Sunteți pe pagina 1din 13

CAIET DE SARCINI STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

GENERALITTI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment si conditiile tehnice prevzute n STAS 10473/1-87, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si a straturilor executate. 1.2. Conform tabelului anex la STAS 6400-84, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosesc la: executia straturilor superioare de fundatie la: drumurile de clasa tehnic IV cu mbrcminti bituminoase, care au strat de baz din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat; drumurile de clasa tehnic III si IV cu mbrcminti bituminoase, care au strat de baz din piatr spart mpnat cu split bitumat; drumurile de clasa tehnic IIII cu mbrcminti din pavaje, care au strat de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat); drumurile de clasa tehnic IIII cu mbrcminti din beton de ciment; executia straturilor de baz la: drumurile de clasa tehnic IIIV cu mbrcminti bituminoase (fr strat de mixturi asfaltice); drumurile de clasa tehnic III si IV cu mbrcminti din pavaj de pavele; drumurile de clasa tehnic IIV cu mbrcminti bituminoase (fr strat de mixturi asfaltice) si de clasa tehnic IIII, cu mbrcminti din pavaje, care au fundatiile alctuite dintr-un strat inferior de balast si un strat superior din agregate naturale stabilizate. 1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi si la: lrgirea fundatiilor rutiere existente; amenajarea platformelor si a locurilor de parcare; amenajarea benzilor de stationare si de ncadrare; consolidarea acostamentelor. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor respecta prevederile din standardele si normativele specifice n vigoare, n msura n care acestea completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea Inginerului verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor ce se impun. CAPITOLUL I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ART.3. CIMENTURI 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment, care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate n tabelul nr.1:

CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI CARACTERISTICI FIZICE CIMENTUL II/A - S 32,5 SR II/A - S 32,5 si H II/A - S 32,5

Tabel 1 I 42,5 (P 40) si SR 388:1995 CD-40

Balast stabilizat cu ciment

Priza determinat pe pasta de ciment de consistent normal -s nu nceap mai devreme de -s nu se termine mai trziu de Constanta de volum determinat pe: -turte -mrirea de volum la ncercarea cu inelul Le Chatelier Rezistenta mecanic la compresiune min la: 2 zile N/mmp 7 zile N/mmp 28 zile N/mmp 1 or 1 or 1 or ore ore turtele s nu prezinte ncovoieri, crpturi (fenomene de umflare) < 10 16 32,552,5 16 32,552,5 10 42,562,6 15 25 40 10 2

NOTA: Cimenturile la care priza ncepe mai devreme de 2 ore se vor folosi n mod obligatoriu cu ntrzietor de priz. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunztor noii clase. Cimentul care se consider ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. * ciment II/A - S 32,5 conf. STAS 1500:1996 * ciment SR II/A - S 32,5 conf. SR 3011:1996 * ciment H II/A - S 32,5 conf. SR 3011:1996 * ciment I 42,5 (P 40) conf. SR 388:1995 * ciment CD 40 conf. STAS 10092-78. 3.2. Este indicat ca santierul s fie aprovizionat de la o singur fabric de ciment. 3.3. Dac Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine aprobarea Inginerului n acest scop. 3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie s corespund prevederilor standardelor respective. 3.5. n timpul transportului de la fabric la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipulrii sau depozitrii, cimentul va fi ferit de umezeal si de impurificri cu corpuri strine. 3.6. Depozitarea cimentului se va face n celule tip siloz, att pentru depozitele de rezerv ct si pentru cele de consum, corespunztoare din punct de vedere al protectiei mpotriva alterrilor cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia. 3.7. n cursul executiei, cnd apare necesar schimbarea sortimentului de ciment depozitat n silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curta, prin instalatia pneumatic si se vor marca, corespunztor noului sortiment de ciment ce urmeaz a se depozita. 3.8. Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de +50C. 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 de zile de la data expedierii de ctre productor. 3.10. Cimentul rmas n depozit timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect dup verificarea strii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile. 3.11. Controlul calittii cimenturilor pe santier se face n conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 3.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului, astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; ntr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n laborator. ART.4. AGREGATE 4.1. Conform STAS 10.473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaz sorturile de agregate specificate n tabelul 2.

Tabel 2 DOMENIU DE APLICARE AGREGATELE FOLOSITE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA GRANULELOR

Balast stabilizat cu ciment

STRATURI DE BAZ pentru: structuri rutiere nerigide, platforme, locuri de parcare

STRATURI DE FUNDATIE pentru structuri nerigide si rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de stationare, acostamente

AGREGATE DE BALASTIER, conform: SR 662, - tabel 4, nisip - tabel 8, pietris - tabel 15, balast AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIER, conform SR 662, - tabel 8, pietris concasat - tabel 15, balast concasat CARIER, conform SR 667, tabelele 3 si 6, - piatr spart (split) - savur AGREGATE DE BALASTIER, conform: SR 662, - tabel 4, nisip - tabel 8, pietris - tabel 15, balast AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIER, conform SR 662, - tabel 8, pietris concasat - tabel 15, balast concasat CARIER, conform SR 667, tabelele 3 si 6 - piatr spart (split) - savur

0-4 8-16 0-16 8-16 0-16 8-16 0-16 0-4 8-25 0-25 8-25 0-25 8-16 si 16-25 0-16

4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile n contact cu aerul, apa sau la nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat. 4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie s ndeplineasc caracteristicile de calitate indicate n tabelele 3 si 4. 4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare. 4.6. n timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si n timpul depozitrii, agregatele trebuie ferite de impurificri. La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente. 4.7. Controlul calittii agregatelor de ctre executant se face n conformitate cu prevederile tabelului nr.6. 4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calittii agregatelor, astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator. Tabel 3 NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baz (conform SR 662, pct. 2.3.2.1) CARACTERISTICI DE CALITATE SORT GRANULOZITATE COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min CONDITII DE ADMISIBILITATE Clasa tehnic a drumului I-II-III IV-V 0-4 CONTINU 8 50 30

Tabel 4 AGREGATE DE BALASTIER SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIER SAU BALASTIER, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment DE UTILIZARE Straturi de baz pentru sisteme rutiere nerigide pentru clasele tehnice IV-V

CARACTERISTICI DE CALITATE

DOMENIU Straturi de baz pentru sisteme rutiere nerigide pentru clasele

Straturi de fundatie pentru sisteme rutiere nerigide si rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de stationare,

Balast stabilizat cu ciment

tehnice I-III SORT AGREGATE BALASTIER/ AGREGATE CONCASATE (mm) CONTINUT DE FRACTIUNI 0-8 mm GRANULOZITATE COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un), min. ECHIVALENT DE NISIP (EN) % min. (pe fractiunea 0-4 mm) UZURA CU MASINA LOS ANGELES (LA), % max. NOTA: 1. concasate. si 5. 0-16 5075 CONTINU 8 30 35

si pentru platforme de parcare 0-16 5080 8 30 35

consolidare acostamente 0-25 5080 8 30 35

Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrzi este indicat ca cel putin 50% din agregate s fie

4.9. Granulozitatea, n toate cazurile, trebuie s fie continu si s se nscrie n limitele artate n tabelele nr.4 LIMITELE VARIATIEI inferioar superioar inferioar superioar Tabel 5 TRECERI PRIN SITE SI CIURURI N % DIN MAS 0,1 0,2 1 4 8 16 6 8 18 35 51 90 11 6 11 17 8 17 34 18 34 59 35 59 75 51 75 100 72 90

DOMENIUL GRANULOZITTII (mm) 0-16 0-25

25 90 100

ART.5. AP 5.1. Apa utilizat la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate s provin din reteaua public sau alt surs, dar n acest caz trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute n STAS 790. Indiferent de surs, la nceperea lucrrilor, se va face verificarea apei, de ctre un laborator de specialitate. 5.2. n timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. ART.6. ADITIVI La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui ntrzietor de priz. Acesta poate fi ntrzietorul de priz folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment. ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE * Emulsie bituminoas cationic, conform STAS 8877-72 * Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662. ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE PREPARAREA AMESTECULUI STABILIZAT Materialele destinate preparrii straturilor de baz si de fundatii din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la ncercri preliminare si la determinri pentru stabilitatea retetei, a cror natur si frecvent sunt date n tabelul nr.6.

Tabel 6 Materialul 0 Ciment Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verific 1 Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie Constanta de volum/stabilitate Timpul de priz Rezistente mecanice la 2 (7) zile Rezistente mecanice la 28 zile Prelevarea de contra-probe Balast stabilizat cu ciment Frecventa minima La aprovizionarea materialelor n depozit 2 La fiecare lot aprovizionat O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o prob medie O prob la 100 t sau la fiecare siloz n care s-a depozitat lotul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat nainte de utilizarea materialului 3 Metode de determinare conform 4 SR EN 196-3 SR EN 196-1 -

care se pstreaz minim 45 zile (pstrate n cutii metalice sau pungi de polietilen sigilate) Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare Agregate Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Coeficient de neuniformitate Umiditatea

probele se iau mpreuna cu delegatul Inginerului O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz n care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o prob medie) La fiecare lot aprovizionat O prob la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare surs O prob la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si surs O prob la fiecare lot aprovizionat si pentru fiecare surs Dou determinari pe siloz (sus si jos) SR EN 196-6

O prob pe schimb si sort si ori de cte ori se observ o schimbare cauzat de conditii meteo O prob la nceperea lucrrii pentru fiecare surs -

STAS 730 STAS 4606 STAS 730 STAS 730 STAS 4606

Rezistenta la uzur cu masina tip Los Angeles Aditivi Ap Emulsie bituminoas Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate Compozitia chimic Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate

O prob la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort si surs La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat

STAS 730 STAS 790 -

C A P I T O L U L II STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.9. NCERCRI PRELIMINARE Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si ap se va face de ctre un laborator de specialitate prin efectuarea unor ncercri preliminare, care va determina: - curba granulometric a agregatelor stabilizate; - dozajele de ciment si aditiv; - continutul de ap; - densitatea n stare uscat de referint, respectiv caracteristicile de compactare. De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, n vederea adaptrii acesteia la conditiile de santier, pstrnd caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2. ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI 10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face: - la intrarea n functie a statiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compozitiei utilizate. 10.2. Compozitia amestecului de ciment, ap si agregate naturale se va stablili numai prin ncercri de laborator atestat, n functie de ndeplinirea conditiilor artate n tabelul 7. 10.3. n tabelul 8 se indic orientativ dozajele de ciment. 10.4. Curba granulometric a amestecului trebuie s fie situat n limitele artate n tabelul 5. Curba granulometric aleas este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime n conditiile compactrii standard (ncercarea Proctor modificat). 10.5. n ce priveste continutul de ap, acesta trebuie s se situeze la nivelul umidittii optime de compactare. 10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea n starea uscat maxim dumax. si umiditatea optim Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de ctre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificat, conform STAS 1913/13.

Balast stabilizat cu ciment

10.7. O important deosebit n cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere n opera. Aceasta este durata n care priza este nul sau foarte slab si permite punerea n oper a amestecului si comportarea lui, fr s prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Durata de punere n oper care se cere n cazul materialelor granulare stabilizate, variaz ntre 2 si 6 ore n functie de conditiile de executie. Mrirea duratei peste dou ore se poate obtine prin utilizarea unui ntrzietor de priz. Cantitatea de ntrzietor de priz depinde de temperatura ambiant si ea va fi stabilit de laborator n cadrul studiilor preliminare, cunoscnd ca la 10C durata de punere n lucru este estimat la dublul celei obtinute la 20C iar aceasta la rndul ei este de dou ori mai mare dect cea pentru 40C. ncercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaz diagrama timp de punere n oper - temperatura.

Tabel 7
Caracteristica Denumirea stratului si al lucrrii Strat de baz pentru Strat de fundatie pentru sisteme rutiere sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea benzilor de nerigide, platforme si stationare, a benzilor de ncadrare si a locuri de parcare acostamentelor 1,5...2,2 2,2...5,0 20 2 5 7 7 1,2...1,8 1,8...3,0 25 5 10 10 10 Tabel 8 Dozaj orientativ de ciment,

Rezistenta la compresiune N/mm2 Rc 7 zile Rc 28 zile Stabilitate la ap % max. - scderea rezistentei la compresiune Rci - umflare volumic UI - absorbtie de ap Ai Pierdere de mas % max. - saturare-uscare Psu - nghet-dezghet Pid

Denumirea stratului

Agregatul Natur Granulozitate (mm) 0-16 0-16 0-4 0-25 0-25

1. Strat de baz, platforme si locuri de parcare 2. Strat de fundatie, consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de ncadrare si a acostamentelor

- balast - agregate concasate nisip balast concasate

n % din cantitatea de agregate naturale uscate 3...7 6...10 4...6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin ncercri preliminare astfel nct s se asigure rezistentele (caracteristicile) prevzute n tabelul 7. C A P I T O L U L III PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.11. STATIA DE PREPARARE 11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si ap se poate efectua n centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau n centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere. 11.2. Distanta maxim ntre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si ap, de maxim 45 minute. 11.3. Statia de preparare trebuie s dispun de: a. depozite de agregate cu dotri corespunztoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii; b. silozuri cu ciment marcate corespunztor, avnd capacitatea corelat cu capacitatea de productie a statiei; c. instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare n bun stare de functionare; d. buncre pentru descrcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat; e. laborator amenajat si dotat corespunztor; f. dotri care s asigure splarea malaxorului, buncrelor si mijloacelor de transport; g. dotri privind protectia muncii si P.S.I. 11.4. Centralele de preparare trebuie s respecte urmtoarele caracteristici, privind precizia de cntrire si dozare: - agregate +/- 3% - ciment si ap +/- 2% - aditivi +/- 5%

Balast stabilizat cu ciment

Tolerantele se exprim n functie de greutatea fiecrui component si trebuie s fac referire la cantittile teoretice conform calibrrii. 11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista reglajelor care trebuie s fie efectuate la instalatie pentru ndeplinirea conditiilor prevzute la art.10, comisia controlnd dac s-au fcut aceste reglri, n special: etalonarea cntarelor; verificarea dozatoarelor volumetrice; functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-nchidere) la introducerea agregatelor, a cimentului si a apei n malaxorul instalatiei de preparare; uzura paletilor malaxoarelor. Toate aceste verificri se vor face nainte de prepararea amestecului. ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARRII AMESTECULUI 12.1. nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac teste pe statia de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, dac reteta amestecului, stabilit n laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. Testele trebuie repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind: - umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenta la compresiune; - timp optim de punere n oper. Cu ocazia acestor verificri se va stabili si durata minim de malaxare care s asigure o bun omogenitate a amestecului preparat. 12.2. Probele pentru verificri se vor recolta din amestecul preparat n timpul testrii, n vederea verificrii obtinerii caracteristicilor cerute, artate la cap.II, art.10. ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZIS A AMESTECULUI 13.1. Este interzis prepararea amestecului n instalatiile care nu asigur ncadrarea n abaterile prevzute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte. Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe sptmn. 13.2. Cantitatea de ap necesar amestecului se va corecta n functie de umiditatea natural a agregatelor, astfel nct la punerea n oper s fie asigurat umiditatea optim de compactare stabilit n laborator, tinndu-se seama si de pierderile de ap n timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere n oper. 13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce n amestec este cea prevzut n reteta stabilit pentru fiecare tip de ciment aprovizionat. 13.4. Amestecarea materialelor componente se va face n malaxorul instalatiei de preparare pn la omogenizarea amestecului. 13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si ap se introduce n buncarul de stocare a materialului, din care se descarc n autobasculant, astfel nct s se evite segregarea. ART.14. CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI PREPARAT 14.1. Controlul calittii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor face n conformitate cu tabelul nr.9. 14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea amestecului: compozitia amestecului preparat; caracteristicile de compactare - Proctor modificat caracteristici ale amestecului preparat: * umiditti: - la statia de preparare; - la locul de punere n oper; * densitatea stratului compactat; confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice (rezistente la compresiune si densitate), care vor fi nscrise n evidente. Tabel 9 Nr Actiunea, procedeul de Frecventa minim Metoda de crt. verificare sau caracteristici determinare ce se verific La statia de betoane La locul de punere conform n lucru 1 Examinarea documentului de La fiecare transport transport 2 ncercarea Proctor modificat pentru fiecare reteta STAS 1913/13 3 Temperatura (la temperaturi la fiecare 2 ore pentru la fiecare 2 ore ale aerului n intervalul 0oCfiecare instalatie 5oC si > 30oC 4 Compozitia granulometric a 1 determinare pe schimb, STAS 4606 amestecului dar cel putin 1 determinare la 500 mc 5 Umiditatea amestecului n cel putin o dat pe schimb STAS 1913/1 vederea stabilirii cantittii de si la schimbri meteo care ap necesar asigurrii pot modifica umiditatea Balast stabilizat cu ciment

umidittii optime de compactare - Umiditatea amestecului Verificarea caracteristicilor de compactare: a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c. Q/S Confectionarea de epruvete pentru determinarea densittii si a rezistentelor la compresiune la 7 zile la 28 zile

dou probe la 1500 mp dou probe la 1500 mp zilnic

STAS 1913/1 STAS 1913/15 -

2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp

STAS 10473/2

C A P I T O L U L IV PUNEREA N OPER A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI 15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si ap se transport la locul de punere n oper cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circul pe fundatia de balast. Pe timp de arsit si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita modificarea umidittii acestuia. 15.2. Durata de transport a amestecului nu va depsi 45 minute. 15.3. Capacitatea de transport trebuie s fie corespunztoare pentru a asigura functionarea continu a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere n oper. ART.16. LUCRRI PREGTITOARE nainte de nceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, nainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, n special dac acesta este constituit din materiale drenante (dar orice bltire va fi eliminat). ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A AMESTECULUI 17.1. nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s execute un tronson experimental. Lungimea tronsonului de prob va fi de cel putin 30 ml si pe ntreaga ltime proiectat a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, n conditii de executie curent, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus n oper n conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere n oper, stabilirea parametrilor compactrii (grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesar). Toate datele vor fi supuse aprobrii Inginerului. 17.2. Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat, va servi ca sector de referint pentru executia lucrrilor pe ntregul drum. ART.18. PUNEREA N OPER A AMESTECULUI 18.1. ASTERNERE SI NIVELARE 18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie s fie executate astfel nct s se realizeze urmtoarelor obiective: respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat n parte; asigurarea grosimii prevzut n proiect pentru fiecare strat, n oricare punct al acestuia; obtinerea unei suprafatri corespunztoare. 18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se descarc pe drum n cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizeaz pe jumtate sau pe ntreaga cale a ltimii prevzut n proiect, n functie de tehnologia de executie adoptat si de natura lucrrilor (ranforsri sau sisteme rutiere noi). 18.1.3. Asternerea se face de regul ntr-un singur strat. n cazul fundatiilor, prevzute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din dou sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului. Grosimea maxim de asternere se stabileste de ctre Antreprenor, pe sectorul experimental, n cadrul testelor de compactare. 18.1.4. O atentie deosebit trebuie acordat la rosturile longitudinale de lucru. Asternerea celor dou straturi adiacente care se execut n aceeasi zi trebuie executate n decurs de dou ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de baz sau de fundatie. Marginea stratului asternut anterior trebuie s fie vertical. Tierea ssi ndeprtarea marginilor interioare (ctre axul drumului si/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie fcute astfel nct s se asigure o compactare omogen pe toat ltimea prtii carosabile a drumului. Balast stabilizat cu ciment

Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilen sau cu un alt material similar pentru evitarea ptrunderii corpurilor strine n rost. 18.1.5. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine vertical a stratului, materialul excedentar trebuie tiat si ndeprtat. 18.1.6. Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, n care scop se va realiza un reperaj n afara suprafetei de lucru, n cazul nivelrii cu autogrederul sau se vor pune la cot longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici. 18.2. COMPACTAREA 18.2.1. Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate autorizat. Echipamentul de compactare stabilit n cadrul testelor de prob efectuate, trebuie aprobat de Inginer, nainte de compactare. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie s aib urmtoarele caracteristici: Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minim de 10 t pe fiecare tambur; Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minim de 18 t si cu o presiune minim n pneu de 5 bari; Ateliere combinate (tambur metalic n fat si pneuri n spate), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevzut n procedura de executie aprobat de Inginer si aceasta va fi respectat pe toat durata executiei lucrrilor. 18.2.2. n cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment n locuri inaccesibile compactoarelor (n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, lrgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu plci vibratoare. 18.2.3. Calitatea compactrii este apreciat prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie s corespund valorilor artate la pct.22.1. 18.2.4. n cazurile n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: grosimea de asternere nainte de compactare astfel ca dup compactare s se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajului propus si a intensittii de compactare). Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul pus n oper ntr-o anumit unitate de timp (or, zi, schimb) exprimate n mc si "S" este suprafata cilindrat n intervalul de timp dat, exprimat n mp. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, n care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu un dispozitiv care s nregistreze datele pentru estimarea lui S. 18.2.5. Obtinerea unei densitti ridicate, impune ca, compactarea s fie terminat nainte de a ncepe priza. Aceast conditie poate s conduc la necesitatea ncorporrii n amestec a unui ntrzietor de priz, n special pe timp clduros. Folosirea unui ntrzietor de priz este recomandat pentru a permite executia corect a rosturilor longitudinale. 18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie s fie bine compactate, odat cu ntregul strat din agregate naturale stabilizate. Compactarea se va face astfel: compactorul (fr vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din ltimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate; apoi compactorul (tot fr vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat n asa fel nct s-l mping sub acostament, dup care compactarea se continu normal. Dac compactarea acostamentelor se face nainte de asternerea stratului din agregate naturale stabilizate, se vor lua msuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe ntreaga suprafat a drumului. 18.3. MSURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE 18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, n mod exceptional, la temperaturi sub +5C, dar numai peste 0C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului ssi a Inginerului. 18.3.2. Este interzis utilizarea agregatelor naturale nghetate. 18.3.3. Este interzis asternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zpad sau cu pojghit de gheat. 18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, si se vor se evita distantele mari de transport si stationrile pe traseu. 18.3.5. Dup executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaz imediat, prin acoperire cu prelat sau cu rogojini, astfel nct s se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatur la suprafat, de minimum +5C, timp de 7 zile. 18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejat cu emulsie bituminoas aplicat n dou straturi succesive. ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Balast stabilizat cu ciment

19.1. Pentru evitarea evaporrii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejat cel putin sapte zile (timp n care nu se circul pe acest strat) cu nisip, cca. 1,53 cm grosime mentinut n stare umed sau cu o pelicul de protectie, care poate fi realizat cu: - Fluid de protectie P45, STAS 12013-83 - Polisol, conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare - Emulsie bituminoas cationic STAS 8877-72. Pelicule de protectie se va realiza imediat dup terminarea compactrii, pe stratul proaspt si umed. 19.2. Dac stratul de baz al structurii rutiere urmeaz s se execute mai trziu, dup protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o legatur bun cu viitorul strat de baz, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblur sortul 16-25, urmat de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigur o ncastrare a criblurii n stratul de fundatie), operatiune care trebuie fcut nainte de nceperea prizei. 19.3. Stratul de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment, n cazul structurilor rutiere noi prevzute cu mbrcminti bituminoase si al reabilitrilor de drumuri, se protejeaz conform prevederilor din tabelul nr.10. Tabel 10 Stratul urmtor sau mbrcmintea Structura rutier nou Reabilitare drum prevzut Fr *) Tratament superficial dublu Tratament superficial dublu Strat bituminos ce se va executa dup Tratament de protectie cu emulsie Tratament de protectie cu emulsie un interval mic de timp (15 zile) bituminoas bituminoas Strat bituminos ce se va executa dupa Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu sau un interval mai mare de timp dublu *) La drumuri cu trafic usor si foarte usor si la reabilitri de drumuri 19.4. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, n cazul structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia mbrcmintii din beton de ciment urmnd s fie nceput dup o durat de minim 7 zile. 19.5. Cnd stratul de fundatie trebuie s suporte un trafic de santier important, tratamentul de protectie cu emulsie bituminoas nu este suficient si va trebui s se aplice un tratament superficial, conform prevederilor din tabelul 10. 19.6. Executia stratului rutier superior poate fi nceput numai dup o perioad de protectie de minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioad n care este interzis traficul pe acest strat. 19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lsa neprotejat pe timp de iarn. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al mbrcmintii structurii rutiere proiectate. ART.20. CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT, PUSE N OPER Controlul calittii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse n oper, se va face n conformitate cu prevederile tabelului 11. Determinarea, metoda de control si/sau caracteristicile ce severific Determinarea rezistentei la compresiune pe probe cilindrice la 7 zile la 28 zile Prelevare de carote pentru determinarea rezistentei la compresiune Determinarea grosimii stratului Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de compactare Frecventa minim Tabel 11 Metoda de determinare conform STAS 10473/2 Normativ C 54 STAS 10473/2

Nr 1

2 3 4

3 probe cilindrice la 1.500 mp 3 probe cilindrice la 1.500 mp 1 carot la 2.500 mp de strat (la cererea comisiei de receptie sau a Beneficiarului) - la fiecare 200 ml, n timpul executiei - pe carote extrase minim dou puncte la 1.500 mp

CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE 21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n proiect. Abaterile limit la grosime sunt: -10 mm; +20mm. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaz prin msurtori directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml. Grosimea stratului este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei. 21.2. Ltimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n proiect. Abaterile limit la ltime pot fi: +/- 2 cm. Balast stabilizat cu ciment

Verificarea ltimii de executie se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a mbrcmintei prevzut n proiect. Abaterile limit la pant pot s difere cu +/- 0,4% fat de valoarea pantei indicate n proiect si se msoar la intervale de 25 m distant. 21.4. Declivittile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limit fat de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.22. CONDITII DE COMPACTARE 22.1. Gradul de compactare al straturilor de baz si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, n functie de clasa tehnic a drumului, trebuie s fie de: min.100% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si min.98% n cel mult 5% din punctele msurate la autostrzi si/n toate punctele de msurare pentru drumurile de clasa tehnic II si III; min.98% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si de min.95% n toate punctele de msurare pentru drumurile de clasa tehnic IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidri benzi de stationare, benzi de ncadrare si acostamente. 22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea n stare uscat maxim si umiditatea optim de compactare) ale straturilor de baz si de fundatie se determin prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13 si sunt corespunztoare domeniului umed al curbei Proctor. ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Verificarea denivelrilor suprafetei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel: a) n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie, toleranta admis la denivelri fiind de +/- 10 mm. b) n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor prezentate n proiect, toleranta admis la denivelri fiind de +/- 9 mm. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT Receptia pe faza determinant stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de lucrri ascunse, n care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, ntocmit n timpul executiei lucrrilor. ART.26. RECEPTIA FINAL Receptia final a straturilor de fundatie si de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odat cu receptia final a ntregii lucrri de drum, dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia. Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Balast stabilizat cu ciment

ANEX CAIET DE SARCINI STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 national. Ordinul MT nr. 45/1998 drumurilor. Ordinul MT nr. 46/1998 publice. Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. NORMATIVE TEHNICE C 54-81 Instructiuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor.

III. STANDARDE SR EN 196-1:2006 SR EN 196-3+A1:2009 Determinarea Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: timpului de priz si a stabilittii. Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea finetii. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii

SR EN 196-6:2010 SR 662:2002 tehnice de calitate.

Balast stabilizat cu ciment

SR 667:2000 SR EN 13450 :2003 STAS 1913/1-82 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 4606-80 STAS 6400-84 STAS 10473/1-87 STAS 10473/2-86

Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Determinarea umidittii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pmnt stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pmnturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si ncercare.

Balast stabilizat cu ciment