Sunteți pe pagina 1din 13

SUCCESIUNI Reguli generale ale devolutiunii legale a mosteniriiConditiile dr de mostenire legala Mostenirea legala = transmiterea mostenirii are loc

in temeiul legii la persoanele in ordinea si cotele det de lege. intervine in toate cazurile in kre defunctul nu a lasat testament intervine si in cazurile in kre defunctul a lasat testament kre nu cuprinde legate ci alte dispozitii de ultima vointa in alte cazuri in kre testamentul cuprinde exheredri dar fara k testamentul sa cuprinda legate astfel incat la mostenire vor fi legati toti mostenitorii legali mostenirea legala poate coexista cu cea testamentara dk defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii lasate sau dispunand de intreg, exista mostenitori rezervatari kre dobandesc rezerva intotdeauna in virtutea legii Conditii: Ptr k o pers sa poata veni la mostenire in temeiul legii tre sa aiba in afara capacitatii succesoarale k o conditie generala a dr la mostenire vocatie succesoarala legala, sa nu fie nedemna si sa nu fie inlaturata de la mostenire. Vocatia succesorala legala o au pers kre sunt in legatura de familie cu defunctul adik rudele defunctului din casatorie, din afara casatoriei si in anumite conditii din adoptie si alaturi de acestea sotul supravietuitor. Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei pers dintr-o alta pers (rudenie in linie dreapta) sau pe faptul k mai multe pers au un ascendent comun (rudenie in linie colaterala). Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.Legea a limitat pe linie colaterala vocatia succesorala legala la gradul al IV lea inclusiv. In linie dreapta ascendenta sau descendenta legea nu prevede nici o limitare. Vocatia succesorala a rudelor nu inseamna k ele toate impreuna si deodata vor culege mostenirea caci vocatia lor la mostenire este numai generala, potentiala = posibilitate de principiu a acestor pers de a mosteni prin efectul legii. Principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire: Dk o pers are vocatie succesorala legala gen la mostenirea lasata de o alta pers atunci si aceasta din urma pers are aceasi vocatie in raport cu prima (sensul pozitiv al principiului).In concret vocatia lor va depinde de ordinea in kre va surveni decesul lor. Dk o pers nu are vocatie la mostenirea unei alte pers nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea primei (sens negativ).Exceptie: cazul constatarii nulitatii casatoriei sau a anularii intervenita dupa decesul sotilor sa aa unei dintre ei, constatandu-se k unul dintre ei a fost de buna credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata. In acest caz dk sotul supravietuitor a fost de rea credinta el nu va mosteni, in schimb dk sotul de buna credinta a supravietuit celuilalt el va avea vocatie succesorala. Vocatia legala concreta Ptr k o pers sa poata fi chemata efectiv la mostenire in temeiul legii tre san u fie inlaturata de la mostenire o alta pers cu vocatie gen, dar chemata de lege in rang preferabil deci kre are si vocatie concreta, utila. Ptr stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie gen sunt stabilite 2 criterii: clasa de mostenitori + gradul de rudenie. Nedemnitatea succesorala este decaderea de drept a mostenitorului legal din dr de a culege o mostnire det inclusive rezerva la kre ar fi avut dreptul din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel kre lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia. Caractere juridice 1. Se aplica numai in cazul savarsirii faptelor expres prevazute de lege si limitative prevazuta de lege si numai in domeniul mostenirii legale. Textele de lege kre o prevad fiind imperative si de stricat interpretare. 2. Opereaza de drept. 3. Fiind o sanctiune se aplica si produce efecte doar in privinta autorului faptei. 4. Domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri. 5. Sanctiunea nedemnitatii fiind prevazuta ptr fapte savarsite cu vinovatie, mostenitorul tre sa fi actionat cu discernamant. In lipsa discernamantului neputandu-se vorbi de vinovatie. Cazuri de nedemnitate: 1. Atentatul la viata celui kre lasa mostenirea (mostenitorul sa fi omorat sau sa fi pus in executare hot de a omor pe cel de a carui mostenire este vorba sis a fi fost condamnat penal). 2. Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui kre lasa mostenirea (in cazul in kre mostenitorul a facut un denunt, o plangere sau o marturisire capitala calomnioasa impotriva celui kre lasa mostenirea) aceasta cauza e considerata k inaplicabila. 3. Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel kre lasa mostenirea. Efectele ndemnitatii - produce efecte de drept - in puterea legii, mostenitorul nedemn este decazut din dr de a mosteni, di momentul deschiderii mostenirii indifferent de momentul savarsirii faptei kre atrage nedemnitatea. - Hotararea instantei civ prink re se constata nedemnitatea (si kre poate fi ceruta si pronuntata numai dupa deschiderea mostenirii) opereaza retroactive avand caracter declarative.

Nedemnul nu va putea declara partea de mostenire ce I s-ar cuveni k mostenitor legal, nici macar rezerva. Partea sa va fi culeasa de cei kre ar fi venit la mostenire impreuna cu el sau pe kre prezenta sa i-ar fi inlaturat de la mostenire. - Copiii nedemnului venind la succesiune in virtutea dr lor propriu fara ajutorul reprezentarii nu sunt indepartati de la mostenire. Principiile gen ale devolutiunii legale a mostenirii si exceptiile de la aceste principii 1.Princ chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali printr-o clasa de mostenitori se intelege o categorie de rude kre k atare, adik in mod colectiv, exclude o alta categorie sau este exclusa de ea chiar dk rudele din categ exclusa ar fi de grad mai apropiat cu defunctul decat rudele din categoria chemata (de ex: nepotul de fiu gr. II - al defunctului exclude de la mostenire pe parintii defunctului desi acestia sunt rude de gr I). C. Civ stab 4 clase de mostenitori legali: - Clasa I = clasa descendentilor in linie directa alcatuita din cpoii, nepoti, stranepoti etc.ai defunctului fara limita in grad. - Clasa IIa = clasa mixta a ascendentilor privilegiati (parintii defunctului) si colateralii privilegiati (fratii + surorile defunctului si descendentii lor pana la gr al IVlea inclusiv). - Clasa IIIa = clasa ascendentilor ordinary (bunici, strabunici samd ai defunctului fara limita in grad). - Clasa IVa = clasa colateralilor ordinari (unchii si matusile, verii primary si fratii, surorile bunicilor defunctului). Deoarece rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor in prezenta fie si a unei singure rude din clasa I, rudele din clasele subsecvente nu mai sunt chemate la mostenirea legala indifferent de gradul lor de rudenie cu defunctul. Deci rudele din clasa aIIa sunt chemate la mostenire numai dk nu exista rude din clasa I sau cele existene nu vor sa vina la mostenire tot astfel rudele din clasa aIIIa sunt chemate la mostenire numai dk nu exista mostenitori din primele 2 clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire iar rudele din clasa aIVa mostenesc numai in lipsa mostenitorilor din primele 3 clase. Venirea concomitenta la mostenire a rudelor din 2 clase diferite este posibila numai in caz de exheredare prin testament a mostenitorilor dintr-o clasa preferata dk acestia sunt rezervatari, caz in kre ei culeg totusi k mostenitori legali rezerva prevazuta de lege, restul mostenirii fiind dobandita de mostenitorii din clasa subsecventa de ex: dk descendentii sunt exheredati ei culeg totusi rezerva legala iar restul sunt exheredati ei culeg totusi rezerva legala iar restul se cuvine mostenitorilor legali din clasa aIIa, aIIIa sau aIVa. Sotul supravietuitor al defunctului nefiind ruda cu acesta nu face parte din nici o clasa dar vine la mostenire in concurs cu oricare clasa; deci el nu inlatura nici o clasa de mostenitori dar nici nu este inlaturat de la mostenire indiferent de clasa. 2. Princ proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa : Inauntru aceleiasi clase, rudele mai apropiate in grad inlatura de la mostenire rudele mai indepartate in grad (copii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti, stranepoti etc.)Exceptii: In cadrul clasei aIIa parintii defunctului (gr I) nu inlatura de la mostenire pe fratii sau surorile defunctului si descendentii lor (gr II - IV) ci ei vin impreuna la mostenire primind cotele stabilite de lege.Rezerva succesorala 3. Princ egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire: Dk rudele din clasa chemata la mostenire sunt de acelsi grad ele impart mostenirea in parti egale (de ex: dk la mostenire din 2 copii ai defunctului fiekre va primi o 1/2).Exceptii: A) impartirea pe tulpini a mostenirii in cazul venirii la mostenire a rudelor de acelasi grad prin reprezentare succesorala. B) dk la mostenire sunt chemati 3 sau mai multi colaterali privilegiati (frati/surori) proveniti din parinti diferiti intre ei si dk este cazul intre descendentii fratilor surorilor de diferite categorii mostenirea nu se imparte in parti egale, legea prevazand impartirea pe linii, egalitatea pastrandu-se numai intre fratii pe aceeasi linie insa fratele bunal defunctului beneficiaza de cota parte pe ambele linii. Sotul supravietuitor culege o cota in functie de clasa de mostenitori cu kre vine in concurs neavand importanta nr mostenitorilor din acea clasa. Reprezentarea succesorala - este un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal (sau mai multi) de un grad mai indepartat numit reprezentant urca in gradul, locul si drepturile ascendentului sau numit reprezentat kre este decedat la deschiderea mostenirii, ptr a culege partea kre i s-ar fi cuvenit acestuia din mostenire dk s-ar fi aflat in vaita. Utilitatea: inlatura unele consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad. Reprezetarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori este de stricta interpretare nici o alta pers nu poate beneficia de ea (ascendentii ordinari sau verii primary nu pot veni la mostenire prin repr defunctului respective prin repr propriilor parinti).Conditii: a. cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii, o pers kre este in viata nu poate fi repr chiar dk ea nu mosteneste, renuntand la mostenire, sau fiind nedemna, nici pers disparuta nu poate fi repr. b. locul celui repr sa fie un loc util repr se admite numai in cazul in kre cel repr, dk ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii ar fi avut vocatie concreta la mostenire adik ar fi putut mosteni. Locul nu este util dk cel repr este un frate al defunc decedat la data deschiderii succesiunii kre insa a fost inlaturat prin exheredare.Dk exheredarea priveste un descendent al defunct repr va putea avea loc ptr k descendentii sunt mostnitori rezervatari si deci locul este util in privinta partii din mostenire kre este rezerva.

c. Reprezentantul sa indeplinesca toate conditiile necesare ptr a culege mostenirea lasata de defunct.
Conditii: -sa aiba capacit succ. Spre deosebire de cel repr el nu poate fi comorient sau pers decedat in acelasi timp cu defunctul -sa aiba vocatie succesorala gen proprie la mostenirea lasata de defunct fiindca o pers kre nu ar putea mosteni in nume propriu nu poate mosteni nici prin reprezentare. Descendentii din frati si surori poti veni la mostenire prin repr numai pana la gr IV inclusiv. In cazul adoptiei cu efecte restranse adoptatul si descendentii lui devin ruda numai cu adoptatorul nu si cu rudele acestuia. In schimb adoptatul pastreaza legaturile de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora. In cazul adoptiei cu efectele unei filiatii firesti (adoptie cu efecte depline) adoptatul si descendentii lui devin ruda cu adoptatorul si cu rudele acestuia k si copil firesc, incetand rap de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora. In cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul si descendentii lui pot beneficia de reprezentare k si copiii din filiatia fireasca ptr k adoptatul si descendentii lui devin rude nu numai cu adoptatorul dar si cu rudele acestuia. In cazul adoptiei cu efecte restranse descendentii adoptatului pot veni la mostenire prin repr numai dk adoptia a fost facuta de defunct el avand calit de adoptator. -sa nu fie nedemn fata de defunct, sa nu fi renuntat la mostenirea acestuia sis a nu fi fost exheredat de acesta. Reprezentantul nut re sa indeplineasca cond necesare ptr a-l mosteni pe reprezentat. Modul cum opereaza reprezentarea Dk toate conditiile sunt indeplinite repr este admisa: a. in toate cazurile b. la infinit c. opereaza de drept si imperative a.Este admisa in toate cazurile deci nu numai at knd unul sau mai multi descendenti ai unui copil decedat al defunctului vin la mostenire in concurs cu 1 sau mai multi descendenti in viata ai defunctului de grad mai apropiat ci si knd fara beneficial reprezentarii nu ar putea mosteni dar si at knd descdendentii copilului sau copiilor decedati ai defunc. sunt de acelasi grad. In privinta rudelor de grad egal repr se admite ptr k impartirea mostenirii sa se faca pe tulpini iar nu pe capete in parti egale in rap cu nr descendentilor kre vin efectiv la mostenire.Dk conditiile repr nu ar fi indeplinite nepotii vor veni la mostnire in nume propriu. b. Reprezentarea este admisa la infinit: nu numai nepotii dar si stranepotii etc. pot veni la mostenire prin repr. Conditiile repr tre sa fie indeplinite ptr fiekre salt in grad descedentii din frati beneficiaza de repr numai pana la gr IV. c. Opereaza de drept si imperativ vointa descendentilor putand influenta regulile repr numai prin renuntarea la mostenire darn u si prin acceptarea ei cu efecte partiale sau sub conditie. Regulile repr succ legale nu pot fi modificate nici prin vointa defunctului. Vointa defunctului exprimata prin testament va putea produce efecte numai cu respectarea drepturilor mostenitorilor rezervatari. Efecte. In toate cazurile in kre repr este admisa partajul se face pe tulpina = repr unei pers indifferent de nr lor vor lua din mostenire partea ce s-ar fi cuvenit ascendentului repr dk ar fi fost in viata la deschiderea mostenirii; ei nu pot pretinde mai mult dar nici nu pot fi obligate sa ia mai putin. Deci stabilirea partii de mostenire se face pe tulpina. Mostenitorii prin repr dobandesc nu numai drepturi dar si obligatii in raport cu vocatia succ afiekruia, raspunzand ptr pasivul mostenirii in limita activului mostenirii repr kre a acceptat-o sub beneficial de inventar, si peste aceste limite repr kre a acceptat-o pur si simplu.Desi repr opereaza de drept si imperativ repr nu e obligat sa accepte mostenirea. Reguli speciale diferitelor categ de mostenitori egali Clasa I de mostenitori egali: descendentii defunctului Art. 669 C. Civ. sunt descendenti copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit fara deosebire de rasa si indifferent dk sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite. Fac parte din clasa I de most si copiii defunctului sau a urmasilor lui din afara casatoriei cu conditia k filiatia sa fie stabilita potrivit legii.Din clasa I de mostenitori legali fac parte si copiii adoptati. Impartirea mostenirii intre descendenti Dk la mostenire sunt chemati 2 sau mai multi descendenti de gr I cota parte de mostenire ce se cuvine fiekruia se stab in mod egal in functie de nr lor (pe capete). Tot astfel se procedeazadk la mostenire sunt chemati in nume propriu descendenti de grad subsecvent. Dk descendentii de gr II si urmatoarele vin la mostenire prin repr impartirea se face pe tulpini si subtulpini. Dk alaturi de descendenti la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului se stab mai intai cota acestuia si restul se imparte intre descendenti. Caracterele juridice ale dr la mostenire al descendentilor Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. Ei sunt mostenitorii rezervatari astfel incat liberalitatile facute de defunct prink re se adduce atingere rezervei lor sunt supuse reductiunii. Ei sunt mostenitori

senzinari au posib jur de a intra in stapanirea mostenirii fara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor.Ei sunt obligate sa raporteze donatiile primite de la cel kre lasa mostenirea, dk donatia nu a fost facuta cu scutire de raport. Clasa aIIa de mostenitori legali: ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati: Dk defunctul nu are descendenti sau cei existenti nu vor sa vina la mostenire => sunt chemate la mostenire rudele = clasa aIIa de mostenitori. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului din casatorie sin afara sa si din adoptie. Vocatia succ a tatalui din afara casatoriei Tatal are dr de mostenire si o posibila rezerva succ in ipoteza in kre stabilirea filiatiei in afara casat se face prin recunoastere. Problema vocatiei succ a parintilor firesti in cazul adoptiei In cazul adoptiei cu efecte depline parintii firesti pierd orice vocatie succ.In cazul adoptiei cu efecte restranse vocatia succesorala a parintilor firesti se mentine. Vocatia succ a adoptatorului Adoptie cu efecte depline = vocatie succ a adoptatorului la mostenirea lasata de cel adoptat. Adoptie cu efecte restranse = vocatie succ. Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intr ei si colateralii privilegiati a.dk la ostenire sunt chemati numai ascendenti privilegiati mostenirea se imparte in mod egal in functie de nr lor b.dk ascendentii priv vin la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati, partea ascendentilor se stab astfel: dk exista un singur parinte el va primi din mostenire, revenind colateralilor privilegiati indiferent de nr lor; iar dk traiesc ambii parinti ei vor culege din mostenire ( fiekre), cealata revenind colateralilor privilegiati. c.dk alaturi de clasa aIIa de mostenitori este chemat si sotul supravietuitor al defunctului mai intai se stab cota acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa aIIa. Caracterele jur ale dr la mostenire al ascendentilor privilegiati -pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare -nu sunt obligate la rap donatiilor -sunt mostenitori rezervatari si senzinari Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la gr IV inclusive (nepoti + stranepoti de frate/sora).Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pot fi din casatorie, din afara sa sau din adoptie cu efecte depline. Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati Mostenirea sau partea ce se cuvine acestora se imparte intre fratii + surorile defunctului, in mod egal, adik pe capete (principiul egalitatii intre mostenitorii de acelasi grad); Tot astfel se imparte mostenirea si intre descendentii din frati si surori dk ei vin la mostenire in nume propriu iar dk vin prin reprezentare, chiar dk sunt de grad egal, impartirea se face pe tulpini sip e sub tulpini. Impartirea pe linii este o modalitate speciala de impartirea a mostenirii = in cazurile kre in calit de colaterali privilegiati sunt chemati la mostenire frati + surori ai defunctului kre nu sunt din aceiasi parinti.Frati si surori = 3 categ: a. Frati buni (primari), adik frati cu defunctul si dupa mama si tata b. Frati cosangvini, adik frati cu defunctul dupa tata c. Frati uterine, adik frati cu defunctul numai dupa mama Dk la mostenire sunt chemati frati si surori din aceeasi categorie (cosangvini) mostenirea se va imparti conform regulilor generale. Dk la mostenire sunt chemati frati si surori din categ diferite atunci mostenirea se imparte in 2 parti egale corespunzatoare celor 2 linii; linia paterna si linia materna; apoi paterna se imparte intre fratii defunctului pe linie paterna iar materna intre fratii defunctului pe linie materna. Fratii buni fiind frati cu defunctul pe ambele linii vor lua cota parte corespunzatoare din ambele jumatati. Caracterele juridice ale dr la mostenire al colateralilor privilegiati -fratii + surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu in schimb descendentii lor pot beneficia si de reprezentare succ -nu sunt mostenitori rezervatari, nici senzitari si nici obligate la raportul donatiilor. Clasa aIIIa de mostenitori legali: Ascendentii ordinary = Ascednentii defunctului, altii decat parintii lui; bunici, strabunici fara limita in grad.Dk cel kre lasa mostenirea a fost adoptat cu efecte restranse, ascendentii lui ordinari = rudele lui firesti. Impartirea mostenirii intre ascendentii ordinari = sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie: bunicii ii inlatura de la mostenire pe strabunici.Dk alaturi de ascendentii ordinari la moste nire este chemat si sotul supravietuitor se stab mai intai cota acestuia. Caracterele jur ale dr la mostenire al ascendentilor ordinari -pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare -nu sunt rezervatari

-nu sunt obligate la rap donatiilor -fiind rude in linie directa sunt mostenitori senzinari Clasa aIVa de mostenitori legali: Colateralii ordinari Dk defunctul nu are mostenitori din primele 3 clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la motenire => mostenesc rudele colaterale ale defunctului kre nu sunt frati sau surori sau descendenti ai acestora.Ei sunt chemati la mostenire pana la gr al IVlea inclusive unchi, matusi, veri primari si frati/surorile bunicilor defunctului (unchiul mare). Impartirea mostenirii intre colateralii ordinari = in ordinea gradelor de rudenie; unchii si matusile inlatura de la mostenire pe verii primary si fratele sau sora bunicilor defunctului. Dk alaturi de ei la mostenire este chemat si sotul supravietuitor se stab mai intai cota acestuia. Caracterele jur ale dr la mostenire al colateralilor ordinariPot veni la mostenire numai in nume propriu nu sunt rezervatari, nici senzinari, nici obligate la rap donatiilor. Drepturile succ ale sotului supravietuitor al defunctului Conditile cerute sotului supravietuitor ptr a putea mosteni: In afara conditiilor gen ale dr la mostenirea legala, sotul supravietuitor tre sa indeplineasca o conditie speciala (in locul rudeniei cu defunctul): sa aiba calit de sot la data deschiderii mostenirii. Dr succesorale ale sotului supravietuitor: -un dr de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori egali sau in lipsa rudelor din cele 4 clase -un dr de mostenire special asupra mobilelor si ob apartinand gospodariei casnice precum si asupra darurilor de nunta. -un dr temporar de habitatie asupra casei de locuit Dr de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori egali sau in lipsa rudelor din cele 4 clase. Ctimea dr la mostenire al sotului supravietuitorSotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori dar concureaza cu oricare clasa chemata la mostenire, astfel: -in concurs cu descendentii defunctului (clasa I) indifferent de nr lor sotul supravietuitor are dr la din mostenire. -in concurs cu ascendentii privilegiati, impreuna cu colateralii privilegiati, indifferent de nr lor, sotul supravietuitor are dr la 1/3 din mostenire -in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, in ambele cazuri indifferent de nr lor el culege din mostenire -in concurs cu ascendentii ordinary (clasa aIIIa) sau cu colateralii ordinari (clasa aIVa) in ambele cazuri indifferent de nr lor, sotul supravietuitor are dr invariabil la din mostenire -in lipsa rudelor din cele 4 clase, sotul supravietuitor culege intreaga masa succesorala Stabilirea cotei ce I se cuvine sotului supravietuitor se face cu intaietate fata de stabilirea cotelor mostenitorilor cu kre concureaza. In caz de bigamie mostenirea se imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila si sotul innocent si casatoria nula - el fiind de buna credinta. Caracterele juridice ale dr la mostenire al sotului supravietuitor Sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai in nume propriu (nu poate veni nici prin repr si nici nu poate fi repr) si nici nu este mostenitor senzinar in schimb este mostenitor rezervatar iar dk vine in concurs cu descendentii defunctului este obligat si la raportul donatiilor primite de la sotul decedat. Dr de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice precum si asupra darurilor de nunta Mobilierul si obiectele apartinand gospodariei casnice Conditii speciale: -sotul supravietuitor sa nu vina la mostenire in concurs cu descendentii defunctului; dk sotul supr vine in concurs fie si cu un sing descendent al defunctului aceste bunuri se include in masa succesorala si se impart k si celelalte bunuri ale mostenirii; dk concureaza cu alti mostenitori legali - aceste bunuri I se cuvin lui in totalitate si in mod exclusive deci sotul supravietuitor culege aceste bunuri peste cota sa succ din celelalte bunuri. -sotul decedat san u fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin liberalitati intre vii (donatii), sau ptr cauza de moarte (legate facute prin testament)Prin conferirea unui dr special la mostenire sotului supravietuitor s-a avut in vedere nu totalit bunurilor gospodariei casnice ci numai partea sotului decedat din astfel de bunuri commune ale sotilor precum si bunurile proprii ale defunctului. Bunurile propriii ale sotului supr precum si partea sa din bunurile commune ii apartin cu titlu de proprietate sin u fac parte din masa succesorala.Actele liberale ale defunctului sunt valabile sotul suprnefiind rezervatar in privinta acestor bunuri. Sotul supravietuitor va fi lipsit de acest dr numai dk defunctul a dispus prin liberalitati de toata partea sa din ac bunuri. Dr special al sotului supr nu se pierde dk el a dat la o parte sau a ascuns unele bunuri ale gospodariei casnice deoarece mostenitorii cu krevine in concurs oricum nu au nici un dr asupra lor. In cazul casatoriei putative din cauza de bigamie stabilirea drepturilor sotilor supra supra mobilelor se va face in functie de modul in kre au fost afectat in mod concret folosintei commune in cadrul gospodariei casnice.Prin mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice se inteleg bunurile kre serveau la mobilarea locuintei sotilor (mobilier, tel, combina, Personal Computer) si obiectele kre prin natural or sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice si kre au

fost afectate folosintei commune a sotilor; Chiar dk nu satisfac o necessitate ci numai o comoditate sau o placere comuna a sotilor.Nu intra in categ bunurilor mobile si obiectelor gospodariei casnice; -bunurile kre potrivit cu natural or nu pot si nu au fost folosite in cadrul gospodariei cassnice propriu-zise; bunurile necesare exercitarii profesiei defunctului; obiecte kre prin valoarea lor deosebita depasesc interesul obijnuit al notiunii de bunuri casnice. -bunuri kre nu au fost afectat folosintei comune in cadrul gospodariei casnice de ex cele procurate cu alt scop. -bunuri apartinand gospodariei taranesti (animale de munca). Natura Juridica a dr special la mostenire al sotului supr S-a ajuns la concluzia k dr special la mostenire al sotului supravietuitor este tot un dr de mostenire legala dar afectat scopului prevazut de lege adik avand o destinatie speciala. Darurile de nunta Regimul jur al bunurilor gospodariei casnice se aplica si in privinta darurilor de nunta. Deosebiri: prin daruri de nunta se intleg in principiu darurile manuale facute sotilor la celebrarea casatoriei indifferent dk au fost facute ambilor soti ori numai unuia, inclusive darul facut de 1 ktre celealalt indifferent dk au fost afectate folosintei commune a sotilor. Evident bunurile daruite sotului supr (chiar si cele daruite de sotul predecedat) nu fac ob drspec de mostenire fiindca ii apartin sotului supr.Darurile facute numai defunctului se contopesc in patrim lui si fac ob mostenirii de dr comun impreuna cu celelalte bunuri ale sale.Darurile de nunta facute sotului predecedat de ktre sotul supr se dobandesc de acesta din urma. Dr de abitatie a sotului supr Sotul supr are din momentul deschiderii mostenirii in afara de celelalte dr succesorale si indifferent de mostenitorii cu kre vine in concurs 1 dr de abitatie asupra casei in kre a locuit dk aceasta face parte din mostenire si el nu are o alta locuinta proprie. Conditii: -la data mostenirii sotul supr a locuit in casa kre formeaza ob dr de abitatie -sotul supr nu are alta locuinta -casa face parte din mostenire -sotul supr nu devine mostenire propr exclusive al locuintei -defunctul nu a dispus altfel Caractere Juridice -este un dr real avand k dr casa de locuit -dr temporar kre dureaza pana la exec iesirii din indiviziune dar cel putin 1 an de la deschiderea mostenirii sau pana la recasatorirea sotului supr -dr strict personal deci inalienabil si insesizabil -dr conferit de lege cu titlu gratuit Legislatia locativa va primi aplicare in privinta dr de locuinta locativa a sotului supr numai dk sotii au avut calitatea de chiriasi caz in kre sotul supr va continua sa foloseasca locuinta in temeiul raporturilor de locatiune iar dk sotul decedat a fost titularul contractului de inchiriere sotul supr va putea invoca beneficiul contractului. REZERVA SUCCESORALA SI COTITATEA DISPONIBILA-este acea parte din patrim celui kre lasa mostenirea la kre mostenitorii au dr in virtutea legii impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii (donatii) si/sau prin dispozitii testamentare ptr cauza de moarte (legate sau exheredari). Cotitatea disponibila (partea disponibila a bunurilor) este acea parte a patrim kre excede rezervei succesorale de kre defunctul putea dispune liber, neingradit inclusive prin donatii si dispozitii testamentare. Caracterele jur ale rezervei succesorale -este partea mostenirii deci are character succesoral ce se atribuie mostenitorilor rezervatari impotriva vointei defunctului; k mostenire a krei parte este se are in vedre nu numai patrim defunctului la data mortii dar si donatiile pe kre le-a facut in timpul mortii si kre se adauga la activul net al patrim succ ptr calcularea rezervei -poate fi pretinsa numai de cei kre vin efectiv la mostenire si accepta pur si simplu sau sub benfeficiu de inventar mostenirea (conferind calit de mostenitori rezervatari descendentilor parintilor si sotului suprv legea conditioneaza dr la rezerva de chemarea efectiva la mostenire si acceptarea ei; nedemnitatea sau renuntarea in mostenire desfiintand cu effect retroactive vocatia succ desfiinteaza si dr la rezerva) -atribuirea ei implica obl de plata a datoriilor dk acceptarea mostenirii a fost pura si simpla iar dk a fost sub beneficiul de inventar numai plata se face numai in limita bunurilor mostenirii -rezerva se calculeaza in rap cu activul net existand in patrim defunctului in momentul deschiderii mostenirii deci dupa scaderea pasivului succ -caracterul imperative al rezervei mostenitorii rezervatari si cuantumul rezervei sunt stabilite imperative de lege -caracterul propriu al dr la rezerva Mostenitorii rezervatari nu sunt succesori in dr fata de actele incheiate de defunct prink re se adduce atingerea acestui dr ci au calit de tert aceste acte nu le sunt opozabile toate celelalte acte produc insa efecte fata de mostenitorii rezervatari k si fata de oricare alt mostenitor.

-dr la rezerva in natura cotitatea disponibila si indirect rezerva succ sunt dete k parti din mostenire, k fractiuni din bunurile defunctului, mostenitorii rezervatari avand dr la rezerva in principiu, in natura iar nu sub forma de echivalent in bani. -caracterul colectiv al rezervei in cazul in kre exista o pluralitate de mostenitori rezervatari rezerva lor se det si se atribuie in mod colectiv si global. Legea stab cotitatea disponibila iar restul bunurilor se atribuie cu titlu de rezerva in indiviziune mostenitorilor rezervatari kre pot si vor sa mosteneasca. Rezerva se calculeaza in functie de cei kre mostenesc si kre au calit de rezervatari cine nu mosteneste nu poate fi rezervatar -indisponibilitatea rezervei. Indisponibilitatea este relativa, opereaza numai dk exista mostenitori rezervatari si partiala vizeaza numai o fractiune din mostenire si numai acele acte ale defunctului kre sunt liberalitati. In practica judiciara rezerva a fost declarata chiar si inalienabila si insesizabila. Mostenitorii rezervatari= descendentii defunctului, de orice gr; parintii defunctului L319/1944 confera dr de mostenitor rezervatar si sotului supravietuitor indifferent de nmostenitorii cu care vine in concurs ,fie ei chiar si rezervatari. Legea det cuantumul rezervei in mod indirect , prin aratarea cuantumului cotitatii disponibile , restul patrimoniului defunctului reprezentand rezerva aceasta fiind astfel la adapost de liberalitatile excessive. Rezerva descendentilor (copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit)Legea det cuantumul rezervei sub forma unei fractiuni din mostenire in mod indirect prin stabilirea cotitatii disponibile astfel cotitatea disponibila ce poate face obiectul liberalitatilor fara a fi supusa reductiunii este de din bunurile dispunatorului dk lasa un copil, de 1/3 dk lasa 2 copii si de dk lasa 3 sau mai multi.Rezulta k rezerva descdendentilor este: - din mostenire ptr 1 copil -2/3 din mostenire ptr 2 copii -3/4 din mostenire ptr 3 sau mai multi copii Copii = nu numai descendentii de gr I dar si ceilalti descendenti indifferent de gr. Dk defunctul a avut unul sau mai multi descendenti kre nu mai exista la data deschiderii mostenirii la stab rezervei nu sunt luati in considerare. Dk insa descendentul kre nu exista la data deschiderii mostenirii a lasat unul sau mai mult urmasi kre pot si vor sa vina la mostenire la stab rezervei se va lua in calcul si descendentul decedat indifferent de nr urmasilor lui si indifferent dk acestia vor culege mostenirea prin repr sau nume propriu. La stabilirea rezervei urmeaza a se tine seama numai de descendentii kre vin efectiv la mostenire iar nu si de cei kre datorita nedemnitatii sau renuntarii sunt straini de mostenire. Cuantumul rezervei descendentilor kre nu sunt de grad 1 Dk descendentii de gr mai indepartat vin la mostenire prin repr succ rezerva se stab dupa nr tulpinilor adik al descendetilor de gr I. Dk mai multi descendenti de gr subsecvent vin la mostenire k rezervatari in nume propriu, ceea ce se intampla dk singurul succesibil sau toti succesibilii de gr I sunt nedemni sau renuntatori (motiv ptr kre nu pot fi reprezentati) si au mai multi urmasi rezerva se stab si in aceasta ipoteza tot in functie de nr descendentilor de gr I. Rezerva parintilor este de din bunuri dk defunctul are ambii parinti in viata si de dk are numai un parinte. Rezerva sotului supravietuitor este de din cota succ ce I se cuvine in calit de mostenitor legal.Astfel rezerva va fi de -1/8 din mostenire dk vine in concurs cu descendentii defunctului (clasa I)indifferent de nr sau de gr lor, deci din cota legala de -1/6 din mostenire dk vine in concurs cu ascendentii privilegiati indifferent de nr lor si cu colateralii privilegiati indifferent de nr lor deci din cota legala de 1/3. -1/4 din mostenire dk vine in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati indifferent de nr lor, deci din cota legala de -3/8 din mostenire dk vine in concurs cu ascendentii ordinary (clasa aIIIa) sau colateralii ordinari (clasa aIVa) indifferent de nr lor deci din cota legala de -1/2 din mostenire in lipsa rudelor din cele 4 clase deci din intreaga mostenire deoarece concureaza numai cu beneficiarul liberalitatii Sotul suprv nu se bucura de rezerva si in ceea ce priveste dr special la mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, asupra darurilor de nunta si in privinta dr de abitatie, aceste drepturi putand fi inlaturate prin vointa celui kre lasa mostenirea. Particularitatile caracterelor jur ale rezervei sotului suprv -rezerva sotului suprv nu are character colectiv ci i se atribuie individual chiar dk concureaza cu alti rezervatari -rezerva sotului suprv nu este o fractiune raportata direct asupra mostenirii (cum se intampla in cazul descendentilor sau parintilor) ci o fractiune din cota de mostenire legala rezerva face parte din mostenirea legala. -rezerva sotului suprv este o cota fixa () dintr-o cota variabila (cota de mostenire legala) Imputarea rezervei sotului suprv asupra mostenirii Dk sotul suprv vine singur la mostenire k mostenitor legal sau dk vine impreuna cu alti mostenitori legali kre insa nu sunt rezervatari, rezeva la kre are dr se imputa, se calculeaza si se satisface indiscutabil, din intreaga mostenire. Cotitatea disponibila speciala a sotului suprv in concurs cu copii dintr-o casat anterioara a defunctului

Dk defunctul a fost casatorit de mai multe ori si are k mostenitor 1 sau mai multi copii dintr-o casatorie anterioara (din afara casat sau din adoptie) nu poate gratifica pe sotul din ultima casat in limita cotitatii disponibile ordinare ci numai in limita unei cotitati disponibile speciale = cu partea copilului kre a luat mai putin (limita variabila), cel mult din mostenire (limita fixa, maxima). Calculul rezervei si al cotitatii disponibile Masa succ nu este cea lasata efectiv de defunct; tre avute in vedere si donatiile facute de el in timpul vietii caci rezerva ii ocroteste pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva dispozitiilor testamentare dar si impotriva liberalitatilor facute prin acte intre vii.Stabilirea masei de calcul presupune reconstituirea patrim defunctului prin calcul pe hartie ptr a stabili valoarea pe kre ar fi avut-o nemicsorat prin donatii si prink re se va putea constata dk prin liberalitatile facute a fost atinsa rezerva mostenitorilor si deci urmeaza sa se procedeze la reductiunea liberalitatilor excessive.Ptr stabilirea masei de calcul 3 operatiuni kre se efectueaza succesiv: -stabilirea valorii bunurilor existente in patrim succesoral la data deschiderii mostenirii. Ptr stabilirea activului brut al mostenirii dupa identificarea bunurilor defunctului ele urmeaza sa fie evaluate in functie de valoarea bunurilor din momentul deschiderii mostenirii -scaderea pasivului succ din activul brut al mostenirii ptr a obtine activul net. Dupa stabilirea si evaluarea bunurilor din patrim succesoral se identifica si se scad din activul brut obl defunctului si cheltuielile de inmormantare sau cele de consevare si administrare a patrim succesoral facute in interesul comun al mostenitorilor. Pasivul urmeaza sa fie scazut deoarece drepturile mostenitorilor rezervatari si ale legatarilor nu pot fi satisfacute decat dupa satisfacerea cred -reunirea fictiva (ptr calcul) la activul net a valorii donatiilor facute in timpul vietii de ktre cel ce lasa mostenirea -reunirea este pur fictive ptr a se vedea dk liberalitatile se incadreaza sau nu in limitele cotitatii disponibile fiind supuse reunirii fictive toate donatiile indifferent de forma de realizare si de pers donatarului. Donatiile nu pot fi exceptate de la reunirea fictive chiar dk sunt facute cu scutire de raport. In cazul donatiilor cu sarcini la reunirea fictive se tine seama de valoarea rezultata din diferenta dintre valoarea bunului donat si valoarea sarcinii. Gratuitati nesupuse reunirii: -cheltuieli de hrana, intretinere si invatatura -darurile obijnuite -chelt de nunta Evaluarea bunurilor se face in functie de valoarea de circulatie a bunurilor donate in raport de data deschiderii mostenirii dar dupa starea lor in momentul incheierii contractului de donatie. Evaluarea dezmembramintelor proprietatii: uzufruct = 20% din valoarea bunului, 15% ptr dr de uz sau de abitatie si 10% = servitute. Determinarea valorii concrete a rezervei si a cotitatii disponibile dupa stabilirea activului brut si dk este cazul scaderea pasivului si reuniunea fictive a donatiilor se obtine valoarea kre repr masa de calcul la kre se raporteaza cota de rezerva a mostenitorilor rezervatari si cotitatea disponibila ptr a se stab valoarea lor concreta, efectiva iar dk s-a adus atingere rezervei succ se procedeaza la reductiunea liberalitatilor . Reductiunea liberalitatilor excessive este o sanctiune civ aplicabila liberalitatilor excessive lipsindu-le de eficacitate in masura necesara intregirii rezervei dar fara a atrage nulitatea lor. Red poate fi invocata de mostenitorii rezervatari in favoarea carora rezerva si mijl ei de aparare au fost instituite de lege. Dr de reductiune are character individual = dk unul dintre mostenitori fara a renunta la mostenire renunta sa-si exercite dr de se vor reduceliberalitatile numai in masura necesara intregirii rezervei celorlalti. Dk mostenitorul rezervatar, most unic sau comostenitor alaturi de altii moare inainte de exercitarea dr la reductiune, dr se transmite k dr patrimasupra propriilor mostenitori. Red mai poate fi ceruta de pers kre infatiseaza drepturile mostenitorilor rezervatari fiind avnzii lor cauza (succesorii universali ai mostenitorului univ kre au dobandit aceasta calit de la mostenitorul rezervatar si creditorii mostenitorilor rezervatari). Ordinea reductiunii liberalitatilor excessive: 1. Legatele se reduc inainte donatiilor 2. Legatele se reduc toate deodata si in mod proportional 3. Donatiile se reduc succesiv in ordinea inversa a datei lor incepand cu cea mai noua Reductiunea liberalitatii directe se va rasfrange si asupra liberalalitatii indirecte simultan si proportional cu valoarea lor.Dr la reductiunea liberalitatilor excessive se poate realize de buna-invoiala sau pe cale judec prin actiuna in reductiune. Efectele reductiunii: In cazul legatelor red are k effect ineficaictatea acestora in masura necesara intregirii rezervei. In cazul donatiilor red are k effect desfiintarea lor in masura necesara intregirii rezervei. Raportul donatiilor - este obl pe kre o au intre ei, unii fata de altii, descendentii si sotul suprv al defunctului kre vin efectiv si impreuna la mostenire acceptand-o fie si sub beneficial de inventar de a readuce la mostenire in natura sau echivalent banesc bunurile pe kre le-a primit cu titlu de donatie de la cel kre lasa mostenirea afara de cazul knd donatorul a dispus scutirea de raport a donatiei.

Obligatia de raport nefiind prev imperative de lege donatorul il poate scuti pe donator de aceasta obligatie favorizandu-l donatia nu va fi un simplu avans asupra mostenirii ci va avea caracter definitiv de kre donatarul va beneficia peste cota sa legala din mostenire. Obl de raport nu functioneaza dk donatia a fost facuta mostenitorului defunctului in linie ascendenta sau colaterala- are caracter definitiv. Nu sunt raportabile in temeiul legii nici legatele kre producand efecte la deschiderea mostenirii nu pot constitui un avans asupra acestuia. Conditiile obl legale de raport al donatiilor tre indeplinite cumulativ: 1.sa existe 2 sau mai multi mostenitori cu vocatie legala la mostenire in calit de descendenti ai defunctului sau de soti suprv acesta din urma numai dk vine in concurs cu descendentii. 2.mostenitorul obligat la raport sa fi acceptat mostenirea pur si simplu ori sub beneficiu de inventar 3.mostenitorul legal sa aiba sic alit de donatar in momentul deschiderii mostenirii. Mostenitorul datoreaza raportul numai ptr donatiile primite personal. 4.donatia facuta descendentului sau sotului suprv sa nu fi fost scutita de raport Persoanele kre pot cere raportul: Obl raportarii este reciproca intre descendetii defunctului si sotul suprv orikre dintre ei va putea cere raportul donatiei de kre a beneficiat comostenitorul. -dr de a cere rap are character individual dk unul dintre cei indreptatiti renunta dupa deschiderea mostenirii donatia se va raporta numai in masura drepturilor comostenitorilor solicitanti. -dk titularul dr la raport moare inainte de exercitarea lui dr se transmite asupra propriilor mostenitori kre urmeaza sa-l exercite unitar -raportul poate fi cerut si de ktre creditorii personali ai mostenitorului pe calea actiunii oblice inclusive de creditorii defunctului kre au devenit cred personali ai mostenitorului prin acceptarea pura si simpla a mostenirii. -donatiile tre sa fie dovedite de ktre cel kre solicita raportul prin orice mijl de proba In principiu se raporteaza toate donatiile indiferent de forma de realizare. Nu sunt supuse rap cheltuieli de hrana intretinere, educatie dar nici fructele culese si veniturile scadente pana in ziua deschiderii mostenirii si nici echivalentul banesc al folosintei exercitate de donator asupra bunului donat. Rap se face sau in natura sau scazandu-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport.Asemanator reductiunii liberalitatilor excessive rap se poate realiza prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca prin actiuni in realizare. Raportul datoriilor Dk un mostenitor are o datorie fata de succesiune, ea se lichideaza nu prin plata sau dare in plata ci prin rap in modalitatea luarii mai putin (prin preluare sau imputatie). Raportul opereaza chiar dk datoria are k obiect alte bunuri si indifferent de izvorul ei.Raportul nu opereaza insa in privinta creantei pe kre un mostenitor ar avea-o impotriva succesiunii; el nu ar putea prelua cu intaietate din masa succesorala bunuri kre sa acopere valoarea creantei. Dk mostenitorul creditor are si calit de debitor poate invoca compensatia legala. Natura juridica raportul datoriilor este un mod de lichidare al datoriilor propriu impartelii destinat sa asigure egalitatea intre copartasi (este o operatiune de partaj iar nu de plata). Imputarea liberalitatilor si cuantumului rezervei cu cotitatea disponibila Gratificatul nu este mostenitor rezervatar. Dk beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezervatar, liberalitatea primita se imputa asupra cotitatii disponibile iar dk o depaseste este supusa reductiunii. Gratificatul este mostenitor rezervatar iar liberalitatea nu este raportabila ea se va imputa cu intaietate asupra cotitatii disponibile; dk liberalitatea depaseste cotitatea disponibila, diferenta se imputa asupra cotei de rezerva la kre are dr gratificatul.Gratificatul este mostenitor rezervatar iar liberalitatea este raportabila aceasta constituie un simplu avans asupra partii din mostenire la kre are dreptul gratificatul deci nu are caracterul unei liberalitati definitive. DREPTUL DE OPIUNE SUCCESORAL Succesibilul are dr de a alege dr de optiune succ intre consolidarea(confirmarea) titlului de mostenitor prin acceptarea mostenirii (pura si simpla sau sub beneficiu de inventar) si desfiintarea acelui titlu prin renuntarea la mostenire. Variante de optiune: -acceptarea pura si simpla a mostenirii -succesibilul va fi obligat sa raspunda ptr datoriile si sarcinile succesiunii chiar dk acestea ar depasi valoarea activului mostenit -renuntarea la mostenire desfiinteaza cu effect retroactive vocatia succ, devenind strain de mostenire, succesibilul nu raspunde de pasiv dar nici nu beneficiaza de eventualul activ. -acceptarea sub beneficiu de inventar succesibilul isi limiteaza raspunderea sa ptr datoriile si sarcinile mostenirii la emolumentul mostenirii, el va rasp de pasiv numai in limita activului succesoral. Subiectele dr de proprietate Dr de optiune aparine tuturor persoanelor cu vocatie succ (legala sau testamentara). Mostenitorii legali. In cadrul mostenirii legala = subiect al dr de optiune = toata pers cu vocatie gen la mostenire nu doar cei cu vocatie concreta.

Dr de optiune apartine sit re sa fie exercitat nu numai de ktre succesibilii chemati in primul rand sa mosteneasca (de ex: rudele din clasa I) dar si de ktre succesibilii subsecventi (de ex: rude din clasa aIIa), fara sa astepte exercitarea optiunii din partea mostenitorilor in rang preferat; In caz contrar mostenitorii in rang preferat ar putea renunta in ultimele zile ale prescriptiei unice de 6 luni astfel incat succesibilii subsecventi asteptand pana in acest moment ar risca stingerea prin prescriptie a vocatiei succ. Legatarii au dr de optiune succ ptr k dk vocatia lor este universala sau cu titlu universal dobandirea mostenirii implica si suportarea pasivului astfel incat tre sa aiba posibilitatea de a renunta la mostenire sau de a o accepta sub beneficiul de inventar. Dr creditorilor succesibili - pot sa exercite dr de optiune: -prin actiunea oblica -prin actiunea pauliana Conditii de validitate ale actului deoptiune succ 1.Capacitatea fiind un act de dispozitie ptr validitatea optiunii succesibilul tre sa aiba capacit de exercitiu deplina iar persoanele lipsite de capacit sau cu capacitate de exercitiu restransa tre sa exercite optiunea prin ocrotitorul legal, respective cu incuviintarea acestuia si in ambele cazuri cu autorizarea autoritatii tutelare. 2.Consimtamantul neviciat 3.Conditii de forma si alte conditii de validitate spre deosebire de acceptarea pura si simpla a mostenirii kre este un act consensual, acceptarea sub beneficiul de inventar si renuntarea la mostenire sunt acte jur solemne, fiind valabile numai dk au fost incheiate in conditiile de forma special prev de lege (ad validitatem). Ptr validitatea actului de optiune tre sa fie respectate potrivit dr comun si cerintele legale referitoare la obiectul si cauza atului jur. Sanctiunea conditiilor de validitate nerespectarea conditiilor de validitate ale actului de optiune succ se sanctioneaza cu nulitataea potrivit dr comun nerespectarea cond de capacitate si viciile de consimtamant = anulabilitatea; nerespectareaformei solemne si a conditiilor legale privind obiectul si cauza = nulitatea absoluta. Caracterele juridice -act jur unilateral -act jur voluntar -act jur irevocabil -act jur indivizibil -act jur nesusceptibil de modalitati -act jur declarativ de drepturi Prescriptia dr de optiune succesoralaPtr k soarta jur a mostenirii san u ramana multa vreme incerta dr de optiune tre sa fie exercitat intr-un termen de 6 luni calculate de la data deschiderii mostenirii.Natura juridica a termenului de optiune = termen de prescriptie.Termenul de prescriptie de 6 luni ptr exercitarea dr de optiunese aplica nu numai mostenitorilor legali dar si legatarilor universali sau cu titlu universal, nu si legatarilor cu titlu particular.Termenul de prescriptie de 6 luni incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii deci de la data mortii celui kre lasa mostenirea. Dr de optiune poate fi exercitat numai din acest moment. Prescriptia incepe sa curga la data deschiderii mostenirii fata de toti succesibilii indifferent de vocatia lor si indifferent dk succesibilii mostenesc in nume propriu sau prin reprezentare sau prin retransmitere.Exceptii: -in cazul copilului conceput inainte de deschiderea mostenirii dar nascut ulterior termenul de prescriptie va incepe sa curga ptr el de la data nasterii deoarece numai din acest moment se va sti k s-a nascut viu si deci are capacit succ iar pe de alta parte el este considerat k exista de la conceptie numai ptr dobandirea dreppturilor nu si ptr stingerea lor. -in cazul declararii judec a mortii celui kre lasa mostenirea, termenul de prescriptie incepe sa curga nu de la data stabilita de instanta ca fiind cea a mortii ci de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti declarative de moarte. -dk stabilirea legaturii de rudenie se face pe cale judecatoreasca prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii judec. -inceputul prescriptiei dr de optiune succesorala mai poate fi amanat datorita unor imprejurari kre constituie cauza de suspendare a prescriptiei dk aceste cauze opereaza de la data deschiderii mostenirii impiedicandu-l pe succesibil sa-si exercite dr sau de optiune. Suspendarea, intreruperea si repunerea in termen a presciptiei Dk mostenitorul a fost impiedicat din motie de forta majora sa-si exercite dr sau de optiune , instanta poate prelungi termenul de prescriptie cu cel mult 6 luni de la data knd a luat sfarsit impiedicarea. Suspendarea prescriptiei Are loc de drept cat timp succesibilul: -este impiedicat printr-un caz de forta majora sa-si exercite dr de optiune succ -face parte din fortele armate romne iar acestea sunt puse pe picior de razboi -este lipsit de capacit de exercitiu si nu are reprez legal sau are capacit restransa si nuare cine sa-i incuviinteze actele -pe durata necesara obtinerii autorizatiei autoritatii tutelare dk demersurile in acest scop au fost facute inainte de implinirea termenului de prescriptie. In materia dr de optiune succ nu se pune problema intreruperii prescriptiei cu consecinta inceperii unui nou termen.

Succesibilul poate fi repus in termenul de prescriptie de instanta judec dk se constata k fiind temeinic justificate cauzele ptr kre temenul de pres a fost deposit si cu conditia sa fi cerut repunerea in termen in decurs de 1 luna de la incetarea cauzelor kre justifica depasirea termenului de pres. Efectele prescriptiei dr de optiune succ -se stinge dr de a accepta mostenirea si odata cu acest dr se stinge cu effect retroactive si titlul sau de mostenitor el devine strain de mostenire. -stingerea prin prescriptie produce efecte absolute, poate fi invocata k si renuntarea la mostenire de ktre si fata de orice pers interesata. Termenele de inventar si de deliberare C. Civ a prevazut in favoarea succesibilului in termen de 3 luni de la deschiderea mostenirii ptr a provoca intocmirea inventarului mostenirii si un termen de 40 de zile ptr a delibera asupra acceptarii sau renuntarii la mostenire kre curge de la data semnarii procesului verbal de inventariere, cel mai tarziu de la expirarea termenului de 3 ani. La cererea succesibilului instanta poate prelungi aceste termene dar numai in limita termenului de prescriptie a dr de optiune succ. Efecte:-in acest termen succesibilul are numai dr nu si obligatia de a accepta pur si simplu sub beneficiul de invntar sau de a renunta la mostenire. Dupa expirarea termenelor de inventar si deliberare succesibilul este obligat sa opteze. Dk nu opteaza instant ail poate condamna in calit de acceptant pur si simplu insael va fi considerat acceptant numai in raport de persoanele cu kre s-a judecat. Exercitarea dr de optiune succ Acceptarea pura si simpla a mostenirii consta in actul sau faptul jur unilateral savarsit de succesibili prink re isi consolideaza neconditionat calit de mostenitor, definitivnd transmisiunea succ kre a operat la data deschiderii mostenirii; Astfel, mostenitorul nu dobandeste nici un dr ci consolideaza numai dobandirea kre s-a produs ope legis de la data deschiderii mostenirii, si pierde posib de a renunta la ea sau de a o accepta sub beneficiul de inventar. -drepturile si obligatiile rezultand din mostenire se contopesc cu patrim propriu al mostenitorului astfel incat el va raspunde de datorii si sarcini. -datorita consecintelor daunatoare legea nu oblige nici un succesibil sa opteze in acest sens in schimb ptr acelasi motiv in 2 cazuri aceasta varianta a optiunii succesorale nu poate fi adoptata: 1. in cazul minorilor sau a pers puse sub interdictie judecatoreasca acceptarea mostenirii este socotita intotdeauna k fiind facuta sub beneficiu de inventar. 2. in cazul retransmiterii prin mostenire a dr de optiune dk exista o pluralitate de mostenitori kre nu se inteleg in privinta optiunii, succesiunea se accepta sub beneficiu de inventar. Acceptarea pura si simpla voluntara expresa are loc knd succesibilukl isi insuseste calit de erede printr-un inscris authentic sau sub semnatura privata = 2 conditii: - vointa succesibilului de a accepta expres mostenirea tre sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau semnatura privata - ptr k inscrisul sa valorize acceptarea expresa din continutul lui sa rezulte k succesibilul si-a insuhit in mod neechivoc calit de mostenitor. Acceptarea voluntara tacita are loc knd succesibilul face un act(fapt) pe kre nu-l putrea savarsi decat in calit sa de erede si din kre rezulta (indirect, dar) neindoielnic intentia sa de acceptare a mostenirii = 2 conditii: 1. Vointa susccesibilului de a accepta mostenirea 2. Conduita lui din kre sa rrezulte indirect intentia de a accepta pur si simplu mostenirea Actele cu semnificatia acceptarii tacite sunt: 1. acte (fapte) materiale 2. acte de dispozitie 3. actiuni in justitie si alte acte procedurale 4. acte de administrare definitive Rezerva (declaratia) expresa de neacceptare Succesibilul kre doreste sa incheie un act in interesul succesiuni dar cu rezerva sa nu fie considerat acceptant va trebui sa ceara autorizarea prealabila a justitiei ptr toate actele kre angajeaza viitorul patrim succesoral. Acceptarea pura si simpla fortata este impusa de lege in cazul in kre succesibilul a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale mostenirii inclusive prin nedeclararea lor la inventar cu intentia frauduloasa de a le insusi in exclusivitate si de a pagubi pe mostenitori si/sau creditorii mostenirii.Sustragerea/ascunderea de bunuri k si natura jur nu se consid acte jur de option ci fapte jur ilicite deci delicate civile sanctiunea fiind pedeapsa civila.Conditiile acceptarii fortate: 1.Elementul obiectiv constand in darea la o parte sau ascunderea unor bunuri din mostenire savarsita de succesibil, singur sau in participatie cu altul (comostenitori sau terti) prin fapte comisive (ascunderea materiala a unor bunuri) sau omisive (omisiunea de a trece unele bunuri in inventar). 2.Elementul subiectiv kre consta in intentia frauduloasa kre tre dovedita de comostenitorul sau cred interesat.

3.Autorul faptei ilicite tre sa aiba calit de mostenitori cu vocatie concreta la mostenire, fie de mostenitori legali, fie de legatari universali, fie cu titlu universal. Deoarece sustragerea sau ascunderea constituie delicte civile sanctiunile se aplica numai dk autorul faptei ilicite a avut capacit delictuala in momentul savarsirii ei, deci a lucrat cu discernamant. Efectele acceptarii pure si simple Acceptarea pura si simpla a mostenirii consolideaza, definitiveaza titlu de mostenitor al succesibilului. Prin efectul acceptarii pure si simple se stinge definitiv dr de optiune a succesibilului iar patrim succesibilului se contopeste cu patrim succesoral => mostenitorul va raspunde personal ptr pasivul mostenirii peste limitele activului mostenirii; datoriile si creantele mostenitorului fata de defunct se sting prin confuziune, integral dk este singurul mostenitor si proportional cu cota mostenita dk este comostenitor. In raporturile contr de defunct cu tertii prin acceptarea pura si simpla a mostenirii mostenitorul va lua locul acestuia. Efecte speciale in cazul acceptarii fortate: 1 Decaderea din dr de optiune succesorala 2 Decaderea din dr succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse Renuntarea la mostenire este actul jur unilateral expres si solemn prink re succesibilul declara in cadrul termenului de prescriptie a dr de optiune succesorala k nu isi insuseste (renunta la) titlul de mostenitor desfiintand cu efect retroactiv vocatia sa succ, devenind strain de mostenire.Dr de a renunta apartine tuturor mostenitorilor.Cditii de fond speciale: 1. Renuntarea nu poate fi decat expresa si se face printr-un act jur solemn 2. Renuntarea este valabila si produce efecte numai dk succesibilul nu si-a exercitat anterior dr de optiune prin acceptare fie si tacita sau fortata ori sub beneficiul de inventar al mostenirii 3. Este un act jur indivizibil succesibilul nu poate renunta in parte la dr sau succesoral ptr a accepta restul. 4. Renuntarea tre sa fie pur abdicativa (impersonala si cu titlu gratuit) Conditii de forma: 1. Conditia de validitate declaratia de renuntare tre sa fie data in fata notarului public 2. Conditia de opozabilitate declaratia de renuntare tre sa fie inscrisa in registrul special de renuntari la succesiuni tinut de biroul notarial desemnat ptr circumscriptia teritoriala a judecatoriei de la locul deschiderii mostenirii Efectele renuntarii: 1. Renuntatorul nu beneficiaza de nici un dr succesoral dar nici nu este obligat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii 2. In caz de deces al renuntatorului partea din mostenire la kre ar fi avut dr nu se transmite la proprii mostenitori iar descendentii lui nu vor putea veni la mostenire prin reprezentare ci numai in nume propriu in conditiile legii. 3. Dk renuntatorul (mostenitor obligat la raport) a beneficiat de o donatie nu va fi obligat la rap indifferent k donatia s-a fcut sau nu cu scutire de raport, in schimb orice donatie va fi supusa reductiunii k liberalitate excesiva dk mostenitorii acceptanti sunt rezervatari si prin donatia in cauza s-a incalcat rezerva lor. 4. Dr reale sau de creanta ale renuntatorului impotriva defunctului sau ale acestuia impotriva succesibilului renuntator si kre s-au stins prin consolidare sau confuziune ope legis la data deschiderii mostenirii, renasc prin efectul retroactive al renuntarii. 5. Odata cu calit de mostenitori renuntatorul pierde si beneficiul sezinei. 6. Cred succesibilului renuntator nu au dr sa urmareasca patrim succesoral dupa cum nici cred succesiunii nu au dr sa urmareasca bunurile din patrim renuntatorului. 7. Renuntatorul nu are obligatia de a plati taxe succesorale Retractarea renuntarii este permisa in mod exceptional dk sunt indeplinite conditiile: 1.nu s-a implinit termenul de prescriptie a dr de optiune succesorala 2.mostenirea nu a fost acceptata pana in momentulretractarii de un alt succesibil, comostenitor sau mostenitor subsecvent cu vocatie legala sau testamentara, universala sau cu titlu universal. Dk cele 2 cond sunt indeplinite succesibilul poate reveni asupra hotararii retractand renuntarea ptr k legea nu prevede conditii de forma iar retractarea poate fin u numai expresa dar si tacita sau chiar fortata. Efectele retractarii: 1. k urmare a retractarii renuntarii succesibilul devine mostenitor acceptant. Retrctarea se intelege k o acceptare pura si simpla a mostenirii exceptie: in cazul minorilor si a persoanelor puse sub interdictie acceptarea este socotita k fiind facuta sub beneficiu de inventar insa numai dk retractarea nu s-a facut prin acceptarea fortata, caz in kre acceptarea este pura si simpla in toate cazurile, deci si in cazurile minorilor sau persoanelor puse sub interdictie judec. 2. opereaza retroactive de la data deschiderii mostenirii insa nu opereaza in privinta drepturilor dobandite de terte persoane asupra bunurilor succesorale intre momentul renuntarii si acela al retractarii. Acceptarea sub beneficiu de inventar k varianta intermediara intre acceptarea pura si simpla si renuntarea la mostenire. Este un act de optiune expres si solemn prin kre succesibilul declara in cadrul termenului de prescriptie a dr de optiune succ k isi insuseste titlul de mostenitor al patrim succesoral dar intelege sa raspunda de pasivul succesoral numai in limita

activului mostenit si numai cu bunurile mostenite, inventarul intocmit impiedicand confuziunea patrim succesoral cu patrim sau propriu.Este mai rar intalnita in practica datorita formalitatilor si cheltuielilor pe kre le implica, succesibilul opteaza in acest sens de regula in cazurile in kre exista indoieli cu privire la solvabilitatea actuala sau viitoare a patrim succ. Caracterul facultative al acceptarii sub beneficiul de inventar. Derogari Optiunea succ este un act jur voluntar, succesibilul avand doar facultatea nu si obligatia de a accepta sub beneficiul de inventar.Legea prin derogare de la caracterul facultative, impune acest mod de acceptare in urmatoarele cazuri: 1.in cazul pers lipsite de capacit de exercitiu sau cu capacit de exercitiu restransa acceptarea mostenirii va fii socotita intotdeauna k fiind facuta sub beneficiu de inventar 2.in cazul succesibilului decedat inainte de exercitarea dr de optiune acest dr se retransmite prin mostenire. In aceasta ipoteza dk succesibilul decedat are mai multi mostenitori kre nu se inteleg cu rivire la exercitarea dr de optiune unic si indivizibil, dobandit prin retransmitere atunci succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar. Statul, k beneficiar al mostenirii vacante raspunde de pasivul mostenirii dobandite in toate cazurile numai in limita activului fara a fi obligat sa faca o acceptare sub beneficiu de inventar. Conditii de forma: (Acceptarea sub beneficiu de inventar este un act solemn.) 1.Poate fi numai expresa rezultand din declaratia succesibilului facuta in acest sens in fata notarului public 2.Declaratia de acceptare sub beneficiul de inventar tre sa fie inscrisa in registrul special de renuntari la succesiune tinut de biroul notarial desemnat ptr circumscriptia teritoriala a judec de la locul deschiderii mostenirii. 3.Declaratia de acceptare sub beneficiul de inventar tre sa fie precedata sau urmata de intocmirea unui inventar fidel si exact al bunurilor succesorale facute conform legii. Efectele acceptarii sub beneficiul de inventar: - este definitiva, irevocabila, retroactive, succesibilul consolidandu-si titlul de mostenitor; definitiveaza transmisiunea succesorala kre a operat de la deschiderea mostenirii el devenind definitiv titular al patrim succ si propr al bunurilor kre il compun. - Produce importante efecte specifice in avantajul mostenitorului si al creditorilor said k mostenirea este insolvabila si in avantajul creditorilor succesiunii si al legatarilor dk patrim succesoral este solvabil. 1. Separatia de patrimonii produce efecte collective fata de toti cred si legatarii precum si de mostenitorul insusi si creditorii sai persoanali. Intrucat cele 2 patrim sunt separate: -datoriile sau creantele mostenitorului nu se sting prin confuziunea; dr reale nu inceteaza prin consolidare, confuziune. -in caz de vanzare a bunurilor succesorale la licitatie mostenitorul succ nu poate deveni mostenitorul beneficiar. Nu poate deveni adjudecatar in calit de titular al patrim propriu, asimilat unui tert in rap de patrim succesoral. -mostenitorul beneficiar in calit de titular al patrim propriu poate dobandi dr si obl noi fata de patrim succ. -in raporturile contractate de defunct cu tertii mostenitorul beneficiar nu va lua locul acestuia. -cred succesorali si legatarii urmeaza sa fie platiti din pretul bunurilor succesorale cu preferinta fata de cred personali ai mostenitorului kre vor putea ridica pretentii numai asupra valorilor ramase dupa lichidarea pasivului mostenirii. 2. Mostenitorul beneficiar este obligat sa plateasca datoriile succesiunii numai pana la concurenta valorii bunurilor din mostenire; aceasta limitare vizeaza chiar si bunurile in natura kre fac parte din patrim succesoral. Mostenitorul beneficiar dk nu prefera abandonarea, adik predarea bunurilor succesorale creditorilor si legatarilor devine administratorul si lichidatorul patrim succesoral. El raspunde k administrator dk nu manifesta diligent ape kre o depune in administrarea patrim propriu asemanator unui mandatar sau depozitar gratuit si dk dup ace a fost pus sub intarziere nu a dat socoteala de administratia intreprinsa raspunde fata de cred si legatari inclusive cu bunurile sale proprii in acest caz. Incetarea beneficiului de inventar Beneficiul de inventar poate sa inceteze cu effect retroactiv, acceptarea devenind pura si simpla de la data deschiderii mostenirii fie prin renuntarea mostenitorului la beneficiul de inventar, fie prin decaderea lui din acest beneficiu cu titlu de pedeapsa. Decaderea din beneficiul de inventar intervine dk mostenitorul cu intentie frauduloasa a ascuns sau dat la o parte bunuri succesorale sau dk a vandut imobile succesorale fara respectarea formalitatilor prevazute de lege.