NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE ± BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.

htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus în urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. ÄNu r mâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l îndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier Äartificial ´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter « identic » pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea prive te simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice : «Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic în ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung s se întâlneasc în acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de în eles. Boala mai puternic ce survine, având asem nare cu cea veche în maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab decât ea, se stinge, ne mai putându- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid în nervul optic, în fa a razelor soarelui, care p trund în ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon § 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât s read og m o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca i când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur . Pentru c Äidentic´ este Äasem n tor lui însu i´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog. « Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie între fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : în func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai în func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat în realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i înn scute) i timp (istorie, calit i dobândite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan , for vital ´. Boala este expresia unei etape în via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu însemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. « Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile în defavoarea întregului. » (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic întreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. În fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificând remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asem n tor » persoanei respective. « Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc în for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , decât cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat în acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed ´ (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de împ cat conceptul Äceva asem n tor vindec ceva asem n tor´ cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci când este administrat în dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at înc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frâneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: Äexcita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii´. Claude Bernard spunea: Äorice substan care, în doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, în doze mari, le suprim ´. În schimb, în natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmând legea gravita iei, în atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: într-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos, ascultând de legea gravita iei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc , reprezentând un fenomen antigravita ional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic , cu atât ascensiunea este mai evident . S ne gândim la faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri în l ime i ajunge în vârful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de câ iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i în acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie. era mult mai puternic. Ei. melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial . cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus în apa distilat . s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic . înregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari. 2. ca în multe alte domenii ± i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de m rimi în altul. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez . ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor. O melodie. E = electrical field). iar de 10 ori mai mare. De multe ori. Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic . La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spa ial a solventului. Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent . Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: ÄNumai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici´. de 200 de ani. Recent. Dar.o23 * 1023. Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent. în cursul dilu iilor (înso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10. alte clustere de cristale se adaug la cele existente. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice. aceste cristale apar când substan a respectiv ajunge s fie în propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = în dilu ii homeopatice.este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se întov r e te cu o reducere a energiei. Ori. poate trece de pe acest suport pe un altul. Ast zi tr im într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informa ie. cre te efectul. de pe un suport de informa ie pe altul. Apoi a transmis sunetul respectiv într -o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i. voi sc de i doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´. din contra.a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei ³Ave Maria´. pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck). dup care. se tie este egal cu 6. fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. totu i.chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discu ie mai înainte. Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c . Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ . Ori. Este remarcabil cât de stabile sunt aceste cristale odat formate. D8. ci din contra. * * * * * * * . un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric. pe CD. i. la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii. Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici. care ± într-o c m ru . Acesta. bomba atomic . formate în interioerul apei lichide. scazi doza. Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este înc lzit i nici dup dilu ii repetate. Dac se continu dilu iile cu agita ie. de exemplu. exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari încât dep esc num rul lui Avogadro. pe videocaset . Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei. se arunc i ultima moleculoâ de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de Äsolu ie´). Indiferent de num rul dilu iilor. homeopa ii. pe o band de magnetofon. bine! De i era ede a teptat ca în final sunetul s fie mai slab (c ci s -a Ädiluat´ din ce în ce mai mult). Închipui i-v un trib ce tr ie te în epoca de piatr . un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a poten ei: cre ti doza. ne inându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. înc o dat în alt camer . în care nu mai exist substan . Ele iau na tere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat . O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concep ia c ³o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat ´. scade efectul. Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant. adic o dilu ie foarte mic . timp în care a preluat propriet ile de la substan a activ .Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul explo ziei nucleare).5- . care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore. Dup plecarea albilor este sigur c r mân ni te modific ri în via a i comportamentul tribului. La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale.

Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz . În cazul unui stimul morbid. Planul fizic. Omer Secil . Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Pentru în elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern . Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. mai ales cele legate de teoria câmpului. func ii i nu se poate autoconserva. Nivelurile mental. de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material atât în starea de s n tate cât i în cea de boal (paragraful 10 Organon). de i important. în mod arbitrar ³for a vital ´. Deci. frecven a. Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Ea r spunde de senza ii. În interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. Ce în elegem îns prin mecanism de ap rare al organismului voi încerca s clarific mai departe. Dar exist o expresie a macanismului de ap rare atât la nivel emo ional cât i la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. 2. endocrin i nervos. În paragraful 9 din Organon. nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. Planul mental este v zut ca fiind cel mai central. care vin i pleac deci nu î i pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjur tor. apar inând domeniului calit ii mai degrab decât celui al cantit ii. Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar. ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului. Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c în vid. m surat în cicli/secund lungimea de und . emo ional i fizic. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide i spa iul înconjur tor este complet dep it. aflându -se într-o permanent interac iune. se schimb complet aspectul realit ii. Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului. îi confer gânduri i creativit i i îl conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas. cel mai în ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil . teoria cuantic i teoria relativit ilor.Exist o ierarhizare i în cadrul acestor trei niveluri de baz . concentr ri ale energiei. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale câmpului. Ca urmare. creând ordine în corp. un mediu continuu care este prezent peste tot în spa iu. materia este constituit din regiuni de spa iu în care câmpul este extrem de intens. Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice înalte i spirituale ale organismului. afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine într -o admirabil armonie astfel încât mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor înalte ale existen ei. un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o. Cu alte cuvinte. emo ional i fizic nu sunt complet separate între ele. anim via a emo ional a individului. inteligen care este supus schimb rilor. este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ în aceast ierarhie.2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental. care îi afecteaz organismul în diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. Una dintre expresiile frecvent folosite în leg tur cu for a vital este aceea de dinamism. Din momentul na terii fiin a uman tr ie te î ntr-o continu dinamic cu mediul. Hahneman referindu-se la acest for vital . Câmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental . f r a o înlocui. tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia ³inteligen formativ ´.Dr. p trunzând în substan a material . fiind adaptabil i constructiv .6- . for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic. Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. Deci. Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii.note de curs . Acest câmp este în interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care.

For a vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. Un efect similar de coborâre a frecven ei vibratorii îl poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). În paragraful 11 din Organon. Asemenea influen e benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie d ar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii. având o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan . Hahneman men ioneaz c atunci când o persoan se îmboln ve te. i totodat s fie dep it o anumit ³amplitudine prag´. adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. Considerând for a vital a organismului uman în termeni de vibra ii electroinamice. vibra ia rezultant se modific în timp ca frecven i amplitudine în interrela ie cu mediul înconjur tor. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . o depresie. Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic. fie mental. va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. cum ar fi principiile rezonan ei. cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. stare de anxietate). sau pacien ii cu psihoze nu fac grip decât foarte rar. o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului. Deci. Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav . Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. armoniei. Este ca o cetate asediat care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. aceast perturbare a for ei vitale ducând la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. Stimulul poate fi un oc emo ional. cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai pu in posi bil s fac o boal acut . Fiind un sistem atât de complex. adic la nivelul pielii sau mucoaselor. fie mental (tulburu ri de memorie. amplitudinea în unit i de for Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. Pentru a se produce o modificare în frecven a de vibra ie a for ei vitale.3. trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului. pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . Peste acest prag care este strict individual. Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut în und . Conceptul de frecven a vibra iei este în eles imediat dac ne gândim la notele muzicale. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor câmpurilor. concentrare). reînt rii i interferen ei. va prefera în m sura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înn scut ) s manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât for a con inut în und este mai mare. pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice. Îns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional. Pân la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile. Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic. De exemplu.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). fie emo ional (o fobie. Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare.7- . aceast for vital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv. for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii. . vor fi împinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe.

cooperearea cu for a vital . n 2.Dr. . medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1..8- . va duce implicit la înt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii. Schmidt De asemenea. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. * * * * * * * Dr.O atitudine de ³în elegere a problemelor pacientului´. Cooperarea se face în homeopatie prin în elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome. Ileana RINDASU ± note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: ³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´ S. Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios. Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul. il va în curaja pe acesta s vorbesc liber. anumi i pacien i vor o programare urgent . indiferent de ce natur ar fi ele. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta în direc ia echilibr rii agersiunii. în acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie.Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. adic are aceea i frecven vibratorie. Despre pacient Uneori. Ca urmare. pute i înv a ceva din modul în care acesta stabile te programarea (de ex. cu încercarea ei de echilibrare. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. ³chiar ast zi dac se poate´). Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . . P. estetic) poate avea acela i efect.Homeopatul trebuie s aiba o minte ³f r prejudec i´ In acest fel.

Margaret Tyler. fara a fi intrerupt deloc. s e înc lze te repede: în pat. Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. cum se ridic de pe scaun. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scrâ ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 . de asemenea. Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul îl dore te sau pentru care are aversiune? 7 . în timpul consulta iei. Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan. în sufragerie. anumi i pacien i vor intra înaintea Dvs. Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul. cum se plimb . Lista de intrebari n 1. Close si chiar de catre celebrul J. pozi ia. n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui. Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit. ce nu prefer ? 8 . Ne permite s în elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru. n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. Jahr. Exist tulbur ri digestive? 9 . Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex. sau s punem întreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. Ghegas Homeopatul încep tor trebuie s aib aceast schem pe birou. divor at? Locuie te singur sau împreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important .Tyler Kent. ce o amelioreaz ?) n n 2. Are probleme cu scaunul? . Sunt afec iuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC) n 4. Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre modalit i (de când. la soare? n 5. Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii în minte.n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul.cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe. la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt. Are un partener? Este c s torit. nec s torit. este uneori mai u or s în elegem câteva din problemele pacien ilor. ce o agraveaz . cum merge i cum este îmbr cat. în cabinet). Este setos? Ce prefer s bea. extinderea. V. incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE .9- . care este cauza.

Modalitatile reprezinta circumstantele psihice.ro/Curs_02. alternante. Are probleme cutantate? Întreba i dac a avut e rup ii cutanate. aplicatii locale.htm y y y y Modalitati.17 decembrie 2006) http://www. cele clare. caracteristica individuala. Cum este energia sexual ? n 13. de ritm. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. de boli. agravari si ameliorari. concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor Dr Doina Pavlovschi ± note de curs MODALITATI. n 14. Cum este energia general ? Se simte obosit sau în form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul.n n n 10 .cu o linie. sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii. * * * * * * CONVOCAREA II-a (16 . transpira ie. La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . de animale (de care). CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor. teama de întuneric. cele de cea mai mare claritate si intensitate. probleme cu unghiile i p rul? 11 .teleianuhomeopat. fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. banal prin el insusi. Vithoulkas) n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. . aporturi alimentare. dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. Este milos? n 15. de furtun . care confera unui simptom. teama de lift. oferite de asemenea spontan (dupa G.pe care le resimte intens si pe care le enunta clar.3x. miscare. dar si la consultatiile ulterioare. oferite spontan cu 3 linii. ALTERNANTE. cele de mare claritate si intensitate. de moarte. pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere. dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii. ambianta. Mental-emo ional: Ce gânde te pacientul despre caracterul s u? Este închis sau deschis? Îi place s stea singur sau nu? Plânge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i în ce grad (cere i exemple). Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s întreba i despre teama de în l ime. fizice.10- . intense. pozitie. cu cuvintele lui La analiza cazului. dupa cum urmeaza: .

. mang.. croc.. alum.cr....(umed). Natr..(umiditate).. thuya Uscaciune : alum.c. puls. sars.Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat.(umed).. kali br. bell. Phos. Iod.. gnaph.t. Lues. Sil. Rece : Acon.. Dulc.... led... ammon. Vreme Schimbare : Bry. Ran. Caust . melilot... AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. (caderea zapezii). carb. agar.. Glon.. Lach.b.(frig umed). lach.. thuya Lumina lunii : Antim... Psor..m.... Merc... magn.(uscat)...ph. bov. Sil. con.m... phos.. sec. Rhod. Rhod.. formica r. coff.c. Camph.(umed).. Rhus tox. ant..sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant..er..phos..c. (cald umed). Rhus tox. Nux v.. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon. Natr.. Phos.. bar. (uscat).. Puls. Psor. Puls..(uscat).fl. dros.cr.natr. Rhod.. natr.. (cald dupa frig).phos..(umed).... Natr..c. phyt... Aur.. Calc. natr.(umiditate).. nitri ac.. Sep...ph.u. sep.. Nux m. brom. calc.c.. nux v. Nux v.. Rumex. (umiditate). puls.. Frig : Acon..Carbo v....c..(umeda).. In timpul furtunii : natr. hydroph.. urt. Luna in crestere : arn. sulph. lues. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui... Rhod. Luna plina : Calc. croc.b.ph.Th.. kali bi....c. clem...11- . ran. ruta. caps. Luna noua : alum. bar. Lach. Rhod.. Nux m... .(umed). Cham.. sep. m..(umiditate). colch.s kali c. Dulc. Natr. Aran... iod.. Ars.. lues. colch. Dulc. All. Apis. (ploaie).(umiditate).phos. sep.Gels... Hep s. gels.. Sulph. spongia Temperatura Cald : ant. hep. Merc.. bell.t. Hep. Gels. Mag. Dulc. psor.. Calc... sep. sulph.. calc.. Calc.(umiditate).c..s. Iod.(umed) Zapada : Calc.(umed)..r. Calc. sil.. Calda : Aloe (umeda). Lach.c. sulph Luna in descrestere : dulc.. natr.. alum... Apropierea furtunii : agar. mang. sil.mur.. Natr. Caust. Rhod. Nux m. nux v. mez. Rhus tox.c. Rhus tox. crot...(furtuna). puls.. Magn. form. Kali c.sat.... lept. bry.. merc... ip. calc.fl... petr.... Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei.s.sil.c. lil.. Anotimp Primavara : ant. sec. Natr. carbo veg. sil.. Ant..s.c.(umed).. Spig...s.t.mang..c.. calc....

lues.... bry. Bry. Phos.. Gels.. Conditii senzoriale Miros . nux v... merc.. Helon... China.or. Ver. Euph. Hydroph. arg.... canth. ipeca.. Staph. ther.. dig. phos. Natr..m.. lil. Cic. Ther. Petr.ac.ac. cycl. hyosc... Kali bi. croton t.. Varza : Bry.. Puls.. Tar.c... Puls.. kali bi. Ox.... Nitri ac.. Colch... Ther.. Lyc. Ign. Col... lyc.s. sulph. Calc. Staph.. Bell. glon. Calc.. Hep. Strada : chenop.. ipeca.m. Oua : ferr. Contact : acon.c.. Psor.. Muzica : Graph. spig. Auz : Zgomot : asar. phos. Vaz : Lumina : Bell..... bell. gels. Lach. colch.....s. spig.. ham... lil.Vara : cina. glon..ac.. Nux v.c.. Sab.. Emotie : acon. Nux v. tub. bor. Ign...t. Hep..c. Toamna : China. china. Alimente si bauturi Unt : carbo v.. Petr.. med..... Rhus tox.. China.m. Veratr.ac.ac. natr. Puls. Opium.. hydroph. sep. hyosc. Cocc. Legume : bry... Coloc. sabad... Ign.. Singuratatea : Ign.n.. natr. kali ph.m. Gels. hep.... natr.c.... Condimente : Nux v. thuya Gandind la raul sau : bar.... Fructe : Ars. lach... coff. Stram. Conditii psihologice Necaz : Ign... sep...phos. calc. Ign. sil. cham. Tutun : bell. merc. Nux v.. Coff. Tact : Soc : Bell.. Presiune : apis. apis. kali m.. nux v.. Obiecte stralucitoare : bell. gels. kali c. ign. kali bi...n. Nux v. Alimente : Ars.. Stram..alb. Natr. hydroph. dulc.. Anac. Consolare : hell. Frica : Acon. Apa : cant... Efort mintal : Agar... Intuneric : ars. Stram.. Flori : graph.. Staph.. oxl.. Nux v.. Lyc.c. Iarna : aur...alb Grasimi : Carbo v.12- . arn... arg..t. cupr. Natr. Cham. sil. Lyc. Spig. Phos....h.. Furie : Bry.. Nux v. spig.. gels..s. ...m. Mirosuri violente : Bell. Nux v. Stram.. tarax... Sulph.

hell... carbo v. Ora 7 : pod.ac. Cartofi : Alum.. naja. apoc. nitri ac.. Nux v. kali c..m. Nux v. Dulciuri : Arg.. ver. Lues.. nux v.. Bere : Kali bi. Ars. Puls.. sel. thuya Seara : acon.. zinc. Ora 3 : ammon. magn..c. sil. iod. Sep.t. Sel. pod.. coff... ... cham.. Merc.c... Ora 6 : rhus tox. plumb.. hyosc... coff.c. lues. Lapte : Aethusa.. stan. ant. cant h. sep. carb. Lach.. Natr.c. kali bi. sab.... Sel..n. Sulph.c.. puls.ph. cocc.t.... ars. hell. ferr. mez.. Cham.. sulph. Ora 4 : Thuya... dulc... sang. ver. Lyc... lyc. Dupa amiaza : bell. puls......13- .p. Ora 4-6 : Ferrum m. phos. cycl..... bry.. lil...... rum. Puls.. Alcool : Ars.. Ora 5 : Aloe.Patiserii : Carbo v. chel.. colch.b. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil.m Ora 11 : Ign. Lach. puls. Sulph...n. fluoric ac. brom... colch. fluoric ac.. spongia Bauturi acide : Ant... Noaptea : acon. china. Thuya Vin : Ant. Puls.ac.. Aur. China. zinc. cann. nitri ac.. Fluoric ac. sulph... Ign.c. merc. Bauturi calde : bry. phos..a.m. puls... calc. cham.s. rum. arn. Ran... carbo v. hyosc. lyc. ....i.. Bauturi reci : Ars. op. China.. dulc..m. hep. sab.. Ceai : Ab.a.. kali m.. Phos... spongia Ora 1-3 : Ars.. Nux v. ant...t. Ora 10 : Natr.. Nux v.. sep.. lyc..t. Sulphur. merc...v.c. cycl..... cocc.. phos. rhus tox. lyc. Calc.. lach. canth.... sel.. sep... tub. Lach. Ora 8 : eup. Ars.. ferr. Cafea : cann.. Ora 2-4 : Kali c. ox.i. op . caust.m.. puls... Zincum Conditii orare Dimineata : ammon.... Dupa somn : apis.

. kali c.. diosc. Puls. stan... Card...... Culcat cu capul jos : Ars. con. coloc... stan. lyc.. con. grin.. merc. Hyosc. China. phys.. dig. magn. bell. ip. Act sexual : Agar.phos. sulph. magn.m.. ferr. naja. Nux v..... samb. phyt. Culcat : Ars.. cocc. diosc. kreos..... Baie rece : Ant... Culcat pe partea dureroasa : acon. spig.. Sulphur In miscare : Aesc.s.ph. Ars.... cycl. eup. rhus tox. Lach.. Kali c. plumb.. merc. stan... Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum.b.. Cocc. Menstra : Inainte : con.. stannum Ridicandu-se : Aconitum.. Phos. Spalandu-se : ammon. . kalmia.m..14- . carb.. natr.c.. Puls.. ant.c.... kali c.t. ammon. sel. Spig.. phos...m.. glon.. hep.c. sil.. Ant. dig. hydroph.c. Cocc....n... Magn.c. Aloe. Mergand cu masina : arg. Bell.Ora 17-21 : hell.. rhod. con. Ortostatism : aesc.v. Nux v. glon.fl. calad. calc.. hep. cycl. Nux v...... plat. bry. nux. Bell. Bry.. phyt. apoc. sang.s.... Lil.. Lyc. sel. mang.. tab. plat... bapt.. Band : canth. Urcand scarile : cact... Graph. gels.rac..m. cedr.s...... glon. borax.. Bry. coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot. calc. arg.. Moschus.n. Petr. Kreos.. Pod. samb..m.ac.ph... sep. calc.... Magn..... Sab. Kali phos.. gnaph. nux v.. ran. hyosc.m... ver.... natr.c. thuya In repaos : arn... cocc.. cycl. lach.... Aplecandu-se : ammon.. natr. Cham ... Lyc.m.. Kreos... Ferr..a. cean..cr. Sulphur Dupa ce mananca : aloe.. In timpul : Act. sulph. kali c.... Coborand : Borax. Generalitati Inghitind : bell. Merc.. spongia.c.. Nux v.. Glon.. Phos. sep. La dentitie : Aeth. calc..... thuya Vorbind : Arg.. Ars. colch... rum... Rhus tox.. Intorcandu-se in pat : con.. Sep... Puls. puls.. berb. berb. Culcat pe partea stanga : bar..cr. phos.. caust.. alum.. Mang..c.. tar.c. Sulph. sulph. berb.c..h. rhus tox... Narcotice : cham.. Culcat pe partea dreapta : arg. Led. Sulph. puls.n. Kreos.. cactus. Rhus tox. Spig.s. lach. coff... natr.. calc. naja.ac.

lob. Cean. cic. Graph.c. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar. phos. Ars. sil.. Merc.. cham.. Spig... Sang.s. Thuya Varsaturi : aethusa......a. Lyc. Natr.. equis.. lept. tril. Merc..... lac c.. bell... calc. Vaccinare : Silcea.. Zincum Dupa : Bor. merc. podo.. cocc. Lach.ph. cedr. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom. Sulph. ther.. nux v. Asterias.d.. Puls. Iris v.. gels. hep. Phyt. Pall. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria. vib.... La 3 saptamani : Magnesia carb...s. Berb..... aran. Periodicitate La aceeasi ora : aran...q.. Dela dreapta la stanga : Lyc. cham. ox.. biiod. Kali c. cedr. ant... Stanga : arg. brom. bry... sab......c. par... Lach... kreos.. Phyt. Nux v..ac. dulc. nitri ac.15- .. natr.ph. calc.ac...s. ascl. Dulc.p.d.t. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis.. ver. Nux m. Rhus tox. sulph. Chel. vib. Calc.h. Sulph.. crotal. Anual : ars. ver. stram.. Nux v. ferr. sang.. Cedron Zilnic : Natr m. La 2 zile : alum. ars. Ign.. bor. tarent.. Dela stanga la dreapta : Lach..t. China... Hep....s.. stroph. spongia Uscaciune : amm.c. Thuya.. med.. Ars. nux v. Psor...... Transpiratie : Bell.. bor. Merc.. Mag. naja.a.ph.plat.... Tutun : ascl...... caust. mang. sulphur Temperatura . sep. op.. lil. staph..n.. lyc.... Caust..protoiod...

spig.ph.a. form. Nux v. ruta. rum.. Camphora. col. natr. Bry...m.. natr. Diosc... amm.. chel.m. Hep.. anac. Led.c.m.m.b.t..r. phos ... Ortostatism : ars.......fl. glon..ac... for. Culcat pe partea dureroasa : amm.n..s.. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars.sars. natr...t. mag.Cald : act. ign... form.. Tar. Rhus tox.. Puls.s. Col... Ptel.h. phos.. ver. Presiune : Arg. Ars.. Gels.c.. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell.16- . Sec... In masina : brom... calc.. bell. n ux v. mur. sang... Mag. Col.. chion. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.. Bry.. eq uis. Plumb. colch.. Dulc. Mag.. Vaz : Lumina : stram.. Natr. aloe. bell..m.. sang. con. bism..s. phyt..tox. cham.t.. stan.r. Natr.... Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep.. phos...... Indoit : china. Psor.... card. samb. Rhus tox. Iod.b. Bry. rhus. lyc..... con.... Luesinum Dimineata : collinsonia . card. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. rheum..c.. Ferr. rum. coff.ph. mag..c.... Aplecat inainte : ascl. plat.t.. Sulph. ver Frig : all. Trill.c. fluoric ac. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent..c.. Sil. con. Kali c...c.. Schimbarea pozitiei : Ars. cycl. op.. sep... iris v.c.. Culcat pe burta : amm.... Intuneric : Bell. nux v....ph.. Culcat pe partea stanga : lil.. phos. calc.. Chim.. sep. Pozitie si miscare Asezat : ant.c.r.r. natr. gels..c. natr. Caust.ac.. Apis. Kali c.c. lil.ph. mag. Phos..h. calc.. Gnaph. Pod..or. pic... Mang.Bry. Colch.. diosc.. samb. Collins. arn.... kali c. lith. ran.. cocc. .. Tact : La frictie : canth. Culcat : acon... ign. dulc.. ran. stan. Rhus tox.. plumb. Thuya In miscare : abrot.. bor..m.fl. natr.. Cham. Kali c..... merc. Pod... col. Sepia. hyosc.. lept. In repaos : acon.p. euphr.... rhod. bov. calc... china. Med.. graph...

O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism.. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis. Alimente si bauturi Acide : ptelea... sanguinaria Calde : alumina.m... Kali c.cr. Phos. ALTERNANTE MORBIDE . Psor.n..... Petr.. merc. canth.. Nux v. sepia Aplicatii reci : Apis.. Lycopodium. Causticum.c. Conditii psihologice Consolare : hell. hep. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s. dros.. lil.or. Zincum Eructatie : ant.. sab... nux v... sabadilla Reci : Bryonia.c. carbo v.h. bar. spongia.. tar . Puls.s. Puls..ac. calc. all.. alum. Tar. kali c.... iod.a. bor. Glon. calc.or.t. Glon. Carbo v. Pall.. cact.r. Phos. Helonias. Lyc. fluo.fl..Seara : anac... clem.ph. gels.d.t.n. Ledum.. Anac. dig.... bry. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon.. Tab. Distractie : calc.. sep.. Ign..... Lach. lith.c.c.. magn. ferr. Apis. Iod. Phos..ac.. cham.c. colch. lob... lyc..ph.. cic. Sang.ac. Naja. Aplicatii calde : Ars. Zincum Transpiratie : acon... natr.. rhus tox. Magn... kali br. oxal... sep.ph.. lachesis Fumand : aran. Ign.......m.. ver. Arg...cub.... sulph. caps. natr. ant.. Mancand : act.v. Mictiune abundenta : Gels. moschus. Ignatia. Lyc. Evantai : arg. bry.... natr... Puls. In timpul menstrei : Lachesis. Carbo v.. Stram..n.... kali phos..17- . Chel. uran. rhus tox..

Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic.t. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum. care nu sunt alese aleatoriu.La acestea B. care exista sau se petrec impreuna...rac. care.. Sunt simptomele particulare. Rhus tox. adauga simptomele concomitente. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act. senzatie si modalitati. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente.18- . Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie..simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. Croc. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum.. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie. Astm si guta : Lycopodium. pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. Lil. Herpes si diaree : Rhus tox. primele legate direct de acuze. printre care ³Therapeutic Pocket Book´ . ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz. Dupa B. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. . Hyosc. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Graph. sunt baza prescriptiei homeopatice. proeminente. de altfel. pentru ele trebuie gasit remediul simil imum´.Astm si eruptii : Caladium.

In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. Nux v. Bry. bufeu de caldura la cap. cel care vindeca.China. Sil. etc. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. Hahnemann : ³de acum.. Ioan Teleianu . amplificate i între inute apoi de stresul cotidian. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga. De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in în afec iunile acute inflamatorii.. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte. stresant i implicit mai anxiogen . emotie. în fapt. adica factorul de diferentiere. Sep. obraji. vreme umeda. un oc. zgomotos i cu mare agita ie. vorbit. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. Boenninghausen¶s Therapeutic Book. în st rile acute. impresionant. o panic nemiloas care îi face via a nefericit . care fac ca pacientul s intre extrem de u or în panic din orice. pe fond anxios.F.. B. de relat ri pr p stioase i închipuiri sau griji. Introduction by Roberts H. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. de diversele întâmpl ri... in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor.. o boal . având câteva caract eristici. Paris ================================= Dr.. în func ie de manifest rile sale clinice dominante. în formele cronice. o spaim . medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii´.. etc.. adesea declan ate sau puse în leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident. sau. noaptea si ameliorat de frictie locala. i anume: un debut brusc. Spig. violent. un cutremur. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. Este agravat de atingere. Staph.).. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. Calc. maxilar superior. secretie otica.) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice.note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon. Nitri ac. Aconitum este... vreme umeda. Caust. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang.. ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid. respectiv la aer rece i uscat. Kali c. BIBLIOGRAFIE Allen T.. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. care înglobeaz variate frici i temeri. un spasm cam la 5 minute interval.19- . Pacientul a primit Sulphur 1M .. noaptea. principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant . Puls. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica. cauzate de expunerea la intemperii. emotie. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. transpiratie in partea superioara a corpului.c. lini tea i tihna pierdut . Merc. vorbit.. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. simptomele concomitente avand mare rol in decizie. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. Rhus tox. nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut în forma lor pregnant destul de . îngrijor ri fulminante. nereg sind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp. cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte. Phos. Sulphur.& Wilson A.Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile.

exaltate de diferi i factori i împrejur ri emo ionale. cu alternan e. instalarea rapid i mai ales acuitatea. la care sensibilitatea la boal . obi nuit. dup 30-40 minute de somn.frica de întuneric i de fantome. Practica unor medici pledeaz . robu ti i pletorici. cistite. acesta e atât de speriat i dezn d jduit încât prezice i ora mor ii sale iminente. apelând disperat la tot mai mul i medici. ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente.frica de a fi atins. c va muri curând. poate apare i la femei în timpul travaliului. ce poate configura rapid un tablou clinic acut. cu toate acestea.frica de cutremure. boli eruptive febrile. reversibile. . junghiuri. cel mai des fiind vorb a de: . cu episoade repetate. dar p strat de ani de zile latent în mintea pacientului. . având îns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut.agorafobie (spa ii deschise). etc.frica de a sta în mul ime sau într -o camer aglomerat .frici diverse. f r a exista dovada provoc rii unor leziuni. Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta. înso ite de psihismul men ionat mai sus i având variate forme de exprimare: furnic turi. . ap rut înc de la declan area bolii. tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale. . în epeniri.frica de a traversa strada. tot cu senza ia de moarte iminent . dar r mânând cu convingerea sa ferm . pe fa a pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei. o asemenea fric special . care se nelini tesc îns u or de necazurile celor din jur. Simptome dominante: . p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional. a unei nevralgii faciale ? frigore. mai ales pe aglomera ie. al turi de cel nervos.frica de lift. i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional . pe prin plan fiind frica de moarte. sl be te. localizarea sau intensitatea simptomelor. infarct. Ca psihism. amigdalite. pe orice anotimp. situa ie ce poate apare deseori în urma unui oc recent. mai ales în timpul simptomelor cardiace. la care se adaog . varietatea acestor frici este destul de mare. precum i o v dit versatilitate de spirit. de regul .). cu dorin de companie. impresionabile. pentru a fi salvat . nevralgie. etc. oc. nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal . . .claustrofobie (spa ii închise). sau imediat dup ce a adormit. cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat. exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora. adesea devastator. s-au rezolvat cu acest remediu. administrat în dilu ii foarte înalte de homeopa i cu experien . .frica de a se sufoca. cât i de adev rate atacuri de panic . în tratarea unora din aceste forme. remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at . . palpita ii puternice sau chiar violente. în ep turi. intens . o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare.frica de avioane.. de regul Arsenicum album. aceste atacuri sunt mai grave seara. Tot surprinz toare este i profunzimea efectului. apare anorexia psihic . nu mai asimileaz . care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului.. iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate.etc. . când persoana se treze te însp imântat . dominant .teribila tensiune psihic . spasm cerebral. agita ie anxioas i neastâmp r.indiferent de felul.frica de tunele. blânde (simpatetice). . . care in de aceea i caracteristic . artrite reumatice.târziu. unei congestii pulmonare. aprindere a fe ei i sete de aer .frica de moarte. care terorizat de panici i frici. . pneumonii sau pleurite.durerile intolerabile constituie.20- . brusc i violent . mai ales noaptea. infarct. varietatea. .. devenind sperioase i agitate. ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas . otite acute. . confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt înso ite de solicitarea insiste nt . Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe. apar de -a dreptul surprinz toare. i firesc.frica de ve ti proaste. etc. .orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu. dramatismul tabloului clinic. chinuitoare. ap rând îndeosebi dup intemperii. este vorba de persoane extrovertite. nelini tit . ca de exemplu: . spre miezul nop ii. Tipologic. de c tre pacient. colici. debutul suferin elor acute. pentru asocierea Aconitului cu alt remediu. deobicei dup un cutremur. uneori pentru mult vreme. Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase. . acea degringolad general ce se instaleaz i st pâne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas . accident. acea apari ie invaziv . amor eli. impresionant. . al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului. etc. în orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie. a unui sprijin medical imediat. î i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare.

. organe uro-genitale. . în bolile acute. . gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele. deci. . imediat dup na tere. . respectiv dup expunere la vânt rece i uscat. . tot aproape brusc. observându -se i o exacerbare a simptomelor mentale în aceste condi ii.extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil. par amare).are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut. . îndeosebi dup o fric . dup expun ere la intemperii. arborele respirator.aversiune pentru anghinare (artichaut).particularit i: . ap rut brusc i violent.21- . de debut. aflat sub tratament. precedat de frigurozitate. . arc voltaic. De notat: . .reten ie de urin la nou-n scu i i la mame. în evolu ia tabloului clinic febril. în momentul când. .i efectul s u eroic în stadiul grav.mâini calde.impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari. .totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c .febr inflamatorie.de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma i dup apari ia erup iilor. destins. . sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre.crup laringian cu tuse seac i sufocant . .agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat .dorin de pe te. intestine. excre ii sau colec ii lichidiene. ADDENDA STUPEFACTIE. . . înso it de palpita ii violente. tres riri în somn i insomnii agitate. laringe. sunt preponderent uscate. cu excep ia apei. fiind indicate în continuare. etc.. urechi. nas. . .orbire brusc dup spaim sau oc.fa a ro ie cu piele uscat . al bolilor respective. marele merit al Aconitului va r mâne acela c . continuarea tratamentului. le-a f cut în vis. atunci când pacientul devine febril.cefalee frontal cu senza ia de cap greu. totul poate intra în mod ferm. pielea arzând a corpului neiradiind c ldura în jur . vise anxioase. fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad . cu puls plin.angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stâng.de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur .cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte în interior i de cap care plesne te. dur i destins.(C. . f cându. cu acesta din urm .senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei. . . articula ii. foarte ro ii. consolideaz i des vâr e te rezultatele terapeutice de început ale Aconitului. . Senza ii deosebite. evitându-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile. cu senza ie de c ldur sau arsur . febra este înso it de sete intens numai pentru ap rece. . delir nocturn. precum i administrarea lui în alternan cu alte remedii. dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur . etc. faringe. apar transpira ia i secre iile. ca o betie. Bryonia sau Belladona .intoxicatie: fum de tutun. suprimarea menstrelor dup o spaim . cu c ldur uscat .ame eal când se ridic repede din pozi ia culcat.Hering) . f r secre ii. .abdomen cald. cu senza ie de arsur . Alte simptome: . Teething child.co maruri. de la: (Acon. cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci.congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial .la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind încetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu.amenoree la tinerele fete pletorice. spaim sau o scen impresionant . în defervescen spre vindecare.1) || Turns suddenly red and falls unconscious. cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte. .travaliu dificil la na tere.. atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor.tahicardie cu anxietate. fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului. cel mai adesea. mai ales când parturienta are senza ia sigur c va muri.gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci când pacientul a fost supraînc lzit.. ochi. .faringit sau amigdalit . de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor).

) Solanum dulcamara Fam. tr ie te pe marginile apelor. Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie. cu piele delicat . Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam . ca i esutul fibro -muscular. Modalit i: Lateralitate : stânga. Sistemul limfatic. solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. confirmat de numeroase observa ii de toxicologie. Rhus toxicodendron. Zârn . Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii). Ioan Teleianu . de constitu ie limfatic . Thuja.22- . dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a în ap de care are nevoie. pe care apar irita ii. Agravare: umiditate. pliurile articula iilor. mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil . putând apare secre ii abundente i resping toare. Sursa Planta-arbust ÄDulce-amar ´. din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum. toamna. cu zile calde i nop i reci i umede. etc. etc. determinând celebrele acuze dureroase de tip reumatismal. Al i autori g sesc c pacientul este în general robust. sub ire. sunt puternic interesate. Parenchimul renal. frigul umed. încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc de Dulcamara. specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed. eroziuni i diverse erup ii ± agravate de contactul cu apa rece. Rhus toxicodendron. axilelor. care r cesc u or. prin macerare în alcool de 90 grade. Nux moschata. timpul ploios.note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc. Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire. Solanaceae Denumire popular : L snicior. Nux moschata. Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere. Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate. Alte remedii sensibile. schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed).Dr. Aranea diadema. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci. umede) este foarte evident. de pe fa . Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl. ro ea . Causticum. în special pielea fin . Natrum sulfuricum. Calcarea carb onica. Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele. mai ales. partea dorsal a mâinilor. Rhododendron. respectiv la finele verii. .

cu vise înfrico etoare. Ochi Ame eli (vertij) diminea a la sculare. Dominator în familie i preocupat de problemele familiei. Simptome mentale Agita ie mental . Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental . în timpul vorbirii. Ochii sunt extrem de sensibili la lumin . Mare ner bdare. cu lipsa poftei de munc Nelini te în leg tur cu familia. Lycopodium). sângerând cu u urin . Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat în timpul zilei i insomnie i somn agitat. conjunctivit . Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene). c ldura patului. i impulsie la mânie (furie). Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului. pruriginoase. agravat sau între inut de vreme rece i umed . dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla. Irita ie conjunctival . presive spre exterior. înso ite de st ri de lâncezeal . Catar al urechii medii. senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri. Timp f r modific ri brusce. E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate.- Seara. . Rheum. cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia. Pupile alternativ dilatate i contractate. În timpul întrevederii cu medicul discu ia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. repaos. ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului. putând duce la c derea p rului. influen ate de vremea rece i umed . Cina. Ameliorare : Pe timp uscat. cu dificultarea de a g si cuvântul potrivit. Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale. care se irit i inflameaz u or. i ceafa. Mi care. Dureri de cap surde.23- . Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat .

Este celebr alternan a. ce survin vara. ap rute dup expunerea la frig umed. cu ro ea i secre ii abundente. dup ploi sau nop i r coroase . la acest remediu. a unui episod diareic. Veruci pla i i netezi. scurte i pu in abundente.24- . g lbui. i urât mirositoare. Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci. Abdomen i scaun Colici abdominale înso ite de senza ia de t ieturi ± ce survin dup expunerea la frig umed.sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii. agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa . Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed. i vomismente mucoase. cu sete mare. Irita ie cutanat perineal . Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed.. Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina.Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor. cu repulsie alimentar i satietate brusc . Gura Hipersaliva ie. cu depozit gros i purulent. Menstre întârziate. mai ales dup contactul cu frigul. cu scaune verzi sau g lbui. raclând gâtul. dup r celi locale. Diarei mucoase. cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local . Foame. Catar vezical. Impetigo cu cruste groase. cu mic iuni dureroase. Durerile sunt înso ite de gaze. pic tur cu pic tur . Saliva este vâscoas de vremea umed . . c ldur i Acuze gastrice severe. cu o erup ie sau cu dureri reumatismale . putrid . Urineaz imediat la frig. remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurial . cu nevoia de a înghi i sau de a scuipa. borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor. pe fa . care se întind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus). Dureri gastrice constrictive i colici. Este posibil i usc ciunea mucoasei bucale.

ap rute în locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig. dup ploaie. p r ile genitale. Bryonia. Lycopodium. Calcarea carbonica. Rhus toxicodendron). Dureri surde. Belladonna. obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zona dureroas . decât articulare. Remediul urmeaz bine dup : Calcarea. dup expunerea la frigul umed. Croton tiglium. cu senza ia astup rii narinelor. Spate i extremit i Rigiditate (în epenire) i redoare a cefei. Bronchii i pl mâni Durere toracic presiv . cu dorin a de a respira aer cald. Adesea pot fi atin i ganglionii gâtului. în zona renal . extrem de sâcâitoare. dup frigul umed sau ploios. Nux vomica. Lachnantes. Ap rut în circumstan ele remediului. Erup ii umede pe fa . Durere constrictiv epigastric . dup frig umed. etc. Cuprum. . dup grataj. seara înaun te de miezul nop ii i în repaos. ameliorate de mi care. continui. cu prelingeri. cu scuame umede. Complementar pentru Baryta carbonica.Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece. Coriz uscat . Piele alergii i afec iuni herpetice. Lachesis. torticolis (Calcarea carbonica. Rhus toxicodendron. Dureri reumatismale. sau trac ionante. agravate sau între inute de frigul umed. (Graphites. agravate de apa rece i de atingere. Mercurius. axilar i i inghinali. Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid. i delicat . dup expunerea la frigul umed. Mezereum. înso ite de senza ia de frig. Rhus toxicodendron. Ipeca. Antidotare cu: Camphora. mai degrab musculare. m ri i de volum. umerilor.25- . ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. care are afec iuni glandulare similare.Hepar sulfur. survenind sau agravându-se de timpul friguros i umed. Dureri de spate. Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn . în special pe partea stâng . Placarde eruptive. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor. Sepia. accentuat de frigul umed. etc. în timpul tusei. în membre. ca i când a stat indelungat în pozi ie fix . mâini. aplecat.

================================ Dr. precum i cu Thuja pentru R. 60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut. Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R. 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile . 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. 30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice i diareic . 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic.26- .Se înrude te cu Natrum sulfuricum. prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate. 24. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8. 10.

China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copaïva Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glonoïnum Graphites Guaïacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum 40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut.27- . mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice .

28- . Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore. 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut. Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium. Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA 24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut.Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n. 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut.) Nitricum acidum. Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile .

Etiologia. omul sanatos în om bolnav. Constitutia este fixa. ) evolueaza dupa varsta. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate.Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. psihice si tendinte morbide.29- . temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. care transforma. rationamentele sunt incorecte´. Omul bolnav este definit prin constitutie. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice.teleianuhomeopat.ro/Curs_03. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala.3x. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.Tabelul de mai sus este orientativ. constitutii. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. temperament si miasma . Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www. endo sau exogene. ereditara. formata din anumite caractere morfologice. impreuna cu boala. CONSTITUTII. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. cauzalitatea homeopatica. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. este ansamblul cauzelor declansante si favorizante . Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. .htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex. Dr Doina Pavlovschi . Cand denumirile sunt incorecte.

30- . El distinge 3 constitutii primitive carbonica. Deci interes diagnostic. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. pe langa un fond de caractere comu ne. bilios si atra biliar sau nervos. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. echilibrat. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Kretschmer. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. psihiatru. » (Dr. umed. talie normoligna. apa. hidropexie. atitudine armonioasa. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. sanguin. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. ÄCu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana. reprezentate prin carbonic. iso si discrinic. ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective. . dar secundara. tuberculinism si luetism. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. pe stadii evolutive. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. mesomorf somatoton. meso. a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim. greutate mijlocie. leptosom schizotim si atletic ixotimic. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. duce la infiltrare. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . reflectate n policrestele Calcarea carbonica.Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. El spunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´. Constitutia fluorica este considerata autonoma. elvetian si Leon Vannier. aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic . francez. ento si ectoblastic. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic. di gestiv. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · armonios. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. se poate. foc si aer cu cele 4 stari : uscat. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. la un mod de reactie specific al unui organism. phosphoric si fluoric. de unde stadiile evolutive. Morfotipologie homeopata Nebel. a patologiei. ca predispozitie. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. la stanga se gaseste tipul carbonic. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. muscular si cerebral. sub influenta mediului. in sensul ca. pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. dreapta. ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . iar la dreapta tipul phosphoric. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice. sulphurica si phosphorica. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo.

genunchi Ap. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. rotunjita. sau generalizate : HTA. spirit intreprinzator. picioare scurte. regulate.hemoroizi. cadentat. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. cot. dinamism si optimism moderat de ratiune. buco-dentar : dinti albi. boli de nutritie ± diabet. guta. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. dar cu carii de colet. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna. aspect trapu. armonioase. scurta. lunara sau în para. patrati. fata sferica. sobru. mucoase . talonat. · ligament alveolo -dentar solid. rationala. segmente scur te. artroze. actiuni bine gandite. rigiditate scleroasa la adult. patrat sau sferic. lent.· · · mers regulat. alergie. Examene complementare Poate usoara poliglobulie. hiperhipofizie moderata. obezitate. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. constient de responsabilitatile sale. Tipul decompensat este incapatanat. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele ± furuncule. greoi. radacini puternice. solizi. cu Äself control´ si incredere în sine. bolta palatina rotunjita. divergente. Ap. moi. ligament dens si solid. · bolta palatina rotunjita. abdomen important. maini scurte. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. obiectiv. carnoase. genunchi Ap. greutate marita. patrate. · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. · radacini mijlocii si paralele. · muschi.31- . locomotor : · segmente mijlocii. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate . ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. sacadat. late. iritabil si exploziv. muschi. dar cu judecata. arcade eliptice si largi. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. Friguros care se teme de caldura. rare carii. gesturi controlate. albi sau alb -galbui. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. · arcade circulare. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari. eczeme. atitudine hipotona în copilarie. actiuni gandite si precise Ap. ligamente. seroase ± reactii artritice. rigida la adult. ligamente si articulatii hipotone la copil. neuroartritism. mai ales solara. obtuz. mers regulat. dezvoltat în largime.

bazin basculat inainte. artroze precoce. sentimental si superficial. bolta pa latina alungita. muschi. exteriorizari zgomotoase Ap. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. sensibilitate la frig. renala. genunchi . doar ce stie. Examene complementare Anemie. palavragiu. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. eleganta. mai mult intuitiv decat rational. tendinta la slabire. scleroza renala. meningee.Domina pasivitatea si economia. cade in depresie. rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. suicid. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. Nu rezista la efort. locomotor : craniu dolicocefalic. seroaselor. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. indiferent afectiv. Examene complementare Uree sanguina crescuta. cu mici deviatii. incapatanat. magneziu. expansive. uree si colesterol scazute. maini lungi. mers suplu si gratios. ordine.32- . un realizator metodic cu rationament de bun simt. Tuberculoza excavata pulmonara. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata. Decalcifiere osoasa. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. tendinta la exalt are si deprimare rapida. (Sulphuric : tbc cutanat. in cursul unei perioade de exaltare. elegante. gesturi suple. adus de spate. Artrite. frunte inalta. Are oroare de ordine si disciplina. greutate mica. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina. demineralizare ± calciu. osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate. mai mult visator decat realizator. Boli inflamatorii ale mucoaselor. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. atitudine supla. perseverent. chiar cu apetit exagerat. dar cu realizari capricioase. dreptunghiulari. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus. dar aplecata în repaus. Distrat. hipercolesterolemie. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. suple. Tipul superior poate fi artist genial. superficial si meschin. pace. hipertiroidie. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. segmen te lungi si subtiri. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. Doreste liniste. vii. fosfor. cu prezenta de ptoze viscerale. tendinta la demineralizare celulara. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. . hipercortici sm la stres. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. buco-dentar : dinti galbeni. nu are rabdare.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata. rapid si usor. hipotiroidie si depresie sexuala. Carbonic : tbc fibroasa. diminuarea metabolismului bazal. Tendinta la slabire. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. Ap. dar nu suporta aerul inchis. organelor nobile. Tipul inferior este infatuat. Este econom. boem. Tipul decompensat este lenes. limfocitoza. inalt. vorbeste putin.

induratie. Baryta c. hipotonus muscular. . competitiile. scleroza. . cu nevoia de schimbare. hiperlaxitate. ph. . asimetrie. unghii mici. . Mentalitate Instabilitate si paradox. incalecati sau cu spatii libere. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici. Mur.se combate plethora si supraincarcarea . Phosphorus Fluoric : Calc. mur. Indecis. . asimileaza repede. în miscare continua. . hiperlaxitate articulara. mers neregulat. m. capricios. dislocata si instabila. c. fara a invata. Natr. Kali ph. radacini conice sau convergente. Natr. talie mai mult mica. ph. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. agitat. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. arcade variabile.CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. actiuni variabile si paradoxale. asimetrica. ligament gros si lax. ph. Carbo anim. precipita scleroza carbonicului. Phosphoric : Calc.va evita excesele alimentare repetate . Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului. malformatii osoase de toate felurile. . s. imprevizibile. c. Kali s. Natr. . m. c. . Fluoric acid. gesturi dezordonate. inutile. moi. . Ammon. Hepar s. . Tipul superior este intuitiv. ocluzie foarte defectoasa. aspect batranicios. transpiratia . s. Carbo v. .se recomanda sporturile. . dezordonat. Ammon. . CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. maini flexibile. ac. atitudine dezechilibrata. Ap. . vicios. entorse. . . . triunghiulare sau trapezice. Phos. elastopatie. . stangace. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc. bolta palati na foarte ogivala. depravat. Kali c. . ph. retrognatie inferioara. instabilitate. fl. platfus. agraveaza decompensarea sulphuricului. Natr. m. Bar. dar îi anima ritmul de viata. dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. . Magn. greutate variabila. irational. s. Magn. . s. .va evita sedentaritatea si aerul inchis . Nu are continuitate în actiuni. . ac.33- . Natr. prea suple. hiperlaxitate ligamentara. actioneaza fara multa gandire. disgratios. fl. slab : Calc. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. . chiar violente. genunchi. policarii. c. Kali m. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica. ac. Sulph. . degete efilate. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. Ammon. Magn. Magn. locomotor : asimetric. imprevizibile Ap.

restrictie de sare.se evita sedentaritatea. . Kali c.activitate in aer liber. bogata in materiale azotate si minerale . c. siste mul adeno-limfoid. grasimi . insuficienta hepatica . Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. necesita repaos si calm .educatie : trebuie avut tot timpul sub control .educatia : mai mult trebuie franat . nu mare . . masaj . . Sil. Arnica.. evitarea competitiilor. iar endocrin timusul. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. responsabilitatea Carbonic . Ferrum si altele . Puls . fara expunere la soare . Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. . tact in educatia sexuala . cu masura .necesita climat sedativ. Aurum.educatie : incurajat. obezitatea.profesiuni subalterne. Baryta c. animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive.profesiuni care sa nu necesite eforturi. fara competitie si transpiratie .sporturi neviolente. s.sporturi neviolente. munte. scleroza . iar endocrin glandele genitale. fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . Natr. .se combate hipersensibilitatea. Kali bich. Graph.se combate instabilitatea .alimentatie variata. picante. calmat.profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie. activitati artistice Fluoric . si altele Sanguin : Sulphur.mare sau munte de mica altitudine .alimentatie hipotoxica. . demineralizarea. climat uscat si cald .se evita eforturile mari.alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase.34- . tiroida. . Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul.se combate limfatismul.profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul.

Caust. menstra. Caracteristici dupa Hahnemann : . etc. de euforie si anxietate . Clinic : . Nitri ac. sicoza si luetismul. mai ales pe organele genitale. Arg. rac.aparitie secundara de semne cutanate.tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul. verucos.Bilios : Lyc. mur. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana. Nux v.tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare. . Sepia. etc. la staza. .alternanta de stari stenice si astenice. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. ereditare sau/si castigate si altele. Alum. . Rhus tox. atasate unei patologii predominante. . Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice. Act.tulburari alergice respiratorii . si altele.catabolism incetinit. . Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. scabia.psihic lentoare cu tendinta depresiva .la inceput boala generala si interna . Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari. .retentie hidrolipopexica . si altele Nervos : Natr. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. Conium.hipersensibilitate hidrometrica . Bry. .tulburari eliminatorii genito-urinare . nitr. infectiile cronice virale. C hina.diaree. transpiratie. putand fi sau nu asociate cu gonoree. Caracteristici : .tendinta la neoformatii . pusee hemoroidare . . eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : . Iod. . incetinire a eliminarilor centrifuge.35- . deplasari pe alte organe. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. care tratate duc la metastaze morbide.

fibroame. alcoolismul cronic. cianoza periferica procese inflamatoare.scleroza arterio-venoasa.neoformatii : veruci.infiltrare hidrica si adipoasa : palid. mai ales colibacili. Caracteristici : . ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM .tulburari ale fanerelor : unghii casante. pete albe pe unghii. striate. fr agil . adenoame.anomalii dentare . infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara . Etiologie : gonococia. seroterapie poliinfectii. disritmic vegetativ. etc .formare de leziuni ulcero-necrotice . discrinic variabilitatea simptomelor ± alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica.. unghii subtiri. carii dentare . polipi. acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire.morfologic asimetrie .mod reactional fiziopatologic centripet .piele uscata si crapata.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : . facies Äbouffi´.36- . iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. condiloame. buze groase. par rar .mana sicotica (Michaud) : unghii casante.hiperlaxitate ligamentara .hiperalgii ± dureri liniare nocturne .incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. piele lucioasa si grasa. deformate. apoi ulcerative. mai ales cea recidivanta vaccinari repetate. ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica. cu disparitia lunulei. dedublate. bacili tifici si paratifici politoxicoza ± toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : . congestii hepato -biliare . par rarefiat.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare .insuficienta hepatica congenitala.labilitate neuro-senzoriala si emotionala .

-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale ± oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!´ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´ Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

answering when Remedii complementare. bere ) Av. injury to eye.41- . agr. Psoriazis. Sul-ac. cold limbs Rectum .. AVC. Indicatii clinice: Abcese. putride capul fierbinte. Contuzii. Rhus-tox. from . Concussion of brain. Luxatii. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo . after Hearing: Impaired. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. diarrhoea. Extractii dentare. after operation for.concussions.frigul umed .dupa somn Ameliorari culcat. fumat. Purpura. after Bladder: calculi. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. Comotie. Traumatisme craniene. exertion after Skin: eruptions. etc . Aconit. cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru. pentru carne si lapte. from . bauturi reci. Vision: Loss of vision. Dupa interventii chirurgicale. exertion from. washing face from Face : heat. small Sleep: falling asleep. Nastere. Nose: epistaxis. injuries. senzatia de batut. retantion of urine. alcool ( whisky. boils..

senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. flavonoide. 3. Graveolimina. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. fiind numita uneori si planta gratiei( divine). mai ales ale tesutului conjunctiv. simbolizeaza regretele si cainta.Cazuri 1. modalitati Oboseste usor. mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda . tendoanelor si periostului Contuzii si entorse. In antichitate. Stare mentala : Pacient melancolic. Compozitia chimica include grasimi. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii. Skimianina). Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica. RUTA GRAVEOLENS ( Vârnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. florile sale galbene au 4. in afectiuni reumatice. in Hamlet. In folclorul englezesc. iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm.42- . nemultumit de el insusi si de ceilalti. cu frica de moarte. in medicina greaca si romana. certaret Alteori.5 petale. trist. mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale. Foarte utila in leziuni si traumatisme. uleiuri. plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica. 2. alcaloi zi.

43- .- effort fizic in repaos ( Rhus-tox. agr. cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum. stool before) Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic. Leziuni ale periostului. Fibrozite. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. Prolaps rectal. Suprasolicitarea vederii. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare. de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului. cu ingrosare. dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. de vreme rece si umeda. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori. ± Rhus-tox . redoarea cefei. prolapsus. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif.intepeneala agravata dimineata. Iarba Sf. de ex. o o Constipatie. Suprasolicitari musculare. Sciatica. Ioan) . urmata de cefalee. pain. Indicatii clinice Artrite. Cefalee. leziuni tendinoase. exertion of vision from Gastro-intestinal . Leziuni tendinoase. reading while. Pojarni . Atacuri de panica. se agraveaza. Lombalgii. Bursite. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. amel. sewing while. de miscare.

Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i. ± nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. Arnica. nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma.. contuzii. desi e mai putin folosit. prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. engl.ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. florile galbene.daisy ) Se aseamana mult cu Arnica. Simptomul cheie : durerile ascutite.Plant erbacee peren . Rhus-tox. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. cazaturi. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Ruta. . luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri. Aspecte generale: Leziuni. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. limba. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) . numeroase.44- . intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor. P scu e. antiviral Antiinflamator Hepatoprotector REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. sfasieri de tesuturi. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. insuportabile ca niste ³ impuscaturi´. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum. Antibacterian.

In fitoterapie. Simptome locale . Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. atat pentru dureri cat si pt. englez ii numindu-l si ³ repara. Allium cepa. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica. alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. rupti de spate la lasarea serii. precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii. cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru. avand corola tubuloasa rosie-violacee. Staphysagria.Aspecte generale Luxatii. ca si Hypericum.oase´ ( bone-setter ). cu 5-10 flori terminale. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza.45- . entorse . se poate folosi in aolicatii externe.fantoma ).

2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. ENTORSE. Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr.01. Silicea. FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM. Ruta. TRAUMATISME INCHISE ± CONTUZII. Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors . de repaus) Ruta sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica. luxa ii Arnica. LUXATII.Ochi Contuzii ale globului ocular.46- .. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1. neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica. Silvia Nedelcu ± note de curs (27.tegument rece .. Calc-phos. Calc-fl. Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor ± entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica . nu se amelioreaz : · · · · Ø Bellis p. Dac în 24-48 h. agg. modific ri de culoare care persist mult timp Ø Entorse. Calc-c.

în com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie. puls. î i rostogole te capul pe pern .. ARN..rhus-t. fruntea încruntat încre it . CIC. depresie: arn... sul-ac. greutate a pleoapelor . stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor. cic.47- .- Symphytum Ruta Calc-p. Nat -s.. . midriaz . carc. con.arn. 2. hell. rhus-t. Nat -s . Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica.. midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat .. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale mâinilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum. Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:. hyper... ruta. cu anurie: Arn. cu oligo /anurie.art-v. merc.. Gelsemium: dureri occipitale. stupoare ..op. Nat-s . Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante) Cicuta virosa ± convulsii. cic. rhus-t. c derea p rului: Hyper.. Hyper. Cic.. 3. sulph. Calc-c Ferr Hypericum. mioz .. Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1... amnezie: am-c.. hyper. mi c ri masticatorii. pierderea vederii sau a auzului : arn.. la nivelul globului ocular: Symphytum. convulsii: ARN .

amenoree: Colocynthis. ham.LOCHIA .. after . Con. cinnm. de aer rece.INJURIES of the head.481/1 4/1 .Uterus ± Cervix FEMALE GENITALIA/SEX . Calendula Posttraumatic: cataract : Tellurium .riding in a carriage . cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa). lumin . hyper.IMPAIRED . efect hemostatic i antialgic.amel. are.. of HEAD . after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA . calen. cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum.copious . sfâ iere. strabism: Cicuta..DELUSIONS ..tearing . ag.INJURIES .ABSCESS .chill..în poten e înalte. Puls avort: Arn.delivery.distance . Bell-p. TRAUMATISME DESCHISE ± pl gi: Prin zgâriere.abortion or parturition. i poate vindeca pl gi deja infectate . ruta. (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. menstrua ie: CROCUS. after instrumental FEMALE GENITALIA/SEX . cancer mamar: arn.IMPAIRED . amel.. prevenind infec ia.HEARTBURN . t iere CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local.FRACTURES . de c ldur . Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme închise: 2.IMPAIRED .Mammae .CONDYLOMATA .amel. Rus-t.. seara.horripilation.INJURY. after ± Scalp HEARING . from a HEAD .PAIN .MENSES .height.noises .Tongue ± laceration STOMACH . 5 remedii/ rubric ) MIND .delivery.INJURIES to air passages CHEST . HEARING . with BLADDER . in old cicatrices . a.threatening. operations after URETHRA . Puls. NOSE ± LACERATION MOUTH .Skull.falling .amel. edem testicular dup lovituri: ARN .offensive . de asemeni. during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX .leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflama ii oculare i nazale.. HEARING . Con.

. ocular. Urtica.Mammae .contusion.CANCER .. phos.eating. Agen i traumatizan i termici 1.HEAT .. Ars. PULS. edem. prurit..open fractures EXTREMITIES .WOUNDS. în fracturile cominutive cu lezarea nervilor . rad-br. from BACK . X-ray . Arsuri: · u oare..CHEST . Calendula i intern Urtica sau Cantharis. Echi. de aplica ii reci. amel. Mu c turile de erpi: Apis.a Urtica urens: eritem.49-     prurit . after 4/1 3/1 1/1 1/1 STAPHYSAGRIA ± ca i Arnica. cum este i cazul pl gilor operatorii. Apis ± inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem. LACH. în cazul unei reac ii exagerate. dureri foarte intense. ulcera ii. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac. inclusiv în pl gile penetrante la nivel cerebral. amel... mez. Arsenicum album: leziuni închise la culoare tent negricioas (flictene. . escare. durere amel... se pot administra i intern : Ledum ± edem rece . b. de aplica ii reci. PETR. dureri foarte intense. 2. Led. ). cu margini regulate. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum. Deger turi: AGAR(dureri în ep toare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv . infectate. violente. arz toare( senza ie ca ³de ap clocotit ´).. NIT-AC. gangren ). Caust Arsuri de iradiere: calc-f.. Hypericum. LED. · grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica.. Urt. sau. Cedr. iradiant al durerilor. un policrest important ± este remediul de elec ie în tratamentul pl gilor t iate. ameliorate de aplica ii calde. spinal EXTREMITIES . în ep tur de albin : Apis. Bell. de aplica ii reci. colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci . Camph. în ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie.Calend. Arn.grd I ±II : local Urtica. B. LACH.. de aplica ii reci. dureri în ep toare Cantharis: flictene.... Carb-ac. Euph.. culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i.. Cantharis ± vezicule cu durere intens arz toare i prurit. amel. / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM în ep tur de viespe: Arn. reci ca ghea a). Prin în epare: LEDUM ± pl gi în epate. Aconitum.FRACTURES . Hypericum sau Calendula. o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital. arz toare ( senza ie ca ³de c rbuni încin i´). Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it. profilaxia tetanosului tetanigene.. Vip. Led.Foot . Opium . care controleaz foarte bine durerea. durere arz toare ustur toare . HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos. în orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc. curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate .

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum ±carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : ³ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. ´ Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificând pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfâr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

¡

¡

sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul ³animalcule´-lor dar în acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, în Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluzând i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pân la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult înainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i în în elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. În fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul s u echivalent alopatic care nu în elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. În prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfâr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup în Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia câtorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi în eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact. În Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), Ø Ø cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se întrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m în mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat , în cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Ø Ø Ø Ø Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Atât cât permite constitu ia fizic : Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. Ø i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ø Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Ø Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Ø Ø Ø Psora resimte ca dureri: mânc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gâdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , în ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ø Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i în special agravate noaptea. Scurgerile: Ø Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Ø Ø Ø

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Ø Pielea la Psora est uscat , aspr , neîngrijit , cea mai mic plag infectându-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sângereaz cu u urin , producând multe

Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Ø Pielea la Luez prezint pete ro ii închise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . În ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or în urma efortului mental. 1. 2. În cursul bolilor, are f ric de moarte, gânde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot atât de importante´. ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i înc p ânat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´

ÄMentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, î i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu u urin în minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gândit; - 53-

Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. legate de tipul simptomelor. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. Totu i expresia: Ä totalitatea simptomelor´. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in în cadrul Ätotalit ii simptomelor´. Sankaran. felul cum pacientul simte suferin ele sale. particularit ile de apari ie.28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului. s distrug pe al ii. te incit s dai aten ie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice. imediat ce ne îndep rt m de aceasta.9. Sigur. în func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia.ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz . Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs. În Organon. etc. În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmboln v irii. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este în m sur s ne indice cel pu in modalitatea de începere cât mai corect a tratamentului homeopatic. universalitatea lor). reflectând starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. CARACTERISTICI: Ø Ø · alternan a simptomelor între ele. ca de ex. Pseudo-psora denumit mai târziu "Miasma tuberculinic " . Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice. respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat . dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalit ile patologiei secolelor. Acestea din urm se refer la miasmele cronice. Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor.Note de curs: 27 . Plecând de la cele 3 miasme fundamentale. aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. dispari ie. Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cuno tin de cauz . un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic.54- . ne îndep rt m de Organon. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. în analiza cazului. Totodat . Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindec toare. c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a. 10. Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult. cum este leucoreea. analizând istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav. Din cele de mai sus în elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i bineîn eles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase. care pot schimba spectrul simptomelor atât de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. iar cunoa terea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´. etc. el vrea deasemenea s ucid . Ioan Teleianu . se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. Ca i în cazul mentalului Sifilitic. fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". precizând c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. Al i autori contemporani. repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul.´ F r îndoial . ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. periodicitatea episoadelor morbide. . cel pu in la începutul practicii homeopatiei. gonoreea.

digestiv . etc. genital tropism cutanat frecvent.55- . Ø Ø Ø Ø sensibilitate redus la durere. psihismul este pu in exteriorizat (mânie violent ). el suport durerea fara s se plâng . diabet gras. psoricul nu se vait . hemoroizi. net. pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. Pacient care î i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia: · În primul rând sub forma afec iunilor cutanate (furunculi. patologie predominant pe tubul digestiv . psoricul nu se opre te de la mâncare când este bolnav.sau cel pu in prurit i transpira ii . abcese.· · · Ø Ø Ø · · · · respiratorie. ulcer gastric. pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . de diferite localiz ri. migrene. .alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii. .o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâr itul acestuia. tendin la supraînc rcare metabolic : gut . Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex. dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor . · În al 2 -lea rând sub forma de afec iuni acute. respectiv : SULPHUR i PSORINUM. cu febr mare ± urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare sânge Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual . eczeme. · Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice. pneumopatiile zise virale . piodermite. REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: . Constitu ia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm . cea carbonic . cruste de lapte . la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal.

etc. criz vezicular . Se pot observa fie evolu ii favorabile. insuficien renal . mai întâi arteriale. vaccin ri. dureri articulare i anorexie ± neobi nuite la psoric ± semn de decompensare grav . astm) alergie digestiv (migren . fie evolu ii decompensate. care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. mult vreme f r acuze patologice.Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale. iritabilitate. b. anxietate. litiaze veziculare ± martor al colmat rii emonctoriilor digestive . REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric. insecte. compensate. gut . edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fân. ca un fel de isoterapic. arsuri gastrice. adesea euforici. etc. Se ajunge. st ri de nelini te. cu hipertensiune.în aceia i categorie. în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i în timp. Al ii surprind prin modific ri de caracter. în continuare. care solicit Calcarea carbonica. ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile. apoi venoase. triste e. la reten ii toxinice i perturb ri metabolice. pentru acuze aparent neînsemnate : astenie. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur între remediile anti-psorice cele mai r spândite. intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii. La acesti pacien i. alergie cutanat (urticarie. Pacient. Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene. diabet.vertij. astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constitu ional : . reumatism ± dar care persist . mai mult sau mai pu in fericite. uneori chiar la acela i remediu. de dispnee de efort. se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . cortizonicele . psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirine le. cu: litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei.56- . antibioticele. care se laud c nu tia ce este boala. scleroze de tot felul cu pierdere de memorie. cu varice. mici crize de palpita ii. semne de decompensare i organicitate. care ajunge la consulta ie dup vârsta de 50 ani. hemoroizi.

inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat în raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor. Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele. fa de remediile antipsorice. ------------------------------------------------ . în anumite dilu ii.o o o o o o o o o o o o o o o seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier. alergii : articula ii : mu chi.57- . folosind unele remedii care au un impact favorabil. asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant. au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii. Acest efect apare. cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant. de bun seam . în special în cazul Sulphurului.

amân îndeplinirea sarcinilor. Oamenii depind de el. Femeia Sulphur tipic are o fire masculin .28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu. deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succes i al ii nu.. prietenos. nelini te i depresie. 2). Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie. Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat . este plin de via i de entuziasm. Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decât s ac ioneze practic. mototolit sau cu nasturii încheia i gre it.58- . în mod ira ional. Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic . într-un mod deta at. De i e l ud ros i plin de sine. Ioan Teleianu . se gânde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfâr it. dar cu leg turi umane superficiale (cu familia.tipul filozofic. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. control i responsabilitate. Mai exist un tip de femeie Sulphur care. cu vrafuri de c r i i de hârtii i vase murdare peste tot. de i dorea s fie versat în literatura modern . cu preocup ri intelectuale. De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa. în trecut era chiar i mai evident .tipul de ³idealist practic´. de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi. de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri. Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i. Are o înf i are robust sau chiar corpolent . Este un om ambi ios. de asemenea poate fi îngrijorat. Chiar i acum. încât fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil . îi place s fie mereu ocupat . Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu . în fa a vie ii. Este un gânditor adev rat. de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate. încât nu e resping toare. Poate fi generos. o constitu ie fizic foarte solid . care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . Încrederea în sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. fanfaronada lui este atât de naiv . astfel încât devine plin de sine. deoarece spectrul remediului este atât de vast. caracteristice remediului: 1). Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate. c ma a descheiat .Note de curs 27 . dominatoare. Poate avea perioade de posomorâre. Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur. în general legat de s n tate sau de familie. Pacientul z bove te. Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie. fermec tor. preocupat numai de realiz rile sale. Exist dou mari tipuri de personalitate. Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. sau speriat s nu se întâmple ceva r u familiei sale. Este foarte competent . îns cu simptome opuse. etc. vrea s simt c e aprobat i pre uit. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. în leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. Arogan : . cu acelea descrise mai sus în cazul b rba ilor. vioaie. are o mi nte ascu it . Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însu i. de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifest ri. spunând c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist . cânt rind îndelung probleme intelectuale adânci. condescendent . Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni. deta at. pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident. oarecum inocent. ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul. ea este mai interesat de probleme materiale. p rul unsuros i nepiept nat. în mare m sur . nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . deoarece. mai degrab decât de pacienta îns i: familia va spune c ea este înc p ânat i irascibil . Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s îl fac celebru. adoptând o atitudine cinic . pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele p tate cu mâncare.MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. i intelectual . practice. dac un membru al familiei întârzie. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. de i pare plin de încredere în sine. Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit. etc. de afaceri. etc. profund. despre o carte nou . în ciuda igienei moderne. Îi place s conduc din pozi ii de autoritat e. Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. tipul de intelectual rece. înainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. pare totu i împr tiat i dezorganizat . prietenii). Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui. Inteligen a sa tinde s -l îndep rteze de ceilal i.

Dac au o fire dezechilibrat . Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mânie dac al ii devin centrul preocup rilor. sprijinit. metodic.3). g l gios. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese. dezordonat (gr. are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme.3). etc. eczem . ulcer. team de infec ii. Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti. î i mu c unghiile. greoaie i sunt b t io i. face parad privind calit ile sale. cu preocupare pentru mecanic . cusurgiu. . o sensibilitate visceral pentru mirosuri. extrovertit. team când vede pe al ii la în l ime. cu o voin puternic i extroverti i. obiecte sau chiar oameni. Dac au o fire echilibrat .59- . intelectual. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic . ambi ios. de boli. aversiune de a se sp la (gr.).3). adversar inascut a tot ce este rafinat: lene.Egotismul este o alt caracteristic a remediului. Ao o constitu ie fizic robust . prietenos.) i traiectul digestiv (diaree. extrovertire la copii autoritari. critic. s teoretizeze. St ri mentale: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · plin de sine. neglijent. considerând c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i. dezgust. îi e team de accidente. la copil. · pacientul colecteaz lucruri.2).2). devin b t u i sau copii cu probleme de comportament.2. nelini te în leg tur cu familia i copiii. are nevoie s fie l udat. mai ales dac ace tia nu îl g sesc pe el fascinant. înc p ânat. team s nu fie respins d e oameni. c îl fac s par bogat. de i unii pacien i prezint simptomul neîncrederii în sine i au nevoie de sprijin. team de boli. Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel decât ca ni te adul i. etc. l ud ros. de e ec. nest pânit.3). acnee. Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur. psoriazis. team de în l imi. nelini te în leg tur cu s n tatea. hemoroizi. Arogan a adul ilor se observ i la copii. claustrofobie. î i impune constrângeri. plini de curiozitate. devenind lideri. îi place s filozofeze. cert re i. murdar (gr. de cancer. lipsa încrederii în sine. ei sunt foarte populari în coal . în timp ce adul ii continu conversa ia. El are mult încredere în sine i îi consider pe ceilal i plictico i. gr. nu îi pas cum arat (gr. (gr. (gr.

cefalee cu senza ia de cordon strâns în jurul capului. buze ro ii. fa a rumen . sfrijit. acnee pe nas. secre ii. uneori încovoiat. otoree.. mai ales la urechea stâng . la sprâncene. agravat de mirosuri. le in). etc.60- . 2) robust. erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului. transpira ie cu miros fetid. p r unsuros. supt. dureri cu senza ia de arsur . agravare la ora 11h. cefalee. uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor. la marginea p rului. de i unii pacien i sunt friguro i. care îl însp imânt .. Stare generala: c lduros (cu sânge cald). bufeuri de c ldur la menopauz . m trea . neîngrijit. înf i are: 1) corp sub ire. agravare când st în picioare (dureri lombare. infec ii dentare recurente. acnee rozacee. pletoric. Cap cefalee în week-end. seboree a pielii capului. agravare în zilele noroase.· · · impulsuri de a face r u familiei. ameliorat de comprese reci. cefalee mai sever iarna. agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor. când soarele de abia se z re te printre nori. otit . în week-end. agravare general i local din pricina c ldurii patului. foame. rumen la fa . diaree. scurgeri. aversiune fa de (sau agravare dup ) baie. agravare general iarna. cefalee sau arsur în vertex. scaun. agravare la c ldur . plâns la menopauz . nepiept nat. . ameliorare când st întins în pat. transpira ie excesiv . agravare general la sfâr itul s pt mânii. pacientul repet întrebarea înainte de a r spunde.

dore te dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre. mai ales din pricina abuzurilor aliment are). ulcer peptic.61dispepsii (arsuri în stomac. . uneori pacientul are mai multe scaune în fieca re diminea . toat familia tie când a evacuat. diaree dup ce bea bere. condimente.. indigestie în timpul menstrua iei. ficat. blefarit . scaun cu miros extrem de puternic. ameliorate la frig. mâncare acr . îi place s m nânce. sinuzit . . hemoragie retinian . nevoie subit .buze rumene. deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. senza ie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. gastrite. alcool (mai ales bere sau whisky). conjunctivit cu senza ie de nisip în ochi. eliminare de gaze cu miros puternic. carne. puternic . · · Rect: · · · · · · · · diaree sau scaun moale în fiecare diminea . rareori dulciuri. sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia . înghe at . irit . Ochi: · · · · · · Nas: · · · · · mare sensibilitate la mirosuri. pe te.). scurgeri cronice. dovlecei. ro ea . sprâncene groase. retinit . terci. Stomac: · · · apetit nes ios.. prurit sau senza ia de arsuri în rect agravate la c ldur . · dore te: dulciuri. nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l s u propriu). ciocolat . m sline. mai ales g lbenu de ou moale. boala fânului. mere. etc. purulente din nas. mâncare cu gust picant (ardei iute. gr simi. · aversiune: ou . hemoroizi. stufoase. usturimi i irita ie la merginile pleoapelor. polipi nazali. . de defeca ie.

apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici. Uro-genital: · · · · · · · · · · · · · · erup ii în jurul organelor genitale. activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil . prurit vaginal. hipertrofie de prostat . secre ii. arsuri uretrale sau prostatice. impoten sau absen a erec iei. pneumonie. herpes. palpita ii. bron it . leucoree galben cu miros puternic. prostatit . Cardiac: · · · dureri precordiale (angin pectoral ). urin cu miros puternic. apnee în somn. mai sever când pacientul r ce te. respira ie mai dificil seara. prelingeri ale rectului foarte iritante. emfizem. .· · fistul rectal . usc iv. balanit . mai severe noaptea în pat. fimoz . pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare. sau în somn.62- . transpira ie cu miros puternic în zona inghinal . tuberculoz . la tipul de pacien i intelectual. enurezis. la plici. scurgeri uretrale. tuse. mai sever noaptea în pat. Torace: · · · · · · · · astm. boli cardiace în stadiu avansat.

sau când se apleac . artrit agravat de înc lzire exagerat . eczem . Somn: · insomnie. apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii. abcese. psoriazis. varice. herpes. micoze rotunde. ameliorat de comprese reci. erizipel. prefer s doarm pe stânga. gut . co maruri. artrit psoriazic . furunculi durero i. erup ii cu scurgeri i mânc rime insuportabil . panari iu paraunghial. limfabgit . . scabie. de obicei recuren i.63- . Piele: · · · · · · · · · prurit agravat de c ldur . dup baie sau când poart haine de lân . artrit reumatismal . seboree. transpira ia picioarelor cu miros puternic. apnee în somn. dureri de spate. nu poate sta drept ( eap n). acnee pe spate. urticarie provocat de stejarul otr vitor. mai ales unghiile picioarelor. impetigo. Extremit i: · · · · · · · dureri în um rul stâng. în pat. se treze te brusc cu senza ia de sufocare.). noaptea . dureri lombare i sciatic . pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului. când e în picioare. doarme bine 3 sau 4 ore. mai ales pe antebra e. mai ales dormind pe spate.Spate: · · · · · sl biciune a spatelui. celulit . mai severe când pacientul st în picioare mult timp. unghiile îngro ate i distorsionate. · · · râde în somn (Lyc. v rsat de vânt. pacientul î i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat. · c ldur la picioare.

Puls. Nux-v. Malignitate. Hipertensiune. Demen . Inflama ii intestinale. Scleroz amiotrofic lateral .· celulit . et il a besoin de dormir tard dans la matinée. ner bd tor. cela ressemble davantage à SULFUR. Anxietate. Ciroz . Prurit anal. probleme gastro-intestinale. dore te dulciuri.. Plat. et les travailleurs de la pierre. neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald . ADDENDA SULFUR. Bron it . Ulcer peptic. . Acnee. et si on le donne. boli de piele. La rougeole. Euphr... Sciatic . amigdalit ... comme SILICEA. Angin pectoral . Veut reprendre son sommeil. M trea . Alte remedii: Psor. iritabil. Acon. réclame très souvent SULFUR. Polipi nazali. Arg-n...: Ambi ios. Fisur recto-anal .. Lyc. diaree. il n´est pas indiqué. en particulier dans les poumons. Alcoolism. même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes. Boli ale esutului conjunctiv. Diaree. mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. mais quand c est dans le dos ou dans l estomac. Hemoroizi. Sinuzit . Impetigo. transpir mult. Sindromul oboselii cronice. autour du coeur. Seboree. Compara ii: Nux-v.:C lduros (cu sânge cald). Depresie. Insuficien cardiac congestiv . Astm. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric . bron it . cela rappelle davantage PHOSPHORUS. Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur. Psor. demandent surtout CALCAREA et SILICEA. Migren . Puls. Pneumonie. Hernie hiatal .. en fait.. Herpes. Fistul rectal . picioare fierbin i. Aloe. de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées.. il ne faut pas le prescrire à très hautes dilutions. --> Calc. Colit . Conjunctivit . Micoze rotunde (Tinea).. Artrit . Abces. MERCURIUS l´est pour la syphilis. Graph. Mais c est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie. Puls. C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond.R celi. Indica ii clinice: Abces rectal. Otit medie. Irit . Aritmie. dore te gr simi i condimente. Lombalgii.64- ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . plin de sine. Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine. Ant -c. Art rit reumatismal . >>>> ciclul: Sulph. et lorsqu il est bien rendormi. dore te dulciuri. grip . Mez. est un remède dangereux à donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale. Eczem . dezgust. Remedii complementare: Ars.. --> Lyc. Rinit . Ce que SULFUR est pour la psore. Faringit . Gut . --> Sulph.. Rhus -t. Reflux esofagian. . Gels. Diabet..: C lduros (cu sânge cald). et THUYA pour la sycose. C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué. Bell. Psoriazis. Bufeuri de menopauz . team de în l ime. Constipa ie. Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine. team de în l ime. poart haine vechi i nu î i schimb hainele timp de zile întregi. Blefarit ..Pojar (Apis. Alergie. cefalee. N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés.). Cefalee.. pneumonie. extrovertit. Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid". Med.. Hepatit . p rul devine unsuros i se lipe te de cap. Scleroz multipl . ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues. deregl ri gastro-intestinale. Bursit . Amigdalit . lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée. Prostatit . on peut à grand peine le réveiller. Bry. agravare la c ldur . care trebuie s înceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: .

occasionnellement. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente erup ii supresate).d. à ACONIT et EUPHRASIA.Note de curs 27 . miros urat. Adrian Dumitrescu .p. 2. 4. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR. Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1.28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor. Emo ii . Persoanele nervoase. generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. et ces deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre. ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe.v. palizi. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie în bolile cronice. 3.) Istoric: Este un nosod. Il restera assis à ne rien faire.C´est un grand remède de la rougeole. en recourant. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR. et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui. D. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin. cu aspect boln vicios. Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM. Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. . Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail. Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe. capricio i i irascibili. nelini tite care tresar u or. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas. il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase. care dureaz de ani de zile. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi îndep rtat de sp lat. emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe. ARSENICUM est le type de malade raffiné. 5. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. Psorinum e util atat în manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este împins în profunzime. SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné.65- . Copii delica i.

Fric de cancer.SE SIMTE PARASIT. Are o marcat tendin c tre boli acute. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas.66- . spune c 3 idei de baz se reg sesc în tabloul lui Psorinum : 1.ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS. angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate. . . partea dreapt a corpului. transpira ia. Inainte de a avea un atac (cefalee. fric de singur tate. 2. otoreea. Mind. disperat c nu se va face bine. singurul rem de gradul 3). cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea. KALI-AR. La acestea se adaug mirosul urat (putred. urechile i intestinul.Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari. Despair. Descurajat. erup iile). în « Convorbiri despre homeopatia clasic ´. CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea în ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ± rubric cu 8 remedii) . fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 . E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se îmbrac gros vara ± uneori cu p l rie sau c ciul ).p r si i. Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . SE SIMTE UN RATAT. pesimist.aceast fric se reg se te în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime). luxa ii.Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3.itching of the skin from (rubrica cu 3 rem. ABANDONAT. Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS. Transpira ie urat mirositoare. disloc ri. prostra ie dup boli acute. senza ia c sunt abandona i . grip ) se simt foarte bine. . e ec. r cesc u or i vindecarea treneaz mult. Oamenii nu pot sta în aceea i camer cu pacientul Psorinum. CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2).este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital ±nu reac ioneaz la remedii corect alese). lovituri. KALI-AR. foame în mijlocul nop ii. abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acut debilitant ). epilepsie.FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupa iei Greciei de c tre germani. S r cia Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind . datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie. F r speran .chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment. . i extern . REMEDIUL pe larg: Mental: . aparatul respirator. Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac m nanc se amel cefaleea.

erup ii supresate. se amel la epistaxis. sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea. (3 remedii. Descurajat.Migrene.Ii lipse te c ldura vital .lack of vital heat). amel. ca i cum s-ar turna ap cald pe ea.Anxietate în leg tur cu s n tatea.STARI DE ANGOASA agg. de expunerea capului la frig.Durere agg.heat.Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung . . secre ii. (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). dureri cronice cu foame (înainte i în timpul migrenei) i vertij. agg de post. .Frecvente probleme acute. (generals. . . . transpira ie. CAP: . LIPSA DE VITALITATE. ip i plang toat noaptea. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE . trebuie s si -l acopere chiar i în timpul verii. . . . dureri precedate de tulbur ri de vedere . . .DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.Corp dureros. carbn -sulph. de epistaxis i de mancat. .înso ite de mare nelini te. el fiind singurul de gradul 3 .67- . .Inf i are murdar .i va reveni niciodat dup e ecul în afaceri.Aversiune la carnea de porc.Melancolie religioas . de foc. sperio i. (Ars). curent. dolichos pruriens de gradul 1). face u or luxa ii i se r ne te u or. . r ce te u or. . iritabili i plang cio i. Ganduri de sinucidere . i se vindec greu.Fric de singur tate. întregul corp indiferent cat s -ar sp la). .SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA. . . .Foarte friguros.Dureri ca dup o lovitur puternic înso ite de menstre supresate. -Viseaz ho i i pericole. NOAPTEA.SENZATIE DE FRIG.Moroc nos i în mare depresie. .Se simte s rac i c nu. . . DE HOIT (scaun..Copii: cu stare de bine i juc u i ziua.ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED. Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur). .SLABICIUNE. GENERALITATI : .Menopauz : Bufeuri de c ldur .Depresie datorit manc rimii.

se încurc u or. mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale. ca i cum nu s-ar fi sp lat. sangerare. GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii. boln vicioas . URECHE : . Ulcera ii ale limbii i gingiilor. f r luciu. Gust murdar în gur sau amar. . Vindec tendin a la a face amigdalite. . Intunecarea vederii..Puroi fetid din urechi de culoare maronie. puroi. Gingiile se retrag de pe din i. Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui. Simte c din ii se clatin . . cronice. Pioree a gingiilor.Cruste cu secre ii în jurul urechilor.Palid . GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy).P r uscat. Fa : . .Aspect murdar. Cerumen ro u. . Aglutinare. Blefarit . aspru. Nas: . .ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph).Elimin ri urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. apoi apare durerea agg de atingere. .Erup ii umede. OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante. Simte varful limbii ca op rit (ars). Infec ii recurente. .68- .Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare. Manc rime insuportabil .Herpes de la tample peste urechi pan la obraji.Erup ii în conductul auditiv extern i în spatele urechilor. urat mirositoare.Otoree cu miros putred înso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. .Coriz constant ca în febra fanului. . .Sinuzit .

mucus aderent în gat.Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. cu sange din rect i hemoroizi arz tori. .Vomit constant i frecvent în timpul sarcinii. . Diareea sugarilor (cholera infantum).Erup ii urat mirositoare. .69- .INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. Saliva ie abundent i urat mirositoare. cu aspect boln vicios i cu adenopatii. putred. Gonoree cronic . . RINICHI: Enurezis constant. . cu sete mare.Aversiune pentru sex. ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice. GENITAL FEMININ: . tertiar. Sifilis primar. excesiv de fetid. cu dureri la înghi ire i iradiere în urechi. erup ii urat mirositoare. .Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere.- Amigdale foarte mari. Scaun dificil de eliminat. secre ii nedureroase.Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune). Flatus cu miros de ou stricate. durerea iradiaz la nivelul capului. Ca un dop în gat care împiedic expectora ia. GENITAL MASCULIN: . STOMAC: . din uretr . care se r spande te în toat casa. GAT EXTERN: .Manc rime.Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab.SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc. Phos). Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi. care pateaz lenjeria în galben. sange.Pierdera apetitului dup o boal . agg la lun plin . RECT: Scaune cu mucus. .Grea de la mi c rile f tului . . fluid întunecat la culoare. grea în sarcin neameliorat de alte remedii. . Fatul se mi c violent.

SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . STAND ÎN SEZU T.Durere lombar agg.Aversiune pentru sex. foarte uscat sau gras . . agg. SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. în jurul unghiilor. psoriasis. . PIELE : .Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te. Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur în piept. uleioas . Tresare u or. între degete.. de la cel mai mic efort (Tub. . STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat.i îndrepte coloana. puternic cu mare sl biciune în piept. p duchi recurent .MANCARIME chiar i f r erup ie. PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. agg de baut lichide reci. scabie . Cruste peste tot. Pustule lang unghiile degetelor . de aer rece. . Sulphur) i noaptea. . Durere în piept cu extindere la umeri. LA CALDURA PATULUI. nu poate s . LA CALDURA. AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR .70- .ERUPTII de orice fel: eczem . Tuse care revine în fiecare iarn de la erup ii supresate.Mirosul este intolerabil.Fierbinte.Transpir abundent. . DISPNEE amel. Durere surd seara. SPATE: . Durere ca de în ep turi la nivelul spatelui.Aspect murdar. RESPIRATIE: TUSE. EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor. acnee. BRONSITA. amel. NOAPTEA. Tuse uscat . CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. de mers i stat în picioare. Calc.

Paduchi. Alergii. i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz .Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie.. Oftalmie.amel. . Sil. Dif. Sulphur grd 2. ECZEMA. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. nesp la i i cu c ciul pe cap în mijlocul verii. Thuja grd 3. friguros. . fetid . amel de odihn în cas . Sep. Dispepsie. Tub. INAINTE DE FURTU NI. anxietate pentru viitor. de c ldur . cand se îmbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). c ldura patului. MODALITATI: . cand are epistaxis .agg. de mi care. insomnie. carne de porc. Astm. Hemoroizi. Gon oree. Impoten . . Sifilis (inclusiv ter iar).haine de lan . Med. anxietate.grd 2. CAND POSTESTE. must scratch until : Psor. Ars. MANCARIME. Enurezis. grd 2. este foarte friguros i vrea s se îmbrace gros chiar i vara. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în lini te. Aur. Sciatic . Sulph. Bac.C.agg. Allen mai men ioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur). H. (raw. Diaree. Chin-s. noaptea. Leucoree. în timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. Graph. boli frecvente.ganglioni m ri i. FRIG. Clinic : Probleme ale pielii. Cancer ( . . Calc : disperat c nu se va mai îns n to i. REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph. CURENTI DE AER. Amigdalite.amel cand m nanc . Scabie. Disfunc ii hepatice. plimb ri. de transpira ia abundent . . ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens. Petr. ERUPTII .must scratch until it is: Graph. . Febra fanului . Tub. Con grd 3).veruci.bleeds. Adenopatii. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). . furuncule.prostat . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. team de s r cie. De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg. (Skin itching ±scratching. Furuncule. Mez. Constipa ie.amel. ARS grd 3). Debilitate. Dureri de spate. foarte friguros. Acnee.agg. Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie. Disfunc ii splenice. de stat întins în general . schimb ri de vreme. glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ).71- . apetit crescut. Petr grd 3. Graph. team pentru viitor. Psor grd 2). . i c nd st REMEDII SIMILARE: Sulph. fric de s r cie.Hemoragii. Otoree. Cholera Infantum. Grip . AER RECE. Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic. Migrene. Efecte post difterie.

care disp rea în întregime vara i reap rea iarna. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu. 50M 1 doz dizolvat în ap . transpir la cel mai mic efort. 21 de ani. Domni oara C. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. 7. de atunci a devenit u or fatigabil. Extrem lentoare a min ii (dullness). 43 de ani. 2. Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul. alergenii nu mai au nici un efect). Morrison R. De i puternic i s n tos.Psor. are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total . Domni oara N. cu durata de 3-4 zile. RADAR key notes. a trebuit s renun e la afaceri. datorate unei inactivit ti a rectului. (Materia Medica). mai acc. Durere de cap precedat de vedere înce o at (negur în spatele ochilor). Bernard H ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie înc de la na tere. Calc. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s . Domnul P. în convalescen dup febr tifoid s . Phatak S.72- . pare confuz. Prezint amor eal a picioarelor i bra elor. atunci cand simptomele generale indic remediul. agg de c ldura patului i de sc rpinat. a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. Manc rime violent .-In practica lui Clarke.de ras i de mi care. se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat . Psor 30CH a vindecat cazul. Dl X. Graphites). Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. Limb acoperit cu un strat alb. 50 ani se plangea doar de sl biciune. Dl C. pe stanga. ameliorat de epistaxis. cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. 6. uscat . nu se poate concentra la afaceri. Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. i-a pierdut total pofta de mancare. CAZURI 1. -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. agg. ** ** ** . Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase. Murphy R. Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin în afaceri. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. . Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. dar în aprilie 1834 totul era ca la început. ( Homeopathic Remedy Guide). Psor 50M. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat . BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980).R. 4. cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Tub. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung. poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te în gradul 3 i la Sulph. ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni. 3. i -a pierdut orice speran . In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul.i mic oreze efortul pe cat posibil. dureri severe în partea dreapt a corpului. agravate de tuse.i redobandeasc un apetit s n tos. în pat. S-a administrat Psor. 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul. în varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor. solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înro ite. Psor (200 CH) a f cut-o 5.

Gr bit. Sl biciune. « zemuind » . prelungite). congestie cefalic . g lbui. Incapabil de munc . ca dup grip . Secre ii acide. ambele calde. trist. Senza ie de c ldur arz toare intern.Note de curs 27 . Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect). prurit). Sulfura de iod ± aspect macroscopic ± pulbere cristalin . Lateral & vertigo. prurit intens » Hipertrofie nedureroas a glandelor. camer înc lzit . Speriat la trezire. pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente. indura ie i îngro are postinflama ie. Degetele devin albe. acnee. cu r ceal extern . Atena Ioana Antonescu . zemuind . Ca i cum este strâns din lateral de o menghin Durere : > asfin it.73- . Tresare la trezire.MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr.keynote « ro u închis. de culoare cenu iu închis. Combina ie între Sulf i Iod Combina ie între dou remedii cu ac iune profund . eczema umede. înainte i în timpul menstrei. sl bit. cu infiltrarea esuturilor. ajunare. « erup ie pustuloas buz superioar » « eritem al b rbiei » Acnee supurat Eczem acut . specific : foliculita b rbii. Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur .favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). Sulfur-ul « blând ». Agita ie noaptea. edem. corespunzând miasmei tuberculinice. negricios. Nehot rât. mucoase (secre ii abundente. agitat. Vederea . < prinderea p rului. sistem ganglionar. insensibile Supura ie. Prosta ie.28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum ± Sul-i. vascular (bufeuri. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase.

urât mirositor. Sim ul mirosului acutizat. Respira ie . la efort. Hidrocel la copii. Durere. Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. Din i Senza ie de din i moi. Gur Limba îngro at . Rect Constipa ie refractar . Sete. Nas Mucus verde în narine. Stricturp post-gonoree.Zigzag-uri. Femei menstre ± neregulate. Erup ie papular . agrav înainte i dup menstr . Hipertrofie cronic a amigdalelor Mâncare. mur turi.74i prurit anal. nisip maro. Anorexie. acoperi i cu puf moale. dup inflama ie. Acnee supurat . « glazurat ». mic iune dureroas . Uscat . Miros de zmeur . prostat . C ldur Urinar Urin purulent . Excoria ia n rilor. Gol în epigastru. Arsur la cap tul distal. limonad . Genital B rba i: durere surd . Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . usc ciune la degluti ie. cu jet spiralat. C ldur în epigastru. penis. . Leucoree abundent . Stomac Senza ie de tremur tur în epigastru. Gât Uvula i amigdalele m rite i ro ii. hemoroizi. Edema iate. cantitativ redus . Dorin pentru: acru. b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere în greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunând. Scaun galben deschis. flatus.

(Kali-bi.. Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase. catar Tuse Spasmodic . agita i. asociat cu dispnee. se mi c cu grab . expectora ie. Pruritul de ³b rbier´.75- . Înainte de furtun . chiar minim. doarme cu gura deschis . Erup ie pruriginoas antebra e. se treze te speriat. uretr Pustule ± gât. cu pielea de culoare rosu închis. Somn neodihnitor. pleurezie. iarna Tipologie Copii ± slabi.) Torace Senza ie de constric ie. (Merc. ortostatism. P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort. Lichen plan. cu senza ie de arsur când st în picioare. sufocant . Eczem acut . Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea. abundent . Acnee. neastâmp r noaptea / (Staph). Somn Somnoros ziua. edem i prurit sever. agrav diminea a Sput verzuie. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod. îns obosesc repede . nas. în pat. Intins pe partea dreapt . C ldur . Amelioare : aer rece. La aplecare.Asmatic .) Durere sfredelitoare. Noaptea. galben . raluri. Vise : Confuze Piele Prurit ± urechi. Astm alergic cu str nuturi. vâscoas . purulent .

iar mi carea (înc lze te !) îl agraveaz . abcese. Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . uscat . la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i § Agravare : c ldur Diminea a. de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare. spre 11 am § Ameliorare : aer proasp t Expectora ie Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus. Amigdale: m rite. Adultul . dificil de eliminat Eczem cronic . pare mereu gr bit. transpir u or. cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii. dure ± ³m t nii´. Arsenicum tri iodatus. cu depozite de fibrin Transpir u or. furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple ± pneumonii. pleurezii.Sunt c lduro i. Rinofaringite. Secre iile sunt acide (leucoreea. uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod). mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. criptice.76- £ . senza ia de c ldur intern . otite recurente Bron it cu tuse violent . Nu suport c ldura. prezint facies adenoidian. agrav. . mai ales umed . îns r ce te u or Senza ie de c ldur . Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. îns în pat sunt reci (dg. Picioarele ard (Sulf). frecvent laterocervicale. dif. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian .c lduros. pruriginoas . transpira iile ) Pielea sensibil . cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. tuberculoz . cu tendin la supura ie (pustule. asfixiant ± acumulare mucozit i vâscoase. iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar .

tiin a f r epi stemologie este. îns nu va modifica în vreun fel remediul care r mâne neschimbat. hipertrofie cronic . strictur . tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date. homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. Prostat . psora primar a lui Masi.Pulsatilla Cronic : Silicea. fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ). 140 din Organon. Îns . inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome. Gonoree. îns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. Este un pas esen ial. Natrum muriaticum. anume în natur i deci i în tabloul remediilor.homeopatia. Parotid . Urechi. Pentru a progresa ca tiin a. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. acufene. Buz superioar .77- . Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee ± puncte albe). îns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . Amigdale. senza ia vital a lui Sankaran. îngro are. Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!). Exist în comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. dureri. Aviare. Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas. cu cât reflect m mai mult. Coloan vertebral . eczem acut (cu exudat abundent) . Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. Rinit alergic . în m sura în care ea poate fi conceput ca atare. pruritul de ³b rbier´. tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Grip . Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta. usturimi. întregul tablou.htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum . Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . Acest proces presupu ne c exist o ordine. sl biciune. Addenda Albert Einstein ³Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal . Acesta este cazul medicinei. Limb . c simptomele nu sunt întâmpl toare. Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www. hipertrofie. cu atât ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. primitiv i încurcat ´ Remediile sunt descrise în materia medica. anume c exist o structur în tablul remediilor. Urm torul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic . (Jan Scholten. Einstein avea o ³puternic convingere privind ra ionalitatea universului´. Lichen plan. f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat . adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. Scalp. Nu mai vezi p durea de copaci. Uretr . erup ii. cu întreaga sa colec ie de boli i medicamente. f r a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. Un nou prooving poate schimba descrierea care exist în literatur .ro/Curs_04. Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Rinichi.

spunea: Äacest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului. un preparat extrem de bine suportat.B. adesea spectaculoase în astfel de st ri. de i nu total. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism.. Marmorek. îmboln vindu-se cu u urin i devenind anemici. Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice. în anul 1924. Mai exist i alte surse: Spengler. preparat din exotoxina filtratului bacilar. sl bire i sudori nocturne.´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar ´. Ioan Teleianu . Ca defini ie. Bacillinum testium.C. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere.i pe care îi trata cu Tuberculinum. Tuberculinum residuum (T. preleva i de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin . sub ire i înalt un Tuberculinum.´ atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. a fost preparat de Heath. Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trâni.A. se pare c s-a pierdut de produsul-surs . expectora ie. fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. Mai mult. denumit Tuberculinum K. reg site la persoanele descendente. Kent. folosind ca nozod preparatul de baz . a unor simptome comune. Elevul s u. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. remediile neputând face blond cu ochi alba tri o Pulsatill . Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt. Leon Vannier. El leag îns totdeauna tuberculinismul. dintr -un pl mân tuberculos. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum). îi stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure.M.G. din orhita tuberculoas .R. mai ales la copii i la persoanele tinere. V. pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apari ia microbului în elimin rile organice. fiind tot timpul bolnav´.. care administra acest remediu în dilu ii X. din Psora hahnemanniuan . L. cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos. trebue recunoscut c în Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic. . pentru Burnett. Un alt preparat. Finke i Swan au f cut în 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. cum ar fi: tuse.) are reputa ia de a fi mai bine suportat. f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic). etc. Demangeat). existen a cert . de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus..K.y y y y y Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea TUBERCULINISMUL Dr. dup eviden ierea la microscop a bacilului. ca miasm . din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. de fapt acel a B. fiind folosit rar. editând o lucrare cu aceast denumire . Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . descris de Calmette). Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos. etc. bacilul tuberculos.78- . de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate. Sursa nozodului Mai pe scurt.note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins .M.M. Bacillinum. Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri Änu -i g se ti niciodat nimic. nervo i ± fenomene încadrate de el în categoria constitu iei Äconsumptive´ ... trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum. Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate. în prize succesive la lungi intervale. la toate cazurile de tuberculoz . este un vaccin atenuat bilios. C.

intens suferind. predispus la Sl bire. de i tuberculinicului îi place aerul r coros. Iodum. devine chiar înd r tnic. fatigabilitate. destins iar a doua zi cu febr mare. durerile din epifizita Scheuerman).) dar obose te. se deformeaz (ex. . · o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic . Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls.). · U urin a de a r ci la cel mai neînsemnat contact cu vremea r coroas . periculos. debil. a a cum îl întâlnim la Natrium muriatic. agitat . etc. indiferent. labil. provin din sursele urm toare: Tuberculinum. brusc. la începutul studiilor este performant dar sfâr e te mai slab. i de conforma ia strâmt a toracelui. e loc i pentru simptomele altor surse. Ca atare. spatele s u se curbeaz u or. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat de tuberculinism: · o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului. mai ales la copii. cifoz . favorizat deform ri: scolioz . îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale sus inute. fiind fragil. Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul cre te prea repede. neputând s stea culcat pe un plan dur (Nat -m. Ign. · · Copilul tuberculinic. se surmeneaz u or i devine trist. de esen psoric . · Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid. de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ).79- . i Bacillinum. romantic.) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor.K.. Abrotanum. astfel seara este apiretic. nu-i mai place munca. se eschiveaz . Otite frecvente.Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´. imaginativ dar este fatigabil. legat de alergenii pulmonari este de esen eczem .). demineralizare global . spre deosebire de astmul Äasociat´ cu o Astmul Äpur´. stare cianotic a individului · Tuberculinicul este inteligent. o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos. sclipitor. Tuberculinum bovinum. · · · Tipic este caracterul paradoxal. slab. · Insuficien respiratorie de diferite grade. Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e. Rino-faringite recidivante. disperante când apar la copiii mici. el Äarde´ intens în clipele sale de d ruire (Phos.. T. · Fire mobil .

frecvente. Inim iritabil . Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale. Tendin hemoragic marcat Dureri articulare acute: .Dureri de cap frecvente: · · · Occipito-frontale. Hipersexualitate: · · Ce duce la impoten (Phos. epuizante. Algii precordiale. Tuse frecvent . de regul . pentru c r ce te u or.). Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. Cyclamen: detest untul) Scaune moi. cu st ri de r u. hiperexcitabil · · · Tahicardie. senza ie de sfâr eal .80- . mai ales la femei. Iodum. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: · · Dorin de sare. Phos. Colibaciloze. care între in i agraveaz patologia. f r dureri. · · Recidivante. Ameliorat la aer r coros. influen ate cu u urin de alimenta ie: · · Cu evolu ie cronic . le in. lapte. Înso ite de oboseal i demineralizare (China. · · Agravat de c ldur . cu caracter de suferin e cronice. Apetit viu. cu în ep turi de origine neuro -vegetativ . de la bron ite recidivante. Hipotensiune ortostatic . greu tratabile cu anti biotice. sau Totale.). brânz . diareice. interminabile. (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente. sau din contra la Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: · · În avans.

. tenace: · · Care nu amelioreaz . Purpur . f r cauz aparent : · · o o Febr de cre tere. Transpira ie profuz .) Deger turi. Sput hemoptoic . r coros. agravate de umiditate. Vreme umed Crepuscul. St ri de dezechilibru termic. Repetate: Epistaxis. membre) Congestie venoas periferic . Pusee febrile sau subfebrile. · · Acrocianoz (Puls. Tendin la hemoragii cu sânge ro u: · · o o o Abundente. Furtun . Amelior ri: Aer liber. Ferrum phosphoricum) · · Hematurii (Formica rufa. Nat-m. Hemoptizii.) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum. Repaos. Calcarea phosphorica). Colibacillinum).81i rece. Care apare mai ales noaptea (spate). ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos. nea teptate.· · Cu caracter eratic. neaerate suficient. ... Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral . cu mi care u oar . (Phos. Iodum. Modalit i: · o o o o · o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace în contact cu suprafa rece. Înc peri închise.

82- . cel mai adesea. St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare. · o o o o o o o Patologia nervoas .) o · Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : . axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos. mucegaiuri. de ex. intense. Tot atât de esen ial este îns i faptul c eficien a remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. cele legate de apetit. peste care apar din când în când accidente acute.. ca bulimia sau din contra anorexia psihic . g lbui (Puls. Manifest ri schizoide sau schizofrenie. sau din contr . Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esen ial persoanele tinere. o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic . deal (în l ime mijlocie).otite. etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii.. astm ± ca reac ie la acarieni. o Traheo-bron ite. de consisten groas . pleurozii. Diarei facile i cronice. Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. astfel: Alte patologii: · o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite. rino-faringite. care respect tr s turile globale descrise.o Zona de munte. Demen precoce. chiar violente ± declan ate de factori diver i în fa a c rora tuberculinicul.. recidivante. Principalele direc ii patologice: · Patologia respiratorie ± pe prim plan: o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite. constipa ie. de esen tuberculinic ). bogat în energie vital .´ O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic. etc. Mag-mur. Se i spune c ÄSe na te tuberculinic i se moare psoric.. Na t-m. Izolare (Phos-ac. Ferrum) ± care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului. descrise de coala francez . bron ite.. renumita febra de fân.). Somatiz ri diverse. semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup na terea copilului.. Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos. r spunde cu vigoare exagerat . peisaj de ar . Sepia). cu scaune uscate (Bryonia. neiritante.. Kali -phos. mai ales ale urechii interne ± legate de inflama iile reactive ale cavumului). i emo ional ale individului. sensibiliz ri la polenuri. pneumonii.

) Fosfaturie (Phos. cu VSH crescut. patogenezia lui reproducând simptomele esen iale ale tuberculinismului.a. remediu extrem de activ. . Nervos (frig i uscat): Arsenicum.) Patologia osteo-articular : Dorsalgii. à Amoniu-phos. Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei. à Magn-phos. Tahicardii. agrava i de c ldur ): Pulsatilla. De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. Reumatisme inflamatorii. Poliartrit reumatoid . mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. Sepia. Deger turi. Acnee.I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. Alte remedii: Calcarea phosphorica. Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului. Patologia cutanat : Urticarii. Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed.83- . compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. Reumatism articular acut. facilitând elimin rile. lombalgii. Hipotensiune ortostatic Congestie venoas . Dismenoree sau amenoree (Puls. . care cel mai des sunt de origine tuberculinic . pe când eczemele sunt de origine psoric . etc. acrocianoz . Bilios (cald . Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus. Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic. Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS. Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos.o o o · o o o · o o o o · o o Palpita ii. considerat remediu constitu ional. à Phosphoric-acid. ameliorate culcat sau pe o suprafa dur .

Ferrum phosphoricum (anti-inflamator). Inim i artere: Crataegus: . Ficat: Chelidonium. Calcarea iodata Nervi: Ignatia. unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Aqua marina.84- . Aletrix farinosa. Solidago. Magnesia-phosphorica. Sambucus. Apis. Carduus marianus. Rinichi i vezic : Formica rufa. Remedii cu tropisme mari pentru: · o o o · o o · o o · o o · o o · o o o · o o o · o Pl mâni: Drosera. Tiroid : Spongia. Stannum. Phosphoricum-acid. Cyclamen.La fel. Kalium sulfuric. Manganum. în cazul remediului Arsenicum album. Hedera heix. Ipeca. Organe genitale: Helonias. Bryonia. Manganum Rino-faringe: Allium cepa. Beryllium. Kali -phosphoricum. Zincum. Tussilago.

.85- .B. Strophanthus.o o · o o · o o · o o o · o o o Convallaria. Seroase: Apis. ( Vithoulkas) Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: pulmonar . Sânge: China. Rosa canina Echinacea Nozode · · · · · · · Tuberculinum (T. Bovinum Denys Marmorek TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr. Rhus-toxicodendron.note de curs ³Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt. nu poate fi confundat´. dar care. Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox. Ferrum metallicum. Piele: Apis.K.) Tuberculinum residuum Aviaire V. Rhododendron. o dat în eles. Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline. Bryonia.A. Silvia Nedelcu .

la munte. distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex. cu ferestrele deschise). Aversiuni alimentare: brânz . -comportament compulsiv ± obsesiv -tulbur ri de memorie. ( cu miros de oarece). fric de p s ri. hipersexualitate (inclusiv la copii. la mare (poate fi i > la mare) > de vreme cald i uscat . care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi. dulciuri. sporturi extreme. arunc i sparge obiecte ± de preferat pre ioase. în aer liber (aer în mi care rapid ± ex. -comportament r ut cios. înghe at . tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ). afec iuni alergice ± astm. s rat. pisici ( au i alergie la p rul de pisic ). . < de vreme rece i umed . dorin sexual intens . locuin a. sau îi love te i înjur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini. cu un sentiment profund de neîmplinire. lapte rece (<). caracter schimb tor al simptomelor ± acestea î i modific rapid caracterul. substan e excitante stimulante).86- . pentru c ³via a este prea scurt i trebuie tr it din plin´ . . alcoolism. transpira ii abundente: dup cel mai mic efort. gr sime. copilul se trânte te pe jos. î i love te capul sau î i smulge p rul. de aer închis. într-o p dure de conifere (pini). localizarea etc. într-un autovehicul care circul cu vitez . eczem . sau au erec ii dureroase). sensibilitate la schimb rile de vreme. r ce te foarte u or (³nici nu tie cum i când´). partenerul). dulciuri. lapte rece. nemul umite. emaciere de i m nânc mult. înaintea furtunii. fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va întâmpla. senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice. lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil . pisici.- mental ± emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe sânge lateralitate dreapt . nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. noaptea . Antecedente familiale : TBC. MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice. alergie la lapte. din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (î i schimb frecvent locul de munc . - tulbur ri de nutri ie. dorin a de a c l tori. cu senza ia c sunt prinse într -o situa ie insuportabil . amel.

diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz . chiar exagerat . otite. lungi erup ie dentar dificil . PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior. sânii umfla i i foarte durero i preM sau în timpul menst rei. dismenoree. uscat . î i rostogole te capul pe pern în timpul somnului. de ³vânt´ (aer liber. scrâ ne te din ii în timpul somnului (1/s pt. se treze te de foame. cistite recidivante. gene fine. bruxism.noaptea. GASTROINTESTINAL apetit crescut. amenoree.87- . constipa ie diaree. tuse ag. întârziat . tuse sau accese de astm amel. infec ii urinare. enurezis nocturn. sau 1 /2 s pt. cefalee periodic alopecie. sau compulsiv. sup r toare.). când ridic bra ele. amigdalite. mergând cu vitez într-un vehicul cu geamul deschis). cistite recurente. URO-GENITAL hipersexualitate. tumori mamare benigne.- afec iuni tiroidiene. febr tifoid . bron ite. provocat de suprimarea menstrelor. tuse cronic . SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii . pentru c a fost contrazis sau refuzat. Antecedente personale : CAP: î i love te capul ± într-o criz . î i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( ½ stg. cefalee cu senza ia de presiune ca într-o band de o el.) TBC.) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc.

6.: agresivitate. dulciuri. de c ldur i mi care SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral . Din cauza crizelor biliare i a alergiei. Phos.D. Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac . pozi ie în timpul somnului. COMPARATII Calc-ph. erpi sau c l torii.Romantism.) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 în 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile. are febr . dorin pentru gr simi etc.. Nux-v. mucegai. tu e te uscat. la mare. c era foarte agitat . preferin e pentru afum turi etc.88- . dorin de a c l tori. dup ce a primit TM de Valerian ± pentru.Agravat în spa ii închise. sclere alb strii.Simptome care se modific tot timpul. v rs turi i diaree ± diagnosticându-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie. ag. tulbur ri de comportament etc. Puls. Exemplificarea modalit ilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. cu manifest ri mai pu in se vere). ( ea ar mânca de toate ± în special ciocolat . amel. manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani. Ign.: nemul umire. dieta este foarte sever : orez. Med. Remediu similimum C. hipersexualitate. Stann. insomnie din cauza foamei .Dorin a pentru aer curat ±liber. diverse medicamente..: dorin a de c l torii.Dorin e alimentare pentru afum turi.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifest ri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf. REMEDII COMPLEMENTARE Calc..Transpira ii abundente.EXTREMITATI dureri articulare ag. lapte rece i dulciuri. zah r). Con. Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter. în special noaptea. paste i carne fiart .. 4. 2.. frisoane i secre ie nazal mucopurulent . Phos. conservan i. etc. de vreme umed i rece. 3.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisf cut .. de vreme rece i umed .se bronzeaz u or i r mâne p tat NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1. amel. nevoia de excitare. astm br. citrice etc. Puls. viseaz câini negri. somn in pozi ie genupectoral .. lapte. sau se treze te din cauza transpira iei. PIELE eczeme ± chiar de la na tere. prurit amel.. Afec iuni respiratorii recidivante. sensibil la expunerea la soare. de c ldur .. 5.. Sulph. Carc.

nu a mai avut cistit de atunci. indicat. de care beneficiaz (30CH). Whitmont: ³ Din experien a mea. La încercarea mamei de a o potoli. Tuberculinum Marmoreck ± din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler ± din sânge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach.din culturi de BK. cu simptomatolgie clar . In cabinet nu a stat o clip : a d râmat tot ce se putea. Ii este fric de câini. Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din nou cistit . Phosphorus . de asemeni.Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). a ac ionat din nou. CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a întrerupt temporar administrarea remediului. atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum.c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur. A început s transpire abundent. a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat . Ii place mult muzica.coli).C. In alte situa ii. mai scrâ ne te din ii i somnul este la fel de agitat. tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria. dac exist elemente care s justifice Tuberculinum.înainte sau dup Valeriana). practic greu de diferen iat. Nosod : M. s cânte i s danseze (tat l este muzicant). The Materia Medica of Some Important Nosodes. inclusiv în timpul somnului. a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). simptomatologia ameliorându -se rapid. dar cu un grad mic de incontinen . pe fondul unei modific ri de atitudine ± mai pu in dispus sa suporte. La fel se comport i acas i îi love te i vorbe te urât. De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de pl mâni în tinere e´). atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou.dg.89- ¤ ¤ . la fel de des precum Sepia.dar nu pentru prescriere automat . Somnul este agitat i uneori scrâ ne te din ii. Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas . de i a mai tu it din când în când. ¹ Tarent.: Tub. ci pentru studiul remediului într-o situa ie anume. i Tricophyton Tuberculinum avis ± tuberculin aviar ) Bibliografie: Allen H. Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph. considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub. este posibil ca remediul care a ac ionat la început s continue s par indicat.. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ e alta ´ pu in mai calm .´ (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos. Tuberculinum este în continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M. Nu a mai r cit. Calcarea i Phosphorus. f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i. a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui în mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur. Bacillinum testis ± din leziuni testiculare. Pulsatilla etc. Tuberculinum CH 200 închide cazul.) Rp. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze. Edward C. s -a trântit pe jos i a început s urle într-o criz demonstrativ . Nux vomica. Tuberculinum Denys ± din filtrat care con ine doar exotoxine. 2. Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime. Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene. Putem stabili. în medie. deci tabloul simptomatic s nu se schimbe. . pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. persist îns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial. Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz . ( nu manânc lucruri necomestibile . A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx. ca regul . Cu o lun în urm a avut infec ie urinar (E. poate s m nânce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare.în acest caz.T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit . chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmând dorin a pentru afum turi.. în eleg toare. este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree.

. etc ) .hiperhidratare ± imbibitie.. de la deshidratare la edeme. slabiciune iritabila . zgomot. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. preluat din grecescul nitron. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. Desktop Guide of Materia Medica.sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi . Patologic tropism pentru : . Whitmont E.metabolism ± deshidratare. denutritie (N.(N.). mediu intern care scalda toate celulele. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : . Aprins arde in aer. tip hidrogenoid.stabilitate in relatiile sociale .- Clarke J.. cu conductibilitate termica si electrica mare. Dictionary of Practical Materia Medica. Reactioneaza puternic cu apa. albicios galbene.C. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. tip oxigenoid.90- . diabet z. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil.s.E.mintale).aparatul respirator . ex : Natrum sulphuricum ..asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. Introduction to the Principles of Homeopathy.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase.4. Vermeulen F.deshidratare ± ardere. ex : Natrum muriaticum .sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee . Morrison R. demineralizare.. la randul sau cu originea in egipteanul neter. de oameni. obezitate. Psyche and Substance RADAR 8 GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber.) Simptome comune : .patologic apar dezechilibre. Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic . Synoptic Materia Medica. In organismul uman se afla in ³oceanul interior´. Wheeler C. cu gust sarat si evolutie cronica .la muzica (s. pentru viitor. efort intelectual . Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0.H.anxietate matinala si frici ( de boala.R. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. derivat din latinescul nitrum. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor.agr. se gaseste in natura in mare si in saline. miscare. ClNa este sarea de bucatarie.astenie cu iritabilitate. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara .depresie.m. Sankaran R The Soul of Remedies.

depresii recurente. ACTIUNE Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern. interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp .reglarea tensiunii arteriale ..). inteles. torace ingust. CAUZALITATE . sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere. singur. curenti de aer. eruptii la marginea pielei paroase. mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara..tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. sare de bucatarie (95% + ClK. luetica sau cancerinica. Bar. in camera calda. somatizarea suferintelor psihice. schimbarea vremii . Al). limba geografica constitutionala. Dependent.sange : anemie . atasat.troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica . nu are identitate. : fragilitate psihica . nepatologica. la caldura soarelui. micropoliadenopatii cervicale (Calc. buze cu scuame pe care le rupe.S. (N. culcat. labil afectiv . subponderal. la efort intelectual. Bar. agravati de mancaruri si bauturi reci .slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt.) Cuvinte folosite de pacient : identitate.N.sete mare. paine. grija. relatii putine. dorinta de sare si sete. N. isi rupe pielitele. comedoane. neiubit.phos. confuzie. Puls. culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut. Mg. co mplexul urateniei.c. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. saline).tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . dor de casa. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. neglijat.m. etc.c. despartire. la ora 10 -11.traume psihice. piele uscata. Cristale cubice.). mucoaselor. scaunelor.exces de alimente acide. Ca. relatia cu parintii in copilarie (co nditionari. Agravare : in mediu salin ( mare. parasit. individualitate.agravare la frig. excoriatii periunghiale. dar si la caldura si soare. alergii. longilin. la consolare.91- . dupa baie rece. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na). deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme . uitat. celulita coapselor.m. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium. astenii periodice.. politicos sau iritabil cu furii. ³ Cine sunt eu ?´. acnee predominant la frunte.

agravare in mediu salin ± mare. preocupat de imagine foarte critic cu sine. pasari. daca se trezeste nu mai readoarme. dermita seboreica . trist singur. frica de a fi ranit. Nux v. insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti. preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii. scapa lucrurile din mana isi roade unghiile Somn superficial cu tresariri. frunte. frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional.agravare la ora 10-11 . comportament. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata. se imbraca ³corect´. sentiment de vinovatie. maturizare prematura zambeste continuu.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza.periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE .Adolescent cu comportament retinut. dezamagiri in dragoste. la foame. neindemanatic. chiar mult . agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el. ca ii este sete SIMPTOME GENERALE . disperare pentru viitor. din anxietate. frison +/. preocupati de munca (Ars. saline . fleacurilor introvertit.eruptii la marginea pielei p roase.des .transpiratii profuze . constiinciosi. occiput .alb. chiar la mult timp dupa ele pesimist.slabeste mancand destul. isi reproseaza nereusitele.dorinta de sare . de moarte. perfectionisti.p r unsuros. dupa masturbare. punctuali. plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. noaptea. adoarme greu in camera calda. exprimare ordonati.92- . post coit.sete mare de cantitati mari de apa. din vointa) da importanta aparentelor.agravare la caldura. politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie. la griji. sen timent de abandon.sete . hoti. insecte grabit. evita compania. mai ales la soare .

la aer rece. lacrimare la vant .afte. fotofobie.hipertiroidie. strabism divergent. dupa transpiratie .menstre variabile cu tristete si herpes.paralizii musculare oculare..uscaciunea mucoasei nazale. Puls. Scilla) . scaune apoase.). la furie.balonare abdominala dupa masa. culcat. crapate. la miscare. inflamate. exploziva. amar sau acru .otite. eruptii pruriginoase. bere. la unele alimente .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit.herpes la menstra.raguseala la rece . hemoroizi . dupa cafea si in alte situatii .buze uscate. inchise la culoare .fata palida pamantiu-galbuie. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta.limba geografica constitutional .constipatie cu scaune dure. crustoase .dureri oculare la fortarea vederii sau la soare.nod in gat .fisuri anale. palpitatii .varsaturi acre-amare .scapa urina cand tuseste. dispnee urcand .acnee. fisura mediana buza inferioara.pleoape cu margini fisurate. paine. +/.senzatia de sufocare cand bea (Hyosc).93- . ameliorata in liniste.eructatii acre.apetit capricios. gust sarat.vertij la privirea fixa a unui obiect. la febra.nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr..miros puternic al organelor genitale. mucoase uscate. la vant. cu cearcane. stranuta. la efort intelectual. miopie sau hipermetropie .cefalee de diferite tipuri agravata dimineata. privind prin fereastra unui vehicol in mers. uleioasa pe frunte .tuse seaca.diaree profuza. obstructia nasului noaptea .. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . dismenoree .greata si dureri gastrice matinale +/. arsuri esofagiene sau stomacale . rade (Caust. anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate .transpiratia fetei mancand . fisuri la comisuri . TDS . poliurie . borborigme . dupa efort ocular. acufene . la suparare. cu secretie apoasa continua si stranuturi .inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat . astenopie musculara .

violent 2. bad news 2. la soare. Phosphorus.consolation agg 4 ³ .concentration. Sulph. mortification 3 Mind ± anger 3. veruci palmare. tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite. fright 3. Silicea.ailments from.94- . future about 2. Cyclamen. urticarie. dullness 3 ³ . Sal marinum ± remedii asemanatoare Pulsatilla. dermita de contact agravate la cald. aversion to 2 Mind ± anxiety. ± teren tuberculinic Glonoin.leucoree apoasa. aversion to 4 ³ . corozive. Bryonia. Tub.pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor.conversation agg 3. fisuri anale. taciturn 3 . herpes circinat fata. Sepia. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie RELATII Aqua marina. bronsite. inaintea menstrei .confusion of mind 3. coapse eczema uscata. grief 3. hypochondriacal 3 ³ . mental exertion from 2 ³ . at 2 ³ . Allium cepa ± afectiuni respiratorii Apis ± alergii REPERTORIU Mind ± absent minded 3 ³ . Ignatia. spoken. palpitatii. Natrum carbonic ± agravare la soare Kali muriatic.company. constipatie. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. eczeme. alergii.confidence.. love disappointed 3. disappointment 3. trifles. pruriginoasa sau umeda cu secretii groase. tahicardie. comedoane. aversion 2. cap.piele uscata.answering. acnee. anger 2.. want of self 2 ³ . astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. acnee. night 3.iod. galbuie . difficult 2. la efort fizic. urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie.

vision has.mental exertion agg 3 ³ . insolence 2 ³ .hatred 4. hysterical 2 ³ ³ .delusions.hypochondriasis 3. noise to 2 ³ . rage 2.somnambulism 3 ³ .rising on 3. starting 3.thinking persistent 3. weakness mental exertion 3 ³ .³ .irritability 3.memory. coition after 2 ³ . death of 2. house in 2. from disappointed 3 ³ . evil of 2. hysteria 3 ³ .weeping 3. accompanied by.estranged. unpleasant subjects. seem to 3 Generals ± morning agg 3. revengeful and 3 ³ . periodicity 3 . love. on 4. reproaches himself 2.fear.sensitive 3. fall tendency to. silent 3.grief 3. everything to 2 ³ .mood alternating 2 ³ . consolation agg 3. frighte d easily 2. recalls disagreeable memories 3 ³ . 2 ³ .menses. tormenting 3 ³ . active 3. writing 2 ³ . talking from 3 ³ .malicious 3 ³ . objects turn in circles. rising on 3. cannot weep though sad 4 Vertigo ± 3. pain in head 2.insanity 2 ³ .looked at. morning 2.95- .hurry 3.mistakes.laziness 3 ³ . fright from 3 ³ . haunted by 3. quarrelsome 2 ³ . pitied.dwells past disagreeable occurrence.indifference 3. thieves. from his 2 ³ . offended 2. crowd in 2.prostration.sadness 3.loathing. before mental symptoms 3 ³ . life at 3.impertinence 2.discontented 3. suicidal disposition 2 ³ . cannot bear to be 2 ³ . impacience 2 ³ . family.if he believes he is 3. forward 3 ³ . walking while 3. everything with 3 ³ . speaking in 3 (singur cu 3).

dryness 3 ³ . eating after 3. 10h 4. herpes 3. discharge albuminous 3. tongue 3.diarrhea 3.eruptions. feces remind in.10h 2. 3 Face ± discoloration pale 3.forenoon. drawn from posterior nares 3.air seaside. morning. salt agg 3 Stomach ± thirst 3. tongue 2 ( Sil 2. eating after 3. reading 3. as if 4 ³ . inside 3. eating 2 Eye ± asthenopia muscular 3.pain 3. sneezing 2 Throat ± catarrh 3. vesicles 3. dryness. pain 2 Rectum ± constipation 3. agg 3. acne 3. extreme 3. swallowing on 2 External throat ± goitre 4 Stomach ± appetite.perspiration. reading 3. stadily 3 .pain.cracked. middle of 3. mouth corners of 2 . difficult stool 3. mucus 3. eructation 3. large quantities for 3 Fever ± forenoon 3 Perspiration ± 3 Head ± eruptions.96- . nervous 3. exertion of eyes from 3. sensation of 3. copious 3 ³ .from exposure to 2. periodical 3. eyes around circles 2. eating after 3. discoloration red 3 ³ ³ . wind in 2 Mouth ± dryness 3. obstruction 3. amel 2 . falling 3 . increased 2. ineffectual 3.food. occiput 3 ³ . lips. mapped tongue 2 ³ ³ . daytime only 3. comedones 2 . nausea 3. sun exposure to 3 . tip 3 . crusts 3.lachrimation.eruptions. upper 2. morning 2 .disordered 3. white 3. waking 3. salt desire 3.³ ³ ³ ³ .heaviness 3. lump sensation of a 3. contraction of eyelids 3.hair sensation of a.hair. ravenous 3. pain. postnasal 3. relish without 3 ³ ³ . looking when. 10-11h 2. pimples 3. school children 3. 11h 3 . vomiting 3 Abdomen ± distention 3.heat. itching 3 ³ ³ . involuntary stool 3 . lips 3. heat during 3. lower.hayfever 4.choking drinking 4. impetigo margin of hair 2. pressure external amel.hiccough 3. sour 3. Kali bi 1) Nose ± catarrh 3. greasy 3 ³ ³ ³ . sun.

sterility 3 Skin ± eruptions 3. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei. pimples 3. laughing 3. thighs between 3 Female genitalia/sex ± coiton. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. MODALITATI . itching 3. Tendinta la obezitate.H. can only pass urine when 2 Kidneys ± Addison`s disease 3 Male genitalia/sex ± sex erections continued 2. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. oculare. excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze.hemorrhoids 2. Laxitate articulara. uterus 3 ³ . cearcane si usoara umflare a pleoapelor.menses copious 3. acne 3. apoi industria detergentilor si a hartiei. sapunuri.catar. alaturi de bicarbonatul de sodiu. pain burning 3 Bladder ± urination. frequent too 3. arterioscleroza.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. J. wanting 2. infiltratii celulare. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. Friguros intolerant la caldura mare si la soare.pain. painful 3. anus about 3.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. night 3. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . incomplete 2. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. cough during 4. aversion to 3.eruptions. eczema 3. herpetic 3. scanty3 ³ . Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. r espiratorii. sneezing 2 ³ ³ .97- . ulceratii ale mucoaselor digestive. protracted 3.³ ³ . Constitutie carbonica cu simptome de Natrum. ca alcalinizant pentru stomac. cu varsta sicotic. masturbation disposition 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .inflammation 2. late too 3. itching 3 ³ .Se gaseste in pasta de dinti. bearing down. uscata si zbarcita.leucorrhea 3. pollutions 3 ³ ³ ³ .eruptions herpetic. In medicina se foloseste. uremie . involuntary 3. urticaria 3. fissure 2 . vesicular 3. alone. retarded. se foloseste in cosmetica. anemie. mai ales glezne. albuminous 3 ³ .

ulceratii corneene.constipatie cu scaune dure. farinacee.friguros intolerant la caldura.cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa.Agravare : efort intelectual. nemultumit. fragmentate. buzelor . de oameni . labilitate afectiva.) .arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. acufene.frica de furtuna cu tunete. vegetale. zgomot. aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE . la masaj. mai ales dimineata la trezire . > dupa transpiratie. .perseverent. inclinat la disperare (³viata e nedreapta cu el´) . balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare . efort intelectual .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 . uscaciunea conjunctivei. muzica. dacriocistite. caldura.fata palida.depresie anxioasa.morocanos. raguseala . serios. enurezis . galben-verzui. curajos. Phos. entorse.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry.sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare . soare.keratite.agravare dupa bauturi reci. mai ales la soare . la luna plina Ameliorare : la miscare.vertij dupa expunere la soare. edeme ale pleoapelor.hiperacuzie la zgomot.98- .eructatii acide. urat mirositoare . intolerant la contradictie. iritabilitate. agravat la miscare. timiditate . sociabil cu locvacitate voioasa . surditate .hipersensibil emotional si senzorial. de viitor. inaintea menstrelor .slabiciunea ligamentelor ± ptoze abdominale.palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . arsura in ochi si mare excitatie sexuala .catar nazal posterior cu secretii groase. vorbire..diaree galbena ca pulpa de portocale .somnolenta ziua agravata dupa mancare. tresare . astenie psiho-fizica .slabiciune generala. phos. luxatii articulare . insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE . gat uscat. evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. presiune. SIMPTOME PSIHICE . pelvine. neindemanare. Natr.coriza dupa cel mai mic curent de aer.tulburari de memorie si concentrare.

menstre precedate de cefalee occipitala .. c.irritability 3.leucoree abundenta cu secretie galbena groasa.sensitive. Lilium tigrinum.Calcarea carbonica.sleeplessness 2.. hipertrofie de prostata.).Natrum muriaticum ± mai respirator.s. Glonoin ± cefalee la soare .Natrum sulphuricum ± mai hidrogenoid -.morose 2. future about 2. herpes. poate fi acutul lor .m. ennui 2 . Nux vomica. with sleepiness. luxatii. demineralizat . sterilitate... discontented 2 .instabilitatea gleznelor cu entorse.piele uscata.. hipotiroidism. INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase. difficult 2 . Lach. noise to 2 . people of 3 . Natr.timidity 3 . weakness of 2 .sadness 3.. Graphites ± mai cronici. Murex) < asezata pe scaun .Kali carbonicum ± mai respirator. RELATII .fear.senzatia de greutate pelvina ( Sep. Phosphorus.tigr. daytime 2 . dispepsie flatulenta. Natr.contradiction intolerant 2 Sleep . eruptii veziculare.starting 2 .Natr.ph. alternating with cheerfulness 1 . Lil.. mai ulcerat . insolatie. before 2.ph. ulceratii ( calcaie ) . ichtioza.greutate pelvina ( bearing down ) . eczema. thunderstorm 2. iritanta . Natr.concentration.memory. mai slab. rinofaringite catarale.Sepia. metroanexite. music from 2 . Sep. midnight before 3.. sleep during 2. serious 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . Murex .anxiety 3. Sepia REPERTORIU Mind ± conscientious 3. Ledum ± glezne slabe Antidot : Arsenicum album.Natr. music to 3 ( Nux v.99- .

insufficient 3 ³ . vesicles 2. p urulent 2. offensive 3. nares 3 Cough ± dry 2. bile 2. warm room going into a 2 ( R. anxiety with 2. midnight before 23h 1. slight from 3 ³ ³ ³ ³ ³ .flatulence 2 Rectum ± constipation 2. light strong 1 ³ ³ .dryness 1 Stomach ± appetite increased night. sun. discharge with 3 ³ . upper limbs. thick 2. thigh 2 . eating after 2.nausea 2 . unic cu gr 2. milk aversion 3. exertion.food. copious 2. offensive 2 yellow -green 2.sun. eating after 2 ³ . yellow 2. leukorrhea with 2 ( Kreos.side. after 5h 1 ³ ³ ³ . occiput. lower limbs. lying. . tumultuous. food. ascending stairs 2. sleep after 2. cold taken 2.Caul.cold agg 2 . posterior Extremities ± weakness 2.food. violent 2.leukorrhea 2. vertex 2 Face ± discoloration.vomiting. waking on 2. ± gr 1 Head ± heat . ankle 3 ³ .Generals ± weakness 2. farinaceous 1 Stool ± yellow 2 Nose ± coryza 2. + 2 R. farinaceous. vegetables agg 2 Vertigo ± sun facing agg.diarrhea 2. vesicles 3. crusts inside 2.sterility 3. agg 2. sour 1 Abdomen ± distension 3. type of.eruptions. eyes around circles 3 Eye ± pain. copious 2. exposure 3 . gr 1 ) Chest ± palpitation 3.photophobia 2 .discharge.gr 2. from exposure to 3. pale 3.pain. thick 2. difficult stool 2.1) ³ . herpes 2 (Sep 2. late too 1 ³ ³ ³ ³ ³ . hip 2. sour 3 . cold drink agg 2 . approach of a ± gr 1 ( R. unic ) ³ .food. type of. Nicc1).100hip. storm on. milk agg 2 . eating after 2.2. left 2 Female genitalia/sex ± menses.eructations . morning 2.

2.Skin ± eruptions. herpetic 2. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase). reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac). glande Nat-p : digestiv. locomotor. mucoase Nat-m : SN.. SN. ACTIUNE 1. Jurj G. digestiv. 1.H. Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv. craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G. nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica . . Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii.101- . mucoase. mucoase. in calitate de ³Na´ prezinta si atonie digestiva. circinate 2 ³ . 1 Clarke J. nutritie. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. A Dictionary of practical Materia Medica B. Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic.note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC. Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. Este un Kali-p agravat. 4. care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie.J.dry 2. cu atit mai mult cu cit. 3. 2. echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic. Mariana G le anu . 5. locomotor. 2. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol.

eructatii. slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote) frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric. transpiratie). leucoree. oboseala. cu tenesme. scaun. de furtuna. voma. lapte. aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) . zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida. prea plin de frici pentru Nat -m´ : delicat. verzuie.Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust. Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta.102- . aversiune la consolare nervozitate. usor de ranit rezervat. secretie gastrica. urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines. sputa. agravata dupa absorbtie de grasimi. de boala si moarte.. sensibil. ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : ³Prea inchis (introvertit) pentru Phos. de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae.

lapte. galbene leucoree cu aceleasi caracteristici MODALITATI · · · · Agravare zahar. dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite. bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave . guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) · · · · secretii galbene. cremos la baza limbii secretii galbene.Simptome generale · · instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua . sare. in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida. lapte. cefalee) efort intellectual act sexual . cu miros acru. zahar.103- . grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi. peste prajit. sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare. galbena cremoasa displazii uterine. cremoase deposit auriu. cremoase. condimente. arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp alimente : agravare la grasimi. palpitatii. cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase.

diateza tuberculinica COMPARATII · · · Hiperaciditate digestiva : Calc. Guaj. COPIL cu : .104- . Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust.zahar. uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : . dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) . Urt-u Verminoze : Abrot. Carb-v . Sulph. TANAR cu polutii nocturne 4. Lyc.furtuna .muguet . Cina. copil gras si flasc.intoleranta la lapte . lapte.parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate . Rob Guta : Benz-ac.· · Ameliorare la rece mancand (cefalee) ± (Phos) TABLOURI CLINICE 1.colici abdominale imediat dupa hranire .hranit in exces cu lapte si zahar 3. Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului.evolutie spre atrepsie (marasm) 2. Kali-c. SUGAR cu : . grasimi . ADULT arthritic. Nux-v.abdomen destines. ficat marit de volum . picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru.diaree acida. scaune nedigerate .

celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda) TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central. periferic si vegetativ (depresie mentala. combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare. MODALITATI . apoi spre emonctori. edeme.Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. Sulfatul de Na.- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c.105- . vezicula biliara = debaclu .Na este centripet. . . FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului. intestin = diaree iritanta . bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica. 3. tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate. Ph-ac. hidratant dar si iritant. Phos) NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI. hidrogenoid (infiltrare hidrica. 2. etapa hidrogenoida.Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor).Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe. justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. . Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie . ede me). distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm. . dureri nevralgice. ACTIUNE 1. scurgeri catarale. diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele. mucoase = catar eliminator). 4. Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p. mucoase. afectiuni biliare.

Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) . pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. excese sexuale). Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis. obiectiva. SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM . iritabil si trist. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie. Este o natura sistematica. Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s. plinge cind asculta muzica (Na).Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental. stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. sau il amina pina ii vede pe toti asigurati. (Nat-s nu apare in nicio rubrica de Äiluzii´). poate avea si un comportament necontrolat (droguri. Atasamente puternice. diaree. se simte bine (vesel) dupa defecatie.106- . astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree) Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite). tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. in special dimineata.

. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza. veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului. edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na). agravate de umiditate. diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) . leucoree (eliminari iritante ± Na). astm infantil. astm agravat de umezeala. prurit agravat la dezbracare. diaree. agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry).· · · · · · - agravare la umiditate (habitat. astm. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei. tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase. fata. alimente apoase) . la malul marii sau la 4 a. cu miros neplacut si gust sarat. sarate sau bilioase dimineata la trezire. regiunea genitala. cu raluri congestive la baza plaminului sting. condiloame . anus). astm declansat de suferinta psihica . la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na). pleoape. tuse groasa cu expectoratie verzuie. sejur la malul marii sau linga o apa.m. tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare. Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie. galben-verzui.107- . umiditate atmosferica. insotita de durere in bratul sting. edeme ale extremitatilor (semnul inelului). la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase. stagnare interstitiala cu celulita . mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare.

asezare si ridicare de pe scaun. Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente. agravata de umiditate. abdomen sensibil. scurgere uretrala groasa. leucoree galben-verzuie . aplecare. afectarea pancreasului (exo. limba acoperita cu depozit gros verzui. curea (Lyc).si endocrin). dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun. blefarite) . traumatism cranian. flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) . agravare la mers. verzuie (gonoree). cu gaze.arsuri in timpul mictiunii (Sulph). congestie hepatica . gaze incarcerate.108- . diaree biliara. aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate. bronsita. La COPIL. ficat marit. TABLOURI CLINICE 1. colici (actiunea Na asupra vagului) . eructatii matinale cu greata neameliorata de voma. in jet. SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic. iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : · · · · hipercolie. Na este colecistokinetic. gonoree supresata. suferinta psihica. nu suporta haine strinse. CAUZALITATE : umezeala. dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga. borborigme. sarate. sete de bauturi reci. dureros.conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite. diaree brusca. apoasa. Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : . astm) . cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox).arborelui respirator (coriza.

agravare la presiunea hainelor (Lach. exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara. afectiuni pancreatice) .alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale. sold sting) tulburari digestive . Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). simptome oculare (Graph. de preferinta. anus. eruptii exematoase sau herpetiforme. colecistita calculoasa sau simpla. eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas. Sulph) . nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t. Thuj. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier. barba.109- ¥ .2. Nux-m. limba cu depozit gros (Nat-p = galben) . organe genitale externe) sub forma de transpiratii. Lyc) . enterocolita cu debaclu biliar . celulitic. la nivelul aparatului respirator.aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic. pleoape. dupa traumatism si caderi (Arn). Eliminarile sicotice pot fi. Con). 3. Thuj. dorsal. . diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) . dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) . angiocolita. Staph) .subiect gros (obez). Hep. . Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. 3. ca si la copil. dar. Caust. Dulc. condiloame si veruci . La BATRINI mai rar folosit. Remedii complementare : Ars. BIBLIOGRAFIE 1. Caust) . COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m. condiloame (Merc. . facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj. leucoree. hepatita cronica. 4. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. . 2. edematos . regiunea periungheala. secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului. Rhus-+) . isi apasa toracele cind tuseste (Bry) . precum si o patologie genitala : . hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical.hidrogenoidism .tub digestiv (dispepsie flatulenta.

ies în strad în calea b ie ilor i chiar a adul ilor. Când exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate desc rca într-un fel sau altul. . . Feti a Platina.are nevoie s domine . Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de ³perversiune´. caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual . Desigur. Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai mic observa ie. El nu accept s intre într-un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa. Tân ra Platina ar vrea s fie frumoas . cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u.are impresia sau iluzia c e mai înalt decât al ii sau c prive te în jos dintr -un loc înalt. Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr. St ri mentale: .excesiv de pasionat. remarcat etc.i simt sufletul în l at deasupra celorlal i. ci cu îns i persoana sa. pacientul pare s . se observ exaltarea mâniei. Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu. impulsurilor violente i a fobiilor adânci.are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´). Altfel devine agitat. narcisist. Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant. vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual . preocupat numai de propria persoan . Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide. având impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru. hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate în mediul s u. Putem vedea feti e mici petrecând ore întregi în fa a oglinzii. . Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase. un astfel de pacient î i proiecteaz impulsurile asupra altora. Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor.. afectat. Este în general un remediu femenin. În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât al ii. nervos. are nevoie de emo ii puternice i de dram . Poate ajunge la promiscuitate de i în stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic . exaltarea se face pe plan sexual. Are obsesie sexual . În repertoriu g sim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important . admirat .Curând devine rea i despotic cu anturajul s u. sau exaltat. Axest copil este arogant et trufa . . Devine un orgolios insuportabil. Platinum este cel mai arogant dintre remedii. Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . El nu se mândre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur).Dr. Copilul Fat sau b iat. deghizându-se i care.110- . Tot timpul el este convins c numai el are dreptate.arogant. Dac ego-ul nu este atât de dramatizat. . în perioada prepubertar .

. .constipa ie. .senza ie de trac iune în zona ombilicului (Plb. . mai sever când c l tore te. excese sexuale. testiculelor. violen . o contrac ie în zona afectat . un individ în lupt cu mediul s u. ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte satisf cut . . ovarelor. mai ales în partea stâng . impulsul de a ucide. . . promiscuitate.miasm luetic . .). ca i cum locul respectiv ar fi bandajat. Extremit i: . . .se îmbrac ip tor.pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut. paralizie nedureroas a fe ii. uneori cu senza ia de prolaps.pacienta poate spune c sufer de frigiditate.ciclul menstrual poate fi frecvent. Gastro-intestinal: . Generalit i: . dispre uindu-i pe ceilal i.team c va fi p r sit de so .dismenoree intens . .grosolan i insolent. în momentul apari iei dorin ei sexuale. senzual. durerea poate alterna cu amor eal .simte o ap sare. . . simte un bandaj în zona afectat . cu sânge întunecat la culoare i filamentos. .paralizia lui Bell.senza ie de amor eal mai ales în din i. . dispre uitor. gen ³hollywood´.plânge de mânie.bulimie.).team de: moarte. . .chist ovarian. . .Reflexele i reac iile lor sunt înafara normelor obi nuite . îi e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de câte ori acesta iese din cas . . nu suport penetrarea (vaginism).buze c rnoase.gelozie. fantome. . imperceptibil. Uro-genital: .amor eal în zona organelor genitale. herpes.amor eal sau senza ia de frig în cap i pe fa .malignitate a uterului. .tendin la exagerare . Cap: .impulsuri violente.lipsa durerii în zona afectat (Op.Este un om retractat. decât o pierdere a libidoului. . Indica ii clinice: . lovituri de orice fel. dorin a sexual apare la cea mai mic atingere.i ucide so ul (chiar dac îl iube te). pierzând sensul propor iei (Hodiamont) . de a. copiii nu au ce c uta în via a sa. nelini te în leg tur cu s n tatea. .hipersensibilitate a vaginului.cefalee ap s toare care începe i se sfâr e te lent.simptome mentale alternând cu acuze fizice. animale. ochelari de soare negri. abundent.prurit voluptos al organelor genitale. mai ales în jur ul oaselor fe ei i în jurul buzelor. groase. în timpul menstrelor sau a sarcinii. . .nevralgie facial . .apetit sexual excesiv.senza ie de bandaj în jurul zonei afectate. c so ul va muri. organelor genitale externe. amor eli.se consider neîn eles i lezat pe nedrept de societate. . atacuri de panic ..nu-i plac copiii. senzuale. .111- . perversiune.

etc ). cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. plânge de mânie. Cefalee. laureat al premiului Nobel.nu apare liber. Terra. dramatizarea eu-lui. apoi.nici psihic.predominent in : tesutul conjunctiv. Silicea are propria sa parere. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). in cuart. impulsuri violente. nici fizic si nici imunologic. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. Siliciul se gaseste in organism. Adolf Butenant. obtinand initial transformarea in sticla si. patologie genital . ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil. Alaturi de oxigen. boli acute tratate incorect.ci doar in combinatie cu oxigenul. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. Herpes. dramatizarea eu -lui. Grat. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. Lil-t. de parca ³ar sta cu spa tele la zid´. Lyc. Compara ii: . La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica.112- .. se mai intalneste in pietrele pretioase.Bulimie. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata.. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. insolubil in orice so lvent. . Narcisism. Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos. Hyos. Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. datorita proprietatii sale de a stoca informatii.: Apetit sexual puternic.: Arogan . se gaseste sub forma amorfa. ganglioni si oase. nevralgie. vaccinari excesive. In acest caz. ametistul si opalul.: Apetit sexual puternic. cum sunt: smaraldul. Obezitate. avand in vedere comportamentul sau tenace. Deregl ri sexuale. Pall. In natura. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile. Chist ovarian. sfios. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil.mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. Sub forma de silicati. in repertoarul Kent. De exemplu. supus. Paralizia lui Bell.patologia testiculelor sau ovarelor. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. Dismenoree. Nevralgie.st ri de spirit schimb toare. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil. miasm sifilitic.Aur. Mg. remediul. In zilele noastre.Med. formand un sfert din scoarta terestra. in prima copilarie: greseli de alimentatie. Spre deosebire de Pulsatilla. la fel de important ca si fierul sau calciul.Sulph.. pentru Sil -mar.. Actualmente. In 1939. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential.Nux-v. CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere.sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. Dupa Vithoulkas. uneori promiscuitate. lat.. Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. la care ne vom referi in continuare . se foloseste adesea prescurtarea Sil. Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. prin triturare. I. piele. Malignitate. SILICEA Dr. Prof. Lach. . XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. ca element de baza. Metroragie. astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. Din pacate. Constipa ie. .. tridimit si cristobalit. . mânie. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Deregl ri de natur fobic . constipa ie.

mocnite. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. este foarte sensibil la vaccinari. scaune neformate. de aceea. Se vor produce: supuratii. chiar neoformatii maligne). La adult. deformari. convulsii ). chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). dureri. aton. carii ) ulceratii.veruci. ³ incapatanata´. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. plange slab. sunt frecvente si neoformatiile benigne. chisturi. rafinata. lentoare in dezvoltare. vulnerabila. sufera de diaree ). apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place. chiar aristocratica si. Amprenta silicica se observa diferit: La copil. sistemul osos ( rahitism. marasm. cu stari de emaciere. deformari osoase. abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule. eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. pe cand era copil. adinamic. putride. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. cu aparitia . Sugarul Silicea Este atrepsic. Organele tinta ale remediului sunt. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. Copilul mic . mai rar constipatie.113- . poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. necroze eliminari. dar intr-un anumit fel).de sechestre. i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). fibroame. Daca nu se intervine la timp.Silicea este o persoana delicata. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. ca un semnal de alarma pentru decompensare. devenind chiar fixata in ea.Persoana se va supune acestei imagini. La varsta a treia. Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. silicoza. a diferitelor temeri. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex.

la scoala. in acelasi ritm. inceperea unor activitati noi il sperie. Adultul este tipul de intelectual inteligent. Neurastenia se poate agrava. rafinat si rezervat. Diversificarea alimentelor se face cu greu. inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. apare si cea a talpilor. cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu. Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute.de obiecte ascutite(ace). Sunt copii slabi. Pot prezenta stari de iritabilitate. Este conservator. cu instalarea unui dezgust fata de viata. Pe langa transpiratia capului. alaturi de nerabdare si neliniste. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ).Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. este plin de temeri. au un dor bolnavicios de casa( Caps. desi este bine pregatit. etc. .114- . copilul este obosit si raceste usor. ca urmare a instalari starii de slabiciune. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. Prefera sa se joace singur ( Calcarea ). Frici mai frecvente: . Apare oboseala. Ph-ac ). merg si vorbesc mai tarziu). Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. este prea corect si serios. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. de ex. coloana se incurbeaza. face sport cu abnegatie. ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. alimentele noi nu sunt tolerate. Ca tendinta patologica. extrem de timid. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental.

lupte. ii este frig si dupa exercitii fizice. crime. dezvelirea mai ales a capului. alteori mancare fierbinte. Paradoxal. nu mai doarme dupa ora 2 a. lapte. mai ales dupa ce simt frigul la picioare. pe care le uitase. branza. Racesc usor. iar odata raciti se vindeca greu.Somnul ± poate fi afectat. frigul umed. mai ales a picioarelor dupa vaccinari Ameliorari: la caldura ( camera calda. MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica. detesta mancarea calda. infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza Alimente Aversiuni: Carne. In mod paradoxal. SIMPTOME GENERALE. Agravari: la frig ( aer rece. curenti. SIMPTOME LOCALE Cap ± transpira. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. inghetata. ii plac bauturile si mancarurile reci.ex. mai mult la frig decat la cald. cu insomnie de adormire sau de trezire.m. bauturi reci. mai ales in timpul somnului . vise cu evenimente din trecut. vise lascive. carne . laptele (matern). Copiii doresc inghetata si apa rece. cosmaruri cu hoti.. ce ii par respingatoare la trezire. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice. la menstre la suprimarea transpiratiei. mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta. Vise anxioase. transpira abundent la picioare.115- .

cu blocarea sa la nou-nascuti urcior. in decubit. la rece si curenti de aer. la menstre. efort intelectual. Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica.116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita . orjelet cataracta caderea parului. cu absenta senzatiei de defecatie. dupa vaccinare Constipatie.forme trenante Gastrointestinal Greata.cheleste devreme Orofaringe abcese dentare. uscata Sd. cu ochii inchisi. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal. infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante Ureche Nas Obstructie cronica. scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor) Urogenital Piept .cefalee agr. descoperirea capului. amel.

relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. psoriazis. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea.Spate - Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. Calcarea.Phosphorus. cu pete albe Onicomicoze. fibroame uterine. sd. sd. se incepe de obicei cu Capsicum. In panaritii. scolioze. mastoza fibroc histica. Sulfur In supuratii. vitiligo. Thuja. cefalee.Meniere. Remediu incompatibil: Mercurius . astm. de oboseala cronica. veruci. se asociaza cu Myristica. Sanicula. anxietate. fragile. verminoze. otita medie. constipatie. incarnate. dermatofitie interdigitala Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. amigdalita. se continua cu Sil. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. acnee.117- . Fluoric acid. bronsita.

vezical . urme de fosfat de calciu i substan e organice. Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros. cefei. vaginal . În constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. organelor genitale i picioarelor. Nicoleta Bratcoveanu. ten cretos.generalitati (Dr. stratul mijlociu. Dr. O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal . p r blond. cu o ac iune predominant antipsoric . Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie. toracelui.htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. degete boante. aer rece. extremit i reci. oase scurte. Atena Antonescu) Sicoza . Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mân aproape cartilaginoase. mâinilor. Ileana Rindasu) GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse într-o baie rece. auricular . ap rece luna plin . Indicat adeseori în tulbur ri de cre tere i rahitism. hipertrofie cronic ganglionar .CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www. mai ales în timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale. Con ine carbonat de calciu. adeseori. prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici. Experimentat de c tre Hahnemann. musculatur flasc . Aversiune pentru aerul liber. Este unul din marile policreste. ca remediu de constitu ie. scheletul puternic. esuturi infiltrate. tegu mentul transpirat este rece. având o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig. Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). cu multe indica ii clinice.homeopatia. Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos. iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). din i albi puternici. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului.118- . Agravare general : eforturile intelectuale i fizice. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici. cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). cu o senza ie de ar sur i usturime în zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). se inflameaz i uneori fistulizeaz . Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz . frunte lat .ro/Curs_05. de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. axilelor. Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. plecând de la cochilia de stridie. piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum). a c rui dezvoltare o prezideaz . Mariana Galesanu) Thuja (Dr. Simte cel mai discret curent de aer rece. iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare. Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr. Este friguros i transpir excesiv. triturat. ochi alba tri.

Cefalee cu grea dup efort intelectual. 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea în timpul somnului ud perna.Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R. fear insanity of: 45. Senza ia intens de frig glacial în hemicraniul drept. 3) . 1. generalities.c.ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R. particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R. sau Phos. i alte frici i anxiet i.frica de nebunie (R. al conven iilor).frica de moarte . 2) . Senza ii de greutate în cre tetul capului. Erup ie pruriginoas . affect her profoundly: 52. Vertij Vertij la întoarcerea capului i la în l ime Fa Paloare cu ochi înfunda i în orbite. 41. 48.K. În planul psihic sunt câteva simptome rare.frica de infec ii .K. horrible things.frica de boli incurabile . Calc. 1350. Sulph. ciudat. c. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului.K. realism.K. respect al legii (al regulamentelor.frica de oameni.). ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care î i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate. Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gândi la Calc. mind. fear poverty: 46. aspect boln vicios. said stories.frica de boli de inim . 2) Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc. Buza superioar tumefiat (Hep. mind. 3): . 3. Cefalei cu mâini i picioare reci. .10. mind.frica de s r cie (R. Re inem ca simptom rar.119- . mind. particular: . încerc na i. ciudate.K. 11.

120- . 3) Polipoz nazal (R. 7. 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente. Durere arz toare a vârfului limbii. teath. 1) dorin de mere acre (R. 49. eggs. Gingivoragii. 471. Strictura c ilor lacrimare (R. 3) . stricture of lachrymal duct. repetate otite catarale i supurate. fiind unul din remediile bulimiei. tumefiate. Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . 10. eye.K. caries . ear. 486. Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: · · dorin vie de ou (R. Carii de colet (R. 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent. Halen fetid . Secre ie exagerat de cear (R. desires. Pete i ulcera ii corneene. stomach. 34. Gu (R. gums. crustoase. 349.K. 4.K.K. external throat. 26.K. at age of: 431. Polipi ai conductului auricular care sângereaz u or. stomach. 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer. Abcese adenoidiene reci.K. 3.K.Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. pruriginoase. 485. nose. Hipoacuzie. 1. nose.K. 1) Pleoape congestionate. Obstruc ie nazal cronic (R. L crimare diminea a la ie irea în aer liber. desires. 266. goitre. Urechi Otoree mucopurulent . 3) Stomac Compenseaz mult prin mâncare. 320. 341.

clothing sensitive to: 541. dry.· · · Abdomen aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide ± toate alimentele par s se acreasc în tubul digestiv al Calc.K. Leucoree l ptoas .K. 28. 30. nu suport haine strânse pe corp (R. hernia umbilical. Aparat respirator Abces pulmonar stâng (R. 2). Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat . Foarte sensibil la atingere.K. 20. 2) Hernie inghinal . Excese sexuale. first menses: 726. urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R.K. Scaune Diarei cu scaune acide.K. escoriante. first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787. Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. cu astenie i frilozitate. 3). 2). c. Tuse nocturn seac la început. exer tion brings on the flow: 726. hard. de lung durat . Hernie ombilical (R.K. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R. 1). chest. 3). menses. neiritant . 15. mucoas . abdomen. first then fluid: 638. abcess left: 832. Lacta ie abundent (R. curvature of spine: 887. abundent . Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R. Menoragii dup enervare. 3) Membre deformate. 14. 2).K. Menstre în avans. genitalia femele delayed. milk: 837.121- . destins. Aparat genital feminin Menarh întârziat (R. R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a. cough. 552. in girls. fetide.K. 1.K. 56. stool. . Agalactoree (R. Scaun la început tare apoi p stos i la sfâr itul emisiunii lichid (R. abudente. Diaree când Är ce te´. abdomen. milk flowing: 837. 5. chest.K. 3). cu resturi alimentare nedigerate. 4. chest. 1. 3).

2) Somn semicon tient (R. 9. Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. Incompatibile: Barita carbonica. dentition slow: 431. male. 2). walk. 2). care m nânc orice. 1. 2). 1). Bryonia ========================================== . Rhus toxicodendron. extremities. 22.K. Sugar Äbun´ care se treze te doar pentru a mânca. steels money: 61. Fimoz (R. teeth. kleptomania. c. Transpira ie rece a scalpului (R. semiconscious: 1247.K. generalities.K. head. însp imântat dar i fascinat de pove ti. Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur.K. 15. sleeplessness. 3). Este remediul cel mai des folosit în perioada copil riei.K. mind. Pulsatilla. sleep. înc p ânat (R. 3). 3). dwarfishness: 1357. sleepiness. 21. Retard de cre tere (R. sleep. 2).K. desene animate horror.K. filme. open fontanelles: 132. 1. extrem de impresionabil. Leucoree la feti e (R. Erup ie dentar întârziat (R. Nou n scut hiperponderal. 6. 1) Copilul Calc. sl biciune. genitalia. 3). dificil de mobilizat care înva greu dar bine. A ipe te dup amiaza.K.K. little: 722. eating after: 1250.122- . Erup ie dificil (R. inclusiv lucruri necimestibile. head. sleep. 1). teeth. Somnolen dup mese (R. girls. Cleptomania (R. Simptomatice (acute): Belladona. extremities curving and bowing: 978. Copil foarte fricos. Sulphur iodat. late. perspiration night: 222. Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vârsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte).K.K. mind. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate. obstinate. head.K. 54. learning to: 1223. 3). Insomnii într-o camer supraânc lzit (R. Copil lent chiar greoi. 14. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. 14. 2). dentition difficult: 1357. Picioare reci i umede. 3). heat from: 1253. children. 32. Lycopodium. 4.K. Transpira ia scalpului noaptea (R. genitalia femele. inclined to grow fat: 69. Extremit i curbate (R. K.Redoare. Fontanelele se închid greu (R. Merge târziu (R.K. 11. phimosis: 708. leucorrhoea. simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. Copil gurmand. 8. perspiration cold: 222. 8.

romantic. Dureri postfractur Piele uscat . înghe at . la denti ie (cham) Ø Ø Ø Ø Ø Ø Tuse tenace. s rat i de sare. cu abdomen plat (dd calc carb). termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Ø Ø Consolidarea fracturilor (Symph). tuberculunic Sugar ± slab.123- . toamna Cugetând la suferinta / problemele sale . Gaze fetide. fontanele deschise. lung. nervos. ameliorat la culcare (dd hyos). agitat. b uturi reci. abundente. fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent . torace îngust o Copil / adolescent ± slab. alungit. phos). Spirit viu. Cre tere prea rapid . furtun Prim vara. ridat . Vârful nasului pare înghe at sl be te în partea superioar în ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vârstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos. agravate de frig umed. o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Adult / vârsta a treia ± slab. rece. longilin. torace îngust. prim vara. aspect albu ou (borax. Torace dureros. dureri e cre tere. Prurit senil Modalit i : · o o o Agravare Frig umed. helonias) Ø Dureri reumatice cu edeme. vîrstinici.CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic Ø o Tipul sensibil : fosforicul. Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat . Ø Diaree cu scaune apoase. epuizante la adolescent. afectare bron ic . sentimental. insuficien respiratorie. Fosfaturie Apetit sexual crescut înainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii. sufocant . fie prea frecvente i cu sg ro u. se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. Copil iritabil. verzi. mai ales baz pl mân stg Simptome pulmonare alternând cu fisura anala Polu ii nocturne repetate . Agravat de fructe.

Tub. De cum merg la cola . de fundament solid. atât de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. Probleme de cre tere. cele mai multe r ni se vindec de la sine. În momentul în care o prietenie îi dezam ge te. Ruta. Fosfatul de calciu are un rol important în compozi ia scheletului. Contactele umane reprezint punctul lor forte. aorul lor propriu prime te o lovitur . alte ri. chiar i la adul i. În acest caz. Toate situa iile în care au impresia c ceilal i au a tept ri ± fie în domeniul cunoa terii sau al înv rii ± le readuce acest vechi « traumaticm ». Pot fi deschi i. ³Unde m-am în elat?´ i ³voi putea s -mi mai fac prieteni?´ su nt întreb ri i îndoieli care îi urm resc. astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la înv tur . pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. ci pentru c un rol important în via a lor îl joac contactul social cu cei de vârst apropiat . Sul -I. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise. Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. . Tipul Phosphorus poate. Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi. comunicarea. Phos. îns poate s se întâmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. vreme uscat Vara Lateralitate Stâng ( -/+) Complementare · · Acut : Rhus tox. Suport pr ost critica. p rin ii aproape c nu mai exist . frecvent implicite. Iau în serios toate sugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. cu adev rat. Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate. s devin una cu prietenii sau compania în care se g se te. Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare. La copii mici aceast imagine poate fi evident .· o o · o Ameliorare C ldur . În schimb. Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i. dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. Psor. Din fericire. ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii decât spre p rin i. China Cronic : Sil. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. decât în tiin ele exacte. Symph. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri. Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. Opinia celorlal i jo ac un mare rol. « nu sunt totu i cam prost ? » Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale. Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care implic limba. îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilal i despre ei. Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copil riei. ³A avea succes la coal ´ este un subiect major pentru p rin i. lucru valabil i în cazul loviturilor emo ionale. subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane. iar acest lucru este aproape inevitabil.124- . Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere.

foarte posibil. a durerilor de cre tere. pe te. tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem. sare. devin fragile. a problemelor de osificare. Aceea i problem poate surveni în domenul cunoa terii. i temperament mai pu in înc p ânat. b uturi îndulcite i reci. Simptome generale de calc carb. calus defectuos în fracture.multe persoane se lovesc de acest situa ie în cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. În cazul cre terii prea lente sau prea rapide. Este valabil i pentru problemele de denti ie.125- . durere în member. cu member reci i digestie slab . Ei caut prietenia. mai pu in stupid. Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. . mai ales la copii de vârst colar . cu greu leag noi prietenii. Senza ii caracteristice : amor eli. Secre ii albuminoase. dac sunt critica i. Calc. Artrit . Din acest motiv sunt hipersensibili la critic .regiunea sacral . Vor s ob in rezultate bune la coal . Lips de c ldur vital . aggravate de clinostatism. înal i. care sunt caracteristice remediului. C aceast pierdere se datoreaz unui deces. rheumatism. Umezeala produce rigidizarea gâtului. emanciat. cu sarcina. Langoare asociat cu diareea. anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea colarilor. Durere. vomit mâncare nedigerat . angoasa de examen. dezordonat în munc . Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei. asimetric. cloroz i ftizie. sau unei neîn elegeri.) Scrofuloz . Copilul cre te lent . vindeca. Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor. Examenele nu fac pl cere nim nui. amel pe o pa rte. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii. Au cu adev rat dificult i în a g si lini te a i mul umirea în orice. flasci. nu apar probleme. De aici frica de a merge la coal . Agravare la ridicare. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în rela iile cu ceilal i încât întâmpin mari dificult i în a accepta pierderea unui partener sau prieten. Subiec ii sunt palizi. Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date în dragoste. îns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar. pe tele i sarea nu le priesc. încrederea în sine sufer . oasele se înmoaie. C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist . colici. Dac apare o problem . instabil psihic i fizic. de i au mare nevoie. construindu. Strabism. scaune verzi mucoase. de înv atul mersulu. are indigestie. agravare la schimbarea vremii. Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic . hiperlax. Toate energiile sunt dirijate înspre cap. furnic turi. chiar i a dezvolt rii mentale. Pe lâng triste ea resim it . Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. îns se tem c niciodat nu vor ti suficient. Tendin la emanciere. boli ale oaselor. delica i. Germanii spun « nu e fosfor. vor încerca i mai mult. este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale. Paradoxal. Dac un prieten îi respinge. tremur turi ale mâinilor. indisciplinat. a doua alegere dup Silicea. Convulsii la copii întin i pe spate. Copii anemici cu temperament plâng cios. cu abdomen retras. e important pentru imaginea de sine. Mai bine decât s îndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur. Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. ensent n eux. Calcarea fluorica Ø Tipul sensibil: fluoric. i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. casante. Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . flatus fetid. cu leucoreea. Dureri migratoare. îns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. dureri dup effort intens. Tremur turi. datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. Indicat în denti ia întârziat i probleme legate de denti ie. Se simte rigid pe parcursul menstrei. apare o ran adânc în inima lor. Studiaz de bun voie. nu e gândire ». în cazul în care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie În cazul refuzului laptelui matern.i pe aceast baz propria încredere în sine. arsur pe linia suturilor. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc în patologia remediului. merge greu. oricare ar fi motivul. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi. Calcarea phosphorica poat ameliora i. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor.

Osteoporoz . conium Cronic ± aurum. prognatism. dureri ce iradiaz în coapse i menometroragii Denti ie neregulat . Ameliorare la mi care prelungit . vip gels. hydrastis. merc. rahitism. Agravare noaptea. predom la niv lombar. Deform ri osoase. Fracturi spontane. phytolacca.. alcohol Dolicocolon. Calcarea fluorica . fluoricum ac. mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale Ø Dureri reumatismale lancinante. malforma ii cardiace. carii dentare Dorin tabac. Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat . moi ± calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sâni (cancerinism) Indura ii testicule . mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. agravare noaptea. Varice indurate Ulcere varicoase caloase. uneori. cu margini dure. umezeal i frig. fisurate. Anevrisme. cu agravare la începutul mi c rii (rhus tox) Ø Ø Ø Osteofite voluminoase. luez. proemin ente. constipa ie. fisuri Adenopatii dure (elastice ± lapis albus. Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i.Ø Ø o o o o o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Team boln vicioas de ruin . prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down . umezeal Repaos Noaptea Ameliorare : C ldur Mi care prelungit Complementare : Acut ± rhus tox. HTA.126- . Dureri de CR cu epifizit . Cicatrici cheloide fisurate Modalit i : · o o o · o o Agravare Frig.

mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas . hemangioame alterare profund esuturi cataract . ulcere varicoase. fabula ii). cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. chiar i torace. zmucite. noduli Exostoze Cap : din ii se f râmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure. teribilism. exostoze. Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism. delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar Indiferen fa de familie. frecvent bufeuri cu palpita ii alternând cu frisoane Tumori. keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori. mari. varicocel / chiste ovariene. bolt palatin ogival Vergeturi. cu osteofite. Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). valvulopatii. ant-c. Perversiuni Extermit i : nodozit i artritice proeminente. sinoviale ± pumn) tropism limfatic limfosarcoame. tumori fibroide ± chiste palpebrale. sacadate Din ii : asimetrici. fistule. satiriazis.127- . Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice). Partea sexual ± investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : însp imânt toare. carii. fracturi patologice. de unde i complexele ce apar. oareci Generalit i : c lduro i. Mitomanie. glande. ± gânduri. hipertrofii. calus hipertrofic tendin de deformare ± artroze deformante. hidrocel. sulph Calcarea sulphurica . durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. indura ii gg. inflama ii testiculare. moarte Fizic : asimetrie i dismorfism.Fizic i psihic marcat de dizarmonie . Mi c ri imprecise. cutanate. fantasme lascive. rhus-t. sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e în urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie. membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame. caria i. lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc. în l ime. G t rigid. nimfomanie.

camer cald . Fistula Mental : gelozie. crup recurent General ± senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur . prurit. umezeal . dureroase ! laringit striduloas . Schüssler de tesut conjunctiv. Gyps. frecvent sanguinolent. sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor . ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese. la cel mai mic ef ort Veruci dure. herpes. greoaie Înf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee. Tumori cistice.128- . adul i i copii Personalit i puternice.Calc-s. putrid. inflamate. dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . Remediul Dr. oasele i pieleaAbcese recurente. de unde i partea comun de simptomatologie. Afecteaz glandele. mastoidit . foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. se înc lze te). în special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb. efort fizic fa de care are aversiune (transpir . furuncule. Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme. mucoasele. furunculoze. Constitu ie robust . frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern. flegmoane) cu puroi gros. Dermatologic: acnee. psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente. cu grunji. la baie. transpira iii ale picioaelor. cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur.

la sp lat DD : Hep. lac-c Calcarea Silicata Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee. Colit . inainte de criza epileptic . kali-ar. edeme extremit i. Med. periorbital etc) Dd : calc. mai r u iarna .129- . s pt mâni. ign). Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . Sulph Calcarea Arsenica Il lu m în considerare când pacientul prezint simptome de Calc i de Ars. tumori chistice piele fisurat . Keynote ± vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) . chiar luni) un puroi g lbui hidradenit . Pacientul este mai degrab obez. Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca. foarte friguros i anxios Mental : fric de p s ri (calc-s. Sil. constipa i. având i un keynote de calc ars. lac-c). Vertigo precedând criza epileptic Cap : (Kent) ± durerea se duce în partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile. Ulcer gastric. Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii. ars.Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi. viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar . Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese. Anxietate s n tate . necoapte sau acre. Pacienti friguro i.

demen sau suicid. o structur osoas asimetric . Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi. în ep turi lancinante. cosmopolit. b nuitor. partenerii. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie. degenerescen Atât cât permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat. spasmodice.tiin ifice. optimist. politice. cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Sicoza: infiltra ie. realist f r c oncesiuni. Sicoza duce la formarea de oase grele. fibroze i supura ii . au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie. la reten ie de ap .========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE Etiologia unei boli. pielea nes n toas eliminatorii. schimb tor. filozofice. vorb re i. Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice. . Sicoza are dureri bru te. miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo.130- . monden. septic. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat . etc. Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine. gelos. acute.i schimbe locul. intense. Ei sunt foarte expresivi. dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. un torace strâmt. inflama ie i hipersensibilita te . indura ie. temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. granula ie. dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic. Ei au tendin de a se culpabiliza. secret. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. de un factor etiologic specific. obraji scobi i i ochi str lucitori. se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali. extrovertit. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale. din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. slujba. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. în cadrul observa iei. Sifilisul . de tipul crampelor sau colicilor . i excrescen e . gâdileli i arsuri . Sicozicul est pesimist. dar nesatisf cut i dore te s . Durerile: Psora resimte ca dureri: mânc rimi. perforante . penetrante. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . erotic. Noi trebuie s cont m în mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. religioase. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie. senza ii de repta ii furnic toare.

cu preferin pentru sfera ORL i genital . de pe te . pasivitate fizic cumva un e ec celular. cu miros de mucegai . incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere. ezitare sau evitare (fug ) . Pielea la Sicoz este acoperit de veruci. producând multe Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare. neted . neîngrijit . fetide.uneori f r explica ie . pruriginoase . re inere. ca o intoleran interiorizat . i e ec pe plan psihic. Sunt de re inut totu i câteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii. sau culoare ar mie.Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde. explicând e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie . se lezeaz secre ii purulente. Ø Pielea: Pielea la Psora est uscat . nici hipernervozitate . Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente. SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . nedefinite i acute. dificultate de adaptare la diferite imprejur ri. delicat . cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . groaznice i în special agravate noaptea. Pielea la Luez prezint pete ro ii închise. al medicinii i al societ ii. aspr . dar tot f r a reflecta asupra riscurilor. nici hipertensiune. sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat. sângerânde. Sicoza are scurgeri apoase. În concluzie. un e ec al individului. tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi. de unde inclina ie spre pesimism. dup ce a ezitat. daca nu se supra-adaog un element luezinic . cea mai mic plag infectându -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . excrescen e.131- . uneori insolubile. irita ia mucoaselor. fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu. galbene. chiar opuse. de unde existen a constant a tulbur rilor urinare. puncte de frumuse e. imediat.intestinale i genitale . umoral. foarte puternice. lips de curaj în decizii. caracter. absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme. de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Pseudo Psora are scurgeri purulente. potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz . fie al dezhidrat rii. ca de infec ie. Semnele sunt variabile. i sângereaz cu u urin . astenie fizic dispropor ional fa de eforturi . pete. ca reactivitate general : nici hipertermie. patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin . Este . verzui sau murdar închis cu miros acru. iritante. Luezinicul spune da. Pielea la Pseudo Psora este diafan .

un Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale. elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale . sedentaris m i inactivitate. cancerul. etc. altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin. finalul incert . ca un fel de vâscozitate reac ional . evolu ia trenant . mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat. atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea . ingreunarea picioarelor. etc. vitamine. manifest rile sunt din ce în ce mai pu in febrile . În general. palpita ii. bine trata i cu Teucrium i Lap is albus. calciu. c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i. sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei. bulimie. boala las îns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mâni intregi. adenomul de prostat . Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie). debutul este progresiv. cum ar fi polipii nazali.cu depuneri in special la olduri i bazin. Din p cate. extracte glandulare. senza ie de c ldur . apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri . sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya. ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei.In general îns i în mod special la tipul Sulfur. în competi ie cu cele de reten ie ale sicozei. Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri. Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic. ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz . o stare care duce la supraînc rcare de aporturi : fortifiante. . ame eli.Calcarea carbonica . aceast oboseal ia aspect de îmb trânire prematur depresie. ame eli i gre uri.) . i de i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase . care e deja lent i moale. pu in influen abile de regimurile restrictive . Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice : Exist 2 tendin e : . crevase.132- . pronosticul acestora fiind cu atât mai pu in grav cu cât apar mai târziu . întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice.) i Rauwolfia (cefalei. cu posibile tumori moi. Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum.Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific. etc.

pete ro ii. Gesturi i mimic fixe. De fapt. Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare. În cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica à Causticum. hepatit viral . care duc rapid la pr bu iri decompensatorii. dureri osoase. evoluând foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin . Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial. manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite. impresie c tr ie te în alt univers. dup cump na diatezic . bron ite. mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute. mioclonii. copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic. Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. etc. grefate pe zonele sale preferen iale. pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual . extremit i reci. capilarelor i limfaticelor. endometrioz . hipotermie. reumatism articular acut sau decompens ri accelerate în interiorul acestei constitu ii. pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. acesta este terenul cel mai amenin at de cancer. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie.b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum à Silicea. nevoie de sare. Phytolacca. Adenopatii moale ci dure. cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil . fapt anormal la constitu ia tipic luezinic . salpingite. rinite. Manganum. de tipul Conium. Selenium. rigiditate muscular . hipotensiune. atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice. Este un fel de Causticum mai grav. frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum). care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneaz anturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina. infec ii cu colibacili sau proteus. dezorientare în timp i spa iu. c). De asemenea. balon ri. adic : infec ii urinare: cistite. ver uci durero i i sângerânzi). Asterias Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens. alter ri ale venelor. perturbarea formulei sanghine.133- . Haloperidol : mare remediu al imb trânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constitu iile.). În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. altera ia psihismului spre depresie. astm. sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea. Ar fi prea simplu. uveite. infec ii intestinale : intoxica ii alimentare. infec ii genitale : metrite. salmoneloze. Remediu indicat în boli deg enerative ale sistemului . In plus dispepsie cu usc ciunea gurii. apoi Silicea sau Phosphorus.

mentalul abunda de simptome (266 in Kent). De regula. din ce in ce mai numeroase. retractarea personalitatii. nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. Apropiat de Agaricus. sexualitatea). dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie. incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav. precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol. impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : . Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta. ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa. trombopenie. Med este inima sicozei. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´ generatiei urmatoare. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital.Alzheimer). amplificindu-se. Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. temperamentul. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie. atul timid si rezervat ± ambii necesitind Med). tulbur ri cortico-hipofizare. prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv. Totul este d us la extrem (eliminarile fizice. etc). Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse. I. Vaccinarile obligatorii. pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate). Parkinsonism. Oricum. Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic.nervos (scleroza în pl ci. s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). timiditate. impulsurile. afec iuni sanghine (purpur . dar poate sa-l bata cu cruzime. BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan). agranulocitoz ).134- . au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti. Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari.

vrea sa experimenteze totul. tutun. orice : droguri. 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) ..135- . sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) . in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) . abuziv. alcool. si asta. compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat. nici sellfrespect singuratic. 2) INTROVERSIE EXTREMA timid..) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent. ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic). rusinos nu are incredere in sine.foarte sociabil. necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot)... se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv. hiperactivitate : mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) ÄTrebuie sa fac asta. uituc) descurajat. multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele . eventual maninca numai fructe droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit. deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara.

se lupta. Äceva´) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin. stafie. Puls) o prezenta nevazuta (monstru. pierde sirul conversatiei. CRUZIME si TICALOSIE salbatic. Cann-i) : se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. Arg -n. il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale. Rho.136- . loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint. CONFUZIE dificultate de concentrare : dislexie uita cuvinte. o privire.- lucreaza excelent o perioada. apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc. Nota dominanta a sicoticului : ÄTrebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti´. prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la Ämasca´). dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum. lapsusuri . oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii. violent (copii care isi lovesc parintii) bataus. piscina) ..

- de animale gelatinoase (meduze. etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala) ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : Ävino´! ca totul este ireal (ca intr-un vis) SOMN II. Tub) URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize.137- . broaste. adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t. cu hipoacuzie (la copii) . matreata Äoameni de noapte´: se retrag greu la culcare. CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat.

Mang. amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust. ca desenate barba. frig si curent . polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc. Nux-v.138- . ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate. Thuya) 8. ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima : sprincene subtiri.afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala. Samb) prurit intens al virfului nasului (interior) piele palida. mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie. Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin. rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale.NAS FATA - mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa). obstructie. TORACE .

la mare afectiuni cardiace : la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9.139- . melci) vinete. caimac. condimentata) sare si dulciuri acru. mazare sete bauturi reci. Psor) gastrita. gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10. ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare : grasime (carne grasa. fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare mincare gelatinoasa (albus nefiert. RECT . stridii.eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub) scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) . fasole.probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen. STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc.

plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13. sterilitate .impuls sexual foarte puternic (nimfomanie. satiriazis) .cistita cronica recidivanta 12. merge cu picioarele goale pe ciment. condiloame.enurezis (urina foarte colorata. metrita. epididimita. singe inchis la culoare cu c heaguri. miros amoniacal) .picioare · · · · agitate (le misca incontinuu. veruci . anexita scurgeri galbene.inflamatii · · · · · · · · orhita. prostatita vaginita. pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le Ätroz ni´ . URINAR .gonoree .scaune aderente. calciie sensibile. acide. EXTREMITATI .uretrite (inclusiv nespecifice) cronice.impotenta. pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete.140- . stricturi . excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive. uretrita. dureroase (nu poate merge pe teren accidentat.perversiuni sexuale .herpes. GENITAL . chiar iarna) talpi sensibile. argiloase (ALUM) 11. bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea.

nas) dar se descopera. veruci. · · · · - GENERALITATI · · · calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive. PIELEA multe excrescente : alunite. excrescente de orice fel MODALITATI · · · · lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala.· · · - artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini. iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi. negi. tumori. frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) . chisturi sebacee.141- . veruci.

pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice TABLOURI CLINICE SUGAR · · · · · · · · · · · · · · eritem fesier exema.· · · · · · · · zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen. agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des.142- . nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere. ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn. scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare) COPIL · · poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) .

droguri. imagine). ADOLESCENTI razvratiti. exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente. fimozite) conjunctivite. in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata ± Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori. blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm. etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM. fara incredere in sine. care mai poate prezenta : . colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus. masturbare. competitie. tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi. imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie. veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite. Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult. recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite. in special la fete comportament introvertit.· · · · · · · · · · - toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii. dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control. fratii.143- .

chisturi. sinuzite cronice. condiloame. noduli. dorinta de alimente grase. rezistenta la tratament impotenta. plex solar. vitalitate. dulci. hipersexual . unde si-a lasat lucrurile. dezordine. daca a facut un anumit lucru. Nat-s. distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism.- patologie urogenitala tenace. tumori reumatism deformant nevralgii (faciala. Sulphur.144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate . frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya. sciatica stinga) probleme ale talpilor. calciielor rinofaringite. sterilitate veruci. gelos. dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma) Sulphur : egotism. polipoza nazala slabiciunea memoriei (uita nume proprii. acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat Nux-v : Lach : pasional. Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv. Cann-i.

BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu. perversiuni. ========================================== . comportament sexual extrem. masturbare). dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor. Arg-n. timpul trece prea incet Camph. inselator. condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare Alumina. Cann-i : Äca in vis´.Nat-s : - ameliorat de orice eliminare (scurgere) negi.D. se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor Lyc. N. : The Homoeopathic treatment of Children. Nux-v.145- . veruci. hipersexualitate (dorinta exagerata. polipi. Sec : piele rece. mincinos.

-gonoree în AHC. Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez.) Conifere . T. amenoreei. în regiuni ml tinoase. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan în estul Americii de Nord. SIL. tumori.fam. A fost adus în Europa în sec. supresia manifest rilor sicozei ± veruci. diaree. cistitei. Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere . în form de solzi. Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS. digestiv. fiind folosit în combina ie cu Echinacea purpurea. . Cedru alb/ galben. i conuri de 1 cm. verzi. Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral . Thuya canadian etc. ac iunea sa iritant provocând hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial . reumatismului.proasp t recoltate.M se ob ine din vârfurile tinere ale ramurilor. Poate ajunge pân la 15 -20m. THUJA Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional.146- ¦ vaccinarea ( r. lateralitate stâng . 4: THUJ. Intoxica ia provoac v rs turi. psoriazisului. cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. sifilisul) ( Thuj.gonoree în APP). Med. antihelmintice i abortive. frunze i flori .antigonoreic al plantei observând apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tân r care mestecase câteva frunze de Thuja. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii. grd. condiloame.THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae. care a înv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. verucilor etc. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide. enurezisului. ganglioni limfatici... cu frunze mici. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente..) => diaree. except. cap-occiput. cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan. are o form piramidal . insuficien hepato -renal . Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic . paralizie. astm bron ic. convulsii . aplatizate. convulsii. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. agita ie psihomotorie. 16 i cultivat în scopuri ornamentale. Jacques Cartier . SULPH. aritmii. Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale.

periodic: 3 a. (ex.amel.GENERALS .: ameliorare general când este r cit . Alimentar: agravat de : ceap gr simi aversiune pentru : ceap usturoi dorin pentru : ceap ± crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi. UMEDA. Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societ ii în care tr iesc ± de moralitate. Depresie provocat de sentimentul izol rii. Ameliorat: c ldur . secreto i.m. iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . mic iune. inflexibili.CORYZA . fazele lunii ( ). manipulativi i în el tori. cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. de inadecvare.147- . cu idei fixe. contact sexual. decubit dorsal sau cu coapsele flectate. fanatici. Sunt pacien i dificili. menstrua ie. mi care. c ldura patului. Nu comunic u or (cu excep ia cazului în care masca presupune s fie foarte sociabili).GENERALITATI: Agravat: VREME RECE . sunt rezerva i. lateralitate stâng . pozi ie: în decubit pe partea afectat . evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere). de senza ia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi.m/p. religiozitate. corectitudine. eliminarea secre iilor . MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar . deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false. Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi. general symptoms Thuj). sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare. .

lighter than air. senza ia c se mi c un animal în abdomen. body is in danger of MIND . body is MIND . fragili : MIND . ofensive cu miros putrid.glass . sinuzit cronic .beside him.body . coriz în timpul defeca iei (sep ). GASTROINTESTINAL (preferin e.DELUSIONS . is MIND .DELUSIONS .continuity of body would be dissolved MIND . someone is · c au un animal în abdomen . durere ca de cui înfipt în cap (COFF.thin .body .DELUSIONS .people .body is MIND .pieces . is · c au sl bit. dup abuzul de ceai (Selen.DELUSIONS . friabil. MIND .DELUSIONS . . is MIND . body is separated from · c se afl o persoan str in lâng ei sau în spatele lor ( Med) MIND .).DELUSIONS . cu aspect uleios al fe ei.DELUSIONS .DELUSIONS .people . Ign). are in MIND . sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal . îi cad sprâncenele în ½ extern . carii dentare lâng gingie.body . aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal .body .DELUSIONS . she is.she is made of MIND . otit cronic .DELUSIONS .DELUSIONS .emaciation.separated .coming in pieces. p r uscat. corpul î i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND .behind him.DELUSIONS .148- .pregnant..Idei fixe sau iluzii : · c sunt sensibili.soul.DELUSIONS . hipersecre ie de sebum.immaterial. of MIND . secre ii purulente.DELUSIONS .body . veruci sau tumori pe fa . greu de piept nat .brittle.animals . flatulen .body . people are MIND .abdomen.delicate.body . secre ii nazale posterioare.

de praz. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet . fisuri între degetele de la picioare. condiloame perianale. cronic . se treze te la 3 a..149- . constipa ie cu dureri rectale violente. dup micul dejun (NAT-S). Masca. puls. SOMN pe partea stâng . erup ii. transpira ie abundent . verzuie. rânced. erup ii în zonele acoperite.chist ovarian -stâng.m. cu scaun exploziv. veruci plantare.- diaree: dup vaccinare. deformate. stg. dureri premenstruale ovariene pe p. insomnie. pe t lpi. transpira ie uleioas . PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate. vise: de c dere.) transpira ie cu miros dulceag. fibroame sau polipi uterini. condiloame genitale.. adenom de prostat . leucoree abundent groas . secre ie uretral cronic purulent . RESPIRATOR astm bron ic ag. Thuj. jet urinar bifurcat. de vreme umed polipi corzi vocale. UROGENITAL uretrit . NUCLEUL (Vermeulen): 1. de ars. (Lach. încarnate. de miere. ag. transpir în zonele neacoperite (Bell. hirsutism. mor i. . dup vaccinare.. hipersecre ie de sebum.). prostatit . galben -verzuie. i rece. EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree. de usturoi. urât mirositoare a picioarelor. probleme unghiale ± casante. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare.

vesela. rezerva i. Secre ii galben-verzui / verzi. friguros. RADAR 8 ========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. conductori electronici..M. Med.închi i.abilitatea de a se ocupa de ceva nou. oglinzi. proiecteaz o imagine compensatorie de putere. Complementare Ars. Vithoulkas G. constipa ie cu scaun dificil. de ceap .. Studies of Homoeopathic Remedies. Nat-s. Synoptic Materia Medica.sensibili la muzic . urât mirositoare a picioarelor etc.. Sankaran R. bijuterii. nazal posterioar etc Med.pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. Vermeulen F.... 4... germicide. . Essence of Materia Medica. sa o apere de orice atac. Are mare conductibilitate electrica si termica. Nit-ac etc Bibliografie: Boericke W. transpira ie abundent . Nat-m . s rat. secr. dorin pentru usturoi. de aici anxietatea de anticipatie.150- . circuite electrice.Sulph Compara ii Lyc ± sl biciune interioar .. Aplicatii : fotografie. ag de gr simi. Morrison R. antiseptice. Probleme unghiale. provocarea de a fi creativ . condiloame. rezerva i. Nat-m. Desktop Guide of Materia Medica... The Substance of Homoeopathy. 3. 5. Sankaran R.Vremea rece i umed agraveaz .2. Piele uleioas . agg. Nit-ac... aversiune sau agraveaz ). Puls.. condiloame i fibroame.R. Staph ± se subapreciaz . Sil. Nat-s. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. Merc-s. carii dentare care apar foarte devreme etc. The Soul of Remedies. probleme unghiale etc. . Gibson D. tumori etc. Veruci..nevoia de a performa in conditii adverse . care se retrage. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. de vaccinare. 6. Sil ±lips de încredere în sine. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii.. Sabin. ag. Ceap (dorin .

senzatie de socuri electrice. rezervat in atitudine .muschi ± crampe in extremitati. ajutat din spate. Se simte silit sa performeze. incurajat. aparare. stand aplecat. cancer uterin. vascoase. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . incredere. ca o rana. tendinta la ulceratii. culcat pe spate. performanta. etc si se apara prin ea. confuzie. de catre preajma mai tarziu. totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire SIMPTOME PSIHICE . de aici anxietate si furie.Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. invelit. Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´. Ameliorare : la miscare. cu ochii adanciti. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. puterea creierului sau. se exprima ca orator. pret. convulsii. dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura. mentine controlul. tulburari de memorie. recunoastere. cafea. usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit. nou. raguseala oratorilor. schimb. abia mai vorbeste. locuri inguste. la pranz.frica de inaltime. multime . articulatii .anxietate pentru sanatate. ACTIUNE . neliniste psiho -motorie . leucoree iritanta. criticat. cantaretilor secretii mucoase gri. suport moral. se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. se apara prin intelect. priceperea. cautator de greseli. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. responsabilitate.grabit in mers si vorbit . scriitor. fetida. dureri in cartilajele costale. noaptea. cancer.151- . asigurare. paralizii. piele palida. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. predicator. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. la soare.cartilagii. contractura. prolaps uterin. Trebuie sa straluceasca in societate. parestezii. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. in vehicol. TDS cu polutii. MODALITATI Agravare : contact. vertij .femeie : anexita stanga. presiune. epilepsie.genital ± barbat :orhita dreapta . anxietate de anticipatie. creativ.sistemul nervos ± contracturi. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate.mucoase ± laringe si faringe mai ales . cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. dezvelindu -se. talentele. impotenta .dureri sfasietoare. cantaret. carii osoase .lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. Se simte slab in interior. ii cade vocea. injunghiat in spate. tristi nelinistiti. BIOTIP : slab. exostoze craniene. ten pamantiu. ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros. oase.

coriza cu stranut.constrictii externe. laringite. carii osoase. mai des .crampe. dureri articulare . anexita stanga .senzatie de cap gol. faringite. tahicardie. saliva vascoasa.prurit ocular. cantitati mari -TDS : polutii. strictura canalului lacrimal . secretii nazale fluente sau purulente gri .mictiuni frecvente. ulcer. excoriatii .furie deliranta dupa criza de epilepsie . enurezis nocturn. gri. epilepsie . prolaps. articulatii ³isterice´. la pranz . inflamatii ale cartilagiilor . confuz . exostoze. reumatism articular.. vascoase .gastralgii arzatoare. secretii vasc oase. TDS. borborigme .scaun moale. blefarite.agravat culcat pe spate .152- . Stannum ± tuse razand .uscaciunea gurii. epilepsie.ingrosarea cartilagiilor. greata. cancer uterin RELATII Zincum ± prurit ocular.deficit de memorie SIMPTOME GENERALE . convulsii.depresie taciturna sau excesiva veselie .secretii mucoase gri. usor expulzate . agravare la efort fizic . exostoze.slabiciune.agravare la soare SIMPTOME LOCALE .prolaps uterin. diabet zaharat. Palladium ± ovar drept. varsaturi acre. carii osoase. raguseala. impotenta sexuala .inflamatia laringelui.cefalalgie stanga instalata treptat.agravare ziua. emaciere. tuse.palpitatii. fara caldura vitala. cedeaza brusc . senzatia de oprire a inimii . contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite.dureri osoase. ametit.

uterus 2.caries bone of 2. ideas abundant 1 Generals ± daytime morning agg.. convulsions 2.mucous secretions increased 2. cervix 1 Chest ± palpitation of heart 2 . 3.pollutions 2 Female genitalia/sex ± prolapsus 3.emaciation 2. 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . twitching 2. inflammation 2.side. hurry 1 . lids 3. Puls. weakness 3 . infants 2 ³ . children. noon agg.153- . exertion physical agg 2. discharge with 3 Throat ± choking 3.lying agg 2. inflammation 2 Larynx . frequent 3 Male genitalia/sex . voice.periodicity 3 Head ± pain 3. weakness 2 . cancer of. epileptic 3.restlessness 2.cold agg 2 . lost 3 Stomach . joints 3 .numbness 2 .. loquacity 2.sun. empty 2 Eye . exposure to the 2 . e urmat bine de Calc. inflammation. hoarseness 3. mental exertion agg. Platina. left 2 .itching 2. back on 2.constriction external 2. pain bones of 2.cartilages affection of 3. cartilages 3 . health about 2 ³ ³ ³ ³ .prostration 3. right 3.memory.stricture of lachrymal duct 2 Nose ± coryza 2. in bed 2 . Sepia POSOLOGIE ± 6 X ± CM REPERTORIU Mind ± anxiety 2.taciturn 2. lack of vital heat 2.inflammation 2.pain 2. gray 2 . uterus. interrupted 3. burning 2 Bladder ± urging to urinate 3.Urmeaza bine dupa Alumina. exostosis 2. trembling 2 . 3 . ulcers.

slabiciune iritabila. grabit si nerabdator. febrilitate.H. Jain Publishers New Delhi Kent J. digestive. Trebuie sa lupte singur. idei si actiuni fixe. altfel va fi renegat si dispretuit. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra. sta langa usa. sicoza.mucoase : respiratorii.depresie anxioasa.T. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime. apar frici. ridat. la furie cefalee. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . culcat pe partea dreapta. psora. ACTIUNE . noaptea. la menstra. miasme multiple ± luetism. la presiune forte. avioane.sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea. pe care le doreste. nimeni nu -l ajuta. uscat. poduri. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei.BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. colturi de strada.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare . Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. Ameliorare : la aer curat ± ii place sa-i sufle vantul in fata. in criza. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia.agitatie anxioasa.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau .154- . Lateralitate stanga. iluzii. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. ajunge la intalniri mai inainte. Murphy. rinichi BIOTIP : slab. la baie rece. pareze mai ales ale membrelor inferioare . alimente reci.oase si cartilagii : necroze . fobiile. tuse. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint ± NO3Ag. durere de piept.degenerescente parenhimatoase : ficat. MODALITATI Agravare : la cald. nu poate astepta. anxios iritabil. spatii inguste.m. hipertiroidian si hiposuprarenalian. tulburari de coordonare motorie. tunele. orice loc cu iesi rea blocata. SIMPTOME PSIHICE . ganduri tulburi. A Dictionary of practical Materia Medica B. deprimat agitat. Trituratie si solutie. halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n. obsesiile. psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. trebuie sa vada iesirea tot timpul.) si fizic cu anxietate. dulciuri. slabiciune . inaltimi. actioneaza impulsiv ca sa scape. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios.

agravata dimineata obligand la tuse . de alimente si bauturi reci . la menstra .dorinta de dulciuri care-l agraveaza. fizica si psihica .vertij la vederea unor cladiri inalte agr. gaze zgomotoase si fetide la scaun . oratorilor.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda. treziri anxioase bruste . varf rosu si dureros . hipoacuzie.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . greata.timpul trece prea incet.senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . regurgitari de alimente nedigerate.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie.diaree verde.tendinta la hemoragii . confuzie mintala .constipatie cu scaune uscate ..deficit de memorie. de spatii inguste.155- .impuls de a se arunca de la inaltime .conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta. pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit.vise anxioase. senzatie de infundare urechea stanga.durere epigastrica rozatoare.de inchiderea ochilor. vrea sa termine lucrul inainte de a incepe . baie rece . spumoasa. diaree emotiva sau dupa masa .frica de multime. varsaturi .raguseala cronica a cantaretilor. frica de inaltime.impuls nestapanit de a merge repede . ameliorata la aer rece si legat strans la cap . fotofobie intensa. frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac. cu aspect de spanac tocat.agravat noaptea .irational in concluzii si actiuni . este grabit.slabiciune generala. surditate .limba cu papile proeminente.acufene.flatulenta marcata. cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE .agravat la cald . < la cald .doreste aer rece.eructatii zgomotoase imediat dupa masa . epilepsie la frica. de poduri.agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE .in situatii nespecifice) .

fear. of 1 . crossing a bridge or place. pareze. flatulenta.156- .alb.leucoree alba. la mirosul de tu tun. hurry to arrive for appointed 3 ³ walking while 3 . gastrita hiperacida. conjunctivita granuloasa. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind ± delusions. paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa. la emotie.incontinenta de urina zi si noapte .self-control.palpitatii agravate culcat pe dreapta. ulcer cornean. tulburare afectiva bipolara. galbuie. lest he fail 2 . leucoree. eroziune de col uterin. 3 . sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . laringita cronica a cantaretilor si oratorilor. epilepsie. despised he is 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . dizenterie. obsesii. narrow places. fobii..alb.col uterin tumefiat.excitement. ameliorate plimbandu -se la aer rece .ciclu menstrual neregulat. tremuraturi..³ . diaree verde cu flatulenta in entero-colite. Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ± ailments from anticipation 3 ³ . of losing 2 . RELATII Complementar : Lyc. ataxie locomotorie. anticipating events. impotenta sexuala. astm nervos . hipertiroidism. aerofagie. oftalmie purulenta. diaree la emotie. tulburare depresiv-anxioasa. afectiuni medulare. certain 2 .delusions. sanguinolenta . ulcerat. coree. if a 2 Generals ± night agg. fetida. uretrite. mur. coit dureros .tuse la notele inalte.high places agg 2 . when 2 . forsaken is 3. place cannot pass. in 2 .anexita stanga ..impotenta sexuala. parestezii. Ars.hurry time.Ver. delusions.undertakes nothing. ulcer gastro duodenal. meteorism. Antidot : Natr. paraplegie.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi.anxiety 3 time is set. uretrite la barbat .

atacuri de sufocare. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. desire 3. .convulsions 2 epileptic 3 . 3 .durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte . calator. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. tuse spastica.pain 3 burning 2 Abdomen ± distention 3 Rectum ± diarrhea 2. intelectuali superiori. Mictiuni imperioase. stool green 3 flatus 3 Chest ± palpitation of heart 3 Extremities ± weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN.³ ³ ³ ³ ³ . tuse spastica. intuneric. scurta. < aplecat. agg. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. : conservator. 3 . Are prieteni artisti. Frica de inaltime. idei fixe. uscata.durere constrictiva arzatoare in gat. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. impresia de gat zgariat. tresariri. pasionate. sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. simpatetic. politicos arogant. moarte. spatii inguste. spasm de esofag. cefalee la ora 16. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl.: comunicativ. singuratate. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg.157- . care-l agraveaza. astm. prietenos. mandrie ranita. continua. Iritabil agravat de umilire .warm agg. sa tina discursuri. sweets. sa arate ce talentat este. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: .food. crampe dureroase. Simptome comune ambelor elemente. fulgere. ocrotitor al artelor si ideilor Phos. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. Are relatii profunde. > de tuse. Este sensibili la critici. boala. ARGENTUM IODATUM Ag I.hemorrhage 2 Head ± pain 2 Stomach ± eructations 3 nausea 3 vomiting 3 ³ .respiratie dificila. durere constrictiva tampla stanga. tunet e.weakness 3 . se vrea centrul a tentiei. adenopatii ganglionare. crampe. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. fata si limba foarte rosii . nu poate articula decat un cuvant odata.

Pentru homeopat. Initial. ei fiind cu adevarat valorosi. ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. a caror afectiune o dorea. de aceea. Pe masura ce patologia avanseaza. carne. capabili. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. prea mult aur indeparteaza iubirea. De obicei. desi au intelectul foarte puternic. fructe. se joaca cu cuvintele. devin tot mai autocritici. R. Pentru ei. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. Dar. adesea primii din clasa. Ameliorat de cafea. Existenta lor este prea sobra. Accepta cu usurinta afectiunea altora. cu accente frecvente de tristete. dar nu sunt in stare sa o ofere.tablou mental Dupa George Vithoulkas. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. bauturi reci. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. fiind prea seriosi si muncitori. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. ambitiosi la scoala. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. dar paradoxal.158- . inteligenti. isi vor face tot mai multe reprosuri. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. inghetata. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. pentru emotiile lor fragile. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. condimente. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. din etape premergatoare.Doreste dulciuri. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. fiind reprimate. Ameliorat vorbind. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. . luminoasa a vietii. Dificultate de adormire. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. sare Aversiune pentru grasimi. Intr-adevar. peste. de anihilare si moarte. Cu timpul. somnambulism. ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei. in acest scop. sentimentele negative sunt tinute sub control. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. Pe masura ce patologia avanseaza. Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional. la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata. individul Aurum este insetat de iubire. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. nimic nu ii mai intereseaza. Nu mai au nici o bucurie . Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si.

Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. desi nu injura. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. nu se mai gandeste la autodistrugere. neglected his duty. dar dupa apusul soarelui. toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat. in aer liber.noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare ± alcool. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. Se roaga si plange ore in sir. has lost the affection of 2 Delusion.Tot in acest stadiu. vara agravat: . munca devine supapa lor de siguranta.heart disease 2 Apecte generale. pot s a se arunce de la etaj. paine. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana.seara. cel foarte moral si religios. remediu antisifilitic ameliorat: . boala ia un alt curs. mai plini de inc redere. delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne . In cele din urma. preferinte alimentare si modalitati Prof. Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection.high places 1 . se remarca si inversul acestei situatii. ceea ce ii mai alina suferinta. mania for work 3 Delusion. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. o adevarata moarte in timpul vietii. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. al durerilor osoase si al aterosclerozei. apare ameliorarea generala seara. 3 Industrious. pacientul . lapte. plin de cruzime. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. spune lucruri foarte dure celor din jur. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. el poate parea insensibil. throwing height. desi deprimat. dulciuri.159- . he has 3 Fear ± failure. friends. cu agravarea depresiei seara. Tot acum. al congestiei si induratiei locale. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. Exista si o alta varianta de Aurum. In aceasta noua etapa. of 2 . himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel. In acest caz. Uneori. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition.

2001 .remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. agravate noaptea Somn geme.. dureri reumatice migratorii psoriazis Comparatii cu alte remedii nat-s.ed.. psor. cu forme severe de sinuzita ± nari ulcerate. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi ± hemianopsie ± nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . Chirila Pavel ± Manual de homeopatie.dureri osoase sfasietoare. cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor. nux-v. ca de branza veche. striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri. pericardita. miros fetid al cavitatii bucale.dureri de cap atat de intense. necoborat. plat. agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala. incat se gandeste la sinucidere.160- . ed. 2005 Bungetzianu Gheorghe. fibromatoza uterina Piept ± angina pectorala agravata seara. Buc. testicul ectopic. la femei. ed. Medicala. endocardita. 1983 Morrison Roger . merc. ign. Polirom.care este simtit si de altii Abdomen ± hernie inghinala la copii Ap. nat-m.- sete pentru apa rece Simptome locale reprezentative Cap.obstructie nazala. Extremitati . Genital .Ghid practic de remedii homeopatice. palpitatii violente. Bibliografie Dujany Ruggero ± Manual practic de homeopatie. cancer testicular. Buc. Tao. dureroase Cavitate bucala si gat ± Carcinom la nivelul limbii sau gatului. profunde. Iasi.

ro/Curs_06. Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil.Dr. Moldogrup Iasi. Galesanu y Luesinum . degenerarea ) =LUEZA Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . M. miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . Conium . Desi .Dr. acumularea. memoria si acuitatea intelectului introvertit . 3. London. necroze . 1995 Vermeulen Frans. George ± Esenta Materiei medica. Staphysagria. care sunt . numai 3 : -HYPO (defectul. inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul. vol.Lachesis. Synoptic Materia medica. Prof. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare. Haarlem. ed. care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic . ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . George ± Materi medica viva. fisuri . lipsa . distructia .Dr. ulterior s-au descris si alte miasme .Phosphorus. Pavlovschi y Materia Medica . CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www. 1992. 1997 Vithoulkas. agresivitate fata de sine si fata de ceilalti .Dr. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei .al excesului sau al distructiei .( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva.Dr.homeopatia.htm y Miasma Luetica .161- . M. excitatia ) =SICOZA DYS (devierea . Homoeopathic Book Publ. care viciaza judecata .Vithoulkas. Merlijn Publ. Adrian Dumitrescu y Materia Medica .. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA . Hahnemann a descris 3 miasme PSORA. clar . in caz contrar .in sensul lipsei . isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere . D. care va genera cu siguranta diferite afectiuni . eroziuni -la nivel psihic =violenta . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . Bromium . Arsenicum album. (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica . SICOZA si LUEZA . Belladonna. cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral. Nederlands. dinamic si potrivnic.

distrofii . suicidare -displazii. argumente lipsa de incredere in sine . distructii . caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna . idei fixe . criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta . nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila. aplicatii reci ) . cu ganduri chinuitoare cruzime tintita. neinfluentate de explicatii . dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa . distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune GENERALITATI -tendinte melancolice . putride (tendinta supurativa ) -fisuri.noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. depresive .necroze . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni ±inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie . atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc. chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea. corozive . ulcere. distructivi . gangrene -aritmii modalitati : Agravare . degenerescente -malformatii-secretii groase.- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat. golita de orice realizare sau intelegere -nemilosi . agresiune corporala .162- .

fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului . cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure . cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator . anizocorie .La schimbarea pozitiei CAP -par gras . de nesuportat: unilaterale. aglutinat . sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros . persistente . ulcerate . exploziv . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie . hipermetropie ) -deformari .) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii .163- . devieri ( strabism .

pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med . se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat . profunda si sparta .formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic . buze groase . ulcerate . cleioasa. ulcerat . pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis .164- . piele rugoasa pometi evidenti . aspra . distructiva . amigdalite . cenusie . negre sau maron cu miros ofensiv . keiloskizis ) -saliva groasa . fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros .-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui . ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa . flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita . false membrane -amigdalite grave . de cupru ) -limba umeda . parodontoza FATA -grasoasa . convulsii -gingivite supurate . Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree .

. agrav. ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate -aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului .-tuse latratoare scurta . uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant .165- § lucruri indigeste (creta . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala . in filamente -dispnee in pozitia culcat . noaptea -abces pulmonar .) . scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat . ardezie . coronarite . scleroza . cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare . explozive . vascoasa .. ofensiv . Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer .rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase . aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante . HTA grava ) -dilatatia aortei . ulcer varicos -senzatie de greutate sternala . sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea .

putrida . moartea fatului in uter . zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza . invadante -ulceratii . nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent . rectale .escare . genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii . coroziv. carbunculi -necroze . fisuri . perforata -fisuri anale . necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese . cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane . ulceratii . gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. hemoroizi cu scurgeri putride . supranumerar ) GENITAL F ±tumori ulcerate . coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste . Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica . fistule -apendicita flegmonoasa . vagin -leucoree coroziva .rinichi in potcoava . furuncule . ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz .gangrene .166- . para.-abcese perianale . eroziuni de col . Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate . cu urme de puroi . invadante ale org .. sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt.

invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor . ofensive. datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1. percutie . presiune . Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis . ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) . iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS . la caldura .atingere . gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii . transpiratie si amel.-fisuri adanci pe piele (in sp. PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos . se rup usor -concave ( ca o farfurie ) . evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare . arterite . din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva . Noaptea . depresie -scurgeri putride. grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda . carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr.J.ziua .167- .H. se indoaie . vara . palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie.

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sc zut i când remediul corec t ales nu amelioreaz decât par ial, mai ales când exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit în cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor înso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz îi este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional în ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a închis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE ÎN PRIVIN A SÃNÃTÃ II. Ipohondru. DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut într-un mod obsesiv.. FRICÃ DE INFEC II I BOALÃ. NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c înebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plâng cios. Râde sau plânge f r cauz . Pierdere a memoriei dar î i aminte te tot ce s-a întâmplat înainte de a se îmboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT. Agg. între 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually ± disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care încep s plâng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate în timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tâmpl la tâmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil înso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas în a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trânicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea în somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vârf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adânci i lungi în centru, cu ulcera ii arz toare. Gât intern: Afonie înainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri în gât dup b uturi reci. (throat pain drinks cold ± Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mâni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pân la gât (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund în abdomen. Senza ie de c ldur intern în regiunea hipogastric . Durere în regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant fi înso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sâni durero i la atingere i în timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r ± Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat în fund. Piept: Durere i senza ie de presiune încât simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom în centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece în picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni între degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i în timpul furtunilor. i urât mirositoa re, agravat noaptea. Poate

genital.C.172- . ca i cum din ii i s-ar mi ca. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur . Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor. Merc. Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme. ca i cum i s-ar desprinde vertexul. Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Sulph).m. Lac-c. Mare nelini te noaptea. Aur. . La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide. Allen spune : « Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ». cu miros nepl cut. Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat . brun-ro cate pe tot corpul. Remedii similare: Ars. Nit-ac. Merc. Rhus-t. ca i cum ar înebuni sau ar paraliza. astmul bron ic. chiar i pemfigus -ul. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu. Sulph. H. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c. Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note.i in piciorul într-o pozi ie anume. Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare. tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph.). Rat. remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. Erizipel care se mut din loc în loc. Secre iile fetide de la nivelul urechii intr în aceia i cat egorie. Insomnia este per se o indica ie pentru Syph. î i simte limba ca paralizat . Piele: Erup ii ar mii. (sau dup miezul nop ii ± pân la 6 a. Clinic i Cazuri: Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nop ii. Se treze te între 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea. Remedii complementare: Med. Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. imposibil s .Somn: Insomnie. ceea ce duce la o emaciere extrem . nas. piele). nevralgiile i durerile de cap.

b rbiei. Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit.usor aplecat. relatii sau performanta. foarte intens i ascu it. entuziasmului si generozitatii firii sale.173- . trasaturile sunt trase. datorate intoxicatiei acute sau cronice. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. plicilor i mâinilor. plante si animale. Dupa Sankaran : Randul 3 : Äimi lipseste identitatea. El s-a ghidat ( inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. dar cine sunt ?´ Coloana 15 : structura erodata. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat. fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene .Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. traumatizat afectiv de orice emotie. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare. Phatak. Acesta ( ancrul) cre te în primele 2 s pt mâni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pân la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar. Bibliografie: Boericke. inalt si subtire. Intensitatea era a a de mare încât pacientul î i pierdea irul gândirii i memoria. vizibile la tipul sensibil. plaman. 2. Bibliotecarul avusese sifilis cu câ iva ani mai înainte. Peste 6 s pt mâni a ap rut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pân la baza aripa nasului. miocard. Sub remediul administrat în fiecare sear durerea a disp rut în 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. Simptomele experimentale. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare. PHOSPHORUS . provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. oxigenoid . in roci. c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei. generale sau psihice. iritabilitatea a disp rut i a început s doarm bine. bra elor. tuberculinic. frun ii i scalpului. datorita hipersensibilitatii. combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului. Frecvent constitutie phosphorica. Clarcke. remediul s-a administrat în continuare i pacientul s-a vindecat. constituent al celulei cu important rol metabolic. TIPul sensibil este longilin. Radar key-notes. rinichi. sunt separat. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. buzelor. cu torace ingust . Durerea avea un caracter p trunz tor. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. sunt mai ales functionale. Coloana 15. 1. Robin Murphy. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. toracelui. Roger Morrison. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic . Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe întreg corpul a unei erup ii în form de pete -petice . ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. adânc în creier. pielea palida. Adolph von Lippe. temperament sanguin. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). Pare bolnav.

agravat culcat pe dreapta. involuntare. vorbaret.seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii. hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace. dar emotiv timid hipersensibil. epuizanta. agravata la rece. spasm laringian tuse uscata. regurgitari. splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica.in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna. boala. violent. la nivelul mainilor vertij.hiperemotiv. varsaturi facile.174- . moarte sau neliniste nedefinita sentimental. senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica. dureroasa.hemoragii frecvente. care se repeta. prefera compania. in toate locurile senzatii arzatoare ± intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa.) eructatii. scaune fetide.. foame noaptea (Lyc. iritanta. debilitante raguseala dureroasa seara. mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare. erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica . ficat. mergand dela cald la frig .Psor.MODALITATI Agravare : . alimente sarate si condimente SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa.la frig Ameliorare : . singuratate.

Insuficienta cardiaca dreapta. Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. ficatul (ciroze). Mielopatii. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva. vezica biliara (colecistite). vascoase matinale INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. sechele AVC : Phos. ciroze : Phos. Hepatite cronice. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : . locvace ca Lachesis.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos.- dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. crestere prea rapida. hemoragii vicariante transpiratii epuizante. 1-2 saptamani. poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus.175- .9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora. Nefrite hematurice acute : Phos. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± activity desires ± gr3 pag. sau la 2-4 saptamani. interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. 15 CH o doza pe saptamana. reci. Hepatite virale acute : Phos. urmari ale exceselor sexuale : Phos.228 . Tulburari ale constitutiei phosphorice. Degenerescente renale : Phos.3 pag. scleroze medulare). Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. Stari cronice : procese de hipertrofie. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. encefalopatii. flux redus prelungit. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . 15 CH o doza pe saptamana.2 Mind ± weary of life ± gr.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. Inaintea unei operatii : Phos. mielite. rinichii (nefrite). 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. apoi degenerescenta tisulara si celulara.

Book Service London 1989 Lathoud J.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J.& Guillaume M.1713 lightning ± gr.1 pag.3 morning ± gr 2 noon ± gr.3 morning ± gr.J. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate .fear thunderstorm of ± gr.3 pag.3 pag 117 Generals ± hemorrhage ± gr.trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile.3 pag 175 Mind . atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.3 pag 1712 Generals ± food salt desire ± gr. sfaramata.1714 Generals ± weather change of .Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L.Mind ± grief undermining the constitution ± gr 2 pag.H.705 Perspiration in general ± gr.sensitive ± gr.176- .3 unquenchable ± gr 3 pag.gr.thunderstorm agg ± gr.275 occiput ± gr 2 pag 303 Vertigo ± gr 3 pag.3 pag 1511 Nose ± epistaxis ± gr. Coloana 15.3 pag 1614 Generals ± pain burning ± gr.3 pag. A dictionary of practical Materia Medica B.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J.1 pag.&Poirier J.3 pag 1623 Generals .125 Mind ± prostration ± gr.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R.175 Mind .1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.483 Extremities ± chilblains ± gr 2 pag. se simte singur sau in saracie. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. integritat ea pierduta .235 Stomach ± thirst ± gr.A.703 large quantities for ± gr.3 pag 1649 Head ± pain in general ± gr 3 pag.T. se simte singur sa faca fata.nu are siguranta. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM .2 pag. nu se poate increde in altii .

la 15 zile. anxios. precaut si neincrezator.dupa miezul noptii.la cald. oamenii au luat toate lucrurile. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. tutun). ordonat si minutios.177- .´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. Sunt hoti in casa care ma fura. la 2. SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie. sunt neajutorat. daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila SIMOTOME GENERALE frilozitate. bauturi calde . dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald . daca e mobil. cauze infectioase.4 zile. Trebuie sa fiu cu grija. frica de moarte. mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin. la 6 saptamani.Arsenicum album : Ä Apararea mea este slaba. boli anergizante. abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. sange MODALITATI Agravare : . se misca agil. erori dietetice ( vegetale. CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece. de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie. alcool. nimeni nu este de incredere. plamani. anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic. inghetata). agitat. mucoase. cancerinic. cere sa fie misca t in pat. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice.3.alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : . iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez.

Sciatica. Lupus E. pruriginoase agravate la frig.2 pag.106 . Zona zoster. Pericardita.3 pag 14 Mind ± irritability ± gr.141 Mind .- secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate.. Aortita.Indigestii.. Astm . Nevralgii. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute .4 pag. Hepar sulphur. Nux vomica. Cistite. Angor pectoris. Febra intermitenta. Eczema cronica. Coriza.109 Mind ± excitement ± gr. Anemie.Gastro-enterite. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium. Rhus tox. Nefrite. Carbo veg. ameliorate la cald INDICATII CLINICE Boli infectioase. RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus. REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind ± anxiety ± gr. Tbc pulmonar. Scleroza multipla. Boala Addison. P soriazis.178- . Tulburare anxioasa. Cancer. POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. scuamoase.23 Mind ± fastidious ± gr.fear death of ± gr. Endocardita.Etc. Veratrum album pentru tulburarile digestive.2 pag 101 Mind ± avarice ± gr 3 pag. Paludism . Polineuropatii. China.3 pag. Paralizii.D. Intoxic atii alimentare.

Mind ± restlessness ± gr 3 pag.182 Mind ± delusion, sees thieves at night ± gr 2 pag 84 Mind Ä , that the house and space under the bed are full of thieves ± gr 2 pag 83

Mind ± delusion, conspiracies, against him , there are ± gr 1 pag 57 Mind ± Ä , injury, about to receive, is ± gr 1 pag 70

Mind ± company, desire for, alone while ± gr 3 pag 34 Mind ± fear, alone of being, lest he die ± gr 3 pag 107 Mind ± carefulness ± gr 3 pag 28 Mind ± anguish driving from place to place ± gr 3 pag 12 Generals ± agg. Night midniht after : 1 h. ± gr 3 1-2 ± gr.2 Generals ± cold agg. ± gr 3 pag 1575 cold air agg. ± gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. ± gr.3 pag 1699 Generals ± side right ± gr.3 pag 1680 Generals ± pain burning externally ± gr 3 internally ± gr 3 pag 1649 Generals ± hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye ± swelling lids ± gr 3 pag.411 Stomach ± thrist ± gr 3 pag.703 extreme ± gr 3 small quantities for ± gr 3 pag 704 Respiration ± asthmatic ± gr.3 pag 970 midnight after ± gr 3 pag 971 Skin ± erruptions ± gr.3 pag 1527 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare ± urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± indignation ± gr 3 pag 136 Mind - anger ± gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of ±gr2 pag.42 Mind ± suspicious ± gr.2 pag 213 Mind - sensitiv ± gr 3 pag 195 Mind - irritability ± gr.3 pag 141 Mind ± thoughts persistent ± gr.3 pag 217 Mind ± nymphomania ± gr.2 pag 171 Mind ± jealousy ± gr.2 pag.145 Mind ± taciturn ± gr 3 pag 213 sex excesses after ± gr.3 pag 214 Mind ± thinking aversion to ± gr.3 pag 216 Generals ± injuries operation ailments from ± gr 3 pag 1628 Eye ± inflammation lids ± gr.3 pag.386 Eye ± tumor lids ± gr.2 meibonian glands ± gr 3 nodules in the lids ± gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia ± masturbation disposition to ± gr 3 pag 921 Bladder ± urination frequent ± gr.3 involuntary ±gr.3 pag 844 Skin ± eruptions dry ± gr.2 eczema ± gr.2 pag.1530 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag ± HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile ± contact, frig, zgomot, lumina calor ± rubor ± tumor ± dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

inflamatie congestiva si iritativa ±calor. oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta. strigate. prostratie brusca cu stupoare.- orice contact cu mediul exterior ± frig. epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta tuse spastica. cu ochii injectati. incoerent. sa bata. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. cu frison. pulsatila si arzatoare. obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata Ameliorare : .repaus. SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. neameliorata de epistaxis. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi febra brusca. caldura alungit. apa ± imagine care-l sperie neliniste mare. lancinanta. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. rosie si lucioasa . dorinta de a fugi locvacitate mare. rubor. tumefiata. urmata apoi iar de agitatie. dureroasa. transpiratii calde. midriaza si fotofobie. cauta sa muste. agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata. contact. impresiile nu corespund obiectelor din jur´. zgomot. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). dolor. secuse musculare. liniste camera calda. lumina. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. delir agresiv. tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme. Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor. monstri la picioarele patului.183- .la inceput fara sete. SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie excitatie violenta. gandurile nu corespund impresiilor.

frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin. reumatism articular acut. lucios. sange cald. Aconitum (inflamatii). adenite. sete mare si disfagie durere vie inghitind. cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans. scarlatina. Laringite. manifestari violente si disparitie brusca ± abces. in delir dilutie inalta ± 30 CH.184- . Ferrum phosphoricum.gr 3 pag 194 Mind ± restlessness ± gr 3 pag 182 Mind ± excitment ± gr 3 pag 101 Mind ± delirium ± gr 3 pag 46 Mind ± delusions ±gr 3 pag 51 Generals ± inflammation glands of ± gr3 pag 1626 Generals ± side right ± gr 3 pag 1680 Generals ± pain suddenly ± gr 3 pag 1646 Generals ± inflammation externally ± gr 3 pag 1625 Sleep ± sleeplessness ± gr3 pag 1432 . metrite. rosii. imperioase. cald. Lilium tigrinum (bearing down). Hyosciamus. rujeola. sensibil. insotite de febra si transpiratie. iradiata in urechea dreapta abdomen destins. REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis. tahicardie mictiuni frecvente. Stramonium. colici. rosu. congestii cerebrale. angine. abundente. eritem scarlatiniform INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc. urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei. dismenoree. colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase. calzi si duri (Bry.sensitive . rosu. etc In stari acute dilutii joase ± 4-5 CH. trebuie repetat des. Lachesis (delir) Sepi a. anexite.- faringe uscat. Remediul are actiune scurta. coriza. Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± fear animals of ± gr3 pag 107 Mind .) reumatism articular acut piele : abcese. sinuzite.

Este singur. Coloana 17. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.Head ± pain ± gr 3 pag 274 Eye ± discoloration red ± gr 3 pag 379 Female genitalia ± menses bright red ± gr 3 clotted ± gr 3 copious ± gr 3 pag 924 frequent ± gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J.racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea .H. Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. marea moarta. Se afla in oceane. J. ca AgBr in fotografie. lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.&Poirier J.Vienne Synthesis 7 Vannier L. Randul 4 : securitate si datorie. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. A dictionary of practical Materia Medica B. nu poate cere ajutor. ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare . unele izvoare termale.A.Book Service London 1989 Lathoud J.Este folosit ca sedativ in medicia. tradat . The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. singur in fata pericolelor. tradat. munca zilnica e siguranta.T.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.testicule. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM . Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . ovare. atacat. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. la purificarea apei.&Guillaume M. tiroida. glande mamare. glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac MODALITATI Agravare : . Coloana 17 : structura e distrusa.185- .

astm .c u false membrane. abulic anxietate agravata seara . nedureros. sanguin. agravata band lapte sau aplecandu-se. traheite. spastica. constrictia gatului cu sufocare. astmul ameliorat la mare.. furuncule. Tanar blond. ulceratii verzui cu miros putrid INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza. colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica.) SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde. arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac.la mare in masina sau calarind Lateralitate stanga. Tuberculine .halucinatii in obscuritate. ulcer gastro-duodenal. laringite. tuberculinic . frica de fantome (Ac. ten deschis. indiferent. ameliorat culcat pe partea dreapta coriza persistenta si excorianta cruste in nari. tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite. ochi albastri. glande salivare Afectiuni digestive : gastrite.Ameliorare : . acnee fata si spate. spasm al glotei tuse seaca. Phos. TIP : carbonic. ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie.186- . cu accese bruste de sufocare. displazie mamara stanga menstre in avans.. agravata seara inainte de miezul noptii. nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze.insuficient hipofizar. difterie.. SIMPTOME PSIHICE astenie psihica. profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara. cu pielea fina. hemoroizi proccidenti. durerosi. Sulphur iodat.Puls. abundente. dureri constrictive ovarul stang. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. acnee. orhite. gusa. astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita.Carbo v. dur. sangeranzi testicul stang umflat.

spate. necontenita. pe fata. la luna noua .fear evening ± gr..gr. tremuraturi. REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea.inflammation glands of ± gr 2 pag 1626 Generals ± weakness ± gr 3 pag 1701 . somnambulism SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie.la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte. silabe . la dentitie. 106 Mind ± fear alone of being ± gr 1 pag 107 Mind ± fear dark of ± gr 1 pag 108 Mind ± fear ghost of .1 pag 111 Generals . Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : . vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa. Dulcamara. livida. ora 5 a.1 pag. MODALITATI Agravare : noaptea.fl. dar nu obligatoriu. Graphites. parestezii SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca. Phosphorus. strigate. Silicea. in sarcina. balbaie.. umeri. Calc. Calc. cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii. Kali sulphuric.. Iodum. nu sta linistit.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate TIP supraponderal.pustuloasa. Ipeca. Conium. Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind . agravata noaptea si culcat.m. piept.187- .Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia. epilepsie premenstruala sau la luna noua. gemete in somn. diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata . trebuie sa se miste. degete terori nocturne ale copiilor. cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. Baryta iodata. Spongia. obez. Sambucus. neliniste in maini.spune un cuvant in locul altuia. bruxism.c.

& Guillaume M. A dictionary of practical Materia Medica B. vorbire dificila. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. cum ar fi mersul dificil. suprasolicitarea.Dr. denumire populara . Substanta produce paralizie ascendenta.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae. ducand la lipsa de coordonare si paralizie. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura. traumatismele vertebrale. . excesele sexuale. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale.Conium maculatum. la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie.T.& Poirier J.H. Vienne Synthesis 7 Vannier L. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii.2 pag 1714 Generals ± air seaside air at the amel ± gr 1 pag 1714 Generals ± side left ± gr 2 pag 1680 Respiration ± asthmatic ± gr 2 pag 970 Respiration ± asthmatic sailors as soon as they go ashore ± gr3 pag 972 Male genitalia ± induration testis left ± gr 2 pag 889 Female genitalia ± induration ovaries left ± gr 2 pag 912 Mind ± gestures hands involuntary motions of the fingers playing with ± Kali bromat ± gr 1 pag. slabiciune care se instaleaza treptat. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva. denumire completa.J. ± gr. un timp al slabiciunii si al lentoarei. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. Modalitati: amel.: -in timp ce posteste.cucuta sau bucinis. mers nesigur. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Lachesis . munca in exces.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. pierderea brusca de forta in timpul mersului.122 Face ± eruptions acne ± Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J. cand remediul se dovedeste extrem de util.Generals ± weather warm wet agg. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . necazurile.Book Service London 1989 Lathoud J. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. in relatarea despre executarea lui Socrate. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium.188- . Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.A. se pastreaza descrierea facuta de Platon.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate.

etc ). insensibile. Indiferenta. -la rasucirea in pat. tristete. Paralizie si slabiciune. -de celibat. Atitudine: persoane inchise.agrav. avand senzatie de nod in gat.: de san. Vertij: . isterie. Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca. fata de paine.189- . Peferinte alimentare: dorinta de acru. -la presiune. -de excesele sexuale. cu aversiune fata de viata sociala. cu deteriorare intelectuala progresiva. -la ridicarea bratelor( dupa un efort ). -la alcool. Simptome mental-emotionale: Anxietate. Alteori. avers. oboseala. Tulburari de memorie. lipsite de orice relief. Tristete agr. -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii. Teama de singuratate.: dupa divort sau moartea partenerului). eventual si lacrimare. mers. -de intuneric. in decubit dorsal si la rasucirea in pat.-la miscare. sare. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex.fotofobie. depresie. dar si cu teama de singuratate. . dar si de persoanele straine. de consolare. -stand aplecat. cafea. surmenate. Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. Simptome generale: Senzatie de slabiciune. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex. agrav.: . Simptome fizice caracteristice: Cap: . Superstitii. Nu intelege ce a citit. epuiz ate intelectual (³brain-fag´).privind obiecte aflate in miscare. idei fixe. -stand la soare.depresie la persoane timide.

(Grimmer). uter.adenopatii cervicale dure. scleroza multipla.Vermeulen. complementare : Tub. depresie. Bibliografie:Boericke. -ataxie. mammae. Extremitati: -slabiciune. mammae. -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit. from(2) . inainte de menstruatie. cancer. la cererea guvernului german. Female genitalia: . Phos-Ac. Indicatii clinice frcvente: Ataxie. cervicita. every (2/1) . (2).. Cocc. mammae. -adenom sau cancer de prostata. Caust. prostatita. -swelling mammae. -leucoree iritanta.. injuries from(2/1) . mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor. -tumori.. disfunctii sexuale. Diagnostic diferential: Sep.motion . Urogenital: -impotenta. closing eyes. vertij. contusion. menses during (2).Gat: . menses before (3) . ejaculare prematura. senilitate. impotenta. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. displazie de col uterin. LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. -parestezii. Piept: -cancer de san. Vertigo: . in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. hipertiroidie. -pain.sadness. amel. oboseala progresiva. Carb-an. Sani durerosi la atingere. Proving: efectuat de C.190- . Gusa cu exoftalmie.. Cateva simptome de repertoar : Mind: . ovar. Murphy. ejaculare prematura. Morrison. from eyes of(2). -pain. Chest: -cancer. fibrom uterin. albicioasa sau sanguinolenta. step . Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului . turning in bed (3). inclusiv maligne de testicul. continence from (3).indurations. cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. Hering. on.

homeopat. mai ales in zona gatului. mania. -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe). -dimineata.191- . irascibili. -presiune puternica. Lach. -ingestia de alcool. Modalitati: Amel. menopauza. cu febra ridicata si delir. -bauturi reci. Agrav. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii. canicula. -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor.necazul.: -la aparitia secretiilor. pacientii se plang de intoleranta la atingere. -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei. spaima. . -aplicatii calde. -menopauza. -primavara.: -dupa somn. Dupa ce si -a revenit. cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. menopauza. este util in purpura si stari septice. ingestia de alcool. provocandu-i stare de inconstienta. are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi.gelozia. . Cuvant cheie: suprastimulare. Cauzalitati: -suprimarea secretiilor. . dezamagirea in dragoste. -vremea innorata. -aer liber. Sunt agitati. vexarea. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient. de unde si tendinta spre hemoragii. Remediu predominent feminin. foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri). -caldura camerei. -eructatii. vesnic in miscare. soarele.descompune sangele.

). gelozie patologica. Exista si un tip introvertit de Lach. jignitori. Totul la ei este foarte intens: de ex. Sar rapid de la un subiect la altul. malitioasa. Stram.. Egocentrici.de ex. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. daca sunt anxiosi. manie religioasa(Veratrum. sarcastici.urata. frustrare si invidie. Ambele tipuri de Lach. Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. Emotii puternice. sunt foarte anxiosi. tristete dimineata agravare mentala dupa somn. · Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. pot ajunge paranoici( Hyosciamus. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. Extrem de suspiciosi.crede ca este urmarita. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut. Pot fi zeflemitori. sarind rapid de la un subiect la altul. energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi). nu suporta nici o critica. Foarte critici. la randul lor. iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale .. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. locvacitate.192- . avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). dar. suporta greu autoritatea parinteasca. Veratrum). agitatie psihomotorie. Simptome mental-emotionale: iritabilitate.. suporta greu restrictiile de orice fel. mai ales in legatura cu bolile de inima.-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene). care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. cu un puternic complex de inferioritate. Gelozie fara nici un motiv. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi.dispretuita..). Se ataseaza de obiecte si de oameni.). Simptome generale: . frica de boli de inima. frica de serpi. suspiciune ( Hyos. frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie.

cafea. Fem. Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre). delirium tremens. tulburari de climax. nu suporta gulere stranse. stridii. pot fi frigurosi. .slightest touch(3). -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil). Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie. Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn.genitalia: menses. Preferinte alimentare: fructe. -ulcer varicos. clothing agg.dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga.amel. in decubit lateral stang. cu senzatia de sufocare. agrav.· - de regula caldurosi.193- . de ingestia de lichide mai ales fierbinti. -intoleranta fata de atingere. Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta. Somn: -tresar brusc la adormire.sleep agg. Tegumente: -furuncule de culoare violacee. furuncule. alcoolism. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. loquacity.(2). -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. senzatie de nod in gat. Throat: Choking. Gat: . HTA. amigdalita. -erisipel senil. Ext. -mare agravare dupa somn. insuficienta acr diaca congestiva. cardiopatie ischemica.premenstrual. dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare. agr. Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic.throat: sensitive. -purpura.vin. sd. changing quickly from one subject to another(3).of all complaints during(3).(3). psihoza maniaco-depresiva. as foolish as it is irresistible(2/1). -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri.

P.diferential: Con. Cocc. MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara. China . ierarhia superior-inferior.homeopatia. Cedron. poarta culori inchise. Bell. Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. Vise de viol. ptoze viscerale. Graph. hiperlaxitate ligamentara. Silvia Nedelcu Materia medica . Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia. G. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. Nux -v. moluste. Lyc.Dr. a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa . Adrian Dumitrescu Materia medica .. Rhus Toxicodendron .ro/Curs_07. Bibliografie: W. CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www. Se izoleaza.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . Rindasu Materia medica . Secil Omer SEPIA .Chappell. D.194- . Isi ca uta refugiul in munca.Chelidonium. . pleoape cazute. Nicoleta Bratcoveanu. spalandu -se. BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica.Dr. Ignatia .. aversiune pentru familie. la aer rece. Antidoturi: Ars. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor.relaxarea tesuturilor venoase. Dr. Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori.. complementare: Crotalus.Lycopodium .Dr. Hepar.Sepia..Nux Vomica . Se simte in capcana si se vrea liber.J. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. pana la istovire. a sistemului port si a organelor genitale feminine. competitia. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree . disperata.Boericke. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. Dr. Pavlovschi Materia Medica . vant din est.Murphy.Dr. Ph-ac. in societate. familiei cefalopodelor..Bryonia.-lateralitatea stanga. I. Doina Pavlovschi.Vithoulkas. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. mai ales la nivelul ficatului. insuficienta hepatica si genitala.Dr.staza si congestie venoasa pasiva.Anthracinum(furuncule). Diagn.Dr.instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . Rem. inainte de furtuna.htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic . Ileana Rindasu Materia medica . visceroptoze. se simte nenorocita. R. -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari.. relatia victima -agresor. ACTIUNE .Dr.Dr. Coff.Clarke.

pioree . nu suporta contradictia .. dar face planuri pentru viitor´ . Pod. neameliorata mancand . greata la spalatul pe dinti .fatigabilitate iritabila.trista si abatuta.gust sarat ( Carbo v.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . agr. distrusa .indiferenta la preajma si la ai sai. in chisa in ea. buze umflate dimineata. nu suporta consolarea ± ³nostalgie pentru trecut. intoleranta la lumina stralucitoare .sensibilitate dureroasa a ochilor seara.agravare la lapte (diaree) si la mirosuri. ameliorata seara. intre umeri. fara bucurie de viata.herpes al pleoapelor superioare . orele 18-24. obosita dimineata.ameliorare la miscare (dans) . apatica taciturna. mergand repede.foarte impresionabila. herpes al buzei inferioare .acufene..sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului . cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . se doreste singura.senzatie de frig pe alocuri : vertex. picioare reci . mai ales de bucatarie . China) .Ameliorare : exercitiu fizic.195- . Phos.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang.dorinta de lucruri acide.greata dimineata la sculare ameliorata mancand.lacrimare dimineata si seara. muraturi .gura uscata. nemultumita de ceila lti si de ea insasi. hipersensibilitate la zgomot . indiferenta pentru prezent. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit. intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE . anxietate seara (Caust. la aer curat .senzatie de gol in stomac (Ign. Puls.transpiratii abundente. otet.insomnie noaptea.) SIMPTOME GENERALE . plange vorbind despre ea. la cald.. nimic nu o distreaza.. somnolenta ziua .pleoape superioare grele. se simte nenorocita. totu -i negru. se vexeaza usor.limba alba cu afte. acre. nimic nu o intereseaza. neliniste si frici. senzatie de dinti prea lungi. ptozate . curata la menstre . la presiune.carii dentare cu dureri acute agr.agravare la abuz de tutun (dispepsie) . in axile si scrot SIMPTOME LOCALE .aversiune pentru carne .

migrena digestiva.dureri constrictive in piept agr.) .nari uscate. culcat pe dreapta sau la masaj . secretie anala quasi continua (Ant.constipatie cu scaune insuficiente...).c. constipatie .incontinenta de urina in prima parte a noptii . trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta. spastica. neameliorat de scarpinat.durere brusca.varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze. prolaps rectal . umflate si ulcerate .urticarie agravata la aer.196- . pete de sarcina . Sulph. agr.senzatia de greutate pelvina.tuse seaca.) . prolaps uterin leucoree galbena. Puls.prurit in plicile coatelor(Rhus.) . abdomen.) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului .urina tulbure. cedeaza la evacuarea scaunului .. Lach.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun. si pe peste tot. acuta in anus amel. negricioase. ci transformat in senzatie de arsura . dupa fiecare mictiune. amel.eczema.Lil. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. mergand repede .) . fetida.pete galbene sau brune pe spate. ameliorata in camera calda . glezne). seara dupa ce s-a culcat (Sang. nas. psoriasis (coate. neameliorata de scaun .t. acida. cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis. mergand repede.senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) . Plat.). ihtioza .mur. cu depozit rosu.herpes circinat catamenial . cu aparitie matinala.durere profunda in hipocondrul drept.c. dupa somn. iritanta. obositoare. hemoroizi. aderent de peretii vasului . amel.. inainte de menstra. dure. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos. scibale brune dificil de evacuat. senzatie continua de bol greu in rect (Anac. cu aspect laptos (Calc..la femeie : menstre intarziate si de scurta durata.. Kali carb. umeri.la barbat : secretie uretrala cronica. dispepsie atona.t.distensie abdominala cu borborigme si flatulenta . numai ziua.tox.).

. Plat.cares. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell. Nitri ac. ± psihism Lil. prolaps uterin. Nux vom. Helonias. Phos. tigr. about domestic affairs . consolation aggr. Caust.. locale severe.Afectiuni genito-urinare : metrite.prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des . psoriazis.will. .. full of. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie.delusion. herpes catamenial.197- . Chel. ± psoriasis Natr...rac. cronice : dilutii 9-15 CH.. Phos. similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : . contradiction of .irritability.ac. dismenoree.from contradiction ³ ³ ³ . Murex ± senzatia de ³bearing down´ (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind ± anger. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema.7 CH zilnic Simptome generale.. menopauza. leucoree.industrious ..tigr. . alb.fear of poverty . Phos. that he is unfortunate Mind ± indifferent loved ones. ± tulburari hepatice Benzoic acid. Act.. Kali c.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare . iod. Lil. ± tulburari reflexe de origine uterina Lyc.sadness Generals ± exertion amel..in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.. astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase . 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice. tulburari de sarcina.. to . Ars.weeping when telling of her sickness . Sulphur.mur.to everything ³ ³ ³ ³ ³ ³ .undertakes things opposed to his intentions . ± urini fetide Ars.

Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare. tutun Ameliorare : la cald. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic.H.manifestari spasmodice .hipersensibilitate senzoriala si mintala . indignare (Staph.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.food. contact.). Lyc. sour food.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. aprehensiune (Gels. cafea.&Poirier J.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) . A dictionary of practical Materia Medica B.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina. isi tine nemultumirea in sine.) .dezamagiri din dragoste (Natr. distrus. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .T. contradictorii CAUZALITATE . mirosuri.A. Ignatia prezinta labilitate afect iva... la distractie. Colocynthis) . emotie.teama. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat. Lach.mur. doliu. Arg. diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie. desire Eye ± falling of lids during headache Nose ± yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J. Phos. alcool.vexatie.ac. doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz. acids. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea. la plimbare SIMPTOME PSIHICE . frig. facut bucati. frica.manifestari paradoxale. necazurile. violenta.198- . razbunare.accidente (Arnica).) . Book Service London 1989 Lathoud J. ACTIUNE . evenimente triste (Arnica..nitr.J.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy IGNATIA AMARA .³ . rumineaza vexarile..

cu cat tuseste.depresie dupa necaz.ac. doliu . abundente. spastica. mai ales la migrena .ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE .senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic. contrariere.199- . cafea. mai ales cand e moale .mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. unilaterala. sange negru cu cheaguri si miros urat. precedate de cefalee . agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului .prurit cutanat ³nervos´ INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE .insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . nod in gat. cu durere mare la scaun.durere in gat ameliorata mancand alimente solide .dispepsie paradoxala . durere agravata la frig. tulburari de vedere functionale .tuse seaca. Ox.aversiune pentru fumul de tigara . cu atat ar mai tusi .greata ameliorata mancand . extrasistole .nevoia de inspir profund . tahicardie emotiva. alcool. presiva.constipatie mergand cu masina.tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina .sughit spastic ..dureri vii in locuri mici (Kali bi. colici abdominale ± 5-7. cascat si plans nemotivat .menstre in avans.acufene ameliorate de zgomot .emotivitate exagerata . nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere. cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala.hemoroizi cu dureri ascutite.) .manifestari spastice localizate : tuse.anxietate care il impiedica sa vorbeasca .suspine.diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica . agravate in mers . ameliorata de presiune. tutun.9 CH de 1-2-3 ori/zi . ameliorat inghitind .cefalee congestiva.senzatie de constrictie faringiana.dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE . surmenaj.spasme ale pleoapelor.

shocks. Apis. Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ± ailments from. bad news.T.H. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.catalepsy.&Poirier J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. right Teeth ± neuralgic.A. side. shattered pain as if Head ± pain. disappointment. position loss of Mind ± delusion. sleep going to .200- . ruined he is Generals ± chill. Hyosciamus Frica : Opium.soc emotive vechi : 30-200 CH. fright or fear from ³ ³ ³ ³ ³ ³ .paralysis emotion after . M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J. money from losing.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy . grief after . fright after . love.torn to pieces.sudden manifestations.J. mortification. anger.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata .convulsion. electric like. death. Sepia. fright. vexation.. A dictionary of practical Materia Medica B.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand . grief. Book Service London 1989 Lathoud J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . deception. shock. coming and going . Sulphur Spasme : Belladonna. friendship deceived.

Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile. securitatii materiale adica banilor.seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete . vreme uscata . piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig .Dr.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios.BRYONIA ALBA . vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim .Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare.Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.De aici o insecuritate financiara.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea. In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace.Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat . frica de saracie.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale .De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee.De aici frica de saracie. emotional si fizic. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar. mucoase . pleurodinii.Uscaciunea este in plan mental.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor. Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee. artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie .Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice. Sunt doua idei principale la acest remediu.Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.201- ¨ . Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Este o planta agatatoare.

hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare. de constipatie .202- . miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.Pneumonie.Bronsita. dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse. mese. EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg .bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare. varsaturi. agg dim .amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne.trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese.

T use convulsiva. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor. iritabilitate.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare. membrane seroase si piele.glumet si plin de viata. . Pleurezie.Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita. ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa).Artrita reumatoida. intepenit atit in plan fizic cit si emotional. nelinistit. mucoase.Psor.Pacientii adulti sunt de regula seriosi.Apare depresia.Guta.Dr.Sciatica.Este unul din cele mai supertitioase remedii.Nerabdare.Astm.Bursita.Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t. Agg de inspire profound. agg de suparari.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci. Spig.Graba Anxietate legata de copii.Cefalee. constipate cu indigestii Cham-iritabil. Apendicita.Mastita.Me ningita. nelinistit. Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil.203- . rautate.Hepatita.Diaree. Sepia. vrea lapte cald. pneumonii. vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid. Actiunea sa e puternica pe nervi. Tendinita.Caracteristic acestei familii este senzatia de µintepenire´ Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. RHUS-TOXICODENDRON .Vertij. Rhus-t. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. lateralitate dreapta.Desi prietenos pare mai degraba timid.In fazele initiale pacientul este vessel .Fibrozita.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m. Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee. Faringita.Gastrita.Lumbago.Epistaxis.agg la 9PM.Exantem. apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare. legate de agitatie.Migrene.In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic..Gripa.Tuse .Artrita.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata. Calc. Dureri dentare.Constipatie. Pneumonie. Iritabilitate ..Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului. Rhus-t.. MENTAL Glumet. .Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate.Boli de tesut conjunctiv.

de furtuna . pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa. Aeth. comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig .204- . de bai calde Agg de current de aer¶ Agg de vreme innorata . Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare.Otrava Superstitios.Brinza.Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece. de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee. Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis.Kali-c.Frici: de a ucide pe cineva. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn.Dulciuri .. rece si umeda Amel de vreme calda . cu intepenire amel de miscare. de vreme . Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B.Parkinson.

Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.Artrite Artrita agg noaptea in pat. EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic.205- .dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui.agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati .Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul.

dorita de lapte rece.Reumatism. Calc-p.dorinta de dulciuri.Pneumonie.Urticarie .Coree. Cimic. agg de suprasolicitare fizica. neliniste.Erizipel. febra. nelinistit.Boli de tesut conjunctiv.Probleme de comportament.CALC Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna.Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY. Rhod. respiratorii .dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut.Gripa.Contuzii. frisoane.Impetigo.Urticarie. .Lumbago.Cefalee.la vreme rece si umeda si de la furtuna.Artrita.Faringita.Laringita. dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati.Tendinita.RAA.Enurezis.Entorse.Sciatica.Eczema.agg noaptea .erizipel Ran-b.Eritem nodos.Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.Herpes.Boala Parkinson Pemphigus.artrite.eczema .probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati. probleme cutanate.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes.Tendinita.Bronsite. agg de vreme rece si umeda.Varicela. CLINIC Angina.Hemilegie. sete pentru cantitati mici.eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra. intepenit .Dulc.Bursita. probleme de piele.Astm.iritabil. Rad-br. dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros.206- .

u or ofensabile. iritabile. Numele de ³Cinchona´ provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului. de a nu fi r ni i. post. introverti i. ISTORIC familial sau personal de malarie. aversiune pentru: bere. curent. alcool. Iluzii: c sunt persecuta i. team de atingere. de : fructe. la lun nou . se exprim mai u or prin versuri sau pictur . gr simi. SISTEM CIRCULATOR. Au multe frici: de animale. postprandial. pe te. vânt. condimentat. trepida ii. s unt ideali ti i rezerva i. Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud. mi care. EMACIERE PERIODICITATE: la 2 . în timpul zilei dar mai ales noaptea. care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic în tratamentul malariei). p s ri de curte. chiar domestice. ceai. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile. carne. sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare. de fantome. APARAT DIGESTIV ( ficat.dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli. care a fost tratat de malarie. s rat. . Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor. pot fi capricio i. ceilal i îi împiedic s î i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. GENERALITATI SLABICIUNE. -zgomote.). pisici. diaree. vreme rece. moroc no i i pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. ALIMENTAR: agg. fructe. fric de ceva r u. cafea. De Cinchon. NIVEL DE ACTIUNE SANGE. odihn . dorin pentru: dulciuri. pâine. se las purta i de fantezii i planuri (în care au construiesc cas tele de nisip în Spania) averi fabuloase. Nervi. . f inoase.207- © . V. unt.B. 7 sau 14 zile. mâncare cald .CHINA OFFICINALIS (Chinchona). cu modific ri bru te de dispozi ie. lapte. în 1790. cafea. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. din Anzii peruvieni. efort mental. de lucruri imaginare e tc. de a nu fi comp timi i.) -ATINGERE (u oar ). Au st ri de spirit alternante. AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic .Lateralitate stâng / dreapt . lacta ie. carne. excese sexuale. Au un sim artistic dezvoltat. Plini de imagina ie. AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie. toamna. proving care i-a oferit în elegerea principiului Similia Similibus Curantur.Dr. Splina. câini. gr simi. bere. sl birea presiunii hainelor. transpira ie etc.

ap rece. pe te. metroragie cu sânge închis la culoare.208- . ± la Gen. gust amar când m nânc sau fumeaz . EXTREMITATI . dureri de din i ag. cearc ne. cu tendin a de c dere spre spate. RESPIRATOR crize de astm toamna. colecistopatii. paloare. sensibilitate exagerat la mirosuri. aversiuni i agg. GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme. la cea mai mic atingere. cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului. (dorin e. dismenoree. dup pierderi de fluide. în timpul frisonului. de fructe. orice are gust amar cu excep ia salivei. de presiune puternic . diaree ag. pulsatil . care nu este amel. hepatit sau ciroz hepatic . epistaxis. foame canin noaptea. colic billiar . splenomegalie. cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare. cu tinnitus. transpira ie rece în jurul gurii. de eliminarea gazelor. pneumonie. amel. hepatomegalie. cefalee periodic . de aplecarea în fa . diaree periodic . bron it .VERTIJ CAP cefalee exploziv . care revine îns dup prima înghi itur . care îl treze te din somn.) GENITAL leucoree sangvinolent . sensibilitate dureroas a scalpului ag. cu pulsa ii vizibile ale carotidelor. crampe abdominale amel. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. lapte. de atingere sau piept nat.

5. a planurilor i a fanteziilor eroice. FEBRA febr periodic . GENERALITATI -Friguros. diminea a la trezire. Ign.followed by . simptome gastro-intestinale. visele continu i dup trezire.Hipersensibilitate.m. -ag. care debuteaz în zona pieptului. NUCLEUL: 1. NIVEL DE ACTIUNE FICAT. COMPARATII Nux-v. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare. etc. FEVER -SUCCESSION of stages . ag. colon ascendent. genunchi. 2. p teaz lenjeria în galben. debilitante noaptea. Idei multe i planuri seara i noaptea. old.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare. de atingere. membru inferior) / lateralitate stg. -ag. sl biciune. CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta întreag . PIELE sensibilitate dureroas în timpul febrei.209- . la cel mai mic efort.- dureri articulare sau musculare ag. se treze te din cauza foamei.Distensie abdominal excesiv .. transpira ii abundente. insomnie din cauza gândurilor incitante.. 3. Ars. umed . pe spate. Nat-m. Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic . 2 sau 4 p. cu mâinile deasupra capului sau sub cap. SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt . neameliorat de eliminarea gazelor. Lyc.then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiaz .chill . la schimbarea vremii. anemie.(o mân sau un picior cald i cel lalt rece). ovar.heat . cu sete î nainte. rinichi. cefalee... Occiput.. recoltat în perioada înfloririi. diferen e de temperatur stg-dr. Lateralitate dreapt (pl mân. 4.m. de vreme rece. la 4 a. malarie sau antecedente. oasele fe ei. Carb-v. COMPLEMENTARE: Ferr. insomnie. .

când închide ochii. amel. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. ca din cauza unui pantof prea strâmt.-amel. vise despre afaceri. dureri interscapulare dup -amiaza. colic biliar . în decubit lateral stg. senza ie de greutate. SOMN Neodihnitor. 4). senza ie de constric ie transversal . amel. sceptice. cu limba maronie sau fisurat . PIELE Icter. Durere pe partea dreapt . care iradiaz spre spate. de alimente/b uturi calde. ulcera ii cu secre ii ofensive. mâncând. brânz . ca de plumb. B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice. scaune decolorate. prurit. de b uturi calde (fierbin i).210- . gust amar. cu l crimare excesiv . VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general . cu tendin a de a c dea spre fa . de b uturi calde. precedat de durere în hipocondrul drept. limba cu depozit g lbui. iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatul drept. înmormânt ri. Mai dominatori decât Lyc. litiaz . Nevralgie facial dr. senza ie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor. cu picioarele aduse spre piept. redoare. Constipa ie cu scibale. de presiune. CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. amel. halen fetid .. GASTROINTESTINAL Dureri în hipocondrul drept. au tendin a de a se impune oriunde (în fa a oricui). TORACE Pneumonie pe partea dreapt . spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. Nevralgie intercostal dreapt . icter neonatal. SPATE Dureri cervicale. când st ridicat în pat (grd. cu excep ia b uturilor calde. dureri intolerabile în c lcâie.. condimentat. spanac. asociat cu probleme hepatice. lapte cald. amel. i f r sl biciunea sau la itatea acestuia. dureri articulare în special de partea dr. aplica ii calde. dureri deasupra ochiului drept. vars tot. . aversiune pentru brânz . V rs turi amel. sau alternând cu diaree. hemoptizie. EXTREMITATI Dureri în um rul drept. cu amprente dentare. ³cu picioarele pe p mânt´. alimente/b uturi calde.. mâncând. cadavre. amel. mai pu in înclinate pentru o activitate intelectual . Distensie abdominal . MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice. Icter. casc înaintea apari iei durerilor nevralgice. urticarie. Hepatit . Alimentar: dorin pentru lactate. erup ii eczematoase.

Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. dornice de afectiune si de a fi laudate. dominatoare. etc. incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile. Morrison R. foarte raspandit. RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM . Essentials of Homeopathic Materia Medica.. Desktop Guide of Materia Medica. Este unul din remediile fundamentale. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. 2. NUCLEUL: 1. 4. Bry. pe care incearca permanent sa le depaseasca. Persoane practice. in paduri umede. Creste pe coastele dealurilor inalte. cu spice sporifere. chiar curajos. TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur. Spori de culoare galbena. Dewey W. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor ± aminteste de anxietate. pana in zona montana. liniare. vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. cu ramuri ascendente de 5-15 cm.. era un arbore falnic.COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc. fuga de responsabilitati si abandonul copiilor.. dar in interior sunt slabe si nesigure.Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare.. fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. In exterior insa. grupate de obicei cate doua. PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate. Vithoulkas G. insomnie. dar in pr ezent. persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare. Essence of Materia Medica.. Nux-v. > B uturi calde. cu frunze dese. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute. frica de fantome Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului ± tulburari digestive. este o planta plapanda care se intinde pe pamant. fierbin i. . Antiteza tatalui poate fi si ea valabila.A.. Astfel. astfel incat va incerca mereu sa le evite.. Bibliografie: Boericke W. 5.Lateralitate dreapt 3. prezinta imaginea omului capabil. Synoptic Materia Medica..R. flatulenta In urma cu milioane de ani. Dr. < 4 am sau 4 pm. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator. Vermeulen F.211- .

prin egotism si ingamfare. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente.El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric. claustrofobie. fara obligatii. Sufera de numeroase frici sau fobii. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Muncitori si ambitiosi la scoala. pacientul devenind timid si introvertit. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid. va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori. dar si cu teama de singuratate. in cele din urma. nu este la fel de intensa ca la Platina. Daca partenerul se arata interesat de casatorie. de oameni. cu aversiune fata de companie. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). agorafobie COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. vrea sa-si afirme personalitatea. ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. de singuratate noaptea.212- . frica puternica de oameni. calculator). Lyc va disparea fara urme.pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex. au frica de moarte. frica de caini. Odata castorit. . pentru a scapa de responsabilitati. Simptome mental-emotionale (repertoar): · oboseala mentala dictatorial dictatorial. vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial. citit. tiranic cu familia sau cu subalternii. iubeste puterea dictatorial. Pe masura ce cresc. Bolnavul devine bombastic. datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. ingamfat. inainte de a fi ingradit in vreun fel. Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate. Spre exemplu. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale. fara a -si asuma angajamente. fantome. desi es te capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate. dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. Poate opta . dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac. fanfaron. vrea sa obtina satisfactii sexuale facile. este mai mult dorinta de a obtine satisfactie. timiditate legata de aparitia in public. desi crescuta. ajungand uneori sa minta de ³ ingheata apele´. inainte de examene. Dorinta lui sexuala . extrovertit. frica de a ramane singuri noaptea. cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri).

Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen. Frecvent. SIMPTOME GENERALE. iar parul se poate albi devreme. sunt descrise in carti bataile aripilor nasului. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul. fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat). alcool. mancare rece Agravari: stridii. prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. usturoi. se vor plange de slabirea memoriei dimineata. alimente fast -food. gatului s i a toracelui. In cel de al 3-lea stadiu. Initial. Fata are alura anxioasa. de obicei.In stadiul al 2-lea. se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. cu tendinta de a se rida excesiv.213- . mistificarea devine si mai exagerata. cu slabiciune intelectuala. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura. fie prin excese sexuale. alimente reci. in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros. dar in practica. ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice. precum si asupra sistemului nervos. MODALITATI. In final. treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei. se intalnesc in cazuri de dispnee. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor. pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate. datorita risipirii energiei. vin. sfarsind intr -un azil de timpuriu. precum si lasitatea. dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri. varza. in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post . fasole. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla. dulciuri. pot sa ajunga ipohondri. mazare. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei. ceapa. bauturi. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta. alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii. astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. solduri si coapse. stridii.

eczema. psoriazis Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala.- dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari. amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau. sperietura. dimpotriva. zvonuri SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta . la 4-8 pm. apetit crescut. ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta. mai ales in etajul abdominal inferior. declansata de foame. foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee.214- .

- Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie . mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator(piept): tuse uscata.215- . ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. cronica. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor( Spate. extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa.

mai ales legate de aparitiile in public Silicea ± datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi. 2002 C. ed.216i con ine semin e turtite i circulare de forma . modulul 1. Ioan Teleianu. SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica. stomac. ed.Loutan ± Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. 1992 G. H. Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre în spate. Polirom. 2005 G. Fundatia crestina de homeopatie Simile. Strychnos Nux Vomica. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice. 1997 Internet. Istoric : Este un copac de talie medie. J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics. Spasmul afecteaz atât mu chii voluntari cât i pe cei involuntari: .ed. Boiron. Natrium-muriaticum. ed. Lachesis. de culoare gri-cenu iu. ed. Moldogrup Iasi. Tao. Turta lupului.Dr. Fiat Lux.- doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla. ed. Sepia. 2004 R. Caba . agr de lucrurile noi. al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente în intoxica ii. acoperite de peri ori fini. Dictatorial acasa inflatie (ego. În cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. Sulphur. possibilities in chronic pathology. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice.Synoptic materia medica. Jouanny. de responsabilitati. Blackie ± Homeopatie clasica. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. duoden). Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA . Dujany.Manual practic de homeopatie. ed.AFADH 2007 R. 2003 J. Constanta. J-B. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere. Dancer. Vermeulen . coordonator Dr. Crapanne. ed.Manual cu note de curs. Vithoulkas ± esenta Materiei Medica. 1994 M. Merlijn Publ. 2001 F.

Au un puternic sim al datoriei în ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i. la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat . În acest sens ei trebuie s câ tige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri. Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica.stomacul . S re inem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: . La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun. i în mu c turi de arpe.DORINTA DE STIMULENTE: alcool. rapide i eficiente în ceea ce fac.HIPERSENSIBILITATE . Tabloul mental este îns foarte diferit. METICULOSI în acest domeniu. pân la ore târzii din noapte. sex. Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni.SPASME.TULBURARI DIGESTIVE. droguri.uterul Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de p s ri. Se reg sesc la rubrica MIND ± FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc.rectul .esofagul . Caust i Kali-C (grad 2). Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze. Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid în func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce î i i doresc). Nat-m. mâncare gras . Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern în reumatism..IRITABILITATE (se înfurie foarte u or). Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica. pline de stres din zilele noastre. El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult. .NERABDARE. fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s -l dep easc în trafic. Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar. .vezica urinara . În stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente. capabile. Tocmai aceste ultime 2 tr s turi îl vor face s prezinte ma i târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. ig ri. . Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental.217- . s fac fa unui stres permanent.FRIGUROS ± sensibil la frig i curen i de aer. . .intestinele .

consistent i condimentat . la semafor sau când este un blocaj în trafic. drogurile. < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e învelit. În ceea ce prive te spasmele exist câteva particularit i: . iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). mânia. cafeaua i ig rile. ceea ce îl va agrava i mai mult. mirosuri. indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nânc . Când sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme. transpira ie). mâncarea gras . temperatur înalt . Tulburari digestive . zgomote.i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. sexul. .atunci când are senza ie imperioas de urinare nu ies decât câteva pic turi . Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin . Este < de orice curent de aer. Dac întârz ii la consulta ie e furios. HIPERSENSIBILITATEA ± IRITABILITATEA Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s p r seasc înc perea trântind u a. congestie portal . . la frustrare pot trânti sau sparge lucruri.Ca s . ulcer. Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. î i smulge nasturii.spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive. Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional . r zbun tor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid . NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient în sala de a teptare pentru c nu are stare. În final. Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison. Dac nu reu e te s se încheie la c ma Dac aude pe cineva cântând strig la el. pot ipa la al ii. Este mali ios. Nu suport s a tepte la coad . Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat. faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas îl fac s fie cople it. Sufer de gastrit . Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge s n tatea.218i vrea s vomite. d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact cât mai are de a teptat.adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien . Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente. furia i în final violen a i cruzimea.când are grea Friguros Este friguros. dispepsia i iritabilitatea. nu reu e te. Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire. Nu pot a tepta. .

droguri. . Tulbur ri mentale. Ajunge s fie dep it de sarcini. dar îi lipse te curajul. sex. Uneori inut în interior. Dispozi ie suicidar (prin împu care sau s rit de la în l ime). indignare. . COMPETITIV la modul patologic. alcool.< când m nânc . Generalit i: FRIGUROS. Arogant. medicamente.< diminea a.219- .< la frig. Dictatorial.> de vremea umed (Caust. Se bazeaz pe sine. . . . probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool. . dezam gire. fric . Hepar Sulphur). curen i.> de c ldur . Plânge de furie. Gr bit. . . Con tiincios în munca. Impulsuri violente. Hiperstresat i hipersensibil. Poate deveni foarte agresiv. (Mind ± weeping ± anger ± after). IRITABILITATE. Aversiune de a r spunde la întreb ri. Mental: Ambi ios. . R zbun tor. Folose te stimulente precum: cafea.< de vreme uscat . Pragmatic. Crud.Mânie. Înjur i oc r te.> de o siest scurt . Responsabil i eficient.< la dezvelirea unei p r i. Ner bd tor. condimente i exces sexual. Meticulos. (Workaholic). Fric de c s torie. Nu poate s accepte o limitare. . stimulente. ig ri.Tulbur ri. Devine dependent de munc .Onoare r nit .Cauzalitate: .

.Sensibil la to i stimulii : miros. Vertij cu tendin a de a c dea într-o parte.Le in : de la mirosuri . . . furie.Vrea : CONDIMENTE. Op. Sil..) Ochi: Fotofobie.Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui. Hyper. . Dorin e i aversiuni alimentare : . . Cap: Dureri de cap i migrene.Durere de cap occipital sau deasupra ochilor.Opistotonus. . . < diminea a (Arg-N). . la trezire.Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. Hep.Aversiune: la Carne.Sensibil la curen i de aer (Chin. Strych). cu vertij i senza ie de creier care se învârte. urinatul i defeca ia). efort mental. < de furie. lumin . etc. CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA.Peristaltism inversat ( în ceea ce prive te vomitatul. Trismus (Bell. < frig.Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva. . DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL. . . zgomote.. GRASIME. cu dureri ca de împungere în membrele afectate. STIMULENTE. . Cic.Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi.Convulsii. ALCOOL.SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII. . .220- . înainte de menstrua ie. . > de c ldur . . Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei. în timpul travaliului.< de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale. Ureche: Mânc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac s t u easc sau s înghit . încle tarea maxilarelor. alcool.Apoplexie.

Scrâ ne te din din i. haine strâmte > de caldur . . GREATA PERMANENTA (Ip). curge ziua. > de b uturi calde. Puls (2) . afte cu saliv sângerie. ULCERE. . . .Mandibul blocat . Sensibil la mirosul florilor. ERUCTATII ACRE SAU AMARE. .221- . FEBRA FANULUI. sensation of a : ARS (3). acru.Mici ulcera ii. REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR. .Limb cu depozit gros. BRY (3).F lci contractate. (Stomach ± pain ± eating .after ± overeating). . eructa ii cu incapacitatea de a voma. Samb). (Stomach ± Stone. Stomac: GASTRITA. . dureri abdominale. sup rare. ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben. dup ce m nânc (prea mult).Acnee. CALC (3). Nas înfundat noaptea.Transpira ie de o singur parte. Fa : . < dup ce m nânc . .Gust amar. BRY (3). sup rare. GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3). ma rgini cr pate. Cu str nut. CU DEPRESIE. GREATA SI VARSATURI MATINALE.Miros urât.½ anterioar a limbii curat . . acru în gur diminea a. .Efort de vom .Dureri < rece. CORIZA.Senza ie de piatr în stomac. diminea a. NUX-V (3). b uturi calde.Probleme dup abuz de alcool. Gur : . Din i : . . . Sfor it al sugarilor (Lyc.Grea i vom < de furie. BAR-C (3)).Dureri < de furie.Nas: ALERGII. . stimulente.

hernie ombilical . cu dureri ce iradiaz în spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie. reduse. . Coloc). Lyc).Dorin sexual crescut . chimicale i alcool. . > de baie cald . Vezic urinar : CISTITA. Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham. alterneaz cu constipa ia. . Hernie inghinal .HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. sub iri sau sanghinolente.CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph).Senza ie de defeca ie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac). Ficat intoxicat cu medicamente. Flatulen . Ciroz hepatic . . Sulph). Dureri i crampe < dup ce m nânc .Reten ie urinar . Chin. Rinichi: Colic renal . > de c ldur . . .Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat . . de caldur . înainte de scaun. . > dup scaun.DIZENTERIE .Abdomen: Meteorism. Litiaz biliar Rect: . .Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor). Hepatit . Hernie trangulat (Lyc. în timpul menstrua iei.Spasme în timpul orgasmului. prolaps rectal. Dios). ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N. Promiscuitate. HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur. scaune frecvente.Hemoroizi. dar nu ies decât câteva pic turi. Carb-V.222i de baie cald . SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA. Boal Chron.Diaree cu senza ie imperioas de evacuare. . de frig. Genital masculin: . i colici. în timpul durerilor de travaliu .

diminea a. Mag-m (3).Emisii seminale în timpul somnului. emo ii.Dorin sexual crescut . Spate: Dureri. . la frig.Sleep unrefreshing (Lach (3). Somn: INSOMNIE.c se ceart . ...Spasm uterin în timpul orgasmului. < diminea a în pat. la afaceri. sup rare.erotice Piele: .Impoten . mânie. Kali-p) < de febr . cu senza ie de scaun imperios. Vise: . Opistotonus. gândindu-se la munca lui. Nit-ac (3)). ineficiente. dup ce M nânc sau în leg tur cu mâncarea. Somnolen în timpul zilei. Piept: Angin pectoral . tres riri. dup ce m nânc . Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui s se scoale.Dismenoree > de c ldur . . crampe i contracturi. cu vise. înso it de senza ie de scaun imperios . la 3-4 a. Extremit i: Spasme ale mu chior. Genital feminin: . iradiate la rect. Mag-c (3). Se treze te la 3-4 a.Dureri de travaliu.. Promiscuitate.m. extins la întreg corpul. de senza ia de scaun imperios. Tuse : Ameliorat de b uturi calde. . Respira ie: Astmatic : < noaptea.m. trebuie s se ridice ca s se întoarc în pat (Kali -c. Palpita ii < de stimulente. Pierde erec ia în momentul intromisiei.223- . Somn neodihnitor .

Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. la cur enia i ordinea din cas . Phos. plâns.224- . Cham. dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns. . Stram. Calc. LYC (3). Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori. Nux-v (3)). . Aur (3). CAZURI: CAZ 1 O tân r doamn c s torit din dragoste se plânge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns. Sep. Sulph. Aur. Lil -t. Senza ii particulare: . Ceea ce o tulbur cel mai mult. La Nux -V e mai mult iritabilitate decât depresie. Ign. Nux-v explodeaz i ³rezolv ´ problema.SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). de a-l omorâ dac ar avea un cu it în mân în acele momente. Bry. Sulph. Lyc.Atunci când sunt complet epuiza i vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi în stare de nimic. Con. Med (2)). Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbr cat. ci pentru c ar putea s . Câteva elemente de diagnostic diferen ial: . vrea s fac totul perfect în acest domeniu.) SEP (4).i asuma responsabilitatea cum se întâmpl la Lycopodium. Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie atât de repede ca el. Nu se culc pân nu iese perfect. Remedii similare: Asar.i piard libertatea.Urticarie înso it de tulbur ri gastrice. Lach (2). Remedii complementare: Bry. (Mind ± marriage ± unendurable. Ign (3). Med. Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu. Poate lovi i omorâ. Strych. . Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie. Puls. vehemen prin melancolie. CAZ 2 . Coloc. Nux ± V 1M a vindecat cazul. Kali -c. la Ignatia se manifest Ignatia la suprafa poate s par vehement .Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a. . Cham. i iritabilitate. este o dorin nebuneasc care apare atunci când r mâne singur cu so ul pe care îl ador . Grat. idea of marriage seemed : NUX-V (3).Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit arogan ei (Lyc. (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4.În ceea ce prive te meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa. Sep. Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte în interior.i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat .

i revin în 2 luni i se reântoarce la munc . de 55 de ani este paznic de noapte.. iar apetitul sc zut. CAZ 3 Doamn de 30 de ani.George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica).. diminea a la sculare.i reia afacerile. Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla. cade pe podea incapabil s . ( Homeopathic Remedy Guide). un puternic i robust irlandez. Nu a avut nici o boal mai serioas pân în mai anul trecut când a avut un accident vascular cer ebral tranzitor. Î i simte capul greu. Când a fost examinat prima dat era incapabil s stea în picioare sau s mearg singur. (Materia Medica). Bibliografie: . Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stânga) i respira ia urât mirositoare. Durere de cap sever la nivelul frun ii. Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas . Amor eal a mâinilor i picioarelor. Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor.i mi te bra ul sau piciorul drept. S. CAZ 4 Domnul W.M. Morrison R.Delirium tremens. Hoyne T. Pe 22 ianuarie anul curent. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i îl las paralizat pe partea dreapt a corpului. Prime te Nux-V repetat i î i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli în piciorul stâng. P rea cu totul neajutorat. se îmb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens. Reu e te s . Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. - . Pleoapa dreapt era c zut . În 2 zile a putut s . Murphy Robin. RADAR key notes. Durere intens în occiput cu ame eal . Durere la nivelul ochilor. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica).225- . Limb cu depozit i gust r u în gur . (Terapeutic clinic ). . Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional.