul timpului, statiunea a gazduit numeroase manifestari stiintifice si culturale de importanta nationala si internationala, dar si importante personalitati ale vietii publice din Romania si din alte tari. In iunie 1996, la Tusnad- Bai a avut loc Adunarea Generala de reactivare a Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita. Usile larg deschise ale bisericii ortodoxe permit participarea la Sfintele Liturghii a turistilor din statiune si a altor credinciosi din intreaga zona. In anul 1994, conform procesului verbal, in Baile Tusnad s-a hotarat infiintarea noii eparhii a Covasnei si Harghitei. Printre personalitatile de seama ale orasului se numara: Tache Stanescu (1832, Slanic Prahova-1906, Ploiesti). Prin investitiile facute la sfarsitul sec. al XIX-lea, comerciantul brasovean a contribuit la dezvoltarea statiunii. Iosif Blaga (1864, Lancram-1937, Brasov). Profesor la Liceul Andrei Saguna din Brasov (1891-1915), director al liceului (1915-1927), protopop ortodox al Brasovului (1927-1937), a fost ginerele comerciantului Tache Stanescu. Intre anii 1920- 1937 a fost presedintele Societatii Balneare Baile Tusnad, contribuind la dezvoltarea statiunii. Mihai Serban (1887, Seghedin-1947, Cluj), profesor si rector al Academiei Agronomice din Cluj, ministru-subsecretar de stat (1938-1940), ginere al prof. Iosif Blaga. Intre anii 1937-1940 a fost presedintele Societatii Balneare Baile Tusnad, aducandu-si contributia la dezvoltarea statiunii. Constantin Gane (15 octombrie 1937, Chisinau), preot, protopopul judetului Harghita. A urmat studiile liceale si teologice la Cluj si Sibiu. Este hirotonit ca preot in parohia Micfalau. A supravegheat lucrarile de constructie ale Catedralei din Sfantu Gheorghe. A indeplinit functia de consilier economic al Episcopiei de Alba Iulia. Este unul din initiatorii infiintarii Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, autor de studii si articole, membru in comitetul de redactie al revistei Grai Romanesc, membru in Adunarea Nationala Bisericeasca si in alte asociatii cultural-crestine (Fundatia Miron Cristea, Despartamantul ASTRA Covasna-Harghita s.a.).

BIBLIOGRAFIE
1.

Benedek, J., Dezsi, st., Analiza socio-teritoriala a turismului rural din Romnia din perspectiva dezvoltarii regionale si locale, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2006

2. Benedek, J., Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala, Editura Presa 3. Bicsac Kovasna, Baile Tusnad, mic ndreptar turistic, Editura Turism, Bucuresti, 1973 4. Boar, Liviu, Filiala arhivelor statului, judetul Harghita, Bucuresti, 1984 5. Cndea, Melinda, Erdeli, G, Simon, Tamara, Romnia potential turistic si turism, Editura Universitatii Bucuresi, 2000 6. Cndea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina, Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 7. Cocean, P., Geografia Turismului, Editura Carro, Bucuresti, 1996 8. Cocean, P., Geografia turismului romnesc, Editura Universitatii Ecologice, Deva, 1998 9. Cocean, P., Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1999 10. Decei, P., Lacurile de munte, Editura Sport- Turism, Bucuresti, 1981 11. Dinca, Gloria si colab., Glosar de termeni utilizati n geografia turismului, n Lucrarile celui de al II-lea Colocviu National de Geografia Turismului, Bucuresti, 1971 12. Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2005 13. Dumitrescu, M C, Dialog despre apele minerale, Editura Albatros, Bucuresti, 1984 14. Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romniei, Editura Univ. Bucuresti,1996 15. Farcas, I. si colab., Indicele climatic turistic. Aplicatii la teritoriul RSR, Sudia UBB, 1, Cluj-Napoca,1968 16. Gastescu R., Lacurile din R: P: R:, Editura Academiei R:P:R: 1963, pag. 78 79 17. Ghinea Dan, Romania Resorts and Spas, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993, pag. 39

18. Giurcanescu Cl., Mocanu C., Valea Oltului, Editura stiintifica, Bucuresti 1967, pag. 128 130 19. Iancu Mihai, Elevi, sa ne cunoastem patria!, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 20. Jelinicz M., Vlasceanu Maria, Baile Tusnad mic ndreptar turistic, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1989 21. stef, T., Tripon, A., Runcan, P.st., Contiu, H.-V., Iorgulescu Polimeni, Raluca, Animare rurala si turism rural durabil, Editura University Press, Trgu Mures,2007 22. Teodoreanu, Elena, Bioclima statiunilor balneoclimaterice din Romnia, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1984 23. Teodoreanu, Elena, Bioclimatologie umana, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 2002 24. Teodoreanu, Elena, Geografie medicala, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 2004 25. ***,Judetele Patriei, Harghita monografie, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1979 26. ***,Zona Lacului Sfnta Ana (regiunea: Ciomatul - Puturosu) harta turistica, Editura Budapesta,1977. www. bailetusnad.ro www.tourismguide.ro bailetusnad.in-romania.ro www.travelworld.ro www.turistinfo.ro www.tusnad.ro www.cazaretransilvania.ro www.infoturism.ro www.ropedia.ro www.spas.ro

www.harta-romaniei.blogspot.com www.cchr.ro www.fasttravel.ro

ANEXE
Anexa 1 Oferte Speciale

1 Mai la Baile Tusnad Pensiunea IRIS 3***

Pret pachet ( baie cu dus) - 390 Ron / persoan Pret suplimentar (baie cu cada coltar): Pret suplimentar (baie cu hidromasaj): + 50 Ron / persoan + 100 Ron / persoan

Servicii incluse: - Cazare in camere cu 2 paturi sau pat matrimonial, cu baie proprie, TV cablu , mobilier modern, minibar. - Masa demipensiune pentru 3 zile joi, 01 mai 2008 cina,duminica 04 mai mic dejun ). Mncarea este cu specific local, din preparate de miel, porc, vita si pui gatite traditional de gospodine din zona. Apa minerala si palinca de prune de casa la mese sunt incluse . Bauturile racoritoare sau alcoolice nu sunt incluse, dar se pot comanda suplimentar. Program (inclus in pret): o sedinta de sauna si masaj/ persoana la pensiune. petrecere in fiecare seara la pensiune Alte posibilitati de agrement: Vizitarea Manastirii din Izvorul Muresului (60 de minute de mers cu masina) gratar si foc de tabara in poiana cu izvoare de apa minerala la 10 minute de pensiune. Excursie cu masinile la lacul Sf. Ana. ( la 30 de minute de la pensiune) Vizitarea orasului Miercurea Ciuc si a catedralei franciscane gotice din sumuleu ( 30 de minute de mers cu masina).Plimbari prin statiune. Parcare proprie exclusiva, spatioasa si sigura. PENSIUNEA IRIS 3*

Pensiunea dispune de 10 camere dotate cu baie proprie si TV cablu. Facilitati: centrala proprie, restaurant, gradina cu terasa de vara, parcare particulara supravegheata.

Pensiunea Transilvania 3 ***

Pachet

3 nopti

si

4 zile:

1. cazare cu mic dejun: 199 RON/persoana/sejur 2.demipensiune: 299 RON/persoana/sejur 3.pensiune completa: 349 RON/persoana/sejur - Programe distractive (foc de tabara cu vin fiert si barbeque, pregatirea unei Gulas secuiesc in curtea pensiuni) - Parcare privata

- Acces la toate facilitatile pensiunii (jocuri distractive, curte mare pentru joaca, gratar, loc joaca amenajat pentru copii, etc.)

Pensiunea Transilvania 3 ***

Pachet

3 nopti

si

4 zile(25 28 aprilie) 413 RON/pers/sejur 429 RON/pers/sejur 459 RON/pers/sejur 499

cazare + masa festiva de Paste : cazare+mic dejun+masa festiva):

cazare+demipensiune+masa fest.:

cazare cu pensiune completa(bauturi incl.): RON/pers/sejur

- Programe distractive (foc de tabara cu vin fiert si barbeque, pregatirea unei Gulas secuiesc in curtea pensiunii) - Parcare privata - Acces la toate facilitatile pensiunii (jocuri distractive, curte mare pentru joaca, gratar, loc joaca amenajat pentru copii, etc.)

Pachet

4 nopti

si

5 zile(25 29 aprilie):

1.mic dejun + masa festiva de Paste: 499 RON/persoana/sejur 2.Cazare cu demipensiune + masa festiva Paste: 549 RON/persoana/sejur 3.Cazare cu pensiune completa + masa masa festiva Paste: 599 RON/persoana/sejur 4.Pachet special (totul inclus): Cazare cu pensiune completa(inclusiv bauturi si masa festiva de Paste) 649 RON/persoana/sejur

Pensiunea Transilvania 3 *** 99 RON/persoana/zi

- include cazare in camere duble/triple, pensiune completa, sala de training, restaurant, acces la jocuri distractive, foc de tabara cu vin fiert si barbeque, seara

cu gulas secuiesc si tuica fiarta in curtea pensiunii(3000 metri patrati, parcare privata.
Anexa 2 Album Foto

Anexa 3 Pliante