NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE ± BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.

htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus în urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. ÄNu r mâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l îndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier Äartificial ´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter « identic » pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea prive te simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice : «Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic în ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung s se întâlneasc în acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de în eles. Boala mai puternic ce survine, având asem nare cu cea veche în maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab decât ea, se stinge, ne mai putându- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid în nervul optic, în fa a razelor soarelui, care p trund în ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon § 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât s read og m o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca i când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur . Pentru c Äidentic´ este Äasem n tor lui însu i´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog. « Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie între fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : în func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai în func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat în realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i înn scute) i timp (istorie, calit i dobândite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan , for vital ´. Boala este expresia unei etape în via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu însemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. « Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile în defavoarea întregului. » (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic întreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. În fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificând remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asem n tor » persoanei respective. « Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc în for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , decât cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat în acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed ´ (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de împ cat conceptul Äceva asem n tor vindec ceva asem n tor´ cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci când este administrat în dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at înc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frâneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: Äexcita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii´. Claude Bernard spunea: Äorice substan care, în doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, în doze mari, le suprim ´. În schimb, în natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmând legea gravita iei, în atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: într-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos, ascultând de legea gravita iei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc , reprezentând un fenomen antigravita ional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic , cu atât ascensiunea este mai evident . S ne gândim la faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri în l ime i ajunge în vârful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de câ iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i în acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se întov r e te cu o reducere a energiei. ci din contra. i. alte clustere de cristale se adaug la cele existente. * * * * * * * . Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari încât dep esc num rul lui Avogadro. Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici. dup care. Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant. ne inându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite.a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei ³Ave Maria´. O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concep ia c ³o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat ´. Ori. Dac se continu dilu iile cu agita ie. cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus în apa distilat . în cursul dilu iilor (înso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. Ast zi tr im într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informa ie. din contra. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck). ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor. scade efectul. adic o dilu ie foarte mic . homeopa ii. totu i.5- . Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c . melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial . poate trece de pe acest suport pe un altul. Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent. Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: ÄNumai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici´. aceste cristale apar când substan a respectiv ajunge s fie în propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = în dilu ii homeopatice. pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu.chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discu ie mai înainte. bine! De i era ede a teptat ca în final sunetul s fie mai slab (c ci s -a Ädiluat´ din ce în ce mai mult). timp în care a preluat propriet ile de la substan a activ . era mult mai puternic. de 200 de ani. E = electrical field). Indiferent de num rul dilu iilor. care ± într-o c m ru . formate în interioerul apei lichide. pe videocaset . fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. Dup plecarea albilor este sigur c r mân ni te modific ri în via a i comportamentul tribului. în care nu mai exist substan . de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie. la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10. Dar. Apoi a transmis sunetul respectiv într -o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i. se arunc i ultima moleculoâ de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de Äsolu ie´). Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice. De multe ori. ca în multe alte domenii ± i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de m rimi în altul. Este remarcabil cât de stabile sunt aceste cristale odat formate. se tie este egal cu 6. s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic . La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spa ial a solventului. înregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari. Ori. pe CD. Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent .o23 * 1023. exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. scazi doza. Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ . la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii.Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul explo ziei nucleare). pe o band de magnetofon. voi sc de i doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´. de pe un suport de informa ie pe altul. înc o dat în alt camer . bomba atomic . Ele iau na tere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat . D8. iar de 10 ori mai mare. care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore. Închipui i-v un trib ce tr ie te în epoca de piatr . un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric. Ei. La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale. Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei. O melodie. 2. Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic . un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a poten ei: cre ti doza. Recent. de exemplu. cre te efectul. Acesta. Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este înc lzit i nici dup dilu ii repetate. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez .

Omer Secil . materia este constituit din regiuni de spa iu în care câmpul este extrem de intens. În interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c în vid. Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz . emo ional i fizic. endocrin i nervos. emo ional i fizic nu sunt complet separate între ele. în mod arbitrar ³for a vital ´. de i important. Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . Nivelurile mental. f r a o înlocui. se schimb complet aspectul realit ii.Exist o ierarhizare i în cadrul acestor trei niveluri de baz . Deci. Acest câmp este în interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care. îi confer gânduri i creativit i i îl conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas. frecven a. Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic. care vin i pleac deci nu î i pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjur tor. 2. func ii i nu se poate autoconserva. p trunzând în substan a material . Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Dar exist o expresie a macanismului de ap rare atât la nivel emo ional cât i la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. creând ordine în corp. fiind adaptabil i constructiv . Deci. inteligen care este supus schimb rilor. tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia ³inteligen formativ ´. este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ în aceast ierarhie. m surat în cicli/secund lungimea de und . Ce în elegem îns prin mecanism de ap rare al organismului voi încerca s clarific mai departe. În paragraful 9 din Organon. un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o. Planul mental este v zut ca fiind cel mai central. anim via a emo ional a individului.note de curs . Planul fizic.2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental.Dr. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide i spa iul înconjur tor este complet dep it. nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar.6- . apar inând domeniului calit ii mai degrab decât celui al cantit ii. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale câmpului. aflându -se într-o permanent interac iune. mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine într -o admirabil armonie astfel încât mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor înalte ale existen ei. Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice înalte i spirituale ale organismului. Ea r spunde de senza ii. ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului. Din momentul na terii fiin a uman tr ie te î ntr-o continu dinamic cu mediul. Una dintre expresiile frecvent folosite în leg tur cu for a vital este aceea de dinamism. Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii. un mediu continuu care este prezent peste tot în spa iu. În cazul unui stimul morbid. Pentru în elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern . Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material atât în starea de s n tate cât i în cea de boal (paragraful 10 Organon). concentr ri ale energiei. care îi afecteaz organismul în diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Ca urmare. mai ales cele legate de teoria câmpului. Cu alte cuvinte. teoria cuantic i teoria relativit ilor. cel mai în ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil . Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului. Hahneman referindu-se la acest for vital . Câmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental .

Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav . cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. vibra ia rezultant se modific în timp ca frecven i amplitudine în interrela ie cu mediul înconjur tor. Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. stare de anxietate). vor fi împinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. adic la nivelul pielii sau mucoaselor. aceast perturbare a for ei vitale ducând la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. Pentru a se produce o modificare în frecven a de vibra ie a for ei vitale.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). For a vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. Fiind un sistem atât de complex. pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . Conceptul de frecven a vibra iei este în eles imediat dac ne gândim la notele muzicale. cum ar fi principiile rezonan ei. Hahneman men ioneaz c atunci când o persoan se îmboln ve te. Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii. Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment. trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului. fie mental (tulburu ri de memorie. fie mental. Stimulul poate fi un oc emo ional. Pân la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile.7- . Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât for a con inut în und este mai mare. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic. i totodat s fie dep it o anumit ³amplitudine prag´. Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut în und . având o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan . . adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare. Este ca o cetate asediat care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. reînt rii i interferen ei. o depresie. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . concentrare). armoniei. Considerând for a vital a organismului uman în termeni de vibra ii electroinamice. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor câmpurilor. pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe.3. aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. aceast for vital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv. De exemplu. Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional. primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic. fie emo ional (o fobie. o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . amplitudinea în unit i de for Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare. Asemenea influen e benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie d ar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii. Peste acest prag care este strict individual. va prefera în m sura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înn scut ) s manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. Îns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. În paragraful 11 din Organon. Un efect similar de coborâre a frecven ei vibratorii îl poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). sau pacien ii cu psihoze nu fac grip decât foarte rar. fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai pu in posi bil s fac o boal acut . va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. Deci.

indiferent de ce natur ar fi ele. cu încercarea ei de echilibrare. ³chiar ast zi dac se poate´). . pute i înv a ceva din modul în care acesta stabile te programarea (de ex. anumi i pacien i vor o programare urgent . Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul. Ca urmare.Homeopatul trebuie s aiba o minte ³f r prejudec i´ In acest fel. Despre pacient Uneori.O atitudine de ³în elegere a problemelor pacientului´. Schmidt De asemenea. Cooperarea se face în homeopatie prin în elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta în direc ia echilibr rii agersiunii. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. n 2. P. estetic) poate avea acela i efect. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) .8- . Ileana RINDASU ± note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: ³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´ S. în acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie. medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1. adic are aceea i frecven vibratorie. cooperearea cu for a vital .Dr.Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. il va în curaja pe acesta s vorbesc liber. . ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios. va duce implicit la înt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii. * * * * * * * Dr..

Sunt afec iuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC) n 4. Ne permite s în elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru. Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul. Exist tulbur ri digestive? 9 . de asemenea. n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre modalit i (de când.Tyler Kent. V. Are probleme cu scaunul? . Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan. pozi ia. cum se ridic de pe scaun. ce o agraveaz . fara a fi intrerupt deloc. anumi i pacien i vor intra înaintea Dvs. la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt. Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. sau s punem întreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. care este cauza. divor at? Locuie te singur sau împreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important . ce nu prefer ? 8 . cum se plimb . Lista de intrebari n 1. cum merge i cum este îmbr cat. Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul îl dore te sau pentru care are aversiune? 7 . Este setos? Ce prefer s bea. Close si chiar de catre celebrul J. în sufragerie. incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE . Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex. nec s torit. Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii în minte. Ghegas Homeopatul încep tor trebuie s aib aceast schem pe birou. ce o amelioreaz ?) n n 2. n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui.Margaret Tyler.cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe. extinderea. în timpul consulta iei. Jahr. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scrâ ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 . Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit.n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul. în cabinet). s e înc lze te repede: în pat. la soare? n 5. Are un partener? Este c s torit.9- . este uneori mai u or s în elegem câteva din problemele pacien ilor.

de furtun . dupa cum urmeaza: . dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. oferite spontan cu 3 linii. aporturi alimentare. cele de mare claritate si intensitate. Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s întreba i despre teama de în l ime. intense. CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor.htm y y y y Modalitati. Are probleme cutantate? Întreba i dac a avut e rup ii cutanate. . functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. teama de lift.3x. caracteristica individuala. care confera unui simptom. sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii. Mental-emo ional: Ce gânde te pacientul despre caracterul s u? Este închis sau deschis? Îi place s stea singur sau nu? Plânge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i în ce grad (cere i exemple). Vithoulkas) n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului.10- . pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere. de boli. teama de întuneric.teleianuhomeopat. de ritm. miscare. oferite de asemenea spontan (dupa G. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. ALTERNANTE. Cum este energia sexual ? n 13.cu o linie.17 decembrie 2006) http://www. cele clare. Este milos? n 15. transpira ie.pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. * * * * * * CONVOCAREA II-a (16 .ro/Curs_02. n 14. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice. fizice. aplicatii locale. pozitie. Cum este energia general ? Se simte obosit sau în form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul. ambianta.n n n 10 . banal prin el insusi. cu cuvintele lui La analiza cazului. concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor Dr Doina Pavlovschi ± note de curs MODALITATI. dar si la consultatiile ulterioare. alternante. La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . cele de cea mai mare claritate si intensitate. agravari si ameliorari. de moarte. probleme cu unghiile i p rul? 11 . fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. de animale (de care). dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii.

11- . kali br. Calc..c. sulph. Rhod. Nux m. puls. alum. Natr.fl.t. phos. sars.(uscat).ph. agar. bry.. ant. hep. lach.. Puls.. colch... Rhus tox..sat. bell.. kali bi. Frig : Acon. Rhod. gels. Caust. Psor.. formica r.c.. Rhod. Ars.. Sil.t. .. sec... All.. lues.. puls.. puls. (cald dupa frig). Spig. sil. Calc. Dulc.ph. petr.(umed)... ruta. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon..c. Anotimp Primavara : ant. psor. Ran. Camph. Nux m..sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant. ran... thuya Lumina lunii : Antim. Calc. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. sep.... Luna in crestere : arn..cr. m.. form.c. Iod.. Ant.c..ph.(umiditate). Iod. coff. Nux v.c. sulph...Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat. Sep.b. carb.(umiditate)... (umiditate). Merc.s kali c. Natr. Psor. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. mang.. Magn....c. ip.... led.. sep...(frig umed). Rhus tox. Dulc.. lues.. Vreme Schimbare : Bry..sil. crot. iod.m.Gels. Natr...mur. mez. Nux v.. Dulc. Phos.. spongia Temperatura Cald : ant. nux v. Hep.natr.. Puls.. Dulc. Rhus tox. con.. Glon..(furtuna). croc.(umed). Gels.(umiditate).s.mang.s..m. hydroph... mang. nitri ac. Rumex. sil. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. Rhod. bar. nux v... Rhod. Lach... calc. croc....... sep.Th. Apropierea furtunii : agar.. bar. Hep s.(umed).s... alum. Caust . Sil.(uscat).(umed).. Cham... natr... Luna noua : alum.. Rece : Acon.fl...Carbo v. brom.. colch.(umed) Zapada : Calc. Sulph.. Aran. In timpul furtunii : natr. lil..t..phos. ammon.. Natr. Natr. Natr... (caderea zapezii)....c.b. melilot. Calc. (uscat).. Lach.......s. calc..r. Kali c.c... sep. sulph Luna in descrestere : dulc. Mag......c. sec.. Merc.(umed).. carbo veg.. Lues. natr.(umeda).(umiditate).(umed). (ploaie).c. Apis. dros....c. Aur.c.. calc.(umiditate). thuya Uscaciune : alum..er.u..phos.. Phos. Rhus tox. Calda : Aloe (umeda).. (cald umed).(umed).. Rhod. sil... magn. bov. clem.. Luna plina : Calc.phos... bell. lept.... natr.. merc. gnaph. phyt. Nux m. calc... caps..cr. urt.. Lach.

Cic. Spig.. Nux v.. Oua : ferr.. Condimente : Nux v.. lil..ac. Psor... Coloc. gels. glon. canth.. natr..ac. Tact : Soc : Bell.. apis. dulc. Stram. Calc.12- ....h. Natr. Tar...... Auz : Zgomot : asar.. Lyc. Alimente : Ars.ac. Presiune : apis.. China. Hep. Lyc. Colch.. Opium. sil. Gels. Petr... Singuratatea : Ign. Flori : graph. hyosc... Helon.m.alb.... Toamna : China. Furie : Bry.. arn... med.. Gels. lyc. Bry.. Ther.... oxl.s.. natr. phos.ac. croton t. Conditii senzoriale Miros .. bor.. Veratr... nux v.. arg. Stram. kali bi.. ham. Natr. nux v.. Varza : Bry.. Petr.. Calc. Obiecte stralucitoare : bell.Vara : cina.t. Sulph... bell... Phos.. gels. Euph. Kali bi. thuya Gandind la raul sau : bar. Natr. glon. Anac.. coff.s. china.. cycl.. Staph.. lach.or.. kali bi. Puls. Ign.. Puls. cham...c... Coff. ther....m. Col... natr. Fructe : Ars.. kali ph.n.. sep... Alimente si bauturi Unt : carbo v..s. Cocc.... Legume : bry. Ign.c. sabad. ipeca... calc. ipeca.. sulph. Vaz : Lumina : Bell...t..... merc. tub. Cham. Nux v... hydroph. Stram.c... Strada : chenop. kali m.. Ver. sil. Sab.. Emotie : acon. Nux v. gels. Nux v. Ther.. merc. Hep. cupr.. hyosc. hep. tarax.. Lach. Nux v.. Nux v.. lues..n. colch.. China.alb Grasimi : Carbo v. Intuneric : ars. Rhus tox. arg.... Mirosuri violente : Bell. ign.. Bell. sep. bry.. Staph. hydroph. Efort mintal : Agar. Ign. Ign.phos... kali c. Tutun : bell. lil. Nitri ac.. phos. Phos. Contact : acon.ac. Conditii psihologice Necaz : Ign.. Stram. spig.. Consolare : hell. Ox.c. Frica : Acon.m. dig. Lyc. Staph.. Muzica : Graph.m. Hydroph.m...... Apa : cant... spig.. spig... Puls.. ..c.c. Nux v. Iarna : aur...

cant h. Alcool : Ars... Nux v. Cham.... Merc.. plumb. ver. Phos. puls. brom.c. caust. lyc... cann. ars. nux v.. Ora 10 : Natr.m.v.. Dulciuri : Arg.... Ora 5 : Aloe... Nux v..i. coff.ac. calc. Dupa amiaza : bell. Bauturi calde : bry. lyc. mez. Lyc. iod. sep. pod. nitri ac. Sel. sil.t. spongia Bauturi acide : Ant. fluoric ac.. fluoric ac. lil. sang.c.. . puls. rum...m. China.. lyc..t.. sep.c. merc.. sel. Sep..13- ...m.... puls... Fluoric ac..c.. merc.. naja.. Lues... cycl.Patiserii : Carbo v..m. zinc. dulc. ant... lyc.c.t. canth.. sel. Ars. Ora 4-6 : Ferrum m. apoc. sulph... hyosc...i.... carbo v. chel. tub..c.. cham.. Ars.. kali m........ carbo v.s.. puls. Noaptea : acon.. hell.ac. dulc. thuya Seara : acon.ph. Sulphur. hyosc.. bry..... cocc.b. Lach. Puls. puls.. Ora 7 : pod.p... stan.. Ceai : Ab... China.. rum. Cafea : cann. Ora 8 : eup... phos. Puls. phos. lues. ant. ver.. sab. sab. cham. Puls. Calc. Ora 4 : Thuya. op . Sulph.. lach.. Ora 6 : rhus tox. spongia Ora 1-3 : Ars.. Nux v. nitri ac. ox.. Thuya Vin : Ant. Bere : Kali bi. kali bi.. Dupa somn : apis.. Nux v. magn. Cartofi : Alum. colch... coff.. cycl.... hep. Lapte : Aethusa.m Ora 11 : Ign.. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon... Ora 2-4 : Kali c.... Natr.n. Bauturi reci : Ars. colch. . carb.. Ran. sulph.. Ora 3 : ammon...c..a... hell. Lach. sep.. ferr... cocc. phos.... Ign... kali c..a.. zinc.n. arn. ferr.t.. china. Aur. op. Sel.. rhus tox. Sulph. Lach.

. kalmia. con..m.fl... diosc...c... phys. Card. kali c.. Puls.. Lil. Nux v. Glon. Act sexual : Agar.. natr. con. Culcat : Ars. China.. Lyc. calc. tar. dig. sel. lach. plat. Menstra : Inainte : con.... magn..Ora 17-21 : hell. Led.. con. Generalitati Inghitind : bell. calc. carb. tab.cr.. Aplecandu-se : ammon. nux. Coborand : Borax. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum. Sulph... caust..ac.. Spig.cr.s. mang. berb.. lyc. Petr. phyt... hydroph. Magn. Spig. calc. ver..c.. Cocc.. kreos... plat. Sab..s.. Kreos.. coff.... kali c.. In timpul : Act. Urcand scarile : cact. ferr..c..h.c. puls. Sulphur Dupa ce mananca : aloe..n. gels... Culcat pe partea stanga : bar...s...... glon. sel.14- .t... Sulph.v. grin. cycl. Ferr. puls. coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot..... Phos.. thuya In repaos : arn.. bell.. rum. Band : canth. Kreos.ph. Ars.... Kali phos... kali c. Rhus tox. hyosc. bry.. rhod. Rhus tox. calc. eup. sep..c.. lach... berb. samb. Nux v. berb. stan. Sulphur In miscare : Aesc.. naja. diosc.. merc. sil... Bry. alum.rac. calad.. Puls. Merc. spongia. Culcat pe partea dreapta : arg. Ant.. Puls.m.c. sulph.. Lach. phos. glon. Phos......... stannum Ridicandu-se : Aconitum..... Moschus...ac..n.. hep. cactus. coloc.. Magn. Intorcandu-se in pat : con.. arg.... Kreos. La dentitie : Aeth..m. plumb. merc. cocc. Cham ...... Mang. Baie rece : Ant. Bry. magn. Pod.a. Culcat pe partea dureroasa : acon.....phos. phyt. Aloe. stan... cycl.. rhus tox. calc. gnaph.... Nux v.. hep... phos. Ortostatism : aesc. glon.. Bell...c. naja. dig.. sulph.. stan. Hyosc. colch. cean.m. Spalandu-se : ammon. sang. spig. Cocc. cedr. Lyc.. Narcotice : cham..... Kali c. cycl....... natr.b...m... Mergand cu masina : arg. bapt... ran.. ammon. Nux v. .c. ant. natr.n. Ars. nux v. Graph.. apoc. samb.. sep.m. Bell. thuya Vorbind : Arg..ph.m. sulph.. Culcat cu capul jos : Ars. cocc... rhus tox...c.. borax. Sep. natr.c.s... ip.

. aran. crotal.ac. bor.... nitri ac. Spig. lil. Stanga : arg.... lob. Periodicitate La aceeasi ora : aran..s. lac c.. Graph. cham. ascl.. Hep...a.. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis.... Dela stanga la dreapta : Lach... Nux m.... Merc. gels... natr.. Merc.a. bry. Natr.. sang. Merc. cedr. Berb... Mag... Lyc. stram. Transpiratie : Bell. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar. lyc. sulph. Pall.. Asterias.. staph...c. cedr. nux v. sab.... Tutun : ascl.. brom..... Cean. bor. Cedron Zilnic : Natr m... ars. cocc.. vib.. ferr.. Caust..s.ph. cic.. Ars. ther. Chel.. bell.t. Sulph. Puls.ph. Lach... AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom.... nux v. caust.. ver. China.... op. podo... Sang...h. Psor.. equis. Thuya. lept.. stroph.. ox.. Zincum Dupa : Bor.. med.p... phos. tarent. Calc.d. Iris v.. vib. Phyt. Sulph.... Rhus tox. cham.. sep.. Ign. sil.. La 2 zile : alum. Dulc. Lach. Thuya Varsaturi : aethusa. kreos..c. merc.s. calc..ph. ver.s. biiod. mang...q.plat.protoiod.. Dela dreapta la stanga : Lyc.15- . hep. ant..t.. Nux v... par...c.n. Anual : ars... La 3 saptamani : Magnesia carb. tril. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria. sulphur Temperatura . Phyt..ac.. Ars. spongia Uscaciune : amm.. Vaccinare : Silcea. calc. naja. Kali c. dulc..d.. Nux v.

....ph. con... bell.. ver. Ptel..t. cham.....c. calc. china. col.... Sil.. rum. Psor... stan..c.m. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep.. Schimbarea pozitiei : Ars.... Natr. Hep..a..m.. Camphora. n ux v.. Iod. Led. ver Frig : all.ph. Pozitie si miscare Asezat : ant. fluoric ac. In masina : brom. Kali c. Kali c. Bry.c..sars. Diosc.... Bry. Mang.r.m.. Dulc..t. card. rhus. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell. Collins. form..h.m. Chim. sang. Ars.... Trill. Culcat pe partea dureroasa : amm.... Colch. Mag. Col. natr. phos .. calc.. calc. chion... lyc.. cocc. sang.c. glon. Sulph. phos.fl.. col.. aloe.. Cham. amm. sep. op. coff..h.16- .. Culcat pe burta : amm. hyosc. Kali c.. colch. Caust.tox. plumb. ran.. graph. ran.. rheum. . merc. Natr...c.. Rhus tox.. bor.. Indoit : china. natr....r... Pod. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. bell.. anac. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent. con. Puls.ph. ign. samb.... gels..c. euphr. lil. Vaz : Lumina : stram.t... samb.c. phos... Mag.Bry... Rhus tox.. Pod.. Med. bism. for. mag. bov... Tar. pic..b. Intuneric : Bell... Apis. arn.ac... Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars..... stan. Culcat pe partea stanga : lil. card.. Phos. Gels.. Presiune : Arg. Rhus tox. Thuya In miscare : abrot.. natr.p.. Aplecat inainte : ascl..s. ign. Sepia. lept.. cycl. calc.. spig. In repaos : acon..ph.. phos. eq uis. Ferr. nux v.c.m. mag... Sec....m...c.s...... kali c. sep. dulc. Col.n.. Culcat : acon.s..fl.Cald : act... Plumb.. con.. Tact : La frictie : canth. rum.... mur.r.. rhod..c.. natr.or. Ortostatism : ars... iris v. ruta. Bry. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.b. Nux v.. mag.. plat.. phyt. natr. Gnaph..t. diosc... lith.. chel.. Luesinum Dimineata : collinsonia .ac.c. form. natr...r.

calc.n.... Chel.ac.a. sab.. Ledum. Aplicatii calde : Ars.cr. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s. uran.... Kali c.. Lyc...Seara : anac. merc. cact. calc. Psor. Ign. Causticum. alum. natr.. cham. sep. Lach. kali br.fl.r. Magn. Distractie : calc... all...c. Zincum Eructatie : ant.. gels. ALTERNANTE MORBIDE .17- ... sep. Mancand : act.h. Lycopodium. natr.v. Phos.. Alimente si bauturi Acide : ptelea.c. caps. Stram.or.. Carbo v.. ant. In timpul menstrei : Lachesis....... sulph. Glon... Petr.. Sang. Glon.ac. rhus tox.. tar .d. clem. Zincum Transpiratie : acon..m... sanguinaria Calde : alumina. sabadilla Reci : Bryonia. Ign. colch.. Puls.. Naja. lob...t.or. oxal. lith. Phos....c. Puls.cub. Evantai : arg.. Iod.....ph... spongia...ph.. Puls.. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon. dros.n.. Tar..ac. bry.. dig... Conditii psihologice Consolare : hell.c.. ferr.. kali phos. bar.s. lyc. Nux v. hep. Mictiune abundenta : Gels. lil. Phos.n. magn. bry.. O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism... rhus tox.t. Anac.. cic.. sepia Aplicatii reci : Apis. iod. Arg... Lyc. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis. bor.. kali c. Pall..m. Apis. Ignatia.... Helonias.. Tab. natr. ver.... canth. moschus. nux v.ph. lachesis Fumand : aran. carbo v.c..... fluo. Carbo v.

un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. pentru ele trebuie gasit remediul simil imum´. ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz.La acestea B. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient.rac.Astm si eruptii : Caladium. Astm si guta : Lycopodium. proeminente. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie.. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb.. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act. Graph. Croc. care nu sunt alese aleatoriu. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum.. senzatie si modalitati. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent. Lil. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. adauga simptomele concomitente. Sunt simptomele particulare. Dupa B. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. sunt baza prescriptiei homeopatice. pot lua forma celorlalte trei elemente. Hyosc. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie. . Herpes si diaree : Rhus tox.18- .. care. Rhus tox. primele legate direct de acuze. de altfel. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. printre care ³Therapeutic Pocket Book´ ..t. care exista sau se petrec impreuna. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor.

vreme umeda. Ioan Teleianu . Bry. Sil. Pacientul a primit Sulphur 1M . De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in în afec iunile acute inflamatorii.. îngrijor ri fulminante. noaptea. Sep. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica. o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte. care fac ca pacientul s intre extrem de u or în panic din orice. Aconitum este. având câteva caract eristici..c. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. cel care vindeca. nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut în forma lor pregnant destul de . un cutremur. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J.) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice.. i anume: un debut brusc.& Wilson A. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga.note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon. Hahnemann : ³de acum. vorbit. Caust. pe fond anxios. Rhus tox. Kali c. noaptea si ameliorat de frictie locala. sau. Spig. simptomele concomitente avand mare rol in decizie. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant ... de diversele întâmpl ri. violent. o boal . cauzate de expunerea la intemperii. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed.. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. Calc. un spasm cam la 5 minute interval. o spaim .. Nux v. Nitri ac. Introduction by Roberts H. secretie otica.. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma.. impresionant. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii´. o panic nemiloas care îi face via a nefericit .). stresant i implicit mai anxiogen . transpiratie in partea superioara a corpului. care înglobeaz variate frici i temeri. vreme umeda. respectiv la aer rece i uscat. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. în formele cronice. de relat ri pr p stioase i închipuiri sau griji. etc. BIBLIOGRAFIE Allen T.Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom. Boenninghausen¶s Therapeutic Book. adica factorul de diferentiere. emotie. vorbit. emotie. un oc. maxilar superior. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. nereg sind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp. obraji. Staph.. Paris ================================= Dr. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. etc. Puls.19- . Phos. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros. Merc. adesea declan ate sau puse în leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga..F. în st rile acute. bufeu de caldura la cap... cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte. lini tea i tihna pierdut .China... zgomotos i cu mare agita ie. în func ie de manifest rile sale clinice dominante. B. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid. în fapt.. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. Este agravat de atingere. amplificate i între inute apoi de stresul cotidian. Sulphur.

p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional. ap rând îndeosebi dup intemperii.frici diverse.frica de întuneric i de fantome. colici.frica de a traversa strada. poate apare i la femei în timpul travaliului. devenind sperioase i agitate. pe fa a pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei. reversibile.). al turi de cel nervos. adesea devastator.frica de a fi atins. spasm cerebral. impresionant. mai ales pe aglomera ie. oc. boli eruptive febrile. dup 30-40 minute de somn. dominant . .frica de tunele. mai ales noaptea.durerile intolerabile constituie. ap rut înc de la declan area bolii.. accident. Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe. tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale. debutul suferin elor acute.20- . i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional . chinuitoare. exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora.frica de a se sufoca. . mai ales în timpul simptomelor cardiace. de regul . având îns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut. unei congestii pulmonare. cu toate acestea. localizarea sau intensitatea simptomelor. dar p strat de ani de zile latent în mintea pacientului. dar r mânând cu convingerea sa ferm . varietatea acestor frici este destul de mare. . de regul Arsenicum album. pneumonii sau pleurite.târziu. cel mai des fiind vorb a de: . pentru asocierea Aconitului cu alt remediu. intens . . pe prin plan fiind frica de moarte. este vorba de persoane extrovertite. tot cu senza ia de moarte iminent . blânde (simpatetice). . sl be te. cu alternan e.frica de avioane. aceste atacuri sunt mai grave seara. obi nuit.indiferent de felul. administrat în dilu ii foarte înalte de homeopa i cu experien . Tipologic. impresionabile. î i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare. c va muri curând. deobicei dup un cutremur.frica de lift.frica de ve ti proaste. nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal .claustrofobie (spa ii închise).orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu. agita ie anxioas i neastâmp r. nelini tit . precum i o v dit versatilitate de spirit. acesta e atât de speriat i dezn d jduit încât prezice i ora mor ii sale iminente. etc. .. . înso ite de psihismul men ionat mai sus i având variate forme de exprimare: furnic turi. spre miezul nop ii. cistite. al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului. cât i de adev rate atacuri de panic . dramatismul tabloului clinic. s-au rezolvat cu acest remediu. sau imediat dup ce a adormit. aprindere a fe ei i sete de aer . etc. Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta. infarct. în ep turi. ca de exemplu: . .agorafobie (spa ii deschise).frica de a sta în mul ime sau într -o camer aglomerat . amor eli. când persoana se treze te însp imântat . instalarea rapid i mai ales acuitatea. a unui sprijin medical imediat. cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat. ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas . . a unei nevralgii faciale ? frigore. iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate. robu ti i pletorici. etc. . remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at . varietatea. Ca psihism. cu dorin de companie. amigdalite. . la care sensibilitatea la boal . brusc i violent . . care terorizat de panici i frici. confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt înso ite de solicitarea insiste nt . .etc. exaltate de diferi i factori i împrejur ri emo ionale. . f r a exista dovada provoc rii unor leziuni. nu mai asimileaz . Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase. Simptome dominante: . . pentru a fi salvat . la care se adaog .frica de cutremure. apare anorexia psihic . care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului. i firesc. . în orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie. de c tre pacient. otite acute. apelând disperat la tot mai mul i medici. pe orice anotimp. artrite reumatice. care in de aceea i caracteristic . ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente.frica de moarte.teribila tensiune psihic . junghiuri. apar de -a dreptul surprinz toare. nevralgie. palpita ii puternice sau chiar violente. o asemenea fric special . . ce poate configura rapid un tablou clinic acut. infarct. uneori pentru mult vreme. acea degringolad general ce se instaleaz i st pâne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas . situa ie ce poate apare deseori în urma unui oc recent.. în epeniri. etc. Tot surprinz toare este i profunzimea efectului. Practica unor medici pledeaz . în tratarea unora din aceste forme. o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare. care se nelini tesc îns u or de necazurile celor din jur. cu episoade repetate. acea apari ie invaziv .

.co maruri. al bolilor respective. cu puls plin. f r secre ii. atunci când pacientul devine febril. destins. gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele. dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur .cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte în interior i de cap care plesne te. .gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci când pacientul a fost supraînc lzit. în defervescen spre vindecare. tot aproape brusc. tres riri în somn i insomnii agitate. . Bryonia sau Belladona . etc.ame eal când se ridic repede din pozi ia culcat.i efectul s u eroic în stadiul grav. arborele respirator. articula ii. fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului. mai ales când parturienta are senza ia sigur c va muri. apar transpira ia i secre iile.senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei. suprimarea menstrelor dup o spaim . . evitându-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile. le-a f cut în vis. vise anxioase.faringit sau amigdalit . De notat: . nas.mâini calde. marele merit al Aconitului va r mâne acela c . . respectiv dup expunere la vânt rece i uscat. Alte simptome: . imediat dup na tere. Senza ii deosebite. .febr inflamatorie. de debut. cu excep ia apei. totul poate intra în mod ferm.dorin de pe te. cu c ldur uscat . fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad . febra este înso it de sete intens numai pentru ap rece.la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind încetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu. sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre. cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte.congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial .impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari.aversiune pentru anghinare (artichaut). cu senza ie de c ldur sau arsur . precum i administrarea lui în alternan cu alte remedii.21- . precedat de frigurozitate. în bolile acute. în momentul când. . . .de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma i dup apari ia erup iilor. deci. . ochi. par amare).Hering) . îndeosebi dup o fric . de la: (Acon.reten ie de urin la nou-n scu i i la mame. . fiind indicate în continuare. etc. ADDENDA STUPEFACTIE. . foarte ro ii.angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stâng. delir nocturn. arc voltaic. . ap rut brusc i violent. dup expun ere la intemperii. organe uro-genitale.crup laringian cu tuse seac i sufocant . continuarea tratamentului.abdomen cald. Teething child. faringe. . excre ii sau colec ii lichidiene. dur i destins. intestine.orbire brusc dup spaim sau oc.tahicardie cu anxietate. . atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor.are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut.totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c . . . spaim sau o scen impresionant . pielea arzând a corpului neiradiind c ldura în jur .. cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci.de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur . cu acesta din urm .agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat . laringe. înso it de palpita ii violente.extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil.fa a ro ie cu piele uscat . . aflat sub tratament. .1) || Turns suddenly red and falls unconscious. în evolu ia tabloului clinic febril.. observându -se i o exacerbare a simptomelor mentale în aceste condi ii. .(C. cu senza ie de arsur . urechi. de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor). . .amenoree la tinerele fete pletorice. sunt preponderent uscate. cel mai adesea..cefalee frontal cu senza ia de cap greu.travaliu dificil la na tere. . consolideaz i des vâr e te rezultatele terapeutice de început ale Aconitului. f cându. .intoxicatie: fum de tutun. .particularit i: . ca o betie.

Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate. de constitu ie limfatic . cu piele delicat . Thuja. Nux moschata. ro ea . Alte remedii sensibile. Al i autori g sesc c pacientul este în general robust. etc.Dr. Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele. Ioan Teleianu . Agravare: umiditate. care r cesc u or. în special pielea fin .note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc. eroziuni i diverse erup ii ± agravate de contactul cu apa rece. din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum. Modalit i: Lateralitate : stânga. schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed). confirmat de numeroase observa ii de toxicologie. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci. dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a în ap de care are nevoie. . sub ire. cu zile calde i nop i reci i umede. frigul umed. etc. partea dorsal a mâinilor. Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii). solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. Causticum. mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil . Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl. Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire. axilelor. Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam . Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere. determinând celebrele acuze dureroase de tip reumatismal. timpul ploios. Rhododendron. respectiv la finele verii. Rhus toxicodendron. Sursa Planta-arbust ÄDulce-amar ´. prin macerare în alcool de 90 grade. ca i esutul fibro -muscular. Zârn . pliurile articula iilor. pe care apar irita ii. sunt puternic interesate.) Solanum dulcamara Fam. încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc de Dulcamara. umede) este foarte evident. Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie. Calcarea carb onica. Natrum sulfuricum. mai ales. Sistemul limfatic. Solanaceae Denumire popular : L snicior. putând apare secre ii abundente i resping toare. Aranea diadema. Parenchimul renal. tr ie te pe marginile apelor. Nux moschata.22- . toamna. Rhus toxicodendron. specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed. de pe fa .

Timp f r modific ri brusce. înso ite de st ri de lâncezeal . Simptome mentale Agita ie mental . influen ate de vremea rece i umed . în timpul vorbirii. dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla. senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri. Irita ie conjunctival . sângerând cu u urin . Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene). Ameliorare : Pe timp uscat. Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat în timpul zilei i insomnie i somn agitat.23- . cu lipsa poftei de munc Nelini te în leg tur cu familia. i impulsie la mânie (furie). Mi care. agravat sau între inut de vreme rece i umed . repaos. ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului. . Ochi Ame eli (vertij) diminea a la sculare. Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental .- Seara. E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate. cu dificultarea de a g si cuvântul potrivit. Mare ner bdare. pruriginoase. Dureri de cap surde. Catar al urechii medii. Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat . care se irit i inflameaz u or. cu vise înfrico etoare. cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia. i ceafa. Rheum. conjunctivit . Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului. În timpul întrevederii cu medicul discu ia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. Ochii sunt extrem de sensibili la lumin . Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale. presive spre exterior. putând duce la c derea p rului. Lycopodium). Cina. Pupile alternativ dilatate i contractate. c ldura patului. Dominator în familie i preocupat de problemele familiei.

Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor. la acest remediu. cu nevoia de a înghi i sau de a scuipa.sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii. ce survin vara. g lbui. ap rute dup expunerea la frig umed. Urineaz imediat la frig. agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa . cu o erup ie sau cu dureri reumatismale . Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed. Saliva este vâscoas de vremea umed . borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor. . a unui episod diareic. Diarei mucoase. Irita ie cutanat perineal . Gura Hipersaliva ie. c ldur i Acuze gastrice severe. cu mic iuni dureroase. care se întind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus). Veruci pla i i netezi. mai ales dup contactul cu frigul. scurte i pu in abundente. Foame. Menstre întârziate. dup ploi sau nop i r coroase . cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local . Dureri gastrice constrictive i colici. Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed.24- . cu repulsie alimentar i satietate brusc . Durerile sunt înso ite de gaze. i vomismente mucoase.. dup r celi locale. Catar vezical. remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurial . cu depozit gros i purulent. pic tur cu pic tur . raclând gâtul. i urât mirositoare. Este celebr alternan a. cu ro ea i secre ii abundente. Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci. cu scaune verzi sau g lbui. Este posibil i usc ciunea mucoasei bucale. cu sete mare. pe fa . Impetigo cu cruste groase. Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina. putrid . Abdomen i scaun Colici abdominale înso ite de senza ia de t ieturi ± ce survin dup expunerea la frig umed.

Mezereum. Lycopodium. în zona renal . Placarde eruptive. (Graphites. Cuprum. Spate i extremit i Rigiditate (în epenire) i redoare a cefei. mai degrab musculare. p r ile genitale. Antidotare cu: Camphora. ca i când a stat indelungat în pozi ie fix . Complementar pentru Baryta carbonica. cu dorin a de a respira aer cald. obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zona dureroas . în membre. dup ploaie. Sepia. m ri i de volum. Dureri surde.Hepar sulfur. Ap rut în circumstan ele remediului. Rhus toxicodendron. mâini. Remediul urmeaz bine dup : Calcarea. dup expunerea la frigul umed. Mercurius. ameliorate de mi care. cu scuame umede. Lachnantes. agravate sau între inute de frigul umed. Rhus toxicodendron. etc. axilar i i inghinali. dup expunerea la frigul umed. cu senza ia astup rii narinelor. aplecat. torticolis (Calcarea carbonica. Calcarea carbonica. Durere constrictiv epigastric . Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn . etc. înso ite de senza ia de frig. Bronchii i pl mâni Durere toracic presiv . continui. Bryonia. agravate de apa rece i de atingere. Piele alergii i afec iuni herpetice. în timpul tusei. Rhus toxicodendron). Ipeca. i delicat . Coriz uscat .Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece. Dureri reumatismale. umerilor. survenind sau agravându-se de timpul friguros i umed. cu prelingeri. Dureri de spate. dup grataj. Lachesis. sau trac ionante. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor. extrem de sâcâitoare. Adesea pot fi atin i ganglionii gâtului. Erup ii umede pe fa . accentuat de frigul umed. ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. în special pe partea stâng . ap rute în locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig. dup frig umed. care are afec iuni glandulare similare. seara înaun te de miezul nop ii i în repaos. Belladonna. . decât articulare. dup frigul umed sau ploios. Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid.25- . Croton tiglium. Nux vomica.

60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut. 30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice i diareic . prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate.Se înrude te cu Natrum sulfuricum.26- . 24. 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile . 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R. 10. ================================ Dr. precum i cu Thuja pentru R. Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8. 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic.

27- . mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice .China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copaïva Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glonoïnum Graphites Guaïacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum 40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut.

Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA 24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut. Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile .Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n. Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium. Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore. 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut.) Nitricum acidum.28- . 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut.

Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex.ro/Curs_03. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Dr Doina Pavlovschi . formata din anumite caractere morfologice. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. endo sau exogene.Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. psihice si tendinte morbide. este ansamblul cauzelor declansante si favorizante . Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. tendintele fiziologice si comportamentul psihic.Tabelul de mai sus este orientativ. Etiologia. impreuna cu boala. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. rationamentele sunt incorecte´. ) evolueaza dupa varsta. Cand denumirile sunt incorecte.29- . ereditara. omul sanatos în om bolnav. Constitutia este fixa.3x. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Omul bolnav este definit prin constitutie. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. temperament si miasma . . constitutii.htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. cauzalitatea homeopatica.teleianuhomeopat. CONSTITUTII. Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www. care transforma.

Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. se poate. pe stadii evolutive. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. mesomorf somatoton. de unde stadiile evolutive. in sensul ca. Morfotipologie homeopata Nebel. meso. apa. sub influenta mediului. echilibrat.30- . iso si discrinic. bilios si atra biliar sau nervos. elvetian si Leon Vannier. reflectate n policrestele Calcarea carbonica. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. phosphoric si fluoric. la un mod de reactie specific al unui organism.Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. Deci interes diagnostic. foc si aer cu cele 4 stari : uscat. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. sanguin. umed. . muscular si cerebral. iar la dreapta tipul phosphoric. Kretschmer. dreapta. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. tuberculinism si luetism. talie normoligna. francez. atitudine armonioasa. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. duce la infiltrare. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice. greutate mijlocie. leptosom schizotim si atletic ixotimic. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic . La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. ento si ectoblastic. El spunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´. la stanga se gaseste tipul carbonic. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. dar secundara. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. hidropexie. psihiatru. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. reprezentate prin carbonic. sulphurica si phosphorica. ca predispozitie. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. a patologiei. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Constitutia fluorica este considerata autonoma. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. ÄCu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana. » (Dr. pe langa un fond de caractere comu ne. ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. di gestiv. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · armonios.

hipotiroidie de fond si hipogenitalism. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari. talonat. cadentat. articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. ligamente si articulatii hipotone la copil. fata sferica. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. genunchi Ap. Ap. spirit intreprinzator. obtuz. gesturi controlate. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. patrate. armonioase. dar cu carii de colet. maini scurte. boli de nutritie ± diabet. muschi. moi. rigiditate scleroasa la adult. greutate marita. lent. Friguros care se teme de caldura. abdomen important.31- . ligament dens si solid. cot. sacadat. sobru. albi sau alb -galbui. genunchi Ap. rationala. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. Tipul decompensat este incapatanat. mucoase . neuroartritism. actiuni gandite si precise Ap. patrati.hemoroizi. obezitate. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. actiuni bine gandite. dinamism si optimism moderat de ratiune. atitudine hipotona în copilarie. locomotor : · segmente mijlocii. artroze. arcade eliptice si largi. guta. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. · bolta palatina rotunjita. picioare scurte. eczeme. Examene complementare Poate usoara poliglobulie. lunara sau în para. segmente scur te. alergie. mers regulat. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. aspect trapu.· · · mers regulat. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. cu Äself control´ si incredere în sine. sau generalizate : HTA. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga. mai ales solara. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna. rotunjita. scurta. rigida la adult. dezvoltat în largime. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. radacini puternice. · muschi. · radacini mijlocii si paralele. greoi. bolta palatina rotunjita. seroase ± reactii artritice. obiectiv. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele ± furuncule. · ligament alveolo -dentar solid. regulate. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate . late. rare carii. carnoase. iritabil si exploziv. · arcade circulare. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. constient de responsabilitatile sale. ligamente. patrat sau sferic. buco-dentar : dinti albi. hiperhipofizie moderata. solizi. divergente. dar cu judecata.

dar nu suporta aerul inchis. ordine. cu prezenta de ptoze viscerale. Este econom. Examene complementare Uree sanguina crescuta. tendinta la slabire. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. palavragiu. artroze precoce. dar aplecata în repaus. un realizator metodic cu rationament de bun simt. seroaselor. suicid. mai mult intuitiv decat rational. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. rapid si usor. Tuberculoza excavata pulmonara. cu mici deviatii. Tendinta la slabire. meningee. Artrite. hipertiroidie. tendinta la demineralizare celulara. sentimental si superficial.32- . genunchi . perseverent. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata. fosfor. segmen te lungi si subtiri. Examene complementare Anemie. muschi. mers suplu si gratios. Doreste liniste. Carbonic : tbc fibroasa. magneziu. frunte inalta. Distrat. nu are rabdare. superficial si meschin. hipotiroidie si depresie sexuala. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. Decalcifiere osoasa. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina. diminuarea metabolismului bazal. organelor nobile. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata. dar cu realizari capricioase. expansive. incapatanat. maini lungi. sensibilitate la frig. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. gesturi suple. renala.Domina pasivitatea si economia. dreptunghiulari. suple. Are oroare de ordine si disciplina. Tipul inferior este infatuat. demineralizare ± calciu. Ap. vii. osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate. hipercortici sm la stres. boem. inalt. tendinta la exalt are si deprimare rapida. Boli inflamatorii ale mucoaselor. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. pace. hipercolesterolemie. elegante. vorbeste putin. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. adus de spate. greutate mica. Tipul superior poate fi artist genial. rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. limfocitoza. chiar cu apetit exagerat. uree si colesterol scazute. Nu rezista la efort. atitudine supla. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. doar ce stie. bazin basculat inainte. locomotor : craniu dolicocefalic. . bolta pa latina alungita. buco-dentar : dinti galbeni. cade in depresie. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. indiferent afectiv. in cursul unei perioade de exaltare. (Sulphuric : tbc cutanat. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. mai mult visator decat realizator. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus. exteriorizari zgomotoase Ap. scleroza renala. Tipul decompensat este lenes. eleganta. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare.

. inutile. . m. s. Natr. . Ammon. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici. m. .se recomanda sporturile. policarii. elastopatie. mur. talie mai mult mica. disgratios. . malformatii osoase de toate felurile. Kali m. moi. irational. Indecis. Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc.se combate plethora si supraincarcarea . dislocata si instabila. Carbo v. Carbo anim. . Sulph. . Kali s. hipotonus muscular. Natr. degete efilate. .va evita sedentaritatea si aerul inchis . Kali c. maini flexibile. ph. entorse. aspect batranicios. ph. . incalecati sau cu spatii libere.CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil. ligament gros si lax. s. Magn. stangace. gesturi dezordonate. . induratie. Nu are continuitate în actiuni. m. Phosphoric : Calc. hiperlaxitate. instabilitate. . fl. Ap. ac. asimetrica.33- . arcade variabile. Tipul superior este intuitiv. Hepar s. . platfus. hiperlaxitate articulara. . ac. Natr. Bar. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. ph. fara a invata. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica. unghii mici. genunchi. Magn. ac. asimetrie. . s. Ammon. . CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. ocluzie foarte defectoasa. slab : Calc. . . depravat. Natr. Magn. precipita scleroza carbonicului. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului.va evita excesele alimentare repetate . hiperlaxitate ligamentara. vicios. locomotor : asimetric. actioneaza fara multa gandire. . . capricios. c. Mentalitate Instabilitate si paradox. competitiile. chiar violente. scleroza. dar îi anima ritmul de viata. . Mur. retrognatie inferioara. Baryta c. actiuni variabile si paradoxale. ph. dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. Phosphorus Fluoric : Calc. Magn. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. fl. transpiratia . asimileaza repede. Natr. c. prea suple. . Phos. agraveaza decompensarea sulphuricului. c. triunghiulare sau trapezice. bolta palati na foarte ogivala. . greutate variabila. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. atitudine dezechilibrata. imprevizibile Ap. mers neregulat. Kali ph. imprevizibile. în miscare continua. Ammon. . . personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. Fluoric acid. s. radacini conice sau convergente. agitat. . . dezordonat. cu nevoia de schimbare. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . c.

munte. cu masura . bogata in materiale azotate si minerale . . . Kali c. responsabilitatea Carbonic .mare sau munte de mica altitudine . Baryta c.alimentatie variata. siste mul adeno-limfoid.necesita climat sedativ. Puls . Ferrum si altele . iar endocrin timusul.se evita eforturile mari. evitarea competitiilor. Arnica. tiroida. c.profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie.sporturi neviolente. s. Natr. restrictie de sare. si altele Sanguin : Sulphur.educatie : trebuie avut tot timpul sub control . insuficienta hepatica . fara expunere la soare . nu mare .se evita sedentaritatea. climat uscat si cald .profesiuni care sa nu necesite eforturi. necesita repaos si calm . obezitatea. Sil.34- . Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. Aurum. . fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . scleroza .activitate in aer liber. Kali bich. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc.educatia : mai mult trebuie franat . grasimi .alimentatie hipotoxica.profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul. Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. . tact in educatia sexuala .se combate instabilitatea . Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. Graph. . fara competitie si transpiratie . . masaj . picante. iar endocrin glandele genitale. activitati artistice Fluoric . animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive.se combate limfatismul.se combate hipersensibilitatea.educatie : incurajat. demineralizarea.. .profesiuni subalterne.alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase. calmat.sporturi neviolente.

mur. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari. mai ales pe organele genitale.tendinta la neoformatii . Rhus tox. putand fi sau nu asociate cu gonoree. .tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. Alum. atasate unei patologii predominante.psihic lentoare cu tendinta depresiva . Caracteristici : . de euforie si anxietate . la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. si altele Nervos : Natr. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. Caracteristici dupa Hahnemann : .alternanta de stari stenice si astenice. la staza. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora. verucos.Bilios : Lyc. incetinire a eliminarilor centrifuge. . si altele.diaree. .hipersensibilitate hidrometrica . Arg. Nux v. scabia.retentie hidrolipopexica . eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : . etc.catabolism incetinit. Conium. pusee hemoroidare . SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. menstra. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana.la inceput boala generala si interna . sicoza si luetismul. etc. descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul. . . deplasari pe alte organe. Clinic : . infectiile cronice virale. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare. Caust. . nitr.35- . Sepia. .aparitie secundara de semne cutanate. C hina. transpiratie. Bry. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. rac.tulburari eliminatorii genito-urinare . . Act. ereditare sau/si castigate si altele. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice. Nitri ac. Iod. care tratate duc la metastaze morbide.tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie.tulburari alergice respiratorii . .

alcoolismul cronic. unghii subtiri. polipi. pete albe pe unghii. mai ales colibacili. disritmic vegetativ.labilitate neuro-senzoriala si emotionala . ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica.morfologic asimetrie . dedublate.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare .neoformatii : veruci. par rar .formare de leziuni ulcero-necrotice . cu disparitia lunulei. piele lucioasa si grasa. fibroame. buze groase.insuficienta hepatica congenitala. adenoame. striate. Etiologie : gonococia. cianoza periferica procese inflamatoare. discrinic variabilitatea simptomelor ± alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica. fr agil . carii dentare .incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. etc .hiperlaxitate ligamentara . condiloame.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : .tulburari ale fanerelor : unghii casante. mai ales cea recidivanta vaccinari repetate..hiperalgii ± dureri liniare nocturne . facies Äbouffi´. apoi ulcerative. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice.anomalii dentare .infiltrare hidrica si adipoasa : palid.scleroza arterio-venoasa. bacili tifici si paratifici politoxicoza ± toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : . infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara . Caracteristici : .piele uscata si crapata.mod reactional fiziopatologic centripet .mana sicotica (Michaud) : unghii casante. ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM . par rarefiat. acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire. congestii hepato -biliare .36- . deformate. seroterapie poliinfectii.

-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale ± oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!´ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´ Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

Purpura. exertion after Skin: eruptions. AVC. Nastere. Luxatii. Rhus-tox. injury to eye. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. diarrhoea. etc . bere ) Av. Psoriazis. agr. Nose: epistaxis. pentru carne si lapte.. after operation for.. Traumatisme craniene. Indicatii clinice: Abcese. boils. from . washing face from Face : heat. answering when Remedii complementare. alcool ( whisky. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare.dupa somn Ameliorari culcat. after Bladder: calculi.concussions. senzatia de batut. small Sleep: falling asleep. bauturi reci. Aconit.frigul umed . Dupa interventii chirurgicale. Sul-ac. after Hearing: Impaired. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. Extractii dentare. putride capul fierbinte. injuries. Vision: Loss of vision. exertion from. Comotie. fumat. Contuzii.41- . cold limbs Rectum . noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo . Concussion of brain. cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru. retantion of urine. from .

agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. Foarte utila in leziuni si traumatisme. era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv. In antichitate.Cazuri 1. In folclorul englezesc. alcaloi zi.42- . Compozitia chimica include grasimi. mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale. 3. trist. Graveolimina. in medicina greaca si romana. Skimianina). cu frica de moarte. 2. Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica. mai ales ale tesutului conjunctiv. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii. fiind numita uneori si planta gratiei( divine). nemultumit de el insusi si de ceilalti. in Hamlet. RUTA GRAVEOLENS ( Vârnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica. florile sale galbene au 4. senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.5 petale. Stare mentala : Pacient melancolic. in afectiuni reumatice. mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda . uleiuri. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. modalitati Oboseste usor. iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. tendoanelor si periostului Contuzii si entorse. flavonoide. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. simbolizeaza regretele si cainta. certaret Alteori.

dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. de vreme rece si umeda. agr. mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. o o Constipatie. prolapsus. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare. redoarea cefei.intepeneala agravata dimineata. urmata de cefalee. Leziuni ale periostului. cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum. de ex. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori. Ioan) . dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului. Pojarni . sewing while.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. amel. Lombalgii. Fibrozite. Iarba Sf. Sciatica. Prolaps rectal. Suprasolicitarea vederii. exertion of vision from Gastro-intestinal . ± Rhus-tox . pain. Leziuni tendinoase. Bursite. leziuni tendinoase. cu ingrosare. stool before) Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic. Indicatii clinice Artrite. Atacuri de panica. se agraveaza. Cefalee. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. reading while.- effort fizic in repaos ( Rhus-tox. Suprasolicitari musculare. de miscare.43- .

Aspecte generale: Leziuni. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Antibacterian. luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri.44- . cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. numeroase. florile galbene.ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex.Plant erbacee peren . Simptomul cheie : durerile ascutite. . Rhus-tox.daisy ) Se aseamana mult cu Arnica.. Arnica. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. Ruta. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. desi e mai putin folosit. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) . cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i. antiviral Antiinflamator Hepatoprotector REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. P scu e. ± nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. sfasieri de tesuturi. contuzii. engl. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor. limba. nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma. prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. cazaturi. insuportabile ca niste ³ impuscaturi´.

se poate folosi in aolicatii externe.fantoma ). ca si Hypericum. cu 5-10 flori terminale. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. Simptome locale . precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii.oase´ ( bone-setter ). avand corola tubuloasa rosie-violacee.45- . atat pentru dureri cat si pt. cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena. Allium cepa. rupti de spate la lasarea serii. Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru.Aspecte generale Luxatii. alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. In fitoterapie. entorse . Staphysagria. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. englez ii numindu-l si ³ repara.

modific ri de culoare care persist mult timp Ø Entorse. agg. FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM. nu se amelioreaz : · · · · Ø Bellis p. Ruta.. Calc-phos. neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica. Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor ± entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica . TRAUMATISME INCHISE ± CONTUZII.01. ENTORSE. de repaus) Ruta sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica. Silvia Nedelcu ± note de curs (27.2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. luxa ii Arnica.Ochi Contuzii ale globului ocular. Calc-c. Silicea.. Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors . Calc-fl. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1.tegument rece .46- . Dac în 24-48 h. Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. LUXATII.

arn.47- .. carc.. stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor. sul-ac. c derea p rului: Hyper. Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:. greutate a pleoapelor . Gelsemium: dureri occipitale. mioz . Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1. CIC.. . hyper.. rhus-t..op. Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante) Cicuta virosa ± convulsii.. fruntea încruntat încre it . în com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie. Calc-c Ferr Hypericum. pierderea vederii sau a auzului : arn.. Nat -s . la nivelul globului ocular: Symphytum. rhus-t. cu oligo /anurie. Nat-s .rhus-t.. stupoare .. î i rostogole te capul pe pern . Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica. Cic... amnezie: am-c. convulsii: ARN . puls. cic. merc. sulph. hell. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale mâinilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum. 2. hyper. Nat -s.. ARN... cic..art-v. Hyper. mi c ri masticatorii.. midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat . midriaz . con.. 3. cu anurie: Arn. ruta..- Symphytum Ruta Calc-p. depresie: arn.

height.offensive . with BLADDER . i poate vindeca pl gi deja infectate .DELUSIONS . (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max.amel. operations after URETHRA .în poten e înalte. hyper. de asemeni.ABSCESS .481/1 4/1 .Mammae . t iere CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local.threatening.INJURIES to air passages CHEST . sfâ iere. lumin .LOCHIA .INJURIES . Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme închise: 2.. after ± Scalp HEARING ..amel.horripilation. after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA .. amel. cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum. HEARING . seara.falling . de c ldur .HEARTBURN .chill. from a HEAD . of HEAD .MENSES . cancer mamar: arn.IMPAIRED . 5 remedii/ rubric ) MIND .IMPAIRED .leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflama ii oculare i nazale. in old cicatrices .copious . are. prevenind infec ia.delivery..INJURIES of the head.. cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa). edem testicular dup lovituri: ARN .tearing . Con. efect hemostatic i antialgic.INJURY..FRACTURES .delivery. strabism: Cicuta.Skull.abortion or parturition.IMPAIRED . HEARING . after instrumental FEMALE GENITALIA/SEX .PAIN . de aer rece. amenoree: Colocynthis. ham. calen. ag.Uterus ± Cervix FEMALE GENITALIA/SEX . Puls avort: Arn. Rus-t.riding in a carriage . Puls. menstrua ie: CROCUS. a. Calendula Posttraumatic: cataract : Tellurium . Con. TRAUMATISME DESCHISE ± pl gi: Prin zgâriere. NOSE ± LACERATION MOUTH . ruta. after ..distance . cinnm.noises ..CONDYLOMATA . during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX . Bell-p.amel.Tongue ± laceration STOMACH .

Prin în epare: LEDUM ± pl gi în epate. ameliorate de aplica ii calde. Agen i traumatizan i termici 1. Urtica. violente. de aplica ii reci. Aconitum. în ep tur de albin : Apis. Bell. de aplica ii reci. dureri foarte intense.CANCER . prurit.eating.. o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital.open fractures EXTREMITIES . se pot administra i intern : Ledum ± edem rece .. Hypericum sau Calendula. b.HEAT . Echi.a Urtica urens: eritem.. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac. HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos. edem. mez. Cantharis ± vezicule cu durere intens arz toare i prurit.CHEST . Led. Vip. spinal EXTREMITIES . arz toare ( senza ie ca ³de c rbuni încin i´). cu margini regulate.. iradiant al durerilor. Urt. durere amel. de aplica ii reci. în ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie... amel. dureri foarte intense. from BACK .49-     prurit .Mammae . inclusiv în pl gile penetrante la nivel cerebral. after 4/1 3/1 1/1 1/1 STAPHYSAGRIA ± ca i Arnica. Deger turi: AGAR(dureri în ep toare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv . dureri în ep toare Cantharis: flictene. curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate . . cum este i cazul pl gilor operatorii. Arsuri: · u oare. Led. Arsenicum album: leziuni închise la culoare tent negricioas (flictene.. Cedr.. un policrest important ± este remediul de elec ie în tratamentul pl gilor t iate. LACH. / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM în ep tur de viespe: Arn..grd I ±II : local Urtica. amel... ulcera ii. de aplica ii reci.. LACH. reci ca ghea a). 2. amel. profilaxia tetanosului tetanigene.Calend. Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it. în fracturile cominutive cu lezarea nervilor . · grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica. phos. durere arz toare ustur toare . Euph. B.Foot . X-ray . PETR. Camph... Hypericum. în orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc.contusion. culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i.. Carb-ac. gangren ). ocular. NIT-AC. Opium . Caust Arsuri de iradiere: calc-f. Apis ± inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem. Calendula i intern Urtica sau Cantharis. colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci . rad-br. care controleaz foarte bine durerea. infectate.WOUNDS.FRACTURES .. PULS. LED. arz toare( senza ie ca ³de ap clocotit ´). ).. sau. Mu c turile de erpi: Apis. escare. Ars. în cazul unei reac ii exagerate. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum. Arn...

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum ±carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : ³ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. ´ Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificând pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfâr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

¡

¡

sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul ³animalcule´-lor dar în acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, în Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluzând i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pân la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult înainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i în în elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. În fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul s u echivalent alopatic care nu în elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. În prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfâr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup în Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia câtorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi în eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact. În Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), Ø Ø cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se întrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m în mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat , în cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Ø Ø Ø Ø Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Atât cât permite constitu ia fizic : Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. Ø i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ø Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Ø Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Ø Ø Ø Psora resimte ca dureri: mânc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gâdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , în ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ø Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i în special agravate noaptea. Scurgerile: Ø Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Ø Ø Ø

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Ø Pielea la Psora est uscat , aspr , neîngrijit , cea mai mic plag infectându-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sângereaz cu u urin , producând multe

Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Ø Pielea la Luez prezint pete ro ii închise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . În ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or în urma efortului mental. 1. 2. În cursul bolilor, are f ric de moarte, gânde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot atât de importante´. ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i înc p ânat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´

ÄMentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, î i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu u urin în minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gândit; - 53-

reflectând starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. ne îndep rt m de Organon. Plecând de la cele 3 miasme fundamentale. particularit ile de apari ie. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in în cadrul Ätotalit ii simptomelor´. dispari ie.´ F r îndoial . CARACTERISTICI: Ø Ø · alternan a simptomelor între ele. Al i autori contemporani. în analiza cazului. care pot schimba spectrul simptomelor atât de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. 10. Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". Acestea din urm se refer la miasmele cronice.9.Note de curs: 27 . Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´. Sigur. Pseudo-psora denumit mai târziu "Miasma tuberculinic " . cum este leucoreea. etc. se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. Ioan Teleianu . Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor.28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este în m sur s ne indice cel pu in modalitatea de începere cât mai corect a tratamentului homeopatic. periodicitatea episoadelor morbide. repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul. felul cum pacientul simte suferin ele sale. în func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia. Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice. Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. imediat ce ne îndep rt m de aceasta. c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a.ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz . Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cuno tin de cauz . Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult. Sankaran. el vrea deasemenea s ucid . În Organon. precizând c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. ca de ex. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic. etc. iar cunoa terea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice. dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalit ile patologiei secolelor. În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmboln v irii. Totodat . s distrug pe al ii. legate de tipul simptomelor. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat . proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindec toare. gonoreea. Ca i în cazul mentalului Sifilitic. . Din cele de mai sus în elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i bineîn eles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase. cel pu in la începutul practicii homeopatiei.54- . ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr. analizând istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav. Totu i expresia: Ä totalitatea simptomelor´. te incit s dai aten ie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. universalitatea lor). boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului.

psoricul nu se vait . dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . net. Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex. psihismul este pu in exteriorizat (mânie violent ). tendin la supraînc rcare metabolic : gut . respectiv : SULPHUR i PSORINUM.· · · Ø Ø Ø · · · · respiratorie. · Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice.55- . REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: . Pacient care î i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia: · În primul rând sub forma afec iunilor cutanate (furunculi. etc. tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor . digestiv . cea carbonic . pneumopatiile zise virale .o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâr itul acestuia. · În al 2 -lea rând sub forma de afec iuni acute. hemoroizi. . de diferite localiz ri. abcese. pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. migrene. genital tropism cutanat frecvent. diabet gras.sau cel pu in prurit i transpira ii .alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii. patologie predominant pe tubul digestiv . cu febr mare ± urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare sânge Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual . . Constitu ia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm . el suport durerea fara s se plâng . la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal. piodermite. psoricul nu se opre te de la mâncare când este bolnav. pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . Ø Ø Ø Ø sensibilitate redus la durere. eczeme. cruste de lapte . ulcer gastric.

ca un fel de isoterapic.Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale. de dispnee de efort. în continuare. mai întâi arteriale. cu varice. care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. insecte. etc. Al ii surprind prin modific ri de caracter. care solicit Calcarea carbonica. b. ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile. arsuri gastrice. antibioticele. pentru acuze aparent neînsemnate : astenie. alergie cutanat (urticarie. iritabilitate. în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i în timp.56- . psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirine le. REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric. criz vezicular . fie evolu ii decompensate. apoi venoase. compensate. mai mult sau mai pu in fericite. edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fân. Pacient. se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . care se laud c nu tia ce este boala. hemoroizi. reumatism ± dar care persist . st ri de nelini te. cu: litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei. dureri articulare i anorexie ± neobi nuite la psoric ± semn de decompensare grav . diabet. Se pot observa fie evolu ii favorabile. etc. vaccin ri. gut .vertij. mici crize de palpita ii. litiaze veziculare ± martor al colmat rii emonctoriilor digestive . cu hipertensiune. scleroze de tot felul cu pierdere de memorie. astm) alergie digestiv (migren . astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constitu ional : . la reten ii toxinice i perturb ri metabolice. semne de decompensare i organicitate. mult vreme f r acuze patologice. insuficien renal . Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene. anxietate.în aceia i categorie. care ajunge la consulta ie dup vârsta de 50 ani. adesea euforici. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur între remediile anti-psorice cele mai r spândite. uneori chiar la acela i remediu. cortizonicele . La acesti pacien i. intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii. Se ajunge. triste e.

cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. în special în cazul Sulphurului.o o o o o o o o o o o o o o o seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier. au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii. inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat în raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor. asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant. ------------------------------------------------ . în anumite dilu ii. alergii : articula ii : mu chi. Acest efect apare. folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant. Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele. fa de remediile antipsorice. folosind unele remedii care au un impact favorabil.57- . de bun seam .

de i dorea s fie versat în literatura modern . De i e l ud ros i plin de sine. de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi.MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri. Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate. Chiar i acum. deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succes i al ii nu. control i responsabilitate. p rul unsuros i nepiept nat. dac un membru al familiei întârzie. tipul de intelectual rece. etc.tipul de ³idealist practic´. despre o carte nou . Îi place s conduc din pozi ii de autoritat e. nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . Oamenii depind de el. Are o înf i are robust sau chiar corpolent . încât fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil . Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decât s ac ioneze practic. amân îndeplinirea sarcinilor. Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic . pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident. dominatoare. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. Este un gânditor adev rat. c ma a descheiat . De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa. Poate avea perioade de posomorâre. de afaceri. sau speriat s nu se întâmple ceva r u familiei sale. cânt rind îndelung probleme intelectuale adânci. într-un mod deta at. Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat . 2). în fa a vie ii. prietenos. o constitu ie fizic foarte solid .Note de curs 27 . profund. cu vrafuri de c r i i de hârtii i vase murdare peste tot. Mai exist un tip de femeie Sulphur care. Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s îl fac celebru. fermec tor. de i pare plin de încredere în sine. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu . etc. în trecut era chiar i mai evident . vioaie.58- . în mare m sur . condescendent .tipul filozofic. Exist dou mari tipuri de personalitate. Poate fi generos. Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni. oarecum inocent. nelini te i depresie. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu. etc. Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit. preocupat numai de realiz rile sale. de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifest ri. deta at. Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui. ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul. Arogan : . îns cu simptome opuse. astfel încât devine plin de sine. se gânde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfâr it. Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie.. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însu i. pare totu i împr tiat i dezorganizat . Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i. încât nu e resping toare. caracteristice remediului: 1). i intelectual . Femeia Sulphur tipic are o fire masculin . vrea s simt c e aprobat i pre uit. de asemenea poate fi îngrijorat. deoarece. pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele p tate cu mâncare. Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. ea este mai interesat de probleme materiale. mototolit sau cu nasturii încheia i gre it. în leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. în mod ira ional. Încrederea în sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. Este foarte competent . fanfaronada lui este atât de naiv .28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur. înainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Este un om ambi ios. mai degrab decât de pacienta îns i: familia va spune c ea este înc p ânat i irascibil . prietenii). dar cu leg turi umane superficiale (cu familia. în general legat de s n tate sau de familie. Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. îi place s fie mereu ocupat . spunând c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist . în ciuda igienei moderne. are o mi nte ascu it . este plin de via i de entuziasm. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Ioan Teleianu . adoptând o atitudine cinic . de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate. Pacientul z bove te. cu acelea descrise mai sus în cazul b rba ilor. deoarece spectrul remediului este atât de vast. cu preocup ri intelectuale. Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur. practice. care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . Inteligen a sa tinde s -l îndep rteze de ceilal i.

Arogan a adul ilor se observ i la copii. la copil. acnee. nelini te în leg tur cu s n tatea. · pacientul colecteaz lucruri. claustrofobie. devin b t u i sau copii cu probleme de comportament. team s nu fie respins d e oameni. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese. g l gios. fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme. nest pânit. de boli. Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel decât ca ni te adul i. l ud ros. Dac au o fire dezechilibrat . de e ec. ei sunt foarte populari în coal .) i traiectul digestiv (diaree. team când vede pe al ii la în l ime. nu îi pas cum arat (gr. ulcer. s teoretizeze. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i.2). de i unii pacien i prezint simptomul neîncrederii în sine i au nevoie de sprijin. o sensibilitate visceral pentru mirosuri. ambi ios.2). de cancer. prietenos. înc p ânat. c îl fac s par bogat. extrovertire la copii autoritari. considerând c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme. dezordonat (gr. Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur. plini de curiozitate. are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. î i impune constrângeri.3). în timp ce adul ii continu conversa ia.3). cert re i. Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mânie dac al ii devin centrul preocup rilor. St ri mentale: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · plin de sine. (gr. team de în l imi.59- . Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti. Dac au o fire echilibrat . (gr. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. greoaie i sunt b t io i. lipsa încrederii în sine. murdar (gr. neglijent. îi e team de accidente.2. mai ales dac ace tia nu îl g sesc pe el fascinant. team de boli. etc.3). dezgust. gr. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic . . aversiune de a se sp la (gr. critic. obiecte sau chiar oameni. intelectual. cusurgiu. eczem . face parad privind calit ile sale.Egotismul este o alt caracteristic a remediului.). are nevoie s fie l udat. cu preocupare pentru mecanic . metodic. hemoroizi. Ao o constitu ie fizic robust . nelini te în leg tur cu familia i copiii. El are mult încredere în sine i îi consider pe ceilal i plictico i. sprijinit. devenind lideri. î i mu c unghiile. adversar inascut a tot ce este rafinat: lene. îi place s filozofeze. extrovertit.3). team de infec ii. psoriazis. cu o voin puternic i extroverti i. etc.

mai ales la urechea stâng . nepiept nat. aversiune fa de (sau agravare dup ) baie. seboree a pielii capului. agravare în zilele noroase. foame. pletoric. otit . p r unsuros. ameliorare când st întins în pat. le in). scurgeri.. înf i are: 1) corp sub ire. acnee pe nas. .· · · impulsuri de a face r u familiei. bufeuri de c ldur la menopauz . plâns la menopauz . supt. otoree. de i unii pacien i sunt friguro i. când soarele de abia se z re te printre nori. agravare general la sfâr itul s pt mânii. erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului.. etc. cefalee cu senza ia de cordon strâns în jurul capului. 2) robust. buze ro ii. infec ii dentare recurente. ameliorat de comprese reci. sfrijit. cefalee sau arsur în vertex. pacientul repet întrebarea înainte de a r spunde. cefalee. agravat de mirosuri. dureri cu senza ia de arsur . secre ii. uneori încovoiat. acnee rozacee. agravare general iarna. la marginea p rului. transpira ie cu miros fetid. diaree. transpira ie excesiv . m trea . Stare generala: c lduros (cu sânge cald). la sprâncene. fa a rumen . agravare când st în picioare (dureri lombare. uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor. agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor. rumen la fa . Cap cefalee în week-end. în week-end. neîngrijit. cefalee mai sever iarna. agravare la c ldur . care îl însp imânt . agravare general i local din pricina c ldurii patului. scaun. agravare la ora 11h.60- .

gr simi. usturimi i irita ie la merginile pleoapelor. polipi nazali. sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia . · dore te: dulciuri. blefarit . rareori dulciuri. ro ea . etc. Ochi: · · · · · · Nas: · · · · · mare sensibilitate la mirosuri. prurit sau senza ia de arsuri în rect agravate la c ldur . scaun cu miros extrem de puternic. ameliorate la frig. . senza ie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. m sline. dovlecei.. irit . retinit .61dispepsii (arsuri în stomac. deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. hemoroizi. nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l s u propriu).). carne. Stomac: · · · apetit nes ios. îi place s m nânce. pe te. mâncare cu gust picant (ardei iute. mere. de defeca ie. diaree dup ce bea bere. scurgeri cronice. ficat. hemoragie retinian . boala fânului. . alcool (mai ales bere sau whisky). eliminare de gaze cu miros puternic. sprâncene groase. indigestie în timpul menstrua iei. · · Rect: · · · · · · · · diaree sau scaun moale în fiecare diminea . ciocolat . terci. nevoie subit . înghe at . mai ales g lbenu de ou moale. puternic .. stufoase. ulcer peptic. purulente din nas. mai ales din pricina abuzurilor aliment are). toat familia tie când a evacuat. . dore te dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre. · aversiune: ou . mâncare acr . sinuzit . gastrite. conjunctivit cu senza ie de nisip în ochi. uneori pacientul are mai multe scaune în fieca re diminea .buze rumene. condimente.

urin cu miros puternic. bron it . usc iv. activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil . . pneumonie. impoten sau absen a erec iei. hipertrofie de prostat . secre ii. Torace: · · · · · · · · astm. la plici. fimoz . Uro-genital: · · · · · · · · · · · · · · erup ii în jurul organelor genitale. apnee în somn. boli cardiace în stadiu avansat. respira ie mai dificil seara. arsuri uretrale sau prostatice. herpes. transpira ie cu miros puternic în zona inghinal . mai sever când pacientul r ce te. apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici. sau în somn. prurit vaginal. tuberculoz .· · fistul rectal . enurezis. palpita ii. scurgeri uretrale. prostatit .62- . leucoree galben cu miros puternic. pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare. emfizem. la tipul de pacien i intelectual. balanit . tuse. mai sever noaptea în pat. mai severe noaptea în pat. Cardiac: · · · dureri precordiale (angin pectoral ). prelingeri ale rectului foarte iritante.

sau când se apleac . v rsat de vânt. erizipel. celulit .63- . nu poate sta drept ( eap n). panari iu paraunghial. seboree. Piele: · · · · · · · · · prurit agravat de c ldur . herpes. abcese. artrit agravat de înc lzire exagerat . · · · râde în somn (Lyc. dureri de spate. în pat. de obicei recuren i. urticarie provocat de stejarul otr vitor. când e în picioare. noaptea . impetigo. artrit reumatismal . mai ales dormind pe spate. varice. micoze rotunde. acnee pe spate. erup ii cu scurgeri i mânc rime insuportabil . artrit psoriazic . ameliorat de comprese reci. transpira ia picioarelor cu miros puternic. psoriazis. dureri lombare i sciatic . limfabgit . dup baie sau când poart haine de lân .Spate: · · · · · sl biciune a spatelui. mai ales pe antebra e. unghiile îngro ate i distorsionate. pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului. · c ldur la picioare. pacientul î i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat. mai ales unghiile picioarelor. se treze te brusc cu senza ia de sufocare. furunculi durero i. prefer s doarm pe stânga. Extremit i: · · · · · · · dureri în um rul stâng. . apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii. eczem . gut . scabie. doarme bine 3 sau 4 ore. mai severe când pacientul st în picioare mult timp. Somn: · insomnie. apnee în somn.). co maruri.

... dore te gr simi i condimente. lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée. de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées.. diaree. MERCURIUS l´est pour la syphilis. Ulcer peptic. Amigdalit . agravare la c ldur . autour du coeur. Colit . Astm. dore te dulciuri. et THUYA pour la sycose. on peut à grand peine le réveiller. C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué. . Ciroz . M trea . Otit medie. Bry. iritabil. en particulier dans les poumons. Nux-v. Plat. Remedii complementare: Ars. Prurit anal.. Conjunctivit . ADDENDA SULFUR. Lombalgii. Cefalee. Micoze rotunde (Tinea). mais quand c est dans le dos ou dans l estomac. La rougeole. pneumonie. amigdalit .· celulit . >>>> ciclul: Sulph.. Abces. Malignitate. C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond. cefalee. Mais c est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie. réclame très souvent SULFUR. Veut reprendre son sommeil. mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. et les travailleurs de la pierre. Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine. team de în l ime. p rul devine unsuros i se lipe te de cap.. neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald . --> Calc.. Anxietate. Psor. Constipa ie. Impetigo. et il a besoin de dormir tard dans la matinée. Psoriazis. Alte remedii: Psor. N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés. Fisur recto-anal . Blefarit . Lyc.: Ambi ios. Aloe. boli de piele. Gels. Puls.Pojar (Apis. ner bd tor. Reflux esofagian. poart haine vechi i nu î i schimb hainele timp de zile întregi.:C lduros (cu sânge cald). Rinit . Med. extrovertit. probleme gastro-intestinale. Art rit reumatismal . Boli ale esutului conjunctiv.R celi. picioare fierbin i. Fistul rectal . Inflama ii intestinale. Acnee. . Polipi nazali. Demen . --> Lyc. Graph. --> Sulph. Pneumonie. dore te dulciuri. deregl ri gastro-intestinale.). Rhus -t. Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine. grip . Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur. Irit . ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues. Faringit . Aritmie. Migren . Hipertensiune. Depresie. Ce que SULFUR est pour la psore.: C lduros (cu sânge cald). Bursit . est un remède dangereux à donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale. Alcoolism.. care trebuie s înceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: . Insuficien cardiac congestiv . Acon. Bell. Hernie hiatal . Angin pectoral . Sinuzit . il ne faut pas le prescrire à très hautes dilutions. Arg-n. Gut . Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid". en fait. même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes. dezgust..64- ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . Eczem .. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric .. Diaree. Diabet. plin de sine. Mez. transpir mult. Scleroz multipl . Euphr. Ant -c. Artrit . Scleroz amiotrofic lateral . Compara ii: Nux-v. Bron it .. Indica ii clinice: Abces rectal. Hemoroizi.. Hepatit .. Sciatic . comme SILICEA. il n´est pas indiqué. Bufeuri de menopauz . Puls.. et si on le donne. Alergie. Seboree. Prostatit ... Puls. demandent surtout CALCAREA et SILICEA. team de în l ime. bron it . Sindromul oboselii cronice. cela ressemble davantage à SULFUR. cela rappelle davantage PHOSPHORUS. et lorsqu il est bien rendormi. Herpes.

28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente erup ii supresate). acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. 2. palizi. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze. Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie în bolile cronice. 4. à ACONIT et EUPHRASIA. ARSENICUM est le type de malade raffiné.) Istoric: Este un nosod. . SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. 3. cu aspect boln vicios. care dureaz de ani de zile. Emo ii . et ces deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre. lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe. Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas.C´est un grand remède de la rougeole. Copii delica i.65- . Psorinum e util atat în manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este împins în profunzime. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin. Il restera assis à ne rien faire. en recourant.Note de curs 27 . capricio i i irascibili. Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. Persoanele nervoase. occasionnellement. 5. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi îndep rtat de sp lat. Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR. ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela. generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. Adrian Dumitrescu . Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe. miros urat.p. emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe. D. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase.v. et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui. Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. nelini tite care tresar u or.d.

Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime). singurul rem de gradul 3). REMEDIUL pe larg: Mental: . prostra ie dup boli acute. SE SIMTE UN RATAT. F r speran . epilepsie. . otoreea. r cesc u or i vindecarea treneaz mult. Are o marcat tendin c tre boli acute. cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas. . grip ) se simt foarte bine. fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 . Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS.itching of the skin from (rubrica cu 3 rem.ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS. e ec. Inainte de a avea un atac (cefalee. disloc ri. KALI-AR.Fric de cancer. datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie. urechile i intestinul. La acestea se adaug mirosul urat (putred. în « Convorbiri despre homeopatia clasic ´. Oamenii nu pot sta în aceea i camer cu pacientul Psorinum.FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. disperat c nu se va face bine. fric de singur tate. 2. aparatul respirator. lovituri. CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2).Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac m nanc se amel cefaleea. angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate. spune c 3 idei de baz se reg sesc în tabloul lui Psorinum : 1.este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital ±nu reac ioneaz la remedii corect alese). erup iile). E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se îmbrac gros vara ± uneori cu p l rie sau c ciul ). foame în mijlocul nop ii.aceast fric se reg se te în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). Descurajat. CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea în ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ± rubric cu 8 remedii) . transpira ia.SE SIMTE PARASIT. . senza ia c sunt abandona i . Transpira ie urat mirositoare. partea dreapt a corpului.p r si i.66- .chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment. Despair. KALI-AR. S r cia Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind .Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari. Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupa iei Greciei de c tre germani. i extern . Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . Mind. . pesimist. luxa ii. abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acut debilitant ). ABANDONAT.

de epistaxis i de mancat. sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea. . de expunerea capului la frig. (3 remedii. curent.Moroc nos i în mare depresie. dureri precedate de tulbur ri de vedere .lack of vital heat).SENZATIE DE FRIG.Anxietate în leg tur cu s n tatea.Menopauz : Bufeuri de c ldur . sperio i. se amel la epistaxis. . . .Se simte s rac i c nu. . (Ars). întregul corp indiferent cat s -ar sp la). ip i plang toat noaptea. Descurajat. (generals.i va reveni niciodat dup e ecul în afaceri.Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung .. GENERALITATI : .Corp dureros. . de foc. . LIPSA DE VITALITATE. r ce te u or. . . secre ii. ca i cum s-ar turna ap cald pe ea.DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.Copii: cu stare de bine i juc u i ziua.ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED. . DE HOIT (scaun.Dureri ca dup o lovitur puternic înso ite de menstre supresate.SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA. transpira ie. Ganduri de sinucidere . el fiind singurul de gradul 3 . . (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). amel.heat. dureri cronice cu foame (înainte i în timpul migrenei) i vertij.Foarte friguros. . -Viseaz ho i i pericole. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE . erup ii supresate. carbn -sulph. .Fric de singur tate.Inf i are murdar .Melancolie religioas .Durere agg. face u or luxa ii i se r ne te u or. . . trebuie s si -l acopere chiar i în timpul verii.Migrene. .Depresie datorit manc rimii. CAP: .67- .Aversiune la carnea de porc.Frecvente probleme acute. . dolichos pruriens de gradul 1). i se vindec greu. .Ii lipse te c ldura vital . . iritabili i plang cio i. agg de post. .STARI DE ANGOASA agg. .înso ite de mare nelini te. NOAPTEA. . Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur).SLABICIUNE.

Cerumen ro u. GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy)..Elimin ri urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor.Coriz constant ca în febra fanului. Manc rime insuportabil . . Simte c din ii se clatin . Blefarit . GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii. Gust murdar în gur sau amar.Cruste cu secre ii în jurul urechilor.Otoree cu miros putred înso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. boln vicioas .Puroi fetid din urechi de culoare maronie. . . Vindec tendin a la a face amigdalite. cronice. . Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui. Intunecarea vederii. f r luciu. . se încurc u or. ca i cum nu s-ar fi sp lat. Ulcera ii ale limbii i gingiilor.Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare. Nas: . Infec ii recurente.Aspect murdar. urat mirositoare. puroi. . .Palid .Erup ii în conductul auditiv extern i în spatele urechilor. aspru. OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante. Fa : . .P r uscat. Pioree a gingiilor.68- .Erup ii umede. sangerare. . Simte varful limbii ca op rit (ars).Sinuzit . . URECHE : . apoi apare durerea agg de atingere. Gingiile se retrag de pe din i. .ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph). Aglutinare. mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale.Herpes de la tample peste urechi pan la obraji.

Erup ii urat mirositoare.Pierdera apetitului dup o boal . Sifilis primar. .- Amigdale foarte mari. ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice.Grea de la mi c rile f tului . . mucus aderent în gat.Manc rime. Scaun dificil de eliminat. putred. grea în sarcin neameliorat de alte remedii. . Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi. .Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune). Phos).Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. . cu sange din rect i hemoroizi arz tori. agg la lun plin . . cu sete mare. excesiv de fetid. . secre ii nedureroase. durerea iradiaz la nivelul capului.Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab. . GENITAL MASCULIN: .Aversiune pentru sex. cu dureri la înghi ire i iradiere în urechi. care pateaz lenjeria în galben. Fatul se mi c violent. GENITAL FEMININ: . Flatus cu miros de ou stricate. din uretr .69- . STOMAC: . care se r spande te în toat casa. Ca un dop în gat care împiedic expectora ia. cu aspect boln vicios i cu adenopatii. Saliva ie abundent i urat mirositoare. . erup ii urat mirositoare. Gonoree cronic . RECT: Scaune cu mucus.Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere.Vomit constant i frecvent în timpul sarcinii.INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. RINICHI: Enurezis constant. sange.SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc. Diareea sugarilor (cholera infantum). tertiar. GAT EXTERN: . fluid întunecat la culoare.

STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat.i îndrepte coloana. . SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor. Pustule lang unghiile degetelor .Durere lombar agg. DISPNEE amel. LA CALDURA. Sulphur) i noaptea. STAND ÎN SEZU T. AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR . în jurul unghiilor. . Tuse uscat . SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . . nu poate s . RESPIRATIE: TUSE. NOAPTEA. . Tuse care revine în fiecare iarn de la erup ii supresate. p duchi recurent . PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. acnee. BRONSITA.MANCARIME chiar i f r erup ie.Fierbinte. Cruste peste tot. Durere surd seara. Tresare u or.Aversiune pentru sex.Aspect murdar. scabie . . între degete. agg.Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te. SPATE: .ERUPTII de orice fel: eczem . Calc. foarte uscat sau gras . puternic cu mare sl biciune în piept. . CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. de mers i stat în picioare.. agg de baut lichide reci. de la cel mai mic efort (Tub.Transpir abundent. de aer rece. amel.Mirosul este intolerabil.70- . Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur în piept. psoriasis. LA CALDURA PATULUI. Durere în piept cu extindere la umeri. Durere ca de în ep turi la nivelul spatelui. uleioas . PIELE : .

de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. i c nd st REMEDII SIMILARE: Sulph. Cholera Infantum. Oftalmie. Dif. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. MODALITATI: . Enurezis. Graph.71- . Migrene. Clinic : Probleme ale pielii. Sciatic . Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic. Debilitate. must scratch until : Psor. Alergii. Scabie.bleeds. Con grd 3). de c ldur . De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg. INAINTE DE FURTU NI. friguros. REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph. schimb ri de vreme. Ars.prostat . amel de odihn în cas . în timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. nesp la i i cu c ciul pe cap în mijlocul verii.Hemoragii. Gon oree. CAND POSTESTE. MANCARIME. Dureri de spate. Sulph. Psor grd 2). Furuncule. . grd 2. Otoree. glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ). ARS grd 3). Aur.amel. insomnie. de stat întins în general . Calc : disperat c nu se va mai îns n to i. fetid . ECZEMA.ganglioni m ri i. (raw. Efecte post difterie. anxietate pentru viitor. team de s r cie. boli frecvente. team pentru viitor. carne de porc. Petr grd 3.must scratch until it is: Graph. Constipa ie. . Tub. i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz . cand se îmbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). Adenopatii. Sep. Graph. cand are epistaxis .Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. . ERUPTII .agg.haine de lan . . Cancer ( . c ldura patului.C. furuncule. Leucoree. plimb ri. Petr. Sulphur grd 2. . FRIG. de mi care. apetit crescut. Sifilis (inclusiv ter iar).grd 2. foarte friguros. Dispepsie. Hemoroizi. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în lini te. fric de s r cie.amel.agg. Chin-s. AER RECE. Astm.veruci.amel cand m nanc . anxietate. noaptea. Med. este foarte friguros i vrea s se îmbrace gros chiar i vara. Mez. . Disfunc ii splenice.. Impoten . Allen mai men ioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur). Thuja grd 3. Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie. (Skin itching ±scratching. . ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens. Diaree. Paduchi. Acnee. Grip . Bac. Tub. de transpira ia abundent . H.agg. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). Disfunc ii hepatice. Sil. . CURENTI DE AER. Amigdalite. Febra fanului .

Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. Domni oara C. 4. De i puternic i s n tos. alergenii nu mai au nici un efect). Graphites). Bernard H ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie înc de la na tere. uscat . dureri severe în partea dreapt a corpului. Manc rime violent .Psor.72- . ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni. Domni oara N. Durere de cap precedat de vedere înce o at (negur în spatele ochilor). mai acc. a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. 7. Tub. agravate de tuse. Psor 30CH a vindecat cazul. care disp rea în întregime vara i reap rea iarna. solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înro ite. Domnul P. a trebuit s renun e la afaceri. Phatak S.i mic oreze efortul pe cat posibil. se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat . .R. Dl C. Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase. Dl X. pe stanga. ameliorat de epistaxis. 43 de ani. cu durata de 3-4 zile.de ras i de mi care. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). atunci cand simptomele generale indic remediul. poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te în gradul 3 i la Sulph. Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu. cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. Psor 50M. în convalescen dup febr tifoid s . agg de c ldura patului i de sc rpinat. nu se poate concentra la afaceri. cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. Murphy R.-In practica lui Clarke. în varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor. datorate unei inactivit ti a rectului. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total . dar în aprilie 1834 totul era ca la început. de atunci a devenit u or fatigabil. pare confuz. Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung. 21 de ani. 2. 3. 6. CAZURI 1. Limb acoperit cu un strat alb. Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul. In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s . ** ** ** . Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. în pat. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. S-a administrat Psor. Psor (200 CH) a f cut-o 5. 50 ani se plangea doar de sl biciune. Prezint amor eal a picioarelor i bra elor. transpir la cel mai mic efort. 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul. 50M 1 doz dizolvat în ap . (Materia Medica).i redobandeasc un apetit s n tos. Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin în afaceri. Extrem lentoare a min ii (dullness). Morrison R. In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980). i-a pierdut total pofta de mancare. ( Homeopathic Remedy Guide). agg. RADAR key notes. Calc. i -a pierdut orice speran . -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat .

Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur .Note de curs 27 . Ca i cum este strâns din lateral de o menghin Durere : > asfin it. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase. ca dup grip . Sulfura de iod ± aspect macroscopic ± pulbere cristalin . Vederea . Degetele devin albe. camer înc lzit . Senza ie de c ldur arz toare intern. mucoase (secre ii abundente. Secre ii acide. Atena Ioana Antonescu . agitat. negricios. Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect).favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). « erup ie pustuloas buz superioar » « eritem al b rbiei » Acnee supurat Eczem acut . ambele calde. corespunzând miasmei tuberculinice. Tresare la trezire. Prosta ie. specific : foliculita b rbii. Nehot rât. prelungite). Agita ie noaptea. Speriat la trezire. pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente. Combina ie între Sulf i Iod Combina ie între dou remedii cu ac iune profund . prurit intens » Hipertrofie nedureroas a glandelor. sl bit. Sulfur-ul « blând ». trist. indura ie i îngro are postinflama ie.28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum ± Sul-i. zemuind . vascular (bufeuri. cu infiltrarea esuturilor. sistem ganglionar. acnee. edem. Gr bit. eczema umede. insensibile Supura ie.MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr.keynote « ro u închis. de culoare cenu iu închis. Lateral & vertigo. prurit). Incapabil de munc . < prinderea p rului.73- . înainte i în timpul menstrei. ajunare. « zemuind » . cu r ceal extern . congestie cefalic . Sl biciune. g lbui.

« glazurat ». Erup ie papular . Uscat . Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. prostat . Dorin pentru: acru. Acnee supurat . Genital B rba i: durere surd . Stricturp post-gonoree. penis. nisip maro. Rect Constipa ie refractar . Edema iate. Sete. cu jet spiralat. Gât Uvula i amigdalele m rite i ro ii. usc ciune la degluti ie. flatus. C ldur Urinar Urin purulent . C ldur în epigastru. Arsur la cap tul distal. Hipertrofie cronic a amigdalelor Mâncare. hemoroizi. dup inflama ie. Scaun galben deschis.Zigzag-uri. Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . Excoria ia n rilor.74i prurit anal. Nas Mucus verde în narine. Hidrocel la copii. agrav înainte i dup menstr . mur turi. Gol în epigastru. Anorexie. urât mirositor. acoperi i cu puf moale. . cantitativ redus . Stomac Senza ie de tremur tur în epigastru. Respira ie . Sim ul mirosului acutizat. limonad . Gur Limba îngro at . Femei menstre ± neregulate. la efort. b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere în greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunând. mic iune dureroas . Leucoree abundent . Din i Senza ie de din i moi. Miros de zmeur . Durere.

catar Tuse Spasmodic . Erup ie pruriginoas antebra e. vâscoas . îns obosesc repede . Vise : Confuze Piele Prurit ± urechi. se treze te speriat. Astm alergic cu str nuturi. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod. agrav diminea a Sput verzuie. iarna Tipologie Copii ± slabi. (Merc. Pruritul de ³b rbier´.) Torace Senza ie de constric ie. Înainte de furtun . agita i. Eczem acut . P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort. galben . Somn Somnoros ziua. pleurezie. sufocant . abundent . asociat cu dispnee. cu senza ie de arsur când st în picioare. Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea. cu pielea de culoare rosu închis. La aplecare. Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase.) Durere sfredelitoare. doarme cu gura deschis . expectora ie.. în pat.Asmatic . edem i prurit sever. chiar minim. Lichen plan. se mi c cu grab .75- . uretr Pustule ± gât. ortostatism. Noaptea. purulent . neastâmp r noaptea / (Staph). raluri. Amelioare : aer rece. Intins pe partea dreapt . Acnee. C ldur . (Kali-bi. Somn neodihnitor. nas.

. dure ± ³m t nii´.Sunt c lduro i. senza ia de c ldur intern . la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i § Agravare : c ldur Diminea a. Arsenicum tri iodatus. cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. dificil de eliminat Eczem cronic . iar mi carea (înc lze te !) îl agraveaz .76- £ . cu tendin la supura ie (pustule.c lduros. iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar . transpira iile ) Pielea sensibil . Adultul . mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. criptice. agrav. pare mereu gr bit. uscat . spre 11 am § Ameliorare : aer proasp t Expectora ie Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus. Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . Secre iile sunt acide (leucoreea. pleurezii. Rinofaringite. transpir u or. uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod). prezint facies adenoidian. frecvent laterocervicale. Picioarele ard (Sulf). asfixiant ± acumulare mucozit i vâscoase. furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple ± pneumonii. abcese. Nu suport c ldura. de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare. pruriginoas . Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). tuberculoz . vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian . Amigdale: m rite. îns în pat sunt reci (dg. otite recurente Bron it cu tuse violent . cu depozite de fibrin Transpir u or. mai ales umed . dif. îns r ce te u or Senza ie de c ldur .

Pentru a progresa ca tiin a. hipertrofie cronic . Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta. 140 din Organon. Rinit alergic . Parotid . sl biciune. Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. Grip . hipertrofie. f r a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. Natrum muriaticum. Einstein avea o ³puternic convingere privind ra ionalitatea universului´. Amigdale. usturimi. Buz superioar . Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Lichen plan.ro/Curs_04. f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat .Pulsatilla Cronic : Silicea. cu întreaga sa colec ie de boli i medicamente. tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Scalp. Îns . homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. în m sura în care ea poate fi conceput ca atare. Addenda Albert Einstein ³Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal . Este un pas esen ial. Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www. Urechi. anume c exist o structur în tablul remediilor. primitiv i încurcat ´ Remediile sunt descrise în materia medica. psora primar a lui Masi. Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas. c simptomele nu sunt întâmpl toare. Gonoree. strictur . Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!). Uretr . Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. eczem acut (cu exudat abundent) . Rinichi. senza ia vital a lui Sankaran. adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . Un nou prooving poate schimba descrierea care exist în literatur . îns nu va modifica în vreun fel remediul care r mâne neschimbat. îns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . acufene. Aviare. întregul tablou. cu atât ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee ± puncte albe). inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag.homeopatia. îngro are. Prostat .77- . Exist în comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. Nu mai vezi p durea de copaci. pruritul de ³b rbier´.htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum . dureri. (Jan Scholten. erup ii. tiin a f r epi stemologie este. cu cât reflect m mai mult. Limb . Acest proces presupu ne c exist o ordine. Acesta este cazul medicinei. anume în natur i deci i în tabloul remediilor. tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date. îns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ). Urm torul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic . Coloan vertebral .

folosind ca nozod preparatul de baz . Un alt preparat. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B.B. de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. îi stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure. pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apari ia microbului în elimin rile organice.G.. care administra acest remediu în dilu ii X.78- . preparat din exotoxina filtratului bacilar. în anul 1924. din orhita tuberculoas . Mai exist i alte surse: Spengler. El leag îns totdeauna tuberculinismul. fiind folosit rar. Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum. de i nu total. a unor simptome comune. spunea: Äacest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului. la toate cazurile de tuberculoz .M. Ca defini ie. ca miasm . fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate. descris de Calmette). un preparat extrem de bine suportat. bacilul tuberculos. sl bire i sudori nocturne. din Psora hahnemanniuan . care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. Finke i Swan au f cut în 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. îmboln vindu-se cu u urin i devenind anemici. sub ire i înalt un Tuberculinum. Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trâni.. Tuberculinum residuum (T..K.´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar ´. Kent. dup eviden ierea la microscop a bacilului.y y y y y Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea TUBERCULINISMUL Dr.. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism. Sursa nozodului Mai pe scurt.A. în prize succesive la lungi intervale. mai ales la copii i la persoanele tinere. dintr -un pl mân tuberculos. Elevul s u. Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt.M. Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri Änu -i g se ti niciodat nimic. se pare c s-a pierdut de produsul-surs . existen a cert . de fapt acel a B.C.) are reputa ia de a fi mai bine suportat. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum). editând o lucrare cu aceast denumire . Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. C. Bacillinum. etc. fiind tot timpul bolnav´. este un vaccin atenuat bilios.´ atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. a fost preparat de Heath. pentru Burnett. etc. Bacillinum testium. cum ar fi: tuse.M.. V. Ioan Teleianu . Mai mult. f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic). Marmorek. adesea spectaculoase în astfel de st ri. Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice.i pe care îi trata cu Tuberculinum.R. trebue recunoscut c în Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic. reg site la persoanele descendente. remediile neputând face blond cu ochi alba tri o Pulsatill . expectora ie.note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins . Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate. preleva i de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin . Demangeat). nervo i ± fenomene încadrate de el în categoria constitu iei Äconsumptive´ . . Leon Vannier. de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus. denumit Tuberculinum K. cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos. L.

se surmeneaz u or i devine trist.) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor. Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul cre te prea repede. · · Copilul tuberculinic. · Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid. · U urin a de a r ci la cel mai neînsemnat contact cu vremea r coroas . de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ). Ca atare. la începutul studiilor este performant dar sfâr e te mai slab. labil. se eschiveaz . Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls. indiferent. romantic. fiind fragil. slab. neputând s stea culcat pe un plan dur (Nat -m. Rino-faringite recidivante.K. mai ales la copii. disperante când apar la copiii mici. el Äarde´ intens în clipele sale de d ruire (Phos. legat de alergenii pulmonari este de esen eczem . Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat de tuberculinism: · o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului. demineralizare global . Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e. brusc. Ign. i Bacillinum. i de conforma ia strâmt a toracelui.79- .). Otite frecvente.. favorizat deform ri: scolioz . etc. · Insuficien respiratorie de diferite grade. provin din sursele urm toare: Tuberculinum. Abrotanum. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale sus inute. agitat . durerile din epifizita Scheuerman). debil. periculos. se deformeaz (ex. Tuberculinum bovinum. de i tuberculinicului îi place aerul r coros.) dar obose te.Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´. destins iar a doua zi cu febr mare. T. · Fire mobil . fatigabilitate. nu-i mai place munca. e loc i pentru simptomele altor surse. · o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic . imaginativ dar este fatigabil. Iodum. spatele s u se curbeaz u or.). de esen psoric . intens suferind. astfel seara este apiretic. stare cianotic a individului · Tuberculinicul este inteligent. . a a cum îl întâlnim la Natrium muriatic. sclipitor. o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos. · · · Tipic este caracterul paradoxal. cifoz . spre deosebire de astmul Äasociat´ cu o Astmul Äpur´. devine chiar înd r tnic. predispus la Sl bire..

f r dureri. Hipotensiune ortostatic . Ameliorat la aer r coros.). hiperexcitabil · · · Tahicardie. lapte. Înso ite de oboseal i demineralizare (China. de la bron ite recidivante. mai ales la femei. Iodum. cu caracter de suferin e cronice. cu st ri de r u.80- . cu în ep turi de origine neuro -vegetativ . sau Totale. epuizante. Apetit viu. senza ie de sfâr eal . pentru c r ce te u or. sau din contra la Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: · · În avans. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: · · Dorin de sare. de regul .). Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale. · · Recidivante. frecvente. le in. greu tratabile cu anti biotice. Algii precordiale. · · Agravat de c ldur . Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. brânz . care între in i agraveaz patologia. Phos. (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente. interminabile. Tuse frecvent . Hipersexualitate: · · Ce duce la impoten (Phos. influen ate cu u urin de alimenta ie: · · Cu evolu ie cronic .Dureri de cap frecvente: · · · Occipito-frontale. Colibaciloze. Cyclamen: detest untul) Scaune moi. diareice. Inim iritabil . Tendin hemoragic marcat Dureri articulare acute: .

Repetate: Epistaxis.. nea teptate. Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral . tenace: · · Care nu amelioreaz . Hemoptizii.) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum. Pusee febrile sau subfebrile. Iodum.) Deger turi. Amelior ri: Aer liber. membre) Congestie venoas periferic . Sput hemoptoic . St ri de dezechilibru termic. r coros. Care apare mai ales noaptea (spate). Tendin la hemoragii cu sânge ro u: · · o o o Abundente. ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos. Purpur . agravate de umiditate. cu mi care u oar . (Phos. Modalit i: · o o o o · o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace în contact cu suprafa rece..· · Cu caracter eratic. Furtun . . Transpira ie profuz . Vreme umed Crepuscul.81i rece. Ferrum phosphoricum) · · Hematurii (Formica rufa. Nat-m. · · Acrocianoz (Puls. Repaos. Calcarea phosphorica). neaerate suficient. f r cauz aparent : · · o o Febr de cre tere. Înc peri închise. . Colibacillinum).

chiar violente ± declan ate de factori diver i în fa a c rora tuberculinicul. de esen tuberculinic ).. Manifest ri schizoide sau schizofrenie. sau din contr . mai ales ale urechii interne ± legate de inflama iile reactive ale cavumului). Na t-m. Demen precoce. Mag-mur. i emo ional ale individului.. Kali -phos. neiritante. deal (în l ime mijlocie). de consisten groas . cele legate de apetit. Sepia). St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare. sensibiliz ri la polenuri. Izolare (Phos-ac. care respect tr s turile globale descrise. semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup na terea copilului.. o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic . descrise de coala francez . Se i spune c ÄSe na te tuberculinic i se moare psoric.. mucegaiuri. pneumonii. bogat în energie vital . intense. Diarei facile i cronice.otite. astm ± ca reac ie la acarieni. de ex. etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii. recidivante. · o o o o o o o Patologia nervoas . peisaj de ar . pleurozii.o Zona de munte. o Traheo-bron ite. axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos. Principalele direc ii patologice: · Patologia respiratorie ± pe prim plan: o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite. r spunde cu vigoare exagerat . g lbui (Puls. Somatiz ri diverse.. astfel: Alte patologii: · o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite.´ O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic. renumita febra de fân. bron ite.). ca bulimia sau din contra anorexia psihic . cel mai adesea. peste care apar din când în când accidente acute. etc. rino-faringite.) o · Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : . constipa ie.. cu scaune uscate (Bryonia. Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. Tot atât de esen ial este îns i faptul c eficien a remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. Ferrum) ± care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului.. Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos. Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esen ial persoanele tinere.82- .

lombalgii. acrocianoz .o o o · o o o · o o o o · o o Palpita ii. Deger turi. compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. à Phosphoric-acid.) Patologia osteo-articular : Dorsalgii. Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului. Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei. .) Fosfaturie (Phos. Alte remedii: Calcarea phosphorica. Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed. Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos. Bilios (cald .a. Tahicardii. De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. etc. pe când eczemele sunt de origine psoric . facilitând elimin rile. Sepia. mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. ameliorate culcat sau pe o suprafa dur . Reumatism articular acut. Hipotensiune ortostatic Congestie venoas .I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. à Magn-phos. Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic. Acnee. . considerat remediu constitu ional.83- . Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus. Nervos (frig i uscat): Arsenicum. remediu extrem de activ. cu VSH crescut. Patologia cutanat : Urticarii. à Amoniu-phos. Reumatisme inflamatorii. patogenezia lui reproducând simptomele esen iale ale tuberculinismului. agrava i de c ldur ): Pulsatilla. Poliartrit reumatoid . Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS. Dismenoree sau amenoree (Puls. care cel mai des sunt de origine tuberculinic .

Tussilago. Ficat: Chelidonium. Ipeca. Remedii cu tropisme mari pentru: · o o o · o o · o o · o o · o o · o o o · o o o · o Pl mâni: Drosera. Beryllium. Organe genitale: Helonias. Aletrix farinosa. Solidago. Aqua marina. Sambucus. Bryonia. Rinichi i vezic : Formica rufa. Cyclamen. Manganum. Zincum. Kalium sulfuric. Manganum Rino-faringe: Allium cepa. unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Kali -phosphoricum. Inim i artere: Crataegus: . Tiroid : Spongia. Hedera heix. Calcarea iodata Nervi: Ignatia. Stannum. Apis. Ferrum phosphoricum (anti-inflamator).La fel. Magnesia-phosphorica.84- . în cazul remediului Arsenicum album. Phosphoricum-acid. Carduus marianus.

A.85- . Bovinum Denys Marmorek TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr.K. Rhus-toxicodendron.) Tuberculinum residuum Aviaire V. Piele: Apis. Sânge: China.. Rhododendron. o dat în eles. Ferrum metallicum. Silvia Nedelcu .o o · o o · o o · o o o · o o o Convallaria. ( Vithoulkas) Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: pulmonar . Bryonia. Strophanthus. Seroase: Apis. nu poate fi confundat´. Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox. Rosa canina Echinacea Nozode · · · · · · · Tuberculinum (T.B. dar care. Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline.note de curs ³Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt.

partenerul). dorin a de a c l tori. hipersexualitate (inclusiv la copii. înghe at . lapte rece. transpira ii abundente: dup cel mai mic efort. într-o p dure de conifere (pini). noaptea . sporturi extreme. cu ferestrele deschise). î i love te capul sau î i smulge p rul. la munte.86- . amel. sau îi love te i înjur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini. -comportament compulsiv ± obsesiv -tulbur ri de memorie. distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex. locuin a. -comportament r ut cios. senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice. din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (î i schimb frecvent locul de munc . pisici. dorin sexual intens . caracter schimb tor al simptomelor ± acestea î i modific rapid caracterul. lapte rece (<). emaciere de i m nânc mult. sensibilitate la schimb rile de vreme. MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice. pentru c ³via a este prea scurt i trebuie tr it din plin´ . tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ). dulciuri. alcoolism. fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va întâmpla. substan e excitante stimulante). r ce te foarte u or (³nici nu tie cum i când´). cu un sentiment profund de neîmplinire. în aer liber (aer în mi care rapid ± ex. - tulbur ri de nutri ie. s rat. care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi. într-un autovehicul care circul cu vitez . gr sime. pisici ( au i alergie la p rul de pisic ). alergie la lapte. dulciuri. localizarea etc. nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. sau au erec ii dureroase). afec iuni alergice ± astm. Antecedente familiale : TBC. . cu senza ia c sunt prinse într -o situa ie insuportabil . Aversiuni alimentare: brânz . arunc i sparge obiecte ± de preferat pre ioase. fric de p s ri. lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil . la mare (poate fi i > la mare) > de vreme cald i uscat . < de vreme rece i umed . copilul se trânte te pe jos. nemul umite. . de aer închis. ( cu miros de oarece). înaintea furtunii.- mental ± emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe sânge lateralitate dreapt . eczem .

tuse ag. tuse cronic . sau 1 /2 s pt. gene fine. cefalee cu senza ia de presiune ca într-o band de o el. tuse sau accese de astm amel. sânii umfla i i foarte durero i preM sau în timpul menst rei. uscat . infec ii urinare. GASTROINTESTINAL apetit crescut. sau compulsiv. PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior.). sup r toare. bruxism. pentru c a fost contrazis sau refuzat. diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz . cistite recidivante. de ³vânt´ (aer liber. constipa ie diaree. Antecedente personale : CAP: î i love te capul ± într-o criz . tumori mamare benigne.) TBC. când ridic bra ele. otite. î i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( ½ stg. dismenoree. provocat de suprimarea menstrelor. URO-GENITAL hipersexualitate. î i rostogole te capul pe pern în timpul somnului. cefalee periodic alopecie. se treze te de foame. amigdalite.87- . scrâ ne te din ii în timpul somnului (1/s pt. febr tifoid . lungi erup ie dentar dificil . bron ite. chiar exagerat . enurezis nocturn.- afec iuni tiroidiene. mergând cu vitez într-un vehicul cu geamul deschis).) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc.noaptea. SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii . cistite recurente. întârziat . amenoree.

COMPARATII Calc-ph. frisoane i secre ie nazal mucopurulent .Simptome care se modific tot timpul.Transpira ii abundente. Puls.) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 în 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile.Romantism. ag. erpi sau c l torii. hipersexualitate. somn in pozi ie genupectoral .. Sulph. Phos.. sau se treze te din cauza transpira iei. de c ldur i mi care SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral . conservan i. dorin de a c l tori. 2.: nemul umire.se bronzeaz u or i r mâne p tat NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1. amel. zah r).EXTREMITATI dureri articulare ag. pozi ie în timpul somnului. dulciuri. la mare. tulbur ri de comportament etc. dorin pentru gr simi etc.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisf cut . dup ce a primit TM de Valerian ± pentru.. Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter.. de vreme umed i rece. prurit amel. de c ldur .. nevoia de excitare. Exemplificarea modalit ilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. astm br.D. Remediu similimum C. viseaz câini negri. Puls.. Carc. 5. Stann. PIELE eczeme ± chiar de la na tere.Dorin e alimentare pentru afum turi.Dorin a pentru aer curat ±liber. de vreme rece i umed . etc. c era foarte agitat .Agravat în spa ii închise. Nux-v. Phos. Ign. în special noaptea. preferin e pentru afum turi etc.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifest ri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf.: agresivitate. Din cauza crizelor biliare i a alergiei. 6. lapte. sensibil la expunerea la soare.88- . amel.: dorin a de c l torii. Med. sclere alb strii. tu e te uscat. v rs turi i diaree ± diagnosticându-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie.. lapte rece i dulciuri. citrice etc. REMEDII COMPLEMENTARE Calc.. dieta este foarte sever : orez. diverse medicamente. Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac . ( ea ar mânca de toate ± în special ciocolat .. Con. 3.. Afec iuni respiratorii recidivante. cu manifest ri mai pu in se vere). mucegai. 4. are febr . insomnie din cauza foamei . manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani. paste i carne fiart .

a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat . inclusiv în timpul somnului. Cu o lun în urm a avut infec ie urinar (E. Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime. este posibil ca remediul care a ac ionat la început s continue s par indicat.c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur. a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din nou cistit .T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit . indicat. Calcarea i Phosphorus. dar cu un grad mic de incontinen .din culturi de BK. ¹ Tarent. Nux vomica. a ac ionat din nou. Ii place mult muzica. Putem stabili. .´ (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos. i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui în mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur. Bacillinum testis ± din leziuni testiculare. s cânte i s danseze (tat l este muzicant). In cabinet nu a stat o clip : a d râmat tot ce se putea. de care beneficiaz (30CH). Tuberculinum este în continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M. de i a mai tu it din când în când.dg. A început s transpire abundent. Phosphorus . ca regul . atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou. Nu a mai r cit. nu a mai avut cistit de atunci. la fel de des precum Sepia. pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. în eleg toare. La încercarea mamei de a o potoli. dac exist elemente care s justifice Tuberculinum. CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a întrerupt temporar administrarea remediului. Edward C. f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i.dar nu pentru prescriere automat .: Tub. Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas . Nosod : M. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ e alta ´ pu in mai calm . tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria. i Tricophyton Tuberculinum avis ± tuberculin aviar ) Bibliografie: Allen H. Pulsatilla etc. practic greu de diferen iat. ci pentru studiul remediului într-o situa ie anume.Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmând dorin a pentru afum turi. Tuberculinum Marmoreck ± din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler ± din sânge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach. de asemeni.coli). s -a trântit pe jos i a început s urle într-o criz demonstrativ .C. 2. A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx.înainte sau dup Valeriana). mai scrâ ne te din ii i somnul este la fel de agitat. La fel se comport i acas i îi love te i vorbe te urât. simptomatologia ameliorându -se rapid. persist îns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. pe fondul unei modific ri de atitudine ± mai pu in dispus sa suporte. Somnul este agitat i uneori scrâ ne te din ii. Tuberculinum Denys ± din filtrat care con ine doar exotoxine. Whitmont: ³ Din experien a mea.în acest caz.89- ¤ ¤ . considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub. Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph. deci tabloul simptomatic s nu se schimbe. a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). poate s m nânce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare. dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze.) Rp. Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene. The Materia Medica of Some Important Nosodes. în medie. In alte situa ii. Tuberculinum CH 200 închide cazul. este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree. cu simptomatolgie clar . De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de pl mâni în tinere e´). atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum. ( nu manânc lucruri necomestibile ... Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz . Ii este fric de câini.

deshidratare ± ardere.m. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. diabet z.hiperhidratare ± imbibitie.. tip oxigenoid.s.mintale). Whitmont E. Introduction to the Principles of Homeopathy. tip hidrogenoid. etc ) . Synoptic Materia Medica.R. miscare. pentru viitor. cu conductibilitate termica si electrica mare. Desktop Guide of Materia Medica. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara .asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. Aprins arde in aer. demineralizare. slabiciune iritabila . Wheeler C.4. ex : Natrum sulphuricum . In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. zgomot. Vermeulen F. ex : Natrum muriaticum . poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. In organismul uman se afla in ³oceanul interior´. derivat din latinescul nitrum. preluat din grecescul nitron. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0.C. se gaseste in natura in mare si in saline. Morrison R.(N. Sankaran R The Soul of Remedies.- Clarke J. efort intelectual .la muzica (s. albicios galbene..depresie.agr. Dictionary of Practical Materia Medica. de oameni..metabolism ± deshidratare. Reactioneaza puternic cu apa. Psyche and Substance RADAR 8 GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber. mediu intern care scalda toate celulele. la randul sau cu originea in egipteanul neter.sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee .anxietate matinala si frici ( de boala. ClNa este sarea de bucatarie.patologic apar dezechilibre.90- . Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic . Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor.. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil.aparatul respirator .sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi .E.).) Simptome comune : . de la deshidratare la edeme.. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili.astenie cu iritabilitate.H. cu gust sarat si evolutie cronica .stabilitate in relatiile sociale . obezitate. Patologic tropism pentru : . denutritie (N. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : .

Cristale cubice. Bar. micropoliadenopatii cervicale (Calc.traume psihice. schimbarea vremii . individualitate. etc. isi rupe pielitele. ACTIUNE Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern.S. neiubit.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut. N. culcat. curenti de aer. dorinta de sare si sete. paine. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. comedoane.exces de alimente acide. somatizarea suferintelor psihice.troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica . limba geografica constitutionala. inteles.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. celulita coapselor. Dependent.c. Mg.c. la caldura soarelui. dar si la caldura si soare. eruptii la marginea pielei paroase. astenii periodice. la ora 10 -11. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium. singur. mucoaselor. relatii putine. Puls. mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara.91- . alergii. depresii recurente. CAUZALITATE . subponderal. excoriatii periunghiale. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na). in camera calda.agravare la frig. piele uscata. grija. interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . ³ Cine sunt eu ?´.. acnee predominant la frunte. torace ingust. sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere.N. despartire. Bar. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. nu are identitate.. neglijat.m. la consolare. scaunelor. sare de bucatarie (95% + ClK. labil afectiv .slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt.sete mare. deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme .m. Al).. Ca. longilin. dor de casa. buze cu scuame pe care le rupe. luetica sau cancerinica.). atasat.reglarea tensiunii arteriale . saline). (N. co mplexul urateniei. confuzie.). parasit.sange : anemie . Agravare : in mediu salin ( mare. relatia cu parintii in copilarie (co nditionari. uitat. nepatologica. : fragilitate psihica . la efort intelectual. dupa baie rece.phos. politicos sau iritabil cu furii.) Cuvinte folosite de pacient : identitate. agravati de mancaruri si bauturi reci .

isi reproseaza nereusitele.Adolescent cu comportament retinut. la griji.sete . agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el. preocupat de imagine foarte critic cu sine. din vointa) da importanta aparentelor.p r unsuros. dezamagiri in dragoste.sete mare de cantitati mari de apa. evita compania. hoti.periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE . se imbraca ³corect´.eruptii la marginea pielei p roase. disperare pentru viitor.slabeste mancand destul. dermita seboreica . preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii. plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. ca ii este sete SIMPTOME GENERALE . Nux v. occiput . dupa masturbare.92- . post coit. chiar la mult timp dupa ele pesimist. adoarme greu in camera calda.agravare in mediu salin ± mare.agravare la caldura. sen timent de abandon. la foame.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. frica de a fi ranit. noaptea. perfectionisti.alb.dorinta de sare . daca se trezeste nu mai readoarme. politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie. punctuali. trist singur. frunte. frison +/. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata.transpiratii profuze . comportament. scapa lucrurile din mana isi roade unghiile Somn superficial cu tresariri. exprimare ordonati. neindemanatic. sentiment de vinovatie. de moarte. din anxietate.agravare la ora 10-11 . insecte grabit. preocupati de munca (Ars. maturizare prematura zambeste continuu.des . insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti. frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional. saline . chiar mult . mai ales la soare . pasari. constiinciosi. fleacurilor introvertit.

uleioasa pe frunte . gust sarat. dispnee urcand . Puls. scaune apoase.. la vant.. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta. cu cearcane.fisuri anale. crustoase .acnee.vertij la privirea fixa a unui obiect.limba geografica constitutional . bere. miopie sau hipermetropie .miros puternic al organelor genitale. palpitatii .afte.pleoape cu margini fisurate. la aer rece.herpes la menstra.raguseala la rece . dupa efort ocular. cu secretie apoasa continua si stranuturi .transpiratia fetei mancand .otite. privind prin fereastra unui vehicol in mers.apetit capricios. la febra.buze uscate. la furie. TDS . eruptii pruriginoase.hipertiroidie. dismenoree .nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr.rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit.tuse seaca. obstructia nasului noaptea . evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile .uscaciunea mucoasei nazale.cefalee de diferite tipuri agravata dimineata. borborigme .constipatie cu scaune dure. +/.scapa urina cand tuseste.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat .nod in gat .menstre variabile cu tristete si herpes. la unele alimente . strabism divergent. culcat. crapate.senzatia de sufocare cand bea (Hyosc). fisura mediana buza inferioara. anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate . fisuri la comisuri . paine. mucoase uscate. inflamate.balonare abdominala dupa masa. Scilla) . arsuri esofagiene sau stomacale . fotofobie.greata si dureri gastrice matinale +/.varsaturi acre-amare . amar sau acru . dupa cafea si in alte situatii . acufene . la miscare. dupa transpiratie .93- . la suparare..fata palida pamantiu-galbuie. poliurie . ameliorata in liniste. hemoroizi .paralizii musculare oculare.diaree profuza. inchise la culoare . exploziva. stranuta.eructatii acre. lacrimare la vant . astenopie musculara . rade (Caust.). la efort intelectual.dureri oculare la fortarea vederii sau la soare.

comedoane. bad news 2. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. aversion 2.company. taciturn 3 . aversion to 2 Mind ± anxiety.. acnee. Natrum carbonic ± agravare la soare Kali muriatic. bronsite. night 3.. Phosphorus. hypochondriacal 3 ³ . la efort fizic. tahicardie. Allium cepa ± afectiuni respiratorii Apis ± alergii REPERTORIU Mind ± absent minded 3 ³ . grief 3.piele uscata. difficult 2. urticarie.answering. Sepia. Tub. love disappointed 3. trifles. spoken. Cyclamen. dermita de contact agravate la cald.leucoree apoasa. dullness 3 ³ . constipatie. cap. ± teren tuberculinic Glonoin. aversion to 4 ³ .ailments from. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica.concentration. veruci palmare. tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite. want of self 2 ³ .iod. future about 2. disappointment 3. urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie. la soare.94- . fright 3.consolation agg 4 ³ . herpes circinat fata. corozive. Ignatia. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie RELATII Aqua marina.pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor. fisuri anale. Sal marinum ± remedii asemanatoare Pulsatilla.conversation agg 3. palpitatii.confidence. coapse eczema uscata. at 2 ³ . eczeme.confusion of mind 3. anger 2. Sulph. Bryonia. galbuie . mortification 3 Mind ± anger 3. mental exertion from 2 ³ . Silicea. alergii. acnee. inaintea menstrei . pruriginoasa sau umeda cu secretii groase. violent 2.

looked at. frighte d easily 2. speaking in 3 (singur cu 3).hypochondriasis 3. haunted by 3. life at 3. reproaches himself 2. everything with 3 ³ . talking from 3 ³ .hurry 3.mood alternating 2 ³ . love. morning 2.fear.thinking persistent 3. evil of 2.memory. tormenting 3 ³ . crowd in 2. impacience 2 ³ . from disappointed 3 ³ . house in 2. fright from 3 ³ .malicious 3 ³ .impertinence 2. pain in head 2.laziness 3 ³ .hatred 4.discontented 3. rage 2.weeping 3. writing 2 ³ .indifference 3. recalls disagreeable memories 3 ³ . death of 2.sensitive 3. consolation agg 3. silent 3.95- . noise to 2 ³ .dwells past disagreeable occurrence. revengeful and 3 ³ . offended 2. accompanied by. quarrelsome 2 ³ .³ . pitied. everything to 2 ³ . weakness mental exertion 3 ³ . hysterical 2 ³ ³ .rising on 3. hysteria 3 ³ . suicidal disposition 2 ³ . active 3. from his 2 ³ . before mental symptoms 3 ³ .mental exertion agg 3 ³ . fall tendency to. forward 3 ³ . thieves.if he believes he is 3.grief 3. cannot weep though sad 4 Vertigo ± 3. seem to 3 Generals ± morning agg 3. vision has. rising on 3.delusions.somnambulism 3 ³ . objects turn in circles.estranged.mistakes.menses.insanity 2 ³ . on 4.sadness 3. family.prostration. walking while 3. starting 3. coition after 2 ³ . periodicity 3 . insolence 2 ³ . cannot bear to be 2 ³ .loathing. 2 ³ . unpleasant subjects.irritability 3.

lump sensation of a 3. mapped tongue 2 ³ ³ .heat. extreme 3. eating after 3. eating after 3. discharge albuminous 3. sensation of 3.96- . morning. reading 3. itching 3 ³ ³ . acne 3. eructation 3. nervous 3. mucus 3. obstruction 3. mouth corners of 2 . contraction of eyelids 3. increased 2.forenoon. as if 4 ³ . stadily 3 . school children 3. sun exposure to 3 . pressure external amel. sour 3. large quantities for 3 Fever ± forenoon 3 Perspiration ± 3 Head ± eruptions.lachrimation. salt agg 3 Stomach ± thirst 3. vomiting 3 Abdomen ± distention 3. lips 3. 3 Face ± discoloration pale 3. Kali bi 1) Nose ± catarrh 3. occiput 3 ³ . difficult stool 3.diarrhea 3. tip 3 .heaviness 3. white 3. waking 3. nausea 3. pain. tongue 2 ( Sil 2.air seaside. impetigo margin of hair 2. morning 2 .disordered 3. 11h 3 . daytime only 3. dryness 3 ³ . relish without 3 ³ ³ . periodical 3. copious 3 ³ . dryness. middle of 3. agg 3. eating 2 Eye ± asthenopia muscular 3.eruptions.pain. sneezing 2 Throat ± catarrh 3. pimples 3. vesicles 3.perspiration. salt desire 3. lips. herpes 3.pain 3.³ ³ ³ ³ . tongue 3. comedones 2 . lower.food. eating after 3. wind in 2 Mouth ± dryness 3. swallowing on 2 External throat ± goitre 4 Stomach ± appetite. inside 3. ravenous 3. 10-11h 2. discoloration red 3 ³ ³ .eruptions.10h 2.hayfever 4.from exposure to 2. sun. looking when. greasy 3 ³ ³ ³ . pain 2 Rectum ± constipation 3. ineffectual 3.hair. feces remind in. crusts 3.choking drinking 4. involuntary stool 3 . falling 3 . reading 3. 10h 4.hair sensation of a.cracked. heat during 3. eyes around circles 2. drawn from posterior nares 3. amel 2 . upper 2. postnasal 3. exertion of eyes from 3.hiccough 3.

oculare.H. sapunuri. genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida. wanting 2. excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. thighs between 3 Female genitalia/sex ± coiton. ca alcalinizant pentru stomac. bearing down. alone.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. itching 3 ³ . Constitutie carbonica cu simptome de Natrum. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. arterioscleroza. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. painful 3.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. scanty3 ³ . r espiratorii. masturbation disposition 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .eruptions herpetic. night 3. anus about 3. infiltratii celulare. uscata si zbarcita.eruptions. pimples 3. In medicina se foloseste. incomplete 2. late too 3. alaturi de bicarbonatul de sodiu. mai ales glezne. involuntary 3.leucorrhea 3. laughing 3. apoi industria detergentilor si a hartiei. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. aversion to 3.hemorrhoids 2. fissure 2 .menses copious 3. cough during 4. uterus 3 ³ . J. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei. frequent too 3. vesicular 3. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. ulceratii ale mucoaselor digestive. pollutions 3 ³ ³ ³ . protracted 3. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . urticaria 3.97- . retarded. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. itching 3.Se gaseste in pasta de dinti. sneezing 2 ³ ³ . cu varsta sicotic. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. can only pass urine when 2 Kidneys ± Addison`s disease 3 Male genitalia/sex ± sex erections continued 2. pain burning 3 Bladder ± urination. cearcane si usoara umflare a pleoapelor. acne 3. anemie.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . se foloseste in cosmetica. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice.pain. eczema 3. herpetic 3. MODALITATI .inflammation 2. uremie . albuminous 3 ³ .³ ³ .sterility 3 Skin ± eruptions 3.catar. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. Tendinta la obezitate. Laxitate articulara.

edeme ale pleoapelor. phos.) .. tresare . curajos. agravat la miscare.keratite.catar nazal posterior cu secretii groase. arsura in ochi si mare excitatie sexuala .eructatii acide. > dupa transpiratie. inaintea menstrelor . astenie psiho-fizica .sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare .somnolenta ziua agravata dupa mancare. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare . muzica. enurezis . . vorbire. soare. de oameni . Phos. Natr.hipersensibil emotional si senzorial. galben-verzui.slabiciunea ligamentelor ± ptoze abdominale. labilitate afectiva. ulceratii corneene. farinacee.friguros intolerant la caldura. nemultumit. inclinat la disperare (³viata e nedreapta cu el´) . mai ales la soare .fata palida.perseverent.agravare dupa bauturi reci. timiditate .Agravare : efort intelectual. gat uscat. uscaciunea conjunctivei. SIMPTOME PSIHICE . sociabil cu locvacitate voioasa .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 . mai ales dimineata la trezire .depresie anxioasa. zgomot. vegetale. entorse.morocanos.cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. efort intelectual . urat mirositoare . acufene. intolerant la contradictie. surditate . la luna plina Ameliorare : la miscare. insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE .98- . luxatii articulare .slabiciune generala.coriza dupa cel mai mic curent de aer.palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . iritabilitate. serios.arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. pelvine. evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme.tulburari de memorie si concentrare.constipatie cu scaune dure. aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE .hiperacuzie la zgomot. caldura. la masaj. fragmentate. dacriocistite.vertij dupa expunere la soare. de viitor.diaree galbena ca pulpa de portocale .frica de furtuna cu tunete. raguseala . buzelor . presiune.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry. neindemanare.

eczema. Natr.memory. Natr. people of 3 . hipertrofie de prostata.Natrum muriaticum ± mai respirator.Natrum sulphuricum ± mai hidrogenoid -. INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase.99- .Natr.leucoree abundenta cu secretie galbena groasa.sadness 3. Phosphorus. mai ulcerat .instabilitatea gleznelor cu entorse.fear.Sepia. ulceratii ( calcaie ) . herpes.ph. noise to 2 . sterilitate.timidity 3 .ph. Glonoin ± cefalee la soare . thunderstorm 2. serious 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . with sleepiness. Lilium tigrinum.irritability 3....piele uscata.Kali carbonicum ± mai respirator. music from 2 . difficult 2 . Natr. hipotiroidism. Murex) < asezata pe scaun .concentration. eruptii veziculare.s. poate fi acutul lor .sleeplessness 2..tigr.Natr. demineralizat .). dispepsie flatulenta.m. Sepia REPERTORIU Mind ± conscientious 3. insolatie. ichtioza. ennui 2 . metroanexite..morose 2. Sep.menstre precedate de cefalee occipitala .anxiety 3. daytime 2 . Lach. iritanta . c. sleep during 2. weakness of 2 .senzatia de greutate pelvina ( Sep. RELATII . alternating with cheerfulness 1 . future about 2. Lil. music to 3 ( Nux v.greutate pelvina ( bearing down ) . rinofaringite catarale. Graphites ± mai cronici.Calcarea carbonica. discontented 2 .. Nux vomica. before 2.. mai slab. midnight before 3.starting 2 .contradiction intolerant 2 Sleep .. luxatii. Ledum ± glezne slabe Antidot : Arsenicum album.sensitive. Murex .

100hip. vesicles 2. gr 1 ) Chest ± palpitation 3. left 2 Female genitalia/sex ± menses. discharge with 3 ³ .Generals ± weakness 2. farinaceous 1 Stool ± yellow 2 Nose ± coryza 2. farinaceous. thick 2. eyes around circles 3 Eye ± pain. nares 3 Cough ± dry 2. vertex 2 Face ± discoloration.dryness 1 Stomach ± appetite increased night. leukorrhea with 2 ( Kreos. light strong 1 ³ ³ . unic ) ³ . offensive 2 yellow -green 2. insufficient 3 ³ .cold agg 2 . milk agg 2 . exertion. ± gr 1 Head ± heat . crusts inside 2. difficult stool 2. pale 3. bile 2. thick 2.gr 2.pain. eating after 2.sterility 3. slight from 3 ³ ³ ³ ³ ³ . from exposure to 3. vegetables agg 2 Vertigo ± sun facing agg. + 2 R.discharge. sun.leukorrhea 2.diarrhea 2. lying.eruptions.vomiting. vesicles 3. agg 2. morning 2. Nicc1). late too 1 ³ ³ ³ ³ ³ .eructations .nausea 2 .food. midnight before 23h 1. storm on. violent 2.photophobia 2 . anxiety with 2. exposure 3 .2. type of. cold taken 2. food. yellow 2. thigh 2 .food. waking on 2. hip 2. eating after 2 ³ .food. . sleep after 2. unic cu gr 2. after 5h 1 ³ ³ ³ .side. eating after 2. sour 3 . p urulent 2.Caul.1) ³ . sour 1 Abdomen ± distension 3. occiput. milk aversion 3. ankle 3 ³ . tumultuous. herpes 2 (Sep 2. offensive 3. lower limbs. type of.flatulence 2 Rectum ± constipation 2. cold drink agg 2 . approach of a ± gr 1 ( R.sun. copious 2. ascending stairs 2. upper limbs. warm room going into a 2 ( R. posterior Extremities ± weakness 2. copious 2.

Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. herpetic 2.H. Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. A Dictionary of practical Materia Medica B.dry 2. care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie. locomotor.. nutritie. 1. craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G. 4. 1 Clarke J. cu atit mai mult cu cit.J. Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1. glande Nat-p : digestiv. mucoase Nat-m : SN. in calitate de ³Na´ prezinta si atonie digestiva. mucoase. mucoase. 3. 2.Skin ± eruptions. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. Este un Kali-p agravat. .note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC. Jurj G. Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN. 2. locomotor. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv. circinate 2 ³ . echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic.101- . nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica . 5. SN. ACTIUNE 1. digestiv. 2. Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic. Mariana G le anu . reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac). Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase).

zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida. Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta. verzuie. oboseala. ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : ³Prea inchis (introvertit) pentru Phos. eructatii. aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) . slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote) frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric.. transpiratie). prea plin de frici pentru Nat -m´ : delicat.Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust.102- . sensibil. de boala si moarte. lapte. cu tenesme. de furtuna. voma. usor de ranit rezervat. scaun. leucoree. urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines. de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae. sputa. agravata dupa absorbtie de grasimi. aversiune la consolare nervozitate. secretie gastrica.

sare. cu miros acru. in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida.Simptome generale · · instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua . arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp alimente : agravare la grasimi. zahar. grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi. lapte. guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) · · · · secretii galbene. condimente. lapte. cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase. cefalee) efort intellectual act sexual . peste prajit. cremoase deposit auriu. cremos la baza limbii secretii galbene. palpitatii. sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare. galbena cremoasa displazii uterine. galbene leucoree cu aceleasi caracteristici MODALITATI · · · · Agravare zahar. cremoase. bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave .103- . dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite.

Guaj.abdomen destines. grasimi . Nux-v.diateza tuberculinica COMPARATII · · · Hiperaciditate digestiva : Calc. ficat marit de volum .parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate .colici abdominale imediat dupa hranire . Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust. Cina.furtuna . Urt-u Verminoze : Abrot. uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : . TANAR cu polutii nocturne 4.104- . Rob Guta : Benz-ac. ADULT arthritic. Kali-c. Lyc.diaree acida.muguet . scaune nedigerate .· · Ameliorare la rece mancand (cefalee) ± (Phos) TABLOURI CLINICE 1. dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) .hranit in exces cu lapte si zahar 3. Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului. SUGAR cu : . Carb-v . Sulph.intoleranta la lapte .evolutie spre atrepsie (marasm) 2.zahar. picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru. lapte. COPIL cu : . copil gras si flasc.

periferic si vegetativ (depresie mentala. intestin = diaree iritanta . MODALITATI . distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm. edeme. 2. ACTIUNE 1. combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare.- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c. diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele. Sulfatul de Na. mucoase. . etapa hidrogenoida. celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda) TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central. hidratant dar si iritant. bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica.Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe. . mucoase = catar eliminator).Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p.Na este centripet. justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului. Ph-ac. scurgeri catarale. afectiuni biliare. Phos) NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI. . vezicula biliara = debaclu . hidrogenoid (infiltrare hidrica. dureri nevralgice. ede me). tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate. Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie .105- . 3. 4. .Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor). apoi spre emonctori.

sau il amina pina ii vede pe toti asigurati. SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM . in special dimineata. obiectiva. astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree) Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite). (Nat-s nu apare in nicio rubrica de Äiluzii´). pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. iritabil si trist. Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s. Atasamente puternice.Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie. Este o natura sistematica. stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis. Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) . excese sexuale).106- . tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. poate avea si un comportament necontrolat (droguri. se simte bine (vesel) dupa defecatie. diaree. plinge cind asculta muzica (Na).

la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase. la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na). diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) . anus). cu miros neplacut si gust sarat. leucoree (eliminari iritante ± Na). diaree. alimente apoase) . astm infantil. edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na). astm agravat de umezeala. cu raluri congestive la baza plaminului sting. tuse groasa cu expectoratie verzuie. galben-verzui. la malul marii sau la 4 a. prurit agravat la dezbracare. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei. mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare. veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului. edeme ale extremitatilor (semnul inelului). tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare. fata. astm declansat de suferinta psihica . pleoape. Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie.· · · · · · - agravare la umiditate (habitat. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza. insotita de durere in bratul sting. condiloame . regiunea genitala. agravate de umiditate. stagnare interstitiala cu celulita .m. tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase. . sarate sau bilioase dimineata la trezire. astm. umiditate atmosferica.107- . sejur la malul marii sau linga o apa. agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry).

Na este colecistokinetic. borborigme. suferinta psihica.arsuri in timpul mictiunii (Sulph). leucoree galben-verzuie . diaree biliara. ficat marit. limba acoperita cu depozit gros verzui. eructatii matinale cu greata neameliorata de voma. dureros. dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga. congestie hepatica .conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite. diaree brusca. afectarea pancreasului (exo. cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox). iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : · · · · hipercolie. bronsita.108- .si endocrin). dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun. La COPIL. traumatism cranian. Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : .arborelui respirator (coriza. aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate. Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente. sete de bauturi reci. blefarite) . nu suporta haine strinse. flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) . curea (Lyc). verzuie (gonoree). SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic. cu gaze. TABLOURI CLINICE 1. abdomen sensibil. scurgere uretrala groasa. astm) . asezare si ridicare de pe scaun. aplecare. sarate. in jet. gonoree supresata. CAUZALITATE : umezeala. agravare la mers. gaze incarcerate. apoasa. agravata de umiditate. colici (actiunea Na asupra vagului) .

condiloame (Merc. colecistita calculoasa sau simpla.subiect gros (obez). dorsal. afectiuni pancreatice) . eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas. Caust) . regiunea periungheala. barba. precum si o patologie genitala : . celulitic. Sulph) . Rhus-+) . eruptii exematoase sau herpetiforme. Eliminarile sicotice pot fi. 4. . BIBLIOGRAFIE 1. Lyc) . Staph) .tub digestiv (dispepsie flatulenta. la nivelul aparatului respirator. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj. . Caust. angiocolita. Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. 3. secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului. isi apasa toracele cind tuseste (Bry) . diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) . Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). sold sting) tulburari digestive . anus. dupa traumatism si caderi (Arn). pleoape. dar. 3. Dulc. La BATRINI mai rar folosit. Con). Remedii complementare : Ars. . nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t. limba cu depozit gros (Nat-p = galben) . organe genitale externe) sub forma de transpiratii.2. . leucoree. dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) . Nux-m.hidrogenoidism . hepatita cronica. hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical. ca si la copil. condiloame si veruci . Thuj. de preferinta. edematos . simptome oculare (Graph. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier. Hep. 2. enterocolita cu debaclu biliar . agravare la presiunea hainelor (Lach. Thuj. exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara.aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic.109- ¥ .alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale. COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m.

El nu accept s intre într-un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa. în perioada prepubertar . Putem vedea feti e mici petrecând ore întregi în fa a oglinzii. ci cu îns i persoana sa. Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de ³perversiune´. . preocupat numai de propria persoan . În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât al ii. Are obsesie sexual . admirat .are impresia sau iluzia c e mai înalt decât al ii sau c prive te în jos dintr -un loc înalt. Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr.i simt sufletul în l at deasupra celorlal i. Când exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate desc rca într-un fel sau altul. având impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru. Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor. cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u.. remarcat etc. Desigur. . Este în general un remediu femenin. Tân ra Platina ar vrea s fie frumoas . Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant.Curând devine rea i despotic cu anturajul s u. caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual .arogant.are nevoie s domine . Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase. vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual . . Poate ajunge la promiscuitate de i în stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic . narcisist. . Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide. ies în strad în calea b ie ilor i chiar a adul ilor. hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate în mediul s u. Feti a Platina. are nevoie de emo ii puternice i de dram .are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´). se observ exaltarea mâniei. afectat. Dac ego-ul nu este atât de dramatizat.110- . Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. Devine un orgolios insuportabil. sau exaltat. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important . În repertoriu g sim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´. Copilul Fat sau b iat. nervos. Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai mic observa ie. un astfel de pacient î i proiecteaz impulsurile asupra altora. Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . St ri mentale: . deghizându-se i care. . Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu. El nu se mândre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur). Altfel devine agitat.Dr. Axest copil este arogant et trufa . impulsurilor violente i a fobiilor adânci.excesiv de pasionat. pacientul pare s . Platinum este cel mai arogant dintre remedii. exaltarea se face pe plan sexual.

organelor genitale externe. durerea poate alterna cu amor eal .nevralgie facial . o contrac ie în zona afectat . mai ales în jur ul oaselor fe ei i în jurul buzelor.se îmbrac ip tor. îi e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de câte ori acesta iese din cas .prurit voluptos al organelor genitale. .impulsuri violente. dorin a sexual apare la cea mai mic atingere.senza ie de amor eal mai ales în din i. . uneori cu senza ia de prolaps. impulsul de a ucide. .). perversiune. atacuri de panic .grosolan i insolent.nu-i plac copiii.pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut. . violen .lipsa durerii în zona afectat (Op.buze c rnoase. . groase. . .team c va fi p r sit de so . imperceptibil. .simte o ap sare. mai sever când c l tore te.simptome mentale alternând cu acuze fizice. . c so ul va muri. un individ în lupt cu mediul s u.Reflexele i reac iile lor sunt înafara normelor obi nuite . fantome. . Indica ii clinice: . senzuale. animale. . Cap: . .111- . . abundent.chist ovarian. . amor eli.malignitate a uterului.pacienta poate spune c sufer de frigiditate. . . .cefalee ap s toare care începe i se sfâr e te lent.). mai ales în partea stâng .apetit sexual excesiv. . excese sexuale. Uro-genital: .amor eal sau senza ia de frig în cap i pe fa . promiscuitate.. dispre uindu-i pe ceilal i. gen ³hollywood´. paralizie nedureroas a fe ii.constipa ie.senza ie de bandaj în jurul zonei afectate. cu sânge întunecat la culoare i filamentos.Este un om retractat.gelozie.i ucide so ul (chiar dac îl iube te). nelini te în leg tur cu s n tatea. Generalit i: . . .plânge de mânie. de a. în momentul apari iei dorin ei sexuale. . . testiculelor. .paralizia lui Bell. în timpul menstrelor sau a sarcinii.se consider neîn eles i lezat pe nedrept de societate. .hipersensibilitate a vaginului. decât o pierdere a libidoului. pierzând sensul propor iei (Hodiamont) . ovarelor.ciclul menstrual poate fi frecvent. nu suport penetrarea (vaginism). lovituri de orice fel. . . . dispre uitor. . . ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte satisf cut .amor eal în zona organelor genitale. simte un bandaj în zona afectat .team de: moarte. ca i cum locul respectiv ar fi bandajat. herpes. Gastro-intestinal: .miasm luetic . copiii nu au ce c uta în via a sa. Extremit i: . senzual.bulimie.dismenoree intens .senza ie de trac iune în zona ombilicului (Plb.tendin la exagerare . ochelari de soare negri.

Alaturi de oxigen. In zilele noastre. vaccinari excesive. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. se gaseste sub forma amorfa. ca element de baza.st ri de spirit schimb toare. putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. Deregl ri sexuale. la care ne vom referi in continuare . cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. datorita proprietatii sale de a stoca informatii. Lil-t. Terra. Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu. impulsuri violente. avand in vedere comportamentul sau tenace. Herpes..Med. Deregl ri de natur fobic .: Apetit sexual puternic. Paralizia lui Bell.: Arogan .Nux-v. nici fizic si nici imunologic. prin triturare. . CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere.ci doar in combinatie cu oxigenul.nici psihic. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil. Compara ii: . Prof. In 1939. Malignitate.. lat. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. Mg. . Din pacate. Dupa Vithoulkas. SILICEA Dr. Siliciul se gaseste in organism. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. patologie genital . miasm sifilitic. cum sunt: smaraldul. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl.nu apare liber. Chist ovarian. nevralgie. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. de parca ³ar sta cu spa tele la zid´.Sulph. in prima copilarie: greseli de alimentatie. remediul. . ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. ganglioni si oase. plânge de mânie. dramatizarea eu -lui. piele. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile.. dramatizarea eu-lui. Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos. I. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). Nevralgie. constipa ie. Lyc. insolubil in orice so lvent. Cefalee. Hyos. sfios. Grat. apoi. Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. . Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler.112- . Adolf Butenant. supus. In natura.: Apetit sexual puternic. Actualmente. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil. Pall. in repertoarul Kent. Sub forma de silicati. In acest caz. la fel de important ca si fierul sau calciul. boli acute tratate incorect. in cuart.patologia testiculelor sau ovarelor. Obezitate. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. Lach. etc ). tridimit si cristobalit.predominent in : tesutul conjunctiv.. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. pentru Sil -mar. astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. se mai intalneste in pietrele pretioase.. laureat al premiului Nobel. Metroragie. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. Silicea are propria sa parere. uneori promiscuitate. Narcisism. Spre deosebire de Pulsatilla. Dismenoree.Aur.Bulimie.sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata.. ametistul si opalul. mânie.mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. Constipa ie. De exemplu. se foloseste adesea prescurtarea Sil. formand un sfert din scoarta terestra. obtinand initial transformarea in sticla si. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica.

deformari. ³ incapatanata´. eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. Se vor produce: supuratii. i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). Copilul mic . evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. dureri. aton.veruci. cu aparitia . a diferitelor temeri. deformari osoase. Organele tinta ale remediului sunt. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). sufera de diaree ). devenind chiar fixata in ea. carii ) ulceratii. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex. oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. Sugarul Silicea Este atrepsic. fibroame. mai rar constipatie. Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia.Persoana se va supune acestei imagini. de aceea.de sechestre. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. pe cand era copil. chiar neoformatii maligne). cu stari de emaciere. adinamic. Amprenta silicica se observa diferit: La copil. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). chisturi. mocnite. necroze eliminari. rafinata. sunt frecvente si neoformatiile benigne. eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. silicoza. scaune neformate. abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule. putride. ca un semnal de alarma pentru decompensare. predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place.Silicea este o persoana delicata. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. convulsii ). Prezinta o transpiratie abundenta a capului. corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. marasm. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. este foarte sensibil la vaccinari. lentoare in dezvoltare. Daca nu se intervine la timp. mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. La adult. plange slab. chiar aristocratica si.113- . dar intr-un anumit fel). vulnerabila. La varsta a treia. sistemul osos ( rahitism.

Apare oboseala. Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna. Diversificarea alimentelor se face cu greu. . cu instalarea unui dezgust fata de viata. Ph-ac ). rafinat si rezervat. Neurastenia se poate agrava. Ca tendinta patologica. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu. desi este bine pregatit. Adultul este tipul de intelectual inteligent. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza.Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii slabi. Pot prezenta stari de iritabilitate. in acelasi ritm. etc. face sport cu abnegatie. inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. la scoala. este prea corect si serios. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. este plin de temeri. apare si cea a talpilor. PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. Pe langa transpiratia capului. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ).114- . ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. alimentele noi nu sunt tolerate. Prefera sa se joace singur ( Calcarea ). ca urmare a instalari starii de slabiciune. merg si vorbesc mai tarziu). alaturi de nerabdare si neliniste. coloana se incurbeaza. inceperea unor activitati noi il sperie. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica.de obiecte ascutite(ace). Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. de ex. Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza. Este conservator. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. au un dor bolnavicios de casa( Caps. extrem de timid. copilul este obosit si raceste usor. Frici mai frecvente: .

.m.Somnul ± poate fi afectat. la menstre la suprimarea transpiratiei.ex. mai ales in timpul somnului . Racesc usor. cosmaruri cu hoti. mai ales dupa ce simt frigul la picioare. dezvelirea mai ales a capului. ii este frig si dupa exercitii fizice. bauturi reci. iar odata raciti se vindeca greu. cu insomnie de adormire sau de trezire. mai ales a picioarelor dupa vaccinari Ameliorari: la caldura ( camera calda. laptele (matern). curenti. ii plac bauturile si mancarurile reci. Paradoxal. Vise anxioase. inghetata. detesta mancarea calda. mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta. infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza Alimente Aversiuni: Carne. vise lascive. pe care le uitase. mai mult la frig decat la cald. vise cu evenimente din trecut. Agravari: la frig ( aer rece. ce ii par respingatoare la trezire. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice. SIMPTOME GENERALE. carne . transpira abundent la picioare. crime. Copiii doresc inghetata si apa rece. lupte. lapte. MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica. In mod paradoxal. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. branza. SIMPTOME LOCALE Cap ± transpira. nu mai doarme dupa ora 2 a. frigul umed.115- . alteori mancare fierbinte.

efort intelectual. cu blocarea sa la nou-nascuti urcior. descoperirea capului. infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante Ureche Nas Obstructie cronica. Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica. la menstre.forme trenante Gastrointestinal Greata.cefalee agr. orjelet cataracta caderea parului. amel. scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor) Urogenital Piept . cu absenta senzatiei de defecatie. la rece si curenti de aer. in decubit. dupa vaccinare Constipatie. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal.116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita . uscata Sd. cu ochii inchisi.cheleste devreme Orofaringe abcese dentare.

Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. vitiligo. Fluoric acid. dermatofitie interdigitala Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi. amigdalita. veruci. Calcarea. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. cu pete albe Onicomicoze. anxietate. fragile. psoriazis. cefalee. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. se incepe de obicei cu Capsicum.Meniere. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. Sanicula. acnee. sd. Thuja. Sulfur In supuratii.Spate - Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. constipatie. In panaritii.Phosphorus. fibroame uterine. relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. scolioze. se continua cu Sil. se asociaza cu Myristica. bronsita. sd. verminoze. astm. Remediu incompatibil: Mercurius .117- . incarnate. mastoza fibroc histica. otita medie. de oboseala cronica.

CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www. oase scurte. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. toracelui. Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos. din i albi puternici. ten cretos. Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse într-o baie rece. urme de fosfat de calciu i substan e organice.generalitati (Dr. Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie. cu multe indica ii clinice. adeseori. iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare. iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). vaginal .homeopatia. Experimentat de c tre Hahnemann. Dr. cu o ac iune predominant antipsoric . frunte lat . cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). p r blond. ap rece luna plin . Mariana Galesanu) Thuja (Dr. degete boante. Este friguros i transpir excesiv.htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. auricular . plecând de la cochilia de stridie. cu o senza ie de ar sur i usturime în zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mân aproape cartilaginoase. ca remediu de constitu ie. ochi alba tri. O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal . stratul mijlociu. hipertrofie cronic ganglionar . piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum). Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros. Indicat adeseori în tulbur ri de cre tere i rahitism. prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici. scheletul puternic. Aversiune pentru aerul liber. extremit i reci. Nicoleta Bratcoveanu. de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. musculatur flasc . Agravare general : eforturile intelectuale i fizice. mâinilor. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului. Este unul din marile policreste. a c rui dezvoltare o prezideaz . se inflameaz i uneori fistulizeaz .ro/Curs_05. tegu mentul transpirat este rece. Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). Simte cel mai discret curent de aer rece. Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici. axilelor. vezical . esuturi infiltrate. Con ine carbonat de calciu. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. Ileana Rindasu) GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. mai ales în timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale. organelor genitale i picioarelor. triturat. aer rece. Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz .118- . având o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig. cefei. În constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti. Atena Antonescu) Sicoza . Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr.

2) . i alte frici i anxiet i. particular: .K.K.frica de oameni. încerc na i.K.c.frica de moarte . Calc. Vertij Vertij la întoarcerea capului i la în l ime Fa Paloare cu ochi înfunda i în orbite. affect her profoundly: 52. 1350. Senza ia intens de frig glacial în hemicraniul drept. Cefalei cu mâini i picioare reci. fear poverty: 46.Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R. 1.frica de infec ii . fear insanity of: 45. 11. 48. 2) Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc. Senza ii de greutate în cre tetul capului.frica de s r cie (R. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului. aspect boln vicios. Sulph. al conven iilor). said stories.119- . mind. Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gândi la Calc. 41.K.frica de nebunie (R.frica de boli incurabile . 3. mind. Re inem ca simptom rar.K. horrible things. realism. . Buza superioar tumefiat (Hep. particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R. sau Phos. ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care î i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate. ciudat. 3) . mind.).ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R. Cefalee cu grea dup efort intelectual. 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea în timpul somnului ud perna.frica de boli de inim . c. generalities.10. Erup ie pruriginoas . În planul psihic sunt câteva simptome rare. ciudate. respect al legii (al regulamentelor. 3): . mind.

crustoase. 1) Pleoape congestionate. 4. fiind unul din remediile bulimiei. 3) . 266. nose.K. stomach. 320. Pete i ulcera ii corneene. 10. eye. 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent. external throat. pruriginoase. desires. Gu (R. Halen fetid . Hipoacuzie.K. Strictura c ilor lacrimare (R. Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . 3) Polipoz nazal (R. 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente. 26. Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: · · dorin vie de ou (R. 3. gums. ear. desires. 486. repetate otite catarale i supurate. at age of: 431.120- . Carii de colet (R. Polipi ai conductului auricular care sângereaz u or. caries . 471. 485.K. Durere arz toare a vârfului limbii. 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer. goitre. 7. 3) Stomac Compenseaz mult prin mâncare. teath.K. Gingivoragii.K.K. 1) dorin de mere acre (R. 349. L crimare diminea a la ie irea în aer liber.K. Abcese adenoidiene reci. 341. tumefiate. stomach. Secre ie exagerat de cear (R. 1. eggs.Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. 34. 49. Obstruc ie nazal cronic (R. nose. Urechi Otoree mucopurulent .K. stricture of lachrymal duct.

exer tion brings on the flow: 726. stool. dry. abundent .K. hard. Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat . Agalactoree (R. urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R. 3).K. neiritant . 2). 2). Menstre în avans.K. abdomen. 3).K. 30. chest. cu astenie i frilozitate. 20. clothing sensitive to: 541. Hernie ombilical (R. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R. nu suport haine strânse pe corp (R. Lacta ie abundent (R. Foarte sensibil la atingere. Scaun la început tare apoi p stos i la sfâr itul emisiunii lichid (R. 3) Membre deformate. milk flowing: 837. chest. escoriante. in girls. cough. first menses: 726.K. Tuse nocturn seac la început. 1). 5.K. Leucoree l ptoas . Aparat genital feminin Menarh întârziat (R. 1. c. cu resturi alimentare nedigerate.· · · Abdomen aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide ± toate alimentele par s se acreasc în tubul digestiv al Calc. Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R. Diaree când Är ce te´. 56. 28. 3). 15. Aparat respirator Abces pulmonar stâng (R. 14. menses. 1. first then fluid: 638. abdomen.K. . milk: 837. abudente. first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787. genitalia femele delayed. curvature of spine: 887. abcess left: 832. Excese sexuale.K. mucoas .121- . 2). chest. 552. hernia umbilical. Menoragii dup enervare. 3). 4.K. de lung durat . Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. 2) Hernie inghinal . Scaune Diarei cu scaune acide. R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a.K. fetide. destins.

Copil foarte fricos.K.K. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. dentition difficult: 1357.122- .K. sleepiness. 9. 3). desene animate horror. simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. walk. perspiration cold: 222. dwarfishness: 1357. 1). perspiration night: 222. 2). mind. Sugar Äbun´ care se treze te doar pentru a mânca. filme. 2). learning to: 1223. inclined to grow fat: 69. genitalia. dificil de mobilizat care înva greu dar bine. extrem de impresionabil. Bryonia ========================================== . open fontanelles: 132. 8. înc p ânat (R. girls. Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vârsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte). 22. teeth. 6. Merge târziu (R. Erup ie dificil (R. sleep. Transpira ia scalpului noaptea (R. Insomnii într-o camer supraânc lzit (R.K. Somnolen dup mese (R. 8. Pulsatilla. 1. children. little: 722. late. 2).K. eating after: 1250. male. 3). Fimoz (R. 3). Simptomatice (acute): Belladona. c. sleep. 54. Cleptomania (R.K. extremities curving and bowing: 978. 2). 4. semiconscious: 1247. kleptomania. Retard de cre tere (R. Leucoree la feti e (R.K.K. Copil gurmand. head. 15. K. inclusiv lucruri necimestibile. 2) Somn semicon tient (R. care m nânc orice. Extremit i curbate (R. mind. Erup ie dentar întârziat (R. head.K. Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. Este remediul cel mai des folosit în perioada copil riei. 11. 3). A ipe te dup amiaza. heat from: 1253. Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur. 2). sleeplessness. Transpira ie rece a scalpului (R. 3). 1). teeth. generalities. steels money: 61. 21. phimosis: 708.K.K. Fontanelele se închid greu (R. 3).K. leucorrhoea. însp imântat dar i fascinat de pove ti.Redoare. dentition slow: 431. genitalia femele. Rhus toxicodendron. head. 14.K.K. Picioare reci i umede. Nou n scut hiperponderal. Sulphur iodat. sleep. Incompatibile: Barita carbonica. extremities. sl biciune. 1) Copilul Calc. obstinate. Copil lent chiar greoi. 14. 32. 1. Lycopodium. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate.

fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent . verzi. Spirit viu. Dureri postfractur Piele uscat . insuficien respiratorie. cu abdomen plat (dd calc carb). furtun Prim vara. sufocant . mai ales baz pl mân stg Simptome pulmonare alternând cu fisura anala Polu ii nocturne repetate . Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat . alungit. abundente. Ø Diaree cu scaune apoase. vîrstinici. Cre tere prea rapid . Prurit senil Modalit i : · o o o Agravare Frig umed. agitat. Vârful nasului pare înghe at sl be te în partea superioar în ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vârstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos. romantic. Agravat de fructe. tuberculunic Sugar ± slab. lung. prim vara. se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. afectare bron ic . nervos. o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Adult / vârsta a treia ± slab. helonias) Ø Dureri reumatice cu edeme. fontanele deschise. epuizante la adolescent. Torace dureros. toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Ø Ø Consolidarea fracturilor (Symph). agravate de frig umed. înghe at . Gaze fetide. torace îngust o Copil / adolescent ± slab. termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). toamna Cugetând la suferinta / problemele sale . torace îngust. Fosfaturie Apetit sexual crescut înainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii.CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic Ø o Tipul sensibil : fosforicul. fie prea frecvente i cu sg ro u. aspect albu ou (borax. la denti ie (cham) Ø Ø Ø Ø Ø Ø Tuse tenace. Copil iritabil. rece. ameliorat la culcare (dd hyos). dureri e cre tere. longilin. phos). s rat i de sare. sentimental. b uturi reci.123- . ridat .

frecvent implicite. . dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. De cum merg la cola . Iau în serios toate sugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere. Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care implic limba. Toate situa iile în care au impresia c ceilal i au a tept ri ± fie în domeniul cunoa terii sau al înv rii ± le readuce acest vechi « traumaticm ». Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi. îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilal i despre ei. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri. ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii decât spre p rin i. pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. Din fericire. ci pentru c un rol important în via a lor îl joac contactul social cu cei de vârst apropiat . Tipul Phosphorus poate. La copii mici aceast imagine poate fi evident . Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. Symph. subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane.124- . Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. Psor. Sul -I. lucru valabil i în cazul loviturilor emo ionale. Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare. În schimb. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i. astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la înv tur . În acest caz. Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. Ruta. s devin una cu prietenii sau compania în care se g se te. ³Unde m-am în elat?´ i ³voi putea s -mi mai fac prieteni?´ su nt întreb ri i îndoieli care îi urm resc.· o o · o Ameliorare C ldur . Suport pr ost critica. ³A avea succes la coal ´ este un subiect major pentru p rin i. cele mai multe r ni se vindec de la sine. decât în tiin ele exacte. îns poate s se întâmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. de fundament solid. Contactele umane reprezint punctul lor forte. aorul lor propriu prime te o lovitur . Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copil riei. vreme uscat Vara Lateralitate Stâng ( -/+) Complementare · · Acut : Rhus tox. Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate. Fosfatul de calciu are un rol important în compozi ia scheletului. chiar i la adul i. « nu sunt totu i cam prost ? » Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale. Phos. p rin ii aproape c nu mai exist . Probleme de cre tere. China Cronic : Sil. comunicarea. Opinia celorlal i jo ac un mare rol. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise. Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor. Pot fi deschi i. pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. cu adev rat. Tub. iar acest lucru este aproape inevitabil. alte ri. atât de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. În momentul în care o prietenie îi dezam ge te.

Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. C aceast pierdere se datoreaz unui deces. Subiec ii sunt palizi. vor încerca i mai mult. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist . i temperament mai pu in înc p ânat. Din acest motiv sunt hipersensibili la critic . dureri dup effort intens. indisciplinat. Paradoxal. aggravate de clinostatism. Strabism. vomit mâncare nedigerat . cu abdomen retras. Agravare la ridicare. ensent n eux. care sunt caracteristice remediului. . i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. Vor s ob in rezultate bune la coal . instabil psihic i fizic. scaune verzi mucoase. sare. delica i. pe te. Tremur turi. Secre ii albuminoase. a durerilor de cre tere. cu member reci i digestie slab . îns se tem c niciodat nu vor ti suficient. oasele se înmoaie. Dac apare o problem . furnic turi. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc în patologia remediului. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Pe lâng triste ea resim it . Lips de c ldur vital . Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor. îns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. asimetric. pe tele i sarea nu le priesc. încrederea în sine sufer . Toate energiile sunt dirijate înspre cap. Mai bine decât s îndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur. a doua alegere dup Silicea. Se simte rigid pe parcursul menstrei. apare o ran adânc în inima lor. Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea colarilor. Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei. de i au mare nevoie. Copilul cre te lent . flatus fetid. Studiaz de bun voie. a problemelor de osificare. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. Simptome generale de calc carb. mai pu in stupid. Tendin la emanciere. foarte posibil. îns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar.i pe aceast baz propria încredere în sine. În cazul cre terii prea lente sau prea rapide. Calcarea phosphorica poat ameliora i. devin fragile. Este valabil i pentru problemele de denti ie. Copii anemici cu temperament plâng cios. amel pe o pa rte. construindu. Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or.) Scrofuloz . casante. e important pentru imaginea de sine. Germanii spun « nu e fosfor. agravare la schimbarea vremii. Umezeala produce rigidizarea gâtului. Calcarea fluorica Ø Tipul sensibil: fluoric. datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. hiperlax.multe persoane se lovesc de acest situa ie în cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. De aici frica de a merge la coal . sau unei neîn elegeri. nu apar probleme. are indigestie. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. cu greu leag noi prietenii. Artrit . dezordonat în munc .125- . Ei caut prietenia. Aceea i problem poate surveni în domenul cunoa terii. în cazul în care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie În cazul refuzului laptelui matern. arsur pe linia suturilor. Indicat în denti ia întârziat i probleme legate de denti ie. C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. cloroz i ftizie. chiar i a dezvolt rii mentale. oricare ar fi motivul. Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic . Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . b uturi îndulcite i reci. Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în rela iile cu ceilal i încât întâmpin mari dificult i în a accepta pierderea unui partener sau prieten. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii. anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. angoasa de examen. boli ale oaselor. cu sarcina. tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem. vindeca. calus defectuos în fracture. merge greu. Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date în dragoste. Dureri migratoare.regiunea sacral . durere în member. colici. Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. mai ales la copii de vârst colar . Calc. Langoare asociat cu diareea. înal i. de înv atul mersulu. Convulsii la copii întin i pe spate. tremur turi ale mâinilor. rheumatism. este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale. dac sunt critica i. Examenele nu fac pl cere nim nui. Durere. nu e gândire ». flasci. emanciat. Senza ii caracteristice : amor eli. cu leucoreea. Au cu adev rat dificult i în a g si lini te a i mul umirea în orice. Dac un prieten îi respinge.

rahitism. umezeal i frig. vip gels. cu agravare la începutul mi c rii (rhus tox) Ø Ø Ø Osteofite voluminoase. conium Cronic ± aurum. phytolacca.126- . Ameliorare la mi care prelungit . uneori. Osteoporoz . Varice indurate Ulcere varicoase caloase.. constipa ie. Cicatrici cheloide fisurate Modalit i : · o o o · o o Agravare Frig. Deform ri osoase. Agravare noaptea. predom la niv lombar. fluoricum ac. fisurate. proemin ente. prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down .Ø Ø o o o o o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Team boln vicioas de ruin . cu margini dure. Calcarea fluorica . hydrastis. umezeal Repaos Noaptea Ameliorare : C ldur Mi care prelungit Complementare : Acut ± rhus tox. Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i. carii dentare Dorin tabac. malforma ii cardiace. dureri ce iradiaz în coapse i menometroragii Denti ie neregulat . prognatism. Anevrisme. mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. fisuri Adenopatii dure (elastice ± lapis albus. Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat . alcohol Dolicocolon. moi ± calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sâni (cancerinism) Indura ii testicule . mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale Ø Dureri reumatismale lancinante. luez. merc. HTA. agravare noaptea. Fracturi spontane. Dureri de CR cu epifizit .

nimfomanie. fantasme lascive.Fizic i psihic marcat de dizarmonie . Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). ± gânduri. fabula ii). Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism. noduli Exostoze Cap : din ii se f râmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure. membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame. valvulopatii.127- . caria i. sinoviale ± pumn) tropism limfatic limfosarcoame. hidrocel. Perversiuni Extermit i : nodozit i artritice proeminente. de unde i complexele ce apar. în l ime. fracturi patologice. varicocel / chiste ovariene. Mi c ri imprecise. G t rigid. cutanate. keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori. cu osteofite. bolt palatin ogival Vergeturi. moarte Fizic : asimetrie i dismorfism. carii. glande. Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice). frecvent bufeuri cu palpita ii alternând cu frisoane Tumori. sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e în urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie. Partea sexual ± investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : însp imânt toare. ant-c. chiar i torace. mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas . satiriazis. rhus-t. teribilism. zmucite. tumori fibroide ± chiste palpebrale. calus hipertrofic tendin de deformare ± artroze deformante. durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. mari. oareci Generalit i : c lduro i. fistule. sulph Calcarea sulphurica . cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. inflama ii testiculare. delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar Indiferen fa de familie. exostoze. indura ii gg. lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc. hemangioame alterare profund esuturi cataract . ulcere varicoase. Mitomanie. sacadate Din ii : asimetrici. hipertrofii.

la baie. oasele i pieleaAbcese recurente. foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. frecvent sanguinolent. Remediul Dr. camer cald . cu grunji. cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur. în special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb. umezeal . Afecteaz glandele. psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente. Gyps. adul i i copii Personalit i puternice. dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . Dermatologic: acnee. inflamate. transpira iii ale picioaelor. Tumori cistice. furuncule. ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese. efort fizic fa de care are aversiune (transpir .128- . dureroase ! laringit striduloas . Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme. Constitu ie robust . mucoasele. flegmoane) cu puroi gros. Fistula Mental : gelozie. sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor . se înc lze te). crup recurent General ± senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur . furunculoze. Schüssler de tesut conjunctiv. mastoidit . la cel mai mic ef ort Veruci dure. putrid. de unde i partea comun de simptomatologie. frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern. greoaie Înf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee. herpes. prurit.Calc-s.

chiar luni) un puroi g lbui hidradenit . viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar . kali-ar. Med. inainte de criza epileptic . Ulcer gastric. Keynote ± vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) . lac-c Calcarea Silicata Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee. Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . la sp lat DD : Hep.129- . Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii.Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi. tumori chistice piele fisurat . Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca. mai r u iarna . Pacientul este mai degrab obez. Pacienti friguro i. foarte friguros i anxios Mental : fric de p s ri (calc-s. Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese. ign). constipa i. periorbital etc) Dd : calc. Sulph Calcarea Arsenica Il lu m în considerare când pacientul prezint simptome de Calc i de Ars. lac-c). Anxietate s n tate . având i un keynote de calc ars. Colit . necoapte sau acre. Sil. s pt mâni. colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile. ars. Vertigo precedând criza epileptic Cap : (Kent) ± durerea se duce în partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. edeme extremit i.

politice. penetrante. septic. dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici. obraji scobi i i ochi str lucitori. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic. senza ii de repta ii furnic toare. Sicozicul est pesimist. Sicoza duce la formarea de oase grele. Sicoza are dureri bru te. demen sau suicid. Ei au tendin de a se culpabiliza. optimist. Ei sunt foarte expresivi. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo.========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE Etiologia unei boli. temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. realist f r c oncesiuni. din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. spasmodice. o structur osoas asimetric . gâdileli i arsuri . Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie. religioase. inflama ie i hipersensibilita te . Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi. . schimb tor. extrovertit. în ep turi lancinante. filozofice. Noi trebuie s cont m în mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele.i schimbe locul. Sicoza: infiltra ie. Durerile: Psora resimte ca dureri: mânc rimi. cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. gelos. etc. în cadrul observa iei. dar nesatisf cut i dore te s . se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali. acute. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat .130- . fibroze i supura ii . de un factor etiologic specific. la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. cosmopolit. Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice. la reten ie de ap .tiin ifice. partenerii. granula ie. au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie. secret. degenerescen Atât cât permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat. vorb re i. indura ie. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie. perforante . Sifilisul . monden. b nuitor. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . un torace strâmt. miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale. slujba. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. i excrescen e . intense. pielea nes n toas eliminatorii. dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. erotic. Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine. de tipul crampelor sau colicilor . Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului.

pasivitate fizic cumva un e ec celular. neîngrijit . nici hipertensiune. absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme. groaznice i în special agravate noaptea. potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz . Pielea la Pseudo Psora este diafan . Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente.131- . pete. nici hipernervozitate . sau culoare ar mie. se lezeaz secre ii purulente. sângerânde. lips de curaj în decizii. dar tot f r a reflecta asupra riscurilor. cea mai mic plag infectându -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . neted . fetide. ca reactivitate general : nici hipertermie. puncte de frumuse e. astenie fizic dispropor ional fa de eforturi . delicat . pruriginoase . imediat. caracter. un e ec al individului. re inere. de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. producând multe Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare. Sicoza are scurgeri apoase. Semnele sunt variabile. tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi. daca nu se supra-adaog un element luezinic . de unde existen a constant a tulbur rilor urinare. cu preferin pentru sfera ORL i genital . ca de infec ie. ca o intoleran interiorizat . i sângereaz cu u urin . patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin . excrescen e. al medicinii i al societ ii. În concluzie. incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere. de unde inclina ie spre pesimism. Luezinicul spune da. irita ia mucoaselor. SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . iritante. Este . dup ce a ezitat.uneori f r explica ie . uneori insolubile. de pe te . fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu.Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde. i e ec pe plan psihic. aspr . sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat. explicând e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie . Pielea la Luez prezint pete ro ii închise. fie al dezhidrat rii. umoral. Pielea la Sicoz este acoperit de veruci. galbene. Pseudo Psora are scurgeri purulente. verzui sau murdar închis cu miros acru. Sunt de re inut totu i câteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii.intestinale i genitale . Ø Pielea: Pielea la Psora est uscat . cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . nedefinite i acute. ezitare sau evitare (fug ) . dificultate de adaptare la diferite imprejur ri. chiar opuse. cu miros de mucegai . foarte puternice.

palpita ii. elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale . altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin. Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie). pu in influen abile de regimurile restrictive . vitamine. evolu ia trenant . .) i Rauwolfia (cefalei. ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei. boala las îns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mâni intregi. calciu. etc. atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea . Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic. mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat. cancerul. o stare care duce la supraînc rcare de aporturi : fortifiante. Din p cate. bine trata i cu Teucrium i Lap is albus. ame eli. care e deja lent i moale. Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum. cu posibile tumori moi. În general. adenomul de prostat . ame eli i gre uri. manifest rile sunt din ce în ce mai pu in febrile . etc. sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya. senza ie de c ldur . Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice : Exist 2 tendin e : . etc.Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific.In general îns i în mod special la tipul Sulfur.Calcarea carbonica . cum ar fi polipii nazali. apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri . c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i. i de i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase . crevase. Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri.132- . pronosticul acestora fiind cu atât mai pu in grav cu cât apar mai târziu . ingreunarea picioarelor. debutul este progresiv. aceast oboseal ia aspect de îmb trânire prematur depresie.) . sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei. bulimie. finalul incert . extracte glandulare. ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz . întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice. ca un fel de vâscozitate reac ional .un Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale. în competi ie cu cele de reten ie ale sicozei.cu depuneri in special la olduri i bazin. sedentaris m i inactivitate.

care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite. evoluând foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin . ver uci durero i i sângerânzi). hepatit viral . apoi Silicea sau Phosphorus. rinite. Asterias Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens. reumatism articular acut sau decompens ri accelerate în interiorul acestei constitu ii. impresie c tr ie te în alt univers.). capilarelor i limfaticelor. de tipul Conium.133- . dezorientare în timp i spa iu. perturbarea formulei sanghine. Ar fi prea simplu. adic : infec ii urinare: cistite. cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual . mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute. Phytolacca. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie. infec ii cu colibacili sau proteus. fapt anormal la constitu ia tipic luezinic . acesta este terenul cel mai amenin at de cancer. În cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica à Causticum. De asemenea. rigiditate muscular . Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. endometrioz . Selenium. etc. alter ri ale venelor. Remediu indicat în boli deg enerative ale sistemului . grefate pe zonele sale preferen iale. dureri osoase. salpingite. Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare. sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea. astm. nevoie de sare. salmoneloze. infec ii intestinale : intoxica ii alimentare. Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial. mioclonii. Este un fel de Causticum mai grav. hipotensiune. balon ri. dup cump na diatezic . cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil . pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneaz anturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina. Adenopatii moale ci dure. copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic. extremit i reci. hipotermie.b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum à Silicea. Haloperidol : mare remediu al imb trânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constitu iile. Gesturi i mimic fixe. uveite. De fapt. bron ite. care duc rapid la pr bu iri decompensatorii. În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. altera ia psihismului spre depresie. atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice. In plus dispepsie cu usc ciunea gurii. pete ro ii. frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum). Manganum. c). infec ii genitale : metrite. pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate.

Vaccinarile obligatorii. BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan). au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. Apropiat de Agaricus. timiditate. Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti. Parkinsonism. Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). sexualitatea). Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse. din ce in ce mai numeroase. Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´ generatiei urmatoare. dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie. impulsurile. Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari.134- . De regula. agranulocitoz ). SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital. precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol. retractarea personalitatii. amplificindu-se. zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta.Alzheimer). Totul este d us la extrem (eliminarile fizice. nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie. Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv. trombopenie. mentalul abunda de simptome (266 in Kent). impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : . I. etc). pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate). afec iuni sanghine (purpur . Med este inima sicozei. atul timid si rezervat ± ambii necesitind Med). tulbur ri cortico-hipofizare. dar poate sa-l bata cu cruzime. Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. temperamentul. incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav.nervos (scleroza în pl ci. Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. Oricum.

in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) . multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele . se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv. hiperactivitate : mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) ÄTrebuie sa fac asta. si asta. necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot). orice : droguri. ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic). sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) . rusinos nu are incredere in sine.. eventual maninca numai fructe droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit. deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara. nici sellfrespect singuratic.135- . abuziv.. compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat. 2) INTROVERSIE EXTREMA timid. 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) ... alcool. vrea sa experimenteze totul. uituc) descurajat. tutun.) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent.foarte sociabil.

se lupta. piscina) . il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale. Puls) o prezenta nevazuta (monstru. Rho. CONFUZIE dificultate de concentrare : dislexie uita cuvinte. Nota dominanta a sicoticului : ÄTrebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti´.- lucreaza excelent o perioada. apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun. loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint. oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii. o privire. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc. dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum.136- . stafie. pierde sirul conversatiei. lapsusuri . Arg -n. Äceva´) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin. CRUZIME si TICALOSIE salbatic. Cann-i) : se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. violent (copii care isi lovesc parintii) bataus. prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la Ämasca´)..

cu hipoacuzie (la copii) . Tub) URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize.- de animale gelatinoase (meduze. adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t.137- . broaste. matreata Äoameni de noapte´: se retrag greu la culcare. CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat. etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala) ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : Ävino´! ca totul este ireal (ca intr-un vis) SOMN II.

frig si curent . Samb) prurit intens al virfului nasului (interior) piele palida.NAS FATA - mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa). Thuya) 8. ca desenate barba. TORACE .138- . ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate. amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust. mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie. Mang. polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc. rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale. Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin. ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima : sprincene subtiri.afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala. Nux-v. obstructie.

fasole. stridii. Psor) gastrita. caimac. fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare mincare gelatinoasa (albus nefiert. STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc.eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub) scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) . melci) vinete.139- . condimentata) sare si dulciuri acru. mazare sete bauturi reci. la mare afectiuni cardiace : la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9.probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen. ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare : grasime (carne grasa. gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10. RECT .

acide. uretrita. chiar iarna) talpi sensibile. stricturi . URINAR .scaune aderente. pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete.enurezis (urina foarte colorata. argiloase (ALUM) 11. excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive. merge cu picioarele goale pe ciment. GENITAL . veruci . miros amoniacal) . bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea. pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le Ätroz ni´ . EXTREMITATI . prostatita vaginita. epididimita.inflamatii · · · · · · · · orhita.impuls sexual foarte puternic (nimfomanie. plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13.picioare · · · · agitate (le misca incontinuu. dureroase (nu poate merge pe teren accidentat. anexita scurgeri galbene. condiloame.impotenta. metrita.cistita cronica recidivanta 12. singe inchis la culoare cu c heaguri. satiriazis) .140- .gonoree . calciie sensibile.herpes. sterilitate .perversiuni sexuale .uretrite (inclusiv nespecifice) cronice.

· · · · - GENERALITATI · · · calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive. veruci. lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini. nas) dar se descopera. veruci. PIELEA multe excrescente : alunite.141- . tumori. frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) . negi.· · · - artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. excrescente de orice fel MODALITATI · · · · lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala. iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi. chisturi sebacee.

· · · · · · · · zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen. scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare) COPIL · · poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) . pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice TABLOURI CLINICE SUGAR · · · · · · · · · · · · · · eritem fesier exema. ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn. agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des.142- . nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere.

· · · · · · · · · · - toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii. veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite. competitie. imagine). colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus. etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM. in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata ± Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori. dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control. fara incredere in sine. masturbare. care mai poate prezenta : . ADOLESCENTI razvratiti. in special la fete comportament introvertit. imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie. Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult. fratii. droguri. recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite. blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm. exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente. fimozite) conjunctivite.143- . tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi.

unde si-a lasat lucrurile. dulci. noduli. acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat Nux-v : Lach : pasional. Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv. dezordine.144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate . hipersexual . sterilitate veruci. vitalitate. polipoza nazala slabiciunea memoriei (uita nume proprii. calciielor rinofaringite. chisturi.- patologie urogenitala tenace. Cann-i. tumori reumatism deformant nevralgii (faciala. dorinta de alimente grase. frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya. Nat-s. sciatica stinga) probleme ale talpilor. gelos. plex solar. rezistenta la tratament impotenta. distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism. Sulphur. dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma) Sulphur : egotism. daca a facut un anumit lucru. condiloame. sinuzite cronice.

inselator. dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). ========================================== .D. masturbare). Cann-i : Äca in vis´. Nux-v. veruci.145- . Sec : piele rece. condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare Alumina. : The Homoeopathic treatment of Children. comportament sexual extrem. se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor Lyc. Arg-n. N. timpul trece prea incet Camph. polipi. Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor. hipersexualitate (dorinta exagerata.Nat-s : - ameliorat de orice eliminare (scurgere) negi. BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu. perversiuni. mincinos.

paralizie. verzi. Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez.. 4: THUJ. în regiuni ml tinoase. sifilisul) ( Thuj.THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae. fiind folosit în combina ie cu Echinacea purpurea. . except. grd. Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere . Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale. convulsii. tumori. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente. diaree.M se ob ine din vârfurile tinere ale ramurilor. aritmii. Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS. Med. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide. T. astm bron ic.antigonoreic al plantei observând apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tân r care mestecase câteva frunze de Thuja. antihelmintice i abortive. Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral .) Conifere . supresia manifest rilor sicozei ± veruci. cu frunze mici. 16 i cultivat în scopuri ornamentale. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii. cistitei. lateralitate stâng .gonoree în APP). psoriazisului. în form de solzi. THUJA Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional. SIL. amenoreei. A fost adus în Europa în sec. ganglioni limfatici.) => diaree. -gonoree în AHC. reumatismului. are o form piramidal . aplatizate. Cedru alb/ galben.146- ¦ vaccinarea ( r. condiloame. digestiv. SULPH.. Intoxica ia provoac v rs turi.fam. ac iunea sa iritant provocând hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial . cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan. convulsii . care a înv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului.proasp t recoltate. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic . Thuya canadian etc.. cap-occiput. verucilor etc. frunze i flori . Poate ajunge pân la 15 -20m. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan în estul Americii de Nord. Jacques Cartier . agita ie psihomotorie. i conuri de 1 cm. cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. enurezisului. insuficien hepato -renal .

mi care.147- . decubit dorsal sau cu coapsele flectate. UMEDA. Depresie provocat de sentimentul izol rii.m. iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . eliminarea secre iilor . c ldura patului.: ameliorare general când este r cit . contact sexual. Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societ ii în care tr iesc ± de moralitate. sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare.m/p.GENERALITATI: Agravat: VREME RECE . corectitudine. de inadecvare. cu idei fixe. Alimentar: agravat de : ceap gr simi aversiune pentru : ceap usturoi dorin pentru : ceap ± crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi. Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi. religiozitate. fanatici. inflexibili. (ex. cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. menstrua ie. periodic: 3 a. Nu comunic u or (cu excep ia cazului în care masca presupune s fie foarte sociabili). sunt rezerva i. fazele lunii ( ). evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere). deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false. manipulativi i în el tori.CORYZA . mic iune. MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar . lateralitate stâng . Ameliorat: c ldur .amel. general symptoms Thuj). pozi ie: în decubit pe partea afectat . de senza ia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi.GENERALS . secreto i. Sunt pacien i dificili. .

brittle.DELUSIONS . secre ii purulente. .body . coriz în timpul defeca iei (sep ).DELUSIONS .DELUSIONS .DELUSIONS .pregnant.she is made of MIND . body is in danger of MIND .body .people . is MIND . secre ii nazale posterioare. people are MIND . body is separated from · c se afl o persoan str in lâng ei sau în spatele lor ( Med) MIND . ofensive cu miros putrid. of MIND .body .DELUSIONS .body is MIND .body . is MIND . Ign).emaciation.thin . body is MIND .body . are in MIND .animals .soul.body . MIND .DELUSIONS . p r uscat.lighter than air. GASTROINTESTINAL (preferin e.DELUSIONS . she is.148- . sinuzit cronic .delicate. flatulen .body .DELUSIONS . dup abuzul de ceai (Selen.glass . someone is · c au un animal în abdomen . durere ca de cui înfipt în cap (COFF. friabil. greu de piept nat . sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal . senza ia c se mi c un animal în abdomen.continuity of body would be dissolved MIND .behind him.people . is · c au sl bit.immaterial.beside him.pieces . fragili : MIND . veruci sau tumori pe fa . carii dentare lâng gingie.coming in pieces.DELUSIONS .DELUSIONS .DELUSIONS . îi cad sprâncenele în ½ extern . hipersecre ie de sebum.abdomen.DELUSIONS . aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal . corpul î i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND . cu aspect uleios al fe ei.DELUSIONS .DELUSIONS .separated ..Idei fixe sau iluzii : · c sunt sensibili. otit cronic .).

leucoree abundent groas . hipersecre ie de sebum. deformate. de miere. dup vaccinare. Masca. verzuie. încarnate. rânced. . prostatit . se treze te la 3 a. transpira ie uleioas . cronic . i rece.m.- diaree: dup vaccinare. mor i. dureri premenstruale ovariene pe p. stg.. cu scaun exploziv. veruci plantare. Thuj..chist ovarian -stâng. jet urinar bifurcat.. puls. SOMN pe partea stâng . fibroame sau polipi uterini. condiloame perianale. dup micul dejun (NAT-S). ag. pe t lpi. transpir în zonele neacoperite (Bell. insomnie. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare. RESPIRATOR astm bron ic ag. urât mirositoare a picioarelor. transpira ie abundent . PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate. secre ie uretral cronic purulent . de usturoi. NUCLEUL (Vermeulen): 1. hirsutism. condiloame genitale. de praz.) transpira ie cu miros dulceag. galben -verzuie.). fisuri între degetele de la picioare. de ars. erup ii. probleme unghiale ± casante. erup ii în zonele acoperite. vise: de c dere. adenom de prostat . (Lach.149- . UROGENITAL uretrit . EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree. constipa ie cu dureri rectale violente. de vreme umed polipi corzi vocale. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet .

oglinzi. care se retrage. ag de gr simi. Desktop Guide of Materia Medica. Aplicatii : fotografie. 4..pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. germicide. Med. tumori etc.sensibili la muzic . nazal posterioar etc Med. provocarea de a fi creativ .. Complementare Ars. Are mare conductibilitate electrica si termica. sa o apere de orice atac... conductori electronici. bijuterii..2.Sulph Compara ii Lyc ± sl biciune interioar .. Studies of Homoeopathic Remedies..abilitatea de a se ocupa de ceva nou. Essence of Materia Medica.150- . dorin pentru usturoi. rezerva i. . The Substance of Homoeopathy. 5. vesela. de ceap .. Morrison R. condiloame i fibroame.. Gibson D.. The Soul of Remedies. agg.nevoia de a performa in conditii adverse .. Sabin. Nat-s.Vremea rece i umed agraveaz . Puls. transpira ie abundent ..închi i. Piele uleioas . Nat-m. probleme unghiale etc. urât mirositoare a picioarelor etc. Nit-ac. s rat. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. friguros. Vithoulkas G. proiecteaz o imagine compensatorie de putere. secr. antiseptice. Secre ii galben-verzui / verzi. ag. circuite electrice. aversiune sau agraveaz ).R. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. 6. Staph ± se subapreciaz .. Sankaran R. Probleme unghiale. RADAR 8 ========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC.. Sil ±lips de încredere în sine. Nat-m . de aici anxietatea de anticipatie. constipa ie cu scaun dificil. Veruci. Vermeulen F.. condiloame. Merc-s. Synoptic Materia Medica. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. Sankaran R. Sil. rezerva i. de vaccinare.. Nat-s. . 3.M. Nit-ac etc Bibliografie: Boericke W. Ceap (dorin . carii dentare care apar foarte devreme etc.

grabit in mers si vorbit . ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros. criticat. stand aplecat. cautator de greseli. responsabilitate. anxietate de anticipatie.151- .anxietate pentru sanatate. leucoree iritanta. presiune. recunoastere. de aici anxietate si furie. Se simte silit sa performeze. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. Se simte slab in interior. predicator.cartilagii. dezvelindu -se. prolaps uterin. epilepsie. noaptea. impotenta . TDS cu polutii. nou.muschi ± crampe in extremitati. neliniste psiho -motorie . in vehicol. cancer uterin. dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura. injunghiat in spate. dureri in cartilajele costale. locuri inguste. cantaretilor secretii mucoase gri.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. Ameliorare : la miscare. cantaret.genital ± barbat :orhita dreapta . se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. la pranz.dureri sfasietoare. totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire SIMPTOME PSIHICE . contractura. rezervat in atitudine . asigurare. tristi nelinistiti. mentine controlul. vertij . se exprima ca orator.sistemul nervos ± contracturi. schimb. paralizii. culcat pe spate. oase. la soare. senzatie de socuri electrice. BIOTIP : slab. vascoase. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. tulburari de memorie. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. MODALITATI Agravare : contact.Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. etc si se apara prin ea. ACTIUNE . priceperea. scriitor. tendinta la ulceratii. cu ochii adanciti. suport moral. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. invelit. incredere. ca o rana. puterea creierului sau. carii osoase . convulsii. cafea.femeie : anexita stanga. multime . ten pamantiu. se apara prin intelect. talentele. ii cade vocea. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. creativ. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. confuzie. incurajat. articulatii . de catre preajma mai tarziu.mucoase ± laringe si faringe mai ales . abia mai vorbeste. raguseala oratorilor. Trebuie sa straluceasca in societate. usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit. fetida. cancer. Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´. exostoze craniene. parestezii. performanta. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . aparare. ajutat din spate. pret.frica de inaltime. piele palida.

greata.depresie taciturna sau excesiva veselie . exostoze. cedeaza brusc .prolaps uterin. fara caldura vitala..mictiuni frecvente.gastralgii arzatoare.deficit de memorie SIMPTOME GENERALE .dureri osoase. faringite. raguseala.agravare ziua. carii osoase.agravare la soare SIMPTOME LOCALE . secretii vasc oase.furie deliranta dupa criza de epilepsie . carii osoase. vascoase . agravare la efort fizic . laringite. articulatii ³isterice´. dureri articulare .coriza cu stranut. gri.agravat culcat pe spate . inflamatii ale cartilagiilor .inflamatia laringelui. strictura canalului lacrimal .ingrosarea cartilagiilor. cantitati mari -TDS : polutii. enurezis nocturn. tahicardie. ulcer. varsaturi acre. Palladium ± ovar drept. usor expulzate .scaun moale. emaciere.palpitatii.constrictii externe.crampe.senzatie de cap gol. impotenta sexuala . diabet zaharat. contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite. reumatism articular. saliva vascoasa.cefalalgie stanga instalata treptat. confuz . cancer uterin RELATII Zincum ± prurit ocular. exostoze. prolaps. senzatia de oprire a inimii . anexita stanga .uscaciunea gurii.152- .prurit ocular. secretii nazale fluente sau purulente gri . borborigme . Stannum ± tuse razand . mai des . convulsii. ametit. epilepsie. blefarite. epilepsie . tuse. TDS.secretii mucoase gri. la pranz . excoriatii .slabiciune.

Puls. 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . right 3. epileptic 3.. exostosis 2.cartilages affection of 3. convulsions 2.153- . gray 2 . e urmat bine de Calc.lying agg 2. voice. back on 2. children. weakness 2 . inflammation. health about 2 ³ ³ ³ ³ . uterus 2. pain bones of 2. lack of vital heat 2.constriction external 2.pollutions 2 Female genitalia/sex ± prolapsus 3. left 2 .itching 2. joints 3 . inflammation 2 Larynx . frequent 3 Male genitalia/sex . noon agg. in bed 2 . cervix 1 Chest ± palpitation of heart 2 .prostration 3.emaciation 2. cancer of. exertion physical agg 2.periodicity 3 Head ± pain 3.taciturn 2.mucous secretions increased 2. interrupted 3. infants 2 ³ .pain 2. burning 2 Bladder ± urging to urinate 3. discharge with 3 Throat ± choking 3. weakness 3 . trembling 2 ..inflammation 2. Sepia POSOLOGIE ± 6 X ± CM REPERTORIU Mind ± anxiety 2. ideas abundant 1 Generals ± daytime morning agg.cold agg 2 . loquacity 2. inflammation 2.Urmeaza bine dupa Alumina. hoarseness 3. 3 . empty 2 Eye . exposure to the 2 . ulcers. mental exertion agg. hurry 1 . 3.memory.restlessness 2. lost 3 Stomach . lids 3.caries bone of 2.side. uterus. twitching 2.numbness 2 . Platina.sun. cartilages 3 .stricture of lachrymal duct 2 Nose ± coryza 2.

culcat pe partea dreapta. spatii inguste. grabit si nerabdator. tuse. psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot.degenerescente parenhimatoase : ficat. pe care le doreste.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau . co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n. SIMPTOME PSIHICE . slabiciune iritabila.H. la menstra. dulciuri. trebuie sa vada iesirea tot timpul.154- . Trituratie si solutie. tulburari de coordonare motorie. inaltimi.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare .mucoase : respiratorii. orice loc cu iesi rea blocata. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios. obsesiile. rinichi BIOTIP : slab. Lateralitate stanga. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen.agitatie anxioasa. febrilitate. Trebuie sa lupte singur. Jain Publishers New Delhi Kent J. poduri. noaptea. hipertiroidian si hiposuprarenalian. miasme multiple ± luetism. nu poate astepta. alimente reci. uscat. la baie rece. anxios iritabil.) si fizic cu anxietate. apar frici.BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. tunele.oase si cartilagii : necroze . ridat. sicoza. iluzii. fobiile. ACTIUNE . avioane. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime.depresie anxioasa. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. idei si actiuni fixe. halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . digestive. pareze mai ales ale membrelor inferioare . nimeni nu -l ajuta. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia. A Dictionary of practical Materia Medica B. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. Murphy.T. durere de piept.m. in criza. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei. actioneaza impulsiv ca sa scape. slabiciune .sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea. Ameliorare : la aer curat ± ii place sa-i sufle vantul in fata. la presiune forte. altfel va fi renegat si dispretuit. la furie cefalee. ganduri tulburi. MODALITATI Agravare : la cald. colturi de strada. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint ± NO3Ag. ajunge la intalniri mai inainte. deprimat agitat. sta langa usa. psora. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra.

timpul trece prea incet.frica de multime. treziri anxioase bruste . pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit.conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta.. varsaturi .irational in concluzii si actiuni . oratorilor. hipoacuzie. cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE .agravat noaptea .senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) .agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE . frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac.impuls nestapanit de a merge repede . epilepsie la frica.de inchiderea ochilor.impuls de a se arunca de la inaltime . agravata dimineata obligand la tuse . frica de inaltime.in situatii nespecifice) .vise anxioase. varf rosu si dureros . baie rece . la menstra .tendinta la hemoragii . regurgitari de alimente nedigerate. < la cald .agravat la cald .deficit de memorie.dorinta de dulciuri care-l agraveaza.acufene.vertij la vederea unor cladiri inalte agr.raguseala cronica a cantaretilor.diaree verde. surditate . fotofobie intensa.constipatie cu scaune uscate . este grabit. de alimente si bauturi reci .155- . de spatii inguste. senzatie de infundare urechea stanga. cu aspect de spanac tocat. confuzie mintala . spumoasa. vrea sa termine lucrul inainte de a incepe .eructatii zgomotoase imediat dupa masa . greata. diaree emotiva sau dupa masa .convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie. de poduri.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare .slabiciune generala.flatulenta marcata. gaze zgomotoase si fetide la scaun .doreste aer rece. fizica si psihica .limba cu papile proeminente.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda. ameliorata la aer rece si legat strans la cap .durere epigastrica rozatoare.

of losing 2 . coree. galbuie. fetida. diaree verde cu flatulenta in entero-colite. forsaken is 3. sanguinolenta . tulburare afectiva bipolara. hurry to arrive for appointed 3 ³ walking while 3 .alb. ataxie locomotorie.hurry time.self-control.incontinenta de urina zi si noapte . paraplegie. uretrite la barbat . diaree la emotie. tremuraturi. lest he fail 2 . if a 2 Generals ± night agg.delusions. parestezii. leucoree. RELATII Complementar : Lyc. anticipating events. in 2 . la emotie. meteorism.fear. when 2 . Ars. delusions.high places agg 2 . Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ± ailments from anticipation 3 ³ .ciclu menstrual neregulat. hipertiroidism.excitement. laringita cronica a cantaretilor si oratorilor. certain 2 . ulcerat. oftalmie purulenta. dizenterie. paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa.impotenta sexuala.anxiety 3 time is set.leucoree alba.156- . sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . impotenta sexuala. flatulenta.palpitatii agravate culcat pe dreapta. conjunctivita granuloasa. crossing a bridge or place. ulcer cornean.³ . aerofagie.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi. coit dureros .Ver. fobii. astm nervos .col uterin tumefiat. Antidot : Natr. ameliorate plimbandu -se la aer rece . place cannot pass. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind ± delusions. 3 .tuse la notele inalte. pareze. obsesii. narrow places. afectiuni medulare. la mirosul de tu tun.undertakes nothing.alb.. mur. epilepsie. tulburare depresiv-anxioasa..anexita stanga . of 1 .. eroziune de col uterin. gastrita hiperacida. ulcer gastro duodenal. despised he is 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . uretrite.

crampe dureroase. Este sensibili la critici. . singuratate. continua. pasionate. fata si limba foarte rosii . crampe. cefalee la ora 16. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. moarte. Frica de inaltime. tresariri. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. boala.hemorrhage 2 Head ± pain 2 Stomach ± eructations 3 nausea 3 vomiting 3 ³ . tuse spastica. fulgere.warm agg. spasm de esofag. : conservator. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. prietenos. tuse spastica. intuneric. < aplecat. se vrea centrul a tentiei. tunet e. spatii inguste. calator. nu poate articula decat un cuvant odata. impresia de gat zgariat. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. ocrotitor al artelor si ideilor Phos. Simptome comune ambelor elemente.³ ³ ³ ³ ³ . Mictiuni imperioase.respiratie dificila. care-l agraveaza. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. simpatetic. atacuri de sufocare.: comunicativ. Iritabil agravat de umilire .durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte . agg. uscata. stool green 3 flatus 3 Chest ± palpitation of heart 3 Extremities ± weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. desire 3. > de tuse. adenopatii ganglionare. ARGENTUM IODATUM Ag I.157- . politicos arogant. sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. astm. idei fixe. Are prieteni artisti. mandrie ranita. sa tina discursuri. scurta. 3 . Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: . Are relatii profunde. intelectuali superiori.convulsions 2 epileptic 3 .durere constrictiva arzatoare in gat. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special.food. 3 .weakness 3 . sweets. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl.pain 3 burning 2 Abdomen ± distention 3 Rectum ± diarrhea 2. durere constrictiva tampla stanga. sa arate ce talentat este.

Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. Ameliorat vorbind. Nu mai au nici o bucurie . cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. . Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional. la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. inteligenti. de aceea. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. cu accente frecvente de tristete. sentimentele negative sunt tinute sub control. capabili. luminoasa a vietii. ei fiind cu adevarat valorosi. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. dar nu sunt in stare sa o ofere. Pe masura ce patologia avanseaza. adesea primii din clasa. peste. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. Dificultate de adormire. nimic nu ii mai intereseaza. Pentru homeopat. pentru emotiile lor fragile. Cu timpul. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. carne. fiind reprimate. se joaca cu cuvintele.158- . Initial. Pe masura ce patologia avanseaza. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. individul Aurum este insetat de iubire. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. R. din etape premergatoare. ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. Existenta lor este prea sobra. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. desi au intelectul foarte puternic. fiind prea seriosi si muncitori. isi vor face tot mai multe reprosuri. Pentru ei. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati.Doreste dulciuri. de anihilare si moarte. fructe. Accepta cu usurinta afectiunea altora. sare Aversiune pentru grasimi. somnambulism. ambitioasa si foarte preocupata de cariera.tablou mental Dupa George Vithoulkas. condimente. devin tot mai autocritici. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. Dar. a caror afectiune o dorea. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. in acest scop. dar paradoxal. inghetata. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. bauturi reci. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. ambitiosi la scoala. Intr-adevar. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. Ameliorat de cafea. De obicei. prea mult aur indeparteaza iubirea.

paine. remediu antisifilitic ameliorat: . al durerilor osoase si al aterosclerozei. he has 3 Fear ± failure. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. throwing height.heart disease 2 Apecte generale. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. Tot acum. cel foarte moral si religios. munca devine supapa lor de siguranta. spune lucruri foarte dure celor din jur. in aer liber. preferinte alimentare si modalitati Prof. melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition. In acest caz. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. pot s a se arunce de la etaj. Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana.Tot in acest stadiu. has lost the affection of 2 Delusion. of 2 . cu agravarea depresiei seara. Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection. lapte. pacientul . dar dupa apusul soarelui. Se roaga si plange ore in sir. 3 Industrious. neglected his duty.high places 1 . delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne . vara agravat: .159- . desi nu injura. ceea ce ii mai alina suferinta. al congestiei si induratiei locale. plin de cruzime. o adevarata moarte in timpul vietii. toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat.seara. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. desi deprimat. dulciuri. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. se remarca si inversul acestei situatii. In aceasta noua etapa. el poate parea insensibil. apare ameliorarea generala seara. boala ia un alt curs. Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel. In cele din urma. mai plini de inc redere. mania for work 3 Delusion. Exista si o alta varianta de Aurum. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei.noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare ± alcool. Uneori. nu se mai gandeste la autodistrugere. friends. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale.

fibromatoza uterina Piept ± angina pectorala agravata seara. ed.- sete pentru apa rece Simptome locale reprezentative Cap. nux-v. Iasi.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. ign.. Tao. Extremitati . profunde. striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri. Polirom. ed. cancer testicular.care este simtit si de altii Abdomen ± hernie inghinala la copii Ap. miros fetid al cavitatii bucale.Ghid practic de remedii homeopatice. pericardita. psor. Medicala. Buc.ed. testicul ectopic. incat se gandeste la sinucidere. nat-m. cu forme severe de sinuzita ± nari ulcerate. 1983 Morrison Roger . cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor. Buc. Genital . agravate noaptea Somn geme. agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala. 2001 .160- . Bibliografie Dujany Ruggero ± Manual practic de homeopatie. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi ± hemianopsie ± nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . palpitatii violente. merc.. plat.obstructie nazala. dureroase Cavitate bucala si gat ± Carcinom la nivelul limbii sau gatului. Chirila Pavel ± Manual de homeopatie.dureri de cap atat de intense. la femei. 2005 Bungetzianu Gheorghe. dureri reumatice migratorii psoriazis Comparatii cu alte remedii nat-s. endocardita. ca de branza veche. necoborat.dureri osoase sfasietoare.

1997 Vithoulkas. Haarlem. numai 3 : -HYPO (defectul. George ± Esenta Materiei medica. Adrian Dumitrescu y Materia Medica .in sensul lipsei . Pavlovschi y Materia Medica . Desi . Belladonna. distructia . care viciaza judecata . Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA . in caz contrar . Bromium . Staphysagria. 3. excitatia ) =SICOZA DYS (devierea . miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . Merlijn Publ. D.. eroziuni -la nivel psihic =violenta .htm y Miasma Luetica . Conium .Lachesis. (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . Nederlands. vol.Dr.Dr. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei . care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic . lipsa . dinamic si potrivnic. Synoptic Materia medica. isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere .161- . Moldogrup Iasi.Dr. degenerarea ) =LUEZA Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . 1995 Vermeulen Frans. Galesanu y Luesinum . SICOZA si LUEZA . Hahnemann a descris 3 miasme PSORA. M. Homoeopathic Book Publ. clar .homeopatia.ro/Curs_06. 1992. agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. care sunt .Vithoulkas. necroze . fisuri . cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral. George ± Materi medica viva. Prof.( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva.Dr. London. M. CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www. care va genera cu siguranta diferite afectiuni . Arsenicum album. inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul.al excesului sau al distructiei .Dr. ed. memoria si acuitatea intelectului introvertit .Phosphorus. acumularea. ulterior s-au descris si alte miasme .

162- . chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea. distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune GENERALITATI -tendinte melancolice . agresiune corporala . distructivi . distrofii . idei fixe . putride (tendinta supurativa ) -fisuri. neinfluentate de explicatii .noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. cu ganduri chinuitoare cruzime tintita. suicidare -displazii. caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna . criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta . distructii . golita de orice realizare sau intelegere -nemilosi . argumente lipsa de incredere in sine . dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa . aplicatii reci ) . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni ±inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie . atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc. degenerescente -malformatii-secretii groase.necroze . nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila. depresive . corozive .- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat. ulcere. gangrene -aritmii modalitati : Agravare .

) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii .163- . devieri ( strabism . cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure .La schimbarea pozitiei CAP -par gras . sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie . exploziv . cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator . hipermetropie ) -deformari . aglutinat . persistente . de nesuportat: unilaterale. anizocorie . ulcerate . fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului .

ulcerat . cenusie . ulcerate . buze groase . pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med . distructiva . piele rugoasa pometi evidenti . amigdalite . parodontoza FATA -grasoasa . ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa . false membrane -amigdalite grave . fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros .formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic . cleioasa.164- . se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat . pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis . profunda si sparta .-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui . aspra . keiloskizis ) -saliva groasa . de cupru ) -limba umeda . flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita . convulsii -gingivite supurate . negre sau maron cu miros ofensiv . Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree .

scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat . explozive . ofensiv . sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea .) . uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant . scleroza . coronarite . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala .. vascoasa . agrav. in filamente -dispnee in pozitia culcat . ulcer varicos -senzatie de greutate sternala . . Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer .165- § lucruri indigeste (creta . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate -aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului . ardezie . cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare . HTA grava ) -dilatatia aortei . noaptea -abces pulmonar . aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante .rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase . ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru .-tuse latratoare scurta .

rectale . nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent . cu urme de puroi . Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate . necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese . fisuri . coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste . zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza . cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane . coroziv. moartea fatului in uter . hemoroizi cu scurgeri putride ..rinichi in potcoava . furuncule . ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz . eroziuni de col . ulceratii . sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt. vagin -leucoree coroziva . putrida . fistule -apendicita flegmonoasa . perforata -fisuri anale . supranumerar ) GENITAL F ±tumori ulcerate . gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. invadante -ulceratii .166- . invadante ale org .gangrene . para. carbunculi -necroze . genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii .escare . Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica .-abcese perianale .

atingere . ofensive.167- .J. PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos . datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1. Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis . din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva . ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) . vara .H. palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie.ziua . grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda . carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr. iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS . evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare . se rup usor -concave ( ca o farfurie ) . Noaptea . invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor . la caldura . presiune . arterite . gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii . se indoaie . percutie .-fisuri adanci pe piele (in sp. depresie -scurgeri putride. transpiratie si amel.

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sc zut i când remediul corec t ales nu amelioreaz decât par ial, mai ales când exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit în cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor înso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz îi este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional în ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a închis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE ÎN PRIVIN A SÃNÃTÃ II. Ipohondru. DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut într-un mod obsesiv.. FRICÃ DE INFEC II I BOALÃ. NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c înebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plâng cios. Râde sau plânge f r cauz . Pierdere a memoriei dar î i aminte te tot ce s-a întâmplat înainte de a se îmboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT. Agg. între 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually ± disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care încep s plâng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate în timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tâmpl la tâmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil înso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas în a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trânicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea în somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vârf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adânci i lungi în centru, cu ulcera ii arz toare. Gât intern: Afonie înainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri în gât dup b uturi reci. (throat pain drinks cold ± Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mâni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pân la gât (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund în abdomen. Senza ie de c ldur intern în regiunea hipogastric . Durere în regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant fi înso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sâni durero i la atingere i în timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r ± Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat în fund. Piept: Durere i senza ie de presiune încât simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom în centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece în picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni între degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i în timpul furtunilor. i urât mirositoa re, agravat noaptea. Poate

C.m. Secre iile fetide de la nivelul urechii intr în aceia i cat egorie. Nit-ac.172- . nas. Se treze te între 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea.i in piciorul într-o pozi ie anume. Rat. Aur. Merc. nevralgiile i durerile de cap.). Lac-c. Sulph. H. Insomnia este per se o indica ie pentru Syph. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur . Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor. ca i cum din ii i s-ar mi ca. . astmul bron ic. Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. Remedii complementare: Med. Sulph). remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c. î i simte limba ca paralizat . imposibil s . Erizipel care se mut din loc în loc. brun-ro cate pe tot corpul. ca i cum ar înebuni sau ar paraliza. (sau dup miezul nop ii ± pân la 6 a. Mare nelini te noaptea. Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat . Clinic i Cazuri: Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nop ii. cu miros nepl cut. ceea ce duce la o emaciere extrem . Remedii similare: Ars. Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare.Somn: Insomnie. Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme. piele). Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Merc. ca i cum i s-ar desprinde vertexul. Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu. Allen spune : « Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ». Rhus-t. genital. chiar i pemfigus -ul. Piele: Erup ii ar mii. La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide.

Bibliotecarul avusese sifilis cu câ iva ani mai înainte.Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. trasaturile sunt trase. buzelor. TIPul sensibil este longilin. temperament sanguin. vizibile la tipul sensibil. adânc în creier. Dupa Sankaran : Randul 3 : Äimi lipseste identitatea. in roci. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe întreg corpul a unei erup ii în form de pete -petice . vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare. constituent al celulei cu important rol metabolic. Peste 6 s pt mâni a ap rut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pân la baza aripa nasului. miocard. traumatizat afectiv de orice emotie. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. sunt mai ales functionale. inalt si subtire. Frecvent constitutie phosphorica. Radar key-notes. ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). tuberculinic. cu torace ingust . relatii sau performanta. rinichi. plicilor i mâinilor. s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare. 1. Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat. 2. datorate intoxicatiei acute sau cronice. Bibliografie: Boericke. sunt separat. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. bra elor. Coloana 15. pielea palida. Roger Morrison. iritabilitatea a disp rut i a început s doarm bine. frun ii i scalpului. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic . b rbiei. Simptomele experimentale.173- . foarte intens i ascu it.usor aplecat. plaman. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior. Robin Murphy. entuziasmului si generozitatii firii sale. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. Durerea avea un caracter p trunz tor. remediul s-a administrat în continuare i pacientul s-a vindecat. plante si animale. Acesta ( ancrul) cre te în primele 2 s pt mâni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pân la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar. toracelui. dar cine sunt ?´ Coloana 15 : structura erodata. generale sau psihice. Intensitatea era a a de mare încât pacientul î i pierdea irul gândirii i memoria. combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului. PHOSPHORUS . oxigenoid . El s-a ghidat ( inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene . Phatak. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. Sub remediul administrat în fiecare sear durerea a disp rut în 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. Adolph von Lippe. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. datorita hipersensibilitatii. Pare bolnav. Clarcke.

agravat culcat pe dreapta. vorbaret. violent.. epuizanta.hiperemotiv. in toate locurile senzatii arzatoare ± intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa. mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare. regurgitari. moarte sau neliniste nedefinita sentimental.la frig Ameliorare : . alimente sarate si condimente SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa. spasm laringian tuse uscata. dureroasa. boala. ficat.) eructatii.hemoragii frecvente. erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica .in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna.Psor. agravata la rece. senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica.MODALITATI Agravare : . prefera compania. varsaturi facile.174- . foame noaptea (Lyc. mergand dela cald la frig . singuratate. la nivelul mainilor vertij.seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii. care se repeta. hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace. dar emotiv timid hipersensibil. iritanta. debilitante raguseala dureroasa seara. scaune fetide. involuntare. splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica.

7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Mielopatii. 15 CH o doza pe saptamana.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora. Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. ficatul (ciroze).15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. reci. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± activity desires ± gr3 pag. Hepatite virale acute : Phos. vascoase matinale INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. Inaintea unei operatii : Phos. Stari cronice : procese de hipertrofie. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : . Degenerescente renale : Phos.175- . Insuficienta cardiaca dreapta.2 Mind ± weary of life ± gr. sau la 2-4 saptamani. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . crestere prea rapida. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. apoi degenerescenta tisulara si celulara. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. rinichii (nefrite). scleroze medulare). poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. flux redus prelungit. ciroze : Phos. Nefrite hematurice acute : Phos. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. 1-2 saptamani. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. hemoragii vicariante transpiratii epuizante. Tulburari ale constitutiei phosphorice. 15 CH o doza pe saptamana.- dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans. sechele AVC : Phos. vezica biliara (colecistite).228 . Hepatite cronice. urmari ale exceselor sexuale : Phos. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. locvace ca Lachesis. mielite. encefalopatii.3 pag.

703 large quantities for ± gr.3 pag 1614 Generals ± pain burning ± gr. se simte singur sa faca fata.gr.trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile.2 pag.thunderstorm agg ± gr.3 pag 175 Mind . nu se poate increde in altii .3 pag 117 Generals ± hemorrhage ± gr. A dictionary of practical Materia Medica B.J.275 occiput ± gr 2 pag 303 Vertigo ± gr 3 pag.235 Stomach ± thirst ± gr.1714 Generals ± weather change of .3 pag 1649 Head ± pain in general ± gr 3 pag.3 morning ± gr 2 noon ± gr.& Guillaume M.705 Perspiration in general ± gr.125 Mind ± prostration ± gr. Coloana 15.1713 lightning ± gr.3 pag. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.fear thunderstorm of ± gr.3 pag 1623 Generals .sensitive ± gr.483 Extremities ± chilblains ± gr 2 pag.A.3 pag.176- .1 pag.3 pag 1712 Generals ± food salt desire ± gr.3 morning ± gr. integritat ea pierduta .1 pag. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate . Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J.&Poirier J.nu are siguranta.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4.1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.Mind ± grief undermining the constitution ± gr 2 pag. Book Service London 1989 Lathoud J. sfaramata.H.3 pag 1511 Nose ± epistaxis ± gr. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J.T. se simte singur sau in saracie.175 Mind . Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM .Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R.3 unquenchable ± gr 3 pag. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.

CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece. nimeni nu este de incredere. iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. la 2. mucoase. cauze infectioase. Trebuie sa fiu cu grija. cere sa fie misca t in pat. la 15 zile.dupa miezul noptii.177- . ordonat si minutios.alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : . oamenii au luat toate lucrurile. la 6 saptamani. tutun). dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald . Sunt hoti in casa care ma fura. bauturi calde .Arsenicum album : Ä Apararea mea este slaba. mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin. anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap.´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele. de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie. SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie. se misca agil.4 zile.3. frica de moarte. cancerinic. plamani. daca e mobil. anxios. daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila SIMOTOME GENERALE frilozitate.la cald. inghetata). abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. boli anergizante. alcool. sunt neajutorat. agitat. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. precaut si neincrezator. sange MODALITATI Agravare : . erori dietetice ( vegetale.

Cistite. Angor pectoris. Cancer.23 Mind ± fastidious ± gr.D. Nefrite. Veratrum album pentru tulburarile digestive.3 pag 14 Mind ± irritability ± gr.. Polineuropatii. Tbc pulmonar. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium.Gastro-enterite. Febra intermitenta.2 pag 101 Mind ± avarice ± gr 3 pag. Endocardita. Nevralgii. ameliorate la cald INDICATII CLINICE Boli infectioase. REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind ± anxiety ± gr. Boala Addison.- secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate. Aortita. Lupus E. Tulburare anxioasa. P soriazis.Etc. Carbo veg. Intoxic atii alimentare. Anemie.141 Mind . scuamoase. Scleroza multipla. POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate.4 pag. Zona zoster. Nux vomica.3 pag. Astm . Sciatica.178- .. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute . China. RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus.fear death of ± gr. Pericardita.Indigestii. Paralizii. Eczema cronica. Hepar sulphur. pruriginoase agravate la frig. Paludism .2 pag. Coriza.106 . Rhus tox.109 Mind ± excitement ± gr.

Mind ± restlessness ± gr 3 pag.182 Mind ± delusion, sees thieves at night ± gr 2 pag 84 Mind Ä , that the house and space under the bed are full of thieves ± gr 2 pag 83

Mind ± delusion, conspiracies, against him , there are ± gr 1 pag 57 Mind ± Ä , injury, about to receive, is ± gr 1 pag 70

Mind ± company, desire for, alone while ± gr 3 pag 34 Mind ± fear, alone of being, lest he die ± gr 3 pag 107 Mind ± carefulness ± gr 3 pag 28 Mind ± anguish driving from place to place ± gr 3 pag 12 Generals ± agg. Night midniht after : 1 h. ± gr 3 1-2 ± gr.2 Generals ± cold agg. ± gr 3 pag 1575 cold air agg. ± gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. ± gr.3 pag 1699 Generals ± side right ± gr.3 pag 1680 Generals ± pain burning externally ± gr 3 internally ± gr 3 pag 1649 Generals ± hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye ± swelling lids ± gr 3 pag.411 Stomach ± thrist ± gr 3 pag.703 extreme ± gr 3 small quantities for ± gr 3 pag 704 Respiration ± asthmatic ± gr.3 pag 970 midnight after ± gr 3 pag 971 Skin ± erruptions ± gr.3 pag 1527 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare ± urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± indignation ± gr 3 pag 136 Mind - anger ± gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of ±gr2 pag.42 Mind ± suspicious ± gr.2 pag 213 Mind - sensitiv ± gr 3 pag 195 Mind - irritability ± gr.3 pag 141 Mind ± thoughts persistent ± gr.3 pag 217 Mind ± nymphomania ± gr.2 pag 171 Mind ± jealousy ± gr.2 pag.145 Mind ± taciturn ± gr 3 pag 213 sex excesses after ± gr.3 pag 214 Mind ± thinking aversion to ± gr.3 pag 216 Generals ± injuries operation ailments from ± gr 3 pag 1628 Eye ± inflammation lids ± gr.3 pag.386 Eye ± tumor lids ± gr.2 meibonian glands ± gr 3 nodules in the lids ± gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia ± masturbation disposition to ± gr 3 pag 921 Bladder ± urination frequent ± gr.3 involuntary ±gr.3 pag 844 Skin ± eruptions dry ± gr.2 eczema ± gr.2 pag.1530 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag ± HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile ± contact, frig, zgomot, lumina calor ± rubor ± tumor ± dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

rosie si lucioasa . SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc.la inceput fara sete. lancinanta. contact. Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). rubor. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale. apa ± imagine care-l sperie neliniste mare. incoerent. urmata apoi iar de agitatie. cauta sa muste. pulsatila si arzatoare. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. delir agresiv. gandurile nu corespund impresiilor. cu ochii injectati. tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme. inflamatie congestiva si iritativa ±calor. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. dureroasa. epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta tuse spastica. lumina. agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata. monstri la picioarele patului. dorinta de a fugi locvacitate mare. prostratie brusca cu stupoare. contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi febra brusca. midriaza si fotofobie. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari.repaus. cu frison. secuse musculare. caldura alungit. dolor. liniste camera calda. tumefiata.- orice contact cu mediul exterior ± frig. sa bata. transpiratii calde. neameliorata de epistaxis. oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta. impresiile nu corespund obiectelor din jur´. strigate. SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie excitatie violenta. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata Ameliorare : .183- . zgomot.

scarlatina. congestii cerebrale. rujeola. Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± fear animals of ± gr3 pag 107 Mind . lucios. calzi si duri (Bry. colici. rosii. Lachesis (delir) Sepi a. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. sete mare si disfagie durere vie inghitind. colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase. abundente. Lilium tigrinum (bearing down).) reumatism articular acut piele : abcese. tahicardie mictiuni frecvente. sange cald. cald. cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans.184- .sensitive . sinuzite. Aconitum (inflamatii). sensibil. trebuie repetat des. coriza. metrite. rosu. reumatism articular acut. REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis.gr 3 pag 194 Mind ± restlessness ± gr 3 pag 182 Mind ± excitment ± gr 3 pag 101 Mind ± delirium ± gr 3 pag 46 Mind ± delusions ±gr 3 pag 51 Generals ± inflammation glands of ± gr3 pag 1626 Generals ± side right ± gr 3 pag 1680 Generals ± pain suddenly ± gr 3 pag 1646 Generals ± inflammation externally ± gr 3 pag 1625 Sleep ± sleeplessness ± gr3 pag 1432 . iradiata in urechea dreapta abdomen destins. rosu. anexite. dismenoree. Hyosciamus. insotite de febra si transpiratie. urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei. Laringite. in delir dilutie inalta ± 30 CH. etc In stari acute dilutii joase ± 4-5 CH. adenite. manifestari violente si disparitie brusca ± abces. Remediul are actiune scurta. Stramonium. imperioase. eritem scarlatiniform INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc. hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin. angine. Ferrum phosphoricum.- faringe uscat.

T. munca zilnica e siguranta. singur in fata pericolelor.&Guillaume M. J.Este folosit ca sedativ in medicia. ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare . Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. unele izvoare termale. Se afla in oceane. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . marea moarta.Book Service London 1989 Lathoud J.A. glande mamare.H.Vienne Synthesis 7 Vannier L. tradat .&Poirier J. atacat. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM . Coloana 17. nu poate cere ajutor. Randul 4 : securitate si datorie. Coloana 17 : structura e distrusa. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac MODALITATI Agravare : .Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. Este singur. lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.Head ± pain ± gr 3 pag 274 Eye ± discoloration red ± gr 3 pag 379 Female genitalia ± menses bright red ± gr 3 clotted ± gr 3 copious ± gr 3 pag 924 frequent ± gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J.185- . The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. ca AgBr in fotografie. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4. ovare. Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826. tiroida.racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea . A dictionary of practical Materia Medica B. tradat. la purificarea apei.testicule.

orhite.) SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde. ulcer gastro-duodenal. durerosi. nedureros.. Tuberculine . furuncule. agravata band lapte sau aplecandu-se. cu pielea fina. astmul ameliorat la mare. profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. spastica. indiferent.halucinatii in obscuritate. Tanar blond. constrictia gatului cu sufocare.Carbo v. colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica. ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie. ameliorat culcat pe partea dreapta coriza persistenta si excorianta cruste in nari.c u false membrane. acnee fata si spate. ulceratii verzui cu miros putrid INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza. dureri constrictive ovarul stang. displazie mamara stanga menstre in avans. nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze. spasm al glotei tuse seaca. gusa. difterie. abulic anxietate agravata seara . sanguin. tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite. hemoroizi proccidenti. SIMPTOME PSIHICE astenie psihica. sangeranzi testicul stang umflat. astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita. traheite. glande salivare Afectiuni digestive : gastrite. tuberculinic . acnee. agravata seara inainte de miezul noptii. abundente.Puls. dur..insuficient hipofizar. frica de fantome (Ac. ochi albastri. Phos. TIP : carbonic..186- . arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac.Ameliorare : . laringite. astm . ten deschis. cu accese bruste de sufocare. Sulphur iodat.la mare in masina sau calarind Lateralitate stanga.

vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa.1 pag. epilepsie premenstruala sau la luna noua. neliniste in maini. Iodum.pustuloasa. Graphites. la dentitie. ora 5 a. agravata noaptea si culcat.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate TIP supraponderal. tremuraturi.187- . Phosphorus. silabe .c. Baryta iodata. cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii. in sarcina. Dulcamara. la luna noua . MODALITATI Agravare : noaptea. REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea. Ipeca. strigate. Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind . dar nu obligatoriu. livida.1 pag 111 Generals . piept. nu sta linistit. Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : . pe fata.. somnambulism SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie.fear evening ± gr. 106 Mind ± fear alone of being ± gr 1 pag 107 Mind ± fear dark of ± gr 1 pag 108 Mind ± fear ghost of . degete terori nocturne ale copiilor. Silicea. umeri. gemete in somn.inflammation glands of ± gr 2 pag 1626 Generals ± weakness ± gr 3 pag 1701 . Calc. parestezii SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca. necontenita..Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia.m.fl.. diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata . Kali sulphuric.spune un cuvant in locul altuia. trebuie sa se miste. Spongia. obez. balbaie. cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. Conium. bruxism. Calc.gr.la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte. Sambucus. spate.

in relatarea despre executarea lui Socrate.Generals ± weather warm wet agg. slabiciune care se instaleaza treptat. cum ar fi mersul dificil. la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii.Conium maculatum. Lachesis . Substanta produce paralizie ascendenta. ± gr. Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate. mers nesigur. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura.& Poirier J. munca in exces.Dr. traumatismele vertebrale. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium. denumire completa.A. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva. denumire populara . un timp al slabiciunii si al lentoarei. necazurile.H.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. cand remediul se dovedeste extrem de util.J.& Guillaume M. ducand la lipsa de coordonare si paralizie. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. pierderea brusca de forta in timpul mersului. suprasolicitarea.122 Face ± eruptions acne ± Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae.Book Service London 1989 Lathoud J. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. Modalitati: amel.188- . Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale.T.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. vorbire dificila. Vienne Synthesis 7 Vannier L.2 pag 1714 Generals ± air seaside air at the amel ± gr 1 pag 1714 Generals ± side left ± gr 2 pag 1680 Respiration ± asthmatic ± gr 2 pag 970 Respiration ± asthmatic sailors as soon as they go ashore ± gr3 pag 972 Male genitalia ± induration testis left ± gr 2 pag 889 Female genitalia ± induration ovaries left ± gr 2 pag 912 Mind ± gestures hands involuntary motions of the fingers playing with ± Kali bromat ± gr 1 pag. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. A dictionary of practical Materia Medica B. . excesele sexuale. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest .: -in timp ce posteste. se pastreaza descrierea facuta de Platon.cucuta sau bucinis.

lipsite de orice relief. depresie.depresie la persoane timide. avand senzatie de nod in gat.: dupa divort sau moartea partenerului).agrav. dar si cu teama de singuratate. Simptome generale: Senzatie de slabiciune. cu deteriorare intelectuala progresiva. dar si de persoanele straine. epuiz ate intelectual (³brain-fag´). toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex. tristete.189- . Indiferenta. mers.: de san. in decubit dorsal si la rasucirea in pat. Nu intelege ce a citit.privind obiecte aflate in miscare. fata de paine.etc ). Alteori. -la rasucirea in pat. Paralizie si slabiciune. -la presiune.: . cafea. -la ridicarea bratelor( dupa un efort ). isterie. Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. Vertij: . -de intuneric. idei fixe. de consolare. Teama de singuratate. -la alcool.fotofobie. Peferinte alimentare: dorinta de acru. eventual si lacrimare. Tulburari de memorie. sare. Superstitii. -de excesele sexuale. Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca. . -stand la soare. avers. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex. surmenate. agrav. insensibile. -de celibat. -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii. -stand aplecat. Tristete agr.-la miscare. cu aversiune fata de viata sociala. oboseala. Atitudine: persoane inchise. Simptome mental-emotionale: Anxietate. Simptome fizice caracteristice: Cap: .

injuries from(2/1) . cervicita. Murphy. ejaculare prematura. -pain. -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit.sadness. Hering. Bibliografie:Boericke. uter. cancer. oboseala progresiva.. from(2) . Phos-Ac. from eyes of(2). disfunctii sexuale. (Grimmer).adenopatii cervicale dure. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului . Morrison. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. la cererea guvernului german. displazie de col uterin. -tumori. LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. mammae. on. Diagnostic diferential: Sep. Gusa cu exoftalmie. Proving: efectuat de C. Piept: -cancer de san. -adenom sau cancer de prostata. inainte de menstruatie. mammae. Chest: -cancer. Sani durerosi la atingere. Indicatii clinice frcvente: Ataxie. continence from (3). ovar. fibrom uterin. -pain. every (2/1) . Urogenital: -impotenta. inclusiv maligne de testicul..Gat: . closing eyes. albicioasa sau sanguinolenta. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor. Extremitati: -slabiciune.Vermeulen. -ataxie. depresie.indurations. senilitate. turning in bed (3). hipertiroidie. -parestezii. complementare : Tub. impotenta. Caust.motion .. vertij. menses during (2). ejaculare prematura. Cateva simptome de repertoar : Mind: . menses before (3) . scleroza multipla. -swelling mammae. Vertigo: . prostatita. step . Female genitalia: . amel. -leucoree iritanta. Cocc.. mammae. (2). Carb-an. contusion.190- .

descompune sangele. foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri). este util in purpura si stari septice. Sunt agitati. Remediu predominent feminin. Modalitati: Amel. ingestia de alcool. -caldura camerei.necazul. de unde si tendinta spre hemoragii. . -vremea innorata. -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor. -aer liber. menopauza. -aplicatii calde. canicula. vesnic in miscare. are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi. -presiune puternica. Lach. -primavara. vexarea. -eructatii. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient.: -la aparitia secretiilor. .gelozia. irascibili.: -dupa somn.homeopat. mania. cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. spaima. mai ales in zona gatului.191- . menopauza. pacientii se plang de intoleranta la atingere. cu febra ridicata si delir. -bauturi reci. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii. Agrav. -menopauza. -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei. -dimineata. provocandu-i stare de inconstienta. Dupa ce si -a revenit. dezamagirea in dragoste. -ingestia de alcool. -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe). soarele. . Cauzalitati: -suprimarea secretiilor. Cuvant cheie: suprastimulare.

Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. Simptome mental-emotionale: iritabilitate. nu suporta nici o critica.dispretuita. daca sunt anxiosi. frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie. frica de serpi. jignitori.crede ca este urmarita. Exista si un tip introvertit de Lach. suporta greu autoritatea parinteasca. avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect).. Simptome generale: . sarind rapid de la un subiect la altul.de ex. Veratrum). Totul la ei este foarte intens: de ex. Emotii puternice.192- . tristete dimineata agravare mentala dupa somn. cu un puternic complex de inferioritate. locvacitate. care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. mai ales in legatura cu bolile de inima. Pot fi zeflemitori. Gelozie fara nici un motiv. pot ajunge paranoici( Hyosciamus. frica de boli de inima..).). Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. suspiciune ( Hyos.). malitioasa. Extrem de suspiciosi. Sar rapid de la un subiect la altul. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune.urata. Ambele tipuri de Lach. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut. Foarte critici. frustrare si invidie. iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale . energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi). Se ataseaza de obiecte si de oameni. sarcastici. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. manie religioasa(Veratrum. suporta greu restrictiile de orice fel.-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene).. Egocentrici.. agitatie psihomotorie. Stram. · Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. gelozie patologica. la randul lor. sunt foarte anxiosi. dar.

Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre). cardiopatie ischemica. Gat: .dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga. de ingestia de lichide mai ales fierbinti.(2). in decubit lateral stang. Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic.of all complaints during(3). dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare.(3).slightest touch(3).· - de regula caldurosi. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. insuficienta acr diaca congestiva.amel. loquacity.vin. tulburari de climax. furuncule. HTA. -intoleranta fata de atingere. agrav. . delirium tremens. Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie. alcoolism. Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta. as foolish as it is irresistible(2/1). Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn.193- . senzatie de nod in gat. -ulcer varicos. Ext. -erisipel senil. -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil). pot fi frigurosi. agr. -mare agravare dupa somn.throat: sensitive. Throat: Choking.premenstrual.genitalia: menses. -purpura. Tegumente: -furuncule de culoare violacee. nu suporta gulere stranse. changing quickly from one subject to another(3). -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri. Somn: -tresar brusc la adormire. stridii.sleep agg. sd. psihoza maniaco-depresiva. Preferinte alimentare: fructe. clothing agg. cu senzatia de sufocare. Fem. amigdalita. cafea.

D. a sistemului port si a organelor genitale feminine..Dr. Pavlovschi Materia Medica . MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree .Dr.-lateralitatea stanga.Murphy. se simte nenorocita. China .. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia. a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa .Boericke. Hepar. familiei cefalopodelor. Dr.Lycopodium . Cocc. G.diferential: Con. Bibliografie: W.htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic . Rindasu Materia medica . ptoze viscerale. vant din est..instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . Graph.194- . la aer rece. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei..Dr. R. hiperlaxitate ligamentara.Nux Vomica .J. Ileana Rindasu Materia medica . aversiune pentru familie.Anthracinum(furuncule). BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica. Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www.Bryonia. -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari. spalandu -se. Rhus Toxicodendron . Lyc.Dr. competitia.Chelidonium. Bell. mai ales la nivelul ficatului. .Vithoulkas. in societate. Nux -v.Clarke. Antidoturi: Ars. complementare: Crotalus. inainte de furtuna. I. Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori.Dr. Nicoleta Bratcoveanu. Ignatia . ACTIUNE .homeopatia. Doina Pavlovschi. disperata.Sepia.ro/Curs_07. Diagn. Se simte in capcana si se vrea liber..Dr. Dr. pana la istovire. insuficienta hepatica si genitala.. Adrian Dumitrescu Materia medica . poarta culori inchise. Ph-ac. Cedron. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. Isi ca uta refugiul in munca. moluste. Vise de viol.staza si congestie venoasa pasiva. Coff. Rem. relatia victima -agresor.Dr.Chappell. Silvia Nedelcu Materia medica .scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . P. Se izoleaza.relaxarea tesuturilor venoase. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. pleoape cazute. visceroptoze. ierarhia superior-inferior.Dr. Secil Omer SEPIA .

) SIMPTOME GENERALE . se simte nenorocita. la aer curat . nimic nu o distreaza. nemultumita de ceila lti si de ea insasi. orele 18-24.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . senzatie de dinti prea lungi.foarte impresionabila. greata la spalatul pe dinti . cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort. Phos.sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului . fara bucurie de viata. nu suporta contradictia . somnolenta ziua . apatica taciturna.pleoape superioare grele. ptozate . intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE .acufene.fatigabilitate iritabila.. hipersensibilitate la zgomot . obosita dimineata. nimic nu o intereseaza.aversiune pentru carne . distrusa . neliniste si frici..agravare la lapte (diaree) si la mirosuri.senzatie de frig pe alocuri : vertex. plange vorbind despre ea.dorinta de lucruri acide.carii dentare cu dureri acute agr.trista si abatuta.senzatie de gol in stomac (Ign. se vexeaza usor. mergand repede. anxietate seara (Caust.indiferenta la preajma si la ai sai. intre umeri. se doreste singura. la presiune. totu -i negru.. neameliorata mancand . in axile si scrot SIMPTOME LOCALE . indiferenta pentru prezent. muraturi .Ameliorare : exercitiu fizic.greata dimineata la sculare ameliorata mancand. China) .gura uscata.insomnie noaptea. herpes al buzei inferioare .lacrimare dimineata si seara. Pod. acre. cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . agr. picioare reci .) imediat ce se gandeste la un aliment dorit. dar face planuri pentru viitor´ . la cald.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang.ameliorare la miscare (dans) . otet. Puls.sensibilitate dureroasa a ochilor seara. curata la menstre .limba alba cu afte.transpiratii abundente.herpes al pleoapelor superioare . in chisa in ea. ameliorata seara.agravare la abuz de tutun (dispepsie) . pioree . intoleranta la lumina stralucitoare .. nu suporta consolarea ± ³nostalgie pentru trecut.195- .gust sarat ( Carbo v. mai ales de bucatarie . buze umflate dimineata.

pete de sarcina .) . glezne). ci transformat in senzatie de arsura .tuse seaca.durere profunda in hipocondrul drept. cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis. inainte de menstra.nari uscate.c. spastica. dupa fiecare mictiune.varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze. abdomen.c. prolaps uterin leucoree galbena.. mergand repede .tox. mergand repede.pete galbene sau brune pe spate. obositoare.. cedeaza la evacuarea scaunului .urina tulbure. iritanta. prolaps rectal . si pe peste tot..distensie abdominala cu borborigme si flatulenta . dure..hemoroizi proccidenti in mers si la scaun. cu depozit rosu. numai ziua.).la barbat : secretie uretrala cronica.urticarie agravata la aer. Lach.senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) . ameliorata in camera calda . fetida. agr.prurit in plicile coatelor(Rhus. constipatie . senzatie continua de bol greu in rect (Anac. dispepsie atona. seara dupa ce s-a culcat (Sang. secretie anala quasi continua (Ant. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. psoriasis (coate. acuta in anus amel.t.) .mur. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos. Plat.196- .senzatia de greutate pelvina. umflate si ulcerate .eczema. hemoroizi. Sulph.constipatie cu scaune insuficiente. amel. dupa somn. Kali carb. umeri.t. culcat pe dreapta sau la masaj . migrena digestiva. negricioase. ihtioza .herpes circinat catamenial .dureri constrictive in piept agr. Puls. nas.).) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.) .la femeie : menstre intarziate si de scurta durata.. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului . trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta. acida. cu aparitie matinala. neameliorata de scaun . amel. cu aspect laptos (Calc. neameliorat de scarpinat.incontinenta de urina in prima parte a noptii . scibale brune dificil de evacuat.).Lil.durere brusca..) . aderent de peretii vasului .

Kali c. alb.irritability. psoriazis.. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice.will.delusion. to .. Phos..fear of poverty .cares. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell. Plat. tigr. similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : .prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des . Nux vom.. herpes catamenial.ac. ± psihism Lil. ± tulburari reflexe de origine uterina Lyc.. Act... Nitri ac. . pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie..in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic. Phos.. menopauza. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema.7 CH zilnic Simptome generale.tigr.weeping when telling of her sickness . . consolation aggr. Caust. ± urini fetide Ars.mur. iod. ± psoriasis Natr.industrious . Sulphur. cronice : dilutii 9-15 CH.to everything ³ ³ ³ ³ ³ ³ .. leucoree. Phos.rac.. that he is unfortunate Mind ± indifferent loved ones.Afectiuni genito-urinare : metrite.sadness Generals ± exertion amel. astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase .from contradiction ³ ³ ³ . contradiction of . ± tulburari hepatice Benzoic acid. Ars. dismenoree.. about domestic affairs . prolaps uterin. locale severe. full of.undertakes things opposed to his intentions .197- . Chel. tulburari de sarcina. Lil. Murex ± senzatia de ³bearing down´ (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind ± anger.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare . Helonias.

diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie..socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) . aprehensiune (Gels.ac..) . razbunare. doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz. Book Service London 1989 Lathoud J. Lach.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy IGNATIA AMARA .Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina.. mirosuri. contradictorii CAUZALITATE .mur. desire Eye ± falling of lids during headache Nose ± yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J.vexatie. Phos. frica. Colocynthis) . Ignatia prezinta labilitate afect iva. sour food. emotie. Arg.198- . la plimbare SIMPTOME PSIHICE . Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. alcool.dezamagiri din dragoste (Natr.A.). Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare.) . indignare (Staph.manifestari spasmodice .nitr. la distractie. frig.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.. rumineaza vexarile.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. ACTIUNE . doliu.teama. contact.food.accidente (Arnica). la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat. acids. facut bucati.J. tutun Ameliorare : la cald. distrus.manifestari paradoxale. necazurile.&Poirier J. A dictionary of practical Materia Medica B.H. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea. violenta. isi tine nemultumirea in sine. Lyc.³ . cafea.hipersensibilitate senzoriala si mintala . evenimente triste (Arnica.T.

tahicardie emotiva. Ox.9 CH de 1-2-3 ori/zi . colici abdominale ± 5-7.hemoroizi cu dureri ascutite.durere in gat ameliorata mancand alimente solide .constipatie mergand cu masina. extrasistole .199- .acufene ameliorate de zgomot ..diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica . contrariere. cascat si plans nemotivat . mai ales cand e moale . presiva.dispepsie paradoxala .insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala. tulburari de vedere functionale .manifestari spastice localizate : tuse.nevoia de inspir profund . sange negru cu cheaguri si miros urat.cefalee congestiva.depresie dupa necaz.menstre in avans.suspine. spastica.prurit cutanat ³nervos´ INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE .emotivitate exagerata . tutun. cu durere mare la scaun. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului .dureri vii in locuri mici (Kali bi. ameliorat inghitind .anxietate care il impiedica sa vorbeasca . ameliorata de presiune. alcool. unilaterala. cafea.ac. doliu .greata ameliorata mancand . nod in gat.aversiune pentru fumul de tigara .tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE .tuse seaca. precedate de cefalee . agravate in mers .spasme ale pleoapelor. durere agravata la frig. surmenaj. abundente.sughit spastic . mai ales la migrena .senzatie de constrictie faringiana. cu cat tuseste. cu atat ar mai tusi .senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic. nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina .ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE .mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora.) .

. love. position loss of Mind ± delusion. Book Service London 1989 Lathoud J. fright after . shattered pain as if Head ± pain.A. grief. ruined he is Generals ± chill. Apis.soc emotive vechi : 30-200 CH.sudden manifestations.convulsion. shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand . electric like. Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ± ailments from.catalepsy. deception. M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic. grief after . A dictionary of practical Materia Medica B. fright or fear from ³ ³ ³ ³ ³ ³ .H. disappointment. Hyosciamus Frica : Opium. anger. right Teeth ± neuralgic. mortification. side. sleep going to . fright. Sulphur Spasme : Belladonna. bad news.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata . money from losing.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. shock.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. coming and going . friendship deceived. Sepia. vexation.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy .200- .Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.paralysis emotion after .shocks. death.torn to pieces.J.

De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile.Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut. securitatii materiale adica banilor.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee.Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara. artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie .Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat . vreme uscata .Dr. pleurodinii.201- ¨ .BRYONIA ALBA . Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata. mucoase .Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale . In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor. Sunt doua idei principale la acest remediu.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea. emotional si fizic.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Uscaciunea este in plan mental. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig . frica de saracie.Este o planta agatatoare.seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete .De aici o insecuritate financiara. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile.De aici frica de saracie. Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare. vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim .Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.

mese.Bronsita. varsaturi. EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg .202- . dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa.amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne.bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare.trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese. miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.Pneumonie. de constipatie . agg dim . hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse.

Desi prietenos pare mai degraba timid.Migrene.Hepatita.Caracteristic acestei familii este senzatia de µintepenire´ Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare.203- .Apare depresia.Vertij.Este unul din cele mai supertitioase remedii. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala.Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului. mucoase.T use convulsiva. .Fibrozita. vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul.agg la 9PM. . Sepia.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate. vrea lapte cald.Me ningita. nelinistit. iritabilitate. agg de suparari.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata.Gastrita.Tuse . ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). Pleurezie.Boli de tesut conjunctiv. Rhus-t..Cefalee.Constipatie.. Calc. RHUS-TOXICODENDRON .Mastita. constipate cu indigestii Cham-iritabil.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare.In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic.Astm.Sciatica. pneumonii. Rhus-t. Actiunea sa e puternica pe nervi. Spig.Lumbago. Agg de inspire profound.Bursita. Dureri dentare.. Tendinita. membrane seroase si piele.Dr.Epistaxis.Artrita reumatoida.glumet si plin de viata. Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil.Pacientii adulti sunt de regula seriosi.In fazele initiale pacientul este vessel . Pneumonie. Iritabilitate . lateralitate dreapta.Diaree. apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m.Artrita. Apendicita. MENTAL Glumet. legate de agitatie. nelinistit.Exantem.Nerabdare. rautate.Psor.Guta. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci.Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita. intepenit atit in plan fizic cit si emotional. Faringita. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v.Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t.Graba Anxietate legata de copii. Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor.Gripa.

pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa. comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig .204- . de vreme . Aeth.Brinza. de bai calde Agg de current de aer¶ Agg de vreme innorata . Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust.Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece.Dulciuri .Parkinson. rece si umeda Amel de vreme calda .Frici: de a ucide pe cineva. Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B. de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee. cu intepenire amel de miscare. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn.Otrava Superstitios. de furtuna . Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare..Kali-c.

205- .Artrite Artrita agg noaptea in pat.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui.dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna.Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul. EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic.Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati .

eczema .Varicela.Lumbago.artrite. Calc-p.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela.Pneumonie.Enurezis. Cimic.Reumatism.iritabil.Bronsite.Eczema.Boli de tesut conjunctiv.Urticarie.dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut.206- .RAA.Bursita.Entorse.Contuzii.Gripa.Artrita.Dulc. nelinistit.Laringita.Sciatica.agg noaptea .Probleme de comportament. febra.Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY.Urticarie .Boala Parkinson Pemphigus.erizipel Ran-b.Astm.CALC Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna. neliniste.Eritem nodos.Cefalee.probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati. Rad-br.Herpes.Erizipel.Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra.Coree. intepenit . dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati.Hemilegie.Impetigo. sete pentru cantitati mici. frisoane. probleme de piele.Tendinita.dorinta de dulciuri.Faringita. dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes. agg de vreme rece si umeda. CLINIC Angina. agg de suprasolicitare fizica. respiratorii .dorita de lapte rece. .Tendinita.la vreme rece si umeda si de la furtuna. probleme cutanate. Rhod.

sl birea presiunii hainelor. diaree. SISTEM CIRCULATOR. f inoase. din Anzii peruvieni. introverti i. pisici. condimentat. pe te. aversiune pentru: bere. post. moroc no i i pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. NIVEL DE ACTIUNE SANGE. bere. trepida ii. Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor. mi care. se las purta i de fantezii i planuri (în care au construiesc cas tele de nisip în Spania) averi fabuloase. carne. GENERALITATI SLABICIUNE. Splina. în timpul zilei dar mai ales noaptea.CHINA OFFICINALIS (Chinchona). lacta ie. de fantome. la lun nou . lapte. Iluzii: c sunt persecuta i. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile.Dr. de a nu fi r ni i. APARAT DIGESTIV ( ficat. de lucruri imaginare e tc. team de atingere. Au un sim artistic dezvoltat.B. proving care i-a oferit în elegerea principiului Similia Similibus Curantur.) -ATINGERE (u oar ). V. . gr simi. cu modific ri bru te de dispozi ie. de a nu fi comp timi i. iritabile. Plini de imagina ie. pot fi capricio i. alcool. u or ofensabile. Numele de ³Cinchona´ provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului. pâine. vreme rece. 7 sau 14 zile. excese sexuale. care a fost tratat de malarie. odihn . chiar domestice. câini. de : fructe. -zgomote. AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie. postprandial. transpira ie etc. AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic . p s ri de curte.dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli. ALIMENTAR: agg. curent. în 1790. mâncare cald . fructe. ISTORIC familial sau personal de malarie. Nervi. sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare. care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic în tratamentul malariei). s rat. dorin pentru: dulciuri. fric de ceva r u. . efort mental. EMACIERE PERIODICITATE: la 2 . se exprim mai u or prin versuri sau pictur .). ceai. s unt ideali ti i rezerva i. unt. ceilal i îi împiedic s î i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. Au multe frici: de animale. Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud. carne. Au st ri de spirit alternante.207- © . cafea.Lateralitate stâng / dreapt . Este primul remediu experimentat de Hahnemann. De Cinchon. vânt. toamna. gr simi. cafea.

cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare. crampe abdominale amel. sensibilitate dureroas a scalpului ag. splenomegalie. epistaxis. ap rece. colecistopatii. transpira ie rece în jurul gurii. hepatomegalie. hepatit sau ciroz hepatic . cefalee periodic . de fructe. pulsatil . RESPIRATOR crize de astm toamna. cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului. cearc ne. de atingere sau piept nat. amel. dureri de din i ag. GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme. EXTREMITATI .) GENITAL leucoree sangvinolent . bron it . diaree periodic . sensibilitate exagerat la mirosuri. care îl treze te din somn. foame canin noaptea. pneumonie. pe te. (dorin e. la cea mai mic atingere. care revine îns dup prima înghi itur . lapte. paloare. dismenoree. cu tinnitus. ± la Gen. care nu este amel.208- . cu pulsa ii vizibile ale carotidelor. de eliminarea gazelor. diaree ag. dup pierderi de fluide. gust amar când m nânc sau fumeaz . metroragie cu sânge închis la culoare. colic billiar . apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. cu tendin a de c dere spre spate. aversiuni i agg.VERTIJ CAP cefalee exploziv . de presiune puternic . de aplecarea în fa . orice are gust amar cu excep ia salivei. în timpul frisonului.

(o mân sau un picior cald i cel lalt rece). FEBRA febr periodic . de vreme rece. 5. CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta întreag . care debuteaz în zona pieptului. visele continu i dup trezire. Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic . old.. diferen e de temperatur stg-dr. -ag. Occiput.Distensie abdominal excesiv . genunchi. insomnie din cauza gândurilor incitante. Lateralitate dreapt (pl mân. ovar. NUCLEUL: 1.- dureri articulare sau musculare ag. de atingere. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare. Lyc. 4.m. la 4 a. NIVEL DE ACTIUNE FICAT. a planurilor i a fanteziilor eroice. umed . etc..then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiaz . rinichi. la schimbarea vremii. COMPLEMENTARE: Ferr. recoltat în perioada înfloririi. COMPARATII Nux-v..Hipersensibilitate. FEVER -SUCCESSION of stages . la cel mai mic efort. debilitante noaptea. 3.m. membru inferior) / lateralitate stg.chill . PIELE sensibilitate dureroas în timpul febrei.. simptome gastro-intestinale. 2. cu sete î nainte. Idei multe i planuri seara i noaptea. malarie sau antecedente.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare.heat . p teaz lenjeria în galben. diminea a la trezire. 2 sau 4 p. colon ascendent. ag. GENERALITATI -Friguros. SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt . cefalee. insomnie. neameliorat de eliminarea gazelor.followed by . Carb-v. anemie. Ars. . sl biciune. Ign. se treze te din cauza foamei. pe spate. oasele fe ei. cu mâinile deasupra capului sau sub cap.209- .. Nat-m. -ag. transpira ii abundente.

mai pu in înclinate pentru o activitate intelectual . amel. Mai dominatori decât Lyc. sau alternând cu diaree. ³cu picioarele pe p mânt´. iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatul drept. dureri intolerabile în c lcâie. mâncând. de b uturi calde. halen fetid . gust amar. de b uturi calde (fierbin i). erup ii eczematoase. de alimente/b uturi calde. amel. când închide ochii. scaune decolorate. lapte cald. casc înaintea apari iei durerilor nevralgice. Distensie abdominal . litiaz . dureri articulare în special de partea dr. SOMN Neodihnitor. limba cu depozit g lbui. cu excep ia b uturilor calde. spanac. senza ie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor. care iradiaz spre spate. amel. ulcera ii cu secre ii ofensive. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. prurit. cu tendin a de a c dea spre fa . Constipa ie cu scibale. icter neonatal. TORACE Pneumonie pe partea dreapt . asociat cu probleme hepatice. Alimentar: dorin pentru lactate. mâncând. cu l crimare excesiv . CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului. senza ie de constric ie transversal . precedat de durere în hipocondrul drept. condimentat. cu limba maronie sau fisurat . urticarie. amel. colic biliar ..-amel. V rs turi amel. Nevralgie facial dr. . alimente/b uturi calde. i f r sl biciunea sau la itatea acestuia. cu picioarele aduse spre piept. Hepatit . dureri deasupra ochiului drept. cadavre. GASTROINTESTINAL Dureri în hipocondrul drept. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. senza ie de greutate. EXTREMITATI Dureri în um rul drept. înmormânt ri. cu amprente dentare. vise despre afaceri. B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice.. Icter. Nevralgie intercostal dreapt . ca de plumb. au tendin a de a se impune oriunde (în fa a oricui). MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice. brânz . VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general . vars tot.210- . redoare. în decubit lateral stg. ca din cauza unui pantof prea strâmt.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei. aversiune pentru brânz . PIELE Icter. SPATE Dureri cervicale. Durere pe partea dreapt . dureri interscapulare dup -amiaza.. hemoptizie. când st ridicat în pat (grd. sceptice. de presiune. amel. aplica ii calde. 4).

. cu frunze dese. Spori de culoare galbena. era un arbore falnic. . Synoptic Materia Medica.. Vermeulen F.COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc. Morrison R. TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur. Vithoulkas G. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. chiar curajos.Lateralitate dreapt 3.Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare.. pe care incearca permanent sa le depaseasca. flatulenta In urma cu milioane de ani. prezinta imaginea omului capabil. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. dar in pr ezent. vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Creste pe coastele dealurilor inalte. liniare... PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate. cu ramuri ascendente de 5-15 cm. Desktop Guide of Materia Medica. < 4 am sau 4 pm. Dewey W...R. dornice de afectiune si de a fi laudate. incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile. Dr. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor ± aminteste de anxietate. este o planta plapanda care se intinde pe pamant. pana in zona montana. Essentials of Homeopathic Materia Medica. etc. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator.211- . cu spice sporifere. Astfel. grupate de obicei cate doua. 5. persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare. dar in interior sunt slabe si nesigure. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. > B uturi calde. foarte raspandit. NUCLEUL: 1. 2. Bibliografie: Boericke W. RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM . insomnie. fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. frica de fantome Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului ± tulburari digestive.. Bry. Este unul din remediile fundamentale. fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. In exterior insa. in paduri umede. astfel incat va incerca mereu sa le evite.A. fierbin i. Nux-v. dominatoare. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute. Essence of Materia Medica. Persoane practice. 4.

frica puternica de oameni. Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale. nu este la fel de intensa ca la Platina. calculator). O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. iubeste puterea dictatorial. Lyc va disparea fara urme. frica de caini. desi crescuta. este mai mult dorinta de a obtine satisfactie. fara obligatii. Dorinta lui sexuala . frica de a ramane singuri noaptea. de singuratate noaptea. datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial. fantome. Muncitori si ambitiosi la scoala. vrea sa-si afirme personalitatea. dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac. claustrofobie. dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare.El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric.212- . ajungand uneori sa minta de ³ ingheata apele´. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente. va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile.pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer. vrea sa obtina satisfactii sexuale facile. au frica de moarte. Spre exemplu. Daca partenerul se arata interesat de casatorie. cu aversiune fata de companie. Pe masura ce cresc. Poate opta . Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Simptome mental-emotionale (repertoar): · oboseala mentala dictatorial dictatorial. citit. timiditate legata de aparitia in public. ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. extrovertit. ingamfat. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori. cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri). inainte de a fi ingradit in vreun fel. desi es te capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate. fanfaron. prin egotism si ingamfare. inainte de examene. agorafobie COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. pacientul devenind timid si introvertit. de oameni. dar si cu teama de singuratate. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex. Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate. pentru a scapa de responsabilitati. in cele din urma. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. Bolnavul devine bombastic. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid. Odata castorit. Sufera de numeroase frici sau fobii. tiranic cu familia sau cu subalternii. fara a -si asuma angajamente. .

fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat). pot sa ajunga ipohondri. prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. In cel de al 3-lea stadiu. In final. cu tendinta de a se rida excesiv. sunt descrise in carti bataile aripilor nasului. in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. Frecvent. treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul. ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice. dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri. MODALITATI. precum si asupra sistemului nervos. in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. solduri si coapse. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen. precum si lasitatea. datorita risipirii energiei. alcool. vin. mazare. sfarsind intr -un azil de timpuriu.In stadiul al 2-lea. dar in practica. gatului s i a toracelui. de obicei. fie prin excese sexuale. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei. se vor plange de slabirea memoriei dimineata. stridii. in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post . pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate. cu slabiciune intelectuala.213- . mancare rece Agravari: stridii. alimente fast -food. SIMPTOME GENERALE. bauturi. ceapa. iar parul se poate albi devreme. alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta. se intalnesc in cazuri de dispnee. se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. dulciuri. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura. Initial. mistificarea devine si mai exagerata. Fata are alura anxioasa. usturoi. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla. P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros. alimente reci. varza. astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. fasole. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal.

la 4-8 pm. ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee. eczema. amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau. ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta. sperietura. zvonuri SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta. apetit crescut. dimpotriva. psoriazis Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala. foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. declansata de foame.- dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta . mai ales in etajul abdominal inferior.214- .

- Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor( Spate.215- . extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie . cronica. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat. ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator(piept): tuse uscata.

agr de lucrurile noi. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. 2002 C. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. Natrium-muriaticum. Caba . Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics. ed. Sepia. 1992 G. Spasmul afecteaz atât mu chii voluntari cât i pe cei involuntari: . ed.AFADH 2007 R. Fiat Lux.Manual practic de homeopatie. ed. stomac. de responsabilitati. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros. Constanta. Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice. ed. Ioan Teleianu. SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica.- doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla. Boiron. În cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii. Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA . Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre în spate. Jouanny. 2005 G. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. Vithoulkas ± esenta Materiei Medica.Manual cu note de curs. Istoric : Este un copac de talie medie.ed. Fundatia crestina de homeopatie Simile.216i con ine semin e turtite i circulare de forma . possibilities in chronic pathology. Sulphur. Dancer. Merlijn Publ. al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente în intoxica ii. ed. J-B. Strychnos Nux Vomica. acoperite de peri ori fini. Lachesis. 1997 Internet. H. 2001 F. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere.Loutan ± Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. Dujany. modulul 1. 2003 J. 1994 M. Vermeulen . duoden). ed. 2004 R. ed. Turta lupului. Dictatorial acasa inflatie (ego.Synoptic materia medica. Polirom. coordonator Dr. Crapanne. Tao. de culoare gri-cenu iu. Blackie ± Homeopatie clasica. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi. Moldogrup Iasi.Dr. mai ales legate de aparitiile in public Silicea ± datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc.

. droguri. Caust i Kali-C (grad 2). METICULOSI în acest domeniu. i în mu c turi de arpe. capabile.. . fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s -l dep easc în trafic.217- . mâncare gras . Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar.FRIGUROS ± sensibil la frig i curen i de aer. . Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze.TULBURARI DIGESTIVE. El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult.stomacul . Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental.intestinele .vezica urinara . Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica.NERABDARE. sex.DORINTA DE STIMULENTE: alcool. La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun.uterul Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de p s ri. Au un puternic sim al datoriei în ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i. Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica. Nat-m. . s fac fa unui stres permanent. . pân la ore târzii din noapte. Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid în func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce î i i doresc). În acest sens ei trebuie s câ tige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri. la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat .rectul . Tocmai aceste ultime 2 tr s turi îl vor face s prezinte ma i târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. Se reg sesc la rubrica MIND ± FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc. Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate. ig ri.SPASME.HIPERSENSIBILITATE . rapide i eficiente în ceea ce fac.IRITABILITATE (se înfurie foarte u or). S re inem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: . Tabloul mental este îns foarte diferit. În stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente.esofagul . Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern în reumatism. pline de stres din zilele noastre.

Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat. sexul. < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e învelit.spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive. ulcer. Sufer de gastrit . HIPERSENSIBILITATEA ± IRITABILITATEA Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s p r seasc înc perea trântind u a. Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison. Nu pot a tepta. Este mali ios. Nu suport s a tepte la coad . Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge s n tatea. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri.i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. furia i în final violen a i cruzimea. cafeaua i ig rile. Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional . transpira ie). d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact cât mai are de a teptat. nu reu e te. î i smulge nasturii. .când are grea Friguros Este friguros. ceea ce îl va agrava i mai mult. NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient în sala de a teptare pentru c nu are stare. r zbun tor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid . iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). Tulburari digestive . . pot ipa la al ii.218i vrea s vomite. mânia. drogurile. mâncarea gras . dispepsia i iritabilitatea. Dac întârz ii la consulta ie e furios. . faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas îl fac s fie cople it. zgomote. consistent i condimentat . Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin . Este < de orice curent de aer. la semafor sau când este un blocaj în trafic. congestie portal . mirosuri. În ceea ce prive te spasmele exist câteva particularit i: . Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nânc . temperatur înalt . Dac nu reu e te s se încheie la c ma Dac aude pe cineva cântând strig la el. Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente. În final.Ca s . Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire.atunci când are senza ie imperioas de urinare nu ies decât câteva pic turi . Când sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme.adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien .

< când m nânc . COMPETITIV la modul patologic. Fric de c s torie. .219- . Impulsuri violente. . .< la frig. IRITABILITATE. Aversiune de a r spunde la întreb ri. dar îi lipse te curajul. Con tiincios în munca. . Ajunge s fie dep it de sarcini. probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool. Hiperstresat i hipersensibil. R zbun tor.> de o siest scurt . Folose te stimulente precum: cafea. Arogant.Cauzalitate: .< diminea a. . Ner bd tor. Plânge de furie. . Tulbur ri mentale. ig ri. Pragmatic. indignare.Tulbur ri. (Mind ± weeping ± anger ± after).Mânie. droguri. Generalit i: FRIGUROS. Poate deveni foarte agresiv. . .> de c ldur . Înjur i oc r te. Mental: Ambi ios. .< de vreme uscat .Onoare r nit . Dispozi ie suicidar (prin împu care sau s rit de la în l ime). curen i. Nu poate s accepte o limitare. Uneori inut în interior. alcool. fric . Devine dependent de munc .< la dezvelirea unei p r i. sex.> de vremea umed (Caust. Se bazeaz pe sine. Crud. Hepar Sulphur). condimente i exces sexual. . (Workaholic). stimulente. dezam gire. Gr bit. medicamente. Dictatorial. Meticulos. Responsabil i eficient.

Peristaltism inversat ( în ceea ce prive te vomitatul. CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA.. la trezire.Convulsii. .Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. .Durere de cap occipital sau deasupra ochilor. Strych). Hyper. Cap: Dureri de cap i migrene. .Aversiune: la Carne. Sil. furie. lumin .Sensibil la to i stimulii : miros. < diminea a (Arg-N).220- . Ureche: Mânc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac s t u easc sau s înghit .Le in : de la mirosuri . Hep. încle tarea maxilarelor. Trismus (Bell.. urinatul i defeca ia). înainte de menstrua ie. < de furie. în timpul travaliului.Vrea : CONDIMENTE. < frig. DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL. Dorin e i aversiuni alimentare : . . . STIMULENTE. . . . .Opistotonus.Apoplexie. alcool. Vertij cu tendin a de a c dea într-o parte. . GRASIME.Sensibil la curen i de aer (Chin.Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui.Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva. cu dureri ca de împungere în membrele afectate.) Ochi: Fotofobie. .Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi. Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei. efort mental. .. . . Cic. zgomote. ALCOOL. etc.< de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale.SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII. Op. cu vertij i senza ie de creier care se învârte. > de c ldur . .

BAR-C (3)). Stomac: GASTRITA.Probleme dup abuz de alcool.F lci contractate. . b uturi calde. sensation of a : ARS (3). acru în gur diminea a.after ± overeating). < dup ce m nânc . Sensibil la mirosul florilor.221- . Din i : . ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben.Nas: ALERGII. ULCERE. diminea a. (Stomach ± pain ± eating .Scrâ ne te din din i. sup rare. . . sup rare. GREATA PERMANENTA (Ip). .Gust amar. acru. ERUCTATII ACRE SAU AMARE. Fa : . Samb). REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR.Mici ulcera ii.Dureri < de furie. Gur : . BRY (3). . eructa ii cu incapacitatea de a voma. BRY (3). . dup ce m nânc (prea mult). CALC (3). .Efort de vom . haine strâmte > de caldur . FEBRA FANULUI. dureri abdominale. curge ziua.Transpira ie de o singur parte.½ anterioar a limbii curat . Nas înfundat noaptea.Mandibul blocat . Cu str nut. . > de b uturi calde. . GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3). ma rgini cr pate. . . CU DEPRESIE.Limb cu depozit gros.Grea i vom < de furie. GREATA SI VARSATURI MATINALE.Senza ie de piatr în stomac.Acnee. Sfor it al sugarilor (Lyc. . . stimulente. . (Stomach ± Stone.Miros urât. NUX-V (3). Puls (2) . afte cu saliv sângerie.Dureri < rece. CORIZA.

alterneaz cu constipa ia. Hepatit .Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat . chimicale i alcool. Vezic urinar : CISTITA. . cu dureri ce iradiaz în spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie.Senza ie de defeca ie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac). > de baie cald . Rinichi: Colic renal . .222i de baie cald . Promiscuitate. înainte de scaun.HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. hernie ombilical . . Hernie inghinal . Hernie trangulat (Lyc. . scaune frecvente.Diaree cu senza ie imperioas de evacuare. SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA.DIZENTERIE .CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph). dar nu ies decât câteva pic turi. i colici. Flatulen . Chin. de caldur . Coloc). prolaps rectal. .Abdomen: Meteorism. . reduse. ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N. Dios). > dup scaun. sub iri sau sanghinolente.Hemoroizi. . Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham. de frig. Boal Chron. Ciroz hepatic . > de c ldur .Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor).Spasme în timpul orgasmului. în timpul menstrua iei.Dorin sexual crescut . . în timpul durerilor de travaliu . Lyc). Sulph). . Ficat intoxicat cu medicamente. Dureri i crampe < dup ce m nânc .Reten ie urinar . Carb-V. HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur. . Litiaz biliar Rect: . Genital masculin: .

Somnolen în timpul zilei. Mag-c (3). trebuie s se ridice ca s se întoarc în pat (Kali -c. diminea a.m.. gândindu-se la munca lui. Opistotonus. cu senza ie de scaun imperios. . la afaceri. .erotice Piele: .Dismenoree > de c ldur . < diminea a în pat. Kali-p) < de febr .. cu vise. Tuse : Ameliorat de b uturi calde. emo ii. Somn: INSOMNIE.. ineficiente. de senza ia de scaun imperios. dup ce M nânc sau în leg tur cu mâncarea. crampe i contracturi. iradiate la rect.Dureri de travaliu.Dorin sexual crescut .223- . extins la întreg corpul. Somn neodihnitor . Mag-m (3). mânie. Piept: Angin pectoral . Extremit i: Spasme ale mu chior.Sleep unrefreshing (Lach (3).Impoten . Se treze te la 3-4 a. dup ce m nânc . .Emisii seminale în timpul somnului. Vise: . Palpita ii < de stimulente.Spasm uterin în timpul orgasmului. Respira ie: Astmatic : < noaptea. Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui s se scoale.c se ceart . Nit-ac (3)). Spate: Dureri. la 3-4 a. . Promiscuitate. Genital feminin: . la frig. tres riri. înso it de senza ie de scaun imperios . sup rare.m. Pierde erec ia în momentul intromisiei.

Kali -c. (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4. Calc. la Ignatia se manifest Ignatia la suprafa poate s par vehement . de a-l omorâ dac ar avea un cu it în mân în acele momente. Ign. . este o dorin nebuneasc care apare atunci când r mâne singur cu so ul pe care îl ador . Remedii complementare: Bry. Con. . Coloc. Phos. dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns. Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu. Nux-v (3)). Câteva elemente de diagnostic diferen ial: .i asuma responsabilitatea cum se întâmpl la Lycopodium. plâns. Ign (3). Aur. Lil -t.Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. Sulph. Grat. la cur enia i ordinea din cas . Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie. Aur (3). Med. Cham.Urticarie înso it de tulbur ri gastrice. vrea s fac totul perfect în acest domeniu.În ceea ce prive te meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa. Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori. ci pentru c ar putea s . Lyc. .) SEP (4). Nu se culc pân nu iese perfect. Cham. Nux ± V 1M a vindecat cazul. . Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie atât de repede ca el. Sep. Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte în interior.SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). Strych. (Mind ± marriage ± unendurable.224- . Sep. CAZURI: CAZ 1 O tân r doamn c s torit din dragoste se plânge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. Sulph. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns. Nux-v explodeaz i ³rezolv ´ problema.i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat . Stram. Puls.Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit arogan ei (Lyc. La Nux -V e mai mult iritabilitate decât depresie. vehemen prin melancolie. idea of marriage seemed : NUX-V (3). Med (2)). Remedii similare: Asar.Atunci când sunt complet epuiza i vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi în stare de nimic. Bry. i iritabilitate. Senza ii particulare: . LYC (3). Lach (2). Poate lovi i omorâ.i piard libertatea. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbr cat.Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a. CAZ 2 . Ceea ce o tulbur cel mai mult.

Î i simte capul greu. diminea a la sculare. Bibliografie: . P rea cu totul neajutorat. de 55 de ani este paznic de noapte. un puternic i robust irlandez. Când a fost examinat prima dat era incapabil s stea în picioare sau s mearg singur. Nu a avut nici o boal mai serioas pân în mai anul trecut când a avut un accident vascular cer ebral tranzitor. Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas .. Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional. S. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i îl las paralizat pe partea dreapt a corpului. Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. Durere de cap sever la nivelul frun ii. În 2 zile a putut s . CAZ 3 Doamn de 30 de ani. se îmb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens. . Morrison R. Pleoapa dreapt era c zut .i reia afacerile.225- . Murphy Robin. Reu e te s . CAZ 4 Domnul W. - .i mi te bra ul sau piciorul drept. Amor eal a mâinilor i picioarelor. Pe 22 ianuarie anul curent. (Terapeutic clinic ). RADAR key notes.. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica).M. Limb cu depozit i gust r u în gur .George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica). Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. Durere la nivelul ochilor. Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor. Durere intens în occiput cu ame eal . Prime te Nux-V repetat i î i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli în piciorul stâng. cade pe podea incapabil s . (Materia Medica). A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. ( Homeopathic Remedy Guide). Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stânga) i respira ia urât mirositoare. Hoyne T. iar apetitul sc zut.i revin în 2 luni i se reântoarce la munc .Delirium tremens.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful