Sunteți pe pagina 1din 4

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc.

Padurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafata uscatului, dar contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Pdurile musonice reprezint un tip de pduri foioase, ce se afl n zonele de manifestare a musonilor, aflate n special pe rmul nordic al Oceanului Indian, subcontinentul indian i peninsula Indochina. CLIMA Climatul padurilor musonice este dominat de vnturile musonice, care creeaz doua anotimpuri total diferite: sezonul ploios i sezonul secetos.Trasatura cea mai importanta este ca majoritatea speciilor de arbori isi pierd frunzele.Caderea frunzelor se datoreaza stresului impus de lungul anotimp uscat , din perioada in care soarele are o parte coborata, si de temperaturile mai reci.In anotimpul uscat, padurea musonica are intrucatva aspectul pe care il au iarna padurile cu frunze cazatoare din zonele temperate.Unii autori denumesc aceasta padure: padurea tropicala cu frunze cazatoare, subliniind mai degraba acest aspect decat regimul climatic.

VEGETATIE Padurea musonica are o vegetatie de arbori, mai deschisa decat padurea umeda ecuatoriala, cea ce reduce concurenta copacilor pentru lumina si asigura o dezvoltare mai mare a vegetatiei in straturile inferioare.Valorile maxime ale inaltimii arborilor variaza intre 12 -35 m, fiind mai mici decat in padurea ecuatoriala.Gasim aici numeroase specii de arbori, uneori 30-40 pe o portiune limitata. . De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. Vegetaia este reprezentat de arbori i arbuti mari, specifice i zonelor subecuatoriale, precum bambusul, santalul,mahonul,palmierul,abanosul etc.

Un arbore cu adevarat reprezentant pentru padurea musonica este teckul (Tectona grandis). Trunchiurile sunt masive, iar scoarta este adesea groasa si aspra. Odata cu pierderea frunzelor,infloresc.Ramificarea arborilor incepe la un alt nivel,relativ coborat,formandu-se coroane mari si rotunde.

Lianele si epiftele sunt pe alocuri abundente in padurile musonice umede, dar mai putine la numar si mai mici decat in cea ecuatoriala.Exista de asemenea un strat inferior dens de arbusti.In locurile unde se formeaza vegetatie dupa despadurire, aceasta are de obicei aspectul de jungla.Palcurile de bambus constituie un element important al vegetatiei in padurile de teck. Asa cum s-a mai aratat, padurea musonica este o replica la regimul climatic tropical cu un lung anotimp cu precipitatii bogate, ce alterneaza cu un anotimp uscat,relativ racoros. Aceste conditii sunt foarte bine dezvoltate in clima musonica asiatica, dar nu se limiteaza la aceasta regiune. Lateritizarea este regimul pedogenetic predominant al padurilor musonice.In ciuda anotimpului uscat, in anotimpul ploios se creeaza un surplus substantial de apa.Nu se formeaza humus. FAUNA In ceea ce priveste fauna, padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri, pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari cum ar fi Micul Alexander,un papagal de dimensiuni medii, care are o coloratura bogata. Impactul antropic O consecinta generala a actiunii antropice asupra padurii este monotipizarea, respectiv simplificarea stucturii si a diferentierii pe varste. In mod natural in paduri se intalneau arbori de diferite varste ce alcatuiau doua trei straturi: in prezent predomina arboretele echiene, cu un singur plafon de arbori a caror varsta reflecta vechimea taierii, in urma careia s-a regenerat padurea, se constata si un fenomen de juvenalizare (de scadere a varstei arboretelor) ca urmare a taierilor frecvente; fenomenul a fost foarte raspandit in secolele trecute in regiunile cu populatie densa unde lemnul era utilizat in special pentru foc si prepararea mangalului. In prezent tendinta este de a se exploata padurea atunci cand arborii ajung la maturitate. In ceea ce priveste padurile musonice in India, aceste consecinte au fost puternic resimtite, fapt pentru care ministrul mediului a anuntat ca tara sa va cheltui 200 milioane $ in programe de reimpadurire si protejare a fondului forestier existent.