Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE AGRICULTURA

PROIECT AGROCHIMIE

PLETEA STELIAN IONUT GR.1302

INDRUMATOR, CONF. DR. ROXANA MADJAR

2011
S[Type text] Page 1

INTRODUCERE Aplicarea ingrasamintelor reprezinta un factor principal de sporire a productiei Problema utilizarii ingrasamintelor cu N, P,K se impune pe toate tipurile de sol din tara noastra, tinnd cont de starea de aprovizionare a solurilor in aceste elemente nutritive. Importanta cunoasterii principiilor de mentinere a fertilitati solului in aplicarea ingrasamintelor. Fertilitatea solului este capacitatea solului de a pune la dispozitia plantelor verzi in tot timpul vegetatiei, in mod permanent si simultan, substantele nutritive si apa, in cantitate indestulatoare, fata de nevoile acestora si de a sigura conditiile chimice si biochimice necesare cresterii si dezvoltarii plantelor, in ansamblul satisfacerii si a celorlalti factori de vegetatie. Activitatea umana poate dirija fertilitatea solului, in sensul cresterii acesteia, deplasnd echilibrul ecologic in limite rationale, dar poate determina si o modificare drastica a fertilittii pna la transformarea terenurilor fertile in terenuri aride.. - Nivelul productiilor obtinute fara aplicarea ingrasamintelor este de regula scazut si nu acopera in multe cazuri cheltuielile efectuate cu amplasarea si intretinerea acestor culturi. Fertilizarea raional cu ingrminte minerale i organice trebuie s fie condus in acord cu urmtoarele principii: Pentru ca o cultur s produc la un nivel cantitativ i calitativ corespunztor potenialului ei, in condiii favorabile de mediu, trebuie s aib la dispoziie, pe toat perioada de vegetaie, o serie de nutrieni minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor, molibden i clor), in cantiti i proporii adecvate; Cerinele cantitative de nutrieni minerali variaz cu natura culturii, rezerva din sol i recolta scontat; Solul este principala surs de ap i de nutrieni pentru plante; Capacitatea solului de a furniza nutrienii necesari plantelor variaz in funcie de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dac tehnologiile de cultur sunt incorecte sau, din contr, poate crete dac este cultivat intr-o manier care amelioreaz insuirile lui chimice, fizice i biologice; Un sol cu fertilitate i productivitate natural bun se poate deprecia prin srcirea in unul sau mai muli nutrieni sau prin degradarea unor proprieti sau poate fi distrus in totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate natural sczut poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care impiedic creterea i dezvoltarea normal a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrieni, .a.);
S[Type text] Page 2

Numai o agricultur de inalt tehnic, care conserv i amelioreaz fertilitatea solului i potenialul su productiv este capabil s asigure sustenabilitatea sistemelor de cultur i s protejeze calitatea mediului ambiental. Conservarea i ameliorarea fertilitii unui sol i crearea unor condiii adecvate de nutriie mineral se realizaz mai bine printr-o fertilizare raional, intrun sistem de rotaie a culturilor. Este considerat ca o bun practic agricol adaptarea fertilizrii i a momentului efecturii acesteia la tipul culturii agricole i la insuirile solului. Evaluarea necesarului de nutrieni se face in funcie de oferta de nutrieni a solului, de condiiile climatice locale precum i de cantitatea i calitatea produciei prognozate. Ingrasamintele de azot, fosfor si potasiu se vor asigura din ingrasaminte complexe cu N, P, K sau simple (azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcarul, sarea potasica, superfosfatul simplu, superfosfatul concentrat etc.) In cazul folosirii ingrasamintelor, o atentie deosebita trebuie acordata uniformitatii aplicarii si raportului dintre elementele nutritive. Neuniformitatea aplicarii ingrasamintelor cu azot si fosfor sau aplicarea unilaterala a ingrasamintelor cu azot, pe solurile slab asigurate cu fosfor poate sa duca la dezechilibre intre nitrati si fosfati in sol si planta, ce se manifesta printr-o infratire slaba a plantelor, intrziere in crestere, ofilirea frunzelor sau arsuri pe frunzele tinere. Folosirea unilaterala a ingrasamintelor cu azot si, in special a celor cu un potential ridicat de acidifiere poate avea, ca rezultat o eficacitate redusa sau chiar un efect negativ pe solurile acide. De aceea se prefera aplicarea unor doze mai mici, dar echilibrate, de azot si fosfor, care contribuie la obtinerea unei eficiente ridicate a aplicarii ingrasamintelor. Este necesar s se intocmeasc un plan de fertilizare la nivelul fiecrei exploataii agricole mai mari de 10 ha, care trebuie s ia in primul rand in considerare folosirea tuturor produselor i subproduselor cu valoare fertilizant de natur organic existente in ferm cu sunt: gunoiul de grajd, tulbureala, nmol de porcine, subproduse vegetale etc., i apoi, in completare, fertilizani procurai din exterior, respectiv ingrminte chimice, ingrminte organice sau ingrminte organominerale.

OBIECTIVE Tema 39. 1. Stabilirea dozelor de ingrasaminte in functie de indicii agochimici ai solului. Sa se calculeze necesarul de N, P2O5, K2O (kg/ha) si ingrasamintele brute (azotat de amoniu,superfostat simplu,sare potasica), pentru:
S[Type text] Page 3

a) O cultura de grau, cultivata pe 20 ha. Productia scontata este de 3t/ha.In urma

analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=6,2, un continut de N (NO3+NH4)de 10 ppm, de fosfor potential asimilabil PAL=10 ppm, de potasiu potential asimilabil KAL=165 ppm. b) O cultura de porumb, cultivata pe 30 ha. Productia scontata este de 3t/ha. Terenul sa fertilizat toamna cu 30t/ha gunoi de grajd. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=6,7, un continut de N(NO3+NH4) de 10 ppm, de fosfor potential asimilabil PAL=15ppm, de potasiu potential asimilabil KAL=171ppm. c) O cultura de sfecla de zahar, cultivata pe 15 ha. Productia scontata este de 40t/ha. In urma analizei agrochimice analiza solului a prezentat pH=7,1, un continut de N(NO3+NH4) de 8 ppm, de fosfor potential asimilabil PAL=10 ppm, de potasiu potential asimilabil KAL=170 ppm. 2. Stabilirea dozelor de ingrasaminte necesare pentru ridicarea la un nivel optim al continutului de elemente nutritive din sol. Sa se calculeze dozele de N, P2O5, K2O (kg/ha) si echivalentul lor in azotat de amoniu, superfosfat dublu, sare potasica, necesare a fi aplicate la o cultura de tomate in camp pentru ridicarea continutului de N din statul arabil de la 78 la 100 ppm N, a celui de fosfor potential asimilabil de la 85 la 100 ppm P2O5, si a celui de potasiu potential asimilabil de la 234 la 250 ppm K2O. Greutatea stratului arabil pe adancimea de 20 cm este de 2400 000 kg/ha, continutul in materie organica m.o.= 5,7 %, continut in argila 20%, pH=6,8, textura mijlocie, slab gleizat.

Capitolul II

Calculul dozelor de N, P2O5, K2O (kg/ha). Calculul substantei active din ingrasamant. Calculul dozelor de ingrasaminte chimice in kg/ha. 1.a cultura de grau cultivata pe 20 ha, prod scontata 3 t/ha, pH=6,2, N (NO3+NH4)de 10 ppm, PAL=10 ppm, KAL=165 ppm

S[Type text]

Page 4

Pentru N Doza =y*Csp*100/Cu*I y= 3, Csp=22, Cu=50, I=1,0 Doza N= 3*22*100/50*1,0 Doza N =52,2 kg/ha Pentru 20 ha doza N=724kg-0,52 t MNH4NO3=2*14+4*1+3*16=83 83 kg NO3NH4.....................28kg N 100 kg NO3NH4....................xkg N; x=35 100 kg NO3NH4....................35 kg N x kg NO3NH4........................52,8kg N x=150,8 kg NO3NH4 (azotat de amoniu)/ha Pentru20 ha sunt necesare 1508 kg NO3NH4 (azotat de amoniu)-1,058t Pentru P2O5 Doza =y*Csp*100/Cu*I y=3, Csp=10, Cu=25, I=1,0 Doza P2O5 =3*10*100/25*1,0 Doza P2O5 = 48 kg/ha Pentru 20 ha sunt necesare 480 kg P2O50,48t Superfosfat simplu 16-18% P2O5 100 kg superfosfat simplu ....................16kg P2O5 x kg superfosfat simplu........................ 48kg P2O5 x= 300 kg superfosfat simplu/ha Pentru 20 ha sunt necesare 3000 kg superfosfat simplu-3t Pentru K2O Doza =y*Csp*100/Cu*I y=3, Csp=27, Cu=60, I=1,0 Doza K2O=3*27*100/60*1,0 Doza K2O=54 kg/ha Pentru 20 ha sunt necesare 540 kg K2O-0.54t Sarea potasica 40-45% K2O 100 kg sare potasica............................40 kg K2O x kg sare potasica .............................54 kg K2O x=(54*100)/40 x= 135 kg sare potasica /ha Pentru 20 ha sunt necesare 1350 kg sare potasica -1,35 t
S[Type text] Page 5

1.b o cultura de porumb, cultivata pe 30 ha, productia scontata3 t/ha. Teren fertilizat toamna cu 30t/ha gunoi de grajd, pH= 6,7, N (NO3+NH4)de 10 ppm, PAL=15 ppm, KAL=171 ppm Pentru N Doza =y*Csp*100/Cu*I y=3, Csp=1,7, Cu=50, I=0,8 Doza N= 25*1,7*100/50*0.8 Doza N=68 kg /ha Aportul de N (kg/ha)= (Dg*Cg*Ku)/100 Dg =30 t/ha, Cg=5kg, Ku=26 Aportul de N =(30*5*26)/100 Aportul N=45,5 kg/ha Necesar N=doza-aport Necesar N=68-45,5= 22,5 kg/ha Pentru 30ha este necesar 146,25kg N-0,146t MNH4NO3=2*10+4*1+3*16=72 72kg NH4NO3........................28kg N 100kg NH4NO3.......................xkg N; x=35kg N 100kg NH4NO3....................... 35kg N x kg NH4NO3...........................22.5 kg N x= 64,28 kg NH4NO3/ha (azotat de amoniu) Pentru 30 ha sunt necesare 417,82 kg NH4NO3-0,417t Pentru P2O5 Doza P2O5=y*Csp*100/Cu*I y=3, Csp=1,4 Cu=25, I=1.0 Doza P2O5 =25*1,4*100/25*1,0 Doza P2O5 =140 kg/ha Aportul de P2O5 (kg/ha)= (Dg*Cg*Ku)/100 Dg =30 t/ha, Cg=2,5kg, Ku=30 Aportul de P2O5 =(30*2,5*30)/100 Aportul P2O5=26.25kg/ha Necesar P2O5=doza-aport Necesar P2O5=140-26,25=73,35kg P2O5/ha Pentru 30 ha sunt necesare 476,77kg P2O5-0,476t Superfosfat simplu 16-18% P2O5 100kg superfosfat simplu ......................16 kg P2O5 y kg superfosfat simplu .........................73,35 P2O5 y = 458,43 kg superfosfat simplu /ha Pentru 30 ha sunt necesare 2979,84 kg superfosfat simplu-2,979t
S[Type text] Page 6

Pentru K2O Doza =y*Csp*100/Cu*I y=3Csp=2,6, Cu=60, I=1,0 Doza K2O=30*2,6*100/60*1,0 Doza K2O=108,3 kg/ha Aportul de K2O (kg/ha)= (Dg*Cg*Ku)/100 Dg =30 t/ha, Cg=6kg, Ku=60 Aportul de K2O =(30*6*60)/100 Aportul K2O = 126kg/ha Necesar K2O=doza-aport Necesar K2O=108,3-126= -17,66 Prin fertilizarea cu gunoi de grajd avem un aport foarte mare care depaseste doza de ingrasamant prin urmare nu avem nevoie de K2O si nici de sare potasica aceste elemente fiind asigurate din gunoiul de grajd. 1.c O cultura de sfecla de zahar cultivata pe 15 ha, productia scontata 40t/ha, pH= 7,1, N (NO3+NH4)de 9 ppm, PAL=10 ppm, KAL=170 ppm Pentru N Doza =y*Csp*100/Cu*I y=40, Csp=46, Cu=50, I=1,0 Doza N= 40*46*100/50*1,0 Doza N=110,4 kg /ha Pentru 15 ha sunt necesare 3312kg N-3,312t MNH4NO3=2*14+4*1+3*16=80 80 kgNO3NH4.....................28kg N 100 kgNO3NH4....................xkg N; x=35 100 kgNO3NH4....................35 kg N x kgNO3NH4........................110,4kg N x=315,4 kg NO3NH4 (azotat de amoniu)/ha Pentru 15ha sunt necesare 9462 kg NO3NH4 (azotat de amoniu)-9,462t Pentru P2O5 Doza =y*Csp*100/Cu*I y=40, Csp=26, Cu=25, I=1,0 Doza P2O5 =40*26*100/25*1,0 Doza P2O5 =124,8kg/ha Pentru 15 ha sunt necesare 3744 kg P2O5-3.744t Superfosfat simplu 16-18% P2O5 100kg superfosfat simplu ....................16kg P2O5 x kg superfosfat simplu........................ 124,8 kg P2O5 x= 780 kg superfosfat simplu/ha
S[Type text] Page 7

Pentru 15 ha sunt necesare 23400 kg superfosfat simplu-23,4t Pentru K2O Doza =y*Csp*100/Cu*I y=40, Csp=52, Cu=60, I=1,0 Doza K2O=40/52*100/60*1,0 Doza K2O=104 kg/ha Pentru 15 ha sunt necesare 3120 kg K2O-3,120t Sarea potasica 40-45% K2O 100 kg sare potasica............................40 kg K2O x kg sare potasica .............................104 kg K2O x=(104*100)/40 x= 260 kg sare potasica /ha Pentru 15 ha sunt necesare 7800 kg sare potasica 7,8 t 2.Stabilirea dozelor de ingrasaminte necesare pentru ridicarea la un nivel optim al continutului de elemente nutritive din sol. Gsa =2400000, Cm.o. 5,1, C argila 20%, pH=6,8, textura mujlocie slab gleizata. Pentru N Doza N= Co-Ci/1000000*Gsa*100/Cu*K Co =100 ppm Ci = 78 ppm Cu=50 K= 5,7 Doza N = 100-78/1000000*2400000*100/50*0,7 Doza N= 107,5 kg/ha M(NH2)2CO= 2*14+4*1+1*12+1*16=60 60 kg (NH2)2CO.........................28 kg N 100 kg(NH2)2CO..........................xkg N; x=46.6 100 kg(NH2)2CO..........................46,6kgN x kg (NH2)2CO............................107,5 kg N x = 230,6 kg(NH2)2CO ( azotat de amoniu) Pentru P2O5 Doza P2O5 = Co-Ci/1000000*Gsa*100/Cu*K Co =100 ppm P2O5 Ci = 85 ppm P2O5 Cu= 25 %
S[Type text] Page 8

K= KpH*Kg= 1* 1,2= 1,2 Doza P2O5 = 90-75/1000000*2400000*100/25*1,2 Doza P2O5 = 172,8 kg/ha Superfosfat concentrat 40-45% P2O5 100kg superfosfat concentrat .........................40 kg P2O5 y kg superfosfat concentrat..............................172,8 kg P2O5 y= 432 kg superfosfat dublu Pentru K2O Doza K2O = Co-Ci/1000000*Gsa*100/Cu*K Co =250 ppm K2O Ci = 234 ppm K2O Cu= 60 % K= KpH*Kg= 1* 1,2= 1,2 Doza K2O = 250-235/1000000*2400000*100/60*1,2 Doza K2O = 72 kg/ha Sarea potasica 40-45% K2O 100 kg sare potasica............................40 kg K2O x kg sare potasica .............................72 kg K2O x=(72*100)/40 x= 180 kg sare potasica /ha

S[Type text]

Page 9