P. 1
Homeopatie Bucuresti 2006 2007

Homeopatie Bucuresti 2006 2007

|Views: 803|Likes:
Published by chirachiralina

More info:

Published by: chirachiralina on Jul 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/29/2013

pdf

text

original

NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE ± BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.

htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus în urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. ÄNu r mâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l îndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier Äartificial ´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter « identic » pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea prive te simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice : «Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic în ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung s se întâlneasc în acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de în eles. Boala mai puternic ce survine, având asem nare cu cea veche în maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab decât ea, se stinge, ne mai putându- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid în nervul optic, în fa a razelor soarelui, care p trund în ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon § 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât s read og m o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca i când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur . Pentru c Äidentic´ este Äasem n tor lui însu i´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog. « Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie între fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : în func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai în func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat în realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i înn scute) i timp (istorie, calit i dobândite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan , for vital ´. Boala este expresia unei etape în via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu însemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. « Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile în defavoarea întregului. » (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic întreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. În fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificând remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asem n tor » persoanei respective. « Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc în for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , decât cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat în acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed ´ (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de împ cat conceptul Äceva asem n tor vindec ceva asem n tor´ cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci când este administrat în dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at înc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frâneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: Äexcita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii´. Claude Bernard spunea: Äorice substan care, în doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, în doze mari, le suprim ´. În schimb, în natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmând legea gravita iei, în atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: într-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos, ascultând de legea gravita iei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc , reprezentând un fenomen antigravita ional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic , cu atât ascensiunea este mai evident . S ne gândim la faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri în l ime i ajunge în vârful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de câ iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i în acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari încât dep esc num rul lui Avogadro. ci din contra. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck). Ori. ca în multe alte domenii ± i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de m rimi în altul. cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus în apa distilat . scazi doza. totu i. E = electrical field). bine! De i era ede a teptat ca în final sunetul s fie mai slab (c ci s -a Ädiluat´ din ce în ce mai mult). timp în care a preluat propriet ile de la substan a activ . Este remarcabil cât de stabile sunt aceste cristale odat formate.5- . pe CD.Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul explo ziei nucleare). de exemplu. O melodie. la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10. la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii. Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant. i. scade efectul. pe o band de magnetofon. Dar. era mult mai puternic. dup care. pe videocaset . aceste cristale apar când substan a respectiv ajunge s fie în propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = în dilu ii homeopatice. exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent.a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei ³Ave Maria´. înregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari. se arunc i ultima moleculoâ de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de Äsolu ie´). un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric. în cursul dilu iilor (înso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. D8. bomba atomic . adic o dilu ie foarte mic . iar de 10 ori mai mare. Apoi a transmis sunetul respectiv într -o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i. Ast zi tr im într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informa ie. Indiferent de num rul dilu iilor. care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore. de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie. Dac se continu dilu iile cu agita ie. Recent. Ei. de 200 de ani. La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spa ial a solventului. în care nu mai exist substan . Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice.chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discu ie mai înainte. ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor. Acesta. Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: ÄNumai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici´. înc o dat în alt camer . melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial .o23 * 1023. Închipui i-v un trib ce tr ie te în epoca de piatr . O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concep ia c ³o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat ´. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez . formate în interioerul apei lichide. La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale. Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c . Ele iau na tere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat . Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent . fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. 2. pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu. se tie este egal cu 6. poate trece de pe acest suport pe un altul. s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic . homeopa ii. Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici. De multe ori. Ori. care ± într-o c m ru . cre te efectul. Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic . Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ . Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este înc lzit i nici dup dilu ii repetate. * * * * * * * . voi sc de i doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´. din contra. alte clustere de cristale se adaug la cele existente. Dup plecarea albilor este sigur c r mân ni te modific ri în via a i comportamentul tribului.este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se întov r e te cu o reducere a energiei. un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a poten ei: cre ti doza. ne inându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. de pe un suport de informa ie pe altul. Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei.

Planul mental este v zut ca fiind cel mai central. 2. Planul fizic. ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului.Exist o ierarhizare i în cadrul acestor trei niveluri de baz . Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . se schimb complet aspectul realit ii. care îi afecteaz organismul în diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Dar exist o expresie a macanismului de ap rare atât la nivel emo ional cât i la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. emo ional i fizic. fiind adaptabil i constructiv .2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental. Ca urmare. care vin i pleac deci nu î i pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjur tor. tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia ³inteligen formativ ´. Acest câmp este în interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care. Cu alte cuvinte. Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice înalte i spirituale ale organismului. m surat în cicli/secund lungimea de und . îi confer gânduri i creativit i i îl conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas. Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului. p trunzând în substan a material . for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic. mai ales cele legate de teoria câmpului. concentr ri ale energiei. Deci. Hahneman referindu-se la acest for vital . Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine într -o admirabil armonie astfel încât mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor înalte ale existen ei. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide i spa iul înconjur tor este complet dep it. un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o. endocrin i nervos. de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material atât în starea de s n tate cât i în cea de boal (paragraful 10 Organon). Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz . un mediu continuu care este prezent peste tot în spa iu. cel mai în ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. de i important.note de curs . Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar. apar inând domeniului calit ii mai degrab decât celui al cantit ii. În paragraful 9 din Organon. Din momentul na terii fiin a uman tr ie te î ntr-o continu dinamic cu mediul. Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale câmpului. creând ordine în corp. Pentru în elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern . Una dintre expresiile frecvent folosite în leg tur cu for a vital este aceea de dinamism. materia este constituit din regiuni de spa iu în care câmpul este extrem de intens. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil .6- . În cazul unui stimul morbid. emo ional i fizic nu sunt complet separate între ele. În interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. f r a o înlocui. frecven a. Nivelurile mental. Ce în elegem îns prin mecanism de ap rare al organismului voi încerca s clarific mai departe. inteligen care este supus schimb rilor. Ea r spunde de senza ii.Dr. Câmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental . Omer Secil . nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c în vid. Deci. este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ în aceast ierarhie. teoria cuantic i teoria relativit ilor. func ii i nu se poate autoconserva. anim via a emo ional a individului. în mod arbitrar ³for a vital ´. aflându -se într-o permanent interac iune. mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice.

Pentru a se produce o modificare în frecven a de vibra ie a for ei vitale. Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). aceast perturbare a for ei vitale ducând la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. Deci. având o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan . cum ar fi principiile rezonan ei. . În paragraful 11 din Organon. amplitudinea în unit i de for Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional. Pân la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile. Peste acest prag care este strict individual. aceast for vital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv. stare de anxietate). Asemenea influen e benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie d ar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii.3. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe. trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului.7- . cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment. primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. vibra ia rezultant se modific în timp ca frecven i amplitudine în interrela ie cu mediul înconjur tor. Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut în und . Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât for a con inut în und este mai mare. Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. i totodat s fie dep it o anumit ³amplitudine prag´. Un efect similar de coborâre a frecven ei vibratorii îl poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). sau pacien ii cu psihoze nu fac grip decât foarte rar. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . va prefera în m sura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înn scut ) s manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. Fiind un sistem atât de complex. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor câmpurilor.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). fie mental. vor fi împinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important. reînt rii i interferen ei. concentrare). Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare. adic la nivelul pielii sau mucoaselor. o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . Este ca o cetate asediat care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice. fie mental (tulburu ri de memorie. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic. Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav . fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . Hahneman men ioneaz c atunci când o persoan se îmboln ve te. armoniei. Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului. adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. o depresie. Conceptul de frecven a vibra iei este în eles imediat dac ne gândim la notele muzicale. Considerând for a vital a organismului uman în termeni de vibra ii electroinamice. fie emo ional (o fobie. Stimulul poate fi un oc emo ional. For a vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai pu in posi bil s fac o boal acut . va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare. Îns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii. De exemplu.

indiferent de ce natur ar fi ele. anumi i pacien i vor o programare urgent . P. în acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie.O atitudine de ³în elegere a problemelor pacientului´. Ca urmare. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta în direc ia echilibr rii agersiunii. adic are aceea i frecven vibratorie.Homeopatul trebuie s aiba o minte ³f r prejudec i´ In acest fel. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios. il va în curaja pe acesta s vorbesc liber. Ileana RINDASU ± note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: ³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´ S. medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1.Dr. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. n 2.8- . Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. cooperearea cu for a vital . Schmidt De asemenea.Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. pute i înv a ceva din modul în care acesta stabile te programarea (de ex. ³chiar ast zi dac se poate´). Cooperarea se face în homeopatie prin în elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome. cu încercarea ei de echilibrare. .. Despre pacient Uneori. estetic) poate avea acela i efect. . * * * * * * * Dr. va duce implicit la înt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii.

Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan. Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul. anumi i pacien i vor intra înaintea Dvs. Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii în minte. ce nu prefer ? 8 . Are un partener? Este c s torit.n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul. Jahr. Close si chiar de catre celebrul J. Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul îl dore te sau pentru care are aversiune? 7 . ce o amelioreaz ?) n n 2.cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe. Are probleme cu scaunul? . în sufragerie. n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui. nec s torit. divor at? Locuie te singur sau împreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important . Lista de intrebari n 1. V. în cabinet). Ne permite s în elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru. cum se ridic de pe scaun. sau s punem întreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. cum se plimb . de asemenea.Margaret Tyler. la soare? n 5.Tyler Kent. care este cauza. incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE . Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit. Ghegas Homeopatul încep tor trebuie s aib aceast schem pe birou. cum merge i cum este îmbr cat. ce o agraveaz . în timpul consulta iei. extinderea. Sunt afec iuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC) n 4. pozi ia. fara a fi intrerupt deloc. Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. Este setos? Ce prefer s bea. este uneori mai u or s în elegem câteva din problemele pacien ilor. Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre modalit i (de când. Exist tulbur ri digestive? 9 . s e înc lze te repede: în pat. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scrâ ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 . la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt.9- . n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex.

pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. Cum este energia general ? Se simte obosit sau în form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul. ambianta. teama de întuneric.17 decembrie 2006) http://www. cu cuvintele lui La analiza cazului. de ritm. agravari si ameliorari. Este milos? n 15. oferite spontan cu 3 linii. de animale (de care). La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . Cum este energia sexual ? n 13.3x. cele clare. CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor. Are probleme cutantate? Întreba i dac a avut e rup ii cutanate. teama de lift.teleianuhomeopat.ro/Curs_02.10- . care confera unui simptom.htm y y y y Modalitati. de moarte. cele de cea mai mare claritate si intensitate. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice. concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor Dr Doina Pavlovschi ± note de curs MODALITATI. dupa cum urmeaza: . transpira ie. probleme cu unghiile i p rul? 11 . de furtun . functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. * * * * * * CONVOCAREA II-a (16 . sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii. Vithoulkas) n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s întreba i despre teama de în l ime. dar si la consultatiile ulterioare. cele de mare claritate si intensitate. caracteristica individuala. dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii. banal prin el insusi. ALTERNANTE. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. n 14. miscare. pozitie. de boli. oferite de asemenea spontan (dupa G. alternante. intense. pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere.n n n 10 .cu o linie. Mental-emo ional: Ce gânde te pacientul despre caracterul s u? Este închis sau deschis? Îi place s stea singur sau nu? Plânge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i în ce grad (cere i exemple). fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. aplicatii locale. dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. fizice. aporturi alimentare. .

Rhus tox.t. lues. melilot.. thuya Lumina lunii : Antim...ph...(umed). Dulc... Merc. (umiditate). Cham..c.u. Sep. Dulc. con... Ars.. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon.. (uscat). lach.... sep..11- .cr.. bov...s. Psor..c.(furtuna). Rhod. calc.(umed).. kali bi.(umiditate).. Rhus tox. bar..Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat. Nux m.. sil..phos. petr... (ploaie)..b. Rece : Acon. Calc..s... caps. calc.Carbo v. ip.. Natr. Iod. sulph Luna in descrestere : dulc. nux v. dros.. thuya Uscaciune : alum. Sil.. Phos.. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. natr. clem...(umed). kali br.. Frig : Acon.. Nux v.. merc.sat..r. nux v...natr. In timpul furtunii : natr. alum.c..t...m...Gels.c. bar....b. lil. psor..(umed). hep.. natr. Rhus tox. Sil.. Calc. carb.er. Glon. Apropierea furtunii : agar. Dulc. . bell.mur..c.Th. Camph...(umed). Hep. phos.. carbo veg...sil.. sec. magn.. Dulc.... sep.. Kali c. Puls. lues...(umed). Psor. mang.c.. Ran.phos..(frig umed)... sulph.c.... m. Natr. Phos. Spig... Calc. ammon.(umiditate).(umiditate).. Nux m.ph. Lach. urt.. Luna noua : alum. sil.(uscat). coff. led..c. bry.. puls... Rhod. alum. (cald dupa frig)...fl.. Rhus tox. sep.. Luna in crestere : arn.. Calc. Natr. nitri ac.s kali c.c... mang... mez.. Luna plina : Calc. calc. agar.(umed) Zapada : Calc.... calc. Nux m.ph. sep. Rhod.(umeda). Caust.. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. Natr.t. sars.c. Puls. puls..c.. Rhod.s.. Calda : Aloe (umeda). Rhod... Vreme Schimbare : Bry.. sec.c.. croc. gels. Natr. Mag. brom. spongia Temperatura Cald : ant. lept. ant. ruta.. Rhod... (caderea zapezii).. form.. Natr. sulph.(umed). natr. All.(umiditate). hydroph. Merc. Sulph.mang.c. Ant. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei... Hep s. bell... phyt. Lach.phos.... Lach.. Rumex.fl. Gels. Magn. colch. iod. Caust . Anotimp Primavara : ant... croc.. gnaph. formica r.cr..(uscat). Apis. Lues. Iod. puls. crot.s... Aran.. colch... Nux v. (cald umed)... ran. sil..sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant.(umiditate). Aur.m.

nux v... Staph. Iarna : aur. Toamna : China. Cic. tub... Ther.. bry.. . Contact : acon. Ign.m. China. Nux v. Hep. Lyc..c.. Presiune : apis. kali m.... Coloc.. Puls. Varza : Bry.. Legume : bry.12- .ac. natr.t. Puls... Nux v. Ign.... spig. ipeca. Nux v. spig. lil. Kali bi. Auz : Zgomot : asar. Tutun : bell. Ign... sulph. Calc..ac.. Intuneric : ars. Staph.c. ign.. Muzica : Graph. apis.t.. Cham.. lil.. bor. Phos.m.s. Efort mintal : Agar.. Petr... gels. hydroph. Alimente si bauturi Unt : carbo v.. arg.m... Calc. tarax. Spig.c. sil. Hep.. Helon. ham. Cocc. Tact : Soc : Bell.. Mirosuri violente : Bell..phos. bell.... Stram.. Tar. glon. lyc. Psor. Fructe : Ars... oxl. Nux v.... Stram.ac.or. spig. Oua : ferr.. ther. dulc. merc. colch. Natr.ac. cham... merc.. Singuratatea : Ign..s... nux v. ipeca. hydroph. croton t. lues. Opium.. med. Lach.... China. Conditii senzoriale Miros .n... Emotie : acon. gels. Colch. Lyc. dig. lach. kali c. Stram. Nux v. phos... Natr.alb...m.. hep. Natr..s..alb Grasimi : Carbo v. Conditii psihologice Necaz : Ign... Frica : Acon. Hydroph.. sep. Gels. sabad.. Furie : Bry.. Strada : chenop.... cycl..n. glon.....Vara : cina.. coff... Obiecte stralucitoare : bell. arg. Flori : graph.. Nitri ac.... Petr.. Bry.m. Ver. calc.. Nux v. Ox.... thuya Gandind la raul sau : bar... kali ph..c.. Staph. Col. Rhus tox.. Ther. Sab.ac. kali bi.. Puls. Stram. natr.... cupr. Bell... arn.c. Alimente : Ars.h. natr... Ign. Nux v... phos. sep.. sil. Gels.. Sulph.. Phos..... Vaz : Lumina : Bell. Coff. Lyc. Apa : cant. Anac.... Veratr. Condimente : Nux v. kali bi. hyosc. canth.. hyosc.. Consolare : hell.c. Euph... china.... gels.

m. Calc. sab. phos. carbo v.. colch.. sil.. kali bi....... puls. sel. cycl..... Ora 10 : Natr. Ora 7 : pod.s. fluoric ac. China.. phos. Nux v. Ars. ars. lyc... ant.. cant h.c.. lil. Aur. Dupa somn : apis. apoc... Lach.. Alcool : Ars. kali m. mez. Ora 4-6 : Ferrum m.. Ora 6 : rhus tox. sel.. nitri ac.. sab.. Bauturi reci : Ars. canth.. Ceai : Ab. colch.v. merc. Phos. hyosc.n. china. puls. Dulciuri : Arg..a..... hell. Ora 8 : eup....... Ora 2-4 : Kali c.. plumb.. sulph.. Nux v.. ferr. pod. Lapte : Aethusa.c. lues. nux v. Sel.. Bauturi calde : bry. puls. coff.. op... Ars. ..Patiserii : Carbo v.. phos.13- .. hyosc.t..... ver.. Sulph.t. magn.m. Lyc. Ora 5 : Aloe.. cham. hell.. ant. Ora 4 : Thuya.. sulph. Cafea : cann. Fluoric ac... Nux v.. calc.. Ora 3 : ammon.. lyc. brom. sep...c. Lach. chel.. cycl..m. kali c. puls. China. sep. Puls.. merc. Puls. op . sep.. arn. Natr.....c.i.n. nitri ac.b.. Sel... Lues. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil.a. rum..t. rum. dulc. zinc... Ran.c. lyc. Ign. Cham.. Sulph. sang...ac.p. cocc.. ver...ph... cocc.. fluoric ac. bry....c...m Ora 11 : Ign...... Lach. Bere : Kali bi. naja.. stan. lach. Merc.t... Cartofi : Alum... carbo v. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon. Dupa amiaza : bell.i.. spongia Bauturi acide : Ant. cham...... Thuya Vin : Ant.c. Sep... rhus tox. puls. carb... thuya Seara : acon. lyc. ox. Sulphur... Puls. ferr. Nux v. dulc. .. Noaptea : acon. caust. iod. coff. hep. spongia Ora 1-3 : Ars.ac. cann. tub.m. zinc.

sil. Ferr.. Graph.. phos.. Band : canth. Nux v. gels. spig. sep. Hyosc.... coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot. Rhus tox. Urcand scarile : cact. In timpul : Act.. Lach... calc. Intorcandu-se in pat : con. Ars. alum. puls. plumb. Merc.c.n. natr.. kali c. Puls. cedr. Nux v. calc. magn.. Mang..t.. glon. carb..cr.. Narcotice : cham. bry..ac. coloc.. Phos. Cocc... dig.c. phys.. Baie rece : Ant.. nux v... Cocc... cean. sel. phyt. Kali phos.. berb...m.. stan. China.s. arg. sulph..... stan.. Sep... con.. tab. Rhus tox. Puls.ph.14- . rhod... natr. Nux v. coff. grin.. .. sang....m. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum... con.. sulph... kali c.. Act sexual : Agar.c... Sulph.. glon.fl..v.c. natr. berb. sulph. samb. ran..s.. cocc..cr..c... thuya Vorbind : Arg.. Nux v.. cycl.m. berb. Phos..s. ip. borax. Kreos.. Culcat cu capul jos : Ars.. bapt.. Kreos. kreos..m..m. hyosc. ammon.. cactus. Lil. natr. plat.c.. Coborand : Borax. cocc.c.. sep. kali c. lach..ph. lach. diosc. Sulphur In miscare : Aesc. Culcat pe partea dreapta : arg. Mergand cu masina : arg.. Puls. nux... thuya In repaos : arn. Spig..... hep. Lyc. gnaph. caust.... lyc. merc. mang. phyt....c..n. stan. Sulphur Dupa ce mananca : aloe.. ferr. naja. Sulph. Card. Culcat : Ars...ac. apoc.. diosc.... Menstra : Inainte : con.. Ars.. plat. stannum Ridicandu-se : Aconitum.. Magn.... Ant.... Magn. sel. Bry. dig. Led. hep. hydroph... calc.. Spig..phos. merc. Moschus. Petr.. rhus tox. magn. con.... Cham .... bell. Lyc. Bell. ant. ver...m.a. La dentitie : Aeth... colch.... spongia... glon.. Culcat pe partea stanga : bar. samb.... puls. Generalitati Inghitind : bell. naja. Aplecandu-se : ammon....c.. cycl. phos. cycl.m. Pod. rum.rac.. Ortostatism : aesc.n.. calc.s... Sab... Aloe.. Kali c... Glon.b... Bry. Bell. Spalandu-se : ammon... Culcat pe partea dureroasa : acon.c. calc. eup. tar.Ora 17-21 : hell.. rhus tox.h.. calad... Kreos. kalmia...

. natr. merc.. Ars. tril. Natr..... Puls.. naja.h.ph.........s.. kreos. Thuya. bell.... biiod. Iris v.. nux v. sep.. sulphur Temperatura . La 3 saptamani : Magnesia carb... hep. vib.. lept.c. staph. stram. bor. Dela dreapta la stanga : Lyc. Hep. Tutun : ascl.. tarent... Phyt. Thuya Varsaturi : aethusa.. stroph.a.. Calc.. Asterias. Sang. China. cocc. sang. dulc... cic. Lach. equis.q... Anual : ars.. Lach. caust... crotal. bor. Nux m. sil... cedr. mang...ac. ars. podo. op. La 2 zile : alum.ac. Stanga : arg. ther. ferr.n.. ver.. lil... Caust.. Rhus tox..c. Sulph. phos. med. Chel.protoiod. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis.. Cean... Dela stanga la dreapta : Lach....p. Nux v. lyc. cham. nux v. Psor.. Spig. Lyc..s.. calc.. Nux v.t. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar... Pall... ant.a.. par.. Vaccinare : Silcea.15- . brom.t.plat. ox.. cham.c...d.s.... ascl. Cedron Zilnic : Natr m.. lac c..s.. bry.. Ars... Dulc. ver... lob... Zincum Dupa : Bor.. aran. sab...ph.. Periodicitate La aceeasi ora : aran. sulph. Kali c.. Mag. nitri ac. calc. Merc. Merc. vib. Graph... La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom. gels. spongia Uscaciune : amm.. Berb... Transpiratie : Bell.. Merc.d... cedr.ph... Sulph. Phyt. Ign.

nux v..s.. Bry. mag..... rum. sep. mur. arn..... Col..... Sepia.. con.ac.. Mag. Led. ign. Kali c. phos. In repaos : acon. Dulc. cycl. mag. Gels. calc. Puls.. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. sang. form. Apis.. Schimbarea pozitiei : Ars.. Diosc.b.. rum.. spig. lith. for... Indoit : china. bism. lyc..c.. Camphora.tox. form. amm... ign... Pozitie si miscare Asezat : ant... eq uis.. china.ph.. Sil. con.t.c. bell... rheum.. Tar. Sulph..sars. Bry. Rhus tox.fl. Ars.Bry.. sep. Nux v..m. ruta. Ferr.. ver Frig : all.. Plumb. In masina : brom.. Gnaph. diosc.... Vaz : Lumina : stram.c.. samb. chel. phyt.. anac..... bell. fluoric ac.h... sang. Rhus tox.. phos. natr. Culcat : acon. Colch. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell.. Luesinum Dimineata : collinsonia .c. Kali c. plat... Natr.c. rhod. aloe.. rhus. samb.s.. cham. dulc. Culcat pe partea dureroasa : amm. phos .Cald : act.r. calc. n ux v. kali c.m.m. ver. Rhus tox.. glon. euphr. Psor.r. Bry... plumb..c. natr... calc... pic... Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent..r... calc... Mang. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep. lept.. Culcat pe partea stanga : lil.b.t........ stan.. Thuya In miscare : abrot. Collins. Presiune : Arg. Med... phos. bov.. gels. col. hyosc...t...... Tact : La frictie : canth..ph. cocc.c.. con.m. ran. Hep.r.. Pod.c... Caust... Kali c. chion. col. Natr. merc.. mag..... Sec. iris v.. Phos.... graph. natr.... Culcat pe burta : amm.. Trill. stan. Mag.a.s.. Cham.p. Intuneric : Bell. Chim.. natr.. natr.ph.ac..ph. lil. Col. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars..fl.. Aplecat inainte : ascl. ..or..n.16- . Ptel..t.. card.c.m. op. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.m. Ortostatism : ars.. natr. colch... card.. ran..c. bor.. coff. Iod. Pod..c..h..

clem. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis.... Evantai : arg. kali phos. Mictiune abundenta : Gels. tar . Chel. all.. Puls. kali br.. Lycopodium.t. Helonias. Ign.r.. Petr.or. cham. Zincum Transpiratie : acon.m. bar.. lachesis Fumand : aran.. Carbo v. ver. iod. Arg.h...... sepia Aplicatii reci : Apis....t. O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism.. rhus tox... sab... Ignatia.cub. canth.a. Iod......Seara : anac... Lyc.. Sang. dros. Lyc.. calc... rhus tox.. lil. Psor.c....ph. Kali c. lith.or.c.... Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s. moschus. caps. bor...17- . Mancand : act. uran....n... Anac. sanguinaria Calde : alumina.... Naja. Phos. Apis. cact. sep. fluo.v. Puls.. Causticum. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon... cic. ant... gels.c. Nux v. In timpul menstrei : Lachesis. Aplicatii calde : Ars..m. Ledum. magn. Conditii psihologice Consolare : hell.cr. Phos. Lach.. merc. sulph...c. Zincum Eructatie : ant. bry. Pall. spongia.ac.. ALTERNANTE MORBIDE . Distractie : calc.ac..... natr. Tab.n. Tar.. oxal. Alimente si bauturi Acide : ptelea. natr...ph. hep.. Glon.. colch. Phos. lob. alum..c.n. sabadilla Reci : Bryonia..fl. ferr.. carbo v..ac.. kali c. calc. lyc. natr.d. dig. Magn. Carbo v.. Glon.. Stram.s. Ign. Puls.. bry...ph. nux v. sep..

Rhus tox.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.rac. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Herpes si diaree : Rhus tox. senzatie si modalitati. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. sunt baza prescriptiei homeopatice.. Lil.. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum. Astm si guta : Lycopodium. Graph.Astm si eruptii : Caladium. . un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor.La acestea B. primele legate direct de acuze.. ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz.t.. Dupa B. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum. proeminente. printre care ³Therapeutic Pocket Book´ . care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. care. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie. Hyosc. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. de altfel. care exista sau se petrec impreuna. pentru ele trebuie gasit remediul simil imum´. Croc. pot lua forma celorlalte trei elemente.. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent.18- . Sunt simptomele particulare. care nu sunt alese aleatoriu. adauga simptomele concomitente.

Puls. principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant ..Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom. sau.. Kali c. o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte. un spasm cam la 5 minute interval. emotie. Este agravat de atingere. i anume: un debut brusc.. care fac ca pacientul s intre extrem de u or în panic din orice. adesea declan ate sau puse în leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident. care înglobeaz variate frici i temeri. Nitri ac. zgomotos i cu mare agita ie. BIBLIOGRAFIE Allen T. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. Sil.F.). în formele cronice. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga.c. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B.. Paris ================================= Dr. vorbit. Calc. transpiratie in partea superioara a corpului. Ioan Teleianu . CAZ : barbat care sufera de un tic dureros. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. emotie. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. Bry. cel care vindeca. cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte. vreme umeda. respectiv la aer rece i uscat. de diversele întâmpl ri.. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii´. Spig. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga.. Introduction by Roberts H. bufeu de caldura la cap. maxilar superior. Merc. vorbit. Pacientul a primit Sulphur 1M . vreme umeda. noaptea. impresionant.. ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid. o spaim . amplificate i între inute apoi de stresul cotidian. îngrijor ri fulminante. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J..China. în st rile acute. etc. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed.. Rhus tox. Phos. Nux v. Staph. pe fond anxios. Caust. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica... noaptea si ameliorat de frictie locala. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. secretie otica... nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut în forma lor pregnant destul de . lini tea i tihna pierdut . stresant i implicit mai anxiogen . cauzate de expunerea la intemperii. de relat ri pr p stioase i închipuiri sau griji. Sulphur. nereg sind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp. B. simptomele concomitente avand mare rol in decizie. violent. Hahnemann : ³de acum. etc. Aconitum este. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. în func ie de manifest rile sale clinice dominante.. un oc. având câteva caract eristici..note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon. adica factorul de diferentiere. De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in în afec iunile acute inflamatorii. o panic nemiloas care îi face via a nefericit . în fapt. Boenninghausen¶s Therapeutic Book..) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. un cutremur.19- . remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. obraji. o boal .& Wilson A. Sep.

frica de a sta în mul ime sau într -o camer aglomerat . cu toate acestea. .frica de întuneric i de fantome. cistite. remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at . confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt înso ite de solicitarea insiste nt . Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta. unei congestii pulmonare. instalarea rapid i mai ales acuitatea. Tipologic.orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu. sau imediat dup ce a adormit. care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului.frica de moarte..frica de avioane. . acea apari ie invaziv . pneumonii sau pleurite. a unei nevralgii faciale ? frigore. poate apare i la femei în timpul travaliului. . când persoana se treze te însp imântat . situa ie ce poate apare deseori în urma unui oc recent.. apar de -a dreptul surprinz toare. acesta e atât de speriat i dezn d jduit încât prezice i ora mor ii sale iminente.). brusc i violent . .frica de ve ti proaste. dominant . de regul . pentru asocierea Aconitului cu alt remediu. infarct.frici diverse. agita ie anxioas i neastâmp r.frica de lift. deobicei dup un cutremur. .agorafobie (spa ii deschise). ca de exemplu: . dar r mânând cu convingerea sa ferm . . o asemenea fric special . reversibile. pe prin plan fiind frica de moarte. . spre miezul nop ii. este vorba de persoane extrovertite. pe orice anotimp. pentru a fi salvat . al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului. de c tre pacient. varietatea. ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas . exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora. precum i o v dit versatilitate de spirit. mai ales noaptea. mai ales în timpul simptomelor cardiace. ap rând îndeosebi dup intemperii. ce poate configura rapid un tablou clinic acut. Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe. c va muri curând. care in de aceea i caracteristic . nelini tit . . . accident. nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal . apelând disperat la tot mai mul i medici. de regul Arsenicum album. chinuitoare. adesea devastator.frica de cutremure. tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale. robu ti i pletorici. devenind sperioase i agitate. etc. Practica unor medici pledeaz . Ca psihism. artrite reumatice. la care sensibilitatea la boal .teribila tensiune psihic . .frica de a traversa strada. intens . sl be te. având îns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut.claustrofobie (spa ii închise). Simptome dominante: . dup 30-40 minute de somn. . etc. .20- . exaltate de diferi i factori i împrejur ri emo ionale. Tot surprinz toare este i profunzimea efectului. cât i de adev rate atacuri de panic .. o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare. f r a exista dovada provoc rii unor leziuni. dramatismul tabloului clinic. în ep turi. cu alternan e. a unui sprijin medical imediat. amor eli. care terorizat de panici i frici. tot cu senza ia de moarte iminent . s-au rezolvat cu acest remediu. blânde (simpatetice). oc.indiferent de felul. în orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie. ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente. iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate. impresionant. nevralgie. nu mai asimileaz . la care se adaog . infarct. . palpita ii puternice sau chiar violente. î i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare. . în tratarea unora din aceste forme. dar p strat de ani de zile latent în mintea pacientului.târziu. p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional. aprindere a fe ei i sete de aer . amigdalite. otite acute. . impresionabile. administrat în dilu ii foarte înalte de homeopa i cu experien . al turi de cel nervos. cel mai des fiind vorb a de: . înso ite de psihismul men ionat mai sus i având variate forme de exprimare: furnic turi. colici. varietatea acestor frici este destul de mare. etc. .frica de tunele. cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat. uneori pentru mult vreme. i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional .durerile intolerabile constituie. localizarea sau intensitatea simptomelor. junghiuri. acea degringolad general ce se instaleaz i st pâne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas . cu episoade repetate. etc. debutul suferin elor acute. . aceste atacuri sunt mai grave seara. ap rut înc de la declan area bolii. mai ales pe aglomera ie.etc.frica de a se sufoca. care se nelini tesc îns u or de necazurile celor din jur. pe fa a pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei.frica de a fi atins. apare anorexia psihic . Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase. obi nuit. i firesc. spasm cerebral. cu dorin de companie. boli eruptive febrile. în epeniri.

intestine. dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur .la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind încetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu. . de debut. cu acesta din urm . sunt preponderent uscate.amenoree la tinerele fete pletorice.. cu senza ie de arsur . precedat de frigurozitate. febra este înso it de sete intens numai pentru ap rece. totul poate intra în mod ferm. articula ii. pielea arzând a corpului neiradiind c ldura în jur . îndeosebi dup o fric . arborele respirator. deci. cel mai adesea.febr inflamatorie. al bolilor respective.. .tahicardie cu anxietate. marele merit al Aconitului va r mâne acela c .abdomen cald. apar transpira ia i secre iile.gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci când pacientul a fost supraînc lzit. . . . Teething child. .agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat . cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte.de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur .senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei. cu c ldur uscat . precum i administrarea lui în alternan cu alte remedii. . consolideaz i des vâr e te rezultatele terapeutice de început ale Aconitului. aflat sub tratament.particularit i: .travaliu dificil la na tere.impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari. sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre. cu puls plin. de la: (Acon. Alte simptome: .dorin de pe te. . evitându-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile.crup laringian cu tuse seac i sufocant . De notat: .co maruri. în evolu ia tabloului clinic febril. foarte ro ii. . dur i destins. .21- . cu excep ia apei. spaim sau o scen impresionant . respectiv dup expunere la vânt rece i uscat.fa a ro ie cu piele uscat . . faringe. . .intoxicatie: fum de tutun.cefalee frontal cu senza ia de cap greu. . tot aproape brusc. observându -se i o exacerbare a simptomelor mentale în aceste condi ii. ADDENDA STUPEFACTIE. imediat dup na tere. .congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial .ame eal când se ridic repede din pozi ia culcat. . ap rut brusc i violent. . . suprimarea menstrelor dup o spaim . . etc. Senza ii deosebite. atunci când pacientul devine febril. . ca o betie. f r secre ii. în defervescen spre vindecare.i efectul s u eroic în stadiul grav.(C. .mâini calde. excre ii sau colec ii lichidiene. . tres riri în somn i insomnii agitate. organe uro-genitale. destins. în bolile acute. gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele. în momentul când.reten ie de urin la nou-n scu i i la mame.Hering) .de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma i dup apari ia erup iilor. Bryonia sau Belladona . de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor).faringit sau amigdalit .angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stâng. nas. fiind indicate în continuare. le-a f cut în vis.extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil. mai ales când parturienta are senza ia sigur c va muri. . arc voltaic.1) || Turns suddenly red and falls unconscious.totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c . urechi. fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului.are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut. par amare). laringe. f cându. .cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte în interior i de cap care plesne te. cu senza ie de c ldur sau arsur . ochi. continuarea tratamentului. atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor. . cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci. dup expun ere la intemperii. înso it de palpita ii violente. etc.aversiune pentru anghinare (artichaut).orbire brusc dup spaim sau oc. delir nocturn. vise anxioase.. fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad .

prin macerare în alcool de 90 grade. Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere. ro ea . Thuja. eroziuni i diverse erup ii ± agravate de contactul cu apa rece. de pe fa . Aranea diadema.22- . confirmat de numeroase observa ii de toxicologie. Parenchimul renal.Dr. frigul umed. timpul ploios. Ioan Teleianu . Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire. ca i esutul fibro -muscular. . sub ire. pe care apar irita ii. partea dorsal a mâinilor. tr ie te pe marginile apelor. de constitu ie limfatic . Sistemul limfatic.note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc. Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie. din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum. mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil . schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed). Al i autori g sesc c pacientul este în general robust. Rhus toxicodendron. Natrum sulfuricum. sunt puternic interesate. Solanaceae Denumire popular : L snicior. Nux moschata. Nux moschata. Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii). încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc de Dulcamara. în special pielea fin . umede) este foarte evident. determinând celebrele acuze dureroase de tip reumatismal.) Solanum dulcamara Fam. respectiv la finele verii. Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam . pliurile articula iilor. Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate. putând apare secre ii abundente i resping toare. Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele. Modalit i: Lateralitate : stânga. toamna. Rhododendron. etc. Agravare: umiditate. care r cesc u or. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci. solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed. Alte remedii sensibile. dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a în ap de care are nevoie. axilelor. cu piele delicat . Zârn . Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl. Causticum. Rhus toxicodendron. Sursa Planta-arbust ÄDulce-amar ´. cu zile calde i nop i reci i umede. Calcarea carb onica. etc. mai ales.

repaos. E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate. c ldura patului. în timpul vorbirii. Ochii sunt extrem de sensibili la lumin . conjunctivit . Catar al urechii medii. pruriginoase. senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri. Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene). Cina. Lycopodium). sângerând cu u urin . Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale. presive spre exterior. i impulsie la mânie (furie). Irita ie conjunctival . cu vise înfrico etoare. cu dificultarea de a g si cuvântul potrivit. Rheum. Simptome mentale Agita ie mental . cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia. dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla. Mare ner bdare. . Dureri de cap surde.23- . Mi care. Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat . În timpul întrevederii cu medicul discu ia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. Dominator în familie i preocupat de problemele familiei. i ceafa. Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului. putând duce la c derea p rului. care se irit i inflameaz u or. înso ite de st ri de lâncezeal . influen ate de vremea rece i umed . Ameliorare : Pe timp uscat. agravat sau între inut de vreme rece i umed . Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat în timpul zilei i insomnie i somn agitat. cu lipsa poftei de munc Nelini te în leg tur cu familia. Pupile alternativ dilatate i contractate. Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental . Timp f r modific ri brusce. ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului.- Seara. Ochi Ame eli (vertij) diminea a la sculare.

Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina. Urineaz imediat la frig. i vomismente mucoase. cu sete mare. Abdomen i scaun Colici abdominale înso ite de senza ia de t ieturi ± ce survin dup expunerea la frig umed. la acest remediu. cu ro ea i secre ii abundente. Este posibil i usc ciunea mucoasei bucale. pe fa . dup ploi sau nop i r coroase . Dureri gastrice constrictive i colici.sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii. pic tur cu pic tur . Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci. Impetigo cu cruste groase. ap rute dup expunerea la frig umed. Este celebr alternan a. g lbui.24- . mai ales dup contactul cu frigul. putrid . c ldur i Acuze gastrice severe. agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa . raclând gâtul. remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurial . Foame. Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed. a unui episod diareic. Diarei mucoase. Durerile sunt înso ite de gaze. ce survin vara. Veruci pla i i netezi. cu o erup ie sau cu dureri reumatismale . scurte i pu in abundente. cu mic iuni dureroase. Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed. cu depozit gros i purulent. Irita ie cutanat perineal . Catar vezical. cu scaune verzi sau g lbui. Saliva este vâscoas de vremea umed .Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor. borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor. . cu nevoia de a înghi i sau de a scuipa. cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local . care se întind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus). Menstre întârziate. Gura Hipersaliva ie. dup r celi locale. i urât mirositoare. cu repulsie alimentar i satietate brusc ..

(Graphites. dup frig umed. Spate i extremit i Rigiditate (în epenire) i redoare a cefei. Complementar pentru Baryta carbonica. sau trac ionante. Sepia. Lachnantes. Placarde eruptive. în membre. înso ite de senza ia de frig. aplecat. mai degrab musculare. dup frigul umed sau ploios. Calcarea carbonica. dup ploaie. etc. Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid. în special pe partea stâng . ameliorate de mi care. Ap rut în circumstan ele remediului. cu senza ia astup rii narinelor. extrem de sâcâitoare. etc. Rhus toxicodendron. ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. p r ile genitale. accentuat de frigul umed. umerilor. în timpul tusei. Coriz uscat . continui. Erup ii umede pe fa .Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece. Dureri reumatismale. Cuprum. Belladonna. în zona renal . Croton tiglium. Bryonia. ca i când a stat indelungat în pozi ie fix . Bronchii i pl mâni Durere toracic presiv . cu prelingeri. Lachesis. dup grataj. mâini. agravate sau între inute de frigul umed. agravate de apa rece i de atingere. Piele alergii i afec iuni herpetice. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor. Nux vomica. Remediul urmeaz bine dup : Calcarea. care are afec iuni glandulare similare. survenind sau agravându-se de timpul friguros i umed. dup expunerea la frigul umed. Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn . seara înaun te de miezul nop ii i în repaos. Antidotare cu: Camphora. decât articulare. dup expunerea la frigul umed. m ri i de volum.25- . Rhus toxicodendron. obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zona dureroas . Mercurius. . cu dorin a de a respira aer cald. Adesea pot fi atin i ganglionii gâtului. Lycopodium. torticolis (Calcarea carbonica. Ipeca. Dureri surde. Durere constrictiv epigastric . Rhus toxicodendron). Mezereum. axilar i i inghinali.Hepar sulfur. cu scuame umede. Dureri de spate. i delicat . ap rute în locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig.

30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice i diareic . 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile . 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic. prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate. Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. 10. 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. precum i cu Thuja pentru R. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R. 60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8. ================================ Dr. 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. 24.Se înrude te cu Natrum sulfuricum.26- .

mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice .China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copaïva Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glonoïnum Graphites Guaïacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum 40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut.27- .

28- . Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile . Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA 24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut. 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut. Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore. Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium.) Nitricum acidum.Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n. 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut.

care transforma. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. Dr Doina Pavlovschi .Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. rationamentele sunt incorecte´.Tabelul de mai sus este orientativ. ) evolueaza dupa varsta.3x. omul sanatos în om bolnav. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. este ansamblul cauzelor declansante si favorizante .29- . CONSTITUTII. psihice si tendinte morbide. endo sau exogene. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala.htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. . Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Constitutia este fixa.ro/Curs_03. Etiologia. constitutii. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Cand denumirile sunt incorecte. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. formata din anumite caractere morfologice. cauzalitatea homeopatica. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. impreuna cu boala. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. ereditara. temperament si miasma . Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex. Omul bolnav este definit prin constitutie. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate.teleianuhomeopat.

ento si ectoblastic. reprezentate prin carbonic. aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic . care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. muscular si cerebral. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. dreapta. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului.30- . greutate mijlocie. Kretschmer. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . leptosom schizotim si atletic ixotimic. reflectate n policrestele Calcarea carbonica. elvetian si Leon Vannier. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . hidropexie. iso si discrinic. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant. bilios si atra biliar sau nervos. de unde stadiile evolutive. talie normoligna. umed. ÄCu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana. pe stadii evolutive. Constitutia fluorica este considerata autonoma. psihiatru. in sensul ca. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. » (Dr. di gestiv. dar secundara. a patologiei. apa. Deci interes diagnostic. sulphurica si phosphorica. ca predispozitie. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. meso. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Morfotipologie homeopata Nebel. a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim. El spunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. se poate. foc si aer cu cele 4 stari : uscat. iar la dreapta tipul phosphoric. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · armonios. pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice. atitudine armonioasa. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. la stanga se gaseste tipul carbonic.Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. la un mod de reactie specific al unui organism. phosphoric si fluoric. mesomorf somatoton. tuberculinism si luetism. echilibrat. ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective. sanguin. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. sub influenta mediului. duce la infiltrare. francez. . cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic. pe langa un fond de caractere comu ne.

patrati. albi sau alb -galbui. sau generalizate : HTA. artroze. · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. picioare scurte. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. · arcade circulare. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. neuroartritism. late. ligament dens si solid. cot. greutate marita. · ligament alveolo -dentar solid. patrate. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate . rigida la adult. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general.hemoroizi. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna. dezvoltat în largime. · muschi. arcade eliptice si largi. · bolta palatina rotunjita. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga. bolta palatina rotunjita. · radacini mijlocii si paralele. cu Äself control´ si incredere în sine.31- . moi. buco-dentar : dinti albi. dinamism si optimism moderat de ratiune. boli de nutritie ± diabet. rationala. Examene complementare Poate usoara poliglobulie. greoi. fata sferica. Tipul decompensat este incapatanat. atitudine hipotona în copilarie. actiuni gandite si precise Ap. obtuz. rare carii. ligamente. Ap. genunchi Ap. lunara sau în para. rotunjita. radacini puternice. carnoase. dar cu carii de colet. scurta. sobru. segmente scur te. guta. constient de responsabilitatile sale. abdomen important. rigiditate scleroasa la adult. locomotor : · segmente mijlocii. maini scurte. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. genunchi Ap. hiperhipofizie moderata. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele ± furuncule. muschi. armonioase. iritabil si exploziv. regulate. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. talonat. dar cu judecata. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. obezitate. sacadat. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari. obiectiv. spirit intreprinzator. patrat sau sferic. cadentat. lent. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. aspect trapu. mers regulat. seroase ± reactii artritice. divergente. actiuni bine gandite. mai ales solara. alergie. eczeme. mucoase .· · · mers regulat. ligamente si articulatii hipotone la copil. gesturi controlate. solizi. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. Friguros care se teme de caldura.

diminuarea metabolismului bazal. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina. un realizator metodic cu rationament de bun simt. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. expansive. hipercortici sm la stres. ordine. meningee. tendinta la demineralizare celulara. eleganta. gesturi suple. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. sensibilitate la frig. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. Distrat. dar nu suporta aerul inchis. fosfor. locomotor : craniu dolicocefalic. dar aplecata în repaus. elegante. mai mult intuitiv decat rational. Ap. cu mici deviatii. rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. greutate mica. atitudine supla. frunte inalta. Examene complementare Uree sanguina crescuta.32- . (Sulphuric : tbc cutanat. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. genunchi . palavragiu. tendinta la slabire. mai mult visator decat realizator. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. uree si colesterol scazute. Carbonic : tbc fibroasa. Tipul inferior este infatuat. pace. tendinta la exalt are si deprimare rapida. buco-dentar : dinti galbeni. mers suplu si gratios. adus de spate. Nu rezista la efort. bolta pa latina alungita. muschi. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. segmen te lungi si subtiri. demineralizare ± calciu. dar cu realizari capricioase. Examene complementare Anemie. Tuberculoza excavata pulmonara. boem. vorbeste putin. osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate. artroze precoce. hipotiroidie si depresie sexuala. Decalcifiere osoasa. bazin basculat inainte. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. doar ce stie. incapatanat. hipercolesterolemie. dreptunghiulari. renala. indiferent afectiv. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus. Tipul superior poate fi artist genial. maini lungi. Tendinta la slabire. nu are rabdare. chiar cu apetit exagerat. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. magneziu. seroaselor. hipertiroidie. Boli inflamatorii ale mucoaselor. suple. cu prezenta de ptoze viscerale. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata. in cursul unei perioade de exaltare. Tipul decompensat este lenes. Este econom. rapid si usor.Domina pasivitatea si economia. exteriorizari zgomotoase Ap. scleroza renala. . Are oroare de ordine si disciplina. vii. perseverent. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. superficial si meschin. Doreste liniste. inalt. sentimental si superficial. limfocitoza. Artrite. cade in depresie. organelor nobile. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. suicid.

ph. . s. ph. . ph. . scleroza. cu nevoia de schimbare. Nu are continuitate în actiuni. fara a invata. Natr. Natr. . . Ammon. Mur. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. Carbo v. . Bar. .CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil. vicios. Phosphorus Fluoric : Calc. retrognatie inferioara. . . . s. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica. elastopatie. m. Ap. c. c. dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. . m. asimileaza repede. radacini conice sau convergente. locomotor : asimetric. bolta palati na foarte ogivala. ac. s. Kali m. genunchi. chiar violente.va evita sedentaritatea si aerul inchis . Kali c. maini flexibile. m. actiuni variabile si paradoxale.33- . Natr. hiperlaxitate. greutate variabila. agitat. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. . Kali s. . Magn. asimetrica. . . platfus. degete efilate. ocluzie foarte defectoasa. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. prea suple. ph. slab : Calc. Kali ph. ligament gros si lax. s. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului. . precipita scleroza carbonicului. Tipul superior este intuitiv. atitudine dezechilibrata. . Mentalitate Instabilitate si paradox. mur. unghii mici. Indecis. hiperlaxitate articulara. ac. agraveaza decompensarea sulphuricului. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici. hipotonus muscular. entorse. imprevizibile. Magn. Ammon. . inutile. moi. Magn. irational. Phosphoric : Calc. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc. stangace. Natr. c. . depravat. Magn. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. . transpiratia . Carbo anim. Sulph. competitiile. dislocata si instabila. fl. mers neregulat. Ammon. imprevizibile Ap. induratie. malformatii osoase de toate felurile. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. dar îi anima ritmul de viata. policarii. triunghiulare sau trapezice.va evita excesele alimentare repetate . Phos. capricios. incalecati sau cu spatii libere. . dezordonat. Hepar s. fl. c. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . disgratios. arcade variabile. talie mai mult mica. gesturi dezordonate.se combate plethora si supraincarcarea . . actioneaza fara multa gandire. . ac. instabilitate. aspect batranicios. asimetrie. Baryta c. hiperlaxitate ligamentara. Natr.se recomanda sporturile. . . Fluoric acid. în miscare continua. .

fara competitie si transpiratie . iar endocrin glandele genitale. .34- .se evita eforturile mari. Kali c.necesita climat sedativ. iar endocrin timusul. calmat. Ferrum si altele .sporturi neviolente. Kali bich.. responsabilitatea Carbonic . . munte.educatie : incurajat.profesiuni care sa nu necesite eforturi. Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza.alimentatie hipotoxica. activitati artistice Fluoric . c. restrictie de sare.se combate instabilitatea .educatia : mai mult trebuie franat . Baryta c. masaj . animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. . Puls . .profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul.se evita sedentaritatea. siste mul adeno-limfoid.alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase. Sil.profesiuni subalterne.se combate limfatismul. Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. cu masura . Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. demineralizarea.profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie.mare sau munte de mica altitudine . nu mare . . fara expunere la soare . scleroza . obezitatea. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. si altele Sanguin : Sulphur. Graph. tiroida. climat uscat si cald . Arnica. s.se combate hipersensibilitatea. tact in educatia sexuala . insuficienta hepatica . picante.educatie : trebuie avut tot timpul sub control .sporturi neviolente. grasimi . evitarea competitiilor. Aurum.activitate in aer liber. . necesita repaos si calm . fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . Natr. bogata in materiale azotate si minerale .alimentatie variata. .

mai ales pe organele genitale. care tratate duc la metastaze morbide. Nux v. Sepia. de euforie si anxietate .tulburari alergice respiratorii . la staza. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. etc. etc.la inceput boala generala si interna . SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. Rhus tox.retentie hidrolipopexica . scabia. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora.aparitie secundara de semne cutanate. Caracteristici : . eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : . .35- . si altele. . verucos. si altele Nervos : Natr. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari.tulburari eliminatorii genito-urinare . Arg. Alum. pusee hemoroidare . Act. transpiratie. putand fi sau nu asociate cu gonoree. Iod. Caracteristici dupa Hahnemann : . Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu.hipersensibilitate hidrometrica . . PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice. . ereditare sau/si castigate si altele.catabolism incetinit. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. menstra. atasate unei patologii predominante. Clinic : . nitr. . rac. Conium.psihic lentoare cu tendinta depresiva . infectiile cronice virale. C hina. Bry. sicoza si luetismul. incetinire a eliminarilor centrifuge. . . mur. Caust.Bilios : Lyc.tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare.tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia.tendinta la neoformatii .diaree. . deplasari pe alte organe. descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul. .alternanta de stari stenice si astenice. Nitri ac. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana.

facies Äbouffi´. mai ales cea recidivanta vaccinari repetate. congestii hepato -biliare .. carii dentare . deformate. mai ales colibacili.infiltrare hidrica si adipoasa : palid.mod reactional fiziopatologic centripet .morfologic asimetrie . infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara . Etiologie : gonococia. apoi ulcerative.insuficienta hepatica congenitala. dedublate.piele uscata si crapata. fr agil . pete albe pe unghii. acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare . etc .formare de leziuni ulcero-necrotice .mana sicotica (Michaud) : unghii casante.incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. alcoolismul cronic. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. par rar .36- . ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica.labilitate neuro-senzoriala si emotionala .neoformatii : veruci. striate.tulburari ale fanerelor : unghii casante. bacili tifici si paratifici politoxicoza ± toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : .procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : . par rarefiat. buze groase. condiloame. seroterapie poliinfectii. ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM .anomalii dentare . piele lucioasa si grasa. polipi. discrinic variabilitatea simptomelor ± alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica.hiperlaxitate ligamentara . cu disparitia lunulei.hiperalgii ± dureri liniare nocturne . fibroame. disritmic vegetativ. Caracteristici : .scleroza arterio-venoasa. adenoame. unghii subtiri. cianoza periferica procese inflamatoare.

-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale ± oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!´ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´ Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

from . from . bere ) Av. cold limbs Rectum . senzatia de batut. washing face from Face : heat. alcool ( whisky. injury to eye. pentru carne si lapte. injuries. Extractii dentare. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima.frigul umed . boils. Nastere. Indicatii clinice: Abcese. Nose: epistaxis. bauturi reci. Psoriazis. Aconit.41- . answering when Remedii complementare. fumat.. cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru. retantion of urine. after Bladder: calculi. Rhus-tox. Dupa interventii chirurgicale. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo . Traumatisme craniene. diarrhoea. etc . Vision: Loss of vision. Purpura. AVC. putride capul fierbinte.concussions. Contuzii. Comotie. agr. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. after operation for.dupa somn Ameliorari culcat. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. exertion after Skin: eruptions. exertion from. Luxatii. Concussion of brain. small Sleep: falling asleep.. Sul-ac. after Hearing: Impaired.

In folclorul englezesc. Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica. 3.Cazuri 1. RUTA GRAVEOLENS ( Vârnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii. simbolizeaza regretele si cainta.5 petale. mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda . Graveolimina. Skimianina). agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. mai ales ale tesutului conjunctiv. trist. 2. cu frica de moarte. in afectiuni reumatice. tendoanelor si periostului Contuzii si entorse. certaret Alteori. nemultumit de el insusi si de ceilalti. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. Foarte utila in leziuni si traumatisme. senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. in Hamlet. in medicina greaca si romana. In antichitate. flavonoide. alcaloi zi. iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. Stare mentala : Pacient melancolic. plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica. uleiuri. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. modalitati Oboseste usor. mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale.42- . fiind numita uneori si planta gratiei( divine). Compozitia chimica include grasimi. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. florile sale galbene au 4. era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv.

Bursite. cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum. redoarea cefei. Sciatica. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. stool before) Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori. reading while. mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. agr. Ioan) . senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. Lombalgii. cu ingrosare. de miscare. Leziuni tendinoase.43- . Suprasolicitarea vederii. Indicatii clinice Artrite. de ex. dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. Atacuri de panica. se agraveaza. leziuni tendinoase. Leziuni ale periostului. de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului. ± Rhus-tox .- effort fizic in repaos ( Rhus-tox. amel. Iarba Sf. sewing while. Cefalee. o o Constipatie. urmata de cefalee. de vreme rece si umeda. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice.intepeneala agravata dimineata. Suprasolicitari musculare. Prolaps rectal. exertion of vision from Gastro-intestinal . pain. Fibrozite. Pojarni . prolapsus.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare.

. numeroase. Aspecte generale: Leziuni. antiviral Antiinflamator Hepatoprotector REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. Antibacterian. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum. cazaturi. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) . Creste mai ales in zonele de deal sau montane.ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. insuportabile ca niste ³ impuscaturi´. contuzii.daisy ) Se aseamana mult cu Arnica. desi e mai putin folosit.Plant erbacee peren . prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i.44- . limba. sfasieri de tesuturi. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. ± nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. . luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Simptomul cheie : durerile ascutite. Ruta. P scu e. Rhus-tox. engl. florile galbene. Arnica. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor.

oase´ ( bone-setter ). atat pentru dureri cat si pt. Simptome locale .fantoma ). englez ii numindu-l si ³ repara. Staphysagria. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica.Aspecte generale Luxatii. alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. ca si Hypericum. Allium cepa. precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii. rupti de spate la lasarea serii.45- . se poate folosi in aolicatii externe. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. cu 5-10 flori terminale. In fitoterapie. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru. entorse . avand corola tubuloasa rosie-violacee.

Silicea. ENTORSE. luxa ii Arnica.. FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM.. nu se amelioreaz : · · · · Ø Bellis p. LUXATII. Calc-c.46- . Calc-fl. Ruta. de repaus) Ruta sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica. agg. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1.tegument rece . neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica. Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors . Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. Dac în 24-48 h. TRAUMATISME INCHISE ± CONTUZII. Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor ± entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica .01. Silvia Nedelcu ± note de curs (27. Calc-phos.Ochi Contuzii ale globului ocular.2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. modific ri de culoare care persist mult timp Ø Entorse.

amnezie: am-c.. Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1..op.arn..rhus-t.. Hyper. rhus-t...47- . Gelsemium: dureri occipitale. Calc-c Ferr Hypericum... .art-v. la nivelul globului ocular: Symphytum.. î i rostogole te capul pe pern . hyper.. CIC.. pierderea vederii sau a auzului : arn. rhus-t. Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica.- Symphytum Ruta Calc-p. cu anurie: Arn. greutate a pleoapelor .. mioz . merc. midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat . ruta. în com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie. cic.. Nat -s . Cic. cic. stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor. cu oligo /anurie. depresie: arn. convulsii: ARN . Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante) Cicuta virosa ± convulsii. mi c ri masticatorii. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale mâinilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum. sul-ac.. Nat-s . Nat -s. stupoare . hell. puls. Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:. carc. ARN.. 2. 3. con.. sulph.. hyper. midriaz . fruntea încruntat încre it . c derea p rului: Hyper..

HEARING .tearing . lumin . t iere CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local.INJURIES to air passages CHEST .amel.. from a HEAD .height. amenoree: Colocynthis. cinnm. efect hemostatic i antialgic. Calendula Posttraumatic: cataract : Tellurium .HEARTBURN .falling . Puls. sfâ iere. Con. after instrumental FEMALE GENITALIA/SEX .PAIN . are.CONDYLOMATA .INJURIES of the head.. a.abortion or parturition.IMPAIRED .riding in a carriage ... de asemeni. HEARING . NOSE ± LACERATION MOUTH .Tongue ± laceration STOMACH .amel.amel.copious . cancer mamar: arn.în poten e înalte.threatening. cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa). ruta. after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA .Skull.leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflama ii oculare i nazale. ham.Uterus ± Cervix FEMALE GENITALIA/SEX . i poate vindeca pl gi deja infectate . (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. Con.INJURY.481/1 4/1 .chill. Puls avort: Arn.LOCHIA .. during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX .IMPAIRED . hyper. prevenind infec ia.MENSES .delivery. after . ag. TRAUMATISME DESCHISE ± pl gi: Prin zgâriere. menstrua ie: CROCUS. edem testicular dup lovituri: ARN . operations after URETHRA . 5 remedii/ rubric ) MIND . calen. in old cicatrices .DELUSIONS . with BLADDER . Bell-p.ABSCESS ..noises .INJURIES . de aer rece. amel.delivery.offensive .Mammae ..IMPAIRED .FRACTURES . of HEAD . Rus-t.horripilation. seara. strabism: Cicuta.. de c ldur . after ± Scalp HEARING . cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum.distance . Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme închise: 2.

2. de aplica ii reci. . Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it. curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate . Deger turi: AGAR(dureri în ep toare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv . mez.. Camph. în cazul unei reac ii exagerate. gangren ).CANCER . Led.. de aplica ii reci.HEAT .. escare. B. în ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum. colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci . Bell... Echi. iradiant al durerilor.. prurit.a Urtica urens: eritem. LACH.Calend. NIT-AC. spinal EXTREMITIES . Vip. Arsenicum album: leziuni închise la culoare tent negricioas (flictene. durere amel. Arn. ).. amel. LED. culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i. violente. Carb-ac.open fractures EXTREMITIES . cum este i cazul pl gilor operatorii. ulcera ii. durere arz toare ustur toare . Hypericum. PULS. Euph. arz toare ( senza ie ca ³de c rbuni încin i´). rad-br. Cantharis ± vezicule cu durere intens arz toare i prurit. o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital. de aplica ii reci. cu margini regulate. HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos.. edem. dureri foarte intense. · grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica. Aconitum. Agen i traumatizan i termici 1.. Cedr. inclusiv în pl gile penetrante la nivel cerebral... after 4/1 3/1 1/1 1/1 STAPHYSAGRIA ± ca i Arnica. de aplica ii reci. Urt... LACH. Hypericum sau Calendula. amel. în orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc.49-     prurit . reci ca ghea a).Foot . profilaxia tetanosului tetanigene. arz toare( senza ie ca ³de ap clocotit ´). un policrest important ± este remediul de elec ie în tratamentul pl gilor t iate. Prin în epare: LEDUM ± pl gi în epate. ocular. Caust Arsuri de iradiere: calc-f. Ars. from BACK . Mu c turile de erpi: Apis. dureri foarte intense. Opium . în ep tur de albin : Apis. care controleaz foarte bine durerea.contusion. PETR. Calendula i intern Urtica sau Cantharis. / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM în ep tur de viespe: Arn. Led. Urtica. dureri în ep toare Cantharis: flictene.CHEST . în fracturile cominutive cu lezarea nervilor ... infectate. phos. b. Apis ± inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem.Mammae .FRACTURES .. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac. amel...WOUNDS. se pot administra i intern : Ledum ± edem rece . X-ray .eating.grd I ±II : local Urtica. Arsuri: · u oare. sau.. ameliorate de aplica ii calde.

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum ±carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : ³ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. ´ Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificând pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfâr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

¡

¡

sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul ³animalcule´-lor dar în acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, în Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluzând i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pân la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult înainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i în în elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. În fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul s u echivalent alopatic care nu în elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. În prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfâr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup în Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia câtorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi în eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact. În Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), Ø Ø cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se întrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m în mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat , în cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Ø Ø Ø Ø Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Atât cât permite constitu ia fizic : Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. Ø i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ø Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Ø Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Ø Ø Ø Psora resimte ca dureri: mânc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gâdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , în ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ø Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i în special agravate noaptea. Scurgerile: Ø Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Ø Ø Ø

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Ø Pielea la Psora est uscat , aspr , neîngrijit , cea mai mic plag infectându-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sângereaz cu u urin , producând multe

Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Ø Pielea la Luez prezint pete ro ii închise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . În ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or în urma efortului mental. 1. 2. În cursul bolilor, are f ric de moarte, gânde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot atât de importante´. ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i înc p ânat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´

ÄMentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, î i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu u urin în minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gândit; - 53-

particularit ile de apari ie. cel pu in la începutul practicii homeopatiei. universalitatea lor). un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. te incit s dai aten ie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice. CARACTERISTICI: Ø Ø · alternan a simptomelor între ele. Al i autori contemporani.9. iar cunoa terea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice. ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr.28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a. Plecând de la cele 3 miasme fundamentale. Acestea din urm se refer la miasmele cronice. fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". analizând istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. s distrug pe al ii. Din cele de mai sus în elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i bineîn eles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase. Totu i expresia: Ä totalitatea simptomelor´. în analiza cazului. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este în m sur s ne indice cel pu in modalitatea de începere cât mai corect a tratamentului homeopatic. Sankaran. etc. Ioan Teleianu . el vrea deasemenea s ucid . periodicitatea episoadelor morbide.Note de curs: 27 . legate de tipul simptomelor. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´. se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. felul cum pacientul simte suferin ele sale. Pseudo-psora denumit mai târziu "Miasma tuberculinic " . dispari ie. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in în cadrul Ätotalit ii simptomelor´. Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor. etc. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat . În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmboln v irii. .54- . 10. Ca i în cazul mentalului Sifilitic. Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs. boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului. cum este leucoreea. Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cuno tin de cauz . Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. precizând c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult. imediat ce ne îndep rt m de aceasta. gonoreea. ca de ex. Totodat . dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalit ile patologiei secolelor. ne îndep rt m de Organon.ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz . în func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia. Sigur. care pot schimba spectrul simptomelor atât de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic.´ F r îndoial . reflectând starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul. proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindec toare. Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice. În Organon.

tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor .· · · Ø Ø Ø · · · · respiratorie. . la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal. cea carbonic . . ulcer gastric. tendin la supraînc rcare metabolic : gut .alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii. patologie predominant pe tubul digestiv . migrene. Ø Ø Ø Ø sensibilitate redus la durere. psihismul este pu in exteriorizat (mânie violent ). psoricul nu se vait . diabet gras. etc. net. dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . · Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice. pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . de diferite localiz ri. genital tropism cutanat frecvent. piodermite. el suport durerea fara s se plâng . · În al 2 -lea rând sub forma de afec iuni acute. Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex. Pacient care î i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia: · În primul rând sub forma afec iunilor cutanate (furunculi. pneumopatiile zise virale . hemoroizi. cu febr mare ± urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare sânge Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual .o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâr itul acestuia. eczeme. pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. abcese. respectiv : SULPHUR i PSORINUM.sau cel pu in prurit i transpira ii . psoricul nu se opre te de la mâncare când este bolnav. cruste de lapte . Constitu ia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm .55- . REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: . digestiv .

vertij. edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fân. ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile. anxietate. scleroze de tot felul cu pierdere de memorie. care ajunge la consulta ie dup vârsta de 50 ani. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur între remediile anti-psorice cele mai r spândite. Se pot observa fie evolu ii favorabile. mai mult sau mai pu in fericite. cu: litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei. pentru acuze aparent neînsemnate : astenie. litiaze veziculare ± martor al colmat rii emonctoriilor digestive . la reten ii toxinice i perturb ri metabolice. antibioticele. criz vezicular . apoi venoase.Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale. gut . REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric. reumatism ± dar care persist . iritabilitate. etc. Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene. insuficien renal . st ri de nelini te. insecte. diabet. triste e. La acesti pacien i. uneori chiar la acela i remediu. arsuri gastrice. b. intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii. dureri articulare i anorexie ± neobi nuite la psoric ± semn de decompensare grav . semne de decompensare i organicitate. de dispnee de efort. cortizonicele . astm) alergie digestiv (migren . mici crize de palpita ii. compensate. ca un fel de isoterapic. adesea euforici.în aceia i categorie. vaccin ri. fie evolu ii decompensate. alergie cutanat (urticarie. se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirine le. etc. în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i în timp. cu varice. hemoroizi. Pacient. astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constitu ional : . Se ajunge. mai întâi arteriale. care solicit Calcarea carbonica. Al ii surprind prin modific ri de caracter. în continuare. mult vreme f r acuze patologice. care se laud c nu tia ce este boala.56- . care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. cu hipertensiune.

asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant.o o o o o o o o o o o o o o o seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier. au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii. folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant. folosind unele remedii care au un impact favorabil. Acest efect apare.57- . cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. alergii : articula ii : mu chi. în anumite dilu ii. în special în cazul Sulphurului. Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele. de bun seam . inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat în raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor. ------------------------------------------------ . fa de remediile antipsorice.

28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur. despre o carte nou . vioaie. spunând c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist . Are o înf i are robust sau chiar corpolent . etc. Poate avea perioade de posomorâre. Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succes i al ii nu. de i dorea s fie versat în literatura modern . Este un om ambi ios. înainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul. mototolit sau cu nasturii încheia i gre it. sau speriat s nu se întâmple ceva r u familiei sale. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu. etc. pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident. caracteristice remediului: 1). de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi. are o mi nte ascu it . deoarece. îns cu simptome opuse. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însu i. p rul unsuros i nepiept nat. în leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa. deoarece spectrul remediului este atât de vast. în ciuda igienei moderne. în mod ira ional. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. Este foarte competent . oarecum inocent. în trecut era chiar i mai evident . i intelectual .tipul de ³idealist practic´. Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat . ea este mai interesat de probleme materiale. îi place s fie mereu ocupat . în general legat de s n tate sau de familie. Femeia Sulphur tipic are o fire masculin . cu preocup ri intelectuale. Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate. prietenos. nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . adoptând o atitudine cinic . în mare m sur . control i responsabilitate. Chiar i acum. preocupat numai de realiz rile sale. de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifest ri. amân îndeplinirea sarcinilor.tipul filozofic. este plin de via i de entuziasm.. de afaceri. cânt rind îndelung probleme intelectuale adânci. condescendent . Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu . Ioan Teleianu . Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s îl fac celebru. Arogan : . Este un gânditor adev rat. dac un membru al familiei întârzie. în fa a vie ii. Inteligen a sa tinde s -l îndep rteze de ceilal i. Pacientul z bove te. Îi place s conduc din pozi ii de autoritat e. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. mai degrab decât de pacienta îns i: familia va spune c ea este înc p ânat i irascibil . se gânde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfâr it. Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i. prietenii). Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic . încât nu e resping toare. cu acelea descrise mai sus în cazul b rba ilor. pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele p tate cu mâncare. dominatoare.MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. nelini te i depresie. Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni. Mai exist un tip de femeie Sulphur care. c ma a descheiat .58- . de asemenea poate fi îngrijorat. Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit. tipul de intelectual rece. Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decât s ac ioneze practic. vrea s simt c e aprobat i pre uit. fermec tor. dar cu leg turi umane superficiale (cu familia. Oamenii depind de el. De i e l ud ros i plin de sine. Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. practice. de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri. profund. pare totu i împr tiat i dezorganizat . încât fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil . o constitu ie fizic foarte solid . Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui.Note de curs 27 . într-un mod deta at. astfel încât devine plin de sine. deta at. Exist dou mari tipuri de personalitate. de i pare plin de încredere în sine. etc. de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate. Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. 2). care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . Poate fi generos. Încrederea în sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. cu vrafuri de c r i i de hârtii i vase murdare peste tot. fanfaronada lui este atât de naiv . Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie.

eczem . Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti. nelini te în leg tur cu familia i copiii. St ri mentale: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · plin de sine. team când vede pe al ii la în l ime. nest pânit. l ud ros. fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme. are nevoie s fie l udat. obiecte sau chiar oameni.2). · pacientul colecteaz lucruri. aversiune de a se sp la (gr. o sensibilitate visceral pentru mirosuri.59- . nu îi pas cum arat (gr. . cert re i. intelectual. face parad privind calit ile sale. cu o voin puternic i extroverti i. devenind lideri. cu preocupare pentru mecanic . Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mânie dac al ii devin centrul preocup rilor.3). considerând c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme. cusurgiu. î i mu c unghiile. Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur. c îl fac s par bogat. plini de curiozitate. team de boli. la copil. în timp ce adul ii continu conversa ia. de e ec. critic. ambi ios. team de infec ii. greoaie i sunt b t io i. dezgust. adversar inascut a tot ce este rafinat: lene. de cancer. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i.) i traiectul digestiv (diaree. psoriazis. metodic. devin b t u i sau copii cu probleme de comportament. ei sunt foarte populari în coal . are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. s teoretizeze.2.). g l gios. neglijent. de i unii pacien i prezint simptomul neîncrederii în sine i au nevoie de sprijin. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. de boli. Ao o constitu ie fizic robust . gr. etc. lipsa încrederii în sine. El are mult încredere în sine i îi consider pe ceilal i plictico i. claustrofobie. hemoroizi. extrovertit. prietenos.3). sprijinit. extrovertire la copii autoritari. Arogan a adul ilor se observ i la copii. ulcer. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic . nelini te în leg tur cu s n tatea. team de în l imi. dezordonat (gr. acnee. înc p ânat. (gr. Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel decât ca ni te adul i. î i impune constrângeri.3). murdar (gr. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese. îi place s filozofeze.3). Dac au o fire echilibrat .2). Dac au o fire dezechilibrat . mai ales dac ace tia nu îl g sesc pe el fascinant. etc. îi e team de accidente. (gr. team s nu fie respins d e oameni.Egotismul este o alt caracteristic a remediului.

. aversiune fa de (sau agravare dup ) baie. Stare generala: c lduros (cu sânge cald). otoree. de i unii pacien i sunt friguro i. uneori încovoiat. agravare general la sfâr itul s pt mânii. secre ii. Cap cefalee în week-end. m trea .. rumen la fa . plâns la menopauz . otit . când soarele de abia se z re te printre nori. bufeuri de c ldur la menopauz . agravare general iarna. etc. uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor. acnee pe nas.60- . pletoric. agravare la c ldur . diaree. neîngrijit. agravare în zilele noroase. agravare când st în picioare (dureri lombare. transpira ie cu miros fetid. p r unsuros. cefalee sau arsur în vertex. la marginea p rului. mai ales la urechea stâng . agravare la ora 11h. scaun. în week-end. . supt. pacientul repet întrebarea înainte de a r spunde. sfrijit. agravat de mirosuri. transpira ie excesiv . nepiept nat. infec ii dentare recurente. agravare general i local din pricina c ldurii patului. scurgeri. cefalee mai sever iarna. seboree a pielii capului. ameliorare când st întins în pat. cefalee cu senza ia de cordon strâns în jurul capului. cefalee. agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor. erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului. care îl însp imânt . fa a rumen . le in). buze ro ii. foame. 2) robust. dureri cu senza ia de arsur . acnee rozacee.· · · impulsuri de a face r u familiei. înf i are: 1) corp sub ire. la sprâncene. ameliorat de comprese reci.

mai ales g lbenu de ou moale. îi place s m nânce.. puternic . toat familia tie când a evacuat. sprâncene groase. alcool (mai ales bere sau whisky). ameliorate la frig. · aversiune: ou . Ochi: · · · · · · Nas: · · · · · mare sensibilitate la mirosuri. senza ie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. . usturimi i irita ie la merginile pleoapelor. rareori dulciuri. carne. irit . dore te dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre. ciocolat .. deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. polipi nazali. pe te. . ro ea . ulcer peptic. terci. boala fânului. indigestie în timpul menstrua iei. . retinit . nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l s u propriu). m sline. diaree dup ce bea bere. mai ales din pricina abuzurilor aliment are). · · Rect: · · · · · · · · diaree sau scaun moale în fiecare diminea . ficat. nevoie subit . hemoragie retinian . mâncare acr . scurgeri cronice. mere. scaun cu miros extrem de puternic. hemoroizi. conjunctivit cu senza ie de nisip în ochi. dovlecei. sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia .61dispepsii (arsuri în stomac. gastrite. înghe at .). uneori pacientul are mai multe scaune în fieca re diminea . blefarit . gr simi. purulente din nas. de defeca ie. prurit sau senza ia de arsuri în rect agravate la c ldur . Stomac: · · · apetit nes ios. sinuzit . stufoase. mâncare cu gust picant (ardei iute. condimente.buze rumene. · dore te: dulciuri. eliminare de gaze cu miros puternic. etc.

respira ie mai dificil seara. pneumonie. mai sever când pacientul r ce te. Uro-genital: · · · · · · · · · · · · · · erup ii în jurul organelor genitale. usc iv. leucoree galben cu miros puternic. mai severe noaptea în pat. arsuri uretrale sau prostatice. secre ii.· · fistul rectal . Cardiac: · · · dureri precordiale (angin pectoral ). emfizem. palpita ii. enurezis. prurit vaginal. tuberculoz . apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici. la plici. apnee în somn. la tipul de pacien i intelectual. hipertrofie de prostat . herpes. prostatit . boli cardiace în stadiu avansat. fimoz . scurgeri uretrale. mai sever noaptea în pat.62- . balanit . prelingeri ale rectului foarte iritante. urin cu miros puternic. . activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil . transpira ie cu miros puternic în zona inghinal . Torace: · · · · · · · · astm. pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare. tuse. bron it . sau în somn. impoten sau absen a erec iei.

Piele: · · · · · · · · · prurit agravat de c ldur . · · · râde în somn (Lyc. unghiile îngro ate i distorsionate. mai ales pe antebra e. noaptea . prefer s doarm pe stânga. urticarie provocat de stejarul otr vitor. doarme bine 3 sau 4 ore. artrit psoriazic . erizipel. dureri lombare i sciatic .63- . mai ales unghiile picioarelor. erup ii cu scurgeri i mânc rime insuportabil . scabie. artrit reumatismal . seboree. v rsat de vânt. artrit agravat de înc lzire exagerat .Spate: · · · · · sl biciune a spatelui. co maruri. limfabgit . micoze rotunde. dup baie sau când poart haine de lân . se treze te brusc cu senza ia de sufocare. furunculi durero i. eczem . când e în picioare. · c ldur la picioare. pacientul î i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat. celulit . . apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii. psoriazis. de obicei recuren i. acnee pe spate. în pat. mai ales dormind pe spate. pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului. panari iu paraunghial. Extremit i: · · · · · · · dureri în um rul stâng. nu poate sta drept ( eap n). dureri de spate. gut . apnee în somn. varice.). transpira ia picioarelor cu miros puternic. Somn: · insomnie. abcese. mai severe când pacientul st în picioare mult timp. herpes. impetigo. ameliorat de comprese reci. sau când se apleac .

il ne faut pas le prescrire à très hautes dilutions. cefalee. care trebuie s înceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: . Alte remedii: Psor. Remedii complementare: Ars. bron it . Reflux esofagian. Artrit ... comme SILICEA. Psor... ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues. et THUYA pour la sycose. Arg-n. >>>> ciclul: Sulph. Sindromul oboselii cronice. Mais c est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie. M trea . de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées. Bry. Boli ale esutului conjunctiv. Demen . Bell. Migren . Gut . iritabil. pneumonie.R celi. Fistul rectal . demandent surtout CALCAREA et SILICEA. Malignitate. Veut reprendre son sommeil. Impetigo. Bron it . Angin pectoral . Prostatit ..:C lduros (cu sânge cald). Conjunctivit . il n´est pas indiqué. Hernie hiatal . Rhus -t. en fait. Graph. Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine. cela ressemble davantage à SULFUR. grip . dore te dulciuri.. p rul devine unsuros i se lipe te de cap. Seboree. Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine. Acon. Lombalgii. poart haine vechi i nu î i schimb hainele timp de zile întregi. même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes. transpir mult. Puls. Diabet.64- ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . et lorsqu il est bien rendormi. Aritmie. Hipertensiune. deregl ri gastro-intestinale. dezgust. lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée. Eczem . Ce que SULFUR est pour la psore. Herpes. Cefalee. Constipa ie. plin de sine. Blefarit . Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid".. team de în l ime. .. Lyc. Ulcer peptic. Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur. et il a besoin de dormir tard dans la matinée.. C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué. Insuficien cardiac congestiv .. MERCURIUS l´est pour la syphilis. autour du coeur. --> Lyc.Pojar (Apis. picioare fierbin i. team de în l ime. Ciroz . on peut à grand peine le réveiller. Puls. Astm. Anxietate. Sciatic . en particulier dans les poumons.. est un remède dangereux à donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale. mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. Scleroz multipl . extrovertit.).. Scleroz amiotrofic lateral . Pneumonie. Ant -c. Otit medie. Acnee. cela rappelle davantage PHOSPHORUS. Indica ii clinice: Abces rectal. Fisur recto-anal . neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald . C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond. mais quand c est dans le dos ou dans l estomac. Aloe. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric . Diaree. Faringit . Nux-v. Bufeuri de menopauz .. Polipi nazali. Compara ii: Nux-v. Depresie. Hemoroizi. --> Calc. et les travailleurs de la pierre. amigdalit . Alergie. diaree.. --> Sulph. Sinuzit . Gels. Rinit . ner bd tor. Irit . . boli de piele. réclame très souvent SULFUR. Bursit ..: C lduros (cu sânge cald). Amigdalit ... Abces.. Inflama ii intestinale. Plat. Alcoolism. Euphr. La rougeole. Hepatit . agravare la c ldur . Puls. probleme gastro-intestinale. dore te dulciuri. ADDENDA SULFUR. Micoze rotunde (Tinea). Med.: Ambi ios.· celulit . dore te gr simi i condimente. Colit . Psoriazis. N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés. Art rit reumatismal . et si on le donne. Mez. Prurit anal.

SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. à ACONIT et EUPHRASIA. 4. 5.Note de curs 27 . capricio i i irascibili.65- . Adrian Dumitrescu . Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe. cu aspect boln vicios. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. ARSENICUM est le type de malade raffiné. Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR. palizi. lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe. et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie în bolile cronice. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente erup ii supresate). Emo ii . en recourant. Il restera assis à ne rien faire. occasionnellement. il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela. 3. Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM. emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe.d. . Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR. miros urat. Copii delica i. generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi îndep rtat de sp lat. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin. D. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. care dureaz de ani de zile.p. Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. et ces deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase. Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail. Persoanele nervoase. nelini tite care tresar u or.v.) Istoric: Este un nosod.C´est un grand remède de la rougeole. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze. Psorinum e util atat în manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este împins în profunzime.28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor. ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. 2.

cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea. La acestea se adaug mirosul urat (putred.este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital ±nu reac ioneaz la remedii corect alese). urechile i intestinul. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas. datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie.p r si i. E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se îmbrac gros vara ± uneori cu p l rie sau c ciul ).chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment. Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . . fric de singur tate.ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS. Transpira ie urat mirositoare. angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate. prostra ie dup boli acute. Are o marcat tendin c tre boli acute. lovituri. abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acut debilitant ). erup iile). disperat c nu se va face bine. Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac m nanc se amel cefaleea. senza ia c sunt abandona i . 2. r cesc u or i vindecarea treneaz mult. Oamenii nu pot sta în aceea i camer cu pacientul Psorinum. CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea în ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ± rubric cu 8 remedii) . singurul rem de gradul 3). aparatul respirator. Inainte de a avea un atac (cefalee. Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS. CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2). . spune c 3 idei de baz se reg sesc în tabloul lui Psorinum : 1. fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 .aceast fric se reg se te în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). pesimist. otoreea. ABANDONAT. în « Convorbiri despre homeopatia clasic ´. disloc ri. i extern .66- . Mind. . transpira ia. e ec. grip ) se simt foarte bine. Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime). luxa ii.Fric de cancer. REMEDIUL pe larg: Mental: .FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. KALI-AR. Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupa iei Greciei de c tre germani. SE SIMTE UN RATAT. Descurajat. S r cia Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind .Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. F r speran .Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari. partea dreapt a corpului. KALI-AR.itching of the skin from (rubrica cu 3 rem. epilepsie. .SE SIMTE PARASIT. Despair. foame în mijlocul nop ii.

. . .Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung . curent. .lack of vital heat).67- .SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA.SLABICIUNE. . (3 remedii. . .Menopauz : Bufeuri de c ldur . . . . . . . . secre ii. sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea. iritabili i plang cio i.ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED. sperio i.i va reveni niciodat dup e ecul în afaceri. dolichos pruriens de gradul 1).Melancolie religioas . agg de post. (generals. ca i cum s-ar turna ap cald pe ea.Dureri ca dup o lovitur puternic înso ite de menstre supresate.Frecvente probleme acute. erup ii supresate. el fiind singurul de gradul 3 . Ganduri de sinucidere . trebuie s si -l acopere chiar i în timpul verii.Moroc nos i în mare depresie. dureri cronice cu foame (înainte i în timpul migrenei) i vertij.Depresie datorit manc rimii.Aversiune la carnea de porc. NOAPTEA. întregul corp indiferent cat s -ar sp la). amel.SENZATIE DE FRIG. . -Viseaz ho i i pericole.heat.Foarte friguros.. ip i plang toat noaptea. . . . .Copii: cu stare de bine i juc u i ziua.Corp dureros.Anxietate în leg tur cu s n tatea. dureri precedate de tulbur ri de vedere .STARI DE ANGOASA agg. LIPSA DE VITALITATE. i se vindec greu. Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur).înso ite de mare nelini te. DE HOIT (scaun.DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.Inf i are murdar . r ce te u or. CAP: . GENERALITATI : . de epistaxis i de mancat. face u or luxa ii i se r ne te u or. transpira ie.Ii lipse te c ldura vital . se amel la epistaxis. carbn -sulph. . DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE .Fric de singur tate. Descurajat.Migrene. (Ars). (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). . de expunerea capului la frig. de foc. .Durere agg.Se simte s rac i c nu.

. . .P r uscat. . Simte varful limbii ca op rit (ars).Cruste cu secre ii în jurul urechilor. Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui. Infec ii recurente. . . GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii. URECHE : . Intunecarea vederii.Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare. . Cerumen ro u.68- . sangerare. boln vicioas .Coriz constant ca în febra fanului. GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy). Aglutinare. aspru.Otoree cu miros putred înso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. urat mirositoare. . apoi apare durerea agg de atingere. Gust murdar în gur sau amar. .Aspect murdar. Blefarit .Puroi fetid din urechi de culoare maronie.. Nas: .Sinuzit . se încurc u or.Erup ii umede.Erup ii în conductul auditiv extern i în spatele urechilor. . OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante.Herpes de la tample peste urechi pan la obraji. Pioree a gingiilor. puroi. Simte c din ii se clatin .Elimin ri urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. f r luciu.ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph).Palid . Gingiile se retrag de pe din i. Vindec tendin a la a face amigdalite. . ca i cum nu s-ar fi sp lat. Fa : . mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale. Ulcera ii ale limbii i gingiilor. cronice. Manc rime insuportabil .

Erup ii urat mirositoare. cu dureri la înghi ire i iradiere în urechi. secre ii nedureroase. . GENITAL FEMININ: . Saliva ie abundent i urat mirositoare. fluid întunecat la culoare. Diareea sugarilor (cholera infantum).Pierdera apetitului dup o boal . .Aversiune pentru sex. Sifilis primar.- Amigdale foarte mari.INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. cu sange din rect i hemoroizi arz tori.Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere.69- .Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab. . Gonoree cronic . . . agg la lun plin . Phos). .Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune). sange. cu sete mare. . tertiar. durerea iradiaz la nivelul capului. . excesiv de fetid. STOMAC: . RINICHI: Enurezis constant.Grea de la mi c rile f tului . putred. Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi.Vomit constant i frecvent în timpul sarcinii. care se r spande te în toat casa. Fatul se mi c violent. cu aspect boln vicios i cu adenopatii.Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. din uretr . .Manc rime. care pateaz lenjeria în galben. RECT: Scaune cu mucus. mucus aderent în gat. GENITAL MASCULIN: . GAT EXTERN: .SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc. erup ii urat mirositoare. Ca un dop în gat care împiedic expectora ia. grea în sarcin neameliorat de alte remedii. Scaun dificil de eliminat. ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice. Flatus cu miros de ou stricate.

psoriasis.Aspect murdar. . PIELE : . Cruste peste tot. . LA CALDURA PATULUI. .. Durere în piept cu extindere la umeri. Durere surd seara. de aer rece.MANCARIME chiar i f r erup ie. de mers i stat în picioare.Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te. SPATE: . RESPIRATIE: TUSE. . EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor. în jurul unghiilor.ERUPTII de orice fel: eczem . SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. NOAPTEA. Sulphur) i noaptea. Durere ca de în ep turi la nivelul spatelui. agg de baut lichide reci. uleioas . Tresare u or. Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur în piept.Durere lombar agg. . SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . nu poate s . puternic cu mare sl biciune în piept. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat. CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. între degete.Fierbinte. p duchi recurent . PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. Pustule lang unghiile degetelor . scabie . de la cel mai mic efort (Tub. BRONSITA. acnee.Transpir abundent. amel.70- . agg. . STAND ÎN SEZU T.Aversiune pentru sex. AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR . Tuse care revine în fiecare iarn de la erup ii supresate.Mirosul este intolerabil. Tuse uscat .i îndrepte coloana. Calc. LA CALDURA. DISPNEE amel. foarte uscat sau gras .

Sulph. Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie.haine de lan . Sep. i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz . de mi care. nesp la i i cu c ciul pe cap în mijlocul verii. Clinic : Probleme ale pielii. team de s r cie. Graph. Diaree. (Skin itching ±scratching. INAINTE DE FURTU NI. Psor grd 2). Impoten .agg. Leucoree. CURENTI DE AER. . se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). CAND POSTESTE. insomnie. H. Sil. Sulphur grd 2. amel de odihn în cas . Thuja grd 3.. Tub. . Allen mai men ioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur).Hemoragii. De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg. FRIG. Debilitate. c ldura patului. Disfunc ii splenice. de transpira ia abundent . Migrene. anxietate. Hemoroizi. Amigdalite. MODALITATI: . Dif. carne de porc. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE.amel. friguros. Petr. Ars. grd 2.C. fric de s r cie.veruci. i c nd st REMEDII SIMILARE: Sulph. Constipa ie. Con grd 3). Alergii. Gon oree. ERUPTII . ARS grd 3). fetid . Tub. de c ldur .amel. Dureri de spate. Cholera Infantum. cand are epistaxis . ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens. foarte friguros. Paduchi. Otoree. Mez. Furuncule. Sciatic . . Grip . Oftalmie.prostat . furuncule.bleeds. boli frecvente. Adenopatii.grd 2. must scratch until : Psor. . noaptea. cand se îmbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). Cancer ( .must scratch until it is: Graph. este foarte friguros i vrea s se îmbrace gros chiar i vara. Graph. Med. Acnee. glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ). DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor.Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. . . Febra fanului . AER RECE.amel cand m nanc . stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în lini te. . Chin-s. Dispepsie. team pentru viitor. Disfunc ii hepatice. Bac.ganglioni m ri i. schimb ri de vreme. Calc : disperat c nu se va mai îns n to i. . Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic. Sifilis (inclusiv ter iar). Scabie. anxietate pentru viitor.agg. de stat întins în general . Enurezis. Astm. apetit crescut.agg. Efecte post difterie. plimb ri. ECZEMA. Aur.71- . REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph. în timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. Petr grd 3. MANCARIME. (raw.

cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH.Psor. 2. Domni oara N. Psor 30CH a vindecat cazul. mai acc.i mic oreze efortul pe cat posibil. 7. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu. (Materia Medica). Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin în afaceri. are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului.i redobandeasc un apetit s n tos. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. RADAR key notes. nu se poate concentra la afaceri. dar în aprilie 1834 totul era ca la început. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. S-a administrat Psor. CAZURI 1. In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s . poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te în gradul 3 i la Sulph. a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. agg. datorate unei inactivit ti a rectului. . ameliorat de epistaxis. Domnul P. Morrison R. Limb acoperit cu un strat alb. Calc. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total . -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980). în pat.72- . Prezint amor eal a picioarelor i bra elor. Dl C. atunci cand simptomele generale indic remediul. a trebuit s renun e la afaceri. Durere de cap precedat de vedere înce o at (negur în spatele ochilor). în convalescen dup febr tifoid s . 3. Extrem lentoare a min ii (dullness). Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul. se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat . 21 de ani. i -a pierdut orice speran . Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. 50 ani se plangea doar de sl biciune. transpir la cel mai mic efort. care disp rea în întregime vara i reap rea iarna.-In practica lui Clarke. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat . i-a pierdut total pofta de mancare. solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înro ite.de ras i de mi care. cu durata de 3-4 zile. cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. agravate de tuse. 4. ** ** ** . de atunci a devenit u or fatigabil. 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul. Psor (200 CH) a f cut-o 5. agg de c ldura patului i de sc rpinat. Graphites). Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. Murphy R. Manc rime violent . în varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor. De i puternic i s n tos. 6. 43 de ani. alergenii nu mai au nici un efect). 50M 1 doz dizolvat în ap . pare confuz. Psor 50M. ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni. Phatak S. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung. In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul. ( Homeopathic Remedy Guide). Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase. Bernard H ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie înc de la na tere. Tub. uscat . Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. Domni oara C.R. Dl X. pe stanga. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). dureri severe în partea dreapt a corpului.

vascular (bufeuri. « erup ie pustuloas buz superioar » « eritem al b rbiei » Acnee supurat Eczem acut . specific : foliculita b rbii. Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur . agitat. ambele calde. Sulfura de iod ± aspect macroscopic ± pulbere cristalin . Atena Ioana Antonescu . de culoare cenu iu închis. Senza ie de c ldur arz toare intern. ca dup grip .keynote « ro u închis. Combina ie între Sulf i Iod Combina ie între dou remedii cu ac iune profund .Note de curs 27 . ajunare. sistem ganglionar. camer înc lzit . eczema umede. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase. zemuind . corespunzând miasmei tuberculinice. Ca i cum este strâns din lateral de o menghin Durere : > asfin it. < prinderea p rului. trist. sl bit. cu r ceal extern .28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum ± Sul-i. prelungite). Tresare la trezire. indura ie i îngro are postinflama ie. Agita ie noaptea. Degetele devin albe. edem. Incapabil de munc . « zemuind » .MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr. Gr bit. acnee. Sl biciune. Speriat la trezire. Prosta ie.favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). Sulfur-ul « blând ». g lbui. înainte i în timpul menstrei. congestie cefalic . Secre ii acide. pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente. Vederea . Nehot rât.73- . negricios. mucoase (secre ii abundente. insensibile Supura ie. Lateral & vertigo. cu infiltrarea esuturilor. prurit). prurit intens » Hipertrofie nedureroas a glandelor. Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect).

mur turi. prostat . nisip maro. Gur Limba îngro at . dup inflama ie. Rect Constipa ie refractar . Sim ul mirosului acutizat. Din i Senza ie de din i moi. C ldur în epigastru. Miros de zmeur . Femei menstre ± neregulate. Arsur la cap tul distal. Dorin pentru: acru. Gât Uvula i amigdalele m rite i ro ii. mic iune dureroas . urât mirositor. penis. Hipertrofie cronic a amigdalelor Mâncare.Zigzag-uri. Genital B rba i: durere surd . Stomac Senza ie de tremur tur în epigastru. Excoria ia n rilor. Nas Mucus verde în narine. agrav înainte i dup menstr . acoperi i cu puf moale. Respira ie . Scaun galben deschis. Sete. Edema iate. Acnee supurat .74i prurit anal. usc ciune la degluti ie. Uscat . Stricturp post-gonoree. Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . « glazurat ». Leucoree abundent . cantitativ redus . Durere. flatus. limonad . Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. hemoroizi. C ldur Urinar Urin purulent . cu jet spiralat. la efort. . Erup ie papular . Hidrocel la copii. Gol în epigastru. Anorexie. b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere în greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunând.

Vise : Confuze Piele Prurit ± urechi. edem i prurit sever.Asmatic . iarna Tipologie Copii ± slabi. se treze te speriat. în pat.75- . Eczem acut ..) Torace Senza ie de constric ie. cu pielea de culoare rosu închis. C ldur . Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase. (Kali-bi. cu senza ie de arsur când st în picioare. P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort. chiar minim. vâscoas . Pruritul de ³b rbier´. Somn Somnoros ziua. neastâmp r noaptea / (Staph). abundent . Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea. Somn neodihnitor. Noaptea. sufocant . La aplecare. agita i. uretr Pustule ± gât.) Durere sfredelitoare. agrav diminea a Sput verzuie. Acnee. purulent . Intins pe partea dreapt . Lichen plan. Astm alergic cu str nuturi. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod. doarme cu gura deschis . pleurezie. (Merc. galben . Amelioare : aer rece. Erup ie pruriginoas antebra e. Înainte de furtun . nas. expectora ie. îns obosesc repede . se mi c cu grab . catar Tuse Spasmodic . raluri. asociat cu dispnee. ortostatism.

mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. pruriginoas . otite recurente Bron it cu tuse violent . Arsenicum tri iodatus. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare. cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. abcese. îns r ce te u or Senza ie de c ldur . criptice. Picioarele ard (Sulf). asfixiant ± acumulare mucozit i vâscoase. prezint facies adenoidian. Nu suport c ldura. furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple ± pneumonii. iar mi carea (înc lze te !) îl agraveaz . cu tendin la supura ie (pustule. Adultul . dif. . agrav. îns în pat sunt reci (dg. frecvent laterocervicale.Sunt c lduro i. transpir u or. dificil de eliminat Eczem cronic .76- £ . Amigdale: m rite. Rinofaringite. pleurezii. senza ia de c ldur intern . Secre iile sunt acide (leucoreea. cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii. spre 11 am § Ameliorare : aer proasp t Expectora ie Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus. vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian . uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod). mai ales umed . Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . pare mereu gr bit. tuberculoz . transpira iile ) Pielea sensibil . dure ± ³m t nii´.c lduros. la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i § Agravare : c ldur Diminea a. cu depozite de fibrin Transpir u or. iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar . uscat . Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.

hipertrofie. c simptomele nu sunt întâmpl toare. Limb . Exist în comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas. usturimi. Parotid . dureri. Buz superioar . Acest proces presupu ne c exist o ordine. hipertrofie cronic . Einstein avea o ³puternic convingere privind ra ionalitatea universului´. homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. senza ia vital a lui Sankaran. pruritul de ³b rbier´. Uretr . Este un pas esen ial. acufene. anume în natur i deci i în tabloul remediilor. psora primar a lui Masi. Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . anume c exist o structur în tablul remediilor. f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat .homeopatia. Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee ± puncte albe). Gonoree. tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date. cu atât ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Rinit alergic . Un nou prooving poate schimba descrierea care exist în literatur . Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!). Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. îns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . îns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. Pentru a progresa ca tiin a. Urm torul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic . Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www. Grip . întregul tablou. Scalp. fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ). Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. primitiv i încurcat ´ Remediile sunt descrise în materia medica. f r a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. îns nu va modifica în vreun fel remediul care r mâne neschimbat. Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. erup ii. 140 din Organon. Addenda Albert Einstein ³Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal . tiin a f r epi stemologie este.77- . Urechi. strictur . Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta. Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Coloan vertebral . tabloul lor este acceptat ca fiind solid.htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum .ro/Curs_04. Acesta este cazul medicinei. Amigdale. Lichen plan. Aviare. eczem acut (cu exudat abundent) . Îns . Prostat . cu cât reflect m mai mult. inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome. (Jan Scholten. Nu mai vezi p durea de copaci. în m sura în care ea poate fi conceput ca atare. sl biciune. îngro are. Natrum muriaticum. adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. cu întreaga sa colec ie de boli i medicamente.Pulsatilla Cronic : Silicea. Rinichi.

R. Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice.M.y y y y y Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea TUBERCULINISMUL Dr.. f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic). etc. Un alt preparat.M. pentru Burnett. V. dup eviden ierea la microscop a bacilului. dintr -un pl mân tuberculos. fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate. C.´ atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. Mai exist i alte surse: Spengler. de i nu total.78- . un preparat extrem de bine suportat.G. remediile neputând face blond cu ochi alba tri o Pulsatill . nervo i ± fenomene încadrate de el în categoria constitu iei Äconsumptive´ .´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar ´. L. este un vaccin atenuat bilios. trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum. sl bire i sudori nocturne. preleva i de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin . Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trâni. reg site la persoanele descendente.B. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. Finke i Swan au f cut în 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. cum ar fi: tuse. Tuberculinum residuum (T. se pare c s-a pierdut de produsul-surs .. existen a cert . bacilul tuberculos. mai ales la copii i la persoanele tinere. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum). Bacillinum testium. editând o lucrare cu aceast denumire .) are reputa ia de a fi mai bine suportat. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism.A.K. sub ire i înalt un Tuberculinum.. denumit Tuberculinum K. Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt. Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . fiind tot timpul bolnav´. folosind ca nozod preparatul de baz . în anul 1924. descris de Calmette). Kent. Demangeat). etc. din Psora hahnemanniuan . Mai mult.M. îmboln vindu-se cu u urin i devenind anemici. expectora ie. Marmorek.. Elevul s u. a unor simptome comune.C.i pe care îi trata cu Tuberculinum. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. El leag îns totdeauna tuberculinismul. Ioan Teleianu . preparat din exotoxina filtratului bacilar. pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apari ia microbului în elimin rile organice. spunea: Äacest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului. adesea spectaculoase în astfel de st ri. ca miasm .. îi stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure. de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. .note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins . Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos. Ca defini ie. de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus. trebue recunoscut c în Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic. din orhita tuberculoas . fiind folosit rar. a fost preparat de Heath. Bacillinum. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. care administra acest remediu în dilu ii X. Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri Änu -i g se ti niciodat nimic. la toate cazurile de tuberculoz . a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate. Leon Vannier. de fapt acel a B. în prize succesive la lungi intervale. Sursa nozodului Mai pe scurt. cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos.

legat de alergenii pulmonari este de esen eczem . . provin din sursele urm toare: Tuberculinum. de i tuberculinicului îi place aerul r coros. T. neputând s stea culcat pe un plan dur (Nat -m.79- . intens suferind. favorizat deform ri: scolioz . durerile din epifizita Scheuerman). debil. o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos.K. slab.) dar obose te. devine chiar înd r tnic. romantic. se surmeneaz u or i devine trist. fatigabilitate. e loc i pentru simptomele altor surse. la începutul studiilor este performant dar sfâr e te mai slab. demineralizare global . agitat . predispus la Sl bire. spre deosebire de astmul Äasociat´ cu o Astmul Äpur´. cifoz . Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat de tuberculinism: · o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului. destins iar a doua zi cu febr mare. se eschiveaz . el Äarde´ intens în clipele sale de d ruire (Phos. i Bacillinum. Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e. se deformeaz (ex. astfel seara este apiretic. Rino-faringite recidivante. labil. Ca atare. · · · Tipic este caracterul paradoxal. spatele s u se curbeaz u or. stare cianotic a individului · Tuberculinicul este inteligent. de esen psoric . disperante când apar la copiii mici. · Insuficien respiratorie de diferite grade. etc. Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls. i de conforma ia strâmt a toracelui. fiind fragil. indiferent. · U urin a de a r ci la cel mai neînsemnat contact cu vremea r coroas . periculos. · Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid. imaginativ dar este fatigabil. · · Copilul tuberculinic. Ign. Iodum. sclipitor.)..Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´.). de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ). îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale sus inute. Otite frecvente. Tuberculinum bovinum. brusc. · Fire mobil .. mai ales la copii. Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul cre te prea repede. Abrotanum. a a cum îl întâlnim la Natrium muriatic. nu-i mai place munca. · o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic .) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor.

Ameliorat la aer r coros. Tendin hemoragic marcat Dureri articulare acute: . (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente. f r dureri. Colibaciloze. Apetit viu. diareice. sau din contra la Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: · · În avans.). Cyclamen: detest untul) Scaune moi. Tuse frecvent . epuizante.Dureri de cap frecvente: · · · Occipito-frontale. cu în ep turi de origine neuro -vegetativ . Phos. Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. Algii precordiale. de regul . Hipotensiune ortostatic . Iodum. Hipersexualitate: · · Ce duce la impoten (Phos. sau Totale. Inim iritabil . le in. cu caracter de suferin e cronice. senza ie de sfâr eal . lapte. frecvente. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: · · Dorin de sare. Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale. · · Agravat de c ldur .). de la bron ite recidivante. influen ate cu u urin de alimenta ie: · · Cu evolu ie cronic . Înso ite de oboseal i demineralizare (China. greu tratabile cu anti biotice.80- . brânz . hiperexcitabil · · · Tahicardie. care între in i agraveaz patologia. · · Recidivante. interminabile. cu st ri de r u. pentru c r ce te u or. mai ales la femei.

Ferrum phosphoricum) · · Hematurii (Formica rufa. Înc peri închise. Care apare mai ales noaptea (spate). Tendin la hemoragii cu sânge ro u: · · o o o Abundente. Colibacillinum). Calcarea phosphorica). · · Acrocianoz (Puls. Sput hemoptoic . Transpira ie profuz .· · Cu caracter eratic.. (Phos.) Deger turi. Modalit i: · o o o o · o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace în contact cu suprafa rece. . ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos. Pusee febrile sau subfebrile.81i rece. Iodum. nea teptate.) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum. Furtun . Repaos. r coros. membre) Congestie venoas periferic . Nat-m. neaerate suficient. cu mi care u oar . Purpur . tenace: · · Care nu amelioreaz . .. St ri de dezechilibru termic. f r cauz aparent : · · o o Febr de cre tere. agravate de umiditate. Amelior ri: Aer liber. Repetate: Epistaxis. Hemoptizii. Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral . Vreme umed Crepuscul.

de consisten groas . Principalele direc ii patologice: · Patologia respiratorie ± pe prim plan: o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite. chiar violente ± declan ate de factori diver i în fa a c rora tuberculinicul.. Manifest ri schizoide sau schizofrenie. St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare. pleurozii. constipa ie. i emo ional ale individului. renumita febra de fân. mucegaiuri.82- .). Tot atât de esen ial este îns i faptul c eficien a remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. g lbui (Puls. peisaj de ar . Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esen ial persoanele tinere. sau din contr .otite. Kali -phos. care respect tr s turile globale descrise. axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos.. astm ± ca reac ie la acarieni. recidivante. deal (în l ime mijlocie). Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. neiritante. · o o o o o o o Patologia nervoas . etc. Somatiz ri diverse. peste care apar din când în când accidente acute. Se i spune c ÄSe na te tuberculinic i se moare psoric. Demen precoce. Izolare (Phos-ac.. r spunde cu vigoare exagerat .o Zona de munte. astfel: Alte patologii: · o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite. cu scaune uscate (Bryonia. bogat în energie vital . Na t-m. intense. Sepia). descrise de coala francez . etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii.. Diarei facile i cronice. ca bulimia sau din contra anorexia psihic . bron ite. mai ales ale urechii interne ± legate de inflama iile reactive ale cavumului). semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup na terea copilului. o Traheo-bron ite. Ferrum) ± care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului. o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic .´ O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic.. sensibiliz ri la polenuri. Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos. de esen tuberculinic ). de ex. cel mai adesea.. Mag-mur.. rino-faringite. cele legate de apetit.) o · Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : . pneumonii.

compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. à Magn-phos. Bilios (cald . etc. à Phosphoric-acid. Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului. Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos. care cel mai des sunt de origine tuberculinic . ameliorate culcat sau pe o suprafa dur . Reumatisme inflamatorii. agrava i de c ldur ): Pulsatilla.83- . Sepia.) Fosfaturie (Phos. cu VSH crescut. Alte remedii: Calcarea phosphorica. Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei.I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. Nervos (frig i uscat): Arsenicum.a. Poliartrit reumatoid . Hipotensiune ortostatic Congestie venoas . Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed. Acnee.o o o · o o o · o o o o · o o Palpita ii. Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus. à Amoniu-phos. Reumatism articular acut. acrocianoz . Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS. remediu extrem de activ. facilitând elimin rile. . De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. considerat remediu constitu ional. Tahicardii. Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic. . lombalgii.) Patologia osteo-articular : Dorsalgii. patogenezia lui reproducând simptomele esen iale ale tuberculinismului. mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. Dismenoree sau amenoree (Puls. Patologia cutanat : Urticarii. pe când eczemele sunt de origine psoric . Deger turi.

84- . Kali -phosphoricum. Cyclamen. Zincum. Manganum. Solidago. Organe genitale: Helonias. Tiroid : Spongia.La fel. Magnesia-phosphorica. Tussilago. Carduus marianus. Apis. Stannum. Manganum Rino-faringe: Allium cepa. Rinichi i vezic : Formica rufa. Sambucus. Phosphoricum-acid. Beryllium. Ficat: Chelidonium. în cazul remediului Arsenicum album. Ferrum phosphoricum (anti-inflamator). Aqua marina. Aletrix farinosa. Bryonia. unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Hedera heix. Inim i artere: Crataegus: . Calcarea iodata Nervi: Ignatia. Remedii cu tropisme mari pentru: · o o o · o o · o o · o o · o o · o o o · o o o · o Pl mâni: Drosera. Kalium sulfuric. Ipeca.

( Vithoulkas) Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: pulmonar .o o · o o · o o · o o o · o o o Convallaria. Rhododendron.A. Sânge: China.note de curs ³Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt. o dat în eles.85- . Rhus-toxicodendron. Bovinum Denys Marmorek TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr. Piele: Apis.) Tuberculinum residuum Aviaire V.B. Strophanthus. Seroase: Apis. Ferrum metallicum. nu poate fi confundat´.. Bryonia. Silvia Nedelcu . Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline. Rosa canina Echinacea Nozode · · · · · · · Tuberculinum (T.K. dar care. Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox.

dulciuri. sau au erec ii dureroase). sau îi love te i înjur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini. pisici. la munte. într-un autovehicul care circul cu vitez . eczem . arunc i sparge obiecte ± de preferat pre ioase. cu un sentiment profund de neîmplinire. fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va întâmpla. înghe at . -comportament r ut cios. î i love te capul sau î i smulge p rul. < de vreme rece i umed . cu ferestrele deschise). sensibilitate la schimb rile de vreme. partenerul). copilul se trânte te pe jos. nemul umite. de aer închis. dorin sexual intens . ( cu miros de oarece). care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi. locuin a. alergie la lapte. s rat. localizarea etc. cu senza ia c sunt prinse într -o situa ie insuportabil . dorin a de a c l tori. senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice. emaciere de i m nânc mult. nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. sporturi extreme. amel. lapte rece. caracter schimb tor al simptomelor ± acestea î i modific rapid caracterul. lapte rece (<). din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (î i schimb frecvent locul de munc . r ce te foarte u or (³nici nu tie cum i când´). . -comportament compulsiv ± obsesiv -tulbur ri de memorie. transpira ii abundente: dup cel mai mic efort. . Antecedente familiale : TBC. substan e excitante stimulante). Aversiuni alimentare: brânz . distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex. gr sime. lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil . dulciuri. pentru c ³via a este prea scurt i trebuie tr it din plin´ . afec iuni alergice ± astm. fric de p s ri. într-o p dure de conifere (pini).- mental ± emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe sânge lateralitate dreapt . alcoolism. pisici ( au i alergie la p rul de pisic ). la mare (poate fi i > la mare) > de vreme cald i uscat . noaptea . MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice. - tulbur ri de nutri ie. tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ). în aer liber (aer în mi care rapid ± ex. hipersexualitate (inclusiv la copii. înaintea furtunii.86- .

cefalee periodic alopecie. lungi erup ie dentar dificil . tumori mamare benigne. dismenoree. sup r toare.) TBC. febr tifoid .) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc.). tuse ag.noaptea. diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz . cistite recurente. PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior. când ridic bra ele.87- . cistite recidivante. amenoree. bruxism. sau compulsiv. î i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( ½ stg. provocat de suprimarea menstrelor. constipa ie diaree. pentru c a fost contrazis sau refuzat. URO-GENITAL hipersexualitate. GASTROINTESTINAL apetit crescut. infec ii urinare. gene fine. amigdalite. întârziat . otite. chiar exagerat . enurezis nocturn. Antecedente personale : CAP: î i love te capul ± într-o criz . bron ite. SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii . sânii umfla i i foarte durero i preM sau în timpul menst rei. scrâ ne te din ii în timpul somnului (1/s pt. cefalee cu senza ia de presiune ca într-o band de o el. mergând cu vitez într-un vehicul cu geamul deschis). se treze te de foame. sau 1 /2 s pt. uscat . î i rostogole te capul pe pern în timpul somnului. de ³vânt´ (aer liber. tuse cronic .- afec iuni tiroidiene. tuse sau accese de astm amel.

paste i carne fiart . citrice etc.) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 în 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile. de vreme rece i umed . lapte. tu e te uscat.. PIELE eczeme ± chiar de la na tere. pozi ie în timpul somnului. v rs turi i diaree ± diagnosticându-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie. Din cauza crizelor biliare i a alergiei. Carc. 6.. sau se treze te din cauza transpira iei.Simptome care se modific tot timpul.. somn in pozi ie genupectoral ..Agravat în spa ii închise.. Con. nevoia de excitare.: nemul umire. viseaz câini negri. prurit amel. mucegai. Afec iuni respiratorii recidivante. astm br. dorin pentru gr simi etc. de c ldur i mi care SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral . etc. zah r). sclere alb strii. Puls. de c ldur . dieta este foarte sever : orez. dup ce a primit TM de Valerian ± pentru. preferin e pentru afum turi etc. are febr . amel. Phos. REMEDII COMPLEMENTARE Calc. COMPARATII Calc-ph.Transpira ii abundente.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifest ri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf. la mare. ( ea ar mânca de toate ± în special ciocolat . Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter. tulbur ri de comportament etc.. Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac . 4. frisoane i secre ie nazal mucopurulent . Phos..88- . erpi sau c l torii.se bronzeaz u or i r mâne p tat NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1. c era foarte agitat .Dorin e alimentare pentru afum turi..Dorin a pentru aer curat ±liber. 5.Romantism. în special noaptea. de vreme umed i rece. 3. dulciuri.D. amel.. Exemplificarea modalit ilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. diverse medicamente. ag. hipersexualitate. 2.. insomnie din cauza foamei . Sulph. Stann.EXTREMITATI dureri articulare ag. conservan i. Med. Ign.: agresivitate. cu manifest ri mai pu in se vere). manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani. Remediu similimum C. sensibil la expunerea la soare.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisf cut . lapte rece i dulciuri.: dorin a de c l torii. dorin de a c l tori. Puls. Nux-v.

i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui în mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur.Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a întrerupt temporar administrarea remediului. A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx. Ii este fric de câini. Somnul este agitat i uneori scrâ ne te din ii. ( nu manânc lucruri necomestibile . 2. de care beneficiaz (30CH). dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. La fel se comport i acas i îi love te i vorbe te urât.. pe fondul unei modific ri de atitudine ± mai pu in dispus sa suporte. Tuberculinum CH 200 închide cazul.c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur.din culturi de BK. f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i.coli). practic greu de diferen iat. a ac ionat din nou. a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). în eleg toare. La încercarea mamei de a o potoli. Nosod : M. Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene. indicat. ¹ Tarent. în medie. de i a mai tu it din când în când. In cabinet nu a stat o clip : a d râmat tot ce se putea.89- ¤ ¤ . Edward C.. Cu o lun în urm a avut infec ie urinar (E. s -a trântit pe jos i a început s urle într-o criz demonstrativ . atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou. Tuberculinum este în continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M.´ (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos.: Tub. i Tricophyton Tuberculinum avis ± tuberculin aviar ) Bibliografie: Allen H. tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria. Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din nou cistit . este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree.C. . In alte situa ii.în acest caz. persist îns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial.dg. The Materia Medica of Some Important Nosodes. Whitmont: ³ Din experien a mea. este posibil ca remediul care a ac ionat la început s continue s par indicat. Tuberculinum Denys ± din filtrat care con ine doar exotoxine.T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit . nu a mai avut cistit de atunci. dar cu un grad mic de incontinen . pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmând dorin a pentru afum turi. Tuberculinum Marmoreck ± din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler ± din sânge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach.înainte sau dup Valeriana). Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ e alta ´ pu in mai calm . a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat . ca regul . Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz .dar nu pentru prescriere automat . A început s transpire abundent. De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de pl mâni în tinere e´). s cânte i s danseze (tat l este muzicant). simptomatologia ameliorându -se rapid. Pulsatilla etc. atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum.) Rp. Putem stabili. inclusiv în timpul somnului. Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph. la fel de des precum Sepia. mai scrâ ne te din ii i somnul este la fel de agitat. de asemeni. ci pentru studiul remediului într-o situa ie anume. Bacillinum testis ± din leziuni testiculare. considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub. cu simptomatolgie clar . deci tabloul simptomatic s nu se schimbe. Ii place mult muzica. Calcarea i Phosphorus. Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas . poate s m nânce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare. dac exist elemente care s justifice Tuberculinum. Nux vomica. Phosphorus . Nu a mai r cit.

de la deshidratare la edeme.patologic apar dezechilibre. tip oxigenoid. efort intelectual . poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu.(N.hiperhidratare ± imbibitie. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0..s. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. derivat din latinescul nitrum. pentru viitor. cu gust sarat si evolutie cronica . obezitate. Desktop Guide of Materia Medica.4. denutritie (N. Psyche and Substance RADAR 8 GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. Introduction to the Principles of Homeopathy. diabet z..astenie cu iritabilitate.stabilitate in relatiile sociale .anxietate matinala si frici ( de boala.. Dictionary of Practical Materia Medica. etc ) . Whitmont E..- Clarke J.R. In organismul uman se afla in ³oceanul interior´. mediu intern care scalda toate celulele. demineralizare. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis.sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee . Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic . zgomot.agr. Morrison R. miscare. Patologic tropism pentru : .deshidratare ± ardere. ex : Natrum muriaticum .C. preluat din grecescul nitron.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. ClNa este sarea de bucatarie. slabiciune iritabila . Wheeler C.aparatul respirator . se gaseste in natura in mare si in saline.mintale). cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara . la randul sau cu originea in egipteanul neter.) Simptome comune : .metabolism ± deshidratare.H. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : . ex : Natrum sulphuricum . de oameni. Synoptic Materia Medica. Sankaran R The Soul of Remedies. tip hidrogenoid..la muzica (s. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor. Vermeulen F.90- .sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi .E. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil.). Reactioneaza puternic cu apa. cu conductibilitate termica si electrica mare.asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.m. Aprins arde in aer.depresie. albicios galbene.

Cristale cubice. inteles. saline).sete mare. (N. labil afectiv .. politicos sau iritabil cu furii. sare de bucatarie (95% + ClK.).. interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . in camera calda. somatizarea suferintelor psihice. curenti de aer. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium.traume psihice. grija. culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut. culcat. isi rupe pielitele. limba geografica constitutionala. astenii periodice. scaunelor. Al). depresii recurente.troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica . Bar.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. : fragilitate psihica . co mplexul urateniei. ³ Cine sunt eu ?´.c.phos. luetica sau cancerinica. Ca. Dependent. alergii.slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. dorinta de sare si sete.exces de alimente acide. singur. schimbarea vremii . la consolare. micropoliadenopatii cervicale (Calc.N. paine. Bar. la caldura soarelui. confuzie. buze cu scuame pe care le rupe. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. la ora 10 -11.. dupa baie rece.m. Puls. comedoane. piele uscata. relatia cu parintii in copilarie (co nditionari. parasit. torace ingust. neglijat. ACTIUNE Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern.agravare la frig. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. celulita coapselor. N. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na). CAUZALITATE . nu are identitate. acnee predominant la frunte.).sange : anemie . dor de casa.c. mucoaselor. nepatologica.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari .m. atasat. neiubit.S. eruptii la marginea pielei paroase. uitat. subponderal. mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara. Agravare : in mediu salin ( mare. Mg. la efort intelectual. etc. deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme . longilin. despartire. relatii putine.91- .) Cuvinte folosite de pacient : identitate. excoriatii periunghiale. agravati de mancaruri si bauturi reci .reglarea tensiunii arteriale . sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere. dar si la caldura si soare. individualitate.

frunte. exprimare ordonati. chiar mult . se imbraca ³corect´. maturizare prematura zambeste continuu.sete . preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii. perfectionisti. din vointa) da importanta aparentelor.alb. isi reproseaza nereusitele. post coit.transpiratii profuze . frica de a fi ranit. de moarte. la foame.agravare la ora 10-11 . daca se trezeste nu mai readoarme. agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el. plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. saline . hoti. sentiment de vinovatie.agravare in mediu salin ± mare. frison +/. mai ales la soare . sen timent de abandon.periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE . Nux v. dermita seboreica . la griji. preocupati de munca (Ars.eruptii la marginea pielei p roase. neindemanatic. pasari.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. noaptea.agravare la caldura. disperare pentru viitor. comportament. dezamagiri in dragoste. constiinciosi. evita compania. trist singur. adoarme greu in camera calda.sete mare de cantitati mari de apa. dupa masturbare.p r unsuros. scapa lucrurile din mana isi roade unghiile Somn superficial cu tresariri.slabeste mancand destul.des . fleacurilor introvertit. occiput . ca ii este sete SIMPTOME GENERALE . preocupat de imagine foarte critic cu sine. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata.dorinta de sare . insecte grabit. frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional. politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie. chiar la mult timp dupa ele pesimist.Adolescent cu comportament retinut. insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti.92- . din anxietate. punctuali.

ameliorata in liniste. la unele alimente .apetit capricios. privind prin fereastra unui vehicol in mers.vertij la privirea fixa a unui obiect. dupa cafea si in alte situatii . acufene .greata si dureri gastrice matinale +/.cefalee de diferite tipuri agravata dimineata. la suparare.).afte.transpiratia fetei mancand . exploziva. Scilla) ..diaree profuza. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta.raguseala la rece . +/. dismenoree . miopie sau hipermetropie .senzatia de sufocare cand bea (Hyosc). eruptii pruriginoase.acnee. cu secretie apoasa continua si stranuturi .constipatie cu scaune dure. dupa efort ocular. astenopie musculara . crustoase .menstre variabile cu tristete si herpes.otite. paine.uscaciunea mucoasei nazale. dispnee urcand . lacrimare la vant . gust sarat.nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr. Puls. borborigme . TDS .balonare abdominala dupa masa. stranuta.fata palida pamantiu-galbuie.buze uscate. fisuri la comisuri . dupa transpiratie .pleoape cu margini fisurate. crapate.scapa urina cand tuseste. la febra. la miscare.rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit.93- . scaune apoase. bere.limba geografica constitutional . la furie.tuse seaca. anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate . la efort intelectual. rade (Caust. mucoase uscate.dureri oculare la fortarea vederii sau la soare.herpes la menstra. inchise la culoare .. hemoroizi . palpitatii . strabism divergent. arsuri esofagiene sau stomacale .varsaturi acre-amare . la aer rece. obstructia nasului noaptea .nod in gat . cu cearcane. inflamate.eructatii acre.miros puternic al organelor genitale..fisuri anale. fotofobie. uleioasa pe frunte .hipertiroidie. poliurie . la vant. fisura mediana buza inferioara. amar sau acru .paralizii musculare oculare. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . culcat.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat .

acnee. tahicardie. alergii. constipatie.iod.confusion of mind 3. ± teren tuberculinic Glonoin.company. Sulph. want of self 2 ³ . urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie. Natrum carbonic ± agravare la soare Kali muriatic.consolation agg 4 ³ . Ignatia. mental exertion from 2 ³ . tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite. aversion to 4 ³ . mortification 3 Mind ± anger 3.ailments from. future about 2. eczeme. corozive. urticarie. love disappointed 3. night 3. aversion 2. Cyclamen. dullness 3 ³ . herpes circinat fata. trifles. coapse eczema uscata. fisuri anale. Sal marinum ± remedii asemanatoare Pulsatilla. comedoane..pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor.conversation agg 3. disappointment 3. Allium cepa ± afectiuni respiratorii Apis ± alergii REPERTORIU Mind ± absent minded 3 ³ . Silicea. pruriginoasa sau umeda cu secretii groase.confidence. palpitatii. la soare.. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie RELATII Aqua marina.concentration. veruci palmare. bad news 2. Tub. cap. hypochondriacal 3 ³ . Sepia. aversion to 2 Mind ± anxiety. Bryonia. at 2 ³ . grief 3. Phosphorus. inaintea menstrei .answering. acnee. difficult 2. la efort fizic. violent 2. dermita de contact agravate la cald.piele uscata. fright 3.94- . galbuie . anger 2.leucoree apoasa. spoken. bronsite. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. taciturn 3 .

cannot bear to be 2 ³ . vision has. death of 2. hysteria 3 ³ .weeping 3. seem to 3 Generals ± morning agg 3. before mental symptoms 3 ³ .mistakes. consolation agg 3. revengeful and 3 ³ . objects turn in circles. pitied. haunted by 3.hatred 4. pain in head 2. everything to 2 ³ .thinking persistent 3. from disappointed 3 ³ . weakness mental exertion 3 ³ . on 4.hurry 3. unpleasant subjects. life at 3. hysterical 2 ³ ³ .irritability 3.sadness 3.menses. 2 ³ . family. fright from 3 ³ .insanity 2 ³ .indifference 3.grief 3. active 3. quarrelsome 2 ³ . love. evil of 2. morning 2.³ .delusions. accompanied by.impertinence 2.fear. rage 2. speaking in 3 (singur cu 3). house in 2. from his 2 ³ .prostration. periodicity 3 .rising on 3. tormenting 3 ³ . insolence 2 ³ .discontented 3.if he believes he is 3.estranged. talking from 3 ³ . silent 3.looked at.mood alternating 2 ³ . thieves. walking while 3. everything with 3 ³ . writing 2 ³ . suicidal disposition 2 ³ . noise to 2 ³ . forward 3 ³ .hypochondriasis 3. recalls disagreeable memories 3 ³ .laziness 3 ³ . crowd in 2.somnambulism 3 ³ . fall tendency to. impacience 2 ³ .memory. frighte d easily 2. starting 3.95- . offended 2. coition after 2 ³ .sensitive 3.dwells past disagreeable occurrence.loathing. cannot weep though sad 4 Vertigo ± 3. rising on 3.mental exertion agg 3 ³ . reproaches himself 2.malicious 3 ³ .

choking drinking 4. salt desire 3. sneezing 2 Throat ± catarrh 3. copious 3 ³ . morning. acne 3.heaviness 3. crusts 3. inside 3.food. discoloration red 3 ³ ³ . lower. ineffectual 3. agg 3.lachrimation. pressure external amel. 3 Face ± discoloration pale 3. wind in 2 Mouth ± dryness 3. ravenous 3. salt agg 3 Stomach ± thirst 3. amel 2 . morning 2 . 10-11h 2. reading 3. eating after 3.hayfever 4. stadily 3 .cracked. extreme 3.perspiration. waking 3. nausea 3. lump sensation of a 3. tongue 2 ( Sil 2. exertion of eyes from 3. pain. mapped tongue 2 ³ ³ .eruptions. sour 3.³ ³ ³ ³ . tongue 3. occiput 3 ³ .hair sensation of a. 10h 4. middle of 3. eating after 3. contraction of eyelids 3. Kali bi 1) Nose ± catarrh 3. lips. pain 2 Rectum ± constipation 3. greasy 3 ³ ³ ³ . discharge albuminous 3. obstruction 3.air seaside. eating after 3.pain 3. upper 2.heat. school children 3. swallowing on 2 External throat ± goitre 4 Stomach ± appetite.disordered 3. relish without 3 ³ ³ . vesicles 3. increased 2. lips 3. looking when.eruptions. daytime only 3. feces remind in. heat during 3. falling 3 . eyes around circles 2. dryness 3 ³ . tip 3 .96- . white 3.diarrhea 3. mucus 3.pain. comedones 2 . itching 3 ³ ³ .hair. 11h 3 . periodical 3.from exposure to 2. involuntary stool 3 . mouth corners of 2 . eructation 3. large quantities for 3 Fever ± forenoon 3 Perspiration ± 3 Head ± eruptions. as if 4 ³ . sun exposure to 3 . eating 2 Eye ± asthenopia muscular 3. difficult stool 3.hiccough 3. pimples 3. reading 3. dryness. drawn from posterior nares 3. nervous 3.forenoon. impetigo margin of hair 2. sun. sensation of 3. postnasal 3. vomiting 3 Abdomen ± distention 3. herpes 3.10h 2.

anemie. alaturi de bicarbonatul de sodiu. aversion to 3. sapunuri.H. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum. Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. In medicina se foloseste. cearcane si usoara umflare a pleoapelor. uterus 3 ³ . night 3. retarded.pain. masturbation disposition 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . uremie . bearing down. anus about 3. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. urticaria 3.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . itching 3 ³ . frequent too 3. cu varsta sicotic. genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida. eczema 3. uscata si zbarcita. pimples 3. incomplete 2. herpetic 3. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. late too 3. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. sneezing 2 ³ ³ .leucorrhea 3. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. wanting 2.³ ³ .eruptions.97- . involuntary 3. arterioscleroza. pollutions 3 ³ ³ ³ . MODALITATI . can only pass urine when 2 Kidneys ± Addison`s disease 3 Male genitalia/sex ± sex erections continued 2.sterility 3 Skin ± eruptions 3. apoi industria detergentilor si a hartiei. scanty3 ³ . cough during 4. ca alcalinizant pentru stomac. vesicular 3. albuminous 3 ³ . ulceratii ale mucoaselor digestive. r espiratorii. Tendinta la obezitate.menses copious 3. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. thighs between 3 Female genitalia/sex ± coiton.catar. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. infiltratii celulare.hemorrhoids 2. itching 3.eruptions herpetic.Se gaseste in pasta de dinti. Laxitate articulara. mai ales glezne.inflammation 2. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. protracted 3. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . J. laughing 3. pain burning 3 Bladder ± urination. acne 3. alone. excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. se foloseste in cosmetica. oculare. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. painful 3.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. fissure 2 .

vertij dupa expunere la soare. Phos.coriza dupa cel mai mic curent de aer. zgomot. aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE .hipersensibil emotional si senzorial.arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. > dupa transpiratie.sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare .agravare dupa bauturi reci. evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. acufene. iritabilitate. arsura in ochi si mare excitatie sexuala . SIMPTOME PSIHICE .friguros intolerant la caldura. sociabil cu locvacitate voioasa . neindemanare.98- . presiune.hiperacuzie la zgomot. fragmentate.foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 . buzelor . agravat la miscare.keratite.morocanos. tresare .cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. astenie psiho-fizica . galben-verzui. Natr. curajos.constipatie cu scaune dure.depresie anxioasa. muzica.eructatii acide.tulburari de memorie si concentrare. mai ales dimineata la trezire . la luna plina Ameliorare : la miscare.diaree galbena ca pulpa de portocale .) . vegetale. . ulceratii corneene. entorse.slabiciunea ligamentelor ± ptoze abdominale. pelvine. insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE . caldura. phos. la masaj. de oameni . intolerant la contradictie. enurezis . mai ales la soare .palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala .perseverent. inclinat la disperare (³viata e nedreapta cu el´) .catar nazal posterior cu secretii groase. luxatii articulare . raguseala . soare..slabiciune generala. farinacee.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry.somnolenta ziua agravata dupa mancare. vorbire. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare . inaintea menstrelor .frica de furtuna cu tunete.Agravare : efort intelectual. edeme ale pleoapelor. labilitate afectiva. serios. surditate . nemultumit. gat uscat. urat mirositoare . efort intelectual . de viitor.fata palida. timiditate . dacriocistite. uscaciunea conjunctivei.

Sep. music to 3 ( Nux v.. before 2. insolatie.menstre precedate de cefalee occipitala . Natr. Nux vomica.99- .piele uscata. luxatii. Phosphorus. c.memory.morose 2. Lach.s. herpes. ulceratii ( calcaie ) . daytime 2 .ph. mai ulcerat .. serious 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .Natrum muriaticum ± mai respirator. people of 3 . discontented 2 .Natr. ennui 2 . with sleepiness.ph. Murex) < asezata pe scaun . Natr.m.Kali carbonicum ± mai respirator. eruptii veziculare. RELATII . rinofaringite catarale. hipotiroidism.senzatia de greutate pelvina ( Sep.Sepia. noise to 2 . mai slab. Natr.Calcarea carbonica... future about 2. Glonoin ± cefalee la soare . Lil.. poate fi acutul lor . metroanexite. difficult 2 .irritability 3. ichtioza. dispepsie flatulenta.Natr..fear. eczema. Ledum ± glezne slabe Antidot : Arsenicum album.starting 2 .tigr.).instabilitatea gleznelor cu entorse. iritanta .. sterilitate.contradiction intolerant 2 Sleep . INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase. Lilium tigrinum. Sepia REPERTORIU Mind ± conscientious 3.timidity 3 .greutate pelvina ( bearing down ) . thunderstorm 2. Graphites ± mai cronici. weakness of 2 .sensitive..leucoree abundenta cu secretie galbena groasa. midnight before 3.anxiety 3.sadness 3. music from 2 . alternating with cheerfulness 1 .concentration. sleep during 2.sleeplessness 2.Natrum sulphuricum ± mai hidrogenoid -. hipertrofie de prostata. demineralizat . Murex .

dryness 1 Stomach ± appetite increased night. approach of a ± gr 1 ( R.diarrhea 2. cold drink agg 2 . unic ) ³ .leukorrhea 2. morning 2. farinaceous 1 Stool ± yellow 2 Nose ± coryza 2. offensive 3. lying. vesicles 3. Nicc1).1) ³ . sleep after 2. herpes 2 (Sep 2. vertex 2 Face ± discoloration. farinaceous. bile 2. leukorrhea with 2 ( Kreos.gr 2. ankle 3 ³ .Generals ± weakness 2.nausea 2 . p urulent 2. difficult stool 2. cold taken 2. sour 1 Abdomen ± distension 3. slight from 3 ³ ³ ³ ³ ³ . thigh 2 .flatulence 2 Rectum ± constipation 2.Caul.sterility 3. ascending stairs 2. hip 2.cold agg 2 . food. yellow 2. late too 1 ³ ³ ³ ³ ³ . upper limbs. crusts inside 2. anxiety with 2. occiput. ± gr 1 Head ± heat . exertion. left 2 Female genitalia/sex ± menses. copious 2. vegetables agg 2 Vertigo ± sun facing agg. posterior Extremities ± weakness 2. sour 3 . sun.vomiting. thick 2. eating after 2 ³ . midnight before 23h 1.pain.food. type of.2. thick 2.discharge.side. violent 2. discharge with 3 ³ . eating after 2.food. pale 3. milk aversion 3. type of. copious 2.100hip. unic cu gr 2.sun. from exposure to 3. warm room going into a 2 ( R. waking on 2. lower limbs. gr 1 ) Chest ± palpitation 3. eyes around circles 3 Eye ± pain. offensive 2 yellow -green 2. light strong 1 ³ ³ .food. after 5h 1 ³ ³ ³ . . milk agg 2 . vesicles 2. eating after 2. tumultuous. insufficient 3 ³ .eructations .photophobia 2 . + 2 R. storm on.eruptions. nares 3 Cough ± dry 2. agg 2. exposure 3 .

Mariana G le anu . cu atit mai mult cu cit. in calitate de ³Na´ prezinta si atonie digestiva. Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN. digestiv. care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie.J. Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1.dry 2. reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac).. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv. craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G. locomotor. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. Este un Kali-p agravat. 4. mucoase Nat-m : SN. . 1 Clarke J. 2. herpetic 2. circinate 2 ³ . 3. mucoase. echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic. Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic. 2. A Dictionary of practical Materia Medica B.101- .note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC. 2.H. locomotor. glande Nat-p : digestiv. 1. mucoase. nutritie. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase). Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. 5. SN. Jurj G.Skin ± eruptions. ACTIUNE 1. nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica .

de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae. leucoree. de boala si moarte. oboseala. voma. cu tenesme.102- . agravata dupa absorbtie de grasimi. ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : ³Prea inchis (introvertit) pentru Phos. verzuie. eructatii. transpiratie). zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida. Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta. scaun. secretie gastrica. aversiune la consolare nervozitate. sensibil.Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust. usor de ranit rezervat. lapte. urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines. sputa. prea plin de frici pentru Nat -m´ : delicat. de furtuna.. slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote) frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric. aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) .

galbena cremoasa displazii uterine. cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase. bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave . zahar. palpitatii. condimente. cremos la baza limbii secretii galbene. cu miros acru. lapte. sare. cefalee) efort intellectual act sexual .Simptome generale · · instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua . peste prajit. galbene leucoree cu aceleasi caracteristici MODALITATI · · · · Agravare zahar. lapte.103- . sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare. in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida. cremoase. guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) · · · · secretii galbene. arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp alimente : agravare la grasimi. dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite. grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi. cremoase deposit auriu.

TANAR cu polutii nocturne 4.parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate . lapte. Kali-c. copil gras si flasc. Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului.104- . grasimi . picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru.intoleranta la lapte .diaree acida. Cina. dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) . ficat marit de volum . SUGAR cu : . uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : .hranit in exces cu lapte si zahar 3. Rob Guta : Benz-ac. Urt-u Verminoze : Abrot. ADULT arthritic.muguet . Sulph.colici abdominale imediat dupa hranire .· · Ameliorare la rece mancand (cefalee) ± (Phos) TABLOURI CLINICE 1. Guaj. Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust.diateza tuberculinica COMPARATII · · · Hiperaciditate digestiva : Calc. Lyc.zahar. scaune nedigerate .evolutie spre atrepsie (marasm) 2.furtuna . Carb-v . COPIL cu : . Nux-v.abdomen destines.

tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate.- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c. hidrogenoid (infiltrare hidrica. combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare. 4. scurgeri catarale. Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p. etapa hidrogenoida. mucoase = catar eliminator). periferic si vegetativ (depresie mentala. 2.Na este centripet. distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm. Phos) NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI. ACTIUNE 1. edeme. Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie . hidratant dar si iritant. FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului. . afectiuni biliare. justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. Sulfatul de Na. mucoase. diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele.Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe.Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica.Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor). vezicula biliara = debaclu . Ph-ac. . .105- . apoi spre emonctori. . dureri nevralgice. celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda) TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central. 3. intestin = diaree iritanta . ede me). MODALITATI .

Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis. Este o natura sistematica. Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) . Atasamente puternice. (Nat-s nu apare in nicio rubrica de Äiluzii´). se simte bine (vesel) dupa defecatie. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie. plinge cind asculta muzica (Na). astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree) Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite). Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s. tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM . stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. obiectiva. poate avea si un comportament necontrolat (droguri.106- . pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. excese sexuale). sau il amina pina ii vede pe toti asigurati.Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental. in special dimineata. diaree. iritabil si trist.

tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase. fata. tuse groasa cu expectoratie verzuie. umiditate atmosferica. leucoree (eliminari iritante ± Na). sarate sau bilioase dimineata la trezire. alimente apoase) .m. sejur la malul marii sau linga o apa.· · · · · · - agravare la umiditate (habitat. edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na). galben-verzui. la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase. la malul marii sau la 4 a. la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na). tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare. astm agravat de umezeala. diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) . Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie. edeme ale extremitatilor (semnul inelului). . astm infantil. agravate de umiditate. cu raluri congestive la baza plaminului sting. mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare. astm. condiloame .107- . stagnare interstitiala cu celulita . cu miros neplacut si gust sarat. prurit agravat la dezbracare. astm declansat de suferinta psihica . regiunea genitala. agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry). tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza. pleoape. diaree. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei. veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului. insotita de durere in bratul sting. anus).

abdomen sensibil. astm) . CAUZALITATE : umezeala. TABLOURI CLINICE 1. dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun. asezare si ridicare de pe scaun. aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate. dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga. gonoree supresata. leucoree galben-verzuie . agravata de umiditate.108- . blefarite) . suferinta psihica. Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : . iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : · · · · hipercolie. congestie hepatica . borborigme. ficat marit. colici (actiunea Na asupra vagului) . La COPIL. scurgere uretrala groasa. aplecare. cu gaze. diaree biliara. eructatii matinale cu greata neameliorata de voma. cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox). diaree brusca. Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente.si endocrin). bronsita. verzuie (gonoree). SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic.arsuri in timpul mictiunii (Sulph). gaze incarcerate. traumatism cranian. Na este colecistokinetic. dureros. sarate. afectarea pancreasului (exo. curea (Lyc). nu suporta haine strinse. flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) . limba acoperita cu depozit gros verzui.arborelui respirator (coriza. sete de bauturi reci. in jet. apoasa. agravare la mers.conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite.

eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas. agravare la presiunea hainelor (Lach. Thuj. diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) . Staph) . condiloame (Merc. Con). simptome oculare (Graph. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier. 3. Sulph) . 2. . 4. afectiuni pancreatice) . COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m. dar. facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj.109- ¥ . Dulc. . Caust) . limba cu depozit gros (Nat-p = galben) . anus. sold sting) tulburari digestive . leucoree.aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic. dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) . . Thuj.2. Caust. enterocolita cu debaclu biliar . pleoape. isi apasa toracele cind tuseste (Bry) .tub digestiv (dispepsie flatulenta. de preferinta. eruptii exematoase sau herpetiforme.alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale. nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t. la nivelul aparatului respirator. hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical. La BATRINI mai rar folosit. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. organe genitale externe) sub forma de transpiratii. secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului. Remedii complementare : Ars. condiloame si veruci . Lyc) . 3. dorsal. edematos . Nux-m. ca si la copil. colecistita calculoasa sau simpla.hidrogenoidism . Rhus-+) . hepatita cronica. celulitic. Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). . precum si o patologie genitala : . Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. angiocolita. barba. Hep. Eliminarile sicotice pot fi. dupa traumatism si caderi (Arn). BIBLIOGRAFIE 1. exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara. regiunea periungheala.subiect gros (obez).

El nu se mândre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur). deghizându-se i care.excesiv de pasionat. Desigur. un astfel de pacient î i proiecteaz impulsurile asupra altora. În repertoriu g sim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´. Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr. narcisist. Altfel devine agitat. preocupat numai de propria persoan .110- .arogant. Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant. impulsurilor violente i a fobiilor adânci. Când exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate desc rca într-un fel sau altul. cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u..Dr. Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai mic observa ie. Devine un orgolios insuportabil. .Curând devine rea i despotic cu anturajul s u.i simt sufletul în l at deasupra celorlal i. St ri mentale: . Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . se observ exaltarea mâniei. caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual . hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate în mediul s u. El nu accept s intre într-un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa.are nevoie s domine . pacientul pare s . remarcat etc. Feti a Platina. exaltarea se face pe plan sexual. Dac ego-ul nu este atât de dramatizat.are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´). Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de ³perversiune´.are impresia sau iluzia c e mai înalt decât al ii sau c prive te în jos dintr -un loc înalt. În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât al ii. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important . Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor. . ies în strad în calea b ie ilor i chiar a adul ilor. sau exaltat. Axest copil este arogant et trufa . admirat . vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual . Platinum este cel mai arogant dintre remedii. Tân ra Platina ar vrea s fie frumoas . având impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru. Este în general un remediu femenin. în perioada prepubertar . Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide. . are nevoie de emo ii puternice i de dram . afectat. . ci cu îns i persoana sa. nervos. . Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu. Putem vedea feti e mici petrecând ore întregi în fa a oglinzii. Are obsesie sexual . Copilul Fat sau b iat. Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase. Poate ajunge la promiscuitate de i în stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic .

pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut. perversiune. . mai sever când c l tore te. . ca i cum locul respectiv ar fi bandajat..gelozie. abundent. Indica ii clinice: . cu sânge întunecat la culoare i filamentos. violen . excese sexuale. testiculelor. animale. în timpul menstrelor sau a sarcinii.senza ie de bandaj în jurul zonei afectate. copiii nu au ce c uta în via a sa. . .miasm luetic . ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte satisf cut .bulimie. . amor eli. fantome. îi e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de câte ori acesta iese din cas .apetit sexual excesiv.tendin la exagerare . mai ales în jur ul oaselor fe ei i în jurul buzelor. impulsul de a ucide.team c va fi p r sit de so .111- . . herpes.Este un om retractat. ovarelor. Uro-genital: . paralizie nedureroas a fe ii. .se îmbrac ip tor. Extremit i: .dismenoree intens .i ucide so ul (chiar dac îl iube te). dispre uindu-i pe ceilal i. .paralizia lui Bell. Generalit i: . .impulsuri violente.amor eal sau senza ia de frig în cap i pe fa . simte un bandaj în zona afectat . .nu-i plac copiii. dorin a sexual apare la cea mai mic atingere. de a. un individ în lupt cu mediul s u. .lipsa durerii în zona afectat (Op. ochelari de soare negri.amor eal în zona organelor genitale. senzual.chist ovarian. . o contrac ie în zona afectat .Reflexele i reac iile lor sunt înafara normelor obi nuite . nelini te în leg tur cu s n tatea. . decât o pierdere a libidoului. Cap: .senza ie de trac iune în zona ombilicului (Plb. dispre uitor. . . . în momentul apari iei dorin ei sexuale. pierzând sensul propor iei (Hodiamont) .prurit voluptos al organelor genitale. atacuri de panic . . . .constipa ie. c so ul va muri.pacienta poate spune c sufer de frigiditate.ciclul menstrual poate fi frecvent. imperceptibil. groase. Gastro-intestinal: . . uneori cu senza ia de prolaps. promiscuitate. . . .). durerea poate alterna cu amor eal . mai ales în partea stâng . nu suport penetrarea (vaginism).simte o ap sare.grosolan i insolent. . organelor genitale externe.nevralgie facial .plânge de mânie.).malignitate a uterului. . . .buze c rnoase.team de: moarte.senza ie de amor eal mai ales în din i. lovituri de orice fel. . gen ³hollywood´. . senzuale.simptome mentale alternând cu acuze fizice.cefalee ap s toare care începe i se sfâr e te lent.se consider neîn eles i lezat pe nedrept de societate.hipersensibilitate a vaginului.

nu apare liber.nici psihic. ametistul si opalul. Deregl ri de natur fobic . putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. Lyc. nevralgie. formand un sfert din scoarta terestra.Bulimie. Lach.. . Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. patologie genital . dramatizarea eu-lui.mar ) preparat din nisip de pe plajele marine.. Herpes. Compara ii: . uneori promiscuitate. lat. prin triturare.. I.predominent in : tesutul conjunctiv. Pall. mânie. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului.: Arogan . SILICEA Dr. Deregl ri sexuale. Nevralgie. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. . Siliciul este cel mai raspandit element din natura. Alaturi de oxigen. Metroragie. Cefalee. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil. la care ne vom referi in continuare . dramatizarea eu -lui. Siliciul se gaseste in organism. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. la fel de important ca si fierul sau calciul. pentru Sil -mar. impulsuri violente.Nux-v. piele. astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). Malignitate. tridimit si cristobalit. se gaseste sub forma amorfa. Constipa ie. datorita proprietatii sale de a stoca informatii.st ri de spirit schimb toare. nici fizic si nici imunologic. Hyos. Prof. Silicea are propria sa parere. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential.sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. etc ).ci doar in combinatie cu oxigenul. Mg. Spre deosebire de Pulsatilla. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. ganglioni si oase.112- . in cuart. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile... . . miasm sifilitic. vaccinari excesive. in prima copilarie: greseli de alimentatie. Dupa Vithoulkas. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil. insolubil in orice so lvent. Dismenoree. De exemplu. Obezitate. laureat al premiului Nobel. Sub forma de silicati. Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu. in repertoarul Kent.Sulph. Adolf Butenant. Chist ovarian. avand in vedere comportamentul sau tenace. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata. de parca ³ar sta cu spa tele la zid´. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. Paralizia lui Bell. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Actualmente. plânge de mânie. boli acute tratate incorect. Grat. Narcisism.Aur.Med. ca element de baza. constipa ie. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. Lil-t. Din pacate.patologia testiculelor sau ovarelor. In zilele noastre.. se foloseste adesea prescurtarea Sil. Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. supus. In acest caz. remediul. obtinand initial transformarea in sticla si.: Apetit sexual puternic. CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere. In 1939. se mai intalneste in pietrele pretioase.: Apetit sexual puternic. cum sunt: smaraldul. In natura. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos. apoi. sfios. Terra.

Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex. cu stari de emaciere. pe cand era copil. cu aparitia . rafinata. apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. Sugarul Silicea Este atrepsic. oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. scaune neformate.veruci. de aceea. deformari. necroze eliminari. dureri. ca un semnal de alarma pentru decompensare. eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale.de sechestre. deformari osoase. putride. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule. La varsta a treia.Silicea este o persoana delicata. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. fibroame. plange slab. vulnerabila.113- . adinamic. silicoza. mai rar constipatie. La adult. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. este foarte sensibil la vaccinari. predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place. dar intr-un anumit fel). chisturi. marasm. mocnite. Copilul mic . Daca nu se intervine la timp. a diferitelor temeri. corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara.Persoana se va supune acestei imagini. Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. chiar neoformatii maligne). poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). convulsii ). sunt frecvente si neoformatiile benigne. mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. lentoare in dezvoltare. devenind chiar fixata in ea. evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. Amprenta silicica se observa diferit: La copil. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). sistemul osos ( rahitism. carii ) ulceratii. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. Se vor produce: supuratii. ³ incapatanata´. aton. chiar aristocratica si. sufera de diaree ). iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. Organele tinta ale remediului sunt.

. Diversificarea alimentelor se face cu greu. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. desi este bine pregatit. de ex. face sport cu abnegatie. cu instalarea unui dezgust fata de viata. inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. Sunt copii slabi.Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. apare si cea a talpilor. Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna. PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ).114- . copilul este obosit si raceste usor. Ca tendinta patologica. coloana se incurbeaza. alaturi de nerabdare si neliniste. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. inceperea unor activitati noi il sperie. Neurastenia se poate agrava. alimentele noi nu sunt tolerate. rafinat si rezervat. Apare oboseala. Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza. merg si vorbesc mai tarziu). Pe langa transpiratia capului. extrem de timid. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu. este plin de temeri. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. Adultul este tipul de intelectual inteligent. la scoala. ca urmare a instalari starii de slabiciune. ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. au un dor bolnavicios de casa( Caps. este prea corect si serios. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. Frici mai frecvente: . mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. Prefera sa se joace singur ( Calcarea ).de obiecte ascutite(ace). Pot prezenta stari de iritabilitate. Ph-ac ). in acelasi ritm. Este conservator. etc.

MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica. Agravari: la frig ( aer rece. bauturi reci. SIMPTOME LOCALE Cap ± transpira. la menstre la suprimarea transpiratiei. laptele (matern). carne . SIMPTOME GENERALE. alteori mancare fierbinte. vise lascive. mai ales in timpul somnului . curenti. infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza Alimente Aversiuni: Carne.ex. ce ii par respingatoare la trezire.. mai ales a picioarelor dupa vaccinari Ameliorari: la caldura ( camera calda. lupte. Vise anxioase. Paradoxal. iar odata raciti se vindeca greu. dezvelirea mai ales a capului. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. pe care le uitase. In mod paradoxal.115- . Racesc usor.m. ii plac bauturile si mancarurile reci. cu insomnie de adormire sau de trezire. vise cu evenimente din trecut. branza. nu mai doarme dupa ora 2 a. ii este frig si dupa exercitii fizice. detesta mancarea calda. mai mult la frig decat la cald. crime. cosmaruri cu hoti. mai ales dupa ce simt frigul la picioare. lapte. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice.Somnul ± poate fi afectat. mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta. transpira abundent la picioare. Copiii doresc inghetata si apa rece. frigul umed. inghetata.

in decubit.cheleste devreme Orofaringe abcese dentare. descoperirea capului. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal. efort intelectual. cu absenta senzatiei de defecatie.cefalee agr. cu ochii inchisi. Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica. uscata Sd. infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante Ureche Nas Obstructie cronica. cu blocarea sa la nou-nascuti urcior. orjelet cataracta caderea parului.forme trenante Gastrointestinal Greata. scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor) Urogenital Piept . la rece si curenti de aer. dupa vaccinare Constipatie. amel.116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita . la menstre.

sd. se continua cu Sil. vitiligo. acnee. cefalee.117- . Fluoric acid. In panaritii. incarnate. mastoza fibroc histica. relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. verminoze. psoriazis. amigdalita. se asociaza cu Myristica. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. Sanicula. de oboseala cronica. bronsita. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. se incepe de obicei cu Capsicum. dermatofitie interdigitala Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi.Meniere. Remediu incompatibil: Mercurius . Calcarea.Spate - Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. cu pete albe Onicomicoze. scolioze. Sulfur In supuratii. fibroame uterine. otita medie. Thuja. veruci. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. constipatie. sd.Phosphorus. anxietate. fragile. astm.

aer rece. Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mân aproape cartilaginoase.118- . Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. având o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig. piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum).htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse într-o baie rece. plecând de la cochilia de stridie. stratul mijlociu. oase scurte. Dr. Indicat adeseori în tulbur ri de cre tere i rahitism. ochi alba tri. Mariana Galesanu) Thuja (Dr. În constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti. p r blond. cu o ac iune predominant antipsoric . ap rece luna plin . triturat. Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. mai ales în timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului. musculatur flasc . Aversiune pentru aerul liber. Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros. iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. auricular . Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz . Ileana Rindasu) GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. Con ine carbonat de calciu.homeopatia. ten cretos. din i albi puternici. urme de fosfat de calciu i substan e organice. frunte lat . iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). Experimentat de c tre Hahnemann. Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr. scheletul puternic. cu o senza ie de ar sur i usturime în zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). cefei. Este friguros i transpir excesiv. mâinilor. vezical . prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici. axilelor. Simte cel mai discret curent de aer rece. Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie. se inflameaz i uneori fistulizeaz . organelor genitale i picioarelor. adeseori. extremit i reci. cu multe indica ii clinice. a c rui dezvoltare o prezideaz . ca remediu de constitu ie. Nicoleta Bratcoveanu. vaginal . tegu mentul transpirat este rece. hipertrofie cronic ganglionar . Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici.ro/Curs_05. esuturi infiltrate. toracelui. Atena Antonescu) Sicoza . Agravare general : eforturile intelectuale i fizice. O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal . degete boante. cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos.CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. Este unul din marile policreste.generalitati (Dr.

Sulph. Cefalei cu mâini i picioare reci. said stories. respect al legii (al regulamentelor. Senza ia intens de frig glacial în hemicraniul drept. încerc na i. Buza superioar tumefiat (Hep. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului.c. particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R. realism. Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gândi la Calc.ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R.frica de boli incurabile .K. particular: . mind. mind. al conven iilor). Calc.frica de boli de inim .frica de infec ii . i alte frici i anxiet i. 1. 11. ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care î i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate. c. fear insanity of: 45. 41.119- . 1350. affect her profoundly: 52. fear poverty: 46. În planul psihic sunt câteva simptome rare. Erup ie pruriginoas . aspect boln vicios. Senza ii de greutate în cre tetul capului. . 2) .K. 2) Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc.K. 3) .Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R.K.frica de oameni. Cefalee cu grea dup efort intelectual. mind.frica de nebunie (R.frica de s r cie (R. ciudate. 3): . mind.K. Re inem ca simptom rar. generalities. Vertij Vertij la întoarcerea capului i la în l ime Fa Paloare cu ochi înfunda i în orbite. 48. 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea în timpul somnului ud perna.10. horrible things.).frica de moarte . sau Phos. 3. ciudat.

crustoase. Obstruc ie nazal cronic (R. 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent. gums. external throat. 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente.120- .K. 266. desires. nose. fiind unul din remediile bulimiei. Abcese adenoidiene reci. stricture of lachrymal duct. caries . Gu (R. eye. 7. 49. repetate otite catarale i supurate. Polipi ai conductului auricular care sângereaz u or. Halen fetid . 3) . 34. 471. Hipoacuzie. Durere arz toare a vârfului limbii. 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer.K. eggs. nose. 1. goitre. 1) dorin de mere acre (R.K. L crimare diminea a la ie irea în aer liber. 349. pruriginoase. teath. tumefiate. Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . 320. Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: · · dorin vie de ou (R. Gingivoragii. Secre ie exagerat de cear (R. ear. Urechi Otoree mucopurulent . 26. 3) Polipoz nazal (R. stomach. at age of: 431. desires. 3) Stomac Compenseaz mult prin mâncare. 341.K. Strictura c ilor lacrimare (R. 4.K. 1) Pleoape congestionate. stomach.K. Carii de colet (R. 10.Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. 3. Pete i ulcera ii corneene.K. 485. 486.K.

Diaree când Är ce te´. clothing sensitive to: 541.K. curvature of spine: 887. Foarte sensibil la atingere.K. genitalia femele delayed.K. neiritant . 5.K. cu astenie i frilozitate. 2) Hernie inghinal . fetide. hard. Excese sexuale. mucoas . abudente. menses. de lung durat . Scaun la început tare apoi p stos i la sfâr itul emisiunii lichid (R. destins. abdomen. chest. 552. c. 3). 2). abcess left: 832. first menses: 726. exer tion brings on the flow: 726. in girls. 3).K. abdomen. milk: 837. Agalactoree (R. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R. Menstre în avans. 20. Scaune Diarei cu scaune acide. nu suport haine strânse pe corp (R. Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. cu resturi alimentare nedigerate.K. first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787. first then fluid: 638. 30. 56. hernia umbilical.· · · Abdomen aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide ± toate alimentele par s se acreasc în tubul digestiv al Calc. chest. 2). . 2). Aparat respirator Abces pulmonar stâng (R. abundent . chest. Menoragii dup enervare. Leucoree l ptoas . 3) Membre deformate. Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R.121- . Aparat genital feminin Menarh întârziat (R. 1.K. 4.K. dry. stool. cough. 15. milk flowing: 837. 1. 3). 1). Tuse nocturn seac la început. escoriante.K.K. 28. 14. 3). Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat . urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R. Lacta ie abundent (R. Hernie ombilical (R. R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a.

2). Pulsatilla. desene animate horror. 3). înc p ânat (R.122- . dificil de mobilizat care înva greu dar bine. 11. 32. 3). Sulphur iodat. 8. Sugar Äbun´ care se treze te doar pentru a mânca. perspiration night: 222. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate.K. 15. 2) Somn semicon tient (R. girls. teeth. filme. Bryonia ========================================== . dentition difficult: 1357. sleep. Copil gurmand. sleep. 54. 6. Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur. Insomnii într-o camer supraânc lzit (R. Transpira ia scalpului noaptea (R. simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. steels money: 61.K. însp imântat dar i fascinat de pove ti. Nou n scut hiperponderal. Copil lent chiar greoi. head. Cleptomania (R. extrem de impresionabil. 3). Merge târziu (R. open fontanelles: 132. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. semiconscious: 1247. Copil foarte fricos. teeth. heat from: 1253.K. 14.K. inclusiv lucruri necimestibile. A ipe te dup amiaza. Incompatibile: Barita carbonica. mind. Este remediul cel mai des folosit în perioada copil riei. Rhus toxicodendron. sleeplessness. dentition slow: 431. Retard de cre tere (R. male. 22. 8. sl biciune. 9. 2). Fontanelele se închid greu (R. late.K. kleptomania.K. Extremit i curbate (R. 14. Erup ie dificil (R.K. 1. inclined to grow fat: 69. Leucoree la feti e (R.K. dwarfishness: 1357. care m nânc orice. Erup ie dentar întârziat (R. Picioare reci i umede.Redoare. Lycopodium. c. eating after: 1250. children. 21. 2). head. 3). genitalia. 1). head.K. 2).K. little: 722. 2).K. K. Transpira ie rece a scalpului (R. sleepiness. extremities curving and bowing: 978. 3). Simptomatice (acute): Belladona. learning to: 1223. phimosis: 708. 1) Copilul Calc. 1. perspiration cold: 222. Fimoz (R. Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vârsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte). 1). generalities. walk. 3). Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. 4.K.K.K. obstinate. leucorrhoea. sleep. mind. extremities. Somnolen dup mese (R. genitalia femele.

Spirit viu. toamna Cugetând la suferinta / problemele sale . dureri e cre tere. toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Ø Ø Consolidarea fracturilor (Symph). fie prea frecvente i cu sg ro u. Fosfaturie Apetit sexual crescut înainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii. fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent . agravate de frig umed. vîrstinici. longilin. rece. Ø Diaree cu scaune apoase. o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Adult / vârsta a treia ± slab. sentimental. torace îngust. helonias) Ø Dureri reumatice cu edeme. ridat . nervos. epuizante la adolescent.CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic Ø o Tipul sensibil : fosforicul. prim vara. termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). mai ales baz pl mân stg Simptome pulmonare alternând cu fisura anala Polu ii nocturne repetate . ameliorat la culcare (dd hyos). lung. afectare bron ic . agitat. înghe at . verzi. Dureri postfractur Piele uscat . Cre tere prea rapid . aspect albu ou (borax. s rat i de sare. Prurit senil Modalit i : · o o o Agravare Frig umed. fontanele deschise. b uturi reci. tuberculunic Sugar ± slab. insuficien respiratorie. la denti ie (cham) Ø Ø Ø Ø Ø Ø Tuse tenace. cu abdomen plat (dd calc carb). furtun Prim vara. Gaze fetide. Vârful nasului pare înghe at sl be te în partea superioar în ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vârstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos. torace îngust o Copil / adolescent ± slab.123- . Agravat de fructe. sufocant . Torace dureros. romantic. abundente. alungit. phos). Copil iritabil. se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat .

În acest caz. Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. Pot fi deschi i. Phos. ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii decât spre p rin i. iar acest lucru este aproape inevitabil. Toate situa iile în care au impresia c ceilal i au a tept ri ± fie în domeniul cunoa terii sau al înv rii ± le readuce acest vechi « traumaticm ». Iau în serios toate sugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate.124- . comunicarea. Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i. cele mai multe r ni se vindec de la sine. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise. ³A avea succes la coal ´ este un subiect major pentru p rin i. pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care implic limba. subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane. Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. Contactele umane reprezint punctul lor forte. atât de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. Symph. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. Sul -I. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere. . Tipul Phosphorus poate. ³Unde m-am în elat?´ i ³voi putea s -mi mai fac prieteni?´ su nt întreb ri i îndoieli care îi urm resc. pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la înv tur . Ruta. aorul lor propriu prime te o lovitur .· o o · o Ameliorare C ldur . îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilal i despre ei. îns poate s se întâmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . lucru valabil i în cazul loviturilor emo ionale. vreme uscat Vara Lateralitate Stâng ( -/+) Complementare · · Acut : Rhus tox. Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. De cum merg la cola . Psor. În schimb. Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copil riei. « nu sunt totu i cam prost ? » Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale. Fosfatul de calciu are un rol important în compozi ia scheletului. Din fericire. alte ri. chiar i la adul i. frecvent implicite. decât în tiin ele exacte. Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi. China Cronic : Sil. p rin ii aproape c nu mai exist . s devin una cu prietenii sau compania în care se g se te. cu adev rat. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri. Probleme de cre tere. dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. Suport pr ost critica. Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor. Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare. ci pentru c un rol important în via a lor îl joac contactul social cu cei de vârst apropiat . Tub. de fundament solid. La copii mici aceast imagine poate fi evident . Opinia celorlal i jo ac un mare rol. În momentul în care o prietenie îi dezam ge te.

îns se tem c niciodat nu vor ti suficient. Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date în dragoste. Tendin la emanciere. Convulsii la copii întin i pe spate. calus defectuos în fracture.regiunea sacral . Se simte rigid pe parcursul menstrei. îns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar. merge greu. Calc.125- . Copilul cre te lent . Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or. este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale. Aceea i problem poate surveni în domenul cunoa terii. construindu. Toate energiile sunt dirijate înspre cap. cu member reci i digestie slab . Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea colarilor. asimetric. tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem. oricare ar fi motivul. mai ales la copii de vârst colar . Strabism. Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor. nu apar probleme. mai pu in stupid. de i au mare nevoie. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. i temperament mai pu in înc p ânat. Simptome generale de calc carb. Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei. datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. Calcarea fluorica Ø Tipul sensibil: fluoric. de înv atul mersulu. Au cu adev rat dificult i în a g si lini te a i mul umirea în orice. Dac un prieten îi respinge. Din acest motiv sunt hipersensibili la critic . cu leucoreea. vor încerca i mai mult. amel pe o pa rte. Agravare la ridicare. apare o ran adânc în inima lor. care sunt caracteristice remediului. i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. Vor s ob in rezultate bune la coal . Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic . Durere. indisciplinat. Calcarea phosphorica poat ameliora i. Indicat în denti ia întârziat i probleme legate de denti ie. instabil psihic i fizic. Dac apare o problem . încrederea în sine sufer . Pe lâng triste ea resim it . boli ale oaselor. a problemelor de osificare. tremur turi ale mâinilor. e important pentru imaginea de sine. emanciat. casante. Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. vindeca. dezordonat în munc . vomit mâncare nedigerat . cu greu leag noi prietenii. are indigestie. cu sarcina. cu abdomen retras. pe tele i sarea nu le priesc.i pe aceast baz propria încredere în sine. Studiaz de bun voie. Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . C aceast pierdere se datoreaz unui deces. nu e gândire ».) Scrofuloz . durere în member. devin fragile. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Langoare asociat cu diareea. Copii anemici cu temperament plâng cios. Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în rela iile cu ceilal i încât întâmpin mari dificult i în a accepta pierderea unui partener sau prieten. chiar i a dezvolt rii mentale. ensent n eux. Este valabil i pentru problemele de denti ie. În cazul cre terii prea lente sau prea rapide. hiperlax. flasci. angoasa de examen. flatus fetid. C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. Secre ii albuminoase. anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. sare. cloroz i ftizie. a durerilor de cre tere. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc în patologia remediului. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi. aggravate de clinostatism. Lips de c ldur vital . înal i. îns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. arsur pe linia suturilor. Paradoxal. . pe te. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii. Germanii spun « nu e fosfor. Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. dac sunt critica i. Mai bine decât s îndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur. Subiec ii sunt palizi. rheumatism. Examenele nu fac pl cere nim nui. scaune verzi mucoase. oasele se înmoaie. dureri dup effort intens. delica i. a doua alegere dup Silicea. furnic turi. foarte posibil. sau unei neîn elegeri. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist . De aici frica de a merge la coal . Ei caut prietenia. Artrit . Afinitate pentru simfize i suturi osoase. colici. în cazul în care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie În cazul refuzului laptelui matern. agravare la schimbarea vremii. Senza ii caracteristice : amor eli. Tremur turi. b uturi îndulcite i reci. Dureri migratoare.multe persoane se lovesc de acest situa ie în cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. Umezeala produce rigidizarea gâtului.

luez.. fluoricum ac. Osteoporoz . Calcarea fluorica . carii dentare Dorin tabac. rahitism. agravare noaptea. fisuri Adenopatii dure (elastice ± lapis albus. Deform ri osoase. Ameliorare la mi care prelungit . phytolacca. uneori. predom la niv lombar. conium Cronic ± aurum. dureri ce iradiaz în coapse i menometroragii Denti ie neregulat . umezeal Repaos Noaptea Ameliorare : C ldur Mi care prelungit Complementare : Acut ± rhus tox. hydrastis. prognatism. Dureri de CR cu epifizit . Anevrisme. proemin ente. Agravare noaptea. merc. cu margini dure. mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale Ø Dureri reumatismale lancinante.126- . vip gels. prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down . moi ± calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sâni (cancerinism) Indura ii testicule . Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat . malforma ii cardiace. Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i. mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. Fracturi spontane. HTA. fisurate. alcohol Dolicocolon.Ø Ø o o o o o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Team boln vicioas de ruin . umezeal i frig. cu agravare la începutul mi c rii (rhus tox) Ø Ø Ø Osteofite voluminoase. Cicatrici cheloide fisurate Modalit i : · o o o · o o Agravare Frig. Varice indurate Ulcere varicoase caloase. constipa ie.

teribilism.127- . ulcere varicoase. durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame. tumori fibroide ± chiste palpebrale. fantasme lascive. sulph Calcarea sulphurica . chiar i torace. indura ii gg. fistule. moarte Fizic : asimetrie i dismorfism. zmucite. carii. hidrocel. Mi c ri imprecise. Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice). Perversiuni Extermit i : nodozit i artritice proeminente. de unde i complexele ce apar. ± gânduri. sacadate Din ii : asimetrici. bolt palatin ogival Vergeturi. nimfomanie. caria i.Fizic i psihic marcat de dizarmonie . delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar Indiferen fa de familie. exostoze. Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism. glande. hemangioame alterare profund esuturi cataract . sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e în urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie. lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc. cu osteofite. hipertrofii. în l ime. oareci Generalit i : c lduro i. calus hipertrofic tendin de deformare ± artroze deformante. Partea sexual ± investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : însp imânt toare. Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas . G t rigid. fracturi patologice. sinoviale ± pumn) tropism limfatic limfosarcoame. ant-c. Mitomanie. fabula ii). satiriazis. keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori. frecvent bufeuri cu palpita ii alternând cu frisoane Tumori. cutanate. rhus-t. mari. inflama ii testiculare. varicocel / chiste ovariene. valvulopatii. noduli Exostoze Cap : din ii se f râmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure.

la cel mai mic ef ort Veruci dure. Dermatologic: acnee. Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme. furunculoze. dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . mucoasele. la baie. de unde i partea comun de simptomatologie. sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor . Schüssler de tesut conjunctiv. mastoidit . greoaie Înf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee. psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente. inflamate. crup recurent General ± senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur . frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern. ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese. Constitu ie robust . efort fizic fa de care are aversiune (transpir . umezeal . flegmoane) cu puroi gros. Fistula Mental : gelozie.Calc-s. prurit. în special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb. frecvent sanguinolent. adul i i copii Personalit i puternice. se înc lze te). Tumori cistice.128- . cu grunji. dureroase ! laringit striduloas . Afecteaz glandele. furuncule. transpira iii ale picioaelor. cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur. herpes. Gyps. oasele i pieleaAbcese recurente. foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. putrid. camer cald . Remediul Dr.

Pacientul este mai degrab obez. lac-c Calcarea Silicata Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee. Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese. mai r u iarna . Sil. Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . inainte de criza epileptic . tumori chistice piele fisurat . foarte friguros i anxios Mental : fric de p s ri (calc-s. Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii. constipa i. edeme extremit i. colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile. Anxietate s n tate . Sulph Calcarea Arsenica Il lu m în considerare când pacientul prezint simptome de Calc i de Ars.Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi. periorbital etc) Dd : calc. Vertigo precedând criza epileptic Cap : (Kent) ± durerea se duce în partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. având i un keynote de calc ars.129- . Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca. Pacienti friguro i. viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar . Keynote ± vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) . ign). la sp lat DD : Hep. ars. necoapte sau acre. kali-ar. chiar luni) un puroi g lbui hidradenit . Med. s pt mâni. lac-c). Colit . Ulcer gastric.

inflama ie i hipersensibilita te . temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ei sunt foarte expresivi. realist f r c oncesiuni. Sicozicul est pesimist. de tipul crampelor sau colicilor . b nuitor. dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici. acute. dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie.tiin ifice.130- . Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat . dar nesatisf cut i dore te s . erotic. fibroze i supura ii .i schimbe locul. vorb re i. cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. penetrante. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. în cadrul observa iei. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic.========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE Etiologia unei boli. schimb tor. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie. granula ie. pielea nes n toas eliminatorii. obraji scobi i i ochi str lucitori. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. intense. Durerile: Psora resimte ca dureri: mânc rimi. o structur osoas asimetric . cosmopolit. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo. Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine. filozofice. au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie. politice. optimist. partenerii. la reten ie de ap . Sicoza: infiltra ie. în ep turi lancinante. de un factor etiologic specific. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic. spasmodice. . Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale. secret. etc. gâdileli i arsuri . Ei au tendin de a se culpabiliza. demen sau suicid. septic. Sifilisul . indura ie. extrovertit. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . slujba. din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. un torace strâmt. religioase. se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali. i excrescen e . Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. perforante . Sicoza are dureri bru te. gelos. Noi trebuie s cont m în mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. degenerescen Atât cât permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat. miasmele i constitu ia fizic a subiectului. monden. senza ii de repta ii furnic toare. Sicoza duce la formarea de oase grele. Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi. Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice.

sângerânde. fie al dezhidrat rii. astenie fizic dispropor ional fa de eforturi . delicat . cea mai mic plag infectându -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . irita ia mucoaselor. cu preferin pentru sfera ORL i genital . Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente. Pielea la Luez prezint pete ro ii închise. re inere. ca o intoleran interiorizat . galbene. nedefinite i acute. iritante. pasivitate fizic cumva un e ec celular. caracter. SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . groaznice i în special agravate noaptea. neted . un e ec al individului. Ø Pielea: Pielea la Psora est uscat . fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu. nici hipertensiune. pete. În concluzie. Pseudo Psora are scurgeri purulente. de unde inclina ie spre pesimism. chiar opuse. aspr . Sunt de re inut totu i câteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii. Semnele sunt variabile. patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin . dificultate de adaptare la diferite imprejur ri. cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme. Este . ca reactivitate general : nici hipertermie.uneori f r explica ie . de unde existen a constant a tulbur rilor urinare. Pielea la Pseudo Psora este diafan . explicând e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie .Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde. imediat. ca de infec ie. Sicoza are scurgeri apoase. daca nu se supra-adaog un element luezinic . sau culoare ar mie. i e ec pe plan psihic. pruriginoase . al medicinii i al societ ii. incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere. cu miros de mucegai . nici hipernervozitate . umoral. tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi. puncte de frumuse e. dar tot f r a reflecta asupra riscurilor. se lezeaz secre ii purulente.131- . Luezinicul spune da. ezitare sau evitare (fug ) . sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat. dup ce a ezitat. uneori insolubile. foarte puternice. potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz . Pielea la Sicoz este acoperit de veruci. i sângereaz cu u urin . excrescen e. fetide. verzui sau murdar închis cu miros acru. de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. lips de curaj în decizii. producând multe Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare. neîngrijit .intestinale i genitale . de pe te .

132- . ingreunarea picioarelor. cum ar fi polipii nazali. În general. mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat. atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea . Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice : Exist 2 tendin e : .) . ca un fel de vâscozitate reac ional .) i Rauwolfia (cefalei. bulimie. etc. sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei. apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri . Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie). cu posibile tumori moi. cancerul. pronosticul acestora fiind cu atât mai pu in grav cu cât apar mai târziu . calciu. senza ie de c ldur . palpita ii. Din p cate. etc. extracte glandulare. vitamine. Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum. sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya. întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice. evolu ia trenant . .un Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale. care e deja lent i moale. ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz . o stare care duce la supraînc rcare de aporturi : fortifiante. ame eli i gre uri. sedentaris m i inactivitate. c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i.In general îns i în mod special la tipul Sulfur. manifest rile sunt din ce în ce mai pu in febrile . în competi ie cu cele de reten ie ale sicozei. adenomul de prostat . ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei. Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri. finalul incert . elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale . altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin. crevase.Calcarea carbonica . Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic. i de i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase . aceast oboseal ia aspect de îmb trânire prematur depresie. bine trata i cu Teucrium i Lap is albus. etc. pu in influen abile de regimurile restrictive . boala las îns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mâni intregi. ame eli.cu depuneri in special la olduri i bazin. debutul este progresiv.Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific.

133- . care duc rapid la pr bu iri decompensatorii. care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. Remediu indicat în boli deg enerative ale sistemului . acesta este terenul cel mai amenin at de cancer. mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie. rinite. ver uci durero i i sângerânzi). infec ii intestinale : intoxica ii alimentare. cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual . De asemenea. fapt anormal la constitu ia tipic luezinic . În cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica à Causticum. grefate pe zonele sale preferen iale. Ar fi prea simplu. evoluând foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin . Adenopatii moale ci dure. Haloperidol : mare remediu al imb trânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constitu iile. Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare. frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum). extremit i reci. De fapt. Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite. uveite. apoi Silicea sau Phosphorus. dureri osoase.). dup cump na diatezic . perturbarea formulei sanghine. endometrioz . balon ri. cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil . rigiditate muscular . copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic. c). astm. infec ii genitale : metrite. salmoneloze. bron ite. Gesturi i mimic fixe. pete ro ii. Este un fel de Causticum mai grav. pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. alter ri ale venelor. etc. Selenium. hepatit viral . dezorientare în timp i spa iu. Manganum. pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . capilarelor i limfaticelor. In plus dispepsie cu usc ciunea gurii. nevoie de sare. În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneaz anturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina. Asterias Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens. altera ia psihismului spre depresie. hipotensiune. În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. Phytolacca. infec ii cu colibacili sau proteus. de tipul Conium.b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum à Silicea. impresie c tr ie te în alt univers. Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial. mioclonii. hipotermie. reumatism articular acut sau decompens ri accelerate în interiorul acestei constitu ii. sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea. salpingite. adic : infec ii urinare: cistite. atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice.

au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. Med este inima sicozei. Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. afec iuni sanghine (purpur . Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv.Alzheimer). nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. impulsurile. amplificindu-se. Parkinsonism. dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav. Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse. retractarea personalitatii.nervos (scleroza în pl ci. temperamentul. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. I. De regula. precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol. tulbur ri cortico-hipofizare. agranulocitoz ). Vaccinarile obligatorii. atul timid si rezervat ± ambii necesitind Med). timiditate. din ce in ce mai numeroase. BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan). Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie. zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta. impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : . ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. mentalul abunda de simptome (266 in Kent). Oricum. Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat. pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate). trombopenie. Apropiat de Agaricus. dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie. dar poate sa-l bata cu cruzime. s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital. Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. sexualitatea). Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. etc).134- . Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti. Totul este d us la extrem (eliminarile fizice. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´ generatiei urmatoare. Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari.

se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv.. nici sellfrespect singuratic. deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara. multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele . alcool. compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat. necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot). orice : droguri.. eventual maninca numai fructe droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit. 2) INTROVERSIE EXTREMA timid. sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) . abuziv. hiperactivitate : mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) ÄTrebuie sa fac asta. rusinos nu are incredere in sine.foarte sociabil..) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent. in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) . tutun. uituc) descurajat. si asta. ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic)..135- . 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) . vrea sa experimenteze totul.

lapsusuri . loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint. stafie. piscina) . violent (copii care isi lovesc parintii) bataus. il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale. Nota dominanta a sicoticului : ÄTrebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti´. Puls) o prezenta nevazuta (monstru. CONFUZIE dificultate de concentrare : dislexie uita cuvinte. pierde sirul conversatiei. Cann-i) : se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. CRUZIME si TICALOSIE salbatic. Arg -n. prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la Ämasca´). apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun. dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum. Äceva´) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin.136- . o privire.. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc. se lupta. oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii.- lucreaza excelent o perioada. Rho.

CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat. broaste.- de animale gelatinoase (meduze. cu hipoacuzie (la copii) .137- . Tub) URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize. etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala) ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : Ävino´! ca totul este ireal (ca intr-un vis) SOMN II. adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t. matreata Äoameni de noapte´: se retrag greu la culcare.

ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate. Samb) prurit intens al virfului nasului (interior) piele palida. obstructie. TORACE . Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin. polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc. ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima : sprincene subtiri. rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale. mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie. ca desenate barba.138- .afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala. Thuya) 8. frig si curent .NAS FATA - mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa). amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust. Mang. Nux-v.

RECT . caimac. ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare : grasime (carne grasa.139- .probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen. stridii. Psor) gastrita. la mare afectiuni cardiace : la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9. mazare sete bauturi reci. melci) vinete. STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc. fasole.eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub) scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) . fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare mincare gelatinoasa (albus nefiert. gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10. condimentata) sare si dulciuri acru.

cistita cronica recidivanta 12. satiriazis) . stricturi . acide. plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13. singe inchis la culoare cu c heaguri. epididimita. pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le Ätroz ni´ . excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive. anexita scurgeri galbene.herpes. chiar iarna) talpi sensibile.enurezis (urina foarte colorata. sterilitate . dureroase (nu poate merge pe teren accidentat.scaune aderente. calciie sensibile.140- . merge cu picioarele goale pe ciment.impuls sexual foarte puternic (nimfomanie. bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea.impotenta.picioare · · · · agitate (le misca incontinuu. prostatita vaginita. argiloase (ALUM) 11.perversiuni sexuale . veruci .inflamatii · · · · · · · · orhita.gonoree . uretrita. GENITAL . metrita. condiloame. miros amoniacal) . URINAR . pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete.uretrite (inclusiv nespecifice) cronice. EXTREMITATI .

chisturi sebacee. veruci. nas) dar se descopera.· · · - artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. negi. lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini. iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi. tumori. veruci. frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) . PIELEA multe excrescente : alunite. excrescente de orice fel MODALITATI · · · · lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala.141- . · · · · - GENERALITATI · · · calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive.

142- . nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere. agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des. ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn. pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice TABLOURI CLINICE SUGAR · · · · · · · · · · · · · · eritem fesier exema.· · · · · · · · zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen. scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare) COPIL · · poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) .

fratii. recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite. fara incredere in sine. droguri. in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata ± Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori. veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite. competitie.· · · · · · · · · · - toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii. imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie. colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus. imagine). dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control. in special la fete comportament introvertit.143- . exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente. etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM. tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi. Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult. care mai poate prezenta : . ADOLESCENTI razvratiti. blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm. fimozite) conjunctivite. masturbare.

sterilitate veruci. dulci.- patologie urogenitala tenace. rezistenta la tratament impotenta. dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma) Sulphur : egotism. calciielor rinofaringite. vitalitate. tumori reumatism deformant nevralgii (faciala. daca a facut un anumit lucru. unde si-a lasat lucrurile. noduli. plex solar. Sulphur. condiloame. dorinta de alimente grase. Nat-s. sciatica stinga) probleme ale talpilor. dezordine. distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism. polipoza nazala slabiciunea memoriei (uita nume proprii. sinuzite cronice. acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat Nux-v : Lach : pasional. Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv.144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate . Cann-i. hipersexual . frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya. chisturi. gelos.

: The Homoeopathic treatment of Children. masturbare). Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor. timpul trece prea incet Camph. hipersexualitate (dorinta exagerata. BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu. mincinos. N. Nux-v. polipi. Sec : piele rece. condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare Alumina. Arg-n. inselator.D. dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). ========================================== .145- . veruci. Cann-i : Äca in vis´. comportament sexual extrem. se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor Lyc. perversiuni.Nat-s : - ameliorat de orice eliminare (scurgere) negi.

146- ¦ vaccinarea ( r. T. Poate ajunge pân la 15 -20m. enurezisului. fiind folosit în combina ie cu Echinacea purpurea. grd. -gonoree în AHC. Med. . Jacques Cartier . cistitei. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan în estul Americii de Nord. Cedru alb/ galben. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii. 4: THUJ. i conuri de 1 cm. amenoreei. agita ie psihomotorie. Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale. convulsii . Intoxica ia provoac v rs turi. diaree. reumatismului..antigonoreic al plantei observând apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tân r care mestecase câteva frunze de Thuja. digestiv. care a înv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez. verzi. ac iunea sa iritant provocând hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial . sifilisul) ( Thuj. în form de solzi. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. aplatizate. ganglioni limfatici. are o form piramidal . psoriazisului. Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral . convulsii..) => diaree. cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan. cu frunze mici. Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS. în regiuni ml tinoase. tumori. astm bron ic. condiloame. 16 i cultivat în scopuri ornamentale.fam.gonoree în APP). paralizie. except. SIL.THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide. lateralitate stâng . cap-occiput. SULPH. verucilor etc.) Conifere . Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente. insuficien hepato -renal .proasp t recoltate.M se ob ine din vârfurile tinere ale ramurilor. aritmii. cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic . Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere . supresia manifest rilor sicozei ± veruci. frunze i flori . Thuya canadian etc.. THUJA Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional. antihelmintice i abortive. A fost adus în Europa în sec.

periodic: 3 a. corectitudine. MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar . Sunt pacien i dificili. decubit dorsal sau cu coapsele flectate. pozi ie: în decubit pe partea afectat . inflexibili. UMEDA. Depresie provocat de sentimentul izol rii. . de senza ia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi. evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere). fazele lunii ( ).: ameliorare general când este r cit . cu idei fixe. Ameliorat: c ldur . sunt rezerva i. mi care.GENERALS . cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. fanatici.147- . general symptoms Thuj). mic iune. Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi.CORYZA .GENERALITATI: Agravat: VREME RECE .m/p. lateralitate stâng .amel. de inadecvare. iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societ ii în care tr iesc ± de moralitate. sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare.m. Nu comunic u or (cu excep ia cazului în care masca presupune s fie foarte sociabili). c ldura patului. deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false. menstrua ie. eliminarea secre iilor . Alimentar: agravat de : ceap gr simi aversiune pentru : ceap usturoi dorin pentru : ceap ± crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi. religiozitate. contact sexual. (ex. manipulativi i în el tori. secreto i.

MIND .delicate. she is. fragili : MIND . dup abuzul de ceai (Selen.coming in pieces. ofensive cu miros putrid. secre ii nazale posterioare.DELUSIONS . body is MIND . aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal .).DELUSIONS . flatulen . friabil. carii dentare lâng gingie. veruci sau tumori pe fa .DELUSIONS .brittle. hipersecre ie de sebum.DELUSIONS . secre ii purulente.glass .DELUSIONS .DELUSIONS .beside him. Ign). GASTROINTESTINAL (preferin e.abdomen.lighter than air.she is made of MIND . cu aspect uleios al fe ei.Idei fixe sau iluzii : · c sunt sensibili.body .people .soul.animals .separated .body . people are MIND .body .pieces . otit cronic . is MIND . îi cad sprâncenele în ½ extern .148- .DELUSIONS .DELUSIONS .DELUSIONS .DELUSIONS .DELUSIONS . . someone is · c au un animal în abdomen .emaciation. senza ia c se mi c un animal în abdomen.body .body .continuity of body would be dissolved MIND .body . is · c au sl bit.DELUSIONS .DELUSIONS .immaterial.people . durere ca de cui înfipt în cap (COFF.body . sinuzit cronic .body is MIND . body is separated from · c se afl o persoan str in lâng ei sau în spatele lor ( Med) MIND . corpul î i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND .thin . is MIND . sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal .. greu de piept nat .DELUSIONS . of MIND . are in MIND .pregnant.behind him. coriz în timpul defeca iei (sep ). body is in danger of MIND . p r uscat.

i rece. fisuri între degetele de la picioare. de praz. . hirsutism. deformate. EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree. erup ii în zonele acoperite. transpira ie abundent . constipa ie cu dureri rectale violente. puls. leucoree abundent groas . Thuj. mor i. verzuie. vise: de c dere. prostatit . (Lach.. adenom de prostat . încarnate. urât mirositoare a picioarelor. PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate. cu scaun exploziv. cronic .149- .m. hipersecre ie de sebum. dureri premenstruale ovariene pe p. condiloame perianale. se treze te la 3 a. probleme unghiale ± casante. UROGENITAL uretrit . de usturoi. transpira ie uleioas .chist ovarian -stâng..- diaree: dup vaccinare. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet .. dup micul dejun (NAT-S). Masca. de ars. NUCLEUL (Vermeulen): 1. erup ii. de miere. pe t lpi. secre ie uretral cronic purulent . galben -verzuie. transpir în zonele neacoperite (Bell. de vreme umed polipi corzi vocale.) transpira ie cu miros dulceag. condiloame genitale. jet urinar bifurcat. dup vaccinare. stg.). ag. SOMN pe partea stâng . RESPIRATOR astm bron ic ag. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare. insomnie. rânced. fibroame sau polipi uterini. veruci plantare.

nevoia de a performa in conditii adverse .sensibili la muzic .. Vithoulkas G. vesela. 6. tumori etc. bijuterii. Vermeulen F. ag.2. The Substance of Homoeopathy.. de aici anxietatea de anticipatie. Secre ii galben-verzui / verzi. Sankaran R. Nat-s. Studies of Homoeopathic Remedies. Essence of Materia Medica. circuite electrice.. Veruci.Vremea rece i umed agraveaz . Probleme unghiale.. . Merc-s. Complementare Ars. secr. 3. probleme unghiale etc. de vaccinare.. carii dentare care apar foarte devreme etc.Sulph Compara ii Lyc ± sl biciune interioar . constipa ie cu scaun dificil.. Nat-m. Nit-ac etc Bibliografie: Boericke W. Nit-ac. friguros. Puls.150- . 4. germicide.R.. RADAR 8 ========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. oglinzi. Ceap (dorin .. sa o apere de orice atac. Sabin. provocarea de a fi creativ . nazal posterioar etc Med. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. Nat-m . rezerva i. condiloame i fibroame. Are mare conductibilitate electrica si termica. agg.M. Morrison R.. conductori electronici. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii.. Sil.închi i. 5..pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant.. Piele uleioas . antiseptice. proiecteaz o imagine compensatorie de putere. Gibson D. s rat. dorin pentru usturoi. Aplicatii : fotografie. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire.. The Soul of Remedies. Synoptic Materia Medica.. Sankaran R. de ceap .. rezerva i.. condiloame. care se retrage. . ag de gr simi. Nat-s. transpira ie abundent . Sil ±lips de încredere în sine. Med. Desktop Guide of Materia Medica.abilitatea de a se ocupa de ceva nou. aversiune sau agraveaz ). urât mirositoare a picioarelor etc. Staph ± se subapreciaz .

in vehicol. TDS cu polutii. raguseala oratorilor. aparare. contractura. incurajat. vertij . piele palida. predicator. ACTIUNE . epilepsie. Ameliorare : la miscare. BIOTIP : slab. tendinta la ulceratii. anxietate de anticipatie. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. dezvelindu -se. talentele. cafea. de aici anxietate si furie. dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura. abia mai vorbeste. se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. presiune. asigurare.Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. de catre preajma mai tarziu. responsabilitate. invelit. tristi nelinistiti. se apara prin intelect. noaptea. se exprima ca orator.cartilagii. confuzie. Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´. exostoze craniene. articulatii .anxietate pentru sanatate. performanta. nou. etc si se apara prin ea. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund.grabit in mers si vorbit . rezervat in atitudine . vascoase. prolaps uterin. convulsii.151- . schimb. incredere. tulburari de memorie. creativ. oase. pret.sistemul nervos ± contracturi. totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire SIMPTOME PSIHICE . priceperea. usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit. senzatie de socuri electrice. cantaretilor secretii mucoase gri. ten pamantiu. neliniste psiho -motorie . impotenta . culcat pe spate. multime . mentine controlul.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. Copil a fost fortat de parinti sa performeze.mucoase ± laringe si faringe mai ales . criticat. Trebuie sa straluceasca in societate. carii osoase . ii slabeste puterea mintii si cea fizica. injunghiat in spate. ajutat din spate. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare.dureri sfasietoare.frica de inaltime. cantaret. parestezii. ca o rana. cu ochii adanciti. paralizii. fetida. la pranz. Se simte silit sa performeze.muschi ± crampe in extremitati. ii cade vocea. recunoastere. cancer uterin. locuri inguste. la soare. dureri in cartilajele costale. ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros. puterea creierului sau.genital ± barbat :orhita dreapta . MODALITATI Agravare : contact. stand aplecat. cancer. scriitor. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . suport moral. leucoree iritanta. Se simte slab in interior. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. cautator de greseli.femeie : anexita stanga.

depresie taciturna sau excesiva veselie . la pranz . Palladium ± ovar drept.prolaps uterin. cancer uterin RELATII Zincum ± prurit ocular.. saliva vascoasa.ingrosarea cartilagiilor.secretii mucoase gri. secretii nazale fluente sau purulente gri . cedeaza brusc . fara caldura vitala. raguseala. ametit. inflamatii ale cartilagiilor . laringite. contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite. strictura canalului lacrimal .slabiciune.cefalalgie stanga instalata treptat. tahicardie.agravare ziua. anexita stanga .senzatie de cap gol. exostoze.scaun moale. convulsii. gri. carii osoase. confuz . emaciere. exostoze.inflamatia laringelui.agravare la soare SIMPTOME LOCALE . tuse. TDS. faringite.mictiuni frecvente. borborigme . vascoase . ulcer. diabet zaharat. impotenta sexuala . epilepsie. agravare la efort fizic . epilepsie . prolaps. secretii vasc oase. varsaturi acre. reumatism articular.deficit de memorie SIMPTOME GENERALE . enurezis nocturn. articulatii ³isterice´.constrictii externe.gastralgii arzatoare.agravat culcat pe spate .prurit ocular. cantitati mari -TDS : polutii.coriza cu stranut. carii osoase. greata.uscaciunea gurii.furie deliranta dupa criza de epilepsie . usor expulzate . senzatia de oprire a inimii . Stannum ± tuse razand . blefarite.crampe. excoriatii .palpitatii.dureri osoase.152- . mai des . dureri articulare .

cancer of. convulsions 2.side. lost 3 Stomach . epileptic 3.memory.prostration 3.. exostosis 2. frequent 3 Male genitalia/sex . loquacity 2.pain 2. Puls. Sepia POSOLOGIE ± 6 X ± CM REPERTORIU Mind ± anxiety 2. hoarseness 3. joints 3 . uterus 2. right 3.Urmeaza bine dupa Alumina. voice. lack of vital heat 2.taciturn 2. left 2 . exposure to the 2 . lids 3.lying agg 2.periodicity 3 Head ± pain 3. cervix 1 Chest ± palpitation of heart 2 . 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . ulcers. trembling 2 . back on 2.cartilages affection of 3. noon agg. burning 2 Bladder ± urging to urinate 3. Platina. 3 . inflammation 2. 3.inflammation 2. infants 2 ³ . cartilages 3 . gray 2 .numbness 2 . in bed 2 . children. empty 2 Eye . discharge with 3 Throat ± choking 3. uterus. mental exertion agg.itching 2.mucous secretions increased 2.cold agg 2 . interrupted 3. inflammation 2 Larynx . e urmat bine de Calc.emaciation 2. hurry 1 .pollutions 2 Female genitalia/sex ± prolapsus 3. inflammation. weakness 2 . exertion physical agg 2. twitching 2. health about 2 ³ ³ ³ ³ ..153- .sun.restlessness 2.caries bone of 2. pain bones of 2. weakness 3 .stricture of lachrymal duct 2 Nose ± coryza 2. ideas abundant 1 Generals ± daytime morning agg.constriction external 2.

Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen.T. avioane. psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot.BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J.) si fizic cu anxietate. MODALITATI Agravare : la cald. in criza. inaltimi. febrilitate. co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n. apar frici. tuse. SIMPTOME PSIHICE . la furie cefalee.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau . uscat. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare . hipertiroidian si hiposuprarenalian. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime. la menstra. culcat pe partea dreapta. colturi de strada. trebuie sa vada iesirea tot timpul.sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . tunele. pareze mai ales ale membrelor inferioare . altfel va fi renegat si dispretuit. sicoza. iluzii.agitatie anxioasa. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire.154- . Jain Publishers New Delhi Kent J. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc.depresie anxioasa. dulciuri. la presiune forte. poduri.degenerescente parenhimatoase : ficat. orice loc cu iesi rea blocata. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint ± NO3Ag. psora. obsesiile. sta langa usa. Trituratie si solutie. deprimat agitat. miasme multiple ± luetism. ridat. Lateralitate stanga. rinichi BIOTIP : slab. alimente reci. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia. spatii inguste. Murphy. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios. Ameliorare : la aer curat ± ii place sa-i sufle vantul in fata. ajunge la intalniri mai inainte. anxios iritabil. Trebuie sa lupte singur. pe care le doreste.oase si cartilagii : necroze . digestive. actioneaza impulsiv ca sa scape. slabiciune . A Dictionary of practical Materia Medica B.mucoase : respiratorii. durere de piept.H. slabiciune iritabila.m. ganduri tulburi. noaptea. halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . ACTIUNE . nimeni nu -l ajuta. fobiile. tulburari de coordonare motorie. idei si actiuni fixe. la baie rece. grabit si nerabdator. nu poate astepta.

fotofobie intensa. diaree emotiva sau dupa masa . de spatii inguste.limba cu papile proeminente.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare .durere epigastrica rozatoare.diaree verde. pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit.tendinta la hemoragii . vrea sa termine lucrul inainte de a incepe .doreste aer rece.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda.irational in concluzii si actiuni .timpul trece prea incet.raguseala cronica a cantaretilor. cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE .frica de multime. gaze zgomotoase si fetide la scaun .eructatii zgomotoase imediat dupa masa .impuls de a se arunca de la inaltime . epilepsie la frica. agravata dimineata obligand la tuse .in situatii nespecifice) . varsaturi .vertij la vederea unor cladiri inalte agr.impuls nestapanit de a merge repede . senzatie de infundare urechea stanga. varf rosu si dureros . < la cald .senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . surditate . regurgitari de alimente nedigerate.conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta. cu aspect de spanac tocat. frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac.flatulenta marcata.deficit de memorie.de inchiderea ochilor. este grabit. de alimente si bauturi reci . frica de inaltime. la menstra .slabiciune generala.agravat noaptea .155- . ameliorata la aer rece si legat strans la cap .agravat la cald . treziri anxioase bruste . spumoasa.vise anxioase. hipoacuzie.dorinta de dulciuri care-l agraveaza. de poduri.agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE . greata. confuzie mintala . oratorilor. baie rece ..acufene. fizica si psihica .constipatie cu scaune uscate .

tulburare depresiv-anxioasa. sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . when 2 . eroziune de col uterin. narrow places. Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ± ailments from anticipation 3 ³ . coit dureros .undertakes nothing. place cannot pass.anxiety 3 time is set. gastrita hiperacida. conjunctivita granuloasa. of 1 . astm nervos . 3 . ameliorate plimbandu -se la aer rece .alb.. lest he fail 2 . fobii.ciclu menstrual neregulat. crossing a bridge or place. hurry to arrive for appointed 3 ³ walking while 3 . Ars.hurry time. RELATII Complementar : Lyc.156- .excitement. obsesii. paraplegie..col uterin tumefiat. tremuraturi.fear.delusions. of losing 2 . oftalmie purulenta. la mirosul de tu tun.self-control. leucoree. paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa. sanguinolenta .anexita stanga .³ . laringita cronica a cantaretilor si oratorilor.Ver.alb. la emotie. ulcer cornean. epilepsie. ataxie locomotorie. aerofagie. pareze. ulcerat. certain 2 . ulcer gastro duodenal. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind ± delusions. dizenterie. if a 2 Generals ± night agg.incontinenta de urina zi si noapte . meteorism.leucoree alba. tulburare afectiva bipolara.tuse la notele inalte. hipertiroidism. galbuie. despised he is 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .. Antidot : Natr. mur.impotenta sexuala. flatulenta. delusions. diaree la emotie. fetida. forsaken is 3. uretrite la barbat .palpitatii agravate culcat pe dreapta. uretrite.high places agg 2 . afectiuni medulare.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi. parestezii. anticipating events. in 2 . impotenta sexuala. coree. diaree verde cu flatulenta in entero-colite.

Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. politicos arogant. sa tina discursuri.weakness 3 .food. cefalee la ora 16. durere constrictiva tampla stanga. singuratate.durere constrictiva arzatoare in gat. impresia de gat zgariat. idei fixe. < aplecat. simpatetic. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. continua. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. Are prieteni artisti. moarte. ARGENTUM IODATUM Ag I. sweets. se vrea centrul a tentiei. tresariri. sa arate ce talentat este. crampe. calator. spatii inguste. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. fata si limba foarte rosii . Are relatii profunde. atacuri de sufocare. nu poate articula decat un cuvant odata. fulgere. mandrie ranita. agg. prietenos. astm. scurta. Este sensibili la critici. stool green 3 flatus 3 Chest ± palpitation of heart 3 Extremities ± weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN.convulsions 2 epileptic 3 . sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. .: comunicativ. Iritabil agravat de umilire . crampe dureroase.pain 3 burning 2 Abdomen ± distention 3 Rectum ± diarrhea 2. desire 3. uscata. Mictiuni imperioase.³ ³ ³ ³ ³ . : conservator. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. boala. 3 . intelectuali superiori. tunet e. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. spasm de esofag. tuse spastica. care-l agraveaza. ocrotitor al artelor si ideilor Phos.warm agg.durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte . intuneric.157- .respiratie dificila. pasionate. tuse spastica. Simptome comune ambelor elemente. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: . > de tuse.hemorrhage 2 Head ± pain 2 Stomach ± eructations 3 nausea 3 vomiting 3 ³ . adenopatii ganglionare. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. 3 . Frica de inaltime.

Pe masura ce patologia avanseaza. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. pentru emotiile lor fragile. Ameliorat de cafea.Doreste dulciuri. inghetata. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata. in acest scop. Initial. nimic nu ii mai intereseaza. dar nu sunt in stare sa o ofere. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. R. bauturi reci. se joaca cu cuvintele. fiind prea seriosi si muncitori. sentimentele negative sunt tinute sub control. capabili. fructe. ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei. a caror afectiune o dorea. . Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. ei fiind cu adevarat valorosi. De obicei. Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional. condimente. de anihilare si moarte. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. Pentru homeopat. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. Nu mai au nici o bucurie . agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. devin tot mai autocritici. Accepta cu usurinta afectiunea altora. ambitiosi la scoala. peste. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. de aceea. desi au intelectul foarte puternic. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. fiind reprimate.158- . din etape premergatoare. Existenta lor este prea sobra. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. Cu timpul. somnambulism. sare Aversiune pentru grasimi. carne. Dar. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. isi vor face tot mai multe reprosuri. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. adesea primii din clasa. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. inteligenti. Ameliorat vorbind. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. individul Aurum este insetat de iubire. prea mult aur indeparteaza iubirea. luminoasa a vietii. Dificultate de adormire. ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. Intr-adevar. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. cu accente frecvente de tristete.tablou mental Dupa George Vithoulkas. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. Pe masura ce patologia avanseaza. dar paradoxal. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. Pentru ei.

melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition. remediu antisifilitic ameliorat: . paine. dulciuri. cel foarte moral si religios. Tot acum. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. o adevarata moarte in timpul vietii. in aer liber. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. In cele din urma. In acest caz.noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare ± alcool. desi deprimat. apare ameliorarea generala seara. plin de cruzime.high places 1 . Se roaga si plange ore in sir.heart disease 2 Apecte generale. delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne . boala ia un alt curs.Tot in acest stadiu. pacientul . cu agravarea depresiei seara. friends. spune lucruri foarte dure celor din jur. el poate parea insensibil. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. pot s a se arunce de la etaj. himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel. mania for work 3 Delusion. Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection. preferinte alimentare si modalitati Prof. ceea ce ii mai alina suferinta. neglected his duty. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. In aceasta noua etapa. Uneori. dar dupa apusul soarelui. se remarca si inversul acestei situatii. has lost the affection of 2 Delusion. of 2 . Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana. vara agravat: .seara. desi nu injura. mai plini de inc redere. al durerilor osoase si al aterosclerozei. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat.159- . al congestiei si induratiei locale. munca devine supapa lor de siguranta. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. nu se mai gandeste la autodistrugere. Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. he has 3 Fear ± failure. 3 Industrious. Exista si o alta varianta de Aurum. throwing height. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. lapte.

160- . dureri reumatice migratorii psoriazis Comparatii cu alte remedii nat-s. Buc. miros fetid al cavitatii bucale.. fibromatoza uterina Piept ± angina pectorala agravata seara.dureri osoase sfasietoare.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. nux-v. Medicala. Buc. plat. endocardita. ign. pericardita. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi ± hemianopsie ± nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . Tao. merc. ed. palpitatii violente. agravate noaptea Somn geme. testicul ectopic.Ghid practic de remedii homeopatice.dureri de cap atat de intense. Iasi. cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor. psor. striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri. incat se gandeste la sinucidere. Polirom.- sete pentru apa rece Simptome locale reprezentative Cap. dureroase Cavitate bucala si gat ± Carcinom la nivelul limbii sau gatului.ed. necoborat. cancer testicular. Genital . ed.care este simtit si de altii Abdomen ± hernie inghinala la copii Ap. agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala. ca de branza veche. 2001 .obstructie nazala. cu forme severe de sinuzita ± nari ulcerate. la femei. 2005 Bungetzianu Gheorghe. profunde. 1983 Morrison Roger . Extremitati .. Chirila Pavel ± Manual de homeopatie. Bibliografie Dujany Ruggero ± Manual practic de homeopatie. nat-m.

Bromium . CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www.Dr. Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. memoria si acuitatea intelectului introvertit . inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul. Belladonna. Nederlands. clar . M.ro/Curs_06. Desi .Dr. vol. George ± Esenta Materiei medica. care viciaza judecata . (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica . care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic . D. agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . 1995 Vermeulen Frans. Merlijn Publ.. fisuri . London. Galesanu y Luesinum . ulterior s-au descris si alte miasme . 3. Prof. in caz contrar . Moldogrup Iasi. Synoptic Materia medica. ed. numai 3 : -HYPO (defectul. ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral.Phosphorus. 1992. care va genera cu siguranta diferite afectiuni . Homoeopathic Book Publ.htm y Miasma Luetica . Adrian Dumitrescu y Materia Medica . aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare. dinamic si potrivnic. necroze . M. degenerarea ) =LUEZA Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica .in sensul lipsei . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . Arsenicum album. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei . miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare .homeopatia. care sunt . SICOZA si LUEZA . Conium . Pavlovschi y Materia Medica . distructia . lipsa .Vithoulkas.Lachesis. George ± Materi medica viva. eroziuni -la nivel psihic =violenta .Dr. 1997 Vithoulkas.( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva.Dr. Staphysagria.al excesului sau al distructiei . Haarlem.161- .Dr. isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere . Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA . excitatia ) =SICOZA DYS (devierea . acumularea. Hahnemann a descris 3 miasme PSORA.

162- . chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea. neinfluentate de explicatii . degenerescente -malformatii-secretii groase. aplicatii reci ) . distructii . golita de orice realizare sau intelegere -nemilosi . atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc. distrofii . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni ±inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie . depresive . criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta .- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat. corozive . agresiune corporala . dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa . idei fixe .noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. suicidare -displazii. nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila. argumente lipsa de incredere in sine .necroze . putride (tendinta supurativa ) -fisuri. gangrene -aritmii modalitati : Agravare . ulcere. cu ganduri chinuitoare cruzime tintita. distructivi . distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune GENERALITATI -tendinte melancolice . caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna .

anizocorie . hipermetropie ) -deformari .) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii . cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure .163- . persistente . devieri ( strabism . fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului . ulcerate . sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros .La schimbarea pozitiei CAP -par gras . cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator . aglutinat . de nesuportat: unilaterale. exploziv . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie .

piele rugoasa pometi evidenti . flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita . cenusie . ulcerate . keiloskizis ) -saliva groasa . Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree . distructiva . buze groase . negre sau maron cu miros ofensiv . parodontoza FATA -grasoasa . pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med . ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa . convulsii -gingivite supurate . de cupru ) -limba umeda .formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic . amigdalite . fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros .164- . false membrane -amigdalite grave . cleioasa.-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui . se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat . profunda si sparta . pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis . aspra . ulcerat .

ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru .. sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea . uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant . agrav. ofensiv . ulcer varicos -senzatie de greutate sternala . ardezie .rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase . vascoasa . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala .-tuse latratoare scurta . noaptea -abces pulmonar . scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate -aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului . explozive . in filamente -dispnee in pozitia culcat . . HTA grava ) -dilatatia aortei . aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante . cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare . coronarite .) . scleroza . Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer .165- § lucruri indigeste (creta .

moartea fatului in uter . vagin -leucoree coroziva .. supranumerar ) GENITAL F ±tumori ulcerate .rinichi in potcoava . perforata -fisuri anale . gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate .escare .-abcese perianale . fisuri . necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese . coroziv. cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane . ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz . eroziuni de col . invadante -ulceratii . hemoroizi cu scurgeri putride . putrida . sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt. furuncule . carbunculi -necroze . nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent . invadante ale org . coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste .gangrene .166- . fistule -apendicita flegmonoasa . genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii . zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza . Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica . cu urme de puroi . para. ulceratii . rectale .

la caldura . gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii . se indoaie . vara .J. ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) . presiune . ofensive. carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr. datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1.-fisuri adanci pe piele (in sp. evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare .ziua .atingere . transpiratie si amel. depresie -scurgeri putride.H.167- . Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis . invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor . iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS . percutie . grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda . din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva . PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos . arterite . se rup usor -concave ( ca o farfurie ) . Noaptea . palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie.

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sc zut i când remediul corec t ales nu amelioreaz decât par ial, mai ales când exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit în cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor înso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz îi este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional în ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a închis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE ÎN PRIVIN A SÃNÃTÃ II. Ipohondru. DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut într-un mod obsesiv.. FRICÃ DE INFEC II I BOALÃ. NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c înebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plâng cios. Râde sau plânge f r cauz . Pierdere a memoriei dar î i aminte te tot ce s-a întâmplat înainte de a se îmboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT. Agg. între 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually ± disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care încep s plâng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate în timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tâmpl la tâmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil înso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas în a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trânicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea în somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vârf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adânci i lungi în centru, cu ulcera ii arz toare. Gât intern: Afonie înainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri în gât dup b uturi reci. (throat pain drinks cold ± Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mâni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pân la gât (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund în abdomen. Senza ie de c ldur intern în regiunea hipogastric . Durere în regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant fi înso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sâni durero i la atingere i în timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r ± Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat în fund. Piept: Durere i senza ie de presiune încât simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom în centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece în picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni între degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i în timpul furtunilor. i urât mirositoa re, agravat noaptea. Poate

chiar i pemfigus -ul. H. Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note. Remedii similare: Ars. (sau dup miezul nop ii ± pân la 6 a. cu miros nepl cut. La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide.C. Rat. imposibil s . care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c. Merc. Merc.172- .Somn: Insomnie. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur . Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat . Aur. astmul bron ic. brun-ro cate pe tot corpul. Mare nelini te noaptea. Secre iile fetide de la nivelul urechii intr în aceia i cat egorie. genital. Insomnia este per se o indica ie pentru Syph. Clinic i Cazuri: Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nop ii. Lac-c. Sulph). Erizipel care se mut din loc în loc. Allen spune : « Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ». piele). remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. ca i cum din ii i s-ar mi ca. Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme. Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. Se treze te între 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea. Rhus-t. nevralgiile i durerile de cap. nas. ca i cum ar înebuni sau ar paraliza. tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph. . ca i cum i s-ar desprinde vertexul.i in piciorul într-o pozi ie anume.m. Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare.). Remedii complementare: Med. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu. Nit-ac. ceea ce duce la o emaciere extrem . Sulph. î i simte limba ca paralizat . Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Piele: Erup ii ar mii.

plicilor i mâinilor. Robin Murphy. 2. Adolph von Lippe. relatii sau performanta. trasaturile sunt trase. Phatak. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic . miocard.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. foarte intens i ascu it. traumatizat afectiv de orice emotie. Pare bolnav. plante si animale. Dupa Sankaran : Randul 3 : Äimi lipseste identitatea. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. bra elor. sunt mai ales functionale. constituent al celulei cu important rol metabolic. generale sau psihice. Acesta ( ancrul) cre te în primele 2 s pt mâni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pân la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe întreg corpul a unei erup ii în form de pete -petice . Intensitatea era a a de mare încât pacientul î i pierdea irul gândirii i memoria. PHOSPHORUS . sunt separat. fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene . Bibliografie: Boericke. iritabilitatea a disp rut i a început s doarm bine. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. temperament sanguin. c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei. vizibile la tipul sensibil. inalt si subtire. buzelor. s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare. Roger Morrison. Durerea avea un caracter p trunz tor. b rbiei. remediul s-a administrat în continuare i pacientul s-a vindecat. Simptomele experimentale.usor aplecat. entuziasmului si generozitatii firii sale. frun ii i scalpului. Peste 6 s pt mâni a ap rut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pân la baza aripa nasului.173- . dar cine sunt ?´ Coloana 15 : structura erodata. TIPul sensibil este longilin. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). rinichi. oxigenoid . Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat. Frecvent constitutie phosphorica. adânc în creier. toracelui. plaman.Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. in roci. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. 1. Radar key-notes. Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit. El s-a ghidat ( inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. Clarcke. datorita hipersensibilitatii. Coloana 15. pielea palida. combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. tuberculinic. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior. datorate intoxicatiei acute sau cronice. Bibliotecarul avusese sifilis cu câ iva ani mai înainte. Sub remediul administrat în fiecare sear durerea a disp rut în 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. cu torace ingust .

mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare. in toate locurile senzatii arzatoare ± intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa. involuntare. scaune fetide. splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica.Psor. mergand dela cald la frig . alimente sarate si condimente SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa. ficat. dureroasa. iritanta. la nivelul mainilor vertij. regurgitari..seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii. prefera compania. moarte sau neliniste nedefinita sentimental. boala. dar emotiv timid hipersensibil. care se repeta. spasm laringian tuse uscata. epuizanta. erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica .) eructatii. foame noaptea (Lyc. varsaturi facile. senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica. violent.hiperemotiv. agravat culcat pe dreapta. agravata la rece. singuratate. vorbaret.hemoragii frecvente.la frig Ameliorare : . hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace.174- .MODALITATI Agravare : . debilitante raguseala dureroasa seara.in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna.

- dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans. Degenerescente renale : Phos. Mielopatii. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. reci.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. Nefrite hematurice acute : Phos. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. Hepatite cronice. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. Tulburari ale constitutiei phosphorice. 15 CH o doza pe saptamana. locvace ca Lachesis.3 pag. Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. sau la 2-4 saptamani. Inaintea unei operatii : Phos.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic.175- . hemoragii vicariante transpiratii epuizante. Stari cronice : procese de hipertrofie. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. encefalopatii.228 . vezica biliara (colecistite). Infiltrate pulmonare virotice : Phos. ciroze : Phos.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. Hepatite virale acute : Phos. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± activity desires ± gr3 pag.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni.2 Mind ± weary of life ± gr. mielite. pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : . flux redus prelungit. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. rinichii (nefrite). urmari ale exceselor sexuale : Phos. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. sechele AVC : Phos. 1-2 saptamani.9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora. scleroze medulare). vascoase matinale INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. ficatul (ciroze). 15 CH o doza pe saptamana.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. apoi degenerescenta tisulara si celulara. Insuficienta cardiaca dreapta. crestere prea rapida.

A dictionary of practical Materia Medica B. integritat ea pierduta .J.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R. Coloana 15.3 pag.gr.3 pag 1649 Head ± pain in general ± gr 3 pag.&Poirier J. nu se poate increde in altii .thunderstorm agg ± gr.175 Mind .H. Book Service London 1989 Lathoud J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .3 pag 117 Generals ± hemorrhage ± gr.T.sensitive ± gr. se simte singur sa faca fata.1 pag.703 large quantities for ± gr.3 pag. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata. sfaramata.3 morning ± gr 2 noon ± gr. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J.705 Perspiration in general ± gr.A.3 unquenchable ± gr 3 pag.fear thunderstorm of ± gr.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4.& Guillaume M.483 Extremities ± chilblains ± gr 2 pag.3 pag 1623 Generals .1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.3 pag 175 Mind . Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM .Mind ± grief undermining the constitution ± gr 2 pag.235 Stomach ± thirst ± gr.nu are siguranta. se simte singur sau in saracie.176- .3 pag 1614 Generals ± pain burning ± gr.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L.trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile.1713 lightning ± gr.3 pag 1712 Generals ± food salt desire ± gr.125 Mind ± prostration ± gr.2 pag. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate .1 pag.1714 Generals ± weather change of .3 pag 1511 Nose ± epistaxis ± gr.275 occiput ± gr 2 pag 303 Vertigo ± gr 3 pag. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J.3 morning ± gr.

abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. anxios. mucoase. precaut si neincrezator. daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila SIMOTOME GENERALE frilozitate. se misca agil. agitat. oamenii au luat toate lucrurile.alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : . SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie. la 2. de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie. erori dietetice ( vegetale. nimeni nu este de incredere.dupa miezul noptii.4 zile. boli anergizante. inghetata). bauturi calde . iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. cere sa fie misca t in pat. CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece.Arsenicum album : Ä Apararea mea este slaba. Trebuie sa fiu cu grija.3. anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic. mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin. la 6 saptamani. sange MODALITATI Agravare : .cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. tutun).la cald. la 15 zile. daca e mobil. sunt neajutorat. cauze infectioase. cancerinic. frica de moarte. plamani. Sunt hoti in casa care ma fura. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice.´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele.177- . intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald . ordonat si minutios. alcool.

141 Mind . RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus. Anemie. Paralizii.178- . POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate..Indigestii. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium. Tulburare anxioasa. Aortita. Cancer. Boala Addison.D.Gastro-enterite.. Paludism .106 . Coriza.Etc. Veratrum album pentru tulburarile digestive. Pericardita. P soriazis. Eczema cronica.4 pag.fear death of ± gr. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute . Nefrite.109 Mind ± excitement ± gr. pruriginoase agravate la frig.23 Mind ± fastidious ± gr.2 pag 101 Mind ± avarice ± gr 3 pag. Angor pectoris. ameliorate la cald INDICATII CLINICE Boli infectioase. Cistite. Nux vomica. scuamoase.3 pag. Polineuropatii. REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind ± anxiety ± gr. China. Astm . Zona zoster. Febra intermitenta. Endocardita.2 pag. Intoxic atii alimentare. Lupus E. Hepar sulphur. Nevralgii. Scleroza multipla.3 pag 14 Mind ± irritability ± gr. Tbc pulmonar. Rhus tox. Sciatica. Carbo veg.- secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate.

Mind ± restlessness ± gr 3 pag.182 Mind ± delusion, sees thieves at night ± gr 2 pag 84 Mind Ä , that the house and space under the bed are full of thieves ± gr 2 pag 83

Mind ± delusion, conspiracies, against him , there are ± gr 1 pag 57 Mind ± Ä , injury, about to receive, is ± gr 1 pag 70

Mind ± company, desire for, alone while ± gr 3 pag 34 Mind ± fear, alone of being, lest he die ± gr 3 pag 107 Mind ± carefulness ± gr 3 pag 28 Mind ± anguish driving from place to place ± gr 3 pag 12 Generals ± agg. Night midniht after : 1 h. ± gr 3 1-2 ± gr.2 Generals ± cold agg. ± gr 3 pag 1575 cold air agg. ± gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. ± gr.3 pag 1699 Generals ± side right ± gr.3 pag 1680 Generals ± pain burning externally ± gr 3 internally ± gr 3 pag 1649 Generals ± hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye ± swelling lids ± gr 3 pag.411 Stomach ± thrist ± gr 3 pag.703 extreme ± gr 3 small quantities for ± gr 3 pag 704 Respiration ± asthmatic ± gr.3 pag 970 midnight after ± gr 3 pag 971 Skin ± erruptions ± gr.3 pag 1527 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare ± urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± indignation ± gr 3 pag 136 Mind - anger ± gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of ±gr2 pag.42 Mind ± suspicious ± gr.2 pag 213 Mind - sensitiv ± gr 3 pag 195 Mind - irritability ± gr.3 pag 141 Mind ± thoughts persistent ± gr.3 pag 217 Mind ± nymphomania ± gr.2 pag 171 Mind ± jealousy ± gr.2 pag.145 Mind ± taciturn ± gr 3 pag 213 sex excesses after ± gr.3 pag 214 Mind ± thinking aversion to ± gr.3 pag 216 Generals ± injuries operation ailments from ± gr 3 pag 1628 Eye ± inflammation lids ± gr.3 pag.386 Eye ± tumor lids ± gr.2 meibonian glands ± gr 3 nodules in the lids ± gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia ± masturbation disposition to ± gr 3 pag 921 Bladder ± urination frequent ± gr.3 involuntary ±gr.3 pag 844 Skin ± eruptions dry ± gr.2 eczema ± gr.2 pag.1530 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag ± HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile ± contact, frig, zgomot, lumina calor ± rubor ± tumor ± dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

repaus. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). strigate. gandurile nu corespund impresiilor. dolor. obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata Ameliorare : . caldura alungit. pulsatila si arzatoare. apa ± imagine care-l sperie neliniste mare. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. impresiile nu corespund obiectelor din jur´. prostratie brusca cu stupoare. neameliorata de epistaxis.la inceput fara sete.- orice contact cu mediul exterior ± frig. midriaza si fotofobie. liniste camera calda. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta tuse spastica. cauta sa muste. dureroasa. lancinanta. tumefiata.183- . dorinta de a fugi locvacitate mare. transpiratii calde. urmata apoi iar de agitatie. oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta. rosie si lucioasa . rubor. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. zgomot. tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme. sa bata. monstri la picioarele patului. lumina. Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor. cu ochii injectati. agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata. SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. delir agresiv. incoerent. cu frison. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie excitatie violenta. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. contact. secuse musculare. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale. inflamatie congestiva si iritativa ±calor. contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi febra brusca.

colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase. congestii cerebrale. Stramonium. Remediul are actiune scurta. anexite. abundente. insotite de febra si transpiratie. eritem scarlatiniform INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc. Aconitum (inflamatii). urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei. colici. Ferrum phosphoricum.gr 3 pag 194 Mind ± restlessness ± gr 3 pag 182 Mind ± excitment ± gr 3 pag 101 Mind ± delirium ± gr 3 pag 46 Mind ± delusions ±gr 3 pag 51 Generals ± inflammation glands of ± gr3 pag 1626 Generals ± side right ± gr 3 pag 1680 Generals ± pain suddenly ± gr 3 pag 1646 Generals ± inflammation externally ± gr 3 pag 1625 Sleep ± sleeplessness ± gr3 pag 1432 . Laringite. tahicardie mictiuni frecvente. hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin. rosii. Lilium tigrinum (bearing down). iradiata in urechea dreapta abdomen destins. etc In stari acute dilutii joase ± 4-5 CH. dismenoree. sinuzite. sange cald. scarlatina. imperioase. calzi si duri (Bry. cald.sensitive . manifestari violente si disparitie brusca ± abces. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± fear animals of ± gr3 pag 107 Mind . adenite. metrite. cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans. rosu.) reumatism articular acut piele : abcese. trebuie repetat des. Lachesis (delir) Sepi a. in delir dilutie inalta ± 30 CH. sete mare si disfagie durere vie inghitind. angine. reumatism articular acut. rosu. rujeola.- faringe uscat. coriza. REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis. lucios.184- . Hyosciamus. sensibil.

H.&Guillaume M.testicule.racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea . lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.Head ± pain ± gr 3 pag 274 Eye ± discoloration red ± gr 3 pag 379 Female genitalia ± menses bright red ± gr 3 clotted ± gr 3 copious ± gr 3 pag 924 frequent ± gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J.Vienne Synthesis 7 Vannier L. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Randul 4 : securitate si datorie. unele izvoare termale.Este folosit ca sedativ in medicia.T.185- . glande mamare.A.&Poirier J. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. ovare. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare . J.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. A dictionary of practical Materia Medica B. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM . Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. singur in fata pericolelor. tradat.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4. la purificarea apei. Se afla in oceane. marea moarta. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac MODALITATI Agravare : . nu poate cere ajutor. atacat. tradat . tiroida. Coloana 17. ca AgBr in fotografie. Coloana 17 : structura e distrusa. Este singur. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Book Service London 1989 Lathoud J. munca zilnica e siguranta. Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826.

sangeranzi testicul stang umflat. frica de fantome (Ac.la mare in masina sau calarind Lateralitate stanga. Phos. furuncule. gusa. durerosi. abulic anxietate agravata seara . astmul ameliorat la mare. constrictia gatului cu sufocare.186- .. cu pielea fina. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand.Carbo v. ochi albastri. astm . Tuberculine . ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie. indiferent. traheite. nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze.halucinatii in obscuritate. agravata band lapte sau aplecandu-se. cu accese bruste de sufocare. spasm al glotei tuse seaca.. Tanar blond.Ameliorare : . spastica. arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac. tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite. displazie mamara stanga menstre in avans. dur.insuficient hipofizar. hemoroizi proccidenti.c u false membrane. Sulphur iodat. tuberculinic . ameliorat culcat pe partea dreapta coriza persistenta si excorianta cruste in nari. difterie. colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica. profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara. astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita. dureri constrictive ovarul stang. agravata seara inainte de miezul noptii.) SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde. abundente. orhite. laringite. nedureros. acnee.Puls. sanguin. glande salivare Afectiuni digestive : gastrite. ulceratii verzui cu miros putrid INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza. SIMPTOME PSIHICE astenie psihica.. TIP : carbonic. ulcer gastro-duodenal. ten deschis. acnee fata si spate.

Conium. spate. diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata ..gr. somnambulism SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie. Baryta iodata. umeri. tremuraturi. la dentitie. Calc. la luna noua .fl. trebuie sa se miste. Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : . ora 5 a. silabe . Dulcamara.. REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea. in sarcina. cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii. obez. gemete in somn. vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa.1 pag. Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind . MODALITATI Agravare : noaptea. Calc.c. livida. necontenita. piept. agravata noaptea si culcat. nu sta linistit. 106 Mind ± fear alone of being ± gr 1 pag 107 Mind ± fear dark of ± gr 1 pag 108 Mind ± fear ghost of . cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara.inflammation glands of ± gr 2 pag 1626 Generals ± weakness ± gr 3 pag 1701 .. bruxism. balbaie. parestezii SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca. degete terori nocturne ale copiilor. Spongia.spune un cuvant in locul altuia.1 pag 111 Generals . Iodum. Graphites. strigate. Sambucus.pustuloasa.m. Kali sulphuric. pe fata.fear evening ± gr.la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte. Silicea. neliniste in maini. Phosphorus.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate TIP supraponderal. Ipeca. dar nu obligatoriu.187- . epilepsie premenstruala sau la luna noua.Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia.

cucuta sau bucinis. Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate. necazurile. denumire completa. ± gr. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. vorbire dificila. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. denumire populara . cum ar fi mersul dificil. ducand la lipsa de coordonare si paralizie. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . cand remediul se dovedeste extrem de util.Generals ± weather warm wet agg. pierderea brusca de forta in timpul mersului.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae. suprasolicitarea.J. Lachesis . A dictionary of practical Materia Medica B. mers nesigur.T.122 Face ± eruptions acne ± Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J.: -in timp ce posteste. .2 pag 1714 Generals ± air seaside air at the amel ± gr 1 pag 1714 Generals ± side left ± gr 2 pag 1680 Respiration ± asthmatic ± gr 2 pag 970 Respiration ± asthmatic sailors as soon as they go ashore ± gr3 pag 972 Male genitalia ± induration testis left ± gr 2 pag 889 Female genitalia ± induration ovaries left ± gr 2 pag 912 Mind ± gestures hands involuntary motions of the fingers playing with ± Kali bromat ± gr 1 pag. Vienne Synthesis 7 Vannier L.H. traumatismele vertebrale.188- . munca in exces. excesele sexuale. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale. slabiciune care se instaleaza treptat.& Guillaume M. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura.A. un timp al slabiciunii si al lentoarei. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. Modalitati: amel. in relatarea despre executarea lui Socrate. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium. se pastreaza descrierea facuta de Platon. la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.Conium maculatum.Book Service London 1989 Lathoud J.& Poirier J. Substanta produce paralizie ascendenta.Dr. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.

.fotofobie. tristete. idei fixe. Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca. Peferinte alimentare: dorinta de acru. insensibile.: de san. isterie. Simptome fizice caracteristice: Cap: . Paralizie si slabiciune. -de celibat. Simptome generale: Senzatie de slabiciune. -la presiune. mers.-la miscare. Simptome mental-emotionale: Anxietate. Alteori.: dupa divort sau moartea partenerului). -stand aplecat.189- . de consolare. -la ridicarea bratelor( dupa un efort ). cafea.etc ). dar si cu teama de singuratate. fata de paine. surmenate. -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii. -la alcool. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex. eventual si lacrimare. cu aversiune fata de viata sociala. Atitudine: persoane inchise.depresie la persoane timide. -de excesele sexuale.agrav.privind obiecte aflate in miscare. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex. -stand la soare.: . -de intuneric. epuiz ate intelectual (³brain-fag´). Tulburari de memorie. oboseala. sare. Superstitii. -la rasucirea in pat. depresie. Vertij: . agrav. Teama de singuratate. Nu intelege ce a citit. Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. dar si de persoanele straine. avand senzatie de nod in gat. in decubit dorsal si la rasucirea in pat. cu deteriorare intelectuala progresiva. Indiferenta. avers. Tristete agr. lipsite de orice relief.

displazie de col uterin. Diagnostic diferential: Sep. prostatita. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. senilitate. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. Indicatii clinice frcvente: Ataxie. -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit.Gat: . Extremitati: -slabiciune. turning in bed (3). injuries from(2/1) . impotenta. Piept: -cancer de san. -tumori. Chest: -cancer. complementare : Tub. Female genitalia: . from(2) .motion . scleroza multipla. ejaculare prematura.indurations. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor. mammae. (2). uter. Murphy. every (2/1) . vertij. la cererea guvernului german. -parestezii. albicioasa sau sanguinolenta. inainte de menstruatie. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului . cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara.. -pain.. Vertigo: . step . on. from eyes of(2). Proving: efectuat de C. -pain.sadness. Sani durerosi la atingere. closing eyes. ejaculare prematura. Cocc. continence from (3). hipertiroidie.. mammae. cancer. cervicita. depresie. menses before (3) . Morrison. contusion. oboseala progresiva. LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. Urogenital: -impotenta.. disfunctii sexuale. inclusiv maligne de testicul. mammae. Bibliografie:Boericke.190- . Hering.adenopatii cervicale dure. Carb-an. Caust. Phos-Ac. Cateva simptome de repertoar : Mind: . -ataxie. menses during (2). (Grimmer). ovar. amel.Vermeulen. Gusa cu exoftalmie. -swelling mammae. fibrom uterin. -leucoree iritanta. -adenom sau cancer de prostata.

provocandu-i stare de inconstienta. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii. menopauza. -eructatii. mania. Modalitati: Amel. -bauturi reci. menopauza. foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri).191- . Cuvant cheie: suprastimulare. mai ales in zona gatului. spaima. . cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. pacientii se plang de intoleranta la atingere. Agrav. Dupa ce si -a revenit. soarele. ingestia de alcool.gelozia. Sunt agitati. -ingestia de alcool. -dimineata. vesnic in miscare. -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe).: -la aparitia secretiilor. este util in purpura si stari septice. Lach. -caldura camerei. . -menopauza. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient. cu febra ridicata si delir. Cauzalitati: -suprimarea secretiilor.descompune sangele. -presiune puternica. -aplicatii calde. canicula. dezamagirea in dragoste. irascibili. -primavara.homeopat. . are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi. Remediu predominent feminin.: -dupa somn.necazul. vexarea. -aer liber. de unde si tendinta spre hemoragii. -vremea innorata. -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor. -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei.

). suporta greu autoritatea parinteasca. suspiciune ( Hyos. jignitori. Foarte critici.de ex.). suporta greu restrictiile de orice fel.crede ca este urmarita.-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene).urata. sarcastici. mai ales in legatura cu bolile de inima. energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi). frustrare si invidie. Stram. cu un puternic complex de inferioritate..). Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. Se ataseaza de obiecte si de oameni. avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). tristete dimineata agravare mentala dupa somn. nu suporta nici o critica. Gelozie fara nici un motiv. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut.192- . malitioasa. care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. · Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. frica de boli de inima. Pot fi zeflemitori. Sar rapid de la un subiect la altul.dispretuita. pot ajunge paranoici( Hyosciamus. iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale .. gelozie patologica. manie religioasa(Veratrum. sunt foarte anxiosi. Egocentrici. Totul la ei este foarte intens: de ex. la randul lor. frica de serpi. Simptome mental-emotionale: iritabilitate. locvacitate. Ambele tipuri de Lach. Veratrum). frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie. Simptome generale: . sarind rapid de la un subiect la altul. agitatie psihomotorie. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. dar.. daca sunt anxiosi. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. Exista si un tip introvertit de Lach. Extrem de suspiciosi.. Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. Emotii puternice.

-mare agravare dupa somn. de ingestia de lichide mai ales fierbinti. Ext.of all complaints during(3). tulburari de climax. agrav. -purpura. Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie.dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga. sd. changing quickly from one subject to another(3).vin.amel.· - de regula caldurosi. cu senzatia de sufocare. amigdalita. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. cardiopatie ischemica.(3). in decubit lateral stang. dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare. -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri. pot fi frigurosi. -intoleranta fata de atingere.sleep agg. .(2).throat: sensitive. loquacity.premenstrual. insuficienta acr diaca congestiva. as foolish as it is irresistible(2/1). -ulcer varicos. Preferinte alimentare: fructe. Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta. cafea. HTA. psihoza maniaco-depresiva. Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn. furuncule.193- . delirium tremens. Somn: -tresar brusc la adormire. -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. alcoolism. Gat: . stridii. Tegumente: -furuncule de culoare violacee. Fem.slightest touch(3). Throat: Choking. nu suporta gulere stranse. clothing agg.genitalia: menses. agr. -erisipel senil. Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic. -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil). Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre). senzatie de nod in gat.

Nux Vomica . Hepar.Lycopodium . in societate.Dr.instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara. Graph.htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic .relaxarea tesuturilor venoase. R. Antidoturi: Ars.. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree . Silvia Nedelcu Materia medica . D.homeopatia. Nux -v.. a sistemului port si a organelor genitale feminine. Cocc. ierarhia superior-inferior. vant din est.. Rem.diferential: Con. Coff. CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape.. se simte nenorocita.Chappell. -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari. BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica. insuficienta hepatica si genitala. competitia.Boericke. Ph-ac.-lateralitatea stanga.Sepia. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. Ignatia . Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. Secil Omer SEPIA . aversiune pentru familie. Dr. .. spalandu -se. Pavlovschi Materia Medica . inainte de furtuna. disperata.Anthracinum(furuncule).J. mai ales la nivelul ficatului. a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice.Bryonia. ptoze viscerale.Clarke. G.ro/Curs_07.Dr. I. visceroptoze. Se izoleaza. relatia victima -agresor. familiei cefalopodelor. Isi ca uta refugiul in munca. Rhus Toxicodendron . un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor. Cedron. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia.Dr. hiperlaxitate ligamentara. la aer rece. P. moluste. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa . China . Nicoleta Bratcoveanu.Dr. complementare: Crotalus. Lyc. pana la istovire. Bibliografie: W.194- .Dr. poarta culori inchise. Diagn.Dr.. Vise de viol. Adrian Dumitrescu Materia medica .Vithoulkas. Rindasu Materia medica . Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. ACTIUNE . Ileana Rindasu Materia medica . Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. Se simte in capcana si se vrea liber. Bell.Dr.Chelidonium. Dr. Doina Pavlovschi.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . pleoape cazute.Murphy.staza si congestie venoasa pasiva.Dr.

mergand repede. intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE . se simte nenorocita. nemultumita de ceila lti si de ea insasi.gura uscata. dar face planuri pentru viitor´ . buze umflate dimineata. indiferenta pentru prezent.carii dentare cu dureri acute agr. somnolenta ziua . Puls. intre umeri. picioare reci . herpes al buzei inferioare .greata dimineata la sculare ameliorata mancand.limba alba cu afte. se doreste singura. agr. greata la spalatul pe dinti .bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . obosita dimineata.foarte impresionabila. otet. neliniste si frici. Phos. la presiune. cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . distrusa . nu suporta consolarea ± ³nostalgie pentru trecut.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit. China) . Pod. ameliorata seara. pioree . curata la menstre .lacrimare dimineata si seara.Ameliorare : exercitiu fizic.sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului .agravare la abuz de tutun (dispepsie) . hipersensibilitate la zgomot .. orele 18-24. anxietate seara (Caust. ptozate . plange vorbind despre ea. apatica taciturna.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang.transpiratii abundente. intoleranta la lumina stralucitoare .dorinta de lucruri acide. in axile si scrot SIMPTOME LOCALE . la cald. nimic nu o distreaza. neameliorata mancand ..insomnie noaptea.ameliorare la miscare (dans) .senzatie de gol in stomac (Ign. totu -i negru.pleoape superioare grele.aversiune pentru carne .agravare la lapte (diaree) si la mirosuri.herpes al pleoapelor superioare . se vexeaza usor.gust sarat ( Carbo v.acufene. acre. la aer curat .. fara bucurie de viata.) SIMPTOME GENERALE . in chisa in ea.indiferenta la preajma si la ai sai.195- .trista si abatuta. nu suporta contradictia .sensibilitate dureroasa a ochilor seara.senzatie de frig pe alocuri : vertex. nimic nu o intereseaza. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort. muraturi .. mai ales de bucatarie .fatigabilitate iritabila. senzatie de dinti prea lungi.

Lach. ci transformat in senzatie de arsura .urina tulbure.prurit in plicile coatelor(Rhus.c.eczema. obositoare. amel. ameliorata in camera calda . amel. mergand repede. acuta in anus amel. negricioase.tuse seaca. prolaps uterin leucoree galbena. glezne). dupa fiecare mictiune.. dure.varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze.mur. cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis.senzatia de greutate pelvina. ihtioza .incontinenta de urina in prima parte a noptii .). scibale brune dificil de evacuat. Kali carb. Plat.herpes circinat catamenial .). si pe peste tot.tox. spastica. secretie anala quasi continua (Ant..). migrena digestiva.Lil.. hemoroizi.196- . nas. cu depozit rosu. umflate si ulcerate . numai ziua.) . cedeaza la evacuarea scaunului . iritanta. inainte de menstra.pete galbene sau brune pe spate. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului .t. senzatie continua de bol greu in rect (Anac. prolaps rectal . umeri.. cu aspect laptos (Calc. neameliorata de scaun .constipatie cu scaune insuficiente. dupa somn. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. mergand repede .la barbat : secretie uretrala cronica. seara dupa ce s-a culcat (Sang. trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta. constipatie .t. Puls.) .) .senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) .durere brusca.urticarie agravata la aer. dispepsie atona.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun.c. neameliorat de scarpinat. abdomen..dureri constrictive in piept agr.. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos.distensie abdominala cu borborigme si flatulenta . aderent de peretii vasului . acida.) .la femeie : menstre intarziate si de scurta durata.durere profunda in hipocondrul drept. agr. fetida. culcat pe dreapta sau la masaj . Sulph. psoriasis (coate. pete de sarcina . cu aparitie matinala.) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.nari uscate.

± urini fetide Ars. dismenoree. ± psihism Lil. Sulphur.sadness Generals ± exertion amel. similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : . Helonias. Murex ± senzatia de ³bearing down´ (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind ± anger. tulburari de sarcina.rac.. about domestic affairs . Act.in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.. astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase ..from contradiction ³ ³ ³ ...weeping when telling of her sickness . ± tulburari reflexe de origine uterina Lyc. Plat.. .undertakes things opposed to his intentions . ± tulburari hepatice Benzoic acid. locale severe. . full of.irritability. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell. leucoree.delusion. Ars.tigr.to everything ³ ³ ³ ³ ³ ³ .fear of poverty . Phos. herpes catamenial. Phos. Kali c.industrious . psoriazis.mur. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema.cares. tigr. Lil. consolation aggr.. Nux vom.. Nitri ac. Phos.. cronice : dilutii 9-15 CH..ac.7 CH zilnic Simptome generale. menopauza. to .prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des . prolaps uterin. Caust. alb. iod.will. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie.197- . 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice. that he is unfortunate Mind ± indifferent loved ones.Afectiuni genito-urinare : metrite. ± psoriasis Natr. Chel.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare .. contradiction of ..

sour food. la distractie. indignare (Staph. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea.food..teama. Phos. violenta. Book Service London 1989 Lathoud J. cafea. A dictionary of practical Materia Medica B. doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina.A. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat. necazurile. contradictorii CAUZALITATE .) . ACTIUNE . Arg. Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare..Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy IGNATIA AMARA . Lyc. diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie. mirosuri. la plimbare SIMPTOME PSIHICE .H. tutun Ameliorare : la cald.).T.nitr.) . Ignatia prezinta labilitate afect iva.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.ac.dezamagiri din dragoste (Natr.hipersensibilitate senzoriala si mintala . aprehensiune (Gels..Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. Lach.mur.J. contact. desire Eye ± falling of lids during headache Nose ± yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J. razbunare.&Poirier J. evenimente triste (Arnica.vexatie. facut bucati. acids.. frig. Colocynthis) . emotie. rumineaza vexarile.manifestari paradoxale. doliu.accidente (Arnica).manifestari spasmodice . isi tine nemultumirea in sine. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic.198- . Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . alcool.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) .³ . distrus. frica.

nod in gat.diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica .depresie dupa necaz. tulburari de vedere functionale .cefalee congestiva.emotivitate exagerata . tahicardie emotiva.manifestari spastice localizate : tuse. durere agravata la frig. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina .suspine.hemoroizi cu dureri ascutite. abundente..greata ameliorata mancand .prurit cutanat ³nervos´ INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE .dureri vii in locuri mici (Kali bi. mai ales la migrena .acufene ameliorate de zgomot . ameliorata de presiune.durere in gat ameliorata mancand alimente solide . unilaterala. cu atat ar mai tusi .senzatie de constrictie faringiana.tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.ac. extrasistole .dispepsie paradoxala .sughit spastic . cu cat tuseste. mai ales cand e moale .insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . ameliorat inghitind . precedate de cefalee . agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului . sange negru cu cheaguri si miros urat. cascat si plans nemotivat .anxietate care il impiedica sa vorbeasca .senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic. contrariere.ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE . presiva. doliu .constipatie mergand cu masina. agravate in mers . cafea.) .menstre in avans. tutun. alcool. nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere.tuse seaca.nevoia de inspir profund .dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE . spastica.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. Ox.199- .9 CH de 1-2-3 ori/zi . colici abdominale ± 5-7. cu durere mare la scaun. surmenaj.aversiune pentru fumul de tigara .spasme ale pleoapelor. cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala.

vexation. mortification.T. bad news. shock. M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.soc emotive vechi : 30-200 CH. shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J.shocks.convulsion.&Poirier J.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata . friendship deceived. grief. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.catalepsy. deception.H. anger.torn to pieces. side. shattered pain as if Head ± pain.A. Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ± ailments from.200- . sleep going to . Hyosciamus Frica : Opium. fright. Sulphur Spasme : Belladonna. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . money from losing. grief after . Book Service London 1989 Lathoud J.J. A dictionary of practical Materia Medica B. coming and going . ruined he is Generals ± chill. fright after .sudden manifestations. electric like.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy . Apis..Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. position loss of Mind ± delusion. death. Sepia. love. disappointment.paralysis emotion after . fright or fear from ³ ³ ³ ³ ³ ³ . right Teeth ± neuralgic.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand .Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.

emotional si fizic.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor. Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata. Sunt doua idei principale la acest remediu. pleurodinii.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat . Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. securitatii materiale adica banilor.BRYONIA ALBA . vreme uscata . De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale .Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare.Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete .201- ¨ . frica de saracie. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig . In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie . mucoase . vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim .De aici frica de saracie.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.Uscaciunea este in plan mental.De aici o insecuritate financiara.Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Dr. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee.Este o planta agatatoare.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor.

hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse. mese.202- . dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa. de constipatie . varsaturi. miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare.Pneumonie.trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese. EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg . agg dim .amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne.Bronsita.

Gastrita. Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Tuse . Calc. Pneumonie.Bursita.In fazele initiale pacientul este vessel .Lumbago.Artrita reumatoida. Actiunea sa e puternica pe nervi.Dr.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor.Hepatita. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare.Astm.Migrene. legate de agitatie. nelinistit.glumet si plin de viata.Boli de tesut conjunctiv. Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil. ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). RHUS-TOXICODENDRON . Iritabilitate . pneumonii. MENTAL Glumet. iritabilitate. rautate.Mastita.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m.Artrita.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare. vrea lapte cald.Graba Anxietate legata de copii.Apare depresia.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci. intepenit atit in plan fizic cit si emotional.Pacientii adulti sunt de regula seriosi.Gripa. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. Apendicita.Desi prietenos pare mai degraba timid.Epistaxis.203- . .Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita. constipate cu indigestii Cham-iritabil. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid.Me ningita.Diaree.Sciatica.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate.Vertij.Cefalee.In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic.Psor.Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului.agg la 9PM. vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul.Fibrozita. lateralitate dreapta.Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t..Caracteristic acestei familii este senzatia de µintepenire´ Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. Spig.Este unul din cele mai supertitioase remedii. membrane seroase si piele. . Dureri dentare.T use convulsiva. agg de suparari.Guta.Exantem. mucoase.Constipatie.. Pleurezie. nelinistit. Tendinita. Faringita..\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata. Sepia.Nerabdare. Rhus-t. Agg de inspire profound. Rhus-t.

Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare.Dulciuri . cu intepenire amel de miscare. Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B. de vreme . de bai calde Agg de current de aer¶ Agg de vreme innorata .Parkinson. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust.Frici: de a ucide pe cineva. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa.Brinza.Kali-c. de furtuna .204- ..Otrava Superstitios.Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece. de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee. Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. rece si umeda Amel de vreme calda . cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn. comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig . Aeth.

Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui. EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic.Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.205- .Artrite Artrita agg noaptea in pat. agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati .dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna.Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul.

Hemilegie.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela.Erizipel.Contuzii.Eritem nodos.artrite. dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros.Probleme de comportament. dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati. intepenit .Tendinita.Boli de tesut conjunctiv.Astm.eczema .Bursita.Coree.dorinta de dulciuri.Herpes.Tendinita. CLINIC Angina.iritabil. Cimic.Artrita.Reumatism.Laringita. neliniste.Faringita.Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY. respiratorii .Sciatica. frisoane.Dulc.agg noaptea . agg de vreme rece si umeda.Boala Parkinson Pemphigus.Varicela.erizipel Ran-b.Lumbago.probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati.Impetigo. sete pentru cantitati mici. febra.Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra. agg de suprasolicitare fizica. Rad-br. Rhod.la vreme rece si umeda si de la furtuna. .Entorse.Urticarie.Pneumonie.dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut.dorita de lapte rece.Eczema.206- .Urticarie .Bronsite.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes.Cefalee. probleme cutanate. Calc-p. probleme de piele.CALC Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna.Gripa.Enurezis.RAA. nelinistit.

curent. în timpul zilei dar mai ales noaptea. carne. Plini de imagina ie. Au st ri de spirit alternante. SISTEM CIRCULATOR. pâine. iritabile. proving care i-a oferit în elegerea principiului Similia Similibus Curantur. De Cinchon. de fantome. sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare. excese sexuale. carne. la lun nou .).B. introverti i. Au un sim artistic dezvoltat. mâncare cald . chiar domestice. . EMACIERE PERIODICITATE: la 2 . Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud. efort mental. postprandial. pe te. odihn . vreme rece. se las purta i de fantezii i planuri (în care au construiesc cas tele de nisip în Spania) averi fabuloase. fric de ceva r u. s rat. bere. de a nu fi comp timi i. Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor. se exprim mai u or prin versuri sau pictur .dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli. AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic . de a nu fi r ni i. -zgomote. pot fi capricio i. Iluzii: c sunt persecuta i. gr simi. gr simi. f inoase. dorin pentru: dulciuri. aversiune pentru: bere.Dr. APARAT DIGESTIV ( ficat. cafea. ISTORIC familial sau personal de malarie.Lateralitate stâng / dreapt . trepida ii.CHINA OFFICINALIS (Chinchona). cafea. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. 7 sau 14 zile. Nervi. Numele de ³Cinchona´ provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului. ceilal i îi împiedic s î i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. NIVEL DE ACTIUNE SANGE. AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie. din Anzii peruvieni.) -ATINGERE (u oar ). u or ofensabile. post. team de atingere. Au multe frici: de animale. Splina. mi care. sl birea presiunii hainelor. s unt ideali ti i rezerva i. ALIMENTAR: agg. vânt. de lucruri imaginare e tc. condimentat. pisici. ceai. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile. toamna. lacta ie. lapte. care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic în tratamentul malariei). GENERALITATI SLABICIUNE. fructe. V. de : fructe. unt. moroc no i i pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare.207- © . alcool. în 1790. transpira ie etc. . p s ri de curte. câini. care a fost tratat de malarie. diaree. cu modific ri bru te de dispozi ie.

208- . care îl treze te din somn. lapte.) GENITAL leucoree sangvinolent . foame canin noaptea. cearc ne. la cea mai mic atingere. sensibilitate dureroas a scalpului ag. amel. dup pierderi de fluide. EXTREMITATI . cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului. care nu este amel. ± la Gen. ap rece. paloare. în timpul frisonului. hepatit sau ciroz hepatic . epistaxis. dureri de din i ag. cefalee periodic . splenomegalie. colecistopatii. colic billiar . pulsatil .VERTIJ CAP cefalee exploziv . aversiuni i agg. cu tendin a de c dere spre spate. dismenoree. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. care revine îns dup prima înghi itur . (dorin e. hepatomegalie. cu tinnitus. crampe abdominale amel. de aplecarea în fa . pneumonie. RESPIRATOR crize de astm toamna. diaree ag. bron it . gust amar când m nânc sau fumeaz . de fructe. de presiune puternic . sensibilitate exagerat la mirosuri. cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare. orice are gust amar cu excep ia salivei. pe te. metroragie cu sânge închis la culoare. cu pulsa ii vizibile ale carotidelor. de eliminarea gazelor. de atingere sau piept nat. transpira ie rece în jurul gurii. GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme. diaree periodic .

4.m. oasele fe ei. malarie sau antecedente. diferen e de temperatur stg-dr. -ag.. rinichi. . de vreme rece. la schimbarea vremii.- dureri articulare sau musculare ag. a planurilor i a fanteziilor eroice. Lateralitate dreapt (pl mân. FEVER -SUCCESSION of stages .(o mân sau un picior cald i cel lalt rece). 2.then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiaz . visele continu i dup trezire. insomnie. Carb-v. cefalee. Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic . transpira ii abundente. Lyc. FEBRA febr periodic . 5. CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta întreag . Ign. PIELE sensibilitate dureroas în timpul febrei. pe spate. la 4 a. care debuteaz în zona pieptului. p teaz lenjeria în galben. diminea a la trezire. insomnie din cauza gândurilor incitante. debilitante noaptea. Idei multe i planuri seara i noaptea. umed . 2 sau 4 p. cu mâinile deasupra capului sau sub cap. 3. Nat-m. ag. membru inferior) / lateralitate stg.. COMPARATII Nux-v. ovar.. SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt . de atingere. se treze te din cauza foamei.m. cu sete î nainte. Occiput.. Ars. -ag.chill . edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare. old.Distensie abdominal excesiv .heat . GENERALITATI -Friguros. neameliorat de eliminarea gazelor. NIVEL DE ACTIUNE FICAT. colon ascendent. NUCLEUL: 1. COMPLEMENTARE: Ferr. simptome gastro-intestinale.Hipersensibilitate..followed by . etc. anemie.209- . recoltat în perioada înfloririi. genunchi. la cel mai mic efort. sl biciune.

lapte cald. mai pu in înclinate pentru o activitate intelectual . pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. ulcera ii cu secre ii ofensive. urticarie. VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general . prurit. aplica ii calde. mâncând. amel. spanac. vars tot. 4). senza ie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor. ca de plumb. dureri articulare în special de partea dr. TORACE Pneumonie pe partea dreapt .-amel. EXTREMITATI Dureri în um rul drept. SPATE Dureri cervicale. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. amel. asociat cu probleme hepatice. cu limba maronie sau fisurat . Durere pe partea dreapt . iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatul drept. Distensie abdominal . V rs turi amel. care iradiaz spre spate. înmormânt ri. gust amar. mâncând. Mai dominatori decât Lyc. Alimentar: dorin pentru lactate. brânz . icter neonatal. redoare. cu picioarele aduse spre piept. când st ridicat în pat (grd. PIELE Icter. dureri intolerabile în c lcâie. . condimentat. când închide ochii. CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului. scaune decolorate. i f r sl biciunea sau la itatea acestuia. de presiune. GASTROINTESTINAL Dureri în hipocondrul drept. Hepatit . ³cu picioarele pe p mânt´. casc înaintea apari iei durerilor nevralgice. amel.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei. halen fetid . cu excep ia b uturilor calde. aversiune pentru brânz . amel. sau alternând cu diaree. alimente/b uturi calde. Nevralgie intercostal dreapt . precedat de durere în hipocondrul drept. cu amprente dentare. vise despre afaceri. colic biliar . Nevralgie facial dr. senza ie de greutate. amel. cu tendin a de a c dea spre fa . de alimente/b uturi calde. hemoptizie. litiaz . au tendin a de a se impune oriunde (în fa a oricui).. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice. senza ie de constric ie transversal .. Constipa ie cu scibale. dureri interscapulare dup -amiaza. dureri deasupra ochiului drept.210- . Icter. erup ii eczematoase. de b uturi calde (fierbin i). în decubit lateral stg. cadavre. limba cu depozit g lbui. B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice. de b uturi calde. SOMN Neodihnitor. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept.. ca din cauza unui pantof prea strâmt. cu l crimare excesiv . sceptice.

. > B uturi calde. RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM . dornice de afectiune si de a fi laudate. < 4 am sau 4 pm. Astfel.. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute. chiar curajos. Spori de culoare galbena. 2. persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare.Lateralitate dreapt 3..Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare. flatulenta In urma cu milioane de ani. pe care incearca permanent sa le depaseasca. Vermeulen F. cu ramuri ascendente de 5-15 cm. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Vithoulkas G. Creste pe coastele dealurilor inalte. insomnie. Bry. este o planta plapanda care se intinde pe pamant. In exterior insa.COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc.211- . TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur. 4. NUCLEUL: 1. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor ± aminteste de anxietate. etc. Dr. Essentials of Homeopathic Materia Medica. pana in zona montana. vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Dewey W... cu frunze dese. in paduri umede. Persoane practice. 5. fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. dominatoare. Morrison R. Nux-v. astfel incat va incerca mereu sa le evite.. Este unul din remediile fundamentale. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. .. Bibliografie: Boericke W. foarte raspandit. era un arbore falnic. fierbin i..R. dar in interior sunt slabe si nesigure. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. Desktop Guide of Materia Medica. cu spice sporifere. PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate. incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile. Synoptic Materia Medica. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila. grupate de obicei cate doua. liniare. prezinta imaginea omului capabil. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator. frica de fantome Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului ± tulburari digestive.A. Essence of Materia Medica. fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. dar in pr ezent.

frica puternica de oameni. datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. pentru a scapa de responsabilitati. dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial. dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer. claustrofobie. inainte de a fi ingradit in vreun fel. lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica.212- . fara a -si asuma angajamente. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente.pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. desi crescuta. va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile. Odata castorit. fara obligatii. Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale. cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri). ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Muncitori si ambitiosi la scoala. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex. pacientul devenind timid si introvertit. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori. cu aversiune fata de companie. Lyc va disparea fara urme. Dorinta lui sexuala . nu este la fel de intensa ca la Platina. iubeste puterea dictatorial. dar si cu teama de singuratate. Spre exemplu. Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid. vrea sa obtina satisfactii sexuale facile. ajungand uneori sa minta de ³ ingheata apele´. in cele din urma. Pe masura ce cresc. inainte de examene. desi es te capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate. agorafobie COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac. timiditate legata de aparitia in public. tiranic cu familia sau cu subalternii. fantome.El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric. Daca partenerul se arata interesat de casatorie. de singuratate noaptea. citit. calculator). au frica de moarte. extrovertit. fanfaron. vrea sa-si afirme personalitatea. prin egotism si ingamfare. Poate opta . Sufera de numeroase frici sau fobii. frica de a ramane singuri noaptea. . Simptome mental-emotionale (repertoar): · oboseala mentala dictatorial dictatorial. frica de caini. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Bolnavul devine bombastic. Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate. este mai mult dorinta de a obtine satisfactie. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. ingamfat. de oameni.

Fata are alura anxioasa. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta. pot sa ajunga ipohondri. dar in practica. varza. precum si asupra sistemului nervos. prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. bauturi.In stadiul al 2-lea. de obicei. MODALITATI. solduri si coapse. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei. fie prin excese sexuale. sfarsind intr -un azil de timpuriu. alimente reci. se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice. mistificarea devine si mai exagerata. mazare. SIMPTOME GENERALE. mancare rece Agravari: stridii. stridii. P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros. iar parul se poate albi devreme. datorita risipirii energiei. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal. dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri. se vor plange de slabirea memoriei dimineata. Initial. treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei. Frecvent. fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat). gatului s i a toracelui. ceapa. se intalnesc in cazuri de dispnee. dulciuri. fasole. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura. alimente fast -food.213- . cu slabiciune intelectuala. cu tendinta de a se rida excesiv. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen. in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post . usturoi. precum si lasitatea. pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate. alcool. vin. alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii. in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla. sunt descrise in carti bataile aripilor nasului. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul. in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. In final. In cel de al 3-lea stadiu. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor.

amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau.- dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari. declansata de foame. apetit crescut. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta . ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee. foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. zvonuri SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta. mai ales in etajul abdominal inferior. la 4-8 pm. eczema. psoriazis Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala.214- . ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta. sperietura. dimpotriva.

mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator(piept): tuse uscata.- Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. cronica. ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie . cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor( Spate.215- . hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii.

Fundatia crestina de homeopatie Simile.Manual cu note de curs. Boiron. J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics. Istoric : Este un copac de talie medie. Sepia. Turta lupului. H. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi. ed. 2005 G. al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente în intoxica ii.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros. possibilities in chronic pathology. Sulphur. 1994 M. 2001 F. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare.Loutan ± Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. ed. ed. Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre în spate. ed. ed. Blackie ± Homeopatie clasica. Polirom. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA .Dr. Tao.AFADH 2007 R. stomac. Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . duoden). Strychnos Nux Vomica. ed. Constanta. Vermeulen .Manual practic de homeopatie. Natrium-muriaticum. J-B. Jouanny.216i con ine semin e turtite i circulare de forma . Fiat Lux. 1997 Internet. modulul 1. 2002 C. ed. coordonator Dr. acoperite de peri ori fini. Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice.Synoptic materia medica. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere. Caba .- doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla. Ioan Teleianu. Lachesis. Dictatorial acasa inflatie (ego. Dujany.ed. Dancer. de culoare gri-cenu iu. Spasmul afecteaz atât mu chii voluntari cât i pe cei involuntari: . Merlijn Publ. Vithoulkas ± esenta Materiei Medica. de responsabilitati. 2003 J. Moldogrup Iasi. mai ales legate de aparitiile in public Silicea ± datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc. În cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii. Crapanne. 1992 G. SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica. 2004 R. agr de lucrurile noi.

În acest sens ei trebuie s câ tige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri. Nat-m. .HIPERSENSIBILITATE . Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid în func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce î i i doresc). sex. la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat .IRITABILITATE (se înfurie foarte u or).uterul Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de p s ri.stomacul . pline de stres din zilele noastre. pân la ore târzii din noapte. droguri. Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental. rapide i eficiente în ceea ce fac. Tabloul mental este îns foarte diferit. capabile.217- . Caust i Kali-C (grad 2). S re inem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: . i în mu c turi de arpe. Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica.rectul . METICULOSI în acest domeniu. Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern în reumatism. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar.SPASME. El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult. .. Se reg sesc la rubrica MIND ± FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc. ig ri.esofagul .TULBURARI DIGESTIVE.vezica urinara . În stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente.FRIGUROS ± sensibil la frig i curen i de aer. Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze. . La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun. Au un puternic sim al datoriei în ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i. fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s -l dep easc în trafic. .DORINTA DE STIMULENTE: alcool. . Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate. Tocmai aceste ultime 2 tr s turi îl vor face s prezinte ma i târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni.NERABDARE. mâncare gras .intestinele . Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica. s fac fa unui stres permanent.

î i smulge nasturii.atunci când are senza ie imperioas de urinare nu ies decât câteva pic turi . Sufer de gastrit . . iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). dispepsia i iritabilitatea. drogurile. Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente. cafeaua i ig rile. Nu suport s a tepte la coad .i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul.adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien . mânia. Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin . transpira ie).218i vrea s vomite. pot ipa la al ii. NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient în sala de a teptare pentru c nu are stare. r zbun tor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid . Tulburari digestive . ulcer. mâncarea gras . congestie portal . Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional . Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat. . sexul. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. Este mali ios. temperatur înalt . Dac nu reu e te s se încheie la c ma Dac aude pe cineva cântând strig la el. HIPERSENSIBILITATEA ± IRITABILITATEA Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s p r seasc înc perea trântind u a. În final. În ceea ce prive te spasmele exist câteva particularit i: . Când sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme. nu reu e te. indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nânc . Dac întârz ii la consulta ie e furios. Nu pot a tepta. Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire. mirosuri. zgomote. Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. . d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact cât mai are de a teptat. Este < de orice curent de aer. furia i în final violen a i cruzimea. ceea ce îl va agrava i mai mult. consistent i condimentat .spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive.când are grea Friguros Este friguros. Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison. < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e învelit. Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge s n tatea.Ca s . la semafor sau când este un blocaj în trafic. faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas îl fac s fie cople it.

< de vreme uscat . stimulente. Înjur i oc r te. dezam gire. alcool.< când m nânc . Uneori inut în interior. COMPETITIV la modul patologic. sex. . Tulbur ri mentale. . . curen i. Fric de c s torie. Responsabil i eficient. Aversiune de a r spunde la întreb ri. Generalit i: FRIGUROS.< diminea a. Ajunge s fie dep it de sarcini. Pragmatic.Cauzalitate: . R zbun tor. Devine dependent de munc . probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool. (Mind ± weeping ± anger ± after).> de vremea umed (Caust. Arogant. Folose te stimulente precum: cafea. Mental: Ambi ios. Nu poate s accepte o limitare.< la frig. . . Hepar Sulphur). Dictatorial. indignare. . .219- . Gr bit. Meticulos. Dispozi ie suicidar (prin împu care sau s rit de la în l ime). Impulsuri violente.Mânie. dar îi lipse te curajul. Crud. .Onoare r nit . IRITABILITATE. Se bazeaz pe sine. (Workaholic). Con tiincios în munca.Tulbur ri. droguri. Hiperstresat i hipersensibil. . condimente i exces sexual.< la dezvelirea unei p r i. . Plânge de furie. Poate deveni foarte agresiv. Ner bd tor.> de c ldur . medicamente. fric . ig ri.> de o siest scurt .

ALCOOL.Sensibil la curen i de aer (Chin. . înainte de menstrua ie. . . .Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui. Hep. . Dorin e i aversiuni alimentare : . furie. . încle tarea maxilarelor.SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII. la trezire.Apoplexie.Durere de cap occipital sau deasupra ochilor.) Ochi: Fotofobie. Hyper. . în timpul travaliului. cu dureri ca de împungere în membrele afectate. lumin . efort mental... Op.. cu vertij i senza ie de creier care se învârte.Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. STIMULENTE. etc.Sensibil la to i stimulii : miros. Cic. zgomote. < diminea a (Arg-N). urinatul i defeca ia). GRASIME. . Ureche: Mânc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac s t u easc sau s înghit .Convulsii. . Vertij cu tendin a de a c dea într-o parte. .Peristaltism inversat ( în ceea ce prive te vomitatul. .< de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale. CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA. Trismus (Bell. DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL. Sil. .Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi.220- .Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva. < frig. < de furie.Opistotonus. . > de c ldur . Cap: Dureri de cap i migrene.Aversiune: la Carne. alcool.Le in : de la mirosuri . Strych). . . Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei.Vrea : CONDIMENTE.

Samb). ma rgini cr pate.Mandibul blocat .½ anterioar a limbii curat . acru în gur diminea a. Sensibil la mirosul florilor.F lci contractate. < dup ce m nânc . Sfor it al sugarilor (Lyc. GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3). .Miros urât. .Mici ulcera ii. GREATA SI VARSATURI MATINALE. Stomac: GASTRITA. . b uturi calde.Gust amar. GREATA PERMANENTA (Ip). > de b uturi calde. diminea a. sup rare. . BRY (3).Dureri < de furie. NUX-V (3).Senza ie de piatr în stomac.Limb cu depozit gros. CORIZA.Efort de vom . .221- .after ± overeating). eructa ii cu incapacitatea de a voma. ERUCTATII ACRE SAU AMARE. CU DEPRESIE. .Grea i vom < de furie. BAR-C (3)). (Stomach ± Stone. . Cu str nut. Din i : . . . (Stomach ± pain ± eating . .Acnee. .Dureri < rece. ULCERE. Nas înfundat noaptea. . BRY (3). afte cu saliv sângerie. ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben.Transpira ie de o singur parte. haine strâmte > de caldur .Nas: ALERGII. CALC (3). sensation of a : ARS (3). Fa : . dureri abdominale. dup ce m nânc (prea mult). .Scrâ ne te din din i. Gur : . . acru. curge ziua. sup rare. stimulente. Puls (2) . FEBRA FANULUI.Probleme dup abuz de alcool. REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR.

Reten ie urinar . > dup scaun.Diaree cu senza ie imperioas de evacuare. Promiscuitate.Dorin sexual crescut . Ficat intoxicat cu medicamente.Hemoroizi. Boal Chron. > de baie cald . reduse. ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N.HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. . de frig. Flatulen . Hernie inghinal . i colici. în timpul durerilor de travaliu . .DIZENTERIE . . Hernie trangulat (Lyc. Ciroz hepatic . sub iri sau sanghinolente. > de c ldur .Senza ie de defeca ie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac). Dios). prolaps rectal. dar nu ies decât câteva pic turi. . de caldur . Coloc). Carb-V.CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph). hernie ombilical . . scaune frecvente. Hepatit . Sulph). chimicale i alcool. Litiaz biliar Rect: . Chin. Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham. Vezic urinar : CISTITA. HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur. .222i de baie cald .Spasme în timpul orgasmului. cu dureri ce iradiaz în spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie. . Lyc). SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA. în timpul menstrua iei. .Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor). Dureri i crampe < dup ce m nânc . . . alterneaz cu constipa ia. Rinichi: Colic renal . înainte de scaun. Genital masculin: .Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat .Abdomen: Meteorism.

Dureri de travaliu. tres riri.m. iradiate la rect. ineficiente. cu vise. Palpita ii < de stimulente. Se treze te la 3-4 a. .. Somn: INSOMNIE. la 3-4 a. Respira ie: Astmatic : < noaptea. diminea a. . dup ce m nânc .Spasm uterin în timpul orgasmului. Genital feminin: . . cu senza ie de scaun imperios. crampe i contracturi.223- .c se ceart . de senza ia de scaun imperios. Mag-c (3).erotice Piele: . emo ii.Dismenoree > de c ldur . extins la întreg corpul. Pierde erec ia în momentul intromisiei. Somn neodihnitor . Extremit i: Spasme ale mu chior. mânie. . trebuie s se ridice ca s se întoarc în pat (Kali -c. sup rare. Somnolen în timpul zilei. gândindu-se la munca lui. Piept: Angin pectoral ..Dorin sexual crescut . Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui s se scoale.Emisii seminale în timpul somnului. Kali-p) < de febr . Nit-ac (3)). dup ce M nânc sau în leg tur cu mâncarea. Promiscuitate. la frig. Tuse : Ameliorat de b uturi calde.Impoten . înso it de senza ie de scaun imperios .m. Vise: . Spate: Dureri. Opistotonus.. la afaceri. Mag-m (3). < diminea a în pat.Sleep unrefreshing (Lach (3).

De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns.În ceea ce prive te meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa. . Câteva elemente de diagnostic diferen ial: . Sep.Urticarie înso it de tulbur ri gastrice. Aur (3). Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie. CAZURI: CAZ 1 O tân r doamn c s torit din dragoste se plânge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. Con. Ceea ce o tulbur cel mai mult. Nux-v explodeaz i ³rezolv ´ problema. Senza ii particulare: . Strych. Coloc.) SEP (4). Lil -t.Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit arogan ei (Lyc. Sep.i piard libertatea. Ign. Stram. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbr cat. Cham.SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). Phos.Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. plâns. .Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a. la cur enia i ordinea din cas . Kali -c. este o dorin nebuneasc care apare atunci când r mâne singur cu so ul pe care îl ador . La Nux -V e mai mult iritabilitate decât depresie. Remedii similare: Asar. (Mind ± marriage ± unendurable. Med (2)). Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte în interior. Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori. Poate lovi i omorâ.Atunci când sunt complet epuiza i vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi în stare de nimic. Ign (3). Calc. CAZ 2 . Sulph. Grat. Lyc. . Nux-v (3)). Bry. . Med. Nu se culc pân nu iese perfect. Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie atât de repede ca el. Puls. dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns. Remedii complementare: Bry.i asuma responsabilitatea cum se întâmpl la Lycopodium. Sulph. la Ignatia se manifest Ignatia la suprafa poate s par vehement . Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu. de a-l omorâ dac ar avea un cu it în mân în acele momente. ci pentru c ar putea s .i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat . Aur. LYC (3). Lach (2). i iritabilitate. (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4. Nux ± V 1M a vindecat cazul. vrea s fac totul perfect în acest domeniu. vehemen prin melancolie.224- . Cham. idea of marriage seemed : NUX-V (3).

un puternic i robust irlandez. P rea cu totul neajutorat. Nu a avut nici o boal mai serioas pân în mai anul trecut când a avut un accident vascular cer ebral tranzitor. Când a fost examinat prima dat era incapabil s stea în picioare sau s mearg singur. se îmb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens.i mi te bra ul sau piciorul drept. Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas . Hoyne T. Bibliografie: . de 55 de ani este paznic de noapte. Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide).. Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stânga) i respira ia urât mirositoare. În 2 zile a putut s . Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul.i revin în 2 luni i se reântoarce la munc .. iar apetitul sc zut. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i îl las paralizat pe partea dreapt a corpului. A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. CAZ 4 Domnul W. Pleoapa dreapt era c zut . Limb cu depozit i gust r u în gur . Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor. (Materia Medica). (Terapeutic clinic ).M. Morrison R. cade pe podea incapabil s . Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. Durere intens în occiput cu ame eal . diminea a la sculare. Prime te Nux-V repetat i î i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli în piciorul stâng. Durere de cap sever la nivelul frun ii. Î i simte capul greu. RADAR key notes. Pe 22 ianuarie anul curent. CAZ 3 Doamn de 30 de ani.i reia afacerile. Durere la nivelul ochilor. . Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla. Amor eal a mâinilor i picioarelor.Delirium tremens. Reu e te s . Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). S. Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. - .225- .George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->