NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE ± BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.

htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus în urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. ÄNu r mâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l îndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier Äartificial ´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter « identic » pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea prive te simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice : «Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic în ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung s se întâlneasc în acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de în eles. Boala mai puternic ce survine, având asem nare cu cea veche în maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab decât ea, se stinge, ne mai putându- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid în nervul optic, în fa a razelor soarelui, care p trund în ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon § 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât s read og m o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca i când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur . Pentru c Äidentic´ este Äasem n tor lui însu i´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog. « Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie între fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : în func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai în func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat în realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i înn scute) i timp (istorie, calit i dobândite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan , for vital ´. Boala este expresia unei etape în via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu însemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. « Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile în defavoarea întregului. » (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic întreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. În fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificând remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asem n tor » persoanei respective. « Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc în for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , decât cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat în acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed ´ (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de împ cat conceptul Äceva asem n tor vindec ceva asem n tor´ cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci când este administrat în dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at înc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frâneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: Äexcita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii´. Claude Bernard spunea: Äorice substan care, în doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, în doze mari, le suprim ´. În schimb, în natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmând legea gravita iei, în atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: într-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos, ascultând de legea gravita iei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc , reprezentând un fenomen antigravita ional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic , cu atât ascensiunea este mai evident . S ne gândim la faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri în l ime i ajunge în vârful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de câ iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i în acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei. voi sc de i doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´. pe videocaset .Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul explo ziei nucleare). Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari încât dep esc num rul lui Avogadro. înregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari. ne inându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. care ± într-o c m ru . de 200 de ani. ca în multe alte domenii ± i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de m rimi în altul. pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu. de pe un suport de informa ie pe altul. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice. ci din contra. în care nu mai exist substan . la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii. era mult mai puternic. poate trece de pe acest suport pe un altul. * * * * * * * . alte clustere de cristale se adaug la cele existente. Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este înc lzit i nici dup dilu ii repetate. Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant. bomba atomic .o23 * 1023. homeopa ii. Ori. Închipui i-v un trib ce tr ie te în epoca de piatr . Este remarcabil cât de stabile sunt aceste cristale odat formate. de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie. La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale. formate în interioerul apei lichide. de exemplu. ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor. Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: ÄNumai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici´. Ast zi tr im într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informa ie. Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici. cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus în apa distilat . Ori. la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10. i. dup care. E = electrical field). care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore. se arunc i ultima moleculoâ de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de Äsolu ie´). De multe ori. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez . Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c . O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concep ia c ³o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat ´. Ele iau na tere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat . Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent. exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic . din contra. La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spa ial a solventului. iar de 10 ori mai mare. Acesta.a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei ³Ave Maria´. melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial . D8. Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ . totu i.chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discu ie mai înainte. Dup plecarea albilor este sigur c r mân ni te modific ri în via a i comportamentul tribului. înc o dat în alt camer . adic o dilu ie foarte mic .5- . în cursul dilu iilor (înso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. cre te efectul. s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic .este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se întov r e te cu o reducere a energiei. Apoi a transmis sunetul respectiv într -o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i. scazi doza. Recent. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck). Indiferent de num rul dilu iilor. bine! De i era ede a teptat ca în final sunetul s fie mai slab (c ci s -a Ädiluat´ din ce în ce mai mult). scade efectul. Dac se continu dilu iile cu agita ie. 2. O melodie. pe CD. timp în care a preluat propriet ile de la substan a activ . aceste cristale apar când substan a respectiv ajunge s fie în propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = în dilu ii homeopatice. un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a poten ei: cre ti doza. Dar. un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric. Ei. pe o band de magnetofon. se tie este egal cu 6. Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent .

fiind adaptabil i constructiv . nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului. în mod arbitrar ³for a vital ´. m surat în cicli/secund lungimea de und . Planul fizic. Pentru în elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern . aflându -se într-o permanent interac iune. Deci. Ce în elegem îns prin mecanism de ap rare al organismului voi încerca s clarific mai departe. În cazul unui stimul morbid. În interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. În paragraful 9 din Organon. cel mai în ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material atât în starea de s n tate cât i în cea de boal (paragraful 10 Organon). Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii. mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. care vin i pleac deci nu î i pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjur tor. 2. Una dintre expresiile frecvent folosite în leg tur cu for a vital este aceea de dinamism. Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. teoria cuantic i teoria relativit ilor.6- . Din momentul na terii fiin a uman tr ie te î ntr-o continu dinamic cu mediul. Cu alte cuvinte. creând ordine în corp. tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia ³inteligen formativ ´. mai ales cele legate de teoria câmpului. Nivelurile mental. Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. func ii i nu se poate autoconserva.2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental.Dr. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil . se schimb complet aspectul realit ii. for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic. Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Ca urmare. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide i spa iul înconjur tor este complet dep it. frecven a. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c în vid. este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ în aceast ierarhie. Ea r spunde de senza ii. concentr ri ale energiei. Planul mental este v zut ca fiind cel mai central. p trunzând în substan a material . materia este constituit din regiuni de spa iu în care câmpul este extrem de intens. ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului. care îi afecteaz organismul în diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Acest câmp este în interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care.Exist o ierarhizare i în cadrul acestor trei niveluri de baz . Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o. inteligen care este supus schimb rilor. emo ional i fizic.note de curs . Câmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental . Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz . Dar exist o expresie a macanismului de ap rare atât la nivel emo ional cât i la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. emo ional i fizic nu sunt complet separate între ele. Hahneman referindu-se la acest for vital . Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice înalte i spirituale ale organismului. afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine într -o admirabil armonie astfel încât mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor înalte ale existen ei. Omer Secil . anim via a emo ional a individului. îi confer gânduri i creativit i i îl conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale câmpului. apar inând domeniului calit ii mai degrab decât celui al cantit ii. un mediu continuu care este prezent peste tot în spa iu. f r a o înlocui. de i important. endocrin i nervos. Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar. Deci.

Îns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât for a con inut în und este mai mare. În paragraful 11 din Organon. Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav . for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare.7- . va prefera în m sura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înn scut ) s manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor câmpurilor. cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. Peste acest prag care este strict individual. Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare. Stimulul poate fi un oc emo ional. sau pacien ii cu psihoze nu fac grip decât foarte rar.3. stare de anxietate). primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic. fie mental (tulburu ri de memorie. pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . Hahneman men ioneaz c atunci când o persoan se îmboln ve te. Pân la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile. Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului. trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului. Pentru a se produce o modificare în frecven a de vibra ie a for ei vitale. Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment. concentrare). aceast for vital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv. fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . Un efect similar de coborâre a frecven ei vibratorii îl poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe. cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai pu in posi bil s fac o boal acut . adic la nivelul pielii sau mucoaselor. adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. i totodat s fie dep it o anumit ³amplitudine prag´. aceast perturbare a for ei vitale ducând la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. De exemplu. For a vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut în und . o depresie. vibra ia rezultant se modific în timp ca frecven i amplitudine în interrela ie cu mediul înconjur tor. Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. Fiind un sistem atât de complex. Deci. fie mental. va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. . Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . cum ar fi principiile rezonan ei. amplitudinea în unit i de for Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. având o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan . Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). vor fi împinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important. Considerând for a vital a organismului uman în termeni de vibra ii electroinamice. Conceptul de frecven a vibra iei este în eles imediat dac ne gândim la notele muzicale. Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). Este ca o cetate asediat care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice. armoniei. aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. fie emo ional (o fobie. Asemenea influen e benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie d ar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii. Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic. o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . reînt rii i interferen ei.

. adic are aceea i frecven vibratorie.Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . * * * * * * * Dr.Homeopatul trebuie s aiba o minte ³f r prejudec i´ In acest fel. Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul.O atitudine de ³în elegere a problemelor pacientului´. Ca urmare. cooperearea cu for a vital . va duce implicit la înt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii. indiferent de ce natur ar fi ele. n 2. . Schmidt De asemenea. Despre pacient Uneori. medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1. Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios.. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta în direc ia echilibr rii agersiunii. il va în curaja pe acesta s vorbesc liber.8- . Cooperarea se face în homeopatie prin în elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. estetic) poate avea acela i efect. cu încercarea ei de echilibrare. ³chiar ast zi dac se poate´). anumi i pacien i vor o programare urgent .Dr. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. Ileana RINDASU ± note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: ³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´ S. în acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie. pute i înv a ceva din modul în care acesta stabile te programarea (de ex. P.

Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii în minte. ce o amelioreaz ?) n n 2. în sufragerie. Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. V. cum merge i cum este îmbr cat. cum se ridic de pe scaun. la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt. Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex. cum se plimb . Ghegas Homeopatul încep tor trebuie s aib aceast schem pe birou. Exist tulbur ri digestive? 9 . la soare? n 5. Are un partener? Este c s torit. n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. fara a fi intrerupt deloc. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scrâ ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 . Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre modalit i (de când.Margaret Tyler. sau s punem întreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. pozi ia. divor at? Locuie te singur sau împreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important . Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul. incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE . n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui. Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit.9- . Lista de intrebari n 1. Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan. anumi i pacien i vor intra înaintea Dvs. ce o agraveaz . ce nu prefer ? 8 . Este setos? Ce prefer s bea. Jahr. s e înc lze te repede: în pat. extinderea. Are probleme cu scaunul? . Ne permite s în elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru. Close si chiar de catre celebrul J. Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul îl dore te sau pentru care are aversiune? 7 . Sunt afec iuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC) n 4. care este cauza.Tyler Kent. nec s torit. de asemenea.cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe.n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul. este uneori mai u or s în elegem câteva din problemele pacien ilor. în cabinet). în timpul consulta iei.

functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . care confera unui simptom. probleme cu unghiile i p rul? 11 .ro/Curs_02. alternante. cele clare.htm y y y y Modalitati. oferite spontan cu 3 linii. teama de întuneric. Cum este energia general ? Se simte obosit sau în form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul. fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. .3x. aporturi alimentare. Este milos? n 15. cele de cea mai mare claritate si intensitate. fizice.teleianuhomeopat. dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii.cu o linie. cu cuvintele lui La analiza cazului. de animale (de care). dar si la consultatiile ulterioare. Are probleme cutantate? Întreba i dac a avut e rup ii cutanate. transpira ie. aplicatii locale. miscare. concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor Dr Doina Pavlovschi ± note de curs MODALITATI. de furtun .17 decembrie 2006) http://www. * * * * * * CONVOCAREA II-a (16 . Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s întreba i despre teama de în l ime. ambianta. dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. teama de lift. Mental-emo ional: Ce gânde te pacientul despre caracterul s u? Este închis sau deschis? Îi place s stea singur sau nu? Plânge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i în ce grad (cere i exemple).n n n 10 . Modalitatile reprezinta circumstantele psihice.pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. cele de mare claritate si intensitate. agravari si ameliorari. caracteristica individuala. de ritm. de moarte. n 14. oferite de asemenea spontan (dupa G. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor. Cum este energia sexual ? n 13. ALTERNANTE. pozitie.10- . Vithoulkas) n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii. pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere. banal prin el insusi. dupa cum urmeaza: . intense. de boli.

Apropierea furtunii : agar. Natr.. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.fl.. nux v. puls. merc. Merc... bell. Sil. nux v.(umed). led. (uscat).(uscat)........r. bov. Dulc.. Puls.mur.. thuya Lumina lunii : Antim. coff... Lach. Rumex.ph..Carbo v. colch.cr.. Nux m.c..c.Gels.(frig umed).(umiditate).(umiditate). Calc.. Lach. Phos.. croc. Nux m.. ran.. Merc..c. Sil... Calc.t.c. phyt. ruta. Nux m. sep. calc. lues. mez. urt. Psor. Luna noua : alum. Luna in crestere : arn... Camph.. alum.c. con.(umed).(umeda)... lept. calc... (cald umed)..c. Hep s... ammon...t.t. Natr.u. natr. (caderea zapezii). Rhod.. Anotimp Primavara : ant. Nux v...m. Rhod. ...s.. Spig.. (ploaie)... Rhus tox. lil.. Caust ...er..(umiditate)..c. hep.s kali c. sil.cr. caps. bry. puls. sars... ant..(umiditate)... Dulc. natr. petr.... Frig : Acon..s.... Ran. Luna plina : Calc.(umed). Ars. Aran. thuya Uscaciune : alum. calc. hydroph. Sulph. Calda : Aloe (umeda).(umed)... sep. bar. Sep.. Natr.. Caust....m. Calc.. Rece : Acon. Natr.b.. Rhus tox. Dulc. sulph Luna in descrestere : dulc.sat. Rhod.s. sec.c..b.c. clem. calc..c.(umed) Zapada : Calc.ph. Calc. Vreme Schimbare : Bry. Cham. Ant. sep. croc..(umed).. formica r... Glon. crot. Hep. lach.c...natr. bar. Rhus tox. All. carb.(umiditate)... Mag. nitri ac. In timpul furtunii : natr.. (cald dupa frig). gnaph. sulph.. bell. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. agar. dros.. kali bi.Th. magn..fl.mang. m. carbo veg. colch.sil. sep.... lues. phos.sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant. Rhod.. kali br.11- . Apis.s.. puls. sulph.....phos. Magn. iod... melilot...ph.. alum. Rhod.c.. Psor.(umed). Natr..... mang. Phos.(umed).. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. form... Dulc. gels. Iod.. Aur. natr.Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat.. Lach. Nux v... spongia Temperatura Cald : ant. Gels... Natr.(uscat). Puls.... Iod.... sil.. Rhus tox. brom. sil. ip.. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon. Rhod. mang. sec. Kali c.phos..(furtuna). Lues.phos... (umiditate)... psor..c..

... dulc.. croton t. Toamna : China.... Col. calc. Nux v.. Spig.. Alimente si bauturi Unt : carbo v........ Efort mintal : Agar... Nux v. coff. nux v. Nux v. Kali bi. dig. Consolare : hell. kali bi.m. Varza : Bry. Lyc...s. Opium... Hep. ipeca.. bry.. Rhus tox. Cocc.. Petr.12- .. Puls. Alimente : Ars. Cham... Tact : Soc : Bell.......... thuya Gandind la raul sau : bar. Lach. Furie : Bry. Hep. Frica : Acon. Bell. sil. canth...ac. Calc.. Staph.. Presiune : apis. spig.c. Nux v. Calc..t. natr. Petr. Nitri ac. Legume : bry. Ther.. merc.. bor.. sabad. Fructe : Ars. tub. Ign. Puls. ham. Intuneric : ars. Coff.. nux v. Muzica : Graph.. Gels.c. Condimente : Nux v..c... Phos... hep. Ign. China... natr.alb Grasimi : Carbo v.h.. cham.. Conditii senzoriale Miros .. Strada : chenop. Ver. kali m.. oxl. hyosc. Natr. bell...ac... gels. Psor.. arg..s... arg.. hyosc. Gels. Apa : cant..ac. spig. glon. med.. Nux v. sep.m.. merc. cupr..ac. spig.. sil. Phos.n. cycl.. lach.. apis. Conditii psihologice Necaz : Ign... Contact : acon. Oua : ferr. China..Vara : cina.. Obiecte stralucitoare : bell. Staph. kali c. Hydroph.. phos. Colch.. Nux v.. Stram. Staph.c. Tutun : bell. natr..s. gels.. kali ph. Bry. Nux v. Tar.t. Iarna : aur... china..m.. Vaz : Lumina : Bell...n.. Helon.. Mirosuri violente : Bell.alb.m. hydroph. Coloc. Natr. Ox. arn... kali bi. Stram. ther.. ipeca. gels. lil.m.. ign. Anac..c.. Lyc. Puls. Stram...ac. . Stram. Flori : graph. tarax.... Sulph.. lues... hydroph. Ign. Ign..or.. Veratr. Emotie : acon.. Ther. Sab. Singuratatea : Ign. colch.. Auz : Zgomot : asar..phos. lil... Cic. Natr. sep... Lyc.... sulph. glon. Euph. phos...c. lyc...

naja. puls. kali bi.. ferr... . cocc. China.. Dulciuri : Arg. ferr.t. mez. ars. ox. Ora 10 : Natr...p. lach.. china. sab.. sang. rhus tox.. cann. stan. Natr. Lach... Ran.. hep. carb. Lach. thuya Seara : acon.... caust. Lyc... Puls..n. Phos.. sab. kali c... Sulphur.. cycl. Ars... lues.c.. ver.. chel. Ora 2-4 : Kali c. sel.a....v. Alcool : Ars. Bere : Kali bi. cycl..s. sulph. colch.i.. spongia Ora 1-3 : Ars... Dupa somn : apis..b..m Ora 11 : Ign. sil.... plumb... lyc. Sulph.. Ars.a. Sel.. nitri ac... dulc.. Merc.. Cafea : cann... Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil.. Ora 5 : Aloe. Nux v.. arn. op. puls.. Ora 7 : pod. Ora 6 : rhus tox.. brom..t. sep..i.m.... . Cartofi : Alum.. Ora 4-6 : Ferrum m. fluoric ac.m. carbo v... Fluoric ac.. Noaptea : acon....t. lyc. iod.. pod. sep. phos. carbo v.ac.... zinc. phos.. Ign. Sel.. Cham. merc. cant h... ver..c. apoc.. cham.. Lapte : Aethusa. rum.. Calc.t. puls. Ora 8 : eup. China. dulc.c.m. zinc.... rum.. kali m.c... hell. lyc... hyosc. calc.13- . sulph. phos.. cocc.. lyc... Puls. lil... Lach. tub. Nux v. Ora 3 : ammon. bry... hyosc. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon. Sep.. canth. fluoric ac..m. Bauturi reci : Ars. magn... Bauturi calde : bry.c.... Ora 4 : Thuya.ph. colch. nux v... coff. puls. ant. Thuya Vin : Ant.. nitri ac.. cham..c. hell. sep. puls. Lues. op . Ceai : Ab... Puls.. merc. sel..ac.Patiserii : Carbo v.. spongia Bauturi acide : Ant. ant... coff. Sulph. Nux v. Aur. Nux v...n.c. Dupa amiaza : bell..

calc. Urcand scarile : cact. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum... thuya In repaos : arn.. coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot... Bry. ip.. sil.... rum. cactus.c.. coloc. cocc. Sulph...a. bell. magn.. Sulphur In miscare : Aesc.... bapt. Pod. con.. Moschus. colch. berb. ant. ammon... Glon.. Led. Nux v. . Phos. cedr.. Menstra : Inainte : con. Ars.. cycl. Generalitati Inghitind : bell.. phyt. Aloe. calc. apoc... Lach.c.c.h. Cham .c... Culcat pe partea dureroasa : acon.. sulph. con. Ortostatism : aesc. berb. Rhus tox.. naja. lyc..ac.. stan. phyt. cocc... rhus tox. natr. lach. berb.... Ant.. borax. cean. stan.. Petr.. kreos. calad. In timpul : Act...... stannum Ridicandu-se : Aconitum.m. Lil.s. tar..ac.. hydroph. caust. gnaph... spongia.c. Sep.Ora 17-21 : hell. nux v.. cycl... sulph. Puls. puls..n.. carb.. rhus tox. Puls. sep. ver....s..n. grin. Sulph.. Coborand : Borax. eup....c. Nux v. Culcat cu capul jos : Ars.. Baie rece : Ant.. sel. Intorcandu-se in pat : con. Kreos. Bry. thuya Vorbind : Arg....m. Nux v..... Band : canth. bry..... ferr.. China. hyosc.. puls. calc.. Cocc. naja. plat... Culcat : Ars... Hyosc. Kreos. Magn.ph. nux. Kreos..m..fl. samb. lach.. arg. kali c.. kali c.. Kali c... hep.. glon.. glon..s... dig. Puls. plat.. Magn. Culcat pe partea dreapta : arg.. sulph. magn.t...... tab.. plumb... Ars. Graph..v. phos.s... calc..c. Bell. sel. hep. merc.. gels. Spalandu-se : ammon. samb.m.14- . Mang.... Merc.. sep. ran.. Culcat pe partea stanga : bar.rac....c... Card. sang. phos.m... Spig.... Phos. Nux v..n.. Spig.cr. Kali phos.. natr.. kalmia. Ferr. Act sexual : Agar. kali c.m..b.. natr.. Bell.cr..m.. Lyc.. rhod. Mergand cu masina : arg.. Sulphur Dupa ce mananca : aloe. La dentitie : Aeth. Aplecandu-se : ammon. stan.. glon. merc.c... diosc.c. Rhus tox.. cycl. con. phys. Narcotice : cham. mang. spig. Sab. dig. natr.... alum.. Lyc.ph..phos.. calc. diosc.. coff.... Cocc.

sab..... Periodicitate La aceeasi ora : aran. Thuya Varsaturi : aethusa.s. cic.. lept... lil. dulc. Phyt. spongia Uscaciune : amm. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria. cedr.. Vaccinare : Silcea. crotal. Kali c.. staph. bry..ph.. podo...ph.. stroph... par..d.. ther. nitri ac.. biiod. ox.. lyc.. brom. ferr.c. nux v. sil.s. Caust.s... bell.ac... Ars. Pall. Ars. kreos. Zincum Dupa : Bor.t.. vib. bor. Dela dreapta la stanga : Lyc. stram.. Tutun : ascl.. Stanga : arg.... Dela stanga la dreapta : Lach.. Lyc. Mag. Graph. Dulc. cocc. merc. ver.. calc. Ign. Hep. Chel...plat.. sulphur Temperatura . sep. Rhus tox.a. hep.t.h. cham. Calc. Lach.... Merc.. ant. ars. equis. med.. Thuya. cedr. lob....ac. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis.. Anual : ars. op.protoiod.. Psor. Asterias.. Merc...... tril... sulph.ph.a... Lach.. Nux m.. La 3 saptamani : Magnesia carb.... sang. Sulph. Cean. Berb.. Spig.. Iris v... tarent.. Sulph. lac c.. naja. mang... phos.... AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom.. Nux v.s... Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar...n.15- ...q. caust....c.. vib.. bor. Natr. cham. aran.. gels. nux v.d. ver.. ascl.. China. Cedron Zilnic : Natr m.. Nux v... Sang. La 2 zile : alum.. Puls. Phyt. Merc..c... natr.p. calc. Transpiratie : Bell.

. Aplecat inainte : ascl.. ign. mur. Ars. cycl.. n ux v... Kali c.. Mag... bov.... cocc.. amm.. anac. Dulc. chion. Culcat pe burta : amm. Thuya In miscare : abrot..r. nux v.c. In repaos : acon. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars... Ortostatism : ars....... Rhus tox. Col. card. spig.t. stan. graph. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant..m.. Rhus tox.t.. mag... Led. Rhus tox.c. for. lept.. Phos.... bor. col.c.. form..Bry.p.. Vaz : Lumina : stram.s.. Pozitie si miscare Asezat : ant.c.. arn..... phyt.. natr. eq uis. Luesinum Dimineata : collinsonia . Sulph.. calc. Mag.. sep.. Colch. Tar. Diosc. natr. rhus....fl. Ptel....ph.. plumb... rum. phos. Ferr.. Nux v. coff...t. Apis. Pod. iris v.m.. natr. merc. Collins. calc. Natr. ran. Gnaph..c. Pod. ran.b..tox.Cald : act. calc.s. Psor. aloe... bell....... samb.. Mang.. con. hyosc. mag. Cham.. Sepia.sars. diosc. Kali c.r.. con.. calc. pic. Presiune : Arg... lil.... . sang...c. Chim. Caust. rum.r.. ver Frig : all..m. glon. ign.. Sec. gels..m.. lyc..ac..or..c. mag. lith.h. Schimbarea pozitiei : Ars...fl. Iod.... natr. ver. rhod. sang....t.ac. sep... chel... Indoit : china...s. Puls. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell. Culcat pe partea dureroasa : amm.. plat... euphr..r. col.. Plumb. dulc. ruta.. natr.... Culcat pe partea stanga : lil.. Tact : La frictie : canth. Natr. colch.. Sil.ph.ph.n. cham.. bism. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep. china.. Bry. Trill. Kali c.a..... Culcat : acon.c... con. phos .. Intuneric : Bell.c. Bry. stan.h. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. phos. fluoric ac. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent. card..c... bell. phos.16- . samb..c. natr. Col.. form.. In masina : brom.. Gels.ph. Camphora.m. Med. Hep.b. op..m.. Bry. rheum... kali c.

.cub.. sanguinaria Calde : alumina...ph. ant.... Conditii psihologice Consolare : hell. Psor.ph...ac.. tar .. bry. Helonias. dig. calc.. clem. ferr... Phos.. moschus..h... sulph.ac. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon..v.n... Phos. Evantai : arg.. alum. Iod.. kali phos. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis... carbo v. Naja.. Pall.n. Causticum... Lyc. bar.t. all. Glon....17- . Phos. Puls. iod...n... natr.. O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism. lachesis Fumand : aran.ac.m..d. Glon.. ALTERNANTE MORBIDE .s.m. sab. Carbo v. Ignatia.ph...a... spongia. Petr. cact. nux v.. Puls... oxal.. Puls. Ledum.... Distractie : calc. caps.. Zincum Transpiratie : acon. fluo... Mictiune abundenta : Gels. natr.... Tar..or. Aplicatii calde : Ars.or. Chel... sabadilla Reci : Bryonia. lob... rhus tox... Arg... Zincum Eructatie : ant.. uran. kali c. gels. Kali c. Lach. Alimente si bauturi Acide : ptelea..r. lil. magn.c. Lycopodium. hep. Lyc.... Ign. dros.c. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s. Sang. lith. natr. Anac. rhus tox. Magn. sepia Aplicatii reci : Apis. Carbo v. cic. calc.. Mancand : act. bor.. ver.c. Nux v.. Tab. bry..t. Apis. merc...c. lyc. Ign.. Stram..fl. kali br.cr.Seara : anac. colch. cham.. sep. sep. canth. In timpul menstrei : Lachesis..c.

Sunt simptomele particulare. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Lil.t. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. pentru ele trebuie gasit remediul simil imum´. de altfel.. adauga simptomele concomitente. proeminente. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente.rac. senzatie si modalitati. primele legate direct de acuze.. Croc.18- . Herpes si diaree : Rhus tox. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act. ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz. printre care ³Therapeutic Pocket Book´ .. un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. pot lua forma celorlalte trei elemente.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent. Rhus tox.. care. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie.La acestea B. Hyosc.. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. care nu sunt alese aleatoriu. sunt baza prescriptiei homeopatice. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb.Astm si eruptii : Caladium. Astm si guta : Lycopodium. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. care exista sau se petrec impreuna. Graph. . Dupa B.

.China.. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. Spig.) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice. Este agravat de atingere. de diversele întâmpl ri. având câteva caract eristici. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. care fac ca pacientul s intre extrem de u or în panic din orice. un cutremur. secretie otica. cel care vindeca. pe fond anxios. în st rile acute. transpiratie in partea superioara a corpului. Staph. emotie. o panic nemiloas care îi face via a nefericit . etc. stresant i implicit mai anxiogen . un spasm cam la 5 minute interval.. Boenninghausen¶s Therapeutic Book. Kali c. De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in în afec iunile acute inflamatorii. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile.. maxilar superior. emotie. cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte. etc. noaptea. adica factorul de diferentiere. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. cauzate de expunerea la intemperii. Merc.. în fapt. Sulphur.F. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. Pacientul a primit Sulphur 1M . CAZ : barbat care sufera de un tic dureros. impresionant. Nitri ac.. Paris ================================= Dr. respectiv la aer rece i uscat. care înglobeaz variate frici i temeri. ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid. o spaim .note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. B. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. un oc. Ioan Teleianu . remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. Sil. în func ie de manifest rile sale clinice dominante. Calc. o boal . îngrijor ri fulminante. Caust... vorbit.. obraji. Sep. sau.. Phos. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii´. amplificate i între inute apoi de stresul cotidian. noaptea si ameliorat de frictie locala. Bry. i anume: un debut brusc. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. bufeu de caldura la cap.. violent. adesea declan ate sau puse în leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident. simptomele concomitente avand mare rol in decizie. Puls.. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga. Hahnemann : ³de acum.). odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica. Rhus tox.. Nux v. în formele cronice.. nereg sind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp. nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut în forma lor pregnant destul de . vorbit.19- . de relat ri pr p stioase i închipuiri sau griji.& Wilson A. zgomotos i cu mare agita ie.Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom. principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant . au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. Introduction by Roberts H. vreme umeda. vreme umeda. BIBLIOGRAFIE Allen T. lini tea i tihna pierdut .. Aconitum este. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang..c.

apar de -a dreptul surprinz toare.frica de a fi atins. dup 30-40 minute de somn. pe orice anotimp. varietatea acestor frici este destul de mare. a unui sprijin medical imediat. s-au rezolvat cu acest remediu. ap rând îndeosebi dup intemperii.frica de avioane. artrite reumatice. în orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie. sl be te. dar r mânând cu convingerea sa ferm . mai ales noaptea. o asemenea fric special . i firesc. amor eli. . aprindere a fe ei i sete de aer . junghiuri. nevralgie. care se nelini tesc îns u or de necazurile celor din jur.frica de a traversa strada. de regul . iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate. Tot surprinz toare este i profunzimea efectului. varietatea. având îns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut. . care in de aceea i caracteristic . î i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare. ap rut înc de la declan area bolii. . ..frica de tunele. acea apari ie invaziv . pe fa a pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei. accident. apare anorexia psihic . reversibile. Ca psihism. ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas . nelini tit .agorafobie (spa ii deschise). cu toate acestea. infarct. p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional. tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale. în ep turi.frica de a sta în mul ime sau într -o camer aglomerat . . uneori pentru mult vreme. chinuitoare. dramatismul tabloului clinic.frica de lift. aceste atacuri sunt mai grave seara. Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe. infarct. mai ales pe aglomera ie. spasm cerebral. pneumonii sau pleurite. devenind sperioase i agitate. i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional . . când persoana se treze te însp imântat . sau imediat dup ce a adormit.frica de cutremure. exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora.orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu. cistite. deobicei dup un cutremur. cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat. robu ti i pletorici. colici. mai ales în timpul simptomelor cardiace. la care se adaog . . ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente. este vorba de persoane extrovertite. oc. spre miezul nop ii. etc. . impresionant. . ca de exemplu: . brusc i violent . nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal . a unei nevralgii faciale ? frigore. exaltate de diferi i factori i împrejur ri emo ionale. cel mai des fiind vorb a de: . de regul Arsenicum album. obi nuit. acea degringolad general ce se instaleaz i st pâne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas . la care sensibilitatea la boal . otite acute. . amigdalite. etc. în epeniri. f r a exista dovada provoc rii unor leziuni. . .20- .teribila tensiune psihic .frica de a se sufoca.).frica de întuneric i de fantome. cu alternan e. cu dorin de companie. agita ie anxioas i neastâmp r. dar p strat de ani de zile latent în mintea pacientului. Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta. poate apare i la femei în timpul travaliului. care terorizat de panici i frici. care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului. . c va muri curând. Tipologic. apelând disperat la tot mai mul i medici. .frica de moarte.. Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase. confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt înso ite de solicitarea insiste nt . administrat în dilu ii foarte înalte de homeopa i cu experien . remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at . adesea devastator.. palpita ii puternice sau chiar violente. impresionabile. .frici diverse. intens . de c tre pacient. Simptome dominante: . dominant . cât i de adev rate atacuri de panic . al turi de cel nervos.târziu. nu mai asimileaz . blânde (simpatetice). etc. pe prin plan fiind frica de moarte. .durerile intolerabile constituie. precum i o v dit versatilitate de spirit. instalarea rapid i mai ales acuitatea.frica de ve ti proaste.etc. etc.indiferent de felul. pentru asocierea Aconitului cu alt remediu. ce poate configura rapid un tablou clinic acut. acesta e atât de speriat i dezn d jduit încât prezice i ora mor ii sale iminente. pentru a fi salvat . unei congestii pulmonare. . cu episoade repetate. o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare.claustrofobie (spa ii închise). debutul suferin elor acute. tot cu senza ia de moarte iminent . Practica unor medici pledeaz . situa ie ce poate apare deseori în urma unui oc recent. boli eruptive febrile. înso ite de psihismul men ionat mai sus i având variate forme de exprimare: furnic turi. în tratarea unora din aceste forme. localizarea sau intensitatea simptomelor. al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului.

. tot aproape brusc. de debut.mâini calde. . apar transpira ia i secre iile. . .reten ie de urin la nou-n scu i i la mame. sunt preponderent uscate.crup laringian cu tuse seac i sufocant . deci. observându -se i o exacerbare a simptomelor mentale în aceste condi ii. aflat sub tratament. .dorin de pe te. evitându-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile. . tres riri în somn i insomnii agitate.febr inflamatorie. fiind indicate în continuare. nas. continuarea tratamentului. febra este înso it de sete intens numai pentru ap rece. cu c ldur uscat . Alte simptome: . organe uro-genitale.travaliu dificil la na tere. . îndeosebi dup o fric . ca o betie. Senza ii deosebite. Bryonia sau Belladona .are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut. precum i administrarea lui în alternan cu alte remedii. .fa a ro ie cu piele uscat . .gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci când pacientul a fost supraînc lzit. . . precedat de frigurozitate. cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte. . cu senza ie de arsur . totul poate intra în mod ferm. ap rut brusc i violent. de la: (Acon. excre ii sau colec ii lichidiene. arborele respirator. .impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari. marele merit al Aconitului va r mâne acela c . în evolu ia tabloului clinic febril. foarte ro ii. De notat: . Teething child. mai ales când parturienta are senza ia sigur c va muri.i efectul s u eroic în stadiul grav. le-a f cut în vis. . articula ii. . cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci.aversiune pentru anghinare (artichaut).(C.. par amare). cel mai adesea. imediat dup na tere. cu puls plin. laringe. .congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial . atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor.angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stâng. destins. dup expun ere la intemperii.orbire brusc dup spaim sau oc. în defervescen spre vindecare. . ochi. sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre. .intoxicatie: fum de tutun.agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat . fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului.1) || Turns suddenly red and falls unconscious. etc. .tahicardie cu anxietate. ADDENDA STUPEFACTIE. intestine.cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte în interior i de cap care plesne te. respectiv dup expunere la vânt rece i uscat.abdomen cald.Hering) . .particularit i: . cu senza ie de c ldur sau arsur . fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad .de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur .amenoree la tinerele fete pletorice.cefalee frontal cu senza ia de cap greu. dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur .extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil. al bolilor respective. de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor). faringe.ame eal când se ridic repede din pozi ia culcat. înso it de palpita ii violente. atunci când pacientul devine febril. suprimarea menstrelor dup o spaim . consolideaz i des vâr e te rezultatele terapeutice de început ale Aconitului. în bolile acute. cu excep ia apei. f cându. urechi. cu acesta din urm . f r secre ii. etc.co maruri. .. delir nocturn. . în momentul când. arc voltaic.senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei. spaim sau o scen impresionant . gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele. . .faringit sau amigdalit .. .de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma i dup apari ia erup iilor.la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind încetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu. vise anxioase.totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c . pielea arzând a corpului neiradiind c ldura în jur .21- . dur i destins.

Aranea diadema. mai ales. de pe fa . Alte remedii sensibile. respectiv la finele verii. specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed. Calcarea carb onica. Causticum.) Solanum dulcamara Fam. Thuja. pliurile articula iilor. axilelor. etc. Nux moschata. Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam . ca i esutul fibro -muscular. . Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie. Modalit i: Lateralitate : stânga. solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. sub ire. Zârn . Natrum sulfuricum. Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate. eroziuni i diverse erup ii ± agravate de contactul cu apa rece. încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc de Dulcamara. ro ea . Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele. tr ie te pe marginile apelor. prin macerare în alcool de 90 grade. Rhododendron. Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii). Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere. Solanaceae Denumire popular : L snicior. Agravare: umiditate. etc. partea dorsal a mâinilor. schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed). care r cesc u or. confirmat de numeroase observa ii de toxicologie.22- . Rhus toxicodendron. Al i autori g sesc c pacientul este în general robust. Sursa Planta-arbust ÄDulce-amar ´. dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a în ap de care are nevoie. umede) este foarte evident. de constitu ie limfatic . Sistemul limfatic. determinând celebrele acuze dureroase de tip reumatismal. pe care apar irita ii. în special pielea fin . Parenchimul renal. Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl. toamna. cu zile calde i nop i reci i umede. sunt puternic interesate. Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire. putând apare secre ii abundente i resping toare.Dr. Nux moschata. mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil . timpul ploios. din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum. frigul umed. Rhus toxicodendron. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci.note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc. Ioan Teleianu . cu piele delicat .

23- . Dureri de cap surde. repaos. Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului. Timp f r modific ri brusce. Mare ner bdare. putând duce la c derea p rului. Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale. influen ate de vremea rece i umed . care se irit i inflameaz u or. senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri. c ldura patului. Simptome mentale Agita ie mental . pruriginoase. conjunctivit . Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental . Dominator în familie i preocupat de problemele familiei. i ceafa. Cina. cu dificultarea de a g si cuvântul potrivit. sângerând cu u urin . Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat . Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene). Ochii sunt extrem de sensibili la lumin . cu lipsa poftei de munc Nelini te în leg tur cu familia. În timpul întrevederii cu medicul discu ia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. . Ochi Ame eli (vertij) diminea a la sculare. Catar al urechii medii.- Seara. agravat sau între inut de vreme rece i umed . Irita ie conjunctival . Ameliorare : Pe timp uscat. presive spre exterior. Lycopodium). Pupile alternativ dilatate i contractate. ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului. Mi care. în timpul vorbirii. cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia. cu vise înfrico etoare. E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate. i impulsie la mânie (furie). dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla. Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat în timpul zilei i insomnie i somn agitat. înso ite de st ri de lâncezeal . Rheum.

cu depozit gros i purulent. cu sete mare. dup r celi locale. Abdomen i scaun Colici abdominale înso ite de senza ia de t ieturi ± ce survin dup expunerea la frig umed. i urât mirositoare. Saliva este vâscoas de vremea umed . g lbui. pe fa . Este posibil i usc ciunea mucoasei bucale. cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local . Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed. c ldur i Acuze gastrice severe. mai ales dup contactul cu frigul. Foame.24- . raclând gâtul. Este celebr alternan a. scurte i pu in abundente. cu scaune verzi sau g lbui. cu repulsie alimentar i satietate brusc . Gura Hipersaliva ie. a unui episod diareic. putrid . cu mic iuni dureroase. borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor. Veruci pla i i netezi. Irita ie cutanat perineal . Durerile sunt înso ite de gaze. Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci. . Urineaz imediat la frig. Catar vezical. cu o erup ie sau cu dureri reumatismale . Dureri gastrice constrictive i colici.Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor. dup ploi sau nop i r coroase . Impetigo cu cruste groase. cu nevoia de a înghi i sau de a scuipa. cu ro ea i secre ii abundente. i vomismente mucoase. Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed. Diarei mucoase. Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina.sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii. agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa . ap rute dup expunerea la frig umed. care se întind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus). Menstre întârziate. ce survin vara.. la acest remediu. remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurial . pic tur cu pic tur .

i delicat . ap rute în locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig. în timpul tusei. survenind sau agravându-se de timpul friguros i umed. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor. aplecat. agravate de apa rece i de atingere. Lachnantes.Hepar sulfur. torticolis (Calcarea carbonica. Sepia. Cuprum. înso ite de senza ia de frig. umerilor. cu dorin a de a respira aer cald. care are afec iuni glandulare similare. etc. Bryonia. Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn . Complementar pentru Baryta carbonica. Erup ii umede pe fa . etc. Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid. accentuat de frigul umed. Durere constrictiv epigastric . cu scuame umede. Coriz uscat . Mercurius. Rhus toxicodendron. decât articulare. Rhus toxicodendron). dup expunerea la frigul umed. Spate i extremit i Rigiditate (în epenire) i redoare a cefei. Mezereum. în special pe partea stâng . Adesea pot fi atin i ganglionii gâtului. axilar i i inghinali. Dureri reumatismale. m ri i de volum. continui. Piele alergii i afec iuni herpetice. Placarde eruptive.Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece. dup expunerea la frigul umed. în zona renal . Nux vomica. (Graphites. Calcarea carbonica. p r ile genitale. Ap rut în circumstan ele remediului. agravate sau între inute de frigul umed. mai degrab musculare. Dureri surde. Lycopodium. dup ploaie. Lachesis. dup grataj. obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zona dureroas . Dureri de spate. Belladonna. dup frigul umed sau ploios. Remediul urmeaz bine dup : Calcarea. seara înaun te de miezul nop ii i în repaos. ca i când a stat indelungat în pozi ie fix . mâini. în membre. extrem de sâcâitoare. cu prelingeri. Croton tiglium. sau trac ionante. . Antidotare cu: Camphora. Rhus toxicodendron. Ipeca. ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. Bronchii i pl mâni Durere toracic presiv . ameliorate de mi care. dup frig umed. cu senza ia astup rii narinelor.25- .

24. 30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice i diareic . ================================ Dr. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R. 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile . 60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut. 10. prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate.Se înrude te cu Natrum sulfuricum. Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8. 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic.26- . 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. precum i cu Thuja pentru R.

China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copaïva Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glonoïnum Graphites Guaïacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum 40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut. mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice .27- .

40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut. 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut. Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile . Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium.Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n.) Nitricum acidum.28- . Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA 24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut. Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore.

Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. care transforma. . Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. psihice si tendinte morbide. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex. endo sau exogene. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala.htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. Cand denumirile sunt incorecte. CONSTITUTII. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. omul sanatos în om bolnav. Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www. este ansamblul cauzelor declansante si favorizante . temperament si miasma . Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic.3x. Constitutia este fixa.29- . fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. rationamentele sunt incorecte´. Dr Doina Pavlovschi .Tabelul de mai sus este orientativ.teleianuhomeopat. Etiologia. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. cauzalitatea homeopatica. ) evolueaza dupa varsta. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. constitutii. impreuna cu boala. Omul bolnav este definit prin constitutie.ro/Curs_03. formata din anumite caractere morfologice. ereditara.

atitudine armonioasa. pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. reprezentate prin carbonic. ento si ectoblastic. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. leptosom schizotim si atletic ixotimic. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo. iso si discrinic. iar la dreapta tipul phosphoric. Kretschmer. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. apa. Morfotipologie homeopata Nebel. sub influenta mediului. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic. ca predispozitie. Deci interes diagnostic. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. foc si aer cu cele 4 stari : uscat. pe stadii evolutive. meso. echilibrat. Constitutia fluorica este considerata autonoma. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . talie normoligna. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. la stanga se gaseste tipul carbonic. bilios si atra biliar sau nervos. pe langa un fond de caractere comu ne. greutate mijlocie. sulphurica si phosphorica.Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. hidropexie.30- . ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · armonios. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. elvetian si Leon Vannier. umed. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic . Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. mesomorf somatoton. francez. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim. phosphoric si fluoric. in sensul ca. la un mod de reactie specific al unui organism. psihiatru. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. muscular si cerebral. sanguin. di gestiv. dreapta. a patologiei. se poate. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant. El spunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´. reflectate n policrestele Calcarea carbonica. . au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice. de unde stadiile evolutive. dar secundara. ÄCu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana. duce la infiltrare. ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective. tuberculinism si luetism. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. » (Dr. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice.

dar cu judecata. Ap.· · · mers regulat. patrati. · arcade circulare. · bolta palatina rotunjita. obiectiv. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. mucoase . abdomen important. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. seroase ± reactii artritice. rigida la adult. solizi. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna. obtuz. lunara sau în para. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. boli de nutritie ± diabet. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari. fata sferica. rotunjita. atitudine hipotona în copilarie. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. ligamente si articulatii hipotone la copil. dinamism si optimism moderat de ratiune. cadentat. guta. aspect trapu. mers regulat. hiperhipofizie moderata. · ligament alveolo -dentar solid. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. buco-dentar : dinti albi. Tipul decompensat este incapatanat. greutate marita. radacini puternice. rationala. actiuni gandite si precise Ap. locomotor : · segmente mijlocii. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate . mai ales solara. iritabil si exploziv. sobru. Examene complementare Poate usoara poliglobulie. ligamente. armonioase.31- . regulate. carnoase.hemoroizi. · muschi. genunchi Ap. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. cot. moi. sau generalizate : HTA. articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. ligament dens si solid. maini scurte. eczeme. spirit intreprinzator. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele ± furuncule. rigiditate scleroasa la adult. late. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. patrate. talonat. bolta palatina rotunjita. genunchi Ap. divergente. alergie. dar cu carii de colet. patrat sau sferic. gesturi controlate. scurta. segmente scur te. neuroartritism. constient de responsabilitatile sale. dezvoltat în largime. cu Äself control´ si incredere în sine. Friguros care se teme de caldura. arcade eliptice si largi. artroze. actiuni bine gandite. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga. rare carii. muschi. picioare scurte. sacadat. lent. · radacini mijlocii si paralele. albi sau alb -galbui. greoi. obezitate. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie.

congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. (Sulphuric : tbc cutanat. vorbeste putin. Tipul decompensat este lenes. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus. tendinta la demineralizare celulara. atitudine supla. bazin basculat inainte. tendinta la exalt are si deprimare rapida. buco-dentar : dinti galbeni. mai mult visator decat realizator. sentimental si superficial.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. tendinta la slabire. doar ce stie. hipertiroidie. maini lungi. meningee. dar aplecata în repaus. hipotiroidie si depresie sexuala. expansive. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. dar nu suporta aerul inchis. gesturi suple. fosfor. greutate mica. uree si colesterol scazute. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. inalt. . diminuarea metabolismului bazal. palavragiu. hipercortici sm la stres. indiferent afectiv. suicid. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. Tuberculoza excavata pulmonara. hipercolesterolemie. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. artroze precoce.32- . cu mici deviatii. Examene complementare Uree sanguina crescuta. adus de spate. organelor nobile. eleganta. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata.Domina pasivitatea si economia. Tendinta la slabire. segmen te lungi si subtiri. ordine. superficial si meschin. cu prezenta de ptoze viscerale. Boli inflamatorii ale mucoaselor. limfocitoza. osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate. rapid si usor. Ap. mers suplu si gratios. dreptunghiulari. Tipul inferior este infatuat. demineralizare ± calciu. nu are rabdare. perseverent. elegante. Distrat. dar cu realizari capricioase. Artrite. bolta pa latina alungita. Este econom. Carbonic : tbc fibroasa. in cursul unei perioade de exaltare. locomotor : craniu dolicocefalic. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. magneziu. un realizator metodic cu rationament de bun simt. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. suple. genunchi . scleroza renala. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. Tipul superior poate fi artist genial. seroaselor. Examene complementare Anemie. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. mai mult intuitiv decat rational. renala. muschi. exteriorizari zgomotoase Ap. incapatanat. chiar cu apetit exagerat. rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. cade in depresie. Nu rezista la efort. boem. Are oroare de ordine si disciplina. Doreste liniste. frunte inalta. vii. pace. sensibilitate la frig. Decalcifiere osoasa. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere.

. Hepar s. hiperlaxitate articulara. Kali c. stangace. . imprevizibile. . agraveaza decompensarea sulphuricului. c. genunchi. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. aspect batranicios. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. Magn. cu nevoia de schimbare. Ap. mur. scleroza. ph. dar îi anima ritmul de viata. Mentalitate Instabilitate si paradox. Natr. slab : Calc. . s. dislocata si instabila. platfus. . Kali ph. Ammon. fl. ph. hiperlaxitate. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. . ph. maini flexibile. induratie. competitiile. s. Natr. irational. instabilitate. fl. bolta palati na foarte ogivala. .va evita excesele alimentare repetate . ocluzie foarte defectoasa. m. triunghiulare sau trapezice. m. atitudine dezechilibrata.se combate plethora si supraincarcarea . greutate variabila. ac. mers neregulat. . agitat. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului. gesturi dezordonate. Carbo anim. disgratios. Ammon. entorse. fara a invata. Natr. Phosphorus Fluoric : Calc.se recomanda sporturile. Kali m. actiuni variabile si paradoxale. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. asimileaza repede. . dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. asimetrie. c. imprevizibile Ap. arcade variabile. policarii. depravat.va evita sedentaritatea si aerul inchis . Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica. Magn. ac. . hipotonus muscular. . . s. Phosphoric : Calc. inutile. Magn. în miscare continua. c. . Tipul inferior este ambitios fara scrupule. Carbo v. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. Baryta c. . locomotor : asimetric. Tipul superior este intuitiv. . . Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc. elastopatie. ligament gros si lax. c. . REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. radacini conice sau convergente. talie mai mult mica. vicios. moi. . asimetrica. . precipita scleroza carbonicului. . . Magn. Nu are continuitate în actiuni. incalecati sau cu spatii libere. degete efilate. ph. hiperlaxitate ligamentara. Indecis. unghii mici. m. Sulph. retrognatie inferioara.33- . malformatii osoase de toate felurile. transpiratia . buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici. s. prea suple. . Ammon. . Phos. . . Mur. . ac. actioneaza fara multa gandire. Natr. Natr.CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil. dezordonat. chiar violente. Kali s. Fluoric acid. capricios. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . Bar.

restrictie de sare. responsabilitatea Carbonic .profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie.profesiuni subalterne. Kali c. insuficienta hepatica . calmat.se combate hipersensibilitatea. c.alimentatie variata. climat uscat si cald ..se evita eforturile mari.se combate limfatismul.educatie : trebuie avut tot timpul sub control . si altele Sanguin : Sulphur. cu masura .sporturi neviolente. . . nu mare . . s. Kali bich. munte. Baryta c.profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul. fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . scleroza .activitate in aer liber. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc.mare sau munte de mica altitudine . masaj .se evita sedentaritatea. Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. picante. evitarea competitiilor. . tact in educatia sexuala . Aurum.alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase. Sil.educatie : incurajat.necesita climat sedativ. grasimi . Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. demineralizarea. activitati artistice Fluoric . . .34- . Natr. Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza.profesiuni care sa nu necesite eforturi. fara competitie si transpiratie . Ferrum si altele . Arnica. Graph. Puls . necesita repaos si calm .alimentatie hipotoxica. fara expunere la soare .educatia : mai mult trebuie franat . . animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. tiroida. iar endocrin glandele genitale. bogata in materiale azotate si minerale .se combate instabilitatea . siste mul adeno-limfoid. iar endocrin timusul.sporturi neviolente. obezitatea.

si altele. descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul. nitr.catabolism incetinit. C hina. Caust. Caracteristici dupa Hahnemann : . mai ales pe organele genitale. sicoza si luetismul. ereditare sau/si castigate si altele. de euforie si anxietate . . . incetinire a eliminarilor centrifuge.alternanta de stari stenice si astenice. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare.tulburari eliminatorii genito-urinare .tulburari alergice respiratorii . Act. Nux v. . atasate unei patologii predominante. verucos. Rhus tox. rac. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari. mur. Sepia.35- . Conium. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice. deplasari pe alte organe. eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : . Bry. infectiile cronice virale. . Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana.Bilios : Lyc. Iod.tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. .tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. . si altele Nervos : Natr. scabia. etc. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. transpiratie. etc. putand fi sau nu asociate cu gonoree. Arg.la inceput boala generala si interna . . la staza. . . pusee hemoroidare .hipersensibilitate hidrometrica . care tratate duc la metastaze morbide. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. menstra. Caracteristici : .aparitie secundara de semne cutanate. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. Alum.retentie hidrolipopexica .psihic lentoare cu tendinta depresiva . Clinic : .tendinta la neoformatii . Nitri ac.diaree. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.

adenoame.scleroza arterio-venoasa. apoi ulcerative. cianoza periferica procese inflamatoare. deformate. bacili tifici si paratifici politoxicoza ± toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : . mai ales cea recidivanta vaccinari repetate.morfologic asimetrie . congestii hepato -biliare . par rarefiat. unghii subtiri. pete albe pe unghii. condiloame.piele uscata si crapata..neoformatii : veruci. acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare .36- . dedublate. piele lucioasa si grasa. cu disparitia lunulei.mana sicotica (Michaud) : unghii casante.insuficienta hepatica congenitala. carii dentare .anomalii dentare . Etiologie : gonococia. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : .infiltrare hidrica si adipoasa : palid. polipi. striate. fibroame.hiperlaxitate ligamentara . par rar .incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara .tulburari ale fanerelor : unghii casante.hiperalgii ± dureri liniare nocturne . ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica.formare de leziuni ulcero-necrotice . buze groase. disritmic vegetativ.mod reactional fiziopatologic centripet . seroterapie poliinfectii. facies Äbouffi´. Caracteristici : .labilitate neuro-senzoriala si emotionala . alcoolismul cronic. mai ales colibacili. etc . ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM . fr agil . discrinic variabilitatea simptomelor ± alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica.

-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale ± oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!´ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´ Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

Psoriazis.dupa somn Ameliorari culcat. Purpura. diarrhoea. from . agr. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. Luxatii.. Vision: Loss of vision. exertion after Skin: eruptions. Concussion of brain. Aconit. after Bladder: calculi. fumat.. answering when Remedii complementare. washing face from Face : heat. Contuzii. Nose: epistaxis. Indicatii clinice: Abcese. bere ) Av. Dupa interventii chirurgicale. cold limbs Rectum . Comotie. bauturi reci. injuries. alcool ( whisky.frigul umed . cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru. senzatia de batut. boils. Extractii dentare. Nastere. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. after Hearing: Impaired.concussions.41- . etc . contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. AVC. small Sleep: falling asleep. from . retantion of urine. Traumatisme craniene. putride capul fierbinte. Sul-ac. Rhus-tox. injury to eye. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo . exertion from. after operation for. pentru carne si lapte.

in afectiuni reumatice. flavonoide. florile sale galbene au 4. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. nemultumit de el insusi si de ceilalti. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. alcaloi zi. mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale. uleiuri. 2. Compozitia chimica include grasimi. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. 3. plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica.Cazuri 1. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. Stare mentala : Pacient melancolic. in Hamlet. In antichitate. fiind numita uneori si planta gratiei( divine).5 petale. trist. in medicina greaca si romana. mai ales ale tesutului conjunctiv. modalitati Oboseste usor. RUTA GRAVEOLENS ( Vârnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. Foarte utila in leziuni si traumatisme. era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv. In folclorul englezesc. mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda . Skimianina). Graveolimina. cu frica de moarte. certaret Alteori. simbolizeaza regretele si cainta. Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica. tendoanelor si periostului Contuzii si entorse.42- . denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii.

Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori. Cefalee. reading while. agr. Leziuni tendinoase. ± Rhus-tox . amel.43- . dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. se agraveaza. Prolaps rectal. Sciatica. Lombalgii. stool before) Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic. Fibrozite. Leziuni ale periostului. de ex. de miscare.- effort fizic in repaos ( Rhus-tox. cu ingrosare. redoarea cefei. Pojarni . mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. exertion of vision from Gastro-intestinal . Suprasolicitari musculare. Indicatii clinice Artrite. sewing while. Bursite. pain. cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum. Atacuri de panica. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare. leziuni tendinoase. Suprasolicitarea vederii. prolapsus. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. Iarba Sf. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. de vreme rece si umeda.intepeneala agravata dimineata. Ioan) . mai ales dupa o munca migaloasa Eye. o o Constipatie. urmata de cefalee. de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif.

Aspecte generale: Leziuni. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. . Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i.daisy ) Se aseamana mult cu Arnica. prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Ruta. sfasieri de tesuturi. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. florile galbene.Plant erbacee peren . Rhus-tox. Simptomul cheie : durerile ascutite. luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor. ± nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. insuportabile ca niste ³ impuscaturi´. antiviral Antiinflamator Hepatoprotector REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale.. contuzii. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. Antibacterian. desi e mai putin folosit. numeroase. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) . cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. limba.ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. cazaturi. engl. Arnica. P scu e.44- . nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma.

Aspecte generale Luxatii.45- . In fitoterapie.fantoma ). a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica. ca si Hypericum. cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena. alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. entorse . avand corola tubuloasa rosie-violacee.oase´ ( bone-setter ). englez ii numindu-l si ³ repara. atat pentru dureri cat si pt. se poate folosi in aolicatii externe. Allium cepa. Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru. rupti de spate la lasarea serii. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. Simptome locale . cu 5-10 flori terminale. Staphysagria.

AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1.2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM. modific ri de culoare care persist mult timp Ø Entorse. Calc-c. agg. Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. TRAUMATISME INCHISE ± CONTUZII. Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor ± entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica . Silicea..Ochi Contuzii ale globului ocular.tegument rece . de repaus) Ruta sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica. Ruta..01. neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica. Dac în 24-48 h. Calc-phos.46- . luxa ii Arnica. ENTORSE. nu se amelioreaz : · · · · Ø Bellis p. Calc-fl. LUXATII. Silvia Nedelcu ± note de curs (27. Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors .

stupoare . pierderea vederii sau a auzului : arn... 3.47- . cic..- Symphytum Ruta Calc-p. la nivelul globului ocular: Symphytum. Nat -s . hyper. rhus-t. depresie: arn. Calc-c Ferr Hypericum. puls. merc. fruntea încruntat încre it .. convulsii: ARN .arn. amnezie: am-c.. mi c ri masticatorii. c derea p rului: Hyper.. stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor. hyper.. CIC. ARN. î i rostogole te capul pe pern . Hyper..rhus-t. midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat ... ruta.. . 2. Nat-s .. Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante) Cicuta virosa ± convulsii. con..op. Cic. greutate a pleoapelor . rhus-t.. carc. cic. sul-ac.. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale mâinilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum.. cu anurie: Arn. midriaz . Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1. Nat -s. sulph..art-v. Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:. Gelsemium: dureri occipitale. în com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie.. Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica. hell. mioz . cu oligo /anurie.

INJURIES .chill.INJURIES of the head.offensive .HEARTBURN ..distance .. seara.amel. cinnm. after ± Scalp HEARING .abortion or parturition. t iere CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local.DELUSIONS .Mammae .horripilation.MENSES .copious . Con. HEARING . amenoree: Colocynthis. edem testicular dup lovituri: ARN .amel. Rus-t. Bell-p.FRACTURES . ruta.. cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa). are. lumin ..delivery. ham. prevenind infec ia.481/1 4/1 .Tongue ± laceration STOMACH . strabism: Cicuta.ABSCESS . HEARING . during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX .Skull. de c ldur . with BLADDER .leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflama ii oculare i nazale. NOSE ± LACERATION MOUTH . (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max.. de asemeni.IMPAIRED . after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA .delivery. efect hemostatic i antialgic. of HEAD . calen. after instrumental FEMALE GENITALIA/SEX . cancer mamar: arn. operations after URETHRA . amel.LOCHIA .INJURY.noises . cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum.tearing . de aer rece. Calendula Posttraumatic: cataract : Tellurium . hyper. i poate vindeca pl gi deja infectate . in old cicatrices . Puls avort: Arn..IMPAIRED .falling .amel. ag. Con.riding in a carriage .threatening.Uterus ± Cervix FEMALE GENITALIA/SEX . after .IMPAIRED . Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme închise: 2. a.în poten e înalte... Puls. sfâ iere. 5 remedii/ rubric ) MIND . from a HEAD .INJURIES to air passages CHEST .height. menstrua ie: CROCUS.CONDYLOMATA .PAIN . TRAUMATISME DESCHISE ± pl gi: Prin zgâriere.

LED. de aplica ii reci. b. B.Foot . . LACH. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac. de aplica ii reci. X-ray .grd I ±II : local Urtica. se pot administra i intern : Ledum ± edem rece . colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci . Apis ± inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem. Bell. arz toare( senza ie ca ³de ap clocotit ´). Agen i traumatizan i termici 1. Prin în epare: LEDUM ± pl gi în epate. ). curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate .. dureri în ep toare Cantharis: flictene.. Calendula i intern Urtica sau Cantharis. iradiant al durerilor. infectate.. Echi. de aplica ii reci. phos.a Urtica urens: eritem.. Arn..FRACTURES . ameliorate de aplica ii calde. mez. Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it.. Opium .Calend. Camph.. Hypericum sau Calendula. Carb-ac. violente. · grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica. Cedr. from BACK . edem. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum.HEAT . ulcera ii. Hypericum. sau. Mu c turile de erpi: Apis. în cazul unei reac ii exagerate.open fractures EXTREMITIES .. de aplica ii reci. un policrest important ± este remediul de elec ie în tratamentul pl gilor t iate.. Urtica. LACH.. amel. cu margini regulate. dureri foarte intense. reci ca ghea a).CHEST .CANCER . 2..Mammae . PETR. Cantharis ± vezicule cu durere intens arz toare i prurit. prurit. o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital. Arsuri: · u oare. Caust Arsuri de iradiere: calc-f. Led.. HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos..49-     prurit . în ep tur de albin : Apis.. dureri foarte intense. în ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie. Ars.contusion. NIT-AC. after 4/1 3/1 1/1 1/1 STAPHYSAGRIA ± ca i Arnica. culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i. care controleaz foarte bine durerea. profilaxia tetanosului tetanigene. Aconitum. Urt. în fracturile cominutive cu lezarea nervilor . durere amel. Led. Arsenicum album: leziuni închise la culoare tent negricioas (flictene. Euph. amel. rad-br.. Deger turi: AGAR(dureri în ep toare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv . ocular.WOUNDS.eating. / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM în ep tur de viespe: Arn. gangren ). arz toare ( senza ie ca ³de c rbuni încin i´). inclusiv în pl gile penetrante la nivel cerebral. amel. durere arz toare ustur toare . în orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc. spinal EXTREMITIES ... Vip. escare... PULS. cum este i cazul pl gilor operatorii.

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum ±carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : ³ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. ´ Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificând pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfâr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

¡

¡

sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul ³animalcule´-lor dar în acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, în Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluzând i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pân la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult înainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i în în elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. În fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul s u echivalent alopatic care nu în elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. În prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfâr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup în Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia câtorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi în eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact. În Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), Ø Ø cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se întrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m în mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat , în cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Ø Ø Ø Ø Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Atât cât permite constitu ia fizic : Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. Ø i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ø Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Ø Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Ø Ø Ø Psora resimte ca dureri: mânc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gâdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , în ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ø Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i în special agravate noaptea. Scurgerile: Ø Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Ø Ø Ø

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Ø Pielea la Psora est uscat , aspr , neîngrijit , cea mai mic plag infectându-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sângereaz cu u urin , producând multe

Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Ø Pielea la Luez prezint pete ro ii închise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . În ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or în urma efortului mental. 1. 2. În cursul bolilor, are f ric de moarte, gânde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot atât de importante´. ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i înc p ânat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´

ÄMentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, î i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu u urin în minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gândit; - 53-

legate de tipul simptomelor. c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a.´ F r îndoial . analizând istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav. cum este leucoreea. Ca i în cazul mentalului Sifilitic. se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in în cadrul Ätotalit ii simptomelor´. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este în m sur s ne indice cel pu in modalitatea de începere cât mai corect a tratamentului homeopatic. periodicitatea episoadelor morbide. Totodat . ne îndep rt m de Organon. . repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul. iar cunoa terea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice. Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cuno tin de cauz .Note de curs: 27 .9. etc. 10. Sankaran. dispari ie. în func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia. Din cele de mai sus în elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i bineîn eles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´. te incit s dai aten ie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice.ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz . s distrug pe al ii. Acestea din urm se refer la miasmele cronice.28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindec toare. Totu i expresia: Ä totalitatea simptomelor´. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr. dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalit ile patologiei secolelor. boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului. cel pu in la începutul practicii homeopatiei. ca de ex. Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor.54- . precizând c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. Ioan Teleianu . fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic. Plecând de la cele 3 miasme fundamentale. respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat . aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. În Organon. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. el vrea deasemenea s ucid . În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmboln v irii. care pot schimba spectrul simptomelor atât de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. etc. universalitatea lor). Sigur. felul cum pacientul simte suferin ele sale. particularit ile de apari ie. Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. reflectând starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. Pseudo-psora denumit mai târziu "Miasma tuberculinic " . CARACTERISTICI: Ø Ø · alternan a simptomelor între ele. gonoreea. Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice. Al i autori contemporani. Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult. în analiza cazului. imediat ce ne îndep rt m de aceasta.

cruste de lapte . psihismul este pu in exteriorizat (mânie violent ). patologie predominant pe tubul digestiv . tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor . Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex. psoricul nu se vait .55- . Ø Ø Ø Ø sensibilitate redus la durere. · Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice. ulcer gastric. piodermite.· · · Ø Ø Ø · · · · respiratorie. respectiv : SULPHUR i PSORINUM. pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. digestiv . · În al 2 -lea rând sub forma de afec iuni acute. de diferite localiz ri.alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii. el suport durerea fara s se plâng . REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: . genital tropism cutanat frecvent. cea carbonic . Pacient care î i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia: · În primul rând sub forma afec iunilor cutanate (furunculi. pneumopatiile zise virale . abcese. migrene. etc. la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal. tendin la supraînc rcare metabolic : gut . Constitu ia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm . net. . hemoroizi.o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâr itul acestuia. diabet gras. pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . . dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . psoricul nu se opre te de la mâncare când este bolnav. cu febr mare ± urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare sânge Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual .sau cel pu in prurit i transpira ii . eczeme.

mai întâi arteriale. antibioticele. ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile. etc. mici crize de palpita ii. uneori chiar la acela i remediu. La acesti pacien i. etc. mult vreme f r acuze patologice. anxietate. care ajunge la consulta ie dup vârsta de 50 ani. st ri de nelini te. Al ii surprind prin modific ri de caracter. insecte. insuficien renal . cu: litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei. triste e. intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii. astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constitu ional : .în aceia i categorie. diabet. la reten ii toxinice i perturb ri metabolice. Se ajunge. ca un fel de isoterapic. Pacient. vaccin ri. reumatism ± dar care persist . cu hipertensiune.vertij. litiaze veziculare ± martor al colmat rii emonctoriilor digestive . care se laud c nu tia ce este boala. în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i în timp. REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric. Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene. adesea euforici. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur între remediile anti-psorice cele mai r spândite. gut . b. apoi venoase. se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . în continuare. pentru acuze aparent neînsemnate : astenie. compensate. criz vezicular . semne de decompensare i organicitate. care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. care solicit Calcarea carbonica.Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale.56- . alergie cutanat (urticarie. fie evolu ii decompensate. arsuri gastrice. astm) alergie digestiv (migren . dureri articulare i anorexie ± neobi nuite la psoric ± semn de decompensare grav . de dispnee de efort. hemoroizi. cortizonicele . mai mult sau mai pu in fericite. iritabilitate. edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fân. cu varice. psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirine le. scleroze de tot felul cu pierdere de memorie. Se pot observa fie evolu ii favorabile.

asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant. inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat în raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor. de bun seam . alergii : articula ii : mu chi.o o o o o o o o o o o o o o o seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier. au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii. ------------------------------------------------ . Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele. folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant. folosind unele remedii care au un impact favorabil. în anumite dilu ii. fa de remediile antipsorice. Acest efect apare. cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. în special în cazul Sulphurului.57- .

. de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate. de i pare plin de încredere în sine. de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi. etc. pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele p tate cu mâncare. Chiar i acum. fanfaronada lui este atât de naiv . preocupat numai de realiz rile sale. fermec tor. Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i. sau speriat s nu se întâmple ceva r u familiei sale. etc. în mod ira ional. c ma a descheiat . prietenii). încât fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil . înainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. o constitu ie fizic foarte solid . p rul unsuros i nepiept nat. Încrederea în sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri. oarecum inocent. de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifest ri. Mai exist un tip de femeie Sulphur care. ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul. vrea s simt c e aprobat i pre uit. deoarece. prietenos. vioaie. Arogan : .tipul de ³idealist practic´. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu . Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decât s ac ioneze practic. este plin de via i de entuziasm.MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . tipul de intelectual rece. Poate fi generos. îi place s fie mereu ocupat . cu acelea descrise mai sus în cazul b rba ilor. se gânde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfâr it. deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succes i al ii nu. deta at. în general legat de s n tate sau de familie. de i dorea s fie versat în literatura modern . în trecut era chiar i mai evident . condescendent . de asemenea poate fi îngrijorat. în leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident. dar cu leg turi umane superficiale (cu familia. amân îndeplinirea sarcinilor. Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate. Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie. De i e l ud ros i plin de sine.Note de curs 27 . de afaceri. Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin.58- . în fa a vie ii. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. control i responsabilitate. Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat . Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic . într-un mod deta at. în ciuda igienei moderne. dominatoare. nelini te i depresie. Oamenii depind de el. Femeia Sulphur tipic are o fire masculin . Poate avea perioade de posomorâre. 2). Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni. cu preocup ri intelectuale. în mare m sur . despre o carte nou . Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însu i. încât nu e resping toare. mai degrab decât de pacienta îns i: familia va spune c ea este înc p ânat i irascibil . Este un gânditor adev rat. adoptând o atitudine cinic . Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu. cânt rind îndelung probleme intelectuale adânci.tipul filozofic. Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s îl fac celebru. Este un om ambi ios. practice. De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa. Îi place s conduc din pozi ii de autoritat e. Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit. îns cu simptome opuse. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. are o mi nte ascu it . Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie. deoarece spectrul remediului este atât de vast. i intelectual . Ioan Teleianu . caracteristice remediului: 1). ea este mai interesat de probleme materiale. pare totu i împr tiat i dezorganizat . Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur. Pacientul z bove te. Inteligen a sa tinde s -l îndep rteze de ceilal i.28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur. spunând c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist . Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. cu vrafuri de c r i i de hârtii i vase murdare peste tot. Este foarte competent . nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . etc. Exist dou mari tipuri de personalitate. Are o înf i are robust sau chiar corpolent . mototolit sau cu nasturii încheia i gre it. dac un membru al familiei întârzie. profund. astfel încât devine plin de sine.

în timp ce adul ii continu conversa ia. Dac au o fire dezechilibrat . fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme. sprijinit.3). critic. etc. considerând c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme. etc. team de infec ii. Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur.2). St ri mentale: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · plin de sine. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese. (gr. Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti. lipsa încrederii în sine. ulcer. team s nu fie respins d e oameni. înc p ânat. de cancer. El are mult încredere în sine i îi consider pe ceilal i plictico i. o sensibilitate visceral pentru mirosuri. team de în l imi.3). claustrofobie. îi e team de accidente. are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. hemoroizi.Egotismul este o alt caracteristic a remediului. · pacientul colecteaz lucruri. nu îi pas cum arat (gr. eczem . nest pânit. extrovertit. Dac au o fire echilibrat . de i unii pacien i prezint simptomul neîncrederii în sine i au nevoie de sprijin. g l gios. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. cusurgiu. ambi ios. devenind lideri. î i mu c unghiile.59- . acnee. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic . prietenos. are nevoie s fie l udat.3). (gr. Ao o constitu ie fizic robust . face parad privind calit ile sale. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i. team când vede pe al ii la în l ime. dezordonat (gr. la copil. î i impune constrângeri. îi place s filozofeze. mai ales dac ace tia nu îl g sesc pe el fascinant. nelini te în leg tur cu s n tatea. obiecte sau chiar oameni. ei sunt foarte populari în coal . cert re i. Arogan a adul ilor se observ i la copii.). Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mânie dac al ii devin centrul preocup rilor. psoriazis. gr. murdar (gr.2). extrovertire la copii autoritari. Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel decât ca ni te adul i. neglijent.2. team de boli. nelini te în leg tur cu familia i copiii. greoaie i sunt b t io i. aversiune de a se sp la (gr. intelectual. plini de curiozitate. l ud ros. cu preocupare pentru mecanic . dezgust.) i traiectul digestiv (diaree. s teoretizeze. cu o voin puternic i extroverti i. de e ec. devin b t u i sau copii cu probleme de comportament. c îl fac s par bogat. . adversar inascut a tot ce este rafinat: lene. metodic. de boli.3).

agravat de mirosuri. neîngrijit. aversiune fa de (sau agravare dup ) baie. uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor. în week-end. le in). ameliorare când st întins în pat. cefalee. pacientul repet întrebarea înainte de a r spunde. agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor. agravare la ora 11h. uneori încovoiat. înf i are: 1) corp sub ire. erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului. etc. plâns la menopauz . infec ii dentare recurente. agravare general iarna. fa a rumen .. supt. scaun. Stare generala: c lduros (cu sânge cald). scurgeri. otit . agravare în zilele noroase. agravare general la sfâr itul s pt mânii.60- . diaree. acnee rozacee. care îl însp imânt . Cap cefalee în week-end. la marginea p rului. cefalee cu senza ia de cordon strâns în jurul capului. ameliorat de comprese reci.· · · impulsuri de a face r u familiei. transpira ie excesiv . agravare când st în picioare (dureri lombare. de i unii pacien i sunt friguro i. mai ales la urechea stâng . agravare general i local din pricina c ldurii patului. pletoric. acnee pe nas. transpira ie cu miros fetid. rumen la fa . dureri cu senza ia de arsur . când soarele de abia se z re te printre nori. la sprâncene. m trea . bufeuri de c ldur la menopauz . foame. . cefalee mai sever iarna. sfrijit. nepiept nat. 2) robust. secre ii. agravare la c ldur . seboree a pielii capului. buze ro ii. otoree.. p r unsuros. cefalee sau arsur în vertex.

buze rumene. . sprâncene groase. irit . uneori pacientul are mai multe scaune în fieca re diminea . sinuzit . condimente. pe te. ameliorate la frig. nevoie subit . terci. conjunctivit cu senza ie de nisip în ochi. blefarit . hemoroizi. mere. ciocolat . dore te dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre. îi place s m nânce. puternic . mâncare cu gust picant (ardei iute. scaun cu miros extrem de puternic. Stomac: · · · apetit nes ios. usturimi i irita ie la merginile pleoapelor. eliminare de gaze cu miros puternic. prurit sau senza ia de arsuri în rect agravate la c ldur . nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l s u propriu). alcool (mai ales bere sau whisky). carne. boala fânului. ro ea . ..61dispepsii (arsuri în stomac. rareori dulciuri. dovlecei. scurgeri cronice. Ochi: · · · · · · Nas: · · · · · mare sensibilitate la mirosuri. toat familia tie când a evacuat. gastrite. gr simi. indigestie în timpul menstrua iei. ulcer peptic. . înghe at .. diaree dup ce bea bere. mâncare acr . sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia . · aversiune: ou . mai ales din pricina abuzurilor aliment are). stufoase. m sline. ficat. deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. hemoragie retinian . polipi nazali. etc.). · · Rect: · · · · · · · · diaree sau scaun moale în fiecare diminea . purulente din nas. retinit . mai ales g lbenu de ou moale. · dore te: dulciuri. senza ie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. de defeca ie.

hipertrofie de prostat . mai sever când pacientul r ce te. pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare. prostatit . tuberculoz . Cardiac: · · · dureri precordiale (angin pectoral ). . sau în somn. prurit vaginal. scurgeri uretrale. arsuri uretrale sau prostatice. bron it . emfizem. la tipul de pacien i intelectual. respira ie mai dificil seara. secre ii. fimoz . mai sever noaptea în pat. apnee în somn. prelingeri ale rectului foarte iritante. urin cu miros puternic. balanit . Torace: · · · · · · · · astm. palpita ii. la plici. usc iv. boli cardiace în stadiu avansat. mai severe noaptea în pat. transpira ie cu miros puternic în zona inghinal .· · fistul rectal . tuse. enurezis. pneumonie. activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil . leucoree galben cu miros puternic. impoten sau absen a erec iei.62- . Uro-genital: · · · · · · · · · · · · · · erup ii în jurul organelor genitale. apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici. herpes.

erizipel. abcese. mai ales dormind pe spate. transpira ia picioarelor cu miros puternic. limfabgit . . dup baie sau când poart haine de lân . v rsat de vânt.63- . scabie. dureri lombare i sciatic . panari iu paraunghial. urticarie provocat de stejarul otr vitor. mai ales pe antebra e. se treze te brusc cu senza ia de sufocare. impetigo. apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii. celulit . varice. dureri de spate. co maruri. furunculi durero i. artrit reumatismal . pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului. prefer s doarm pe stânga. micoze rotunde. Piele: · · · · · · · · · prurit agravat de c ldur . herpes. sau când se apleac . psoriazis. noaptea . · c ldur la picioare.Spate: · · · · · sl biciune a spatelui. Somn: · insomnie. ameliorat de comprese reci. eczem . acnee pe spate. · · · râde în somn (Lyc. în pat. artrit psoriazic . mai ales unghiile picioarelor. seboree. Extremit i: · · · · · · · dureri în um rul stâng. apnee în somn. gut . erup ii cu scurgeri i mânc rime insuportabil . artrit agravat de înc lzire exagerat . unghiile îngro ate i distorsionate. doarme bine 3 sau 4 ore. mai severe când pacientul st în picioare mult timp. nu poate sta drept ( eap n).). pacientul î i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat. de obicei recuren i. când e în picioare.

Constipa ie. et lorsqu il est bien rendormi. est un remède dangereux à donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale. Seboree. La rougeole. cela ressemble davantage à SULFUR. Rhus -t. et il a besoin de dormir tard dans la matinée. M trea . Hipertensiune. picioare fierbin i. Lombalgii. care trebuie s înceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: .. grip .. Eczem . réclame très souvent SULFUR. N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés. Alcoolism. il n´est pas indiqué. Prurit anal. Irit . agravare la c ldur . neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald . Bell. et si on le donne. Plat. Bron it .). Ant -c. ner bd tor.. Artrit . Remedii complementare: Ars. dore te dulciuri. poart haine vechi i nu î i schimb hainele timp de zile întregi. Hepatit . Sindromul oboselii cronice. . extrovertit. Migren .. cefalee. Veut reprendre son sommeil. --> Calc. Psor. demandent surtout CALCAREA et SILICEA. Alte remedii: Psor. Scleroz amiotrofic lateral ... Ciroz . probleme gastro-intestinale. Fistul rectal . Ce que SULFUR est pour la psore. team de în l ime. Amigdalit . --> Sulph. Puls. même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes. Fisur recto-anal . Art rit reumatismal .Pojar (Apis. deregl ri gastro-intestinale. Diabet. Impetigo. Herpes. . dore te gr simi i condimente. cela rappelle davantage PHOSPHORUS. Colit .. ADDENDA SULFUR. Sinuzit . Angin pectoral .· celulit . Puls.: C lduros (cu sânge cald). Abces. Med. Inflama ii intestinale. de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées. dezgust. Mais c est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie. Lyc. Reflux esofagian. Puls. C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué. Ulcer peptic. Bufeuri de menopauz . Gels. Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine. en fait. Graph. Anxietate.R celi. Sciatic . et THUYA pour la sycose. diaree. Boli ale esutului conjunctiv. Acnee. Otit medie. iritabil. >>>> ciclul: Sulph. Bursit . Micoze rotunde (Tinea). Demen . Nux-v. transpir mult. Aritmie.. Psoriazis.. MERCURIUS l´est pour la syphilis. Malignitate. et les travailleurs de la pierre. mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. boli de piele.. Hernie hiatal . Scleroz multipl . Bry. p rul devine unsuros i se lipe te de cap. Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid".. Conjunctivit . Blefarit . Gut ..64- ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . amigdalit .. Aloe. Depresie. Astm. Arg-n. Mez. Indica ii clinice: Abces rectal. Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur. C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond. il ne faut pas le prescrire à très hautes dilutions. Rinit .. lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée. plin de sine. comme SILICEA. Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine.:C lduros (cu sânge cald). on peut à grand peine le réveiller. ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues.. team de în l ime. Pneumonie. Prostatit . Hemoroizi. bron it ... Faringit . mais quand c est dans le dos ou dans l estomac. --> Lyc. Polipi nazali. dore te dulciuri.. Alergie. Compara ii: Nux-v. Diaree. Insuficien cardiac congestiv . Euphr. Acon. pneumonie. en particulier dans les poumons. Cefalee.: Ambi ios. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric . autour du coeur.

à ACONIT et EUPHRASIA. . Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze. 4.d. capricio i i irascibili. il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela.65- . ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi îndep rtat de sp lat. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR. 5. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin. Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui. 3. generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. et ces deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre. nelini tite care tresar u or.) Istoric: Este un nosod.C´est un grand remède de la rougeole. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas. Il restera assis à ne rien faire.p. occasionnellement. Persoanele nervoase. Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase. lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe. ARSENICUM est le type de malade raffiné. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie în bolile cronice. Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente erup ii supresate). Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail. Copii delica i. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM.v. 2. D. emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe. miros urat. SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. en recourant. Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR. Psorinum e util atat în manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este împins în profunzime. care dureaz de ani de zile.Note de curs 27 . cu aspect boln vicios.28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor. Emo ii . palizi. Adrian Dumitrescu .

SE SIMTE UN RATAT. disloc ri. aparatul respirator. S r cia Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind . Descurajat. ABANDONAT. F r speran . spune c 3 idei de baz se reg sesc în tabloul lui Psorinum : 1.chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment. E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se îmbrac gros vara ± uneori cu p l rie sau c ciul ). foame în mijlocul nop ii. în « Convorbiri despre homeopatia clasic ´. Despair. senza ia c sunt abandona i . lovituri.FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. transpira ia. pesimist. grip ) se simt foarte bine. Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupa iei Greciei de c tre germani. singurul rem de gradul 3).66- . e ec. fric de singur tate. r cesc u or i vindecarea treneaz mult. otoreea. i extern . . . partea dreapt a corpului. cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea. erup iile). CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea în ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ± rubric cu 8 remedii) . La acestea se adaug mirosul urat (putred. REMEDIUL pe larg: Mental: .Fric de cancer. datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie. Inainte de a avea un atac (cefalee. Transpira ie urat mirositoare. Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime). Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . . fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 .p r si i.este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital ±nu reac ioneaz la remedii corect alese). Mind. epilepsie. KALI-AR. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas. Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS. disperat c nu se va face bine. 2. abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acut debilitant ). Are o marcat tendin c tre boli acute. CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2).itching of the skin from (rubrica cu 3 rem. urechile i intestinul. luxa ii. KALI-AR.Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari. . Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac m nanc se amel cefaleea.ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS. angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate.Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. prostra ie dup boli acute.SE SIMTE PARASIT. Oamenii nu pot sta în aceea i camer cu pacientul Psorinum.aceast fric se reg se te în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3).

transpira ie. dureri cronice cu foame (înainte i în timpul migrenei) i vertij.i va reveni niciodat dup e ecul în afaceri. . erup ii supresate. . i se vindec greu..Anxietate în leg tur cu s n tatea. . .Menopauz : Bufeuri de c ldur . ip i plang toat noaptea. NOAPTEA.Inf i are murdar . . (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). se amel la epistaxis. . întregul corp indiferent cat s -ar sp la).Migrene. .Melancolie religioas . . .SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA. . (3 remedii. DE HOIT (scaun. trebuie s si -l acopere chiar i în timpul verii. ca i cum s-ar turna ap cald pe ea.Se simte s rac i c nu. .STARI DE ANGOASA agg.înso ite de mare nelini te.DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.lack of vital heat). curent. (Ars). -Viseaz ho i i pericole.67- .Foarte friguros. .ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED. amel. iritabili i plang cio i.Depresie datorit manc rimii. dureri precedate de tulbur ri de vedere . sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea. Ganduri de sinucidere .Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung .Moroc nos i în mare depresie. Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur). face u or luxa ii i se r ne te u or. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE .Fric de singur tate. .Copii: cu stare de bine i juc u i ziua. .Durere agg. carbn -sulph. . de epistaxis i de mancat. LIPSA DE VITALITATE. dolichos pruriens de gradul 1). .Ii lipse te c ldura vital . . CAP: .Aversiune la carnea de porc. . r ce te u or.Corp dureros. secre ii. GENERALITATI : .SLABICIUNE. . de foc. . Descurajat.Dureri ca dup o lovitur puternic înso ite de menstre supresate.SENZATIE DE FRIG. (generals. agg de post. . sperio i.Frecvente probleme acute. el fiind singurul de gradul 3 . .heat. de expunerea capului la frig.

.Aspect murdar. Intunecarea vederii.Puroi fetid din urechi de culoare maronie.Erup ii în conductul auditiv extern i în spatele urechilor.ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph). Simte varful limbii ca op rit (ars). sangerare. . . . se încurc u or. . boln vicioas .Herpes de la tample peste urechi pan la obraji.Elimin ri urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. Cerumen ro u.68- . GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy). f r luciu.Otoree cu miros putred înso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. Aglutinare. Ulcera ii ale limbii i gingiilor. Simte c din ii se clatin . .Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare. mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale. puroi. Fa : . URECHE : . Gingiile se retrag de pe din i. . aspru. Manc rime insuportabil . . Blefarit . Pioree a gingiilor. Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui. GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii. urat mirositoare. ca i cum nu s-ar fi sp lat.Palid . cronice.Erup ii umede. apoi apare durerea agg de atingere. Nas: . .Cruste cu secre ii în jurul urechilor. .P r uscat. Infec ii recurente.Coriz constant ca în febra fanului. . Vindec tendin a la a face amigdalite. OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante.Sinuzit .. Gust murdar în gur sau amar.

. din uretr . cu sange din rect i hemoroizi arz tori.Aversiune pentru sex. cu aspect boln vicios i cu adenopatii.Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. GENITAL FEMININ: . Diareea sugarilor (cholera infantum).Grea de la mi c rile f tului . . RINICHI: Enurezis constant.SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc. Fatul se mi c violent. durerea iradiaz la nivelul capului.Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab. excesiv de fetid. care se r spande te în toat casa. Flatus cu miros de ou stricate.Manc rime. Sifilis primar. grea în sarcin neameliorat de alte remedii.Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere. . Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi. care pateaz lenjeria în galben. . sange.INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. GAT EXTERN: . . . agg la lun plin . Saliva ie abundent i urat mirositoare. . GENITAL MASCULIN: .69- . cu dureri la înghi ire i iradiere în urechi. mucus aderent în gat. . fluid întunecat la culoare. Scaun dificil de eliminat. STOMAC: .Erup ii urat mirositoare. .Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune). tertiar. Phos). RECT: Scaune cu mucus.- Amigdale foarte mari.Pierdera apetitului dup o boal . Gonoree cronic . secre ii nedureroase. Ca un dop în gat care împiedic expectora ia. putred. ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice. erup ii urat mirositoare. cu sete mare.Vomit constant i frecvent în timpul sarcinii.

Tuse care revine în fiecare iarn de la erup ii supresate. BRONSITA. . SPATE: .ERUPTII de orice fel: eczem . STAND ÎN SEZU T.Durere lombar agg. psoriasis. . Calc. RESPIRATIE: TUSE. LA CALDURA PATULUI. SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. Cruste peste tot. Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur în piept.. Durere ca de în ep turi la nivelul spatelui. în jurul unghiilor. .i îndrepte coloana. amel. nu poate s .Mirosul este intolerabil. de la cel mai mic efort (Tub. Pustule lang unghiile degetelor . uleioas . agg de baut lichide reci. CARE DA NASTERE DISPERARII : agg.70- . AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR . . . scabie . acnee. PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. Tuse uscat .Aversiune pentru sex. PIELE : . LA CALDURA. Sulphur) i noaptea.Aspect murdar.MANCARIME chiar i f r erup ie. Durere în piept cu extindere la umeri.Fierbinte. p duchi recurent . EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat. foarte uscat sau gras .Transpir abundent. agg. între degete. NOAPTEA. puternic cu mare sl biciune în piept. Tresare u or. SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . . de aer rece. de mers i stat în picioare. DISPNEE amel.Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te. Durere surd seara.

H. ARS grd 3). cand se îmbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). Sep.must scratch until it is: Graph. Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic. Allen mai men ioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur).bleeds. amel de odihn în cas . Sciatic . . Dispepsie. FRIG. Thuja grd 3. carne de porc. Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie. Paduchi.prostat . i c nd st REMEDII SIMILARE: Sulph. Cancer ( . ERUPTII .amel. anxietate. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. Grip . team pentru viitor. insomnie. Disfunc ii hepatice. Oftalmie. Diaree. Cholera Infantum. Graph. must scratch until : Psor. MODALITATI: . INAINTE DE FURTU NI. Tub. Calc : disperat c nu se va mai îns n to i.amel cand m nanc . .agg. Petr grd 3.agg. . plimb ri. de stat întins în general . REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph. este foarte friguros i vrea s se îmbrace gros chiar i vara. AER RECE. Debilitate. Petr. de mi care. noaptea. De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg.agg. i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz . furuncule. Psor grd 2). Dif. c ldura patului. Tub. de transpira ia abundent . . Febra fanului . . ECZEMA. de c ldur . Sifilis (inclusiv ter iar).C.Hemoragii. (raw. anxietate pentru viitor. Amigdalite. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor.amel. Astm. Mez. boli frecvente. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). CURENTI DE AER. Migrene. CAND POSTESTE.. Con grd 3).haine de lan . team de s r cie. Efecte post difterie. în timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. MANCARIME. Sulphur grd 2. . Ars. cand are epistaxis . Otoree. nesp la i i cu c ciul pe cap în mijlocul verii. Chin-s.Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. Graph. Adenopatii. grd 2. Constipa ie.veruci. glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ). fric de s r cie. foarte friguros. Aur. Disfunc ii splenice. . Impoten . Acnee. . fetid . Sil. Bac. Med. schimb ri de vreme. Enurezis. Gon oree. Scabie. Alergii. (Skin itching ±scratching. Leucoree. Clinic : Probleme ale pielii.71- . Dureri de spate. apetit crescut. ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens.grd 2. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în lini te.ganglioni m ri i. Hemoroizi. friguros. Sulph. Furuncule.

Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. Manc rime violent . 43 de ani. a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul.R. are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului. nu se poate concentra la afaceri. agravate de tuse. ** ** ** . poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te în gradul 3 i la Sulph. de atunci a devenit u or fatigabil. 4. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. atunci cand simptomele generale indic remediul. în varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor. 21 de ani. Psor 50M. Tub. CAZURI 1. ( Homeopathic Remedy Guide). S-a administrat Psor. Phatak S. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980). Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin în afaceri. 2. cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Dl X. 3. Domni oara C. agg. Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase. solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înro ite. De i puternic i s n tos. . Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu.i redobandeasc un apetit s n tos. Psor 30CH a vindecat cazul. In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s . In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul. 7. cu durata de 3-4 zile. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. în convalescen dup febr tifoid s . ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni. Dl C. mai acc. RADAR key notes. Bernard H ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie înc de la na tere. se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat . Prezint amor eal a picioarelor i bra elor. Extrem lentoare a min ii (dullness). cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu.-In practica lui Clarke. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. Murphy R. pare confuz. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul. 50 ani se plangea doar de sl biciune. (Materia Medica). datorate unei inactivit ti a rectului. în pat. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat . I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total .i mic oreze efortul pe cat posibil. care disp rea în întregime vara i reap rea iarna. 6. a trebuit s renun e la afaceri. 50M 1 doz dizolvat în ap .de ras i de mi care. ameliorat de epistaxis. Limb acoperit cu un strat alb. Morrison R. Domnul P. i -a pierdut orice speran . alergenii nu mai au nici un efect). pe stanga. i-a pierdut total pofta de mancare.Psor. agg de c ldura patului i de sc rpinat. Calc. dureri severe în partea dreapt a corpului. Psor (200 CH) a f cut-o 5.72- . Domni oara N. transpir la cel mai mic efort. dar în aprilie 1834 totul era ca la început. Durere de cap precedat de vedere înce o at (negur în spatele ochilor). Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. uscat . Graphites).

prurit). negricios. agitat. Sl biciune. Speriat la trezire. sistem ganglionar. Sulfura de iod ± aspect macroscopic ± pulbere cristalin . < prinderea p rului. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase. eczema umede. vascular (bufeuri. Combina ie între Sulf i Iod Combina ie între dou remedii cu ac iune profund . cu r ceal extern . Incapabil de munc .73- . pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente. ambele calde.28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum ± Sul-i. mucoase (secre ii abundente. Secre ii acide.favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). Atena Ioana Antonescu .keynote « ro u închis. specific : foliculita b rbii. cu infiltrarea esuturilor. de culoare cenu iu închis. înainte i în timpul menstrei. Ca i cum este strâns din lateral de o menghin Durere : > asfin it. acnee. Agita ie noaptea. Degetele devin albe. Senza ie de c ldur arz toare intern. sl bit. ca dup grip . Tresare la trezire. Sulfur-ul « blând ». Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur . Lateral & vertigo. Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect).MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr. camer înc lzit . insensibile Supura ie. « erup ie pustuloas buz superioar » « eritem al b rbiei » Acnee supurat Eczem acut . ajunare. Prosta ie. corespunzând miasmei tuberculinice. edem. Vederea .Note de curs 27 . zemuind . Nehot rât. « zemuind » . indura ie i îngro are postinflama ie. trist. prelungite). g lbui. Gr bit. congestie cefalic . prurit intens » Hipertrofie nedureroas a glandelor.

« glazurat ». Edema iate. flatus. usc ciune la degluti ie. Erup ie papular . cu jet spiralat. b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere în greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunând. Nas Mucus verde în narine. Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . limonad . Stomac Senza ie de tremur tur în epigastru. Excoria ia n rilor. Stricturp post-gonoree. Genital B rba i: durere surd . mur turi. . nisip maro. mic iune dureroas . C ldur Urinar Urin purulent . C ldur în epigastru. Arsur la cap tul distal. Scaun galben deschis. dup inflama ie.74i prurit anal. Anorexie. Respira ie . Femei menstre ± neregulate. Hipertrofie cronic a amigdalelor Mâncare. urât mirositor. prostat . Leucoree abundent . cantitativ redus . Durere. Uscat . Gol în epigastru. acoperi i cu puf moale. Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. Sim ul mirosului acutizat.Zigzag-uri. penis. Acnee supurat . Sete. Hidrocel la copii. Din i Senza ie de din i moi. la efort. agrav înainte i dup menstr . Rect Constipa ie refractar . hemoroizi. Gur Limba îngro at . Gât Uvula i amigdalele m rite i ro ii. Dorin pentru: acru. Miros de zmeur .

se mi c cu grab . raluri. Acnee. uretr Pustule ± gât. Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase. Erup ie pruriginoas antebra e. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod. asociat cu dispnee. Amelioare : aer rece. sufocant . Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea.. neastâmp r noaptea / (Staph). în pat. nas.Asmatic . ortostatism. Intins pe partea dreapt . cu senza ie de arsur când st în picioare. (Kali-bi. purulent . edem i prurit sever. vâscoas . Pruritul de ³b rbier´.) Durere sfredelitoare. C ldur . iarna Tipologie Copii ± slabi. doarme cu gura deschis . se treze te speriat. pleurezie. Înainte de furtun . îns obosesc repede . expectora ie. galben . Astm alergic cu str nuturi. cu pielea de culoare rosu închis. chiar minim. Noaptea.75- . catar Tuse Spasmodic . Lichen plan. Vise : Confuze Piele Prurit ± urechi. agrav diminea a Sput verzuie. agita i. (Merc. Somn neodihnitor.) Torace Senza ie de constric ie. Eczem acut . P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort. La aplecare. Somn Somnoros ziua. abundent .

otite recurente Bron it cu tuse violent . abcese. la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i § Agravare : c ldur Diminea a. uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod).Sunt c lduro i. dure ± ³m t nii´. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.76- £ . criptice. Adultul . Arsenicum tri iodatus. spre 11 am § Ameliorare : aer proasp t Expectora ie Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus. mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. agrav. cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. tuberculoz . cu depozite de fibrin Transpir u or. uscat . pruriginoas . cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii. Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . . furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple ± pneumonii. cu tendin la supura ie (pustule. îns în pat sunt reci (dg. asfixiant ± acumulare mucozit i vâscoase. Rinofaringite. vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian . Nu suport c ldura. Picioarele ard (Sulf). pleurezii. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar . senza ia de c ldur intern . pare mereu gr bit. dif. transpir u or. Secre iile sunt acide (leucoreea. mai ales umed . frecvent laterocervicale. dificil de eliminat Eczem cronic . iar mi carea (înc lze te !) îl agraveaz .c lduros. prezint facies adenoidian. Amigdale: m rite. îns r ce te u or Senza ie de c ldur . transpira iile ) Pielea sensibil . de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare.

îns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. 140 din Organon. fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ).Pulsatilla Cronic : Silicea.htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum . usturimi.homeopatia. Urechi. Acesta este cazul medicinei. Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas. îns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . îns nu va modifica în vreun fel remediul care r mâne neschimbat. dureri. Urm torul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic . Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!). Uretr . Scalp. Coloan vertebral . Rinit alergic . c simptomele nu sunt întâmpl toare. cu atât ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. tiin a f r epi stemologie este. strictur . (Jan Scholten. eczem acut (cu exudat abundent) . Natrum muriaticum. tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date. în m sura în care ea poate fi conceput ca atare. acufene. sl biciune. Un nou prooving poate schimba descrierea care exist în literatur . senza ia vital a lui Sankaran. Parotid . Acest proces presupu ne c exist o ordine. Pentru a progresa ca tiin a. Îns . anume în natur i deci i în tabloul remediilor. Este un pas esen ial. pruritul de ³b rbier´. Exist în comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii.ro/Curs_04. inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome. Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii.77- . Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee ± puncte albe). f r a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. Addenda Albert Einstein ³Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal . Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. Buz superioar . Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www. Nu mai vezi p durea de copaci. primitiv i încurcat ´ Remediile sunt descrise în materia medica. hipertrofie cronic . Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta. hipertrofie. Rinichi. Limb . Prostat . Lichen plan. Grip . erup ii. cu întreaga sa colec ie de boli i medicamente. tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Amigdale. psora primar a lui Masi. anume c exist o structur în tablul remediilor. homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat . cu cât reflect m mai mult. Aviare. întregul tablou. Einstein avea o ³puternic convingere privind ra ionalitatea universului´. îngro are. Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Gonoree. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag.

y y y y y Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea TUBERCULINISMUL Dr. mai ales la copii i la persoanele tinere. a fost preparat de Heath. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. remediile neputând face blond cu ochi alba tri o Pulsatill . Finke i Swan au f cut în 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. Ca defini ie. trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum. Bacillinum testium.. Sursa nozodului Mai pe scurt.. pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apari ia microbului în elimin rile organice. în prize succesive la lungi intervale. din Psora hahnemanniuan . nervo i ± fenomene încadrate de el în categoria constitu iei Äconsumptive´ . a unor simptome comune. Tuberculinum residuum (T. de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. un preparat extrem de bine suportat. fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. se pare c s-a pierdut de produsul-surs . fiind folosit rar. Bacillinum.note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins .i pe care îi trata cu Tuberculinum. spunea: Äacest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului. Kent. dintr -un pl mân tuberculos. sl bire i sudori nocturne. trebue recunoscut c în Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic.B. Ioan Teleianu . bacilul tuberculos. Marmorek. adesea spectaculoase în astfel de st ri. . este un vaccin atenuat bilios. de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus. Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos. Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt.K. în anul 1924. Mai mult.´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar ´. Mai exist i alte surse: Spengler.C.. de i nu total. îmboln vindu-se cu u urin i devenind anemici. etc. cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos.M. dup eviden ierea la microscop a bacilului. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. sub ire i înalt un Tuberculinum. descris de Calmette). cum ar fi: tuse.´ atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. denumit Tuberculinum K. preparat din exotoxina filtratului bacilar..R. Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice. f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic). la toate cazurile de tuberculoz .) are reputa ia de a fi mai bine suportat. Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate. editând o lucrare cu aceast denumire .78- . C.. V. Elevul s u. preleva i de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin .M. fiind tot timpul bolnav´. ca miasm . a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate. folosind ca nozod preparatul de baz . pentru Burnett. existen a cert . îi stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure. expectora ie.M. care administra acest remediu în dilu ii X. reg site la persoanele descendente. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism. de fapt acel a B. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum). Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri Änu -i g se ti niciodat nimic.A. Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trâni. Leon Vannier. Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . L. Un alt preparat. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. El leag îns totdeauna tuberculinismul.G. din orhita tuberculoas . Demangeat). etc.

). astfel seara este apiretic. Tuberculinum bovinum. cifoz . neputând s stea culcat pe un plan dur (Nat -m. favorizat deform ri: scolioz . romantic. · U urin a de a r ci la cel mai neînsemnat contact cu vremea r coroas . fiind fragil. slab. imaginativ dar este fatigabil. Ca atare. Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls. indiferent.) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor. .K. periculos. · Fire mobil . se deformeaz (ex. la începutul studiilor este performant dar sfâr e te mai slab. Iodum. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat de tuberculinism: · o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului. destins iar a doua zi cu febr mare. de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ). provin din sursele urm toare: Tuberculinum. Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e. etc. brusc. predispus la Sl bire. labil. debil. de esen psoric .Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´. i de conforma ia strâmt a toracelui. legat de alergenii pulmonari este de esen eczem . demineralizare global . agitat . · o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic .. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale sus inute. stare cianotic a individului · Tuberculinicul este inteligent. Abrotanum. durerile din epifizita Scheuerman). se surmeneaz u or i devine trist. intens suferind. nu-i mai place munca. Rino-faringite recidivante. sclipitor. Ign. i Bacillinum. se eschiveaz .).) dar obose te. disperante când apar la copiii mici. devine chiar înd r tnic. spre deosebire de astmul Äasociat´ cu o Astmul Äpur´. de i tuberculinicului îi place aerul r coros. a a cum îl întâlnim la Natrium muriatic. Otite frecvente. T. fatigabilitate. · Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid. o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos. el Äarde´ intens în clipele sale de d ruire (Phos. · · Copilul tuberculinic.. e loc i pentru simptomele altor surse. · · · Tipic este caracterul paradoxal. mai ales la copii. spatele s u se curbeaz u or.79- . · Insuficien respiratorie de diferite grade. Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul cre te prea repede.

diareice. epuizante. Hipersexualitate: · · Ce duce la impoten (Phos. de la bron ite recidivante. cu în ep turi de origine neuro -vegetativ . Cyclamen: detest untul) Scaune moi.Dureri de cap frecvente: · · · Occipito-frontale. influen ate cu u urin de alimenta ie: · · Cu evolu ie cronic . senza ie de sfâr eal . de regul . Hipotensiune ortostatic . Tendin hemoragic marcat Dureri articulare acute: . brânz . · · Recidivante. mai ales la femei.80- . le in.). Algii precordiale. cu st ri de r u. care între in i agraveaz patologia. lapte. Phos. Tuse frecvent . Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. interminabile.). Iodum. f r dureri. Inim iritabil . Colibaciloze. frecvente. greu tratabile cu anti biotice. Ameliorat la aer r coros. · · Agravat de c ldur . cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: · · Dorin de sare. Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale. pentru c r ce te u or. hiperexcitabil · · · Tahicardie. sau Totale. cu caracter de suferin e cronice. sau din contra la Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: · · În avans. (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente. Înso ite de oboseal i demineralizare (China. Apetit viu.

membre) Congestie venoas periferic . (Phos.· · Cu caracter eratic.) Deger turi. Nat-m. Vreme umed Crepuscul. cu mi care u oar .) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum. Hemoptizii. Sput hemoptoic . Care apare mai ales noaptea (spate). agravate de umiditate. r coros. Pusee febrile sau subfebrile. · · Acrocianoz (Puls.81i rece. Purpur . nea teptate. tenace: · · Care nu amelioreaz . f r cauz aparent : · · o o Febr de cre tere. Amelior ri: Aer liber. Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral . Ferrum phosphoricum) · · Hematurii (Formica rufa. Repaos.. ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos. . Calcarea phosphorica). Modalit i: · o o o o · o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace în contact cu suprafa rece. Furtun . Transpira ie profuz . Înc peri închise. Colibacillinum). neaerate suficient. St ri de dezechilibru termic.. Tendin la hemoragii cu sânge ro u: · · o o o Abundente. . Repetate: Epistaxis. Iodum.

etc. intense..´ O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic. cel mai adesea. pleurozii.. renumita febra de fân.otite. recidivante. sensibiliz ri la polenuri.) o · Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : . astfel: Alte patologii: · o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite.. mai ales ale urechii interne ± legate de inflama iile reactive ale cavumului).). axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos. Izolare (Phos-ac. pneumonii. chiar violente ± declan ate de factori diver i în fa a c rora tuberculinicul.o Zona de munte. bron ite. constipa ie. semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup na terea copilului. cele legate de apetit. Se i spune c ÄSe na te tuberculinic i se moare psoric. r spunde cu vigoare exagerat . astm ± ca reac ie la acarieni. descrise de coala francez . de consisten groas . o Traheo-bron ite. de ex.. Na t-m. Tot atât de esen ial este îns i faptul c eficien a remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. rino-faringite. Demen precoce. peisaj de ar .82- . · o o o o o o o Patologia nervoas . Somatiz ri diverse. de esen tuberculinic ). Kali -phos. Principalele direc ii patologice: · Patologia respiratorie ± pe prim plan: o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite. Mag-mur. g lbui (Puls. o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic . Sepia). Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos. Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. Ferrum) ± care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului. sau din contr . Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esen ial persoanele tinere. i emo ional ale individului. St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare. ca bulimia sau din contra anorexia psihic . deal (în l ime mijlocie)... bogat în energie vital . peste care apar din când în când accidente acute. neiritante. care respect tr s turile globale descrise. cu scaune uscate (Bryonia.. mucegaiuri. Manifest ri schizoide sau schizofrenie. etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii. Diarei facile i cronice.

Tahicardii. Reumatisme inflamatorii. compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. Acnee. Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed. ameliorate culcat sau pe o suprafa dur . Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS.a. mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. Hipotensiune ortostatic Congestie venoas . Patologia cutanat : Urticarii.o o o · o o o · o o o o · o o Palpita ii. Sepia. à Amoniu-phos. considerat remediu constitu ional. pe când eczemele sunt de origine psoric . à Magn-phos. à Phosphoric-acid. Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos. facilitând elimin rile.83- . Nervos (frig i uscat): Arsenicum. . care cel mai des sunt de origine tuberculinic . lombalgii. Reumatism articular acut.) Fosfaturie (Phos. Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus. Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei. .) Patologia osteo-articular : Dorsalgii. Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic. cu VSH crescut. acrocianoz . Alte remedii: Calcarea phosphorica. Deger turi. Bilios (cald . patogenezia lui reproducând simptomele esen iale ale tuberculinismului. Poliartrit reumatoid . Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului.I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. Dismenoree sau amenoree (Puls. remediu extrem de activ. agrava i de c ldur ): Pulsatilla. etc. De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului.

La fel. Stannum. Kalium sulfuric. Aletrix farinosa.84- . Beryllium. Aqua marina. Remedii cu tropisme mari pentru: · o o o · o o · o o · o o · o o · o o o · o o o · o Pl mâni: Drosera. Solidago. Rinichi i vezic : Formica rufa. unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Cyclamen. Tussilago. Manganum. Carduus marianus. Bryonia. Ficat: Chelidonium. Tiroid : Spongia. Organe genitale: Helonias. Manganum Rino-faringe: Allium cepa. Hedera heix. Ipeca. Phosphoricum-acid. Ferrum phosphoricum (anti-inflamator). Kali -phosphoricum. Zincum. în cazul remediului Arsenicum album. Sambucus. Calcarea iodata Nervi: Ignatia. Magnesia-phosphorica. Inim i artere: Crataegus: . Apis.

K. Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline. Piele: Apis. dar care.. Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox. Rhododendron. nu poate fi confundat´.A. Bryonia. Bovinum Denys Marmorek TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr. ( Vithoulkas) Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: pulmonar . Rhus-toxicodendron. Strophanthus.) Tuberculinum residuum Aviaire V. o dat în eles. Seroase: Apis.85- . Sânge: China. Ferrum metallicum.o o · o o · o o · o o o · o o o Convallaria.note de curs ³Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt. Silvia Nedelcu . Rosa canina Echinacea Nozode · · · · · · · Tuberculinum (T.B.

-comportament compulsiv ± obsesiv -tulbur ri de memorie. la mare (poate fi i > la mare) > de vreme cald i uscat . localizarea etc. nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. amel. sporturi extreme. < de vreme rece i umed . la munte. senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice. . tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ). care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi. alergie la lapte. dorin a de a c l tori. pentru c ³via a este prea scurt i trebuie tr it din plin´ . lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil . dorin sexual intens . Antecedente familiale : TBC. într-o p dure de conifere (pini). sensibilitate la schimb rile de vreme. fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va întâmpla. s rat. MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice. cu ferestrele deschise). alcoolism. dulciuri. dulciuri. - tulbur ri de nutri ie. caracter schimb tor al simptomelor ± acestea î i modific rapid caracterul. înghe at . noaptea . din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (î i schimb frecvent locul de munc . î i love te capul sau î i smulge p rul. substan e excitante stimulante). fric de p s ri. emaciere de i m nânc mult. copilul se trânte te pe jos. pisici ( au i alergie la p rul de pisic ). locuin a. de aer închis. afec iuni alergice ± astm. pisici. r ce te foarte u or (³nici nu tie cum i când´). Aversiuni alimentare: brânz . nemul umite. gr sime. ( cu miros de oarece). arunc i sparge obiecte ± de preferat pre ioase. -comportament r ut cios. eczem .86- . într-un autovehicul care circul cu vitez . sau îi love te i înjur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini. hipersexualitate (inclusiv la copii. sau au erec ii dureroase). cu un sentiment profund de neîmplinire. înaintea furtunii. cu senza ia c sunt prinse într -o situa ie insuportabil . . în aer liber (aer în mi care rapid ± ex. partenerul). lapte rece.- mental ± emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe sânge lateralitate dreapt . transpira ii abundente: dup cel mai mic efort. lapte rece (<). distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex.

sau 1 /2 s pt. sânii umfla i i foarte durero i preM sau în timpul menst rei. cefalee periodic alopecie. î i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( ½ stg. pentru c a fost contrazis sau refuzat. Antecedente personale : CAP: î i love te capul ± într-o criz . î i rostogole te capul pe pern în timpul somnului. de ³vânt´ (aer liber.87- . tumori mamare benigne. cistite recidivante. tuse cronic . diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz . SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii .noaptea. scrâ ne te din ii în timpul somnului (1/s pt. se treze te de foame. dismenoree. URO-GENITAL hipersexualitate. când ridic bra ele.) TBC. cistite recurente.- afec iuni tiroidiene. PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior. provocat de suprimarea menstrelor. mergând cu vitez într-un vehicul cu geamul deschis). uscat . febr tifoid . întârziat . amigdalite. sup r toare. lungi erup ie dentar dificil . otite. chiar exagerat . constipa ie diaree. sau compulsiv. GASTROINTESTINAL apetit crescut. tuse sau accese de astm amel. cefalee cu senza ia de presiune ca într-o band de o el. bruxism. amenoree. infec ii urinare. tuse ag. bron ite. enurezis nocturn.) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc.). gene fine.

sau se treze te din cauza transpira iei. Con. Sulph. COMPARATII Calc-ph. Puls. pozi ie în timpul somnului. Ign. Puls. Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac . preferin e pentru afum turi etc.Simptome care se modific tot timpul. tulbur ri de comportament etc. lapte.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisf cut .. Carc. hipersexualitate. c era foarte agitat .: nemul umire. cu manifest ri mai pu in se vere). tu e te uscat. dulciuri..) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 în 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile.. la mare.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifest ri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf.. Phos. de c ldur i mi care SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral . în special noaptea. manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani.Dorin e alimentare pentru afum turi. Nux-v. de vreme rece i umed . astm br. paste i carne fiart . sclere alb strii.. erpi sau c l torii. Stann. viseaz câini negri. lapte rece i dulciuri.Agravat în spa ii închise.: dorin a de c l torii. frisoane i secre ie nazal mucopurulent . 5. insomnie din cauza foamei .Transpira ii abundente. dup ce a primit TM de Valerian ± pentru. somn in pozi ie genupectoral . dieta este foarte sever : orez. PIELE eczeme ± chiar de la na tere. prurit amel.EXTREMITATI dureri articulare ag. mucegai.. Exemplificarea modalit ilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. 4. citrice etc.. zah r). ag. ( ea ar mânca de toate ± în special ciocolat . dorin de a c l tori. Afec iuni respiratorii recidivante.. 6. etc. dorin pentru gr simi etc.D. Din cauza crizelor biliare i a alergiei. v rs turi i diaree ± diagnosticându-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie.Romantism. Med. nevoia de excitare. conservan i. Phos. amel. sensibil la expunerea la soare. diverse medicamente.88- . Remediu similimum C..se bronzeaz u or i r mâne p tat NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1. 3. de c ldur . amel. de vreme umed i rece. Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter. are febr .: agresivitate. REMEDII COMPLEMENTARE Calc.Dorin a pentru aer curat ±liber.. 2.

A început s transpire abundent. pe fondul unei modific ri de atitudine ± mai pu in dispus sa suporte. Cu o lun în urm a avut infec ie urinar (E. de i a mai tu it din când în când. practic greu de diferen iat. Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas . A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ e alta ´ pu in mai calm . persist îns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial. dac exist elemente care s justifice Tuberculinum.în acest caz. tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria. la fel de des precum Sepia. Somnul este agitat i uneori scrâ ne te din ii. A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx.T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit . Nux vomica. considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub.. Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph. în medie. a ac ionat din nou. 2. Tuberculinum CH 200 închide cazul. deci tabloul simptomatic s nu se schimbe. Edward C. Whitmont: ³ Din experien a mea. La fel se comport i acas i îi love te i vorbe te urât. ¹ Tarent.înainte sau dup Valeriana).) Rp.c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur. ci pentru studiul remediului într-o situa ie anume. în eleg toare. In cabinet nu a stat o clip : a d râmat tot ce se putea. dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze. Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din nou cistit . poate s m nânce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare. Ii place mult muzica. atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum. cu simptomatolgie clar . s -a trântit pe jos i a început s urle într-o criz demonstrativ . . ca regul . Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene. mai scrâ ne te din ii i somnul este la fel de agitat. CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a întrerupt temporar administrarea remediului. De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de pl mâni în tinere e´). The Materia Medica of Some Important Nosodes. a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). Putem stabili.´ (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos. In alte situa ii. chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmând dorin a pentru afum turi.C.din culturi de BK. nu a mai avut cistit de atunci.. Ii este fric de câini. Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime.: Tub. Bacillinum testis ± din leziuni testiculare.dar nu pentru prescriere automat . Phosphorus . Tuberculinum Marmoreck ± din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler ± din sânge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach. atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou. este posibil ca remediul care a ac ionat la început s continue s par indicat. Nu a mai r cit. a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). Calcarea i Phosphorus.coli). La încercarea mamei de a o potoli. i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui în mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur.Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). de care beneficiaz (30CH). indicat. Tuberculinum este în continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M. a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat . simptomatologia ameliorându -se rapid. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. Pulsatilla etc. ( nu manânc lucruri necomestibile . inclusiv în timpul somnului. Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz . Tuberculinum Denys ± din filtrat care con ine doar exotoxine. f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i. Nosod : M. s cânte i s danseze (tat l este muzicant). pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. i Tricophyton Tuberculinum avis ± tuberculin aviar ) Bibliografie: Allen H. este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree.89- ¤ ¤ .dg. de asemeni. dar cu un grad mic de incontinen .

derivat din latinescul nitrum. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor.deshidratare ± ardere.mintale). Dictionary of Practical Materia Medica.anxietate matinala si frici ( de boala. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0.metabolism ± deshidratare. Whitmont E. ex : Natrum muriaticum .H. diabet z. In organismul uman se afla in ³oceanul interior´. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. demineralizare.hiperhidratare ± imbibitie. tip oxigenoid. se gaseste in natura in mare si in saline..R. Introduction to the Principles of Homeopathy.- Clarke J. Morrison R. la randul sau cu originea in egipteanul neter. Wheeler C.depresie. miscare. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : . preluat din grecescul nitron.sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi . ex : Natrum sulphuricum . cu conductibilitate termica si electrica mare.asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.agr. mediu intern care scalda toate celulele. slabiciune iritabila .la muzica (s. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara . Psyche and Substance RADAR 8 GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber. ClNa este sarea de bucatarie.aparatul respirator . denutritie (N. tip hidrogenoid.(N.stabilitate in relatiile sociale .. Sankaran R The Soul of Remedies.. Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic .patologic apar dezechilibre. obezitate. de oameni. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili..astenie cu iritabilitate. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil..s.). Vermeulen F. pentru viitor. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. Synoptic Materia Medica. Aprins arde in aer. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. de la deshidratare la edeme. Reactioneaza puternic cu apa.4. zgomot.m. cu gust sarat si evolutie cronica .) Simptome comune : .E. Patologic tropism pentru : .sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee . Desktop Guide of Materia Medica.90- . etc ) . efort intelectual . albicios galbene.C.

schimbarea vremii . curenti de aer. labil afectiv . fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. : fragilitate psihica . acnee predominant la frunte. limba geografica constitutionala. eruptii la marginea pielei paroase. individualitate. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium.troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica . buze cu scuame pe care le rupe. mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara.91- . subponderal. micropoliadenopatii cervicale (Calc. relatii putine. paine. dorinta de sare si sete. astenii periodice.traume psihice.) Cuvinte folosite de pacient : identitate.agravare la frig. culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut. excoriatii periunghiale. politicos sau iritabil cu furii. piele uscata.phos. dor de casa. torace ingust.sange : anemie . ³ Cine sunt eu ?´.m. scaunelor. co mplexul urateniei. neglijat. saline).N. atasat.exces de alimente acide.c.reglarea tensiunii arteriale . ACTIUNE Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern. celulita coapselor. neiubit. Dependent. in camera calda.).S. Bar. singur. (N.. Puls. la consolare. alergii. la caldura soarelui.c.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . Agravare : in mediu salin ( mare. isi rupe pielitele. relatia cu parintii in copilarie (co nditionari.. CAUZALITATE . comedoane. longilin. mucoaselor. dar si la caldura si soare. uitat.slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt.)..sete mare. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na). nu are identitate. Al). deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme . interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . Cristale cubice.m. nepatologica. etc. confuzie. parasit. depresii recurente. sare de bucatarie (95% + ClK. sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere. luetica sau cancerinica. culcat. N. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. despartire. Bar. Ca. somatizarea suferintelor psihice. la ora 10 -11.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. grija. Mg. la efort intelectual. dupa baie rece. agravati de mancaruri si bauturi reci . inteles.

perfectionisti. frunte.eruptii la marginea pielei p roase. evita compania. la foame. preocupat de imagine foarte critic cu sine.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. se imbraca ³corect´. comportament. hoti. Nux v. din anxietate. politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie.p r unsuros. daca se trezeste nu mai readoarme. la griji. frica de a fi ranit. sentiment de vinovatie. maturizare prematura zambeste continuu. punctuali.periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE . exprimare ordonati.dorinta de sare . insecte grabit. trist singur. post coit.agravare la caldura.des . dermita seboreica . de moarte. ca ii este sete SIMPTOME GENERALE . dupa masturbare.sete mare de cantitati mari de apa. pasari. fleacurilor introvertit. plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii. dezamagiri in dragoste. preocupati de munca (Ars. disperare pentru viitor. din vointa) da importanta aparentelor.transpiratii profuze . noaptea. isi reproseaza nereusitele.agravare in mediu salin ± mare. neindemanatic.agravare la ora 10-11 .slabeste mancand destul. adoarme greu in camera calda. chiar mult . scapa lucrurile din mana isi roade unghiile Somn superficial cu tresariri. mai ales la soare .Adolescent cu comportament retinut. occiput . frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional.sete .92- . insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti. frison +/. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata. saline .alb. sen timent de abandon. constiinciosi. agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el. chiar la mult timp dupa ele pesimist.

diaree profuza. inchise la culoare .senzatia de sufocare cand bea (Hyosc). culcat. Puls. privind prin fereastra unui vehicol in mers. rade (Caust.vertij la privirea fixa a unui obiect. la aer rece. exploziva.). lacrimare la vant . strabism divergent.otite. hemoroizi .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit. la suparare.greata si dureri gastrice matinale +/. bere.fisuri anale. poliurie .fata palida pamantiu-galbuie.cefalee de diferite tipuri agravata dimineata.. dismenoree . fisuri la comisuri .93- .afte. crustoase . la miscare. fotofobie.menstre variabile cu tristete si herpes. stranuta.balonare abdominala dupa masa. la vant. scaune apoase.constipatie cu scaune dure.nod in gat . palpitatii . la febra.dureri oculare la fortarea vederii sau la soare.scapa urina cand tuseste. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta.herpes la menstra. dupa transpiratie .paralizii musculare oculare.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat . paine. borborigme . anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate . uleioasa pe frunte . amar sau acru . cu secretie apoasa continua si stranuturi . dupa cafea si in alte situatii .tuse seaca.eructatii acre. crapate.nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr. miopie sau hipermetropie .limba geografica constitutional . inflamate. dispnee urcand .raguseala la rece . la unele alimente . gust sarat..pleoape cu margini fisurate. cu cearcane.varsaturi acre-amare ..uscaciunea mucoasei nazale.hipertiroidie. mucoase uscate. Scilla) . fisura mediana buza inferioara.buze uscate. eruptii pruriginoase. ameliorata in liniste.acnee. astenopie musculara . +/. dupa efort ocular. obstructia nasului noaptea . arsuri esofagiene sau stomacale . la efort intelectual. TDS . la furie.transpiratia fetei mancand .miros puternic al organelor genitale.apetit capricios. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . acufene .

iod.consolation agg 4 ³ . Silicea.94- . la efort fizic. aversion 2. anger 2. fright 3. hypochondriacal 3 ³ . hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie. pruriginoasa sau umeda cu secretii groase. urticarie. grief 3. dermita de contact agravate la cald. tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite. at 2 ³ . astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. dullness 3 ³ .confidence. tahicardie. herpes circinat fata.conversation agg 3.pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor. cap. inaintea menstrei . Ignatia. aversion to 2 Mind ± anxiety.. trifles. future about 2. Natrum carbonic ± agravare la soare Kali muriatic. comedoane. corozive. Bryonia. Cyclamen. eczeme.leucoree apoasa.answering. Sulph. mortification 3 Mind ± anger 3.ailments from. love disappointed 3. coapse eczema uscata. acnee. disappointment 3. fisuri anale. alergii.concentration. bronsite. Allium cepa ± afectiuni respiratorii Apis ± alergii REPERTORIU Mind ± absent minded 3 ³ . veruci palmare. night 3. Sal marinum ± remedii asemanatoare Pulsatilla. galbuie . constipatie. mental exertion from 2 ³ . spoken. want of self 2 ³ . Tub. acnee. la soare. Phosphorus.piele uscata. bad news 2. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie RELATII Aqua marina. difficult 2.confusion of mind 3. aversion to 4 ³ . violent 2. taciturn 3 .company. palpitatii. ± teren tuberculinic Glonoin.. Sepia.

hysteria 3 ³ . everything to 2 ³ .sadness 3.prostration. forward 3 ³ .fear.irritability 3. impacience 2 ³ . life at 3. rage 2. coition after 2 ³ .mood alternating 2 ³ . active 3. pitied.mistakes.hypochondriasis 3.thinking persistent 3.insanity 2 ³ .mental exertion agg 3 ³ . noise to 2 ³ . 2 ³ .estranged. haunted by 3. rising on 3. death of 2. family. periodicity 3 . house in 2. before mental symptoms 3 ³ .hatred 4. insolence 2 ³ . objects turn in circles. speaking in 3 (singur cu 3). accompanied by.discontented 3.hurry 3.menses. everything with 3 ³ .delusions.looked at. offended 2. seem to 3 Generals ± morning agg 3. weakness mental exertion 3 ³ . unpleasant subjects.weeping 3. cannot bear to be 2 ³ . from disappointed 3 ³ . revengeful and 3 ³ .loathing. vision has. fright from 3 ³ . writing 2 ³ . cannot weep though sad 4 Vertigo ± 3.sensitive 3.³ . talking from 3 ³ . thieves. starting 3. pain in head 2. silent 3. reproaches himself 2. quarrelsome 2 ³ . walking while 3. morning 2.if he believes he is 3.dwells past disagreeable occurrence.95- . hysterical 2 ³ ³ . recalls disagreeable memories 3 ³ . on 4. frighte d easily 2. evil of 2.rising on 3. consolation agg 3. from his 2 ³ .somnambulism 3 ³ . tormenting 3 ³ .laziness 3 ³ .grief 3. suicidal disposition 2 ³ . crowd in 2.indifference 3.malicious 3 ³ .impertinence 2. fall tendency to. love.memory.

nausea 3. eating after 3. postnasal 3. eating 2 Eye ± asthenopia muscular 3. mouth corners of 2 . eating after 3. school children 3. white 3. sensation of 3.hiccough 3. waking 3. daytime only 3. pimples 3.forenoon. vesicles 3.choking drinking 4. mucus 3. pain 2 Rectum ± constipation 3. 3 Face ± discoloration pale 3. crusts 3. pressure external amel. acne 3.lachrimation. amel 2 .³ ³ ³ ³ .heat.perspiration. copious 3 ³ . drawn from posterior nares 3. agg 3. Kali bi 1) Nose ± catarrh 3. feces remind in. increased 2. eating after 3. lips. as if 4 ³ .10h 2.eruptions. middle of 3.hayfever 4. morning 2 . morning.diarrhea 3.pain.air seaside. reading 3. large quantities for 3 Fever ± forenoon 3 Perspiration ± 3 Head ± eruptions. impetigo margin of hair 2. salt agg 3 Stomach ± thirst 3.hair sensation of a. extreme 3.cracked.96- .eruptions. sun exposure to 3 . wind in 2 Mouth ± dryness 3. tip 3 . sun.disordered 3. dryness. eyes around circles 2. difficult stool 3. vomiting 3 Abdomen ± distention 3. pain. sour 3. ineffectual 3. periodical 3. sneezing 2 Throat ± catarrh 3. 11h 3 . reading 3. falling 3 . relish without 3 ³ ³ . stadily 3 . swallowing on 2 External throat ± goitre 4 Stomach ± appetite. itching 3 ³ ³ . 10h 4. 10-11h 2. discoloration red 3 ³ ³ . dryness 3 ³ . salt desire 3.heaviness 3. lump sensation of a 3. upper 2. involuntary stool 3 . tongue 2 ( Sil 2. heat during 3.pain 3. herpes 3. mapped tongue 2 ³ ³ .from exposure to 2.hair.food. looking when. inside 3. tongue 3. lower. obstruction 3. greasy 3 ³ ³ ³ . discharge albuminous 3. ravenous 3. exertion of eyes from 3. comedones 2 . nervous 3. contraction of eyelids 3. lips 3. eructation 3. occiput 3 ³ .

Friguros intolerant la caldura mare si la soare. ca alcalinizant pentru stomac. painful 3. excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. anus about 3.H. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor.³ ³ . vesicular 3. bearing down. genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida.97- . retarded. thighs between 3 Female genitalia/sex ± coiton. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. itching 3. protracted 3. Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. cearcane si usoara umflare a pleoapelor. cough during 4.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. ulceratii ale mucoaselor digestive. arterioscleroza. sneezing 2 ³ ³ . wanting 2. pimples 3. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. r espiratorii. cu varsta sicotic. anemie. sapunuri.catar. apoi industria detergentilor si a hartiei. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. itching 3 ³ . alaturi de bicarbonatul de sodiu. frequent too 3.Se gaseste in pasta de dinti. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. pollutions 3 ³ ³ ³ . late too 3. uterus 3 ³ . night 3.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . albuminous 3 ³ . herpetic 3. can only pass urine when 2 Kidneys ± Addison`s disease 3 Male genitalia/sex ± sex erections continued 2. laughing 3. In medicina se foloseste. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. eczema 3. Laxitate articulara.eruptions herpetic. infiltratii celulare. aversion to 3. acne 3. uremie .sterility 3 Skin ± eruptions 3. involuntary 3. J. uscata si zbarcita.leucorrhea 3.menses copious 3. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . scanty3 ³ . MODALITATI .hemorrhoids 2. masturbation disposition 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . alone. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei. oculare. Tendinta la obezitate. se foloseste in cosmetica.inflammation 2.eruptions. mai ales glezne. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. fissure 2 . pain burning 3 Bladder ± urination. incomplete 2. urticaria 3.pain.

la masaj.Agravare : efort intelectual. astenie psiho-fizica .hiperacuzie la zgomot.hipersensibil emotional si senzorial. galben-verzui.. presiune.morocanos. agravat la miscare.agravare dupa bauturi reci. phos. edeme ale pleoapelor. . luxatii articulare .eructatii acide.friguros intolerant la caldura. labilitate afectiva. pelvine. timiditate .somnolenta ziua agravata dupa mancare.perseverent. soare. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare . arsura in ochi si mare excitatie sexuala .slabiciune generala. aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE .depresie anxioasa. enurezis . gat uscat.vertij dupa expunere la soare. tresare .palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . SIMPTOME PSIHICE .catar nazal posterior cu secretii groase. iritabilitate.coriza dupa cel mai mic curent de aer. de viitor. inclinat la disperare (³viata e nedreapta cu el´) .sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare .slabiciunea ligamentelor ± ptoze abdominale. dacriocistite.arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. surditate . ulceratii corneene. vorbire.diaree galbena ca pulpa de portocale . serios. Natr. de oameni . inaintea menstrelor . muzica. mai ales dimineata la trezire . nemultumit.fata palida. entorse. efort intelectual .tulburari de memorie si concentrare. fragmentate. neindemanare. urat mirositoare . intolerant la contradictie. sociabil cu locvacitate voioasa .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 .frica de furtuna cu tunete. vegetale.keratite. mai ales la soare .98- . Phos. farinacee. caldura.cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. raguseala . acufene. la luna plina Ameliorare : la miscare. evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry.) . uscaciunea conjunctivei. insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE . buzelor .constipatie cu scaune dure. curajos. zgomot. > dupa transpiratie.

instabilitatea gleznelor cu entorse.Sepia. INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase. music from 2 .morose 2.anxiety 3. Murex) < asezata pe scaun .irritability 3. rinofaringite catarale.timidity 3 .Natrum sulphuricum ± mai hidrogenoid -.greutate pelvina ( bearing down ) . serious 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . RELATII .99- . insolatie. Natr. Lach.Natr. sleep during 2.. mai ulcerat . metroanexite.tigr.menstre precedate de cefalee occipitala . Sepia REPERTORIU Mind ± conscientious 3.Calcarea carbonica. hipotiroidism.... eruptii veziculare. dispepsie flatulenta.sadness 3.contradiction intolerant 2 Sleep .piele uscata. Natr. luxatii. eczema. difficult 2 .s. iritanta . Nux vomica.starting 2 . Glonoin ± cefalee la soare . before 2.m...sensitive.Natrum muriaticum ± mai respirator. poate fi acutul lor . discontented 2 .memory. Graphites ± mai cronici.). thunderstorm 2. Phosphorus. Ledum ± glezne slabe Antidot : Arsenicum album. c. Murex .sleeplessness 2.. people of 3 .ph.concentration. demineralizat . sterilitate. ichtioza. alternating with cheerfulness 1 . music to 3 ( Nux v. hipertrofie de prostata. daytime 2 . noise to 2 . Lilium tigrinum.ph.Natr. Sep. with sleepiness. weakness of 2 .. mai slab. Natr.fear. future about 2.senzatia de greutate pelvina ( Sep. ulceratii ( calcaie ) . ennui 2 . herpes.Kali carbonicum ± mai respirator.leucoree abundenta cu secretie galbena groasa. Lil. midnight before 3.

food. left 2 Female genitalia/sex ± menses. anxiety with 2. hip 2. sour 3 . slight from 3 ³ ³ ³ ³ ³ . offensive 2 yellow -green 2. leukorrhea with 2 ( Kreos. sleep after 2.leukorrhea 2. type of. eyes around circles 3 Eye ± pain.2.discharge. tumultuous.side. exertion. cold taken 2. thick 2. copious 2.food. light strong 1 ³ ³ . gr 1 ) Chest ± palpitation 3. upper limbs. waking on 2. thigh 2 . posterior Extremities ± weakness 2.diarrhea 2. vesicles 2.food. lower limbs. + 2 R.flatulence 2 Rectum ± constipation 2. discharge with 3 ³ . bile 2. ascending stairs 2. p urulent 2. pale 3.nausea 2 .sterility 3. unic cu gr 2. violent 2. herpes 2 (Sep 2. Nicc1). insufficient 3 ³ .Generals ± weakness 2.sun.dryness 1 Stomach ± appetite increased night. nares 3 Cough ± dry 2. after 5h 1 ³ ³ ³ .vomiting. crusts inside 2.eructations . eating after 2. occiput. farinaceous 1 Stool ± yellow 2 Nose ± coryza 2.cold agg 2 . approach of a ± gr 1 ( R. difficult stool 2. sour 1 Abdomen ± distension 3. ankle 3 ³ . thick 2. type of. vesicles 3. late too 1 ³ ³ ³ ³ ³ . vegetables agg 2 Vertigo ± sun facing agg.pain. morning 2. ± gr 1 Head ± heat . copious 2.gr 2.Caul.100hip. yellow 2.photophobia 2 . offensive 3. milk aversion 3.food. warm room going into a 2 ( R. agg 2. . eating after 2 ³ . sun. farinaceous. from exposure to 3.eruptions. unic ) ³ . lying.1) ³ . cold drink agg 2 . eating after 2. vertex 2 Face ± discoloration. midnight before 23h 1. exposure 3 . milk agg 2 . storm on.

nutritie.H. nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica . Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. locomotor. locomotor. Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic. 5. Jurj G. A Dictionary of practical Materia Medica B. SN. craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G. . 2. echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic. Este un Kali-p agravat. circinate 2 ³ . mucoase. Mariana G le anu . care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie.note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC.. 2. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. cu atit mai mult cu cit. 4. digestiv. 1. 1 Clarke J. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase). reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac).dry 2. herpetic 2. glande Nat-p : digestiv. Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv. in calitate de ³Na´ prezinta si atonie digestiva. mucoase Nat-m : SN.Skin ± eruptions.101- . ACTIUNE 1. mucoase. 3. 2.J. Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii.

voma. aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) . secretie gastrica. ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : ³Prea inchis (introvertit) pentru Phos. sputa. sensibil. de furtuna. de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae. urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines. eructatii. usor de ranit rezervat. prea plin de frici pentru Nat -m´ : delicat. oboseala. leucoree. verzuie. zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida. slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote) frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric. Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta. de boala si moarte. scaun.. lapte.102- . cu tenesme. transpiratie). aversiune la consolare nervozitate.Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust. agravata dupa absorbtie de grasimi.

zahar. galbena cremoasa displazii uterine. arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp alimente : agravare la grasimi. cremoase. sare. condimente. bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave . sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare. cefalee) efort intellectual act sexual . cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase.103- . in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida. cremos la baza limbii secretii galbene. galbene leucoree cu aceleasi caracteristici MODALITATI · · · · Agravare zahar. lapte. cremoase deposit auriu. peste prajit. guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) · · · · secretii galbene.Simptome generale · · instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua . dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite. grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi. palpitatii. cu miros acru. lapte.

Kali-c.diaree acida. dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) .intoleranta la lapte . Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust. Urt-u Verminoze : Abrot. Carb-v .furtuna . scaune nedigerate . ficat marit de volum . Rob Guta : Benz-ac.parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate .hranit in exces cu lapte si zahar 3.colici abdominale imediat dupa hranire .zahar. Cina. picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru. ADULT arthritic. Guaj. SUGAR cu : . COPIL cu : . copil gras si flasc. uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : . Lyc.diateza tuberculinica COMPARATII · · · Hiperaciditate digestiva : Calc. grasimi . lapte. Sulph.104- .evolutie spre atrepsie (marasm) 2.· · Ameliorare la rece mancand (cefalee) ± (Phos) TABLOURI CLINICE 1. Nux-v.muguet . Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului.abdomen destines. TANAR cu polutii nocturne 4.

. hidratant dar si iritant. periferic si vegetativ (depresie mentala. 3. 4. distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm. mucoase.Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor). tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate. FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului. Phos) NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI. ACTIUNE 1. ede me). dureri nevralgice. hidrogenoid (infiltrare hidrica. edeme. . Ph-ac. afectiuni biliare. . diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele. 2.105- .Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica. combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare.Na este centripet. justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. scurgeri catarale. Sulfatul de Na.- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c. celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda) TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central. intestin = diaree iritanta . apoi spre emonctori. Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p. mucoase = catar eliminator). etapa hidrogenoida. MODALITATI . vezicula biliara = debaclu .Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe. Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie . .

sau il amina pina ii vede pe toti asigurati. Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s. obiectiva. tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. iritabil si trist. excese sexuale). (Nat-s nu apare in nicio rubrica de Äiluzii´). Atasamente puternice. se simte bine (vesel) dupa defecatie. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie. Este o natura sistematica. SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM . plinge cind asculta muzica (Na). Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) .106- . diaree. stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. in special dimineata. astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree) Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite). Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis. poate avea si un comportament necontrolat (droguri.Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental.

edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na). astm infantil. mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare.107- . la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na). la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase. tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase. tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare. astm. astm declansat de suferinta psihica . stagnare interstitiala cu celulita . galben-verzui. sarate sau bilioase dimineata la trezire. diaree. regiunea genitala. leucoree (eliminari iritante ± Na). prurit agravat la dezbracare. veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului. diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) . edeme ale extremitatilor (semnul inelului). tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza. sejur la malul marii sau linga o apa. pleoape. Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie. . alimente apoase) . umiditate atmosferica. cu raluri congestive la baza plaminului sting. la malul marii sau la 4 a.m. agravate de umiditate. insotita de durere in bratul sting.· · · · · · - agravare la umiditate (habitat. condiloame . cu miros neplacut si gust sarat. agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry). tuse groasa cu expectoratie verzuie. anus). tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei. astm agravat de umezeala. fata.

sete de bauturi reci.arsuri in timpul mictiunii (Sulph).si endocrin). limba acoperita cu depozit gros verzui. diaree brusca. agravata de umiditate. congestie hepatica . cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox). asezare si ridicare de pe scaun. agravare la mers.arborelui respirator (coriza. colici (actiunea Na asupra vagului) . afectarea pancreasului (exo. traumatism cranian. astm) . iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : · · · · hipercolie. gaze incarcerate. verzuie (gonoree). ficat marit. Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente. aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate. TABLOURI CLINICE 1. Na este colecistokinetic. eructatii matinale cu greata neameliorata de voma. suferinta psihica. dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun. diaree biliara. leucoree galben-verzuie . CAUZALITATE : umezeala. apoasa. aplecare. Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : . La COPIL. borborigme. gonoree supresata. bronsita. nu suporta haine strinse. dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga. curea (Lyc). blefarite) . in jet. cu gaze. scurgere uretrala groasa. abdomen sensibil. SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic.conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite. dureros.108- . sarate. flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) .

enterocolita cu debaclu biliar . nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t. edematos . COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m. dupa traumatism si caderi (Arn). angiocolita. anus. Remedii complementare : Ars. condiloame si veruci . .109- ¥ . . ca si la copil. Staph) . Con). 3. organe genitale externe) sub forma de transpiratii. leucoree. facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj. hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical. exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara. de preferinta. Rhus-+) . celulitic. barba. Lyc) . condiloame (Merc. limba cu depozit gros (Nat-p = galben) . sold sting) tulburari digestive .2. eruptii exematoase sau herpetiforme. 2. Thuj. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier. Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). Nux-m. afectiuni pancreatice) . . hepatita cronica. Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. La BATRINI mai rar folosit. dar. colecistita calculoasa sau simpla. eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas. Thuj.hidrogenoidism .subiect gros (obez).alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale. . pleoape. la nivelul aparatului respirator. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. dorsal. Dulc. simptome oculare (Graph.aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic. Hep. isi apasa toracele cind tuseste (Bry) . regiunea periungheala. BIBLIOGRAFIE 1. dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) . 4. Sulph) . 3. diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) . Caust) . secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului.tub digestiv (dispepsie flatulenta. Caust. Eliminarile sicotice pot fi. agravare la presiunea hainelor (Lach. precum si o patologie genitala : .

hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate în mediul s u. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important . cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u. Devine un orgolios insuportabil. St ri mentale: . Axest copil este arogant et trufa . are nevoie de emo ii puternice i de dram . Poate ajunge la promiscuitate de i în stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic . Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase.excesiv de pasionat. Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai mic observa ie. .Dr. Tân ra Platina ar vrea s fie frumoas . În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât al ii. Putem vedea feti e mici petrecând ore întregi în fa a oglinzii. Este în general un remediu femenin. caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual . în perioada prepubertar . Când exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate desc rca într-un fel sau altul. Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant. un astfel de pacient î i proiecteaz impulsurile asupra altora. sau exaltat.. . impulsurilor violente i a fobiilor adânci. afectat. nervos. Dac ego-ul nu este atât de dramatizat. Altfel devine agitat. El nu se mândre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur). Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor. . narcisist. se observ exaltarea mâniei. exaltarea se face pe plan sexual. Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr. Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. ci cu îns i persoana sa. remarcat etc. preocupat numai de propria persoan . vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual . Desigur. deghizându-se i care. admirat .arogant. Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide. Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . . Are obsesie sexual .i simt sufletul în l at deasupra celorlal i. Feti a Platina. În repertoriu g sim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´.are nevoie s domine . Copilul Fat sau b iat. Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de ³perversiune´. având impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru.are impresia sau iluzia c e mai înalt decât al ii sau c prive te în jos dintr -un loc înalt.110- . ies în strad în calea b ie ilor i chiar a adul ilor. . Platinum este cel mai arogant dintre remedii.Curând devine rea i despotic cu anturajul s u.are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´). pacientul pare s . El nu accept s intre într-un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa. Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu.

plânge de mânie. paralizie nedureroas a fe ii. un individ în lupt cu mediul s u.simte o ap sare. Generalit i: . de a. . .se consider neîn eles i lezat pe nedrept de societate.dismenoree intens .senza ie de trac iune în zona ombilicului (Plb. .). ovarelor. dorin a sexual apare la cea mai mic atingere.senza ie de bandaj în jurul zonei afectate. Gastro-intestinal: . . . durerea poate alterna cu amor eal . cu sânge întunecat la culoare i filamentos. . . Cap: . simte un bandaj în zona afectat . . gen ³hollywood´.. Extremit i: .amor eal în zona organelor genitale. organelor genitale externe.amor eal sau senza ia de frig în cap i pe fa . groase. .111- . nelini te în leg tur cu s n tatea.cefalee ap s toare care începe i se sfâr e te lent. . lovituri de orice fel. .team de: moarte. ca i cum locul respectiv ar fi bandajat. .Reflexele i reac iile lor sunt înafara normelor obi nuite . herpes. . .senza ie de amor eal mai ales în din i.grosolan i insolent. ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte satisf cut .gelozie.miasm luetic . . .lipsa durerii în zona afectat (Op. promiscuitate. . . impulsul de a ucide. nu suport penetrarea (vaginism). .chist ovarian. . pierzând sensul propor iei (Hodiamont) .ciclul menstrual poate fi frecvent. . mai ales în partea stâng . . atacuri de panic .hipersensibilitate a vaginului.buze c rnoase. copiii nu au ce c uta în via a sa.constipa ie. . senzuale.paralizia lui Bell. testiculelor.pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut.i ucide so ul (chiar dac îl iube te).pacienta poate spune c sufer de frigiditate. . o contrac ie în zona afectat . senzual.impulsuri violente. Indica ii clinice: . excese sexuale. în timpul menstrelor sau a sarcinii.nevralgie facial .). în momentul apari iei dorin ei sexuale. ochelari de soare negri. . . c so ul va muri. . decât o pierdere a libidoului.Este un om retractat. violen . amor eli.prurit voluptos al organelor genitale. dispre uitor.team c va fi p r sit de so . mai ales în jur ul oaselor fe ei i în jurul buzelor.tendin la exagerare .nu-i plac copiii. perversiune.simptome mentale alternând cu acuze fizice. fantome. abundent. dispre uindu-i pe ceilal i.malignitate a uterului. îi e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de câte ori acesta iese din cas .se îmbrac ip tor.bulimie. animale. . Uro-genital: . mai sever când c l tore te. imperceptibil. uneori cu senza ia de prolaps.apetit sexual excesiv. .

remediul. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). Actualmente. nevralgie. Nevralgie. boli acute tratate incorect. De exemplu. putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. ametistul si opalul. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. nici fizic si nici imunologic. Hyos. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. Pall. in repertoarul Kent. Chist ovarian. .Med. Herpes.: Apetit sexual puternic. vaccinari excesive. mânie.. Dupa Vithoulkas. Din pacate. la care ne vom referi in continuare .Aur. Metroragie. Dismenoree. I. dramatizarea eu-lui.: Apetit sexual puternic. CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. In 1939. Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. Paralizia lui Bell. avand in vedere comportamentul sau tenace. miasm sifilitic.. impulsuri violente. uneori promiscuitate.sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu. ca element de baza. in prima copilarie: greseli de alimentatie. piele.mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. dramatizarea eu -lui. se gaseste sub forma amorfa. tridimit si cristobalit. Lyc. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil. Sub forma de silicati. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile.st ri de spirit schimb toare. se foloseste adesea prescurtarea Sil. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. prin triturare.. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. Prof. Terra.Bulimie.nici psihic. apoi.Nux-v. Constipa ie.. Silicea are propria sa parere. . Narcisism. in cuart. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. Adolf Butenant. Cefalee. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential. insolubil in orice so lvent. plânge de mânie. Compara ii: . supus. Grat. SILICEA Dr.: Arogan . laureat al premiului Nobel. Lach. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. pentru Sil -mar. Mg. .patologia testiculelor sau ovarelor. astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. In natura. la fel de important ca si fierul sau calciul. sfios.. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Siliciul se gaseste in organism. Spre deosebire de Pulsatilla. Deregl ri de natur fobic . XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. Deregl ri sexuale. datorita proprietatii sale de a stoca informatii. In acest caz.. formand un sfert din scoarta terestra. Lil-t.nu apare liber. se mai intalneste in pietrele pretioase. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. ganglioni si oase. Obezitate. lat. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. patologie genital . Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. Malignitate.predominent in : tesutul conjunctiv. Alaturi de oxigen. In zilele noastre. etc ).Sulph. Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos. obtinand initial transformarea in sticla si. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil.112- . de parca ³ar sta cu spa tele la zid´. . constipa ie. cum sunt: smaraldul.ci doar in combinatie cu oxigenul. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata.

113- . mai rar constipatie. de aceea. sufera de diaree ). rafinata. este foarte sensibil la vaccinari. lentoare in dezvoltare. silicoza. ca un semnal de alarma pentru decompensare. i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. deformari. sunt frecvente si neoformatiile benigne. abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule. mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. fibroame. La adult. Se vor produce: supuratii. corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite.veruci. vulnerabila. dar intr-un anumit fel). sistemul osos ( rahitism. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. chiar neoformatii maligne). adinamic.Silicea este o persoana delicata. Sugarul Silicea Este atrepsic. ³ incapatanata´. Daca nu se intervine la timp. carii ) ulceratii. dureri. chiar aristocratica si. aton. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. necroze eliminari. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. chisturi. a diferitelor temeri.de sechestre. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). marasm. cu stari de emaciere. cu aparitia . putride. plange slab.Persoana se va supune acestei imagini. Copilul mic . oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. Amprenta silicica se observa diferit: La copil. mocnite. La varsta a treia. Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). Organele tinta ale remediului sunt. devenind chiar fixata in ea. pe cand era copil. deformari osoase. convulsii ). scaune neformate.

inceperea unor activitati noi il sperie. inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. Este conservator. este prea corect si serios. Ca tendinta patologica. au un dor bolnavicios de casa( Caps.de obiecte ascutite(ace). Pot prezenta stari de iritabilitate. Apare oboseala. cu instalarea unui dezgust fata de viata. Adultul este tipul de intelectual inteligent. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. Pe langa transpiratia capului. apare si cea a talpilor. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine. este plin de temeri. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). face sport cu abnegatie. coloana se incurbeaza. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. copilul este obosit si raceste usor. Diversificarea alimentelor se face cu greu. . Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna. Sunt copii slabi. ca urmare a instalari starii de slabiciune. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. extrem de timid.114- . Prefera sa se joace singur ( Calcarea ).Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. rafinat si rezervat. Ph-ac ). Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza. alimentele noi nu sunt tolerate. etc. de ex. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. Neurastenia se poate agrava. desi este bine pregatit. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. alaturi de nerabdare si neliniste. in acelasi ritm. merg si vorbesc mai tarziu). la scoala. Frici mai frecvente: .

lapte.ex. Vise anxioase. alteori mancare fierbinte. dezvelirea mai ales a capului. nu mai doarme dupa ora 2 a. ce ii par respingatoare la trezire. iar odata raciti se vindeca greu. mai ales in timpul somnului . detesta mancarea calda. mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta. cosmaruri cu hoti. lupte. bauturi reci. vise lascive. Paradoxal. Agravari: la frig ( aer rece. crime. la menstre la suprimarea transpiratiei. mai ales dupa ce simt frigul la picioare. branza.m.Somnul ± poate fi afectat. ii plac bauturile si mancarurile reci. Racesc usor. pe care le uitase. inghetata. infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza Alimente Aversiuni: Carne. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. In mod paradoxal. carne . spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice.115- . laptele (matern). curenti. ii este frig si dupa exercitii fizice. frigul umed. vise cu evenimente din trecut. cu insomnie de adormire sau de trezire. transpira abundent la picioare. Copiii doresc inghetata si apa rece. SIMPTOME LOCALE Cap ± transpira.. mai mult la frig decat la cald. MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica. SIMPTOME GENERALE. mai ales a picioarelor dupa vaccinari Ameliorari: la caldura ( camera calda.

la rece si curenti de aer. cu absenta senzatiei de defecatie. dupa vaccinare Constipatie. la menstre. infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante Ureche Nas Obstructie cronica. amel.cheleste devreme Orofaringe abcese dentare. descoperirea capului.cefalee agr. uscata Sd. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal. Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica. in decubit. cu blocarea sa la nou-nascuti urcior. efort intelectual. cu ochii inchisi. scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor) Urogenital Piept . orjelet cataracta caderea parului.forme trenante Gastrointestinal Greata.116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita .

Sulfur In supuratii. se continua cu Sil. cefalee. scolioze.Phosphorus. mastoza fibroc histica. vitiligo. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. acnee. incarnate. se incepe de obicei cu Capsicum. In panaritii. bronsita. dermatofitie interdigitala Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. Fluoric acid.Meniere. cu pete albe Onicomicoze. Calcarea. astm. fibroame uterine. Remediu incompatibil: Mercurius . Thuja. psoriazis. veruci. otita medie. relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. Sanicula. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. de oboseala cronica. fragile.Spate - Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. constipatie. verminoze.117- . amigdalita. se asociaza cu Myristica. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. anxietate. sd. sd.

musculatur flasc . aer rece. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr. mâinilor. Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici. Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). auricular .118- . Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse într-o baie rece. Ileana Rindasu) GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal . triturat. axilelor. Este friguros i transpir excesiv. stratul mijlociu. a c rui dezvoltare o prezideaz . degete boante. Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. mai ales în timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale. ca remediu de constitu ie. urme de fosfat de calciu i substan e organice. de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. Agravare general : eforturile intelectuale i fizice. Aversiune pentru aerul liber. iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare. toracelui. extremit i reci.ro/Curs_05. ochi alba tri. cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). Con ine carbonat de calciu. prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici. Simte cel mai discret curent de aer rece. cu multe indica ii clinice. adeseori. vaginal . Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz . cefei. vezical . Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mân aproape cartilaginoase. Nicoleta Bratcoveanu. din i albi puternici. Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros. scheletul puternic. În constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti. iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). plecând de la cochilia de stridie. având o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig. frunte lat . se inflameaz i uneori fistulizeaz . Dr. Experimentat de c tre Hahnemann. Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. ten cretos. ap rece luna plin .homeopatia. Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos. oase scurte. tegu mentul transpirat este rece. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului. Mariana Galesanu) Thuja (Dr. Este unul din marile policreste. esuturi infiltrate. Atena Antonescu) Sicoza . piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum). cu o senza ie de ar sur i usturime în zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). p r blond.CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www. hipertrofie cronic ganglionar . cu o ac iune predominant antipsoric .htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. Indicat adeseori în tulbur ri de cre tere i rahitism. organelor genitale i picioarelor.generalitati (Dr.

mind.Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R.frica de boli incurabile . Sulph. fear poverty: 46.ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R. 3.K.K. mind. 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea în timpul somnului ud perna.). . 1. 3): . Senza ii de greutate în cre tetul capului. al conven iilor). Buza superioar tumefiat (Hep. 41. fear insanity of: 45. încerc na i. Calc. particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R. i alte frici i anxiet i. c.frica de nebunie (R.frica de infec ii . affect her profoundly: 52. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului. mind. 2) Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc. 3) .K.K. ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care î i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate.frica de moarte . Erup ie pruriginoas . 48.frica de oameni.frica de boli de inim . În planul psihic sunt câteva simptome rare.K. Senza ia intens de frig glacial în hemicraniul drept. Re inem ca simptom rar. said stories. ciudate. sau Phos. Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gândi la Calc. horrible things. aspect boln vicios. mind. 1350. Cefalei cu mâini i picioare reci. Cefalee cu grea dup efort intelectual. realism. 11. particular: . generalities. respect al legii (al regulamentelor. ciudat.frica de s r cie (R. 2) .119- . Vertij Vertij la întoarcerea capului i la în l ime Fa Paloare cu ochi înfunda i în orbite.c.10.

Gu (R. Strictura c ilor lacrimare (R. desires. stricture of lachrymal duct.K.120- . Carii de colet (R.K. nose. 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer. teath. pruriginoase. 341. 1) dorin de mere acre (R. Halen fetid . Hipoacuzie. Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . Durere arz toare a vârfului limbii. Pete i ulcera ii corneene. eggs. 34. caries .K. 3. external throat. 49. stomach.K. nose. repetate otite catarale i supurate. tumefiate. 349. Gingivoragii. Urechi Otoree mucopurulent . 1. 4. 26. 266. Secre ie exagerat de cear (R. crustoase. Obstruc ie nazal cronic (R. Polipi ai conductului auricular care sângereaz u or. 10.K. goitre. Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: · · dorin vie de ou (R. 485. Abcese adenoidiene reci. 3) . ear. 7. 1) Pleoape congestionate. stomach.K.K. 3) Stomac Compenseaz mult prin mâncare. fiind unul din remediile bulimiei. 471.K. 320. L crimare diminea a la ie irea în aer liber. 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent.Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. 486. 3) Polipoz nazal (R. desires. 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente. eye. at age of: 431. gums.

exer tion brings on the flow: 726. 3). 4. mucoas . chest. c. Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R.K. abudente. 2).K.K. 5. chest. 3) Membre deformate. Diaree când Är ce te´. hard. Leucoree l ptoas . clothing sensitive to: 541. abundent . first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787.K. 3). Aparat respirator Abces pulmonar stâng (R. abdomen. genitalia femele delayed. in girls. nu suport haine strânse pe corp (R. abdomen. Scaun la început tare apoi p stos i la sfâr itul emisiunii lichid (R. de lung durat . menses. abcess left: 832. 1. Scaune Diarei cu scaune acide. destins. Agalactoree (R. Hernie ombilical (R.K. cu astenie i frilozitate. 2). milk: 837. 1). Foarte sensibil la atingere.K. first menses: 726. 28. 3). Aparat genital feminin Menarh întârziat (R. Menstre în avans. 14.K.K.· · · Abdomen aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide ± toate alimentele par s se acreasc în tubul digestiv al Calc.K. Lacta ie abundent (R. . 3). Excese sexuale. first then fluid: 638. 552.121- . Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat .K. 20. milk flowing: 837. cough. chest. cu resturi alimentare nedigerate. 56. escoriante. fetide. 1. hernia umbilical. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R. 2). neiritant . 2) Hernie inghinal . 15. 30. stool. Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. Menoragii dup enervare. Tuse nocturn seac la început. curvature of spine: 887. urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R. dry. R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a.

Transpira ia scalpului noaptea (R. phimosis: 708. genitalia femele. 3). girls. 3). Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur. Simptomatice (acute): Belladona. learning to: 1223. 2). 54. 14. dentition difficult: 1357. Fontanelele se închid greu (R. 8. 3).K. 9. head. 14. extremities.K. leucorrhoea. Transpira ie rece a scalpului (R. 1. steels money: 61. heat from: 1253. Erup ie dentar întârziat (R. little: 722. 1. sleep.K. head. 2).K. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate. simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. Lycopodium. Sulphur iodat.K. late. Retard de cre tere (R. desene animate horror. 6.K. K.Redoare. inclined to grow fat: 69. sl biciune. Rhus toxicodendron. Este remediul cel mai des folosit în perioada copil riei. Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vârsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte). 21. c. semiconscious: 1247. perspiration night: 222. Extremit i curbate (R. 22. Copil foarte fricos. Merge târziu (R. Pulsatilla. 8. Sugar Äbun´ care se treze te doar pentru a mânca. A ipe te dup amiaza. open fontanelles: 132. head. generalities. Insomnii într-o camer supraânc lzit (R. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. filme. inclusiv lucruri necimestibile. Cleptomania (R. 11. obstinate. kleptomania. mind. 3). 2). înc p ânat (R. Incompatibile: Barita carbonica. 32. sleep. Somnolen dup mese (R. 2).122- . Erup ie dificil (R. 2).K. dificil de mobilizat care înva greu dar bine. teeth. Fimoz (R. extremities curving and bowing: 978. 1). eating after: 1250.K. 3). dentition slow: 431. male. genitalia. Leucoree la feti e (R.K.K. Nou n scut hiperponderal.K. 2) Somn semicon tient (R. 1). 15. dwarfishness: 1357. Copil lent chiar greoi.K. însp imântat dar i fascinat de pove ti. Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. children. mind. Copil gurmand. Bryonia ========================================== . walk.K. 3). 1) Copilul Calc. Picioare reci i umede. 4. sleepiness. sleep.K. extrem de impresionabil. care m nânc orice. sleeplessness. teeth. perspiration cold: 222.

CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic Ø o Tipul sensibil : fosforicul. se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. agitat. sentimental. insuficien respiratorie. romantic. tuberculunic Sugar ± slab. ameliorat la culcare (dd hyos). longilin. s rat i de sare. prim vara. toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Ø Ø Consolidarea fracturilor (Symph). înghe at . ridat . fontanele deschise. Agravat de fructe. toamna Cugetând la suferinta / problemele sale . dureri e cre tere. termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). epuizante la adolescent. mai ales baz pl mân stg Simptome pulmonare alternând cu fisura anala Polu ii nocturne repetate . Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat . aspect albu ou (borax. furtun Prim vara. cu abdomen plat (dd calc carb). la denti ie (cham) Ø Ø Ø Ø Ø Ø Tuse tenace. abundente. torace îngust. fie prea frecvente i cu sg ro u. Torace dureros. o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Adult / vârsta a treia ± slab. agravate de frig umed. Spirit viu. Copil iritabil. verzi. b uturi reci. Fosfaturie Apetit sexual crescut înainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii. Ø Diaree cu scaune apoase. helonias) Ø Dureri reumatice cu edeme. rece. phos). Dureri postfractur Piele uscat . Gaze fetide. nervos. afectare bron ic . Vârful nasului pare înghe at sl be te în partea superioar în ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vârstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos. Prurit senil Modalit i : · o o o Agravare Frig umed. vîrstinici. lung.123- . sufocant . fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent . Cre tere prea rapid . alungit. torace îngust o Copil / adolescent ± slab.

Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i. La copii mici aceast imagine poate fi evident . iar acest lucru este aproape inevitabil. Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. cele mai multe r ni se vindec de la sine. Din fericire. aorul lor propriu prime te o lovitur . Fosfatul de calciu are un rol important în compozi ia scheletului. astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la înv tur . s devin una cu prietenii sau compania în care se g se te.· o o · o Ameliorare C ldur . ³Unde m-am în elat?´ i ³voi putea s -mi mai fac prieteni?´ su nt întreb ri i îndoieli care îi urm resc. pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. În momentul în care o prietenie îi dezam ge te. Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor. sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. China Cronic : Sil. Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. Probleme de cre tere. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise. Phos. Tipul Phosphorus poate. Psor. decât în tiin ele exacte. pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. Opinia celorlal i jo ac un mare rol. subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane. Suport pr ost critica. Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare. În schimb. Symph. comunicarea. îns poate s se întâmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere. Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi. De cum merg la cola . cu adev rat. Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care implic limba. În acest caz. Toate situa iile în care au impresia c ceilal i au a tept ri ± fie în domeniul cunoa terii sau al înv rii ± le readuce acest vechi « traumaticm ». Tub. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri. Ruta. Sul -I. îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilal i despre ei. atât de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. Contactele umane reprezint punctul lor forte. chiar i la adul i. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. vreme uscat Vara Lateralitate Stâng ( -/+) Complementare · · Acut : Rhus tox. Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. ci pentru c un rol important în via a lor îl joac contactul social cu cei de vârst apropiat . alte ri. « nu sunt totu i cam prost ? » Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale. de fundament solid. ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii decât spre p rin i. lucru valabil i în cazul loviturilor emo ionale. Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copil riei. Pot fi deschi i.124- . frecvent implicite. Iau în serios toate sugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. p rin ii aproape c nu mai exist . ³A avea succes la coal ´ este un subiect major pentru p rin i. Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate. .

vindeca. Paradoxal. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist .125- . calus defectuos în fracture. C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi. foarte posibil. Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în rela iile cu ceilal i încât întâmpin mari dificult i în a accepta pierderea unui partener sau prieten. Secre ii albuminoase. sau unei neîn elegeri. dezordonat în munc . Dac un prieten îi respinge. vor încerca i mai mult. ensent n eux. apare o ran adânc în inima lor. Dureri migratoare. oasele se înmoaie. devin fragile. Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. Artrit . Copilul cre te lent . nu e gândire ». Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. cu abdomen retras. Simptome generale de calc carb. indisciplinat. vomit mâncare nedigerat . Agravare la ridicare. Umezeala produce rigidizarea gâtului. amel pe o pa rte. în cazul în care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie În cazul refuzului laptelui matern. care sunt caracteristice remediului. Copii anemici cu temperament plâng cios. oricare ar fi motivul. de înv atul mersulu. Germanii spun « nu e fosfor. Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic . Pe lâng triste ea resim it . Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date în dragoste. Este valabil i pentru problemele de denti ie. Durere. e important pentru imaginea de sine. Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor. Dac apare o problem . Ei caut prietenia. chiar i a dezvolt rii mentale. Langoare asociat cu diareea. boli ale oaselor. Convulsii la copii întin i pe spate. Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea colarilor. a problemelor de osificare. tremur turi ale mâinilor. încrederea în sine sufer . Lips de c ldur vital . îns se tem c niciodat nu vor ti suficient. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. înal i. arsur pe linia suturilor. Mai bine decât s îndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur. pe tele i sarea nu le priesc. Indicat în denti ia întârziat i probleme legate de denti ie. Examenele nu fac pl cere nim nui. dureri dup effort intens. cu greu leag noi prietenii. cu sarcina. emanciat. sare. delica i. Calc. flasci. Vor s ob in rezultate bune la coal . scaune verzi mucoase. instabil psihic i fizic. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . Din acest motiv sunt hipersensibili la critic . Aceea i problem poate surveni în domenul cunoa terii. de i au mare nevoie. a doua alegere dup Silicea. pe te. cu leucoreea. b uturi îndulcite i reci. i temperament mai pu in înc p ânat. În cazul cre terii prea lente sau prea rapide. casante. agravare la schimbarea vremii.regiunea sacral . asimetric. Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or.) Scrofuloz . dac sunt critica i. De aici frica de a merge la coal . este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale. are indigestie. îns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. hiperlax. durere în member. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii. mai pu in stupid. cu member reci i digestie slab . aggravate de clinostatism. furnic turi. a durerilor de cre tere. îns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar. Tremur turi. Senza ii caracteristice : amor eli. Calcarea fluorica Ø Tipul sensibil: fluoric.i pe aceast baz propria încredere în sine. datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. merge greu. colici. Tendin la emanciere. cloroz i ftizie. Se simte rigid pe parcursul menstrei. Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei. angoasa de examen.multe persoane se lovesc de acest situa ie în cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc în patologia remediului. mai ales la copii de vârst colar . flatus fetid. construindu. rheumatism. Strabism. Toate energiile sunt dirijate înspre cap. . tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem. Subiec ii sunt palizi. Au cu adev rat dificult i în a g si lini te a i mul umirea în orice. Calcarea phosphorica poat ameliora i. Studiaz de bun voie. nu apar probleme. C aceast pierdere se datoreaz unui deces.

fluoricum ac. constipa ie. prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down . Cicatrici cheloide fisurate Modalit i : · o o o · o o Agravare Frig. Deform ri osoase. conium Cronic ± aurum. umezeal Repaos Noaptea Ameliorare : C ldur Mi care prelungit Complementare : Acut ± rhus tox. Anevrisme. carii dentare Dorin tabac. merc.126- . dureri ce iradiaz în coapse i menometroragii Denti ie neregulat . Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i. alcohol Dolicocolon. hydrastis. moi ± calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sâni (cancerinism) Indura ii testicule . umezeal i frig. vip gels. Ameliorare la mi care prelungit . prognatism. Dureri de CR cu epifizit . agravare noaptea. luez. proemin ente. Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat . predom la niv lombar. Osteoporoz . malforma ii cardiace. Agravare noaptea. Varice indurate Ulcere varicoase caloase. Calcarea fluorica . mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale Ø Dureri reumatismale lancinante. cu agravare la începutul mi c rii (rhus tox) Ø Ø Ø Osteofite voluminoase. phytolacca. rahitism. fisurate. fisuri Adenopatii dure (elastice ± lapis albus.Ø Ø o o o o o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Team boln vicioas de ruin . cu margini dure. HTA. Fracturi spontane. uneori.. mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate.

fantasme lascive. exostoze. nimfomanie. durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas . membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame. fabula ii). hipertrofii. Mitomanie. în l ime. sacadate Din ii : asimetrici.127- . fistule. bolt palatin ogival Vergeturi. calus hipertrofic tendin de deformare ± artroze deformante. varicocel / chiste ovariene. sinoviale ± pumn) tropism limfatic limfosarcoame. satiriazis.Fizic i psihic marcat de dizarmonie . inflama ii testiculare. lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc. zmucite. tumori fibroide ± chiste palpebrale. de unde i complexele ce apar. valvulopatii. oareci Generalit i : c lduro i. ulcere varicoase. Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism. G t rigid. caria i. hemangioame alterare profund esuturi cataract . glande. carii. chiar i torace. rhus-t. keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori. ± gânduri. Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). noduli Exostoze Cap : din ii se f râmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure. Perversiuni Extermit i : nodozit i artritice proeminente. cutanate. teribilism. ant-c. cu osteofite. Mi c ri imprecise. moarte Fizic : asimetrie i dismorfism. cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. mari. Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice). Partea sexual ± investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : însp imânt toare. fracturi patologice. frecvent bufeuri cu palpita ii alternând cu frisoane Tumori. sulph Calcarea sulphurica . sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e în urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie. indura ii gg. hidrocel. delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar Indiferen fa de familie.

128- . psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente. frecvent sanguinolent. de unde i partea comun de simptomatologie. camer cald . mucoasele. furuncule. Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme. Remediul Dr. sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor . transpira iii ale picioaelor. crup recurent General ± senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur . inflamate. cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur. frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern. flegmoane) cu puroi gros. dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . Gyps. putrid. la cel mai mic ef ort Veruci dure. herpes. furunculoze. în special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb.Calc-s. adul i i copii Personalit i puternice. oasele i pieleaAbcese recurente. prurit. dureroase ! laringit striduloas . mastoidit . Afecteaz glandele. Dermatologic: acnee. Constitu ie robust . cu grunji. Schüssler de tesut conjunctiv. efort fizic fa de care are aversiune (transpir . foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. se înc lze te). Tumori cistice. ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese. umezeal . greoaie Înf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee. la baie. Fistula Mental : gelozie.

Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . la sp lat DD : Hep. colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile. Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca.Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi. viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar . chiar luni) un puroi g lbui hidradenit . având i un keynote de calc ars. ign). lac-c Calcarea Silicata Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee. foarte friguros i anxios Mental : fric de p s ri (calc-s. Sil. Anxietate s n tate . Pacienti friguro i. constipa i. periorbital etc) Dd : calc. Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii. Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese. ars. kali-ar. inainte de criza epileptic . Sulph Calcarea Arsenica Il lu m în considerare când pacientul prezint simptome de Calc i de Ars. Vertigo precedând criza epileptic Cap : (Kent) ± durerea se duce în partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. necoapte sau acre. mai r u iarna . s pt mâni. edeme extremit i. Ulcer gastric. lac-c). tumori chistice piele fisurat . Pacientul este mai degrab obez.129- . Colit . Med. Keynote ± vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) .

la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. schimb tor. vorb re i. i excrescen e . dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. la reten ie de ap . Sicoza are dureri bru te.i schimbe locul. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat . penetrante. din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. Ei sunt foarte expresivi. septic. Durerile: Psora resimte ca dureri: mânc rimi. religioase. etc. dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici. de un factor etiologic specific. Ei au tendin de a se culpabiliza. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo.130- . realist f r c oncesiuni. fibroze i supura ii . erotic. obraji scobi i i ochi str lucitori. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic. intense. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie. se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali. granula ie. extrovertit. o structur osoas asimetric . secret. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale. Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice. politice. Sicoza duce la formarea de oase grele. Sifilisul . în cadrul observa iei. filozofice.========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE Etiologia unei boli. indura ie. au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie. gelos. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei.tiin ifice. inflama ie i hipersensibilita te . monden. gâdileli i arsuri . b nuitor. . Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine. Sicoza: infiltra ie. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic. cosmopolit. Noi trebuie s cont m în mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie. miasmele i constitu ia fizic a subiectului. optimist. senza ii de repta ii furnic toare. Sicozicul est pesimist. temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. pielea nes n toas eliminatorii. dar nesatisf cut i dore te s . un torace strâmt. de tipul crampelor sau colicilor . slujba. partenerii. demen sau suicid. perforante . în ep turi lancinante. acute. degenerescen Atât cât permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat. spasmodice. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului.

uneori f r explica ie . foarte puternice. explicând e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie . nedefinite i acute. cu miros de mucegai . uneori insolubile. incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere. SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . producând multe Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare. de pe te . al medicinii i al societ ii. ezitare sau evitare (fug ) . Sicoza are scurgeri apoase. i e ec pe plan psihic. absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme. nici hipernervozitate . neîngrijit . dar tot f r a reflecta asupra riscurilor. neted . ca de infec ie. ca reactivitate general : nici hipertermie. irita ia mucoaselor. se lezeaz secre ii purulente. ca o intoleran interiorizat . Este . patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin . sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat. pete. cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . chiar opuse. umoral. Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente. galbene. de unde inclina ie spre pesimism. dificultate de adaptare la diferite imprejur ri. iritante.Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde. fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu. Pielea la Luez prezint pete ro ii închise. fie al dezhidrat rii. caracter. Pielea la Sicoz este acoperit de veruci. cu preferin pentru sfera ORL i genital .intestinale i genitale . În concluzie. Semnele sunt variabile. Pseudo Psora are scurgeri purulente. lips de curaj în decizii. tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi. pruriginoase . daca nu se supra-adaog un element luezinic . sau culoare ar mie. i sângereaz cu u urin . un e ec al individului. Sunt de re inut totu i câteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii. verzui sau murdar închis cu miros acru. Pielea la Pseudo Psora este diafan . puncte de frumuse e. imediat. Luezinicul spune da. potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz . sângerânde. groaznice i în special agravate noaptea.131- . pasivitate fizic cumva un e ec celular. nici hipertensiune. excrescen e. aspr . re inere. de unde existen a constant a tulbur rilor urinare. delicat . de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. astenie fizic dispropor ional fa de eforturi . Ø Pielea: Pielea la Psora est uscat . dup ce a ezitat. fetide. cea mai mic plag infectându -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent .

Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie). evolu ia trenant . manifest rile sunt din ce în ce mai pu in febrile .Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific. apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri .Calcarea carbonica . Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice : Exist 2 tendin e : . .) . sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei. c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i. pu in influen abile de regimurile restrictive . întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice.) i Rauwolfia (cefalei. elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale . palpita ii.In general îns i în mod special la tipul Sulfur. ingreunarea picioarelor. etc. ame eli i gre uri. ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei. Din p cate. calciu. pronosticul acestora fiind cu atât mai pu in grav cu cât apar mai târziu . atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea .cu depuneri in special la olduri i bazin. Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri. aceast oboseal ia aspect de îmb trânire prematur depresie. Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic. bine trata i cu Teucrium i Lap is albus. bulimie. finalul incert . vitamine. altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin. ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz . Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum. debutul este progresiv. etc. În general. extracte glandulare. ame eli. în competi ie cu cele de reten ie ale sicozei. senza ie de c ldur . etc. o stare care duce la supraînc rcare de aporturi : fortifiante.un Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale. care e deja lent i moale. boala las îns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mâni intregi.132- . sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya. mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat. i de i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase . sedentaris m i inactivitate. cancerul. crevase. cum ar fi polipii nazali. ca un fel de vâscozitate reac ional . cu posibile tumori moi. adenomul de prostat .

nevoie de sare. c). manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite. adic : infec ii urinare: cistite. altera ia psihismului spre depresie. Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare. dup cump na diatezic . ver uci durero i i sângerânzi). frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum). care duc rapid la pr bu iri decompensatorii. Ar fi prea simplu. cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual . copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic. dureri osoase. hipotensiune. pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil . Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. capilarelor i limfaticelor. infec ii genitale : metrite. infec ii intestinale : intoxica ii alimentare. etc. atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice. infec ii cu colibacili sau proteus. Adenopatii moale ci dure. salmoneloze. În cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica à Causticum. rigiditate muscular . pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. mioclonii. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie. balon ri. hipotermie. astm. impresie c tr ie te în alt univers. uveite. acesta este terenul cel mai amenin at de cancer. dezorientare în timp i spa iu.b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum à Silicea. salpingite.133- . De fapt. mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute. Gesturi i mimic fixe. In plus dispepsie cu usc ciunea gurii. Selenium. hepatit viral . Haloperidol : mare remediu al imb trânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constitu iile. endometrioz . care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. pete ro ii. Asterias Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens. Remediu indicat în boli deg enerative ale sistemului . Este un fel de Causticum mai grav. În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneaz anturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina. De asemenea. alter ri ale venelor. apoi Silicea sau Phosphorus. grefate pe zonele sale preferen iale. sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea. extremit i reci. evoluând foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin .). fapt anormal la constitu ia tipic luezinic . Manganum. perturbarea formulei sanghine. Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial. Phytolacca. bron ite. reumatism articular acut sau decompens ri accelerate în interiorul acestei constitu ii. rinite. de tipul Conium.

temperamentul. dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari. Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. retractarea personalitatii. din ce in ce mai numeroase. s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). trombopenie.134- . timiditate. Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv. Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta. etc). dar poate sa-l bata cu cruzime. precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol. agranulocitoz ). amplificindu-se. sexualitatea). Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti. afec iuni sanghine (purpur . Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´ generatiei urmatoare. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul).Alzheimer). Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat. pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate).nervos (scleroza în pl ci. Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie. ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital. Apropiat de Agaricus. De regula. Parkinsonism. mentalul abunda de simptome (266 in Kent). prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. tulbur ri cortico-hipofizare. BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan). I. atul timid si rezervat ± ambii necesitind Med). Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav. Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse. impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : . dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie. Totul este d us la extrem (eliminarile fizice. Oricum. impulsurile. Med este inima sicozei. Vaccinarile obligatorii.

vrea sa experimenteze totul. ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic).) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent. eventual maninca numai fructe droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit. alcool.. in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) . nici sellfrespect singuratic.135- . rusinos nu are incredere in sine. uituc) descurajat. compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat. 2) INTROVERSIE EXTREMA timid. deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara. hiperactivitate : mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) ÄTrebuie sa fac asta. si asta. orice : droguri.foarte sociabil. sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) ... necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot). se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv. tutun. abuziv.. multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele . 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) .

Rho. CRUZIME si TICALOSIE salbatic. piscina) .. apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun. o privire. Nota dominanta a sicoticului : ÄTrebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti´. Puls) o prezenta nevazuta (monstru. se lupta.- lucreaza excelent o perioada. violent (copii care isi lovesc parintii) bataus. il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale. prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la Ämasca´). lapsusuri . pierde sirul conversatiei. dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum. oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii. Äceva´) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin. Cann-i) : se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. Arg -n.136- . CONFUZIE dificultate de concentrare : dislexie uita cuvinte. stafie. loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc.

- de animale gelatinoase (meduze. broaste.137- . Tub) URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize. etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala) ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : Ävino´! ca totul este ireal (ca intr-un vis) SOMN II. cu hipoacuzie (la copii) . CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat. adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t. matreata Äoameni de noapte´: se retrag greu la culcare.

Mang. polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc. Thuya) 8. Nux-v. rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale.138- . mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie. ca desenate barba.NAS FATA - mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa). amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust. ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima : sprincene subtiri. frig si curent . obstructie. TORACE . ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate. Samb) prurit intens al virfului nasului (interior) piele palida.afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala. Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin.

la mare afectiuni cardiace : la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9. caimac.probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen. fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare mincare gelatinoasa (albus nefiert. gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10.eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub) scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) . ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare : grasime (carne grasa. mazare sete bauturi reci. Psor) gastrita. stridii. fasole. melci) vinete. condimentata) sare si dulciuri acru. RECT . STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc.139- .

singe inchis la culoare cu c heaguri. GENITAL . pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le Ätroz ni´ . dureroase (nu poate merge pe teren accidentat. excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive. URINAR . metrita. prostatita vaginita. merge cu picioarele goale pe ciment. pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete.impuls sexual foarte puternic (nimfomanie.impotenta. bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea. condiloame.picioare · · · · agitate (le misca incontinuu. uretrita. argiloase (ALUM) 11.enurezis (urina foarte colorata. calciie sensibile. veruci .gonoree . acide.cistita cronica recidivanta 12.perversiuni sexuale . EXTREMITATI . satiriazis) .uretrite (inclusiv nespecifice) cronice. anexita scurgeri galbene.140- . miros amoniacal) . sterilitate .herpes. chiar iarna) talpi sensibile.scaune aderente. stricturi . epididimita.inflamatii · · · · · · · · orhita. plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13.

141- . frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) . excrescente de orice fel MODALITATI · · · · lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala. nas) dar se descopera. · · · · - GENERALITATI · · · calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive. tumori.· · · - artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. veruci. negi. lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini. iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi. PIELEA multe excrescente : alunite. veruci. chisturi sebacee.

· · · · · · · · zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen. agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des. scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare) COPIL · · poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) . pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice TABLOURI CLINICE SUGAR · · · · · · · · · · · · · · eritem fesier exema. ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn. nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere.142- .

blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm. in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata ± Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori. masturbare. imagine). colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus. imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie. Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult. veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite. fratii. etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM. competitie. fimozite) conjunctivite. tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi. in special la fete comportament introvertit. care mai poate prezenta : . ADOLESCENTI razvratiti. recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite. exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente. dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control. droguri.· · · · · · · · · · - toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii. fara incredere in sine.143- .

144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate . acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat Nux-v : Lach : pasional. polipoza nazala slabiciunea memoriei (uita nume proprii. hipersexual . calciielor rinofaringite. dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma) Sulphur : egotism. Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv. Cann-i. unde si-a lasat lucrurile. dorinta de alimente grase. dulci. plex solar. sinuzite cronice. rezistenta la tratament impotenta. distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism. noduli. Nat-s. daca a facut un anumit lucru. tumori reumatism deformant nevralgii (faciala. frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya. condiloame. Sulphur.- patologie urogenitala tenace. sciatica stinga) probleme ale talpilor. sterilitate veruci. vitalitate. gelos. chisturi. dezordine.

Nux-v. N. masturbare). condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare Alumina.Nat-s : - ameliorat de orice eliminare (scurgere) negi. veruci.D. polipi.145- . Arg-n. Cann-i : Äca in vis´. timpul trece prea incet Camph. ========================================== . dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). Sec : piele rece. inselator. Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor. hipersexualitate (dorinta exagerata. perversiuni. : The Homoeopathic treatment of Children. mincinos. se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor Lyc. BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu. comportament sexual extrem.

psoriazisului.THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae.) Conifere . cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. în regiuni ml tinoase.146- ¦ vaccinarea ( r. amenoreei. digestiv. -gonoree în AHC. cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan. Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere . verucilor etc. are o form piramidal .proasp t recoltate. convulsii . cistitei. SULPH. în form de solzi. ac iunea sa iritant provocând hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial . agita ie psihomotorie. cap-occiput. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii. Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS. astm bron ic. antihelmintice i abortive. grd. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. ganglioni limfatici. supresia manifest rilor sicozei ± veruci. frunze i flori .gonoree în APP). SIL. lateralitate stâng . aritmii. i conuri de 1 cm. tumori. verzi.) => diaree. Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale. fiind folosit în combina ie cu Echinacea purpurea. A fost adus în Europa în sec. Thuya canadian etc.. aplatizate..fam. paralizie. enurezisului. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan în estul Americii de Nord. sifilisul) ( Thuj. Intoxica ia provoac v rs turi. Poate ajunge pân la 15 -20m..M se ob ine din vârfurile tinere ale ramurilor. cu frunze mici. 16 i cultivat în scopuri ornamentale. Cedru alb/ galben. Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez. Jacques Cartier . THUJA Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional. convulsii. Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral . 4: THUJ. Med. except. insuficien hepato -renal . care a înv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. T.antigonoreic al plantei observând apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tân r care mestecase câteva frunze de Thuja. diaree. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide. . Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic . reumatismului. condiloame.

menstrua ie.147- . Alimentar: agravat de : ceap gr simi aversiune pentru : ceap usturoi dorin pentru : ceap ± crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi. corectitudine. decubit dorsal sau cu coapsele flectate. c ldura patului. contact sexual. lateralitate stâng . Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi.GENERALITATI: Agravat: VREME RECE . secreto i. (ex. Nu comunic u or (cu excep ia cazului în care masca presupune s fie foarte sociabili). mic iune.CORYZA . sunt rezerva i. Depresie provocat de sentimentul izol rii. general symptoms Thuj). iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere). inflexibili. fanatici. fazele lunii ( ).amel. manipulativi i în el tori. de senza ia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi.: ameliorare general când este r cit . cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. . UMEDA. cu idei fixe. periodic: 3 a. Sunt pacien i dificili. religiozitate. sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare. MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar . Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societ ii în care tr iesc ± de moralitate. mi care. deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false. Ameliorat: c ldur .m/p. pozi ie: în decubit pe partea afectat .m. eliminarea secre iilor . de inadecvare.GENERALS .

. senza ia c se mi c un animal în abdomen.soul. sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal .body .Idei fixe sau iluzii : · c sunt sensibili. sinuzit cronic . flatulen .DELUSIONS . fragili : MIND . body is MIND .brittle.DELUSIONS .immaterial. someone is · c au un animal în abdomen .pregnant. are in MIND .DELUSIONS .abdomen.body . durere ca de cui înfipt în cap (COFF. hipersecre ie de sebum. veruci sau tumori pe fa . friabil.glass .behind him. she is.DELUSIONS . ofensive cu miros putrid. is · c au sl bit.DELUSIONS .emaciation. Ign). people are MIND .body . body is in danger of MIND .she is made of MIND .body . body is separated from · c se afl o persoan str in lâng ei sau în spatele lor ( Med) MIND . carii dentare lâng gingie.continuity of body would be dissolved MIND .DELUSIONS .body is MIND .people .148- .DELUSIONS . corpul î i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND . coriz în timpul defeca iei (sep ). p r uscat. otit cronic .DELUSIONS .DELUSIONS . aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal .thin .beside him.). of MIND . secre ii purulente.DELUSIONS .. dup abuzul de ceai (Selen. MIND .DELUSIONS .people .delicate.body .DELUSIONS .DELUSIONS .coming in pieces. is MIND .DELUSIONS .body .animals . GASTROINTESTINAL (preferin e.pieces . secre ii nazale posterioare. cu aspect uleios al fe ei. is MIND .body . îi cad sprâncenele în ½ extern . greu de piept nat .lighter than air.separated .

). vise: de c dere. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet . Masca. dup vaccinare. veruci plantare. transpir în zonele neacoperite (Bell. leucoree abundent groas . insomnie. . condiloame genitale. de vreme umed polipi corzi vocale. erup ii. NUCLEUL (Vermeulen): 1. (Lach. secre ie uretral cronic purulent .- diaree: dup vaccinare. hirsutism. de miere. puls.. constipa ie cu dureri rectale violente. RESPIRATOR astm bron ic ag. transpira ie abundent . dureri premenstruale ovariene pe p. cu scaun exploziv. fibroame sau polipi uterini. i rece.m. mor i. urât mirositoare a picioarelor. încarnate. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare. stg. jet urinar bifurcat. fisuri între degetele de la picioare. cronic . probleme unghiale ± casante. pe t lpi. adenom de prostat . se treze te la 3 a. transpira ie uleioas . hipersecre ie de sebum. dup micul dejun (NAT-S). galben -verzuie. de usturoi.chist ovarian -stâng. PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate. de praz. EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree. rânced. de ars. deformate. prostatit . ag.149- .. erup ii în zonele acoperite. verzuie.. UROGENITAL uretrit .) transpira ie cu miros dulceag. SOMN pe partea stâng . condiloame perianale. Thuj.

conductori electronici. Med. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii.. oglinzi. Merc-s.. de vaccinare.nevoia de a performa in conditii adverse .. nazal posterioar etc Med. bijuterii.150- . Sankaran R. Probleme unghiale. care se retrage.Vremea rece i umed agraveaz . 6. carii dentare care apar foarte devreme etc. provocarea de a fi creativ . Are mare conductibilitate electrica si termica. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. constipa ie cu scaun dificil. condiloame i fibroame. rezerva i. Synoptic Materia Medica. probleme unghiale etc. vesela.2.R. Ceap (dorin . Sabin.. s rat. ag de gr simi. dorin pentru usturoi. 5. Nat-s. Secre ii galben-verzui / verzi. aversiune sau agraveaz ). Veruci. agg.. Nat-m. Nit-ac. Nat-m . Desktop Guide of Materia Medica. rezerva i.sensibili la muzic .. ag. Complementare Ars. transpira ie abundent . . proiecteaz o imagine compensatorie de putere. secr.pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. Sil. Studies of Homoeopathic Remedies...Sulph Compara ii Lyc ± sl biciune interioar . Sankaran R... de ceap .M.abilitatea de a se ocupa de ceva nou.. Puls. antiseptice.. tumori etc. Nit-ac etc Bibliografie: Boericke W. germicide. condiloame. Vermeulen F. Essence of Materia Medica. The Soul of Remedies. sa o apere de orice atac. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. Aplicatii : fotografie.închi i.. RADAR 8 ========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Gibson D. Sil ±lips de încredere în sine. 4. friguros. 3. Nat-s. . Staph ± se subapreciaz . Morrison R. circuite electrice.. Vithoulkas G.. de aici anxietatea de anticipatie.. The Substance of Homoeopathy. Piele uleioas . urât mirositoare a picioarelor etc.

incurajat. Ameliorare : la miscare.grabit in mers si vorbit . epilepsie. tristi nelinistiti. se apara prin intelect. pret. nou. de aici anxietate si furie.mucoase ± laringe si faringe mai ales . impotenta . piele palida. cafea.sistemul nervos ± contracturi. stand aplecat. anxietate de anticipatie. usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit. noaptea. scriitor. schimb.anxietate pentru sanatate. totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire SIMPTOME PSIHICE . la pranz. abia mai vorbeste. fetida. se exprima ca orator. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare.femeie : anexita stanga. de catre preajma mai tarziu. contractura. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. neliniste psiho -motorie . paralizii. aparare. tulburari de memorie. ca o rana.genital ± barbat :orhita dreapta . TDS cu polutii. performanta. in vehicol. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund.frica de inaltime.151- . incredere. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. cu ochii adanciti. dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura.cartilagii. predicator. Trebuie sa straluceasca in societate.Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. vertij . la soare. asigurare. se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. mentine controlul. recunoastere.dureri sfasietoare. culcat pe spate. criticat. leucoree iritanta. oase. cancer. tendinta la ulceratii. cancer uterin. Se simte slab in interior. cantaret. invelit. dezvelindu -se. ii cade vocea. Se simte silit sa performeze. multime . convulsii. talentele. presiune. carii osoase . ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros. ten pamantiu. responsabilitate. dureri in cartilajele costale. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. exostoze craniene. MODALITATI Agravare : contact. Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´. senzatie de socuri electrice. injunghiat in spate. cautator de greseli. prolaps uterin. vascoase. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . creativ. suport moral.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. parestezii. articulatii . puterea creierului sau. raguseala oratorilor. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. confuzie. cantaretilor secretii mucoase gri. etc si se apara prin ea. BIOTIP : slab.muschi ± crampe in extremitati. rezervat in atitudine . priceperea. locuri inguste. ACTIUNE . ajutat din spate.

blefarite. secretii vasc oase.furie deliranta dupa criza de epilepsie . anexita stanga .dureri osoase. vascoase .palpitatii.scaun moale. exostoze. epilepsie.152- . TDS. saliva vascoasa. ametit. senzatia de oprire a inimii . fara caldura vitala. ulcer. raguseala. contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite.senzatie de cap gol.cefalalgie stanga instalata treptat. diabet zaharat. gri. emaciere. excoriatii . agravare la efort fizic .crampe.uscaciunea gurii.agravare la soare SIMPTOME LOCALE .deficit de memorie SIMPTOME GENERALE .mictiuni frecvente. cantitati mari -TDS : polutii.ingrosarea cartilagiilor. borborigme . la pranz . usor expulzate . cancer uterin RELATII Zincum ± prurit ocular. cedeaza brusc . confuz .slabiciune. articulatii ³isterice´. mai des .agravat culcat pe spate .prurit ocular. carii osoase.constrictii externe. varsaturi acre. epilepsie .. prolaps.gastralgii arzatoare. faringite. greata. Stannum ± tuse razand .prolaps uterin.secretii mucoase gri.coriza cu stranut. reumatism articular. laringite. tahicardie. convulsii. secretii nazale fluente sau purulente gri . dureri articulare . strictura canalului lacrimal . tuse.inflamatia laringelui. exostoze. inflamatii ale cartilagiilor . enurezis nocturn. impotenta sexuala . Palladium ± ovar drept.depresie taciturna sau excesiva veselie . carii osoase.agravare ziua.

side. left 2 . frequent 3 Male genitalia/sex . uterus. cancer of.pollutions 2 Female genitalia/sex ± prolapsus 3. weakness 2 . convulsions 2. epileptic 3.. Puls. empty 2 Eye .. infants 2 ³ . back on 2. inflammation. 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .mucous secretions increased 2. lack of vital heat 2. Sepia POSOLOGIE ± 6 X ± CM REPERTORIU Mind ± anxiety 2. discharge with 3 Throat ± choking 3. noon agg.lying agg 2.periodicity 3 Head ± pain 3. mental exertion agg. in bed 2 .taciturn 2. ulcers. inflammation 2 Larynx . twitching 2.Urmeaza bine dupa Alumina. weakness 3 . loquacity 2.inflammation 2.restlessness 2. joints 3 . hurry 1 . 3.stricture of lachrymal duct 2 Nose ± coryza 2. hoarseness 3. Platina. lost 3 Stomach .constriction external 2. children. exertion physical agg 2. burning 2 Bladder ± urging to urinate 3.153- . uterus 2.prostration 3.caries bone of 2. ideas abundant 1 Generals ± daytime morning agg. exposure to the 2 . health about 2 ³ ³ ³ ³ . gray 2 . cervix 1 Chest ± palpitation of heart 2 . inflammation 2. interrupted 3.cold agg 2 .numbness 2 . right 3. voice. trembling 2 . pain bones of 2.sun.emaciation 2. e urmat bine de Calc.cartilages affection of 3. lids 3. 3 . exostosis 2.memory.itching 2. cartilages 3 .pain 2.

Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei. la baie rece. nimeni nu -l ajuta. nu poate astepta. deprimat agitat. idei si actiuni fixe. trebuie sa vada iesirea tot timpul. Murphy. apar frici. slabiciune iritabila.) si fizic cu anxietate. Jain Publishers New Delhi Kent J. ridat. Lateralitate stanga. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. ajunge la intalniri mai inainte. halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . slabiciune . pe care le doreste. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. la furie cefalee. digestive. co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n.agitatie anxioasa. Ameliorare : la aer curat ± ii place sa-i sufle vantul in fata. dulciuri.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare . uscat. febrilitate. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. Trituratie si solutie. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios. colturi de strada. inaltimi. poduri. psora. iluzii. noaptea. spatii inguste. SIMPTOME PSIHICE . psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. fobiile. obsesiile. alimente reci. durere de piept. tulburari de coordonare motorie. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra. avioane. Trebuie sa lupte singur.depresie anxioasa. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime. MODALITATI Agravare : la cald. anxios iritabil. sta langa usa. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . culcat pe partea dreapta. pareze mai ales ale membrelor inferioare . tuse. in criza.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint ± NO3Ag.m.mucoase : respiratorii.BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. miasme multiple ± luetism.154- .sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau . la presiune forte. altfel va fi renegat si dispretuit. ganduri tulburi.degenerescente parenhimatoase : ficat. hipertiroidian si hiposuprarenalian. tunele. sicoza. ACTIUNE .oase si cartilagii : necroze . actioneaza impulsiv ca sa scape.T. rinichi BIOTIP : slab. grabit si nerabdator. orice loc cu iesi rea blocata. la menstra.

timpul trece prea incet. greata. epilepsie la frica.diaree verde. varsaturi .cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda.eructatii zgomotoase imediat dupa masa . de spatii inguste. diaree emotiva sau dupa masa .agravat noaptea . spumoasa.deficit de memorie. hipoacuzie. surditate . fotofobie intensa.impuls de a se arunca de la inaltime .constipatie cu scaune uscate .convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie. confuzie mintala .de inchiderea ochilor. pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit. senzatie de infundare urechea stanga. este grabit. regurgitari de alimente nedigerate.tendinta la hemoragii .doreste aer rece.acufene. de alimente si bauturi reci .dorinta de dulciuri care-l agraveaza.conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . oratorilor.155- . ameliorata la aer rece si legat strans la cap .agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE .slabiciune generala. cu aspect de spanac tocat.agravat la cald ..in situatii nespecifice) .impuls nestapanit de a merge repede . cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE . < la cald . treziri anxioase bruste . varf rosu si dureros .raguseala cronica a cantaretilor. baie rece .limba cu papile proeminente. frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac. agravata dimineata obligand la tuse . de poduri.vertij la vederea unor cladiri inalte agr. fizica si psihica . la menstra .flatulenta marcata. vrea sa termine lucrul inainte de a incepe .senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) .irational in concluzii si actiuni .vise anxioase.durere epigastrica rozatoare. gaze zgomotoase si fetide la scaun . frica de inaltime.frica de multime.

high places agg 2 . lest he fail 2 . certain 2 .alb. coit dureros .fear. Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ± ailments from anticipation 3 ³ .slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi. parestezii. tulburare afectiva bipolara. tulburare depresiv-anxioasa. of losing 2 . sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala .self-control.palpitatii agravate culcat pe dreapta. la emotie.ciclu menstrual neregulat. diaree verde cu flatulenta in entero-colite. meteorism. ulcerat. leucoree. despised he is 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . uretrite.incontinenta de urina zi si noapte . hurry to arrive for appointed 3 ³ walking while 3 . mur.leucoree alba. anticipating events. pareze. oftalmie purulenta. aerofagie.156- .. Ars.tuse la notele inalte.col uterin tumefiat. in 2 .Ver. narrow places. ulcer cornean.anexita stanga . epilepsie. ataxie locomotorie.³ . galbuie.undertakes nothing. if a 2 Generals ± night agg. ulcer gastro duodenal. diaree la emotie. ameliorate plimbandu -se la aer rece . place cannot pass. paraplegie.hurry time. RELATII Complementar : Lyc. 3 . conjunctivita granuloasa. sanguinolenta . delusions. la mirosul de tu tun. dizenterie. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind ± delusions. gastrita hiperacida. impotenta sexuala. flatulenta..impotenta sexuala. astm nervos . Antidot : Natr. forsaken is 3. laringita cronica a cantaretilor si oratorilor. eroziune de col uterin.alb. of 1 . fetida. coree.. obsesii. crossing a bridge or place. fobii.delusions.anxiety 3 time is set. hipertiroidism. when 2 .excitement. afectiuni medulare. tremuraturi. paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa. uretrite la barbat .

atacuri de sufocare. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. uscata. cefalee la ora 16. pasionate. prietenos. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. nu poate articula decat un cuvant odata. tuse spastica.respiratie dificila. 3 . intuneric. > de tuse. agg. 3 . ocrotitor al artelor si ideilor Phos. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. Simptome comune ambelor elemente. idei fixe.warm agg. < aplecat. spasm de esofag. Frica de inaltime. : conservator. ARGENTUM IODATUM Ag I. se vrea centrul a tentiei.food. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. mandrie ranita. fata si limba foarte rosii . sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. sa arate ce talentat este. Are prieteni artisti.pain 3 burning 2 Abdomen ± distention 3 Rectum ± diarrhea 2. boala.durere constrictiva arzatoare in gat. . tresariri. Este sensibili la critici. care-l agraveaza.157- . intelectuali superiori. singuratate. desire 3. tuse spastica. spatii inguste. continua. stool green 3 flatus 3 Chest ± palpitation of heart 3 Extremities ± weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. astm. fulgere.convulsions 2 epileptic 3 . sa tina discursuri. scurta. moarte. crampe. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: . impresia de gat zgariat. crampe dureroase.: comunicativ. Mictiuni imperioase. durere constrictiva tampla stanga. adenopatii ganglionare. tunet e. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. politicos arogant.hemorrhage 2 Head ± pain 2 Stomach ± eructations 3 nausea 3 vomiting 3 ³ .³ ³ ³ ³ ³ . simpatetic.durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte . sweets. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. calator. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg.weakness 3 . Are relatii profunde. Iritabil agravat de umilire .

O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. dar paradoxal. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. de aceea. Existenta lor este prea sobra. sare Aversiune pentru grasimi. sentimentele negative sunt tinute sub control. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. individul Aurum este insetat de iubire. nimic nu ii mai intereseaza. Accepta cu usurinta afectiunea altora. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. somnambulism. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. de anihilare si moarte. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. peste. in acest scop. Pentru homeopat. cu accente frecvente de tristete. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. R. Nu mai au nici o bucurie . se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. fructe. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. fiind reprimate. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. ei fiind cu adevarat valorosi. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. inteligenti. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. Pentru ei. bauturi reci. Dificultate de adormire. condimente. Dar. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. Pe masura ce patologia avanseaza.Doreste dulciuri. fiind prea seriosi si muncitori. Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional. . dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. pentru emotiile lor fragile. De obicei. Cu timpul. din etape premergatoare. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati.tablou mental Dupa George Vithoulkas. Intr-adevar. la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata. a caror afectiune o dorea. ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei. isi vor face tot mai multe reprosuri. desi au intelectul foarte puternic. inghetata. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. adesea primii din clasa. se joaca cu cuvintele. Ameliorat de cafea. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. Initial. dar nu sunt in stare sa o ofere. devin tot mai autocritici.158- . ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale. Ameliorat vorbind. capabili. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. prea mult aur indeparteaza iubirea. carne. ambitiosi la scoala. Pe masura ce patologia avanseaza. luminoasa a vietii.

nu se mai gandeste la autodistrugere. Se roaga si plange ore in sir.noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare ± alcool. desi deprimat. apare ameliorarea generala seara. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. pot s a se arunce de la etaj. dar dupa apusul soarelui. paine. ceea ce ii mai alina suferinta. Exista si o alta varianta de Aurum. throwing height. cel foarte moral si religios. preferinte alimentare si modalitati Prof. neglected his duty. al congestiei si induratiei locale. of 2 . Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. pacientul . Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection. mai plini de inc redere. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat.Tot in acest stadiu. dulciuri. Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. spune lucruri foarte dure celor din jur. 3 Industrious. o adevarata moarte in timpul vietii. delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne . el poate parea insensibil. boala ia un alt curs. In cele din urma. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. Uneori. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. mania for work 3 Delusion. friends. remediu antisifilitic ameliorat: . vara agravat: . Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana.seara. se remarca si inversul acestei situatii. lapte. In acest caz. himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. In aceasta noua etapa. desi nu injura. cu agravarea depresiei seara. Tot acum. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. in aer liber.159- . al durerilor osoase si al aterosclerozei. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. he has 3 Fear ± failure.high places 1 .heart disease 2 Apecte generale. plin de cruzime. has lost the affection of 2 Delusion. munca devine supapa lor de siguranta.

Tao. 2005 Bungetzianu Gheorghe.care este simtit si de altii Abdomen ± hernie inghinala la copii Ap. testicul ectopic. endocardita. Iasi..160- . pericardita. ca de branza veche.. 2001 . ed. cancer testicular.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. Extremitati . ign. Buc. Polirom. profunde. necoborat. Bibliografie Dujany Ruggero ± Manual practic de homeopatie.dureri osoase sfasietoare.Ghid practic de remedii homeopatice. nux-v. nat-m. Genital . cu forme severe de sinuzita ± nari ulcerate. striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri. fibromatoza uterina Piept ± angina pectorala agravata seara. Chirila Pavel ± Manual de homeopatie. dureroase Cavitate bucala si gat ± Carcinom la nivelul limbii sau gatului. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi ± hemianopsie ± nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . agravate noaptea Somn geme. 1983 Morrison Roger . palpitatii violente. miros fetid al cavitatii bucale.dureri de cap atat de intense. incat se gandeste la sinucidere. la femei. Medicala. agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala. dureri reumatice migratorii psoriazis Comparatii cu alte remedii nat-s.- sete pentru apa rece Simptome locale reprezentative Cap. Buc.obstructie nazala. cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor.ed. psor. ed. merc. plat.

Adrian Dumitrescu y Materia Medica . clar . George ± Materi medica viva. 1995 Vermeulen Frans. Homoeopathic Book Publ.htm y Miasma Luetica . Arsenicum album. 3. cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral. (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica . lipsa . CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www.Vithoulkas. Staphysagria. SICOZA si LUEZA . George ± Esenta Materiei medica. Desi . ulterior s-au descris si alte miasme . eroziuni -la nivel psihic =violenta . distructia . care va genera cu siguranta diferite afectiuni .. Haarlem. fisuri . care viciaza judecata . Merlijn Publ.Dr. Hahnemann a descris 3 miasme PSORA.Dr.161- . numai 3 : -HYPO (defectul.Dr. memoria si acuitatea intelectului introvertit .Dr. degenerarea ) =LUEZA Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . D. M. London. Conium . Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA . necroze .Lachesis. care sunt . miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . Bromium .in sensul lipsei . Pavlovschi y Materia Medica . ed. isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere . inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul. dinamic si potrivnic.Phosphorus. Nederlands.( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva. Prof. Moldogrup Iasi. excitatia ) =SICOZA DYS (devierea . Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. Belladonna.ro/Curs_06. care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic . ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . acumularea. vol. 1992. 1997 Vithoulkas. Galesanu y Luesinum .homeopatia. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare. agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . Synoptic Materia medica. M. in caz contrar .al excesului sau al distructiei . Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei .Dr.

violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni ±inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie . distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune GENERALITATI -tendinte melancolice . depresive . degenerescente -malformatii-secretii groase. corozive .necroze . agresiune corporala . putride (tendinta supurativa ) -fisuri. golita de orice realizare sau intelegere -nemilosi . idei fixe .noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta . ulcere. caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna . chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea. dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa . atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc. distructii .162- . aplicatii reci ) . cu ganduri chinuitoare cruzime tintita. distructivi . distrofii . gangrene -aritmii modalitati : Agravare .- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat. suicidare -displazii. nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila. argumente lipsa de incredere in sine . neinfluentate de explicatii .

cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator . ulcerate . persistente . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie . devieri ( strabism .) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii . de nesuportat: unilaterale. fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului . hipermetropie ) -deformari . aglutinat .163- . cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure . exploziv . anizocorie . sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros .La schimbarea pozitiei CAP -par gras .

de cupru ) -limba umeda . piele rugoasa pometi evidenti . keiloskizis ) -saliva groasa . cleioasa. se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat .formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic . convulsii -gingivite supurate .-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui . ulcerat . flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita . ulcerate . aspra . Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree . pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis . cenusie . ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa . buze groase . profunda si sparta . pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med . parodontoza FATA -grasoasa . amigdalite . fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros .164- . negre sau maron cu miros ofensiv . false membrane -amigdalite grave . distructiva .

uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant .) .rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase . noaptea -abces pulmonar . vascoasa . in filamente -dispnee in pozitia culcat .-tuse latratoare scurta . scleroza . .. Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer . explozive . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala .165- § lucruri indigeste (creta . ardezie . agrav. aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante . scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat . cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare . ulcer varicos -senzatie de greutate sternala . ofensiv . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate -aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului . coronarite . sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea . ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru . HTA grava ) -dilatatia aortei .

nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent . invadante ale org . coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste .. ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz . cu urme de puroi .rinichi in potcoava . vagin -leucoree coroziva . invadante -ulceratii . gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. perforata -fisuri anale . hemoroizi cu scurgeri putride .gangrene . putrida . zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza .escare . coroziv.-abcese perianale . sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt. fisuri . para. cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane . rectale . Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate . supranumerar ) GENITAL F ±tumori ulcerate .166- . genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii . carbunculi -necroze . ulceratii . Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica . necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese . eroziuni de col . furuncule . fistule -apendicita flegmonoasa . moartea fatului in uter .

arterite .J. PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos . grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda . presiune .167- .ziua . transpiratie si amel. la caldura . invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor . carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr. vara . depresie -scurgeri putride. palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie. evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare . percutie . Noaptea . ofensive. gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii . datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1. se indoaie . se rup usor -concave ( ca o farfurie ) .atingere . Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis .H. din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva . iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS . ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) .-fisuri adanci pe piele (in sp.

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sc zut i când remediul corec t ales nu amelioreaz decât par ial, mai ales când exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit în cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor înso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz îi este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional în ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a închis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE ÎN PRIVIN A SÃNÃTÃ II. Ipohondru. DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut într-un mod obsesiv.. FRICÃ DE INFEC II I BOALÃ. NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c înebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plâng cios. Râde sau plânge f r cauz . Pierdere a memoriei dar î i aminte te tot ce s-a întâmplat înainte de a se îmboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT. Agg. între 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually ± disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care încep s plâng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate în timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tâmpl la tâmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil înso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas în a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trânicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea în somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vârf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adânci i lungi în centru, cu ulcera ii arz toare. Gât intern: Afonie înainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri în gât dup b uturi reci. (throat pain drinks cold ± Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mâni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pân la gât (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund în abdomen. Senza ie de c ldur intern în regiunea hipogastric . Durere în regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant fi înso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sâni durero i la atingere i în timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r ± Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat în fund. Piept: Durere i senza ie de presiune încât simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom în centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece în picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni între degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i în timpul furtunilor. i urât mirositoa re, agravat noaptea. Poate

H. Lac-c. Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme. brun-ro cate pe tot corpul. ca i cum din ii i s-ar mi ca. Aur. î i simte limba ca paralizat . Secre iile fetide de la nivelul urechii intr în aceia i cat egorie. Merc. Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu. ca i cum i s-ar desprinde vertexul. Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. imposibil s . Piele: Erup ii ar mii. Rat. Mare nelini te noaptea. nas.).C. Remedii complementare: Med. Rhus-t. Nit-ac. Erizipel care se mut din loc în loc. (sau dup miezul nop ii ± pân la 6 a. piele). ca i cum ar înebuni sau ar paraliza. Se treze te între 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea. Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. astmul bron ic. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur . nevralgiile i durerile de cap.Somn: Insomnie. Insomnia este per se o indica ie pentru Syph. chiar i pemfigus -ul. Sulph. ceea ce duce la o emaciere extrem . Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat . . Merc. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c. Sulph). Allen spune : « Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ». cu miros nepl cut. remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. Remedii similare: Ars.i in piciorul într-o pozi ie anume. La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide. Clinic i Cazuri: Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nop ii. tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph.172- . genital.m. Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note. care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor.

in roci. inalt si subtire. Radar key-notes. iritabilitatea a disp rut i a început s doarm bine. pielea palida. plante si animale. remediul s-a administrat în continuare i pacientul s-a vindecat. Bibliografie: Boericke. Robin Murphy. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. Pare bolnav. constituent al celulei cu important rol metabolic. Durerea avea un caracter p trunz tor. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic . Adolph von Lippe. ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. sunt separat.173- .Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. traumatizat afectiv de orice emotie. temperament sanguin. 2. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe întreg corpul a unei erup ii în form de pete -petice . obtinute prin administrarea de doze infratoxice. dar cine sunt ?´ Coloana 15 : structura erodata. cu torace ingust . Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat. miocard. 1. Bibliotecarul avusese sifilis cu câ iva ani mai înainte. toracelui. plicilor i mâinilor. datorita hipersensibilitatii. Clarcke. Intensitatea era a a de mare încât pacientul î i pierdea irul gândirii i memoria. trasaturile sunt trase. generale sau psihice. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. bra elor. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit. Phatak. adânc în creier. Acesta ( ancrul) cre te în primele 2 s pt mâni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pân la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior. Sub remediul administrat în fiecare sear durerea a disp rut în 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. foarte intens i ascu it. TIPul sensibil este longilin. sunt mai ales functionale. b rbiei. Frecvent constitutie phosphorica. El s-a ghidat ( inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei. relatii sau performanta. s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare. datorate intoxicatiei acute sau cronice.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. vizibile la tipul sensibil. Dupa Sankaran : Randul 3 : Äimi lipseste identitatea. buzelor. rinichi. oxigenoid . entuziasmului si generozitatii firii sale. frun ii i scalpului.usor aplecat. plaman. tuberculinic. PHOSPHORUS . Simptomele experimentale. combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului. Peste 6 s pt mâni a ap rut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pân la baza aripa nasului. fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene . Roger Morrison. Coloana 15.

) eructatii. mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare. vorbaret. regurgitari. care se repeta.hemoragii frecvente. foame noaptea (Lyc. boala. scaune fetide. hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace. epuizanta. singuratate. alimente sarate si condimente SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa.. violent. la nivelul mainilor vertij. splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica. moarte sau neliniste nedefinita sentimental. debilitante raguseala dureroasa seara. involuntare. agravat culcat pe dreapta. dar emotiv timid hipersensibil. spasm laringian tuse uscata. agravata la rece. varsaturi facile.Psor. in toate locurile senzatii arzatoare ± intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa. prefera compania. iritanta. mergand dela cald la frig . erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica .MODALITATI Agravare : .la frig Ameliorare : . dureroasa.174- . senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica.hiperemotiv.in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna. ficat.seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii.

9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora. apoi degenerescenta tisulara si celulara. rinichii (nefrite). 15 CH o doza pe saptamana. locvace ca Lachesis.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± activity desires ± gr3 pag. Hepatite virale acute : Phos.2 Mind ± weary of life ± gr. Inaintea unei operatii : Phos. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH.228 .pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : . Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. urmari ale exceselor sexuale : Phos. scleroze medulare). Hepatite cronice. hemoragii vicariante transpiratii epuizante. 1-2 saptamani. crestere prea rapida. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . Delirium tremens (delir violent ca Stramonium.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. vezica biliara (colecistite).3 pag. encefalopatii. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Nefrite hematurice acute : Phos. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. reci. ficatul (ciroze). 15 CH o doza pe saptamana. flux redus prelungit.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. Insuficienta cardiaca dreapta. mielite. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. sau la 2-4 saptamani. sechele AVC : Phos.175- . vascoase matinale INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. Mielopatii. ciroze : Phos. Degenerescente renale : Phos. Tulburari ale constitutiei phosphorice. Stari cronice : procese de hipertrofie. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH.- dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans.

nu se poate increde in altii .275 occiput ± gr 2 pag 303 Vertigo ± gr 3 pag.3 morning ± gr 2 noon ± gr. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J.A.125 Mind ± prostration ± gr.3 pag.3 pag 1511 Nose ± epistaxis ± gr.Mind ± grief undermining the constitution ± gr 2 pag. se simte singur sau in saracie.3 pag 1649 Head ± pain in general ± gr 3 pag.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4. se simte singur sa faca fata. sfaramata.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J.235 Stomach ± thirst ± gr. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM .3 pag. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.fear thunderstorm of ± gr. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.& Guillaume M.703 large quantities for ± gr. integritat ea pierduta .483 Extremities ± chilblains ± gr 2 pag.sensitive ± gr.nu are siguranta. Book Service London 1989 Lathoud J.gr.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R.1713 lightning ± gr.3 morning ± gr.1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.3 pag 117 Generals ± hemorrhage ± gr.thunderstorm agg ± gr. A dictionary of practical Materia Medica B.175 Mind .1 pag.3 unquenchable ± gr 3 pag.176- .H.3 pag 1623 Generals .3 pag 175 Mind .3 pag 1614 Generals ± pain burning ± gr.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate .J. Coloana 15.3 pag 1712 Generals ± food salt desire ± gr. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .&Poirier J.T.1 pag.1714 Generals ± weather change of .2 pag.705 Perspiration in general ± gr.trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile.

mucoase. Sunt hoti in casa care ma fura. abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. frica de moarte. la 2. alcool. iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald . CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. la 6 saptamani. agitat. la 15 zile. sunt neajutorat. anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic. nimeni nu este de incredere.´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele. sange MODALITATI Agravare : .177- .alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : . mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin. precaut si neincrezator.la cald. daca e mobil. de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie. ordonat si minutios. boli anergizante. inghetata). Trebuie sa fiu cu grija. plamani. erori dietetice ( vegetale. se misca agil.3. cancerinic. bauturi calde .cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. tutun). daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila SIMOTOME GENERALE frilozitate.dupa miezul noptii. anxios.Arsenicum album : Ä Apararea mea este slaba.4 zile. oamenii au luat toate lucrurile. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie. cauze infectioase. cere sa fie misca t in pat.

RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus. Paralizii.Indigestii. Paludism .. Polineuropatii. China. Febra intermitenta.106 . Anemie.D. Cancer. Angor pectoris. P soriazis. POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. Cistite..3 pag. Tbc pulmonar. pruriginoase agravate la frig.2 pag.109 Mind ± excitement ± gr. Nevralgii. ameliorate la cald INDICATII CLINICE Boli infectioase. Tulburare anxioasa. Sciatica. scuamoase.Etc.Gastro-enterite.fear death of ± gr.4 pag.2 pag 101 Mind ± avarice ± gr 3 pag. Hepar sulphur. Carbo veg. Endocardita. Pericardita.141 Mind . Scleroza multipla. Intoxic atii alimentare.- secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate. Veratrum album pentru tulburarile digestive. Boala Addison. Nefrite. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute . Lupus E. Astm .23 Mind ± fastidious ± gr.178- . Nux vomica. Aortita. Eczema cronica. Zona zoster.3 pag 14 Mind ± irritability ± gr. Rhus tox. REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind ± anxiety ± gr. Coriza.

Mind ± restlessness ± gr 3 pag.182 Mind ± delusion, sees thieves at night ± gr 2 pag 84 Mind Ä , that the house and space under the bed are full of thieves ± gr 2 pag 83

Mind ± delusion, conspiracies, against him , there are ± gr 1 pag 57 Mind ± Ä , injury, about to receive, is ± gr 1 pag 70

Mind ± company, desire for, alone while ± gr 3 pag 34 Mind ± fear, alone of being, lest he die ± gr 3 pag 107 Mind ± carefulness ± gr 3 pag 28 Mind ± anguish driving from place to place ± gr 3 pag 12 Generals ± agg. Night midniht after : 1 h. ± gr 3 1-2 ± gr.2 Generals ± cold agg. ± gr 3 pag 1575 cold air agg. ± gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. ± gr.3 pag 1699 Generals ± side right ± gr.3 pag 1680 Generals ± pain burning externally ± gr 3 internally ± gr 3 pag 1649 Generals ± hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye ± swelling lids ± gr 3 pag.411 Stomach ± thrist ± gr 3 pag.703 extreme ± gr 3 small quantities for ± gr 3 pag 704 Respiration ± asthmatic ± gr.3 pag 970 midnight after ± gr 3 pag 971 Skin ± erruptions ± gr.3 pag 1527 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare ± urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± indignation ± gr 3 pag 136 Mind - anger ± gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of ±gr2 pag.42 Mind ± suspicious ± gr.2 pag 213 Mind - sensitiv ± gr 3 pag 195 Mind - irritability ± gr.3 pag 141 Mind ± thoughts persistent ± gr.3 pag 217 Mind ± nymphomania ± gr.2 pag 171 Mind ± jealousy ± gr.2 pag.145 Mind ± taciturn ± gr 3 pag 213 sex excesses after ± gr.3 pag 214 Mind ± thinking aversion to ± gr.3 pag 216 Generals ± injuries operation ailments from ± gr 3 pag 1628 Eye ± inflammation lids ± gr.3 pag.386 Eye ± tumor lids ± gr.2 meibonian glands ± gr 3 nodules in the lids ± gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia ± masturbation disposition to ± gr 3 pag 921 Bladder ± urination frequent ± gr.3 involuntary ±gr.3 pag 844 Skin ± eruptions dry ± gr.2 eczema ± gr.2 pag.1530 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag ± HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile ± contact, frig, zgomot, lumina calor ± rubor ± tumor ± dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta tuse spastica. apa ± imagine care-l sperie neliniste mare. neameliorata de epistaxis. monstri la picioarele patului. strigate. obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata Ameliorare : . sa bata. dorinta de a fugi locvacitate mare. transpiratii calde. prostratie brusca cu stupoare. lumina. dureroasa. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. contact. dolor.183- . liniste camera calda. rosie si lucioasa . incoerent. delir agresiv. cu frison. oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta. SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme. SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie excitatie violenta. lancinanta. tumefiata. midriaza si fotofobie. rubor. gandurile nu corespund impresiilor.repaus. cauta sa muste. impresiile nu corespund obiectelor din jur´. Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor. agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata. pulsatila si arzatoare. cu ochii injectati. contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi febra brusca. zgomot. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta.la inceput fara sete.- orice contact cu mediul exterior ± frig. secuse musculare. urmata apoi iar de agitatie. inflamatie congestiva si iritativa ±calor. caldura alungit.

in delir dilutie inalta ± 30 CH. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. scarlatina. sete mare si disfagie durere vie inghitind. Ferrum phosphoricum. Remediul are actiune scurta. eritem scarlatiniform INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc. etc In stari acute dilutii joase ± 4-5 CH. rujeola. sange cald. colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase.gr 3 pag 194 Mind ± restlessness ± gr 3 pag 182 Mind ± excitment ± gr 3 pag 101 Mind ± delirium ± gr 3 pag 46 Mind ± delusions ±gr 3 pag 51 Generals ± inflammation glands of ± gr3 pag 1626 Generals ± side right ± gr 3 pag 1680 Generals ± pain suddenly ± gr 3 pag 1646 Generals ± inflammation externally ± gr 3 pag 1625 Sleep ± sleeplessness ± gr3 pag 1432 . coriza. cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans. rosu. REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis. metrite. rosu. trebuie repetat des. Lilium tigrinum (bearing down).sensitive . abundente. adenite.) reumatism articular acut piele : abcese. Stramonium. Laringite. sinuzite. iradiata in urechea dreapta abdomen destins. dismenoree. Hyosciamus. congestii cerebrale. manifestari violente si disparitie brusca ± abces. urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei. calzi si duri (Bry. colici. sensibil. Aconitum (inflamatii). insotite de febra si transpiratie. cald. imperioase. lucios. Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± fear animals of ± gr3 pag 107 Mind . reumatism articular acut. hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin. rosii.184- . tahicardie mictiuni frecvente. Lachesis (delir) Sepi a. angine.- faringe uscat. anexite.

ovare. ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare . Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4.H. tradat. Coloana 17 : structura e distrusa. la purificarea apei. singur in fata pericolelor. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. atacat. lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.185- . Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM .Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. munca zilnica e siguranta.Book Service London 1989 Lathoud J.Vienne Synthesis 7 Vannier L.T. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. unele izvoare termale. Randul 4 : securitate si datorie. J.testicule. nu poate cere ajutor. Coloana 17. glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac MODALITATI Agravare : . tiroida. A dictionary of practical Materia Medica B.racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea . Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Este singur. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.&Guillaume M. marea moarta. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . ca AgBr in fotografie.Este folosit ca sedativ in medicia. Se afla in oceane. tradat .Head ± pain ± gr 3 pag 274 Eye ± discoloration red ± gr 3 pag 379 Female genitalia ± menses bright red ± gr 3 clotted ± gr 3 copious ± gr 3 pag 924 frequent ± gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J.A.&Poirier J. glande mamare. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare.

halucinatii in obscuritate.) SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde.. astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita. colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica.la mare in masina sau calarind Lateralitate stanga. TIP : carbonic. orhite. acnee fata si spate. spastica. abundente.. tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite. tuberculinic . astm . traheite. sangeranzi testicul stang umflat.186- . Tanar blond. sanguin. indiferent.c u false membrane. arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac.Puls. nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze.insuficient hipofizar. hemoroizi proccidenti. acnee. cu accese bruste de sufocare.. ulceratii verzui cu miros putrid INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza. constrictia gatului cu sufocare. ten deschis. frica de fantome (Ac. Phos.Carbo v. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. Sulphur iodat. ameliorat culcat pe partea dreapta coriza persistenta si excorianta cruste in nari. furuncule. dur. cu pielea fina. nedureros. ochi albastri. displazie mamara stanga menstre in avans. profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara. agravata seara inainte de miezul noptii. dureri constrictive ovarul stang. laringite. ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie. difterie. ulcer gastro-duodenal. spasm al glotei tuse seaca. agravata band lapte sau aplecandu-se. Tuberculine . gusa. glande salivare Afectiuni digestive : gastrite.Ameliorare : . astmul ameliorat la mare. durerosi. abulic anxietate agravata seara . SIMPTOME PSIHICE astenie psihica.

m. spate. somnambulism SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie.inflammation glands of ± gr 2 pag 1626 Generals ± weakness ± gr 3 pag 1701 . Baryta iodata.1 pag. parestezii SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca. balbaie.c. cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii.fear evening ± gr. silabe .Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia.spune un cuvant in locul altuia. Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : . dar nu obligatoriu. Ipeca. neliniste in maini.1 pag 111 Generals .. Silicea. REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea. epilepsie premenstruala sau la luna noua.187- . umeri. Phosphorus. bruxism. necontenita. degete terori nocturne ale copiilor. piept. obez.pustuloasa. Sambucus. Dulcamara. la dentitie. la luna noua . vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate TIP supraponderal. Calc.la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte. Calc. MODALITATI Agravare : noaptea. livida.gr..fl. Conium. Graphites. agravata noaptea si culcat.. gemete in somn. nu sta linistit. cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. Iodum. pe fata. Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind . strigate. tremuraturi. trebuie sa se miste. ora 5 a. Spongia. in sarcina. 106 Mind ± fear alone of being ± gr 1 pag 107 Mind ± fear dark of ± gr 1 pag 108 Mind ± fear ghost of . diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata . Kali sulphuric.

se pastreaza descrierea facuta de Platon.Conium maculatum. cand remediul se dovedeste extrem de util.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae.: -in timp ce posteste. ± gr. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura. Vienne Synthesis 7 Vannier L. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest .& Guillaume M. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale.Book Service London 1989 Lathoud J. denumire populara . vorbire dificila. Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate. un timp al slabiciunii si al lentoarei. Substanta produce paralizie ascendenta. Modalitati: amel.Generals ± weather warm wet agg.188- . The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. suprasolicitarea. necazurile.2 pag 1714 Generals ± air seaside air at the amel ± gr 1 pag 1714 Generals ± side left ± gr 2 pag 1680 Respiration ± asthmatic ± gr 2 pag 970 Respiration ± asthmatic sailors as soon as they go ashore ± gr3 pag 972 Male genitalia ± induration testis left ± gr 2 pag 889 Female genitalia ± induration ovaries left ± gr 2 pag 912 Mind ± gestures hands involuntary motions of the fingers playing with ± Kali bromat ± gr 1 pag.Dr. denumire completa.A. la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie. Lachesis . A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. mers nesigur. munca in exces. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium.T. . in relatarea despre executarea lui Socrate. traumatismele vertebrale.122 Face ± eruptions acne ± Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J. excesele sexuale. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.& Poirier J. slabiciune care se instaleaza treptat. cum ar fi mersul dificil.H. ducand la lipsa de coordonare si paralizie.cucuta sau bucinis. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva. pierderea brusca de forta in timpul mersului.

-la miscare. -stand aplecat. Teama de singuratate. dar si de persoanele straine. -de excesele sexuale. cu deteriorare intelectuala progresiva. mers. idei fixe. -la presiune. -de intuneric.: dupa divort sau moartea partenerului). -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii. Indiferenta. depresie. fata de paine. -la ridicarea bratelor( dupa un efort ). Simptome mental-emotionale: Anxietate. isterie. -de celibat. epuiz ate intelectual (³brain-fag´). Vertij: . Peferinte alimentare: dorinta de acru. Tulburari de memorie. dar si cu teama de singuratate.etc ). eventual si lacrimare. Alteori. agrav. surmenate. -la rasucirea in pat. oboseala. sare. tristete. Atitudine: persoane inchise. Tristete agr. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex. . avand senzatie de nod in gat.fotofobie. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex.: . cu aversiune fata de viata sociala. Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca. Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. in decubit dorsal si la rasucirea in pat.depresie la persoane timide. insensibile. avers. Simptome generale: Senzatie de slabiciune. -la alcool. de consolare. Simptome fizice caracteristice: Cap: . Nu intelege ce a citit. lipsite de orice relief. Superstitii. -stand la soare.agrav. Paralizie si slabiciune.: de san.189- . cafea.privind obiecte aflate in miscare.

inclusiv maligne de testicul. vertij... step . LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. Urogenital: -impotenta. -pain. -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit. Sani durerosi la atingere. -adenom sau cancer de prostata. oboseala progresiva. Piept: -cancer de san. menses before (3) . Phos-Ac. senilitate. amel. inainte de menstruatie. albicioasa sau sanguinolenta. Chest: -cancer. closing eyes. Murphy. Bibliografie:Boericke. Hering. -tumori. -pain. Vertigo: . contusion. from(2) . ovar. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. cancer. hipertiroidie. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor. uter. Proving: efectuat de C. la cererea guvernului german. complementare : Tub..190- . prostatita. Indicatii clinice frcvente: Ataxie. disfunctii sexuale. -swelling mammae. Cocc. Extremitati: -slabiciune. ejaculare prematura. -parestezii. Carb-an.adenopatii cervicale dure.motion .. Caust. Morrison.Gat: . continence from (3).sadness. mammae. Gusa cu exoftalmie. mammae. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului . cervicita. mammae. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. scleroza multipla. Cateva simptome de repertoar : Mind: . impotenta. depresie. -leucoree iritanta. (Grimmer). every (2/1) . displazie de col uterin. -ataxie. (2). turning in bed (3).indurations. menses during (2). ejaculare prematura.Vermeulen. Female genitalia: . on. Diagnostic diferential: Sep. injuries from(2/1) . fibrom uterin. from eyes of(2).

dezamagirea in dragoste.: -dupa somn. .homeopat. de unde si tendinta spre hemoragii. Cuvant cheie: suprastimulare. . -primavara. vesnic in miscare. menopauza.necazul. -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei. foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri). -menopauza. cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. cu febra ridicata si delir. Cauzalitati: -suprimarea secretiilor. ingestia de alcool. -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor. Agrav. vexarea. este util in purpura si stari septice. -dimineata. -aer liber. -ingestia de alcool. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii. provocandu-i stare de inconstienta. are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi. -vremea innorata. -caldura camerei. -eructatii. -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe). menopauza. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient. mania. Sunt agitati. -bauturi reci.gelozia. spaima.191- . .: -la aparitia secretiilor. Lach. canicula. Remediu predominent feminin. pacientii se plang de intoleranta la atingere. irascibili. Modalitati: Amel. mai ales in zona gatului. -presiune puternica.descompune sangele. -aplicatii calde. Dupa ce si -a revenit. soarele.

Totul la ei este foarte intens: de ex. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut. sarind rapid de la un subiect la altul. malitioasa. jignitori.192- . frustrare si invidie. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. cu un puternic complex de inferioritate.de ex. agitatie psihomotorie. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate.).crede ca este urmarita.. Simptome generale: .). · Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. Sar rapid de la un subiect la altul.. Foarte critici. frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie. dar. Se ataseaza de obiecte si de oameni. sunt foarte anxiosi. manie religioasa(Veratrum. daca sunt anxiosi. Simptome mental-emotionale: iritabilitate...urata. suporta greu autoritatea parinteasca. energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi). avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). nu suporta nici o critica.dispretuita. Pot fi zeflemitori. Stram. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale . suspiciune ( Hyos. care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. la randul lor. Emotii puternice. Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. gelozie patologica. Egocentrici. Extrem de suspiciosi. frica de boli de inima. pot ajunge paranoici( Hyosciamus. sarcastici. locvacitate. tristete dimineata agravare mentala dupa somn. Veratrum). Gelozie fara nici un motiv.). Ambele tipuri de Lach. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars.-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene). mai ales in legatura cu bolile de inima. frica de serpi. suporta greu restrictiile de orice fel. Exista si un tip introvertit de Lach.

dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga. -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri. Tegumente: -furuncule de culoare violacee. -mare agravare dupa somn. de ingestia de lichide mai ales fierbinti.of all complaints during(3). Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta. senzatie de nod in gat. alcoolism. -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil). Somn: -tresar brusc la adormire. insuficienta acr diaca congestiva.sleep agg. amigdalita. Gat: . pot fi frigurosi. cu senzatia de sufocare.vin. Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie. as foolish as it is irresistible(2/1). cardiopatie ischemica. -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. changing quickly from one subject to another(3). cafea. agrav.193- . furuncule. Fem. -ulcer varicos.genitalia: menses. in decubit lateral stang. Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn. psihoza maniaco-depresiva. agr. tulburari de climax. Ext.throat: sensitive. stridii.amel.slightest touch(3). Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre). dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare. HTA. . -intoleranta fata de atingere.· - de regula caldurosi. loquacity. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. -purpura. nu suporta gulere stranse. Throat: Choking. delirium tremens. -erisipel senil.premenstrual. Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic.(2).(3). clothing agg. sd. Preferinte alimentare: fructe.

Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. Diagn. Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia. complementare: Crotalus. Ignatia . cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree . a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. Ph-ac.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila .htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic .Chappell. hiperlaxitate ligamentara. la aer rece. G.Anthracinum(furuncule). Cedron. insuficienta hepatica si genitala. visceroptoze. inainte de furtuna.Dr. Lyc. pleoape cazute. pana la istovire.staza si congestie venoasa pasiva. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor.ro/Curs_07. Dr. Rem. Se izoleaza.Clarke. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa . R. disperata. Rhus Toxicodendron . Adrian Dumitrescu Materia medica .-lateralitatea stanga.Dr. Vise de viol. Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. Doina Pavlovschi. spalandu -se.homeopatia.Bryonia. China . -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari.Vithoulkas. Bell.. Secil Omer SEPIA . Hepar.Boericke. . Cocc. CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www.Nux Vomica .Dr. BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica... ierarhia superior-inferior. Antidoturi: Ars.Dr. se simte nenorocita. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea.Sepia. familiei cefalopodelor. Silvia Nedelcu Materia medica .. ptoze viscerale.Dr. Ileana Rindasu Materia medica . MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara.diferential: Con.Murphy. Nicoleta Bratcoveanu. Nux -v.J. poarta culori inchise. Pavlovschi Materia Medica . vant din est.Chelidonium.relaxarea tesuturilor venoase.Dr. I. Bibliografie: W. Coff. aversiune pentru familie. D. ACTIUNE .Lycopodium .instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . Dr.Dr. Graph. mai ales la nivelul ficatului.. Isi ca uta refugiul in munca. P.. in societate.194- . moluste. competitia. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. a sistemului port si a organelor genitale feminine. relatia victima -agresor. Rindasu Materia medica . Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. Se simte in capcana si se vrea liber.Dr.

gust sarat ( Carbo v. se simte nenorocita. totu -i negru.trista si abatuta. intre umeri. mergand repede. indiferenta pentru prezent. orele 18-24. nemultumita de ceila lti si de ea insasi. buze umflate dimineata.herpes al pleoapelor superioare .pleoape superioare grele. la cald. greata la spalatul pe dinti . somnolenta ziua .senzatie de gol in stomac (Ign. hipersensibilitate la zgomot . picioare reci . in axile si scrot SIMPTOME LOCALE . herpes al buzei inferioare .insomnie noaptea.) SIMPTOME GENERALE . nu suporta contradictia . ameliorata seara. apatica taciturna. distrusa .195- .agravare la lapte (diaree) si la mirosuri.limba alba cu afte..gura uscata. senzatie de dinti prea lungi. la aer curat .acufene.aversiune pentru carne . se vexeaza usor. fara bucurie de viata. plange vorbind despre ea. muraturi .indiferenta la preajma si la ai sai. pioree . se doreste singura.. dar face planuri pentru viitor´ . nimic nu o distreaza. obosita dimineata. intoleranta la lumina stralucitoare . Phos.lacrimare dimineata si seara. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort. in chisa in ea. intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE .dorinta de lucruri acide. China) . neameliorata mancand .transpiratii abundente.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit.agravare la abuz de tutun (dispepsie) .foarte impresionabila. la presiune. anxietate seara (Caust. mai ales de bucatarie . neliniste si frici. curata la menstre ..greata dimineata la sculare ameliorata mancand.fatigabilitate iritabila. ptozate . otet. nu suporta consolarea ± ³nostalgie pentru trecut. agr.senzatie de frig pe alocuri : vertex..cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare .sensibilitate dureroasa a ochilor seara.Ameliorare : exercitiu fizic. cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . nimic nu o intereseaza.sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului . Puls. acre.ameliorare la miscare (dans) .carii dentare cu dureri acute agr. Pod.

dispepsie atona.). dupa fiecare mictiune. neameliorat de scarpinat. prolaps uterin leucoree galbena.dureri constrictive in piept agr.eczema.. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos.). psoriasis (coate.c. amel.distensie abdominala cu borborigme si flatulenta . cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis.. spastica. obositoare.) . constipatie .) . inainte de menstra. acida. culcat pe dreapta sau la masaj .Lil. Puls. migrena digestiva. hemoroizi.durere brusca.urticarie agravata la aer. cu aparitie matinala...la femeie : menstre intarziate si de scurta durata.senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) . glezne). pete de sarcina . ihtioza .durere profunda in hipocondrul drept. secretie anala quasi continua (Ant.nari uscate.) .t. Sulph. iritanta. ameliorata in camera calda .). ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. mergand repede.mur.) .urina tulbure.senzatia de greutate pelvina. dure. acuta in anus amel. umeri.. agr. senzatie continua de bol greu in rect (Anac. numai ziua. aderent de peretii vasului .varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze.herpes circinat catamenial . Plat. umflate si ulcerate . cu depozit rosu.prurit in plicile coatelor(Rhus.pete galbene sau brune pe spate.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun.tox. neameliorata de scaun .c.t.. ci transformat in senzatie de arsura . cu aspect laptos (Calc.incontinenta de urina in prima parte a noptii . si pe peste tot.constipatie cu scaune insuficiente. abdomen. scibale brune dificil de evacuat. nas. cedeaza la evacuarea scaunului . dupa somn. prolaps rectal . negricioase. Lach.tuse seaca. Kali carb. fetida.196- . amel. mergand repede . trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta.) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr. seara dupa ce s-a culcat (Sang.la barbat : secretie uretrala cronica. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului .

prolaps uterin. full of. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema. ± psoriasis Natr. Kali c. Sulphur. cronice : dilutii 9-15 CH..Afectiuni genito-urinare : metrite.mur.undertakes things opposed to his intentions . Chel. locale severe.rac. Phos.cares.. tigr. Act. iod. tulburari de sarcina.. Caust.prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des .ac.. about domestic affairs .. alb. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie. astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase . ± psihism Lil.7 CH zilnic Simptome generale.. ± tulburari hepatice Benzoic acid. that he is unfortunate Mind ± indifferent loved ones. menopauza. consolation aggr. Ars. Helonias. psoriazis..delusion.in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.from contradiction ³ ³ ³ . dismenoree.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare .. contradiction of .weeping when telling of her sickness .will.tigr. Lil. ± tulburari reflexe de origine uterina Lyc.fear of poverty . herpes catamenial.. Phos.sadness Generals ± exertion amel. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice..industrious .irritability. to . Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell. . .. Murex ± senzatia de ³bearing down´ (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind ± anger. leucoree. ± urini fetide Ars. Nitri ac.. Nux vom.197- . Phos.to everything ³ ³ ³ ³ ³ ³ . Plat. similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : .

aprehensiune (Gels. contradictorii CAUZALITATE . razbunare. la distractie. acids.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. Arg.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.H. Phos. isi tine nemultumirea in sine.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy IGNATIA AMARA . diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) . A dictionary of practical Materia Medica B.T. doliu. alcool. desire Eye ± falling of lids during headache Nose ± yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J.. distrus. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea.198- . Book Service London 1989 Lathoud J. rumineaza vexarile.&Poirier J. facut bucati.dezamagiri din dragoste (Natr. evenimente triste (Arnica..nitr.. violenta. frica. necazurile. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.).) .mur. Lach.hipersensibilitate senzoriala si mintala . Ignatia prezinta labilitate afect iva.vexatie. frig.J. doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz. cafea. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . la plimbare SIMPTOME PSIHICE .accidente (Arnica). Colocynthis) .manifestari paradoxale.manifestari spasmodice . emotie. Lyc.) ..teama. Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare. indignare (Staph.ac.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina.³ . mirosuri. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat. ACTIUNE . sour food. contact.A.food. tutun Ameliorare : la cald.

greata ameliorata mancand .prurit cutanat ³nervos´ INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE .tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.durere in gat ameliorata mancand alimente solide . cu durere mare la scaun.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora.dureri vii in locuri mici (Kali bi. contrariere.dispepsie paradoxala . colici abdominale ± 5-7. tahicardie emotiva.dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE .diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica . mai ales la migrena .manifestari spastice localizate : tuse. nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere. cascat si plans nemotivat .) . unilaterala. alcool. doliu . mai ales cand e moale . agravate in mers . tutun.nevoia de inspir profund . tulburari de vedere functionale . ameliorata de presiune. surmenaj. spastica.emotivitate exagerata . cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala. precedate de cefalee . cu cat tuseste. nod in gat.anxietate care il impiedica sa vorbeasca .ac.senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic. ameliorat inghitind .199- . Ox.suspine.insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat .hemoroizi cu dureri ascutite.menstre in avans.ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE .tuse seaca.. extrasistole . cafea. presiva. abundente.spasme ale pleoapelor. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului .senzatie de constrictie faringiana. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina . cu atat ar mai tusi .depresie dupa necaz. durere agravata la frig.cefalee congestiva.acufene ameliorate de zgomot .sughit spastic .constipatie mergand cu masina.9 CH de 1-2-3 ori/zi .aversiune pentru fumul de tigara . sange negru cu cheaguri si miros urat.

position loss of Mind ± delusion. anger.torn to pieces. M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand .paralysis emotion after . Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ± ailments from. Book Service London 1989 Lathoud J.J. ruined he is Generals ± chill..Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.sudden manifestations. shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J. fright or fear from ³ ³ ³ ³ ³ ³ . Sulphur Spasme : Belladonna. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . electric like. vexation.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy . coming and going . fright.&Poirier J.soc emotive vechi : 30-200 CH. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. A dictionary of practical Materia Medica B.shocks. shock. side.200- .A. Apis.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. disappointment. death.catalepsy.T. mortification. deception. sleep going to .H. love. grief after . shattered pain as if Head ± pain. grief. money from losing.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata . friendship deceived.convulsion. right Teeth ± neuralgic. bad news. fright after . Sepia. Hyosciamus Frica : Opium.

De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile.De aici frica de saracie.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa.BRYONIA ALBA . Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata. Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee. frica de saracie. emotional si fizic.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat . Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig .De aici o insecuritate financiara. pleurodinii. vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim .Dr.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara. securitatii materiale adica banilor.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor.Este o planta agatatoare. In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace.Uscaciunea este in plan mental.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee. mucoase .201- ¨ .Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. vreme uscata .Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale .Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor.seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete . Sunt doua idei principale la acest remediu. artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie .Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.

miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse.amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne. de constipatie . hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare.Bronsita. dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa.Pneumonie.202- . varsaturi.trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese. mese. agg dim . EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg .bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare.

membrane seroase si piele. apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare.Hepatita.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata. Pleurezie. pneumonii. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid. ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa).glumet si plin de viata.Gastrita.Migrene. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. vrea lapte cald. Pneumonie.Psor. Dureri dentare. constipate cu indigestii Cham-iritabil.Cefalee..Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m..Epistaxis.In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic.Bursita.Pacientii adulti sunt de regula seriosi.Sciatica. intepenit atit in plan fizic cit si emotional. mucoase.Diaree. agg de suparari. legate de agitatie.Graba Anxietate legata de copii. .Guta. Calc.Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului.203- . Sepia.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci. lateralitate dreapta.Gripa. vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul. Agg de inspire profound. .Caracteristic acestei familii este senzatia de µintepenire´ Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. Tendinita.Mastita.Astm. nelinistit. MENTAL Glumet.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor. Rhus-t. Rhus-t. Faringita.Apare depresia.Vertij. Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil. Actiunea sa e puternica pe nervi.agg la 9PM.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate.Artrita..Artrita reumatoida.Boli de tesut conjunctiv. nelinistit. iritabilitate.Dr. Apendicita.In fazele initiale pacientul este vessel .Tuse . Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Me ningita.Nerabdare.Constipatie.Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t.Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita.Desi prietenos pare mai degraba timid.Exantem.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare. RHUS-TOXICODENDRON . Spig. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. Iritabilitate .Lumbago.Este unul din cele mai supertitioase remedii.T use convulsiva. rautate.Fibrozita.

cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn.Brinza.Frici: de a ucide pe cineva.Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece.Otrava Superstitios. cu intepenire amel de miscare. de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee.Parkinson. Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare.204- . de bai calde Agg de current de aer¶ Agg de vreme innorata . rece si umeda Amel de vreme calda . Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B. de vreme .. de furtuna .Kali-c. Aeth. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa. Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig . erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust.Dulciuri .

Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul.Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna. agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati .Artrite Artrita agg noaptea in pat. EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui.205- .agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee.Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.

probleme cutanate.eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra.Enurezis. CLINIC Angina.eczema .Herpes.Sciatica.Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY.dorita de lapte rece. febra. agg de suprasolicitare fizica.Astm.Erizipel.Boala Parkinson Pemphigus.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes. sete pentru cantitati mici.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela. agg de vreme rece si umeda.la vreme rece si umeda si de la furtuna. Rhod.206- .Eczema.Varicela.Coree.Bursita. nelinistit.Contuzii.Hemilegie.dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut.Urticarie . intepenit .Entorse.iritabil.probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati. dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati.Boli de tesut conjunctiv.agg noaptea . Cimic.Tendinita.Cefalee.CALC Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna.Reumatism.Bronsite.Lumbago.Gripa. respiratorii . neliniste.dorinta de dulciuri. Rad-br.Artrita.erizipel Ran-b.Laringita. probleme de piele.Probleme de comportament.Urticarie.Faringita.artrite.Impetigo.Eritem nodos.RAA. frisoane.Dulc.Pneumonie.Tendinita.Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant. . dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros. Calc-p.

Lateralitate stâng / dreapt . ALIMENTAR: agg. câini. bere. SISTEM CIRCULATOR.). trepida ii.207- © . de a nu fi comp timi i. s rat. . moroc no i i pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. efort mental. carne. -zgomote. ceilal i îi împiedic s î i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. vreme rece. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile. cafea. Au st ri de spirit alternante. lapte. sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare. pâine. se las purta i de fantezii i planuri (în care au construiesc cas tele de nisip în Spania) averi fabuloase. la lun nou . transpira ie etc. de lucruri imaginare e tc. care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic în tratamentul malariei). dorin pentru: dulciuri. GENERALITATI SLABICIUNE. EMACIERE PERIODICITATE: la 2 . alcool. mâncare cald . NIVEL DE ACTIUNE SANGE.) -ATINGERE (u oar ). u or ofensabile. mi care. fric de ceva r u. carne. lacta ie. team de atingere. în timpul zilei dar mai ales noaptea. fructe. cu modific ri bru te de dispozi ie. cafea. vânt. în 1790.Dr. condimentat. Splina. Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor. p s ri de curte. APARAT DIGESTIV ( ficat. excese sexuale. din Anzii peruvieni. proving care i-a oferit în elegerea principiului Similia Similibus Curantur. de fantome. curent. unt. 7 sau 14 zile. Au multe frici: de animale. . diaree. toamna. f inoase. odihn . Iluzii: c sunt persecuta i.dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli. ceai. AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic . Au un sim artistic dezvoltat. post. aversiune pentru: bere. AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie. Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud. gr simi.B. pisici. postprandial. iritabile. Este primul remediu experimentat de Hahnemann.CHINA OFFICINALIS (Chinchona). sl birea presiunii hainelor. s unt ideali ti i rezerva i. se exprim mai u or prin versuri sau pictur . de a nu fi r ni i. ISTORIC familial sau personal de malarie. care a fost tratat de malarie. gr simi. introverti i. Nervi. pot fi capricio i. V. De Cinchon. Numele de ³Cinchona´ provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului. chiar domestice. pe te. Plini de imagina ie. de : fructe.

lapte. care nu este amel. cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului. dureri de din i ag. RESPIRATOR crize de astm toamna. pe te. ap rece. amel. de fructe. pulsatil . dup pierderi de fluide. cefalee periodic . crampe abdominale amel. aversiuni i agg. paloare. transpira ie rece în jurul gurii. EXTREMITATI . sensibilitate dureroas a scalpului ag. sensibilitate exagerat la mirosuri.) GENITAL leucoree sangvinolent . care revine îns dup prima înghi itur . cu tendin a de c dere spre spate. epistaxis. gust amar când m nânc sau fumeaz . pneumonie. colic billiar . de aplecarea în fa . foame canin noaptea. cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare. cu tinnitus. dismenoree. orice are gust amar cu excep ia salivei. cearc ne. splenomegalie. cu pulsa ii vizibile ale carotidelor. diaree ag. de eliminarea gazelor.208- . GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme. de atingere sau piept nat. la cea mai mic atingere. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. ± la Gen. în timpul frisonului. metroragie cu sânge închis la culoare. care îl treze te din somn. diaree periodic . colecistopatii. hepatit sau ciroz hepatic . (dorin e. hepatomegalie. bron it . de presiune puternic .VERTIJ CAP cefalee exploziv .

ag. insomnie.heat . Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic .209- . Carb-v. simptome gastro-intestinale. FEBRA febr periodic . cefalee. sl biciune. 2. insomnie din cauza gândurilor incitante. Lateralitate dreapt (pl mân. recoltat în perioada înfloririi.(o mân sau un picior cald i cel lalt rece). malarie sau antecedente. -ag. care debuteaz în zona pieptului. a planurilor i a fanteziilor eroice. diferen e de temperatur stg-dr. PIELE sensibilitate dureroas în timpul febrei. . neameliorat de eliminarea gazelor. -ag. ovar. de atingere. NUCLEUL: 1.. NIVEL DE ACTIUNE FICAT. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare. anemie. Lyc.m.Distensie abdominal excesiv . Idei multe i planuri seara i noaptea. debilitante noaptea.then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiaz . visele continu i dup trezire. old. COMPLEMENTARE: Ferr.followed by . COMPARATII Nux-v. de vreme rece. genunchi.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare. 5. Ars. 4. la 4 a... diminea a la trezire. FEVER -SUCCESSION of stages . la cel mai mic efort.. 3. p teaz lenjeria în galben. Nat-m. rinichi. SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt . CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta întreag .. cu mâinile deasupra capului sau sub cap.m. Occiput. transpira ii abundente. GENERALITATI -Friguros. membru inferior) / lateralitate stg. 2 sau 4 p. colon ascendent.chill . etc.- dureri articulare sau musculare ag. se treze te din cauza foamei. cu sete î nainte. pe spate. oasele fe ei. umed .Hipersensibilitate. la schimbarea vremii. Ign.

210- . colic biliar . dureri interscapulare dup -amiaza. vise despre afaceri. ulcera ii cu secre ii ofensive. Distensie abdominal . cu l crimare excesiv . . cadavre. Nevralgie facial dr. precedat de durere în hipocondrul drept. limba cu depozit g lbui. Alimentar: dorin pentru lactate. CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. Durere pe partea dreapt . cu amprente dentare. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. senza ie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor. PIELE Icter. icter neonatal. care iradiaz spre spate. i f r sl biciunea sau la itatea acestuia. amel. erup ii eczematoase. cu limba maronie sau fisurat . amel. lapte cald. B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice. alimente/b uturi calde. spanac. aversiune pentru brânz . urticarie. au tendin a de a se impune oriunde (în fa a oricui). cu tendin a de a c dea spre fa . în decubit lateral stg. SOMN Neodihnitor. de b uturi calde. asociat cu probleme hepatice. cu picioarele aduse spre piept. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. redoare. dureri deasupra ochiului drept. de b uturi calde (fierbin i).-amel. senza ie de constric ie transversal . VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general . V rs turi amel. Icter. amel. amel. Nevralgie intercostal dreapt .. litiaz . TORACE Pneumonie pe partea dreapt .. gust amar.. brânz . sceptice. scaune decolorate. ³cu picioarele pe p mânt´. sau alternând cu diaree. condimentat. casc înaintea apari iei durerilor nevralgice. prurit. aplica ii calde. înmormânt ri. senza ie de greutate. halen fetid . hemoptizie. dureri articulare în special de partea dr. SPATE Dureri cervicale. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice. ca din cauza unui pantof prea strâmt. iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatul drept. de presiune. mâncând. mâncând. EXTREMITATI Dureri în um rul drept. vars tot. de alimente/b uturi calde. amel. Constipa ie cu scibale. mai pu in înclinate pentru o activitate intelectual . ca de plumb. când st ridicat în pat (grd. Hepatit . când închide ochii. 4). GASTROINTESTINAL Dureri în hipocondrul drept. Mai dominatori decât Lyc. dureri intolerabile în c lcâie. cu excep ia b uturilor calde.

este o planta plapanda care se intinde pe pamant. 5. dar in pr ezent. Spori de culoare galbena. cu spice sporifere. flatulenta In urma cu milioane de ani.R. era un arbore falnic. Bibliografie: Boericke W. incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute. in paduri umede. Dewey W. pe care incearca permanent sa le depaseasca. Persoane practice. vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. grupate de obicei cate doua.. fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM . Essence of Materia Medica. < 4 am sau 4 pm. TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur.. Creste pe coastele dealurilor inalte. insomnie. cu frunze dese. Dr. dornice de afectiune si de a fi laudate.Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare. .. Morrison R. chiar curajos. pana in zona montana. > B uturi calde. prezinta imaginea omului capabil. Este unul din remediile fundamentale. etc.. NUCLEUL: 1. astfel incat va incerca mereu sa le evite.. liniare.Lateralitate dreapt 3. 2. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila. Nux-v. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. foarte raspandit. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor ± aminteste de anxietate... Essentials of Homeopathic Materia Medica. Desktop Guide of Materia Medica. In exterior insa. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. 4. Synoptic Materia Medica. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. Bry. PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate. fierbin i. Vermeulen F. Vithoulkas G. cu ramuri ascendente de 5-15 cm.A. frica de fantome Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului ± tulburari digestive. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator.COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc. persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare. Astfel.. dominatoare. dar in interior sunt slabe si nesigure.211- . fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice.

Muncitori si ambitiosi la scoala. in cele din urma. Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. fantome. pentru a scapa de responsabilitati. Daca partenerul se arata interesat de casatorie. Sufera de numeroase frici sau fobii. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea.pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. desi es te capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate. Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate. iubeste puterea dictatorial. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Simptome mental-emotionale (repertoar): · oboseala mentala dictatorial dictatorial. dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Pe masura ce cresc. desi crescuta. ingamfat. cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri). calculator). Dorinta lui sexuala . frica de a ramane singuri noaptea.212- . isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex.El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric. inainte de examene. frica puternica de oameni. extrovertit. dar si cu teama de singuratate. frica de caini. vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial. vrea sa obtina satisfactii sexuale facile. dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer. ajungand uneori sa minta de ³ ingheata apele´. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid. de oameni. . Poate opta . agorafobie COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. Bolnavul devine bombastic. pacientul devenind timid si introvertit. timiditate legata de aparitia in public. inainte de a fi ingradit in vreun fel. Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. este mai mult dorinta de a obtine satisfactie. lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente. nu este la fel de intensa ca la Platina. fanfaron. fara obligatii. cu aversiune fata de companie. citit. Spre exemplu. claustrofobie. prin egotism si ingamfare. au frica de moarte. de singuratate noaptea. vrea sa-si afirme personalitatea. tiranic cu familia sau cu subalternii. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori. dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac. Odata castorit. va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile. fara a -si asuma angajamente. Lyc va disparea fara urme.

solduri si coapse. prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. se intalnesc in cazuri de dispnee. mancare rece Agravari: stridii. mistificarea devine si mai exagerata. alcool. alimente fast -food. pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate. precum si asupra sistemului nervos.213- . stridii. gatului s i a toracelui. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul. treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei. sunt descrise in carti bataile aripilor nasului. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei. se vor plange de slabirea memoriei dimineata. dar in practica. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura. de obicei. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta. MODALITATI. astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii. precum si lasitatea. P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros. datorita risipirii energiei. pot sa ajunga ipohondri. in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post . mazare. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor.In stadiul al 2-lea. cu slabiciune intelectuala. dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri. varza. iar parul se poate albi devreme. in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. fie prin excese sexuale. ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice. In final. SIMPTOME GENERALE. vin. alimente reci. se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. ceapa. usturoi. fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat). Initial. fasole. dulciuri. cu tendinta de a se rida excesiv. sfarsind intr -un azil de timpuriu. Fata are alura anxioasa. Frecvent. bauturi. In cel de al 3-lea stadiu. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal.

- dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari. dimpotriva. ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta. zvonuri SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta. la 4-8 pm. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta .214- . declansata de foame. ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee. apetit crescut. eczema. mai ales in etajul abdominal inferior. psoriazis Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala. sperietura. foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau.

hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. cronica. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor( Spate. extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa.- Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie . ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat.215- . mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator(piept): tuse uscata.

ed. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi. 2004 R. Merlijn Publ.216i con ine semin e turtite i circulare de forma . 2002 C. H. Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice.Dr. ed. duoden). Caba .ed. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. Sulphur. ed. Lachesis. de culoare gri-cenu iu. mai ales legate de aparitiile in public Silicea ± datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc. Dujany.Manual practic de homeopatie. ed. 1997 Internet. ed. Jouanny. ed. al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente în intoxica ii. possibilities in chronic pathology. Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica.Synoptic materia medica. modulul 1.Manual cu note de curs. Dictatorial acasa inflatie (ego. Vermeulen . Fiat Lux. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere. Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre în spate. J-B. Turta lupului. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. Istoric : Este un copac de talie medie. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice. Fundatia crestina de homeopatie Simile. 1992 G. Spasmul afecteaz atât mu chii voluntari cât i pe cei involuntari: . Tao.AFADH 2007 R. Moldogrup Iasi.- doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla. 2003 J.Loutan ± Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. Vithoulkas ± esenta Materiei Medica. Natrium-muriaticum. coordonator Dr. ed. Blackie ± Homeopatie clasica. Boiron. În cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii. Dancer. Strychnos Nux Vomica. stomac. J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics. 1994 M.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros. Sepia. Polirom. acoperite de peri ori fini. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA . de responsabilitati. 2001 F. Ioan Teleianu. Constanta. Crapanne. agr de lucrurile noi. 2005 G.

FRIGUROS ± sensibil la frig i curen i de aer.intestinele . mâncare gras . S re inem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: . Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica. Tocmai aceste ultime 2 tr s turi îl vor face s prezinte ma i târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. pline de stres din zilele noastre. Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica. Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni.SPASME.esofagul . Caust i Kali-C (grad 2). Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern în reumatism. .HIPERSENSIBILITATE . .. .vezica urinara .NERABDARE. Se reg sesc la rubrica MIND ± FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc.IRITABILITATE (se înfurie foarte u or). Au un puternic sim al datoriei în ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i. droguri. METICULOSI în acest domeniu. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar. Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze. . În stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente. Tabloul mental este îns foarte diferit.TULBURARI DIGESTIVE. El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult. .rectul . la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat . i în mu c turi de arpe.DORINTA DE STIMULENTE: alcool. Nat-m.stomacul . Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental. capabile.uterul Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de p s ri. fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s -l dep easc în trafic. Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate. pân la ore târzii din noapte. În acest sens ei trebuie s câ tige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri.217- . La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun. ig ri. sex. s fac fa unui stres permanent. rapide i eficiente în ceea ce fac. Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid în func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce î i i doresc).

iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient în sala de a teptare pentru c nu are stare. drogurile. transpira ie). Este mali ios. mânia. Este < de orice curent de aer. la semafor sau când este un blocaj în trafic. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. HIPERSENSIBILITATEA ± IRITABILITATEA Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s p r seasc înc perea trântind u a. Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat.atunci când are senza ie imperioas de urinare nu ies decât câteva pic turi . Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente. indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nânc .spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive. În ceea ce prive te spasmele exist câteva particularit i: . furia i în final violen a i cruzimea.i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul.218i vrea s vomite. Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison. Când sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme. pot ipa la al ii. sexul. dispepsia i iritabilitatea. Tulburari digestive .când are grea Friguros Este friguros. mâncarea gras . ceea ce îl va agrava i mai mult. d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact cât mai are de a teptat. congestie portal . < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e învelit. Dac întârz ii la consulta ie e furios. . temperatur înalt . consistent i condimentat . Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional . î i smulge nasturii. Nu suport s a tepte la coad . .Ca s . faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas îl fac s fie cople it. r zbun tor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid . Nu pot a tepta. Sufer de gastrit . . nu reu e te. Dac nu reu e te s se încheie la c ma Dac aude pe cineva cântând strig la el.adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien . mirosuri. Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge s n tatea. ulcer. Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire. cafeaua i ig rile. În final. zgomote. Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin .

stimulente. Nu poate s accepte o limitare. Arogant. alcool. . .< de vreme uscat . condimente i exces sexual. COMPETITIV la modul patologic. Mental: Ambi ios.Tulbur ri.< la dezvelirea unei p r i. Poate deveni foarte agresiv. Gr bit. . Se bazeaz pe sine. indignare. . Hiperstresat i hipersensibil. probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool. Dispozi ie suicidar (prin împu care sau s rit de la în l ime). (Workaholic).< diminea a. sex. Meticulos. Ner bd tor. Plânge de furie. Uneori inut în interior.> de o siest scurt . Aversiune de a r spunde la întreb ri. (Mind ± weeping ± anger ± after). dezam gire. Ajunge s fie dep it de sarcini. . fric .< la frig. Con tiincios în munca.219- .< când m nânc . Folose te stimulente precum: cafea. Impulsuri violente. Generalit i: FRIGUROS. Hepar Sulphur). . IRITABILITATE. . . Înjur i oc r te. droguri. Dictatorial.> de c ldur . Pragmatic.> de vremea umed (Caust. Devine dependent de munc . Crud.Onoare r nit . Responsabil i eficient. .Cauzalitate: . dar îi lipse te curajul. ig ri. medicamente. R zbun tor. curen i.Mânie. Tulbur ri mentale. Fric de c s torie. .

Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei. < diminea a (Arg-N). . . . . încle tarea maxilarelor. ALCOOL..Vrea : CONDIMENTE. < frig.. DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL. .Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva. efort mental. Cap: Dureri de cap i migrene. înainte de menstrua ie.Aversiune: la Carne. CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA. Sil.Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi.< de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale. . . GRASIME. Strych). Vertij cu tendin a de a c dea într-o parte.Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. Op. Dorin e i aversiuni alimentare : . Trismus (Bell.Convulsii. . urinatul i defeca ia). în timpul travaliului. . .) Ochi: Fotofobie.220- . la trezire. furie.Durere de cap occipital sau deasupra ochilor. . etc. . . alcool.Peristaltism inversat ( în ceea ce prive te vomitatul.Opistotonus. Hep. zgomote. > de c ldur . . Ureche: Mânc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac s t u easc sau s înghit . . STIMULENTE. Cic.Le in : de la mirosuri .Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui. cu dureri ca de împungere în membrele afectate.. lumin . < de furie. cu vertij i senza ie de creier care se învârte.Sensibil la curen i de aer (Chin. Hyper.Sensibil la to i stimulii : miros.SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII.Apoplexie.

BAR-C (3)). b uturi calde. CU DEPRESIE. curge ziua. ULCERE. GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3). CORIZA. . sensation of a : ARS (3). Sensibil la mirosul florilor. Fa : . GREATA SI VARSATURI MATINALE. . Puls (2) . dup ce m nânc (prea mult). BRY (3).F lci contractate. eructa ii cu incapacitatea de a voma.Mici ulcera ii. diminea a. . > de b uturi calde. haine strâmte > de caldur . acru în gur diminea a. ma rgini cr pate. sup rare.Dureri < de furie. Samb).½ anterioar a limbii curat .Gust amar. dureri abdominale. . . Sfor it al sugarilor (Lyc.Mandibul blocat .Dureri < rece. . CALC (3). . (Stomach ± Stone.Nas: ALERGII. REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR. .221- . GREATA PERMANENTA (Ip). Gur : .Transpira ie de o singur parte.Probleme dup abuz de alcool. Din i : . afte cu saliv sângerie. < dup ce m nânc .Senza ie de piatr în stomac. stimulente.Acnee. BRY (3).Grea i vom < de furie. . . NUX-V (3). acru. . sup rare.after ± overeating). ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben.Limb cu depozit gros. Stomac: GASTRITA. . .Efort de vom .Scrâ ne te din din i. Cu str nut. FEBRA FANULUI. Nas înfundat noaptea. .Miros urât. ERUCTATII ACRE SAU AMARE. (Stomach ± pain ± eating .

Abdomen: Meteorism. Flatulen . . .Spasme în timpul orgasmului. Coloc). în timpul menstrua iei. > de baie cald .Diaree cu senza ie imperioas de evacuare. Carb-V. Promiscuitate.Dorin sexual crescut . Ciroz hepatic . Boal Chron.CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph). HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur. dar nu ies decât câteva pic turi. . SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA. cu dureri ce iradiaz în spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie. . hernie ombilical .Hemoroizi.222i de baie cald . . Dios). scaune frecvente. .Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat . Ficat intoxicat cu medicamente. > de c ldur . Hernie inghinal . i colici.Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor). Litiaz biliar Rect: . . Sulph). sub iri sau sanghinolente.Reten ie urinar . . Hepatit . . Hernie trangulat (Lyc.Senza ie de defeca ie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac). chimicale i alcool. reduse.DIZENTERIE . ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N. prolaps rectal. Lyc). Dureri i crampe < dup ce m nânc . > dup scaun. de caldur .HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. . de frig. Genital masculin: . alterneaz cu constipa ia. Chin. Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham. Vezic urinar : CISTITA. înainte de scaun. Rinichi: Colic renal . în timpul durerilor de travaliu .

înso it de senza ie de scaun imperios .Dureri de travaliu. Promiscuitate. Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui s se scoale. Extremit i: Spasme ale mu chior. la frig.m. Kali-p) < de febr . la afaceri.Impoten . Genital feminin: .Spasm uterin în timpul orgasmului. . la 3-4 a. cu senza ie de scaun imperios. gândindu-se la munca lui. Somn: INSOMNIE. Mag-m (3). Mag-c (3).223- . dup ce m nânc . emo ii. sup rare.m. Palpita ii < de stimulente. . iradiate la rect.Dismenoree > de c ldur . Somnolen în timpul zilei. ineficiente. . trebuie s se ridice ca s se întoarc în pat (Kali -c. . Piept: Angin pectoral . Vise: . Tuse : Ameliorat de b uturi calde. Se treze te la 3-4 a..Sleep unrefreshing (Lach (3)..Dorin sexual crescut . cu vise. Pierde erec ia în momentul intromisiei. Opistotonus. tres riri. Spate: Dureri. Nit-ac (3)). Somn neodihnitor . diminea a. < diminea a în pat.c se ceart . extins la întreg corpul.Emisii seminale în timpul somnului. crampe i contracturi. de senza ia de scaun imperios. dup ce M nânc sau în leg tur cu mâncarea.. Respira ie: Astmatic : < noaptea.erotice Piele: . mânie.

la Ignatia se manifest Ignatia la suprafa poate s par vehement . Bry. Sulph. . Nux-v explodeaz i ³rezolv ´ problema. CAZ 2 . vehemen prin melancolie.SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu. Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie atât de repede ca el. Lach (2). Med. Aur (3). Lyc.i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat .Urticarie înso it de tulbur ri gastrice.i piard libertatea. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns. Calc. Lil -t.) SEP (4). ci pentru c ar putea s .Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit arogan ei (Lyc. CAZURI: CAZ 1 O tân r doamn c s torit din dragoste se plânge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. Remedii complementare: Bry. Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie. .i asuma responsabilitatea cum se întâmpl la Lycopodium. Sep. plâns. la cur enia i ordinea din cas . Cham. Poate lovi i omorâ. Grat.Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte în interior. Nux-v (3)). Sep. Cham. (Mind ± marriage ± unendurable. Con. Med (2)). Strych. Senza ii particulare: . Coloc. Ceea ce o tulbur cel mai mult. Nux ± V 1M a vindecat cazul. Aur.224- . dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns. Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori.Atunci când sunt complet epuiza i vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi în stare de nimic. La Nux -V e mai mult iritabilitate decât depresie.În ceea ce prive te meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbr cat. Nu se culc pân nu iese perfect. Ign. este o dorin nebuneasc care apare atunci când r mâne singur cu so ul pe care îl ador . i iritabilitate. Phos. Remedii similare: Asar. Ign (3). Sulph. vrea s fac totul perfect în acest domeniu. . LYC (3). Kali -c. Câteva elemente de diagnostic diferen ial: . (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4. Stram. idea of marriage seemed : NUX-V (3). . Puls.Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a. de a-l omorâ dac ar avea un cu it în mân în acele momente.

diminea a la sculare. A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. Bibliografie: . Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stânga) i respira ia urât mirositoare. (Materia Medica). Durere intens în occiput cu ame eal . Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit.Delirium tremens.George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica). P rea cu totul neajutorat.. de 55 de ani este paznic de noapte. Murphy Robin.225- . Pleoapa dreapt era c zut . S. Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas . cade pe podea incapabil s . Morrison R. CAZ 3 Doamn de 30 de ani. Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. Pe 22 ianuarie anul curent.i revin în 2 luni i se reântoarce la munc . Când a fost examinat prima dat era incapabil s stea în picioare sau s mearg singur. Amor eal a mâinilor i picioarelor. Limb cu depozit i gust r u în gur . Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i îl las paralizat pe partea dreapt a corpului. Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor. iar apetitul sc zut. CAZ 4 Domnul W.M. ( Homeopathic Remedy Guide). Durere la nivelul ochilor. Reu e te s . un puternic i robust irlandez. Î i simte capul greu. Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional. Nu a avut nici o boal mai serioas pân în mai anul trecut când a avut un accident vascular cer ebral tranzitor. (Terapeutic clinic ).i reia afacerile. Hoyne T. Prime te Nux-V repetat i î i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli în piciorul stâng. . În 2 zile a putut s . Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). RADAR key notes. Durere de cap sever la nivelul frun ii. se îmb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens. Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla..i mi te bra ul sau piciorul drept. - .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful