NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE ± BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.

htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus în urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. ÄNu r mâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l îndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier Äartificial ´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter « identic » pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea prive te simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice : «Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic în ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung s se întâlneasc în acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de în eles. Boala mai puternic ce survine, având asem nare cu cea veche în maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab decât ea, se stinge, ne mai putându- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid în nervul optic, în fa a razelor soarelui, care p trund în ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon § 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât s read og m o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca i când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur . Pentru c Äidentic´ este Äasem n tor lui însu i´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog. « Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie între fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : în func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai în func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat în realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i înn scute) i timp (istorie, calit i dobândite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan , for vital ´. Boala este expresia unei etape în via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu însemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. « Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile în defavoarea întregului. » (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic întreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. În fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificând remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asem n tor » persoanei respective. « Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc în for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , decât cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat în acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed ´ (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de împ cat conceptul Äceva asem n tor vindec ceva asem n tor´ cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci când este administrat în dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at înc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frâneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: Äexcita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii´. Claude Bernard spunea: Äorice substan care, în doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, în doze mari, le suprim ´. În schimb, în natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmând legea gravita iei, în atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: într-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos, ascultând de legea gravita iei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc , reprezentând un fenomen antigravita ional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic , cu atât ascensiunea este mai evident . S ne gândim la faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri în l ime i ajunge în vârful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de câ iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i în acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ . în care nu mai exist substan . pe videocaset . iar de 10 ori mai mare.este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se întov r e te cu o reducere a energiei. E = electrical field). se tie este egal cu 6. Acesta.5- . la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii. Recent. care ± într-o c m ru . scazi doza. O melodie. i. scade efectul. aceste cristale apar când substan a respectiv ajunge s fie în propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = în dilu ii homeopatice. alte clustere de cristale se adaug la cele existente. homeopa ii. bine! De i era ede a teptat ca în final sunetul s fie mai slab (c ci s -a Ädiluat´ din ce în ce mai mult). Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici. Este remarcabil cât de stabile sunt aceste cristale odat formate. la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10. înc o dat în alt camer . s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic . Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari încât dep esc num rul lui Avogadro. exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. dup care. Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic . voi sc de i doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´. melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial . bomba atomic . Ele iau na tere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat . Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei. Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este înc lzit i nici dup dilu ii repetate. La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spa ial a solventului. Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent . Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant. de exemplu. ca în multe alte domenii ± i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de m rimi în altul. era mult mai puternic. Ori. De multe ori. Apoi a transmis sunetul respectiv într -o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i. de 200 de ani. Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent.o23 * 1023. O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concep ia c ³o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat ´. Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c . Închipui i-v un trib ce tr ie te în epoca de piatr . Ast zi tr im într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informa ie. ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor. D8. Ei. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice. Dar. din contra. în cursul dilu iilor (înso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez .Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul explo ziei nucleare). pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu. Dup plecarea albilor este sigur c r mân ni te modific ri în via a i comportamentul tribului. poate trece de pe acest suport pe un altul. se arunc i ultima moleculoâ de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de Äsolu ie´). de pe un suport de informa ie pe altul. fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. 2. cre te efectul. totu i. de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie. pe CD. Dac se continu dilu iile cu agita ie. un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric. ne inându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. înregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck). La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale. Ori. Indiferent de num rul dilu iilor.chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discu ie mai înainte. ci din contra. Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: ÄNumai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici´. care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore. cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus în apa distilat . un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a poten ei: cre ti doza. pe o band de magnetofon. * * * * * * * . timp în care a preluat propriet ile de la substan a activ .a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei ³Ave Maria´. formate în interioerul apei lichide. adic o dilu ie foarte mic .

care vin i pleac deci nu î i pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjur tor. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c în vid. cel mai în ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. frecven a. aflându -se într-o permanent interac iune. Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. Una dintre expresiile frecvent folosite în leg tur cu for a vital este aceea de dinamism.2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental. care îi afecteaz organismul în diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Pentru în elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern . creând ordine în corp. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil . Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice înalte i spirituale ale organismului. emo ional i fizic nu sunt complet separate între ele. În interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material atât în starea de s n tate cât i în cea de boal (paragraful 10 Organon). se schimb complet aspectul realit ii. apar inând domeniului calit ii mai degrab decât celui al cantit ii. Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz . este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ în aceast ierarhie. Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar. concentr ri ale energiei. În cazul unui stimul morbid. Ce în elegem îns prin mecanism de ap rare al organismului voi încerca s clarific mai departe. îi confer gânduri i creativit i i îl conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas. Acest câmp este în interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care. un mediu continuu care este prezent peste tot în spa iu. Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. în mod arbitrar ³for a vital ´. func ii i nu se poate autoconserva. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide i spa iul înconjur tor este complet dep it. p trunzând în substan a material . mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Din momentul na terii fiin a uman tr ie te î ntr-o continu dinamic cu mediul. Hahneman referindu-se la acest for vital . ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului. de i important. emo ional i fizic.note de curs . Planul mental este v zut ca fiind cel mai central. 2. fiind adaptabil i constructiv .Dr. f r a o înlocui. Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale câmpului. tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia ³inteligen formativ ´. Cu alte cuvinte. În paragraful 9 din Organon. materia este constituit din regiuni de spa iu în care câmpul este extrem de intens. Ea r spunde de senza ii. Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului. Planul fizic. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o. Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic.Exist o ierarhizare i în cadrul acestor trei niveluri de baz . for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic. Dar exist o expresie a macanismului de ap rare atât la nivel emo ional cât i la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. Deci. mai ales cele legate de teoria câmpului. Câmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental . Deci. Omer Secil . endocrin i nervos. Ca urmare. afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine într -o admirabil armonie astfel încât mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor înalte ale existen ei. nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. teoria cuantic i teoria relativit ilor. inteligen care este supus schimb rilor. m surat în cicli/secund lungimea de und . anim via a emo ional a individului. Nivelurile mental.6- .

aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. aceast perturbare a for ei vitale ducând la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. cum ar fi principiile rezonan ei. Stimulul poate fi un oc emo ional. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe. fie emo ional (o fobie. Hahneman men ioneaz c atunci când o persoan se îmboln ve te. Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav . Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment.7- . Pân la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile. reînt rii i interferen ei.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). adic la nivelul pielii sau mucoaselor. trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului. fie mental (tulburu ri de memorie. Peste acest prag care este strict individual. Un efect similar de coborâre a frecven ei vibratorii îl poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). sau pacien ii cu psihoze nu fac grip decât foarte rar. vor fi împinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important. De exemplu. Conceptul de frecven a vibra iei este în eles imediat dac ne gândim la notele muzicale. Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. având o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan . armoniei. Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare. . Considerând for a vital a organismului uman în termeni de vibra ii electroinamice. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice. Îns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât for a con inut în und este mai mare. cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai pu in posi bil s fac o boal acut . fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic. Fiind un sistem atât de complex. Pentru a se produce o modificare în frecven a de vibra ie a for ei vitale. concentrare). o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . amplitudinea în unit i de for Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare. vibra ia rezultant se modific în timp ca frecven i amplitudine în interrela ie cu mediul înconjur tor.3. pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut în und . primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic. i totodat s fie dep it o anumit ³amplitudine prag´. Asemenea influen e benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie d ar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii. În paragraful 11 din Organon. Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului. va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii. va prefera în m sura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înn scut ) s manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional. For a vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. o depresie. fie mental. stare de anxietate). aceast for vital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv. Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). Este ca o cetate asediat care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. Deci. adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor câmpurilor.

.Homeopatul trebuie s aiba o minte ³f r prejudec i´ In acest fel. il va în curaja pe acesta s vorbesc liber. Ileana RINDASU ± note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: ³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´ S. Schmidt De asemenea. Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul. n 2.Dr. Ca urmare. anumi i pacien i vor o programare urgent . Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. ³chiar ast zi dac se poate´).O atitudine de ³în elegere a problemelor pacientului´. indiferent de ce natur ar fi ele. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta în direc ia echilibr rii agersiunii. Despre pacient Uneori. * * * * * * * Dr. estetic) poate avea acela i efect. . P. medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1.. va duce implicit la înt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii. în acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie. cooperearea cu for a vital .8- . cu încercarea ei de echilibrare. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . adic are aceea i frecven vibratorie. Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios.Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. Cooperarea se face în homeopatie prin în elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome. pute i înv a ceva din modul în care acesta stabile te programarea (de ex.

cum se ridic de pe scaun. în timpul consulta iei.Margaret Tyler. care este cauza. Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre modalit i (de când. n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui. incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE . Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii în minte. sau s punem întreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. Close si chiar de catre celebrul J. Sunt afec iuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC) n 4. V. anumi i pacien i vor intra înaintea Dvs. Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan. cum merge i cum este îmbr cat. Are probleme cu scaunul? .cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe. ce o agraveaz . Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. fara a fi intrerupt deloc. Are un partener? Este c s torit. Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul. în cabinet). la soare? n 5. este uneori mai u or s în elegem câteva din problemele pacien ilor. ce o amelioreaz ?) n n 2. n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. Exist tulbur ri digestive? 9 . Lista de intrebari n 1.Tyler Kent.n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul. în sufragerie. Ghegas Homeopatul încep tor trebuie s aib aceast schem pe birou. de asemenea. cum se plimb . divor at? Locuie te singur sau împreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important . la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt. nec s torit. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scrâ ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 .9- . extinderea. Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit. Jahr. Este setos? Ce prefer s bea. s e înc lze te repede: în pat. ce nu prefer ? 8 . Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex. Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul îl dore te sau pentru care are aversiune? 7 . pozi ia. Ne permite s în elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru.

dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii. cele de mare claritate si intensitate. Cum este energia general ? Se simte obosit sau în form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul. concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor Dr Doina Pavlovschi ± note de curs MODALITATI.teleianuhomeopat. banal prin el insusi. teama de întuneric. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice. dupa cum urmeaza: . Are probleme cutantate? Întreba i dac a avut e rup ii cutanate. n 14. Mental-emo ional: Ce gânde te pacientul despre caracterul s u? Este închis sau deschis? Îi place s stea singur sau nu? Plânge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i în ce grad (cere i exemple).3x. de furtun . CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor. oferite de asemenea spontan (dupa G. caracteristica individuala.n n n 10 . Cum este energia sexual ? n 13. de animale (de care). de ritm. de boli. miscare. care confera unui simptom.pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. cu cuvintele lui La analiza cazului. ambianta. agravari si ameliorari. Este milos? n 15. oferite spontan cu 3 linii. dar si la consultatiile ulterioare. dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. de moarte.ro/Curs_02. pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere. teama de lift. * * * * * * CONVOCAREA II-a (16 .10- . aporturi alimentare. Vithoulkas) n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s întreba i despre teama de în l ime. probleme cu unghiile i p rul? 11 . . fizice. La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . cele de cea mai mare claritate si intensitate. pozitie. intense.cu o linie. alternante. transpira ie. cele clare.htm y y y y Modalitati. functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. aplicatii locale. ALTERNANTE.17 decembrie 2006) http://www. sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii.

alum... Ant. calc. (uscat). Sep..b.. urt. gels..natr.s. hydroph.c.c.. Calc.m. Puls. ruta. hep.. Rhod.phos. Dulc.. natr....(umiditate)..c.. Caust . Apis. Vreme Schimbare : Bry. Calc. sulph. sec.(umed). Spig. Lach. Luna in crestere : arn. con. Apropierea furtunii : agar... Nux m..(umeda).(umed). lil. Frig : Acon. Camph. puls..t. lues.. bell. bar.t.er. Natr. Nux m. Rumex. Rhod.(umed).. Gels.Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat.(umiditate). natr.. Rhod.s kali c. alum.. mez. (cald dupa frig)..mang.s. thuya Uscaciune : alum. caps. ant. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. Merc.sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant.. Nux v.sil. bell.. puls. colch. lues. ran. magn. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon. Lues. phos..m. Hep s. Sil. Natr. Rhus tox.(uscat).. Luna noua : alum.. sulph Luna in descrestere : dulc. form..(umed)..c.. Magn... ip. sil..Th.....mur... thuya Lumina lunii : Antim. agar.cr..... Calc.. calc.. calc.. phyt.b. gnaph. Lach..c. Natr. Natr.c. Nux m.. Ars. Rhod. Iod.(furtuna).. Caust. Iod. crot.. Mag.... (ploaie).phos. Nux v... Luna plina : Calc.. nux v.... sil. Psor. melilot...(umed)..(umiditate). kali bi.. Aran.s.. Rhus tox. croc. Natr. Phos..u. bry.(uscat). merc.(umed). Rhod.. In timpul furtunii : natr... Calda : Aloe (umeda). Hep. psor... Kali c. mang.... Ran. bar.r.. Phos. Merc.11- . lach. Aur.ph. sec. carb.ph. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. clem... sep... (cald umed).fl... Dulc..c.....(umed) Zapada : Calc. Glon. sulph.. All. Psor. natr.. colch. iod. sil. nitri ac...Carbo v..... formica r. kali br. mang.. coff.t...c.sat. Natr... puls.. sep.cr. Anotimp Primavara : ant. Rece : Acon. sep. Cham. sars. . petr.. brom... Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. Sil.. Dulc........s.. spongia Temperatura Cald : ant.. Rhus tox. bov.Gels...c. Rhus tox. lept. Dulc.. croc. m..(umiditate).phos.. dros. nux v.ph. calc.fl. carbo veg..c.. led.. (umiditate).(umed).. Puls...c. (caderea zapezii)..(frig umed). Calc.c.. sep.c... Lach. Rhod.(umiditate). Sulph.. ammon..

thuya Gandind la raul sau : bar. bell..12- . cham. gels.c.. phos. nux v. Legume : bry.ac...t. Lyc. Hep.. Col.. Ign... Sab. Apa : cant.. Cic.. Natr.. Mirosuri violente : Bell. Stram.ac...s.... spig.. Tar.. natr............ sep. natr.phos. phos... Ign.. Intuneric : ars. Rhus tox. sulph.. Tutun : bell.c. Efort mintal : Agar. ign. Puls. calc..n.m.. Gels. Anac. Bry.Vara : cina.. merc. Euph..m...c.ac. Furie : Bry. lil. Calc. ipeca.t.. sil. Tact : Soc : Bell.n. oxl.c. tub. Oua : ferr. sil.. bor. Cham. Gels... Flori : graph. Nux v.. arg... dig.m. sep. croton t. lyc... gels. hep. Kali bi.. Psor. Ign. kali ph. Staph. kali bi... Singuratatea : Ign. Frica : Acon. nux v. apis.. Veratr...m. Stram.s....alb... Toamna : China. Conditii psihologice Necaz : Ign... tarax.. spig. ham..... merc.ac.. colch.. Presiune : apis. . Iarna : aur. Contact : acon..... sabad.s. Condimente : Nux v. dulc.. Coloc. lues. Staph....alb Grasimi : Carbo v. Natr. Nux v. Petr. Lach.. Consolare : hell. glon. Stram. China. lil. Calc.. glon. bry. coff..ac. cupr...or. Nux v. Alimente : Ars. Nitri ac. Nux v...c.... ther. Staph. canth. Strada : chenop.. china... Auz : Zgomot : asar. Conditii senzoriale Miros . Petr..... kali m. kali c.. arg...m. ipeca. Phos. China. Muzica : Graph. Stram... Nux v.. Ther....... Ox. Hep. Ign. Vaz : Lumina : Bell. Colch. Spig.c.. Helon. gels. Fructe : Ars. Lyc. Ver. arn.. Hydroph.. hyosc.. natr. Lyc. lach. Puls. Obiecte stralucitoare : bell. Nux v.h. hydroph. hydroph. spig. cycl.. Natr. Phos. Sulph.. med. Puls. Cocc... hyosc. Coff. kali bi. Bell. Emotie : acon. Opium........ Varza : Bry. Alimente si bauturi Unt : carbo v.. Ther. Nux v.

..n. Ora 2-4 : Kali c. hell. nux v.m. zinc.. Sel.. op... hyosc. Lues. hyosc. Calc. Ora 7 : pod. Dulciuri : Arg. sang. Sulphur. hep... Thuya Vin : Ant. Lapte : Aethusa... Natr. cant h. Lach. fluoric ac. chel..... Ora 4 : Thuya.. Puls. hell. Ora 6 : rhus tox. sab.n..c.c. Lach. Dupa amiaza : bell. carb. cocc.. Ora 8 : eup.. Dupa somn : apis..13- .. sel.. Nux v. phos.. sab. arn.ph..i. puls... coff. calc. Ora 10 : Natr.... sep. apoc... sulph.. sulph. cycl.ac.. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil. fluoric ac.a. cann. ant.. carbo v.. Puls.. stan. Ceai : Ab...t... ver.b..... China. Nux v. canth. Lyc. cocc.. plumb. puls... Puls. Ora 5 : Aloe. iod. naja.. lil. dulc... puls. cycl..t.. colch... colch. merc... Ign..... sel.. Alcool : Ars.m. merc.. magn... cham.. ferr.i. Ora 3 : ammon. phos. Merc.. nitri ac.Patiserii : Carbo v.m..c. Phos.. spongia Ora 1-3 : Ars. Nux v. sep.. spongia Bauturi acide : Ant. rhus tox. china. lyc.t.. . lyc.... Ars..v.p.. ant. Bauturi reci : Ars. Bauturi calde : bry...c. Fluoric ac. Ran.. ver. lyc. carbo v.t.ac. mez. Noaptea : acon.... dulc. Sulph. puls.. tub. .a.m. rum.. kali c.. kali m. China.... Sep. ars..c...m Ora 11 : Ign. lyc. puls. Bere : Kali bi.. Ars.... thuya Seara : acon.. coff.. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon. ferr.. Cham..... phos. nitri ac. Cafea : cann... Sulph. ox. lach.. Sel.c.c.... Lach...s. rum.. Aur. pod. Nux v. cham.. caust.. zinc... op . Cartofi : Alum. Ora 4-6 : Ferrum m. kali bi. bry. brom.. sep. sil. lues.

m.ph.. natr. dig. phyt. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum. calc. Magn.c. coff.. Rhus tox.n. Graph.phos. sel. cycl........c. Nux v. Culcat pe partea stanga : bar.. ran. Culcat pe partea dureroasa : acon.. diosc. colch. Puls. cocc. cocc.. natr..m.. Lach. Ant.... calc..... Spalandu-se : ammon... natr.. Lyc. Act sexual : Agar.c..v...m.... Narcotice : cham. arg.. stannum Ridicandu-se : Aconitum.. ver. stan... dig.. berb.. glon.. puls.. Ars. bry.. sil.h.14- .m. Nux v. borax. naja..m. sulph. stan. Kreos. bell... Magn.Ora 17-21 : hell. Kreos.. con...n.. sulph..... Coborand : Borax..... Ortostatism : aesc. Nux v. alum. Bry. phos. Phos.. cycl.ac. kali c. . glon...cr.b. sep. In timpul : Act... calc. rum. phys. Lyc.. ip.. Sulph...m..... coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot.ac.. Puls. gels. samb. Sulph. hep. magn. tab... Merc.. sang. mang...fl... Sulphur Dupa ce mananca : aloe.. Mang. Culcat pe partea dreapta : arg. Pod.. Bell. Nux v.c.. merc. hydroph. Phos.n. Culcat : Ars.s. spongia. naja. ammon. calad...c... sulph. Moschus..c.. Menstra : Inainte : con. magn. La dentitie : Aeth. ant... cactus. phos.. Cocc....s.. calc..s. Card.. tar.. eup..cr. Lil. berb... coloc.c....a.. Kali c. Spig... con... apoc...c.c.. Mergand cu masina : arg. hep. Cocc.. calc... grin. Puls.. Culcat cu capul jos : Ars. con. caust.. Cham .m.. Hyosc. Spig. thuya In repaos : arn. rhus tox. kali c. ferr... lach.. kalmia. spig.rac.. Ars. Glon. Kali phos.. Urcand scarile : cact.. plat... natr. Sulphur In miscare : Aesc.. sel.. Led. Bell. gnaph. Petr.. kreos. kali c. rhod. plat. Baie rece : Ant. Aplecandu-se : ammon. stan... Generalitati Inghitind : bell.. bapt.ph.... Kreos. nux v. diosc. Sab.. lyc... cedr. Sep... carb. puls... sep. rhus tox. Ferr.c. plumb. Band : canth. hyosc... cycl.. Aloe.. cean. thuya Vorbind : Arg. glon. phyt. nux.. Intorcandu-se in pat : con. China... lach. samb..t.. Bry.. merc.s. Rhus tox. berb..

Stanga : arg. phos.... sang..... ox.. hep.ac.. Asterias. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom. caust. bry.. Nux v..t... vib. La 2 zile : alum. nitri ac..d.ph. cic..... Chel. dulc.ph.. cham. kreos. cedr..d.s.s.. calc....q.. Spig. Psor. Dela dreapta la stanga : Lyc.p... ant. med.ph.. Phyt.. merc.. ther. aran. Kali c. gels.. Cedron Zilnic : Natr m.. lil... Nux m.. brom. par.. crotal... cocc. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis. lac c.. Zincum Dupa : Bor.. Graph.... ars. La 3 saptamani : Magnesia carb.. ver. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar. stram. nux v.. Merc.. sil... Lach.. cedr. China... Nux v. mang.. ver. Hep. Berb.s. lyc. nux v. natr.. cham. vib.. Tutun : ascl. Sulph. spongia Uscaciune : amm. Periodicitate La aceeasi ora : aran. Vaccinare : Silcea... bell.s. Ars..... Puls. Lach..n.c.. Sang. Merc. bor. lept... sulph. Merc. biiod. Calc. Caust.... sab. lob. Thuya. podo.t. Pall. Natr.. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria. sep.c... sulphur Temperatura .. Transpiratie : Bell. tril... Dulc. Sulph.protoiod. equis.. tarent.a... ascl. Anual : ars.15- . Ars. Dela stanga la dreapta : Lach.h..plat... Phyt..c.ac. Mag. Rhus tox... bor.. Ign. calc. Lyc. Iris v... Thuya Varsaturi : aethusa.. staph.a.. op. stroph.. Cean. naja..... ferr...

..c.. Tar.r..n.. Intuneric : Bell.... thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell. Caust. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. phos. ign.. Natr..c.h.. Presiune : Arg. natr. china. col. Mang. chel. con.m. Ptel. bov. op....... Thuya In miscare : abrot. Culcat pe partea dureroasa : amm. sep.b. Col. Phos. calc........ Vaz : Lumina : stram. Pod.... anac. Kali c... bell... iris v.. aloe.. bism.. natr. Med. for. Iod.. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.h..t. rhod.. lil. Luesinum Dimineata : collinsonia . con.. lyc.. euphr. Culcat pe partea stanga : lil. ruta..b..ph. amm.. Culcat : acon.. sep.....c. Kali c... Sulph. Colch.. spig..Cald : act. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars.... natr. lith. rum...sars.s... card. Bry.m. Apis.t. cycl.. stan. cham. In repaos : acon.. plat. Nux v.. Puls. rhus... Rhus tox.. bell. Diosc. diosc. plumb.c.c.c... Kali c.t...m.. form.. Gnaph. eq uis.. calc. Cham. glon. rheum.. Mag. kali c.. chion....a. Pod. Dulc. Plumb. dulc. mag.c.or.. Hep. calc.r. bor. Led..tox..fl. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent. samb. calc. hyosc.m.. col. form. Chim.t. mag.. mag. Col. Aplecat inainte : ascl...ph.. sang. Bry. nux v.r. phos. In masina : brom. Trill... Rhus tox...m. natr.fl. rum. Pozitie si miscare Asezat : ant... phos .. stan.. samb.. Ars.. ran. ver. ign..c. phos. natr... colch.s. Tact : La frictie : canth.. card.. ran. fluoric ac... Psor... Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep...... mur. pic.ac.. Natr. Sepia. arn.Bry... lept. merc.. con. Collins. Rhus tox.r.ph.... Mag. Sec.. Camphora. Culcat pe burta : amm. natr. sang.p. coff.c..ph...s. ver Frig : all. n ux v. Ortostatism : ars.. Schimbarea pozitiei : Ars.. .m.. graph. phyt.... gels.. cocc. Bry. Gels.c.ac.... Ferr..c. Sil.16- . Indoit : china...

caps. kali br.v..... Aplicatii calde : Ars.. calc.. Iod... Phos...c. lyc.ph. all.. Glon.. sab.. natr. iod..or. Zincum Transpiratie : acon..a... Glon.s. Zincum Eructatie : ant.ac. gels..c. oxal. Puls. Apis. Stram. Ign. sepia Aplicatii reci : Apis. Mictiune abundenta : Gels. magn. bar. lith. Puls. Magn.. Lyc.. Distractie : calc.ph... fluo. sep. sanguinaria Calde : alumina. Mancand : act.... hep. sulph.. ALTERNANTE MORBIDE . rhus tox. canth.. Arg... Tar. natr. Phos.t. Tab. Pall. Ignatia.. merc. Lyc. tar .. Puls. Psor. Anac.m. Carbo v. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis. dros.cub. Lach. Sang. Helonias...... Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s.fl.. Evantai : arg.. bry..m... kali c. Lycopodium.... Conditii psihologice Consolare : hell. Nux v.. lob...c. Phos. colch...c.17- .. nux v....h.. ver..... carbo v..d.. Petr..cr... Kali c. Causticum.n. dig.n.r... spongia.. Ledum. In timpul menstrei : Lachesis.n. uran. natr.. rhus tox. sep. Naja. Alimente si bauturi Acide : ptelea. lil.... bor. cact. Carbo v.t.. ant.ph. calc.Seara : anac.ac. lachesis Fumand : aran. ferr. alum. cham. moschus. bry. cic... Ign. clem.ac.. sabadilla Reci : Bryonia.c... Chel..or. kali phos. O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism...

Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent. pentru ele trebuie gasit remediul simil imum´. Lil. Hyosc. de altfel. Sunt simptomele particulare..18- .t. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Dupa B. un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor.. printre care ³Therapeutic Pocket Book´ .Astm si eruptii : Caladium. senzatie si modalitati. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic..rac. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum. Croc. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.. sunt baza prescriptiei homeopatice. . Graph. pot lua forma celorlalte trei elemente. primele legate direct de acuze. Rhus tox. Astm si guta : Lycopodium. care nu sunt alese aleatoriu. care exista sau se petrec impreuna. Deseori ele par irationale in cazul respectiv.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. adauga simptomele concomitente. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. care. proeminente. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum. Herpes si diaree : Rhus tox. ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz..La acestea B.

principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant . durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. Sep.note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon. vorbit. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. respectiv la aer rece i uscat. Sulphur. o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte. transpiratie in partea superioara a corpului.Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom. Boenninghausen¶s Therapeutic Book.. i anume: un debut brusc.China. emotie... violent. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. Ioan Teleianu . Spig. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica.c. De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in în afec iunile acute inflamatorii. BIBLIOGRAFIE Allen T. Phos. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. simptomele concomitente avand mare rol in decizie. Pacientul a primit Sulphur 1M . secretie otica. obraji.) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice. îngrijor ri fulminante. Bry. un spasm cam la 5 minute interval. bufeu de caldura la cap. nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut în forma lor pregnant destul de .. o spaim .. în formele cronice. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. Nux v. vorbit. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. în func ie de manifest rile sale clinice dominante. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. B. zgomotos i cu mare agita ie. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum.. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga. amplificate i între inute apoi de stresul cotidian. lini tea i tihna pierdut . Introduction by Roberts H. pe fond anxios. emotie. Rhus tox. un oc. etc. o panic nemiloas care îi face via a nefericit . CAZ : barbat care sufera de un tic dureros.). in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor.. adesea declan ate sau puse în leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident. Caust.19- . cel care vindeca. Puls. de relat ri pr p stioase i închipuiri sau griji. impresionant.. vreme umeda.. maxilar superior. ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid.& Wilson A. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma.. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere.F. noaptea si ameliorat de frictie locala. Paris ================================= Dr. vreme umeda.. stresant i implicit mai anxiogen . Aconitum este. nereg sind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp. Staph. care fac ca pacientul s intre extrem de u or în panic din orice. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii´. în fapt. Kali c.. noaptea. Merc. adica factorul de diferentiere. Nitri ac. Calc. etc. care înglobeaz variate frici i temeri.. sau. în st rile acute.. Hahnemann : ³de acum. un cutremur.. de diversele întâmpl ri.. având câteva caract eristici. cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte. Este agravat de atingere. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. Sil. o boal . cauzate de expunerea la intemperii.

frica de a sta în mul ime sau într -o camer aglomerat . Ca psihism. având îns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut. apelând disperat la tot mai mul i medici. mai ales în timpul simptomelor cardiace. otite acute. . î i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare.frica de avioane. nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal . . s-au rezolvat cu acest remediu. varietatea. obi nuit. . . Tot surprinz toare este i profunzimea efectului. oc. în orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie. chinuitoare. care in de aceea i caracteristic . de regul . varietatea acestor frici este destul de mare. este vorba de persoane extrovertite. etc. ce poate configura rapid un tablou clinic acut. nu mai asimileaz . instalarea rapid i mai ales acuitatea. tot cu senza ia de moarte iminent . dar r mânând cu convingerea sa ferm . aprindere a fe ei i sete de aer . c va muri curând. nevralgie. de c tre pacient. care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului. spre miezul nop ii. . dramatismul tabloului clinic. dominant .frica de cutremure. dup 30-40 minute de somn. sau imediat dup ce a adormit. Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe. impresionant. precum i o v dit versatilitate de spirit. remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at . p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional.. o asemenea fric special . . . nelini tit .indiferent de felul. a unei nevralgii faciale ? frigore. acesta e atât de speriat i dezn d jduit încât prezice i ora mor ii sale iminente. la care sensibilitatea la boal .frica de a fi atins. palpita ii puternice sau chiar violente. cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat. pneumonii sau pleurite. de regul Arsenicum album. acea degringolad general ce se instaleaz i st pâne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas . artrite reumatice.claustrofobie (spa ii închise).20- . . ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas . al turi de cel nervos. a unui sprijin medical imediat. i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional . infarct.etc. în tratarea unora din aceste forme.durerile intolerabile constituie. o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare. pe fa a pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei. exaltate de diferi i factori i împrejur ri emo ionale. acea apari ie invaziv .orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu.frica de a traversa strada. tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale. în epeniri. etc. deobicei dup un cutremur. care se nelini tesc îns u or de necazurile celor din jur. brusc i violent . . cistite. poate apare i la femei în timpul travaliului. intens . înso ite de psihismul men ionat mai sus i având variate forme de exprimare: furnic turi. i firesc.frica de moarte. accident. Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase. . ca de exemplu: .). . Simptome dominante: .frici diverse.frica de tunele.târziu.teribila tensiune psihic .. impresionabile. reversibile. mai ales pe aglomera ie.frica de a se sufoca. infarct. colici. agita ie anxioas i neastâmp r. etc. dar p strat de ani de zile latent în mintea pacientului.frica de ve ti proaste. Practica unor medici pledeaz . . cu episoade repetate. situa ie ce poate apare deseori în urma unui oc recent. boli eruptive febrile. pe orice anotimp. iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate. la care se adaog . robu ti i pletorici. ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente. . ap rând îndeosebi dup intemperii. amigdalite. unei congestii pulmonare. confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt înso ite de solicitarea insiste nt . . devenind sperioase i agitate. când persoana se treze te însp imântat . cât i de adev rate atacuri de panic . cu toate acestea. cu dorin de companie. . debutul suferin elor acute. pentru asocierea Aconitului cu alt remediu.. aceste atacuri sunt mai grave seara.agorafobie (spa ii deschise). apare anorexia psihic . . spasm cerebral. exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora. Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta. . amor eli. f r a exista dovada provoc rii unor leziuni. apar de -a dreptul surprinz toare. localizarea sau intensitatea simptomelor. în ep turi. junghiuri. uneori pentru mult vreme. al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului. cu alternan e. cel mai des fiind vorb a de: . Tipologic.frica de lift. mai ales noaptea. adesea devastator. pe prin plan fiind frica de moarte. sl be te. care terorizat de panici i frici. ap rut înc de la declan area bolii. etc.frica de întuneric i de fantome. blânde (simpatetice). pentru a fi salvat . administrat în dilu ii foarte înalte de homeopa i cu experien .

spaim sau o scen impresionant .ame eal când se ridic repede din pozi ia culcat.cefalee frontal cu senza ia de cap greu. gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele. .senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei. intestine. . laringe.cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte în interior i de cap care plesne te.agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat . atunci când pacientul devine febril. f cându. Alte simptome: . .Hering) . aflat sub tratament.gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci când pacientul a fost supraînc lzit. . cu excep ia apei. .tahicardie cu anxietate.amenoree la tinerele fete pletorice. atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor. Senza ii deosebite. . observându -se i o exacerbare a simptomelor mentale în aceste condi ii. cu senza ie de c ldur sau arsur . îndeosebi dup o fric .particularit i: . .intoxicatie: fum de tutun. arborele respirator. consolideaz i des vâr e te rezultatele terapeutice de început ale Aconitului. nas.impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari. fiind indicate în continuare. în momentul când. de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor). .reten ie de urin la nou-n scu i i la mame. excre ii sau colec ii lichidiene. dup expun ere la intemperii. apar transpira ia i secre iile. în evolu ia tabloului clinic febril. dur i destins.(C. cu senza ie de arsur . par amare). faringe. pielea arzând a corpului neiradiind c ldura în jur . cu acesta din urm .de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur . . fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului.21- . evitându-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile. totul poate intra în mod ferm. tres riri în somn i insomnii agitate. cu c ldur uscat . febra este înso it de sete intens numai pentru ap rece. . al bolilor respective. Teething child. le-a f cut în vis. f r secre ii. cel mai adesea.de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma i dup apari ia erup iilor. înso it de palpita ii violente.aversiune pentru anghinare (artichaut). cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte. . Bryonia sau Belladona .extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil. dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur .febr inflamatorie.. .travaliu dificil la na tere. . . urechi.totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c . delir nocturn. marele merit al Aconitului va r mâne acela c .1) || Turns suddenly red and falls unconscious. . în bolile acute. arc voltaic.orbire brusc dup spaim sau oc.. cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci. precum i administrarea lui în alternan cu alte remedii. .co maruri. foarte ro ii. precedat de frigurozitate. . sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre.faringit sau amigdalit .la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind încetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu. . . fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad . vise anxioase. . tot aproape brusc.are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut. .crup laringian cu tuse seac i sufocant . destins. deci. de la: (Acon. ADDENDA STUPEFACTIE. imediat dup na tere. De notat: .abdomen cald.congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial . . articula ii. în defervescen spre vindecare.dorin de pe te.. . suprimarea menstrelor dup o spaim . cu puls plin. etc. ca o betie. continuarea tratamentului. organe uro-genitale. de debut. mai ales când parturienta are senza ia sigur c va muri.angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stâng.mâini calde. ochi. .fa a ro ie cu piele uscat . ap rut brusc i violent. respectiv dup expunere la vânt rece i uscat.i efectul s u eroic în stadiul grav. sunt preponderent uscate. etc. .

Agravare: umiditate. cu zile calde i nop i reci i umede. timpul ploios. Ioan Teleianu . dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a în ap de care are nevoie. determinând celebrele acuze dureroase de tip reumatismal.note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc. sub ire. tr ie te pe marginile apelor. Al i autori g sesc c pacientul este în general robust. umede) este foarte evident. mai ales. Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii). axilelor. eroziuni i diverse erup ii ± agravate de contactul cu apa rece. Natrum sulfuricum. cu piele delicat . pe care apar irita ii. încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc de Dulcamara. . Aranea diadema. Thuja. Alte remedii sensibile. frigul umed. Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere. Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam . toamna. de pe fa . prin macerare în alcool de 90 grade. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci. care r cesc u or. Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire. Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele. partea dorsal a mâinilor. Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate. etc. Rhus toxicodendron. Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie. respectiv la finele verii. Causticum. în special pielea fin . etc. pliurile articula iilor. Parenchimul renal. Sistemul limfatic. Modalit i: Lateralitate : stânga. Rhododendron. Sursa Planta-arbust ÄDulce-amar ´. sunt puternic interesate. solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. Solanaceae Denumire popular : L snicior. Zârn . ca i esutul fibro -muscular. Rhus toxicodendron. Calcarea carb onica. confirmat de numeroase observa ii de toxicologie.Dr. de constitu ie limfatic . mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil .22- . Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl. ro ea .) Solanum dulcamara Fam. specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed. din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum. Nux moschata. Nux moschata. schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed). putând apare secre ii abundente i resping toare.

Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene). . pruriginoase. Dureri de cap surde. Mare ner bdare. i ceafa. care se irit i inflameaz u or. Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental . conjunctivit . influen ate de vremea rece i umed . senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri. Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat în timpul zilei i insomnie i somn agitat. înso ite de st ri de lâncezeal . repaos. E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate. Ameliorare : Pe timp uscat. agravat sau între inut de vreme rece i umed . În timpul întrevederii cu medicul discu ia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. Lycopodium). Rheum. cu dificultarea de a g si cuvântul potrivit. ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului. Cina. c ldura patului. Mi care. Irita ie conjunctival .23- . Simptome mentale Agita ie mental . i impulsie la mânie (furie). Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale. Pupile alternativ dilatate i contractate. Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului.- Seara. presive spre exterior. Catar al urechii medii. Ochi Ame eli (vertij) diminea a la sculare. Ochii sunt extrem de sensibili la lumin . Dominator în familie i preocupat de problemele familiei. sângerând cu u urin . Timp f r modific ri brusce. cu vise înfrico etoare. în timpul vorbirii. putând duce la c derea p rului. cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia. Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat . cu lipsa poftei de munc Nelini te în leg tur cu familia. dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla.

i urât mirositoare. Irita ie cutanat perineal . scurte i pu in abundente. Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed. agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa . cu depozit gros i purulent. cu scaune verzi sau g lbui. Catar vezical.sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii. care se întind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus). cu sete mare. Impetigo cu cruste groase. ap rute dup expunerea la frig umed. Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci. Menstre întârziate. cu ro ea i secre ii abundente. dup r celi locale. Diarei mucoase. Saliva este vâscoas de vremea umed . dup ploi sau nop i r coroase . i vomismente mucoase. la acest remediu. cu o erup ie sau cu dureri reumatismale . cu repulsie alimentar i satietate brusc . Este posibil i usc ciunea mucoasei bucale.. Urineaz imediat la frig. cu nevoia de a înghi i sau de a scuipa. Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed. putrid . Veruci pla i i netezi. Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina.24- . g lbui. cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local . Gura Hipersaliva ie.Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor. Foame. raclând gâtul. c ldur i Acuze gastrice severe. Durerile sunt înso ite de gaze. remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurial . Abdomen i scaun Colici abdominale înso ite de senza ia de t ieturi ± ce survin dup expunerea la frig umed. pe fa . mai ales dup contactul cu frigul. Este celebr alternan a. Dureri gastrice constrictive i colici. borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor. pic tur cu pic tur . . ce survin vara. a unui episod diareic. cu mic iuni dureroase.

m ri i de volum. Sepia. Lycopodium. Remediul urmeaz bine dup : Calcarea. Rhus toxicodendron). ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. agravate de apa rece i de atingere. Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid. (Graphites. dup grataj. Calcarea carbonica.Hepar sulfur. Lachesis. Bryonia. extrem de sâcâitoare. Dureri de spate. mai degrab musculare. Lachnantes. ap rute în locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig. Adesea pot fi atin i ganglionii gâtului. Cuprum. Rhus toxicodendron. accentuat de frigul umed. Dureri surde. dup expunerea la frigul umed. . Durere constrictiv epigastric . cu dorin a de a respira aer cald. dup frigul umed sau ploios. Belladonna. dup ploaie. Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn . dup expunerea la frigul umed. agravate sau între inute de frigul umed. Nux vomica. continui. Mezereum. mâini. în timpul tusei. Erup ii umede pe fa . Bronchii i pl mâni Durere toracic presiv . axilar i i inghinali. în special pe partea stâng .25- . Complementar pentru Baryta carbonica. Dureri reumatismale. Croton tiglium. care are afec iuni glandulare similare. torticolis (Calcarea carbonica. decât articulare. Coriz uscat . etc. sau trac ionante. cu senza ia astup rii narinelor. Rhus toxicodendron. i delicat . aplecat.Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece. înso ite de senza ia de frig. cu scuame umede. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor. Antidotare cu: Camphora. Mercurius. ameliorate de mi care. etc. dup frig umed. ca i când a stat indelungat în pozi ie fix . Ipeca. seara înaun te de miezul nop ii i în repaos. Piele alergii i afec iuni herpetice. Ap rut în circumstan ele remediului. Placarde eruptive. p r ile genitale. cu prelingeri. survenind sau agravându-se de timpul friguros i umed. în zona renal . obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zona dureroas . în membre. umerilor. Spate i extremit i Rigiditate (în epenire) i redoare a cefei.

60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut. ================================ Dr. Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R. 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. 10. prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate. 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile .Se înrude te cu Natrum sulfuricum. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8.26- . 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic. precum i cu Thuja pentru R. 24. 30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice i diareic .

China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copaïva Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glonoïnum Graphites Guaïacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum 40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut. mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice .27- .

Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore. 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut.28- . Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA 24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut.) Nitricum acidum. Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile .Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n. Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium. 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut.

Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune.3x. Omul bolnav este definit prin constitutie. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. ) evolueaza dupa varsta. Etiologia. ereditara. constitutii. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. cauzalitatea homeopatica. rationamentele sunt incorecte´. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. CONSTITUTII. omul sanatos în om bolnav. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. endo sau exogene. Cand denumirile sunt incorecte. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic.htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. psihice si tendinte morbide.ro/Curs_03.Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. este ansamblul cauzelor declansante si favorizante . impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala.Tabelul de mai sus este orientativ. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.29- . Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia.teleianuhomeopat. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. impreuna cu boala. . Dr Doina Pavlovschi . temperament si miasma . care transforma. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex. Constitutia este fixa. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. formata din anumite caractere morfologice.

oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. Constitutia fluorica este considerata autonoma. El spunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´. pe langa un fond de caractere comu ne. foc si aer cu cele 4 stari : uscat. Morfotipologie homeopata Nebel. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. dar secundara. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. ento si ectoblastic. .Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. greutate mijlocie. ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective. bilios si atra biliar sau nervos. meso. sanguin. la stanga se gaseste tipul carbonic. de unde stadiile evolutive. apa. umed. sub influenta mediului. elvetian si Leon Vannier. dreapta. ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . atitudine armonioasa. la un mod de reactie specific al unui organism. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab.30- . aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic . in sensul ca. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. ÄCu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana. Kretschmer. echilibrat. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo. iso si discrinic. a patologiei. tuberculinism si luetism. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice. reflectate n policrestele Calcarea carbonica. francez. se poate. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . psihiatru. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. pe stadii evolutive. di gestiv. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic. sulphurica si phosphorica. reprezentate prin carbonic. » (Dr. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant. phosphoric si fluoric. iar la dreapta tipul phosphoric. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. mesomorf somatoton. ca predispozitie. talie normoligna. duce la infiltrare. pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. muscular si cerebral. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · armonios. Deci interes diagnostic. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. leptosom schizotim si atletic ixotimic. hidropexie.

· muschi. Ap. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. greutate marita. hiperhipofizie moderata. iritabil si exploziv. obiectiv. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. genunchi Ap. Friguros care se teme de caldura. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari. actiuni bine gandite. cu Äself control´ si incredere în sine. armonioase. rigiditate scleroasa la adult. moi. ligament dens si solid.31- . lunara sau în para. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. Examene complementare Poate usoara poliglobulie. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna. carnoase. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. mers regulat. radacini puternice. · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. lent. obezitate. dar cu judecata. cadentat. sobru. picioare scurte. · ligament alveolo -dentar solid. rotunjita. neuroartritism. scurta. locomotor : · segmente mijlocii. constient de responsabilitatile sale. abdomen important. late. dar cu carii de colet. ligamente. patrati. gesturi controlate. cot. greoi. sau generalizate : HTA. patrat sau sferic. dinamism si optimism moderat de ratiune. obtuz. rare carii. bolta palatina rotunjita. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. solizi. Tipul decompensat este incapatanat. dezvoltat în largime. talonat. regulate. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. ligamente si articulatii hipotone la copil. mucoase . alergie. aspect trapu. artroze. divergente. atitudine hipotona în copilarie. seroase ± reactii artritice. maini scurte. fata sferica. guta. eczeme. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga. · bolta palatina rotunjita. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate . genunchi Ap. muschi. boli de nutritie ± diabet.hemoroizi. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele ± furuncule. · radacini mijlocii si paralele. rigida la adult. arcade eliptice si largi. articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. buco-dentar : dinti albi. sacadat. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. · arcade circulare. patrate. rationala. segmente scur te. actiuni gandite si precise Ap. mai ales solara.· · · mers regulat. albi sau alb -galbui. spirit intreprinzator. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.

cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus. indiferent afectiv. limfocitoza. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. genunchi . bazin basculat inainte. in cursul unei perioade de exaltare.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata. seroaselor. Tipul inferior este infatuat. sentimental si superficial. dreptunghiulari. organelor nobile. artroze precoce. (Sulphuric : tbc cutanat. diminuarea metabolismului bazal. renala. rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. mai mult visator decat realizator. ordine. dar cu realizari capricioase. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. Examene complementare Uree sanguina crescuta. Boli inflamatorii ale mucoaselor. atitudine supla. hipotiroidie si depresie sexuala. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. incapatanat. osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate. magneziu. expansive. perseverent. meningee.Domina pasivitatea si economia. chiar cu apetit exagerat. uree si colesterol scazute. dar aplecata în repaus. vorbeste putin. tendinta la slabire. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. cu mici deviatii. un realizator metodic cu rationament de bun simt. Tendinta la slabire. bolta pa latina alungita. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. segmen te lungi si subtiri. mai mult intuitiv decat rational. vii. Examene complementare Anemie. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. doar ce stie. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. hipercolesterolemie. Are oroare de ordine si disciplina. tendinta la demineralizare celulara. muschi. greutate mica. inalt. hipercortici sm la stres. buco-dentar : dinti galbeni. suple. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. boem. palavragiu. suicid. hipertiroidie. Este econom. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. demineralizare ± calciu. superficial si meschin. cu prezenta de ptoze viscerale. gesturi suple. sensibilitate la frig. Doreste liniste. scleroza renala. Nu rezista la efort. cade in depresie. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. Distrat. adus de spate. tendinta la exalt are si deprimare rapida. exteriorizari zgomotoase Ap. rapid si usor. dar nu suporta aerul inchis. fosfor. Ap. maini lungi. Tipul decompensat este lenes. locomotor : craniu dolicocefalic. nu are rabdare. Carbonic : tbc fibroasa. Decalcifiere osoasa. pace. Tuberculoza excavata pulmonara. mers suplu si gratios. Artrite. elegante. frunte inalta. . carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. Tipul superior poate fi artist genial. eleganta.32- . CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina.

. bolta palati na foarte ogivala. unghii mici. retrognatie inferioara. m. Phosphoric : Calc. degete efilate. . agitat. Baryta c. . Natr. mur. . m. fl. slab : Calc. Kali s.CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil. Nu are continuitate în actiuni. dezordonat. . malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. triunghiulare sau trapezice. policarii. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici. . Tipul superior este intuitiv. talie mai mult mica. cu nevoia de schimbare. ac. moi. ph. Ammon. . .se recomanda sporturile. Sulph. capricios. gesturi dezordonate. Phos. fara a invata.33- . stangace. Mur. . . c. genunchi. Magn. ac. locomotor : asimetric. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. asimetrie. Phosphorus Fluoric : Calc. elastopatie. chiar violente. actioneaza fara multa gandire. Natr. . ligament gros si lax. în miscare continua. . fl. m. instabilitate. competitiile. s. . PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . platfus. incalecati sau cu spatii libere. agraveaza decompensarea sulphuricului. c. . Kali ph. . CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. dislocata si instabila. . . . ocluzie foarte defectoasa. ph. entorse. imprevizibile. Magn. Ap. s. Kali c. vicios. malformatii osoase de toate felurile. . Natr. depravat. c. transpiratia . . atitudine dezechilibrata. Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc.va evita sedentaritatea si aerul inchis . . arcade variabile. . Indecis. Natr. hipotonus muscular. hiperlaxitate ligamentara. hiperlaxitate. disgratios. radacini conice sau convergente. ph. imprevizibile Ap. Kali m. Ammon. ph. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. asimetrica. Carbo anim. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica. irational. mers neregulat. scleroza. inutile. . actiuni variabile si paradoxale. aspect batranicios. s.va evita excesele alimentare repetate . Mentalitate Instabilitate si paradox. s. Natr. Magn. Magn. ac. c. . dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. asimileaza repede. dar îi anima ritmul de viata. Ammon.se combate plethora si supraincarcarea . . precipita scleroza carbonicului. Bar. hiperlaxitate articulara. maini flexibile. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului. Carbo v. Fluoric acid. greutate variabila. induratie. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. . Hepar s. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. prea suple.

Arnica.se evita eforturile mari.activitate in aer liber.mare sau munte de mica altitudine .profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie.alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase. calmat. Sil. picante. si altele Sanguin : Sulphur. masaj . animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. demineralizarea. iar endocrin timusul.alimentatie hipotoxica. activitati artistice Fluoric .sporturi neviolente. restrictie de sare. Natr. nu mare . Aurum. .sporturi neviolente. . tiroida.se combate limfatismul. c. fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . evitarea competitiilor.educatia : mai mult trebuie franat . munte.necesita climat sedativ. climat uscat si cald . .se combate hipersensibilitatea.alimentatie variata. Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. scleroza . Kali c. Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. fara competitie si transpiratie . . Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. bogata in materiale azotate si minerale ..34- . insuficienta hepatica . cu masura . tact in educatia sexuala .profesiuni care sa nu necesite eforturi. s. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. iar endocrin glandele genitale. Baryta c. .se combate instabilitatea . . Graph. Kali bich. . Ferrum si altele .educatie : trebuie avut tot timpul sub control .se evita sedentaritatea.profesiuni subalterne. grasimi . siste mul adeno-limfoid. fara expunere la soare . obezitatea. responsabilitatea Carbonic . necesita repaos si calm .profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul.educatie : incurajat. Puls .

transpiratie.Bilios : Lyc. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare. descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul. verucos. la staza.tendinta la neoformatii . Act. . Bry. ereditare sau/si castigate si altele. eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : . SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. C hina. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari. nitr. incetinire a eliminarilor centrifuge.35- . mur. . . Arg.retentie hidrolipopexica .catabolism incetinit.psihic lentoare cu tendinta depresiva .tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. Caracteristici : . care tratate duc la metastaze morbide. Nitri ac. scabia. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. etc. Clinic : . . MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora. de euforie si anxietate . . Alum. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice.tulburari eliminatorii genito-urinare . si altele. rac. mai ales pe organele genitale. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. Conium. Sepia.alternanta de stari stenice si astenice.hipersensibilitate hidrometrica .la inceput boala generala si interna . .diaree.tulburari alergice respiratorii . menstra. Caracteristici dupa Hahnemann : . putand fi sau nu asociate cu gonoree.aparitie secundara de semne cutanate. si altele Nervos : Natr. deplasari pe alte organe. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. atasate unei patologii predominante. . pusee hemoroidare .tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. . etc. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. Nux v. Iod. . infectiile cronice virale. Rhus tox. sicoza si luetismul. Caust.

fibroame. carii dentare . facies Äbouffi´.tulburari ale fanerelor : unghii casante. cu disparitia lunulei. buze groase.mana sicotica (Michaud) : unghii casante.formare de leziuni ulcero-necrotice . deformate. Caracteristici : . piele lucioasa si grasa. condiloame.. congestii hepato -biliare . ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica. infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara . fr agil .neoformatii : veruci.hiperlaxitate ligamentara . discrinic variabilitatea simptomelor ± alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica. dedublate.mod reactional fiziopatologic centripet .hiperalgii ± dureri liniare nocturne . striate. apoi ulcerative. polipi.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare .scleroza arterio-venoasa. seroterapie poliinfectii. ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM .labilitate neuro-senzoriala si emotionala . alcoolismul cronic. cianoza periferica procese inflamatoare. acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire. pete albe pe unghii.insuficienta hepatica congenitala. mai ales colibacili. par rarefiat.36- . mai ales cea recidivanta vaccinari repetate. Etiologie : gonococia. disritmic vegetativ.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : .anomalii dentare .infiltrare hidrica si adipoasa : palid.piele uscata si crapata. unghii subtiri. par rar . bacili tifici si paratifici politoxicoza ± toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : . etc .morfologic asimetrie . adenoame. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice.incetinirea tranzitului intestinal si oligurie.

-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale ± oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!´ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´ Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

Extractii dentare. Luxatii. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. Concussion of brain. Vision: Loss of vision. pentru carne si lapte. cold limbs Rectum . Contuzii. from . injuries. AVC.. from . noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo . diarrhoea. alcool ( whisky. agr. Psoriazis.concussions. after operation for. Sul-ac.41- . Rhus-tox. injury to eye. bauturi reci. cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru.. Aconit. etc . washing face from Face : heat. Nose: epistaxis. retantion of urine. Comotie.dupa somn Ameliorari culcat. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice.frigul umed . Indicatii clinice: Abcese. Purpura. Traumatisme craniene. answering when Remedii complementare. putride capul fierbinte. Dupa interventii chirurgicale. boils. exertion from. Nastere. bere ) Av. small Sleep: falling asleep. after Hearing: Impaired. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. exertion after Skin: eruptions. senzatia de batut. fumat. after Bladder: calculi.

trist.Cazuri 1. RUTA GRAVEOLENS ( Vârnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. nemultumit de el insusi si de ceilalti. flavonoide. plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica. in afectiuni reumatice. Graveolimina. certaret Alteori. 3.42- . Compozitia chimica include grasimi. in Hamlet. modalitati Oboseste usor. Skimianina). Foarte utila in leziuni si traumatisme. in medicina greaca si romana. tendoanelor si periostului Contuzii si entorse. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. cu frica de moarte. senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. 2. simbolizeaza regretele si cainta. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. florile sale galbene au 4. iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. uleiuri. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii.5 petale. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. mai ales ale tesutului conjunctiv. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. alcaloi zi. Stare mentala : Pacient melancolic. era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv. Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica. mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda . In folclorul englezesc. mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale. In antichitate. fiind numita uneori si planta gratiei( divine).

dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor.- effort fizic in repaos ( Rhus-tox. agr. de vreme rece si umeda. redoarea cefei. se agraveaza. stool before) Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic. Iarba Sf. mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare. de miscare.intepeneala agravata dimineata. exertion of vision from Gastro-intestinal . Pojarni . Atacuri de panica. Fibrozite. Indicatii clinice Artrite. pain. Cefalee. Prolaps rectal. Bursite. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. amel. reading while. de ex. leziuni tendinoase.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. urmata de cefalee. o o Constipatie. Sciatica. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum. Suprasolicitari musculare. Leziuni ale periostului. Lombalgii. Ioan) . ± Rhus-tox . cu ingrosare. prolapsus.43- . Leziuni tendinoase. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. sewing while. de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului. Suprasolicitarea vederii.

Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. antiviral Antiinflamator Hepatoprotector REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale.44- . desi e mai putin folosit. P scu e. engl.daisy ) Se aseamana mult cu Arnica. limba. Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Antibacterian. Simptomul cheie : durerile ascutite. luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri. prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. contuzii. ± nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. numeroase. Rhus-tox. cazaturi. nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) .ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. florile galbene. insuportabile ca niste ³ impuscaturi´.Plant erbacee peren . sfasieri de tesuturi. Arnica. . Aspecte generale: Leziuni.. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum. Ruta.

cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena. rupti de spate la lasarea serii. precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii.oase´ ( bone-setter ). avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. Simptome locale . a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica.Aspecte generale Luxatii. entorse . Staphysagria. In fitoterapie. ca si Hypericum. Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru.45- . alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. cu 5-10 flori terminale.fantoma ). englez ii numindu-l si ³ repara. atat pentru dureri cat si pt. Allium cepa. se poate folosi in aolicatii externe.

.Ochi Contuzii ale globului ocular. Dac în 24-48 h. modific ri de culoare care persist mult timp Ø Entorse. Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor ± entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica . Calc-c. luxa ii Arnica. Ruta. nu se amelioreaz : · · · · Ø Bellis p.tegument rece . LUXATII.2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors . neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica. ENTORSE. Calc-phos.. Silicea. Calc-fl. FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM. Silvia Nedelcu ± note de curs (27. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1.01. TRAUMATISME INCHISE ± CONTUZII. Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. de repaus) Ruta sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica. agg.46- .

. midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat .. Calc-c Ferr Hypericum. cic. pierderea vederii sau a auzului : arn.. în com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie. la nivelul globului ocular: Symphytum. sulph. Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:. greutate a pleoapelor . mi c ri masticatorii. Nat-s ..op. Gelsemium: dureri occipitale. rhus-t.. hyper. puls.arn. mioz .art-v. Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica. Hyper.. Cic. con..- Symphytum Ruta Calc-p. sul-ac. ruta. cic..... fruntea încruntat încre it .. merc. depresie: arn. CIC.. c derea p rului: Hyper. Nat -s. rhus-t. hyper. î i rostogole te capul pe pern .. midriaz . Nat -s . amnezie: am-c. cu oligo /anurie. convulsii: ARN .. hell. Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1. . Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale mâinilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum.. stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor. Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante) Cicuta virosa ± convulsii. carc.. stupoare . 3. 2.rhus-t.. ARN.47- . cu anurie: Arn.

Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme închise: 2.FRACTURES .amel. ham.. during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX . Puls.PAIN . strabism: Cicuta. de asemeni.delivery. cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum. NOSE ± LACERATION MOUTH .tearing .DELUSIONS .chill. lumin . cancer mamar: arn.IMPAIRED . calen.în poten e înalte. Bell-p.. i poate vindeca pl gi deja infectate . 5 remedii/ rubric ) MIND ..LOCHIA .Tongue ± laceration STOMACH .horripilation.amel.delivery.falling .copious . amenoree: Colocynthis.INJURY. de c ldur . (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. hyper.INJURIES . Con.noises ..offensive . are. after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA . ag.481/1 4/1 .HEARTBURN . operations after URETHRA . cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa). ruta. TRAUMATISME DESCHISE ± pl gi: Prin zgâriere.INJURIES of the head. sfâ iere. seara. in old cicatrices .. Calendula Posttraumatic: cataract : Tellurium . Puls avort: Arn. de aer rece..IMPAIRED ..abortion or parturition. HEARING .CONDYLOMATA .height. amel. efect hemostatic i antialgic. t iere CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local. Con.MENSES . of HEAD .riding in a carriage .Uterus ± Cervix FEMALE GENITALIA/SEX . after ± Scalp HEARING .Mammae .IMPAIRED . prevenind infec ia.ABSCESS .threatening.Skull.leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflama ii oculare i nazale. a. edem testicular dup lovituri: ARN . cinnm.INJURIES to air passages CHEST .amel. HEARING . with BLADDER . after . after instrumental FEMALE GENITALIA/SEX . from a HEAD ..distance . Rus-t. menstrua ie: CROCUS.

open fractures EXTREMITIES . o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital. în orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc. · grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica. PULS. Opium .Calend. b. Urt. profilaxia tetanosului tetanigene.. mez. ameliorate de aplica ii calde. Led. Mu c turile de erpi: Apis. cum este i cazul pl gilor operatorii. HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos.eating.. Cedr.. inclusiv în pl gile penetrante la nivel cerebral.. sau. amel. în fracturile cominutive cu lezarea nervilor . rad-br. în cazul unei reac ii exagerate. dureri în ep toare Cantharis: flictene. violente. ). de aplica ii reci.. curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate .FRACTURES . Led. / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM în ep tur de viespe: Arn. B. Cantharis ± vezicule cu durere intens arz toare i prurit. Arn. escare. durere arz toare ustur toare .. Deger turi: AGAR(dureri în ep toare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv . Carb-ac.CHEST .. Apis ± inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem.49-     prurit . iradiant al durerilor. de aplica ii reci. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac. Echi.Foot . infectate. gangren ). de aplica ii reci. se pot administra i intern : Ledum ± edem rece . Vip..contusion. care controleaz foarte bine durerea. Caust Arsuri de iradiere: calc-f. dureri foarte intense.. NIT-AC.. Calendula i intern Urtica sau Cantharis.. în ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie. LACH. Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it. from BACK .WOUNDS..HEAT . X-ray . 2. edem. Urtica. Arsenicum album: leziuni închise la culoare tent negricioas (flictene. prurit. Hypericum. LED. after 4/1 3/1 1/1 1/1 STAPHYSAGRIA ± ca i Arnica. de aplica ii reci... în ep tur de albin : Apis.grd I ±II : local Urtica. dureri foarte intense. phos. Prin în epare: LEDUM ± pl gi în epate. colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci . ocular.a Urtica urens: eritem. Bell.. reci ca ghea a). .. arz toare( senza ie ca ³de ap clocotit ´). spinal EXTREMITIES . LACH. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum.Mammae . ulcera ii. un policrest important ± este remediul de elec ie în tratamentul pl gilor t iate. Agen i traumatizan i termici 1. arz toare ( senza ie ca ³de c rbuni încin i´).. Ars. amel. Hypericum sau Calendula. Arsuri: · u oare. amel. culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i. durere amel. cu margini regulate... Euph. PETR.CANCER . Camph. Aconitum.

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum ±carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : ³ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. ´ Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificând pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfâr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

¡

¡

sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul ³animalcule´-lor dar în acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, în Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluzând i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pân la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult înainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i în în elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. În fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul s u echivalent alopatic care nu în elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. În prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfâr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup în Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia câtorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi în eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact. În Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), Ø Ø cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se întrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m în mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat , în cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Ø Ø Ø Ø Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Atât cât permite constitu ia fizic : Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. Ø i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ø Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Ø Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Ø Ø Ø Psora resimte ca dureri: mânc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gâdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , în ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ø Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i în special agravate noaptea. Scurgerile: Ø Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Ø Ø Ø

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Ø Pielea la Psora est uscat , aspr , neîngrijit , cea mai mic plag infectându-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sângereaz cu u urin , producând multe

Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Ø Pielea la Luez prezint pete ro ii închise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . În ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or în urma efortului mental. 1. 2. În cursul bolilor, are f ric de moarte, gânde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot atât de importante´. ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i înc p ânat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´

ÄMentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, î i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu u urin în minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gândit; - 53-

felul cum pacientul simte suferin ele sale. periodicitatea episoadelor morbide. CARACTERISTICI: Ø Ø · alternan a simptomelor între ele. Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor. iar cunoa terea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice. legate de tipul simptomelor. Ca i în cazul mentalului Sifilitic. s distrug pe al ii.´ F r îndoial . Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic. se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul. respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat . te incit s dai aten ie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice. . În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmboln v irii. Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice. Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult.Note de curs: 27 . Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in în cadrul Ätotalit ii simptomelor´. Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. reflectând starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. imediat ce ne îndep rt m de aceasta. Din cele de mai sus în elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i bineîn eles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase. în func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´. etc. cum este leucoreea.54- . ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. Acestea din urm se refer la miasmele cronice.ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz . precizând c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a. proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindec toare. Al i autori contemporani. care pot schimba spectrul simptomelor atât de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. dispari ie. Totodat . gonoreea. fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs. el vrea deasemenea s ucid . particularit ile de apari ie. Sigur. în analiza cazului. Pseudo-psora denumit mai târziu "Miasma tuberculinic " . dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalit ile patologiei secolelor. Sankaran. Totu i expresia: Ä totalitatea simptomelor´. Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cuno tin de cauz .9. ne îndep rt m de Organon. boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului. universalitatea lor). analizând istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este în m sur s ne indice cel pu in modalitatea de începere cât mai corect a tratamentului homeopatic. ca de ex. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. 10. În Organon. Ioan Teleianu . cel pu in la începutul practicii homeopatiei. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. Plecând de la cele 3 miasme fundamentale.28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . etc.

de diferite localiz ri. tendin la supraînc rcare metabolic : gut . psihismul este pu in exteriorizat (mânie violent ).o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâr itul acestuia. cruste de lapte . patologie predominant pe tubul digestiv . eczeme. . Constitu ia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm . psoricul nu se opre te de la mâncare când este bolnav. cea carbonic . ulcer gastric. genital tropism cutanat frecvent. etc. diabet gras. · În al 2 -lea rând sub forma de afec iuni acute. respectiv : SULPHUR i PSORINUM. Ø Ø Ø Ø sensibilitate redus la durere. tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor . pneumopatiile zise virale . abcese. net. pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . digestiv . piodermite. el suport durerea fara s se plâng .alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii. psoricul nu se vait . hemoroizi. · Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice. dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: .55- . Pacient care î i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia: · În primul rând sub forma afec iunilor cutanate (furunculi. la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal.· · · Ø Ø Ø · · · · respiratorie. pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex.sau cel pu in prurit i transpira ii . migrene. cu febr mare ± urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare sânge Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual . .

b. antibioticele. astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constitu ional : . fie evolu ii decompensate. mai mult sau mai pu in fericite. hemoroizi. care se laud c nu tia ce este boala. psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirine le. care solicit Calcarea carbonica. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur între remediile anti-psorice cele mai r spândite. litiaze veziculare ± martor al colmat rii emonctoriilor digestive . alergie cutanat (urticarie.56- . st ri de nelini te. insecte. cu hipertensiune. Pacient. adesea euforici. criz vezicular .Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale. scleroze de tot felul cu pierdere de memorie. apoi venoase. insuficien renal . la reten ii toxinice i perturb ri metabolice. pentru acuze aparent neînsemnate : astenie. anxietate. La acesti pacien i. uneori chiar la acela i remediu. REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric. dureri articulare i anorexie ± neobi nuite la psoric ± semn de decompensare grav . mult vreme f r acuze patologice. cu: litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei. edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fân. diabet. cortizonicele . iritabilitate. mici crize de palpita ii. compensate. triste e. etc. astm) alergie digestiv (migren . cu varice. care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. reumatism ± dar care persist . arsuri gastrice. Se pot observa fie evolu ii favorabile. de dispnee de efort. în continuare. gut . se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . Al ii surprind prin modific ri de caracter. ca un fel de isoterapic. vaccin ri. mai întâi arteriale. în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i în timp. etc. Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene.în aceia i categorie. Se ajunge. intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii. ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile. care ajunge la consulta ie dup vârsta de 50 ani. semne de decompensare i organicitate.vertij.

de bun seam .o o o o o o o o o o o o o o o seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier. folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant. folosind unele remedii care au un impact favorabil. în anumite dilu ii. alergii : articula ii : mu chi. în special în cazul Sulphurului. cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. Acest efect apare. asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant. inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat în raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor. Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele. fa de remediile antipsorice. ------------------------------------------------ .57- . au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii.

Este un gânditor adev rat. etc. adoptând o atitudine cinic . Arogan : . încât nu e resping toare. se gânde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfâr it. Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic .tipul filozofic. îi place s fie mereu ocupat . Exist dou mari tipuri de personalitate. ea este mai interesat de probleme materiale. prietenos. Încrederea în sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. condescendent . profund. pare totu i împr tiat i dezorganizat . în trecut era chiar i mai evident . Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie. dominatoare. Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat . vrea s simt c e aprobat i pre uit. deoarece spectrul remediului este atât de vast. etc. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu. Are o înf i are robust sau chiar corpolent . pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele p tate cu mâncare. de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri. despre o carte nou . practice.MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. în mare m sur . Poate fi generos. tipul de intelectual rece. Ioan Teleianu .Note de curs 27 . De i e l ud ros i plin de sine. în fa a vie ii. de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate. Pacientul z bove te. îns cu simptome opuse. dac un membru al familiei întârzie. Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate. de i dorea s fie versat în literatura modern . deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succes i al ii nu. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu . deoarece.58- . Este un om ambi ios. cânt rind îndelung probleme intelectuale adânci. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decât s ac ioneze practic. de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifest ri. caracteristice remediului: 1). Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit. fermec tor. De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa. ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul. 2). astfel încât devine plin de sine. sau speriat s nu se întâmple ceva r u familiei sale. Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. mai degrab decât de pacienta îns i: familia va spune c ea este înc p ânat i irascibil . de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi. c ma a descheiat . control i responsabilitate. fanfaronada lui este atât de naiv . în ciuda igienei moderne. Oamenii depind de el. o constitu ie fizic foarte solid . pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident.. Poate avea perioade de posomorâre. cu vrafuri de c r i i de hârtii i vase murdare peste tot. este plin de via i de entuziasm.tipul de ³idealist practic´. dar cu leg turi umane superficiale (cu familia. în mod ira ional. Chiar i acum. Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i. cu acelea descrise mai sus în cazul b rba ilor. prietenii). Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s îl fac celebru. oarecum inocent.28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur. de asemenea poate fi îngrijorat. amân îndeplinirea sarcinilor. Mai exist un tip de femeie Sulphur care. Este foarte competent . Femeia Sulphur tipic are o fire masculin . nelini te i depresie. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însu i. Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. vioaie. în leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie. în general legat de s n tate sau de familie. de i pare plin de încredere în sine. Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni. de afaceri. Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. are o mi nte ascu it . etc. Îi place s conduc din pozi ii de autoritat e. nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . într-un mod deta at. Inteligen a sa tinde s -l îndep rteze de ceilal i. deta at. încât fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil . înainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. p rul unsuros i nepiept nat. cu preocup ri intelectuale. spunând c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist . Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui. i intelectual . preocupat numai de realiz rile sale. care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . mototolit sau cu nasturii încheia i gre it.

înc p ânat. dezgust. Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel decât ca ni te adul i. Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti. ambi ios. dezordonat (gr. g l gios. nest pânit. face parad privind calit ile sale. gr. claustrofobie. critic. eczem . nelini te în leg tur cu familia i copiii. ei sunt foarte populari în coal .3).). Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. de boli. aversiune de a se sp la (gr. acnee. nelini te în leg tur cu s n tatea. team s nu fie respins d e oameni. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i. o sensibilitate visceral pentru mirosuri.2. extrovertit. lipsa încrederii în sine. în timp ce adul ii continu conversa ia. s teoretizeze.59- . î i impune constrângeri. team când vede pe al ii la în l ime. plini de curiozitate. are nevoie s fie l udat. are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese.) i traiectul digestiv (diaree.Egotismul este o alt caracteristic a remediului. considerând c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme. (gr. extrovertire la copii autoritari. (gr. de i unii pacien i prezint simptomul neîncrederii în sine i au nevoie de sprijin. de cancer. î i mu c unghiile. c îl fac s par bogat. team de în l imi. metodic. Arogan a adul ilor se observ i la copii. îi place s filozofeze. intelectual. devenind lideri. ulcer. greoaie i sunt b t io i. team de boli. obiecte sau chiar oameni. sprijinit.3). murdar (gr. Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mânie dac al ii devin centrul preocup rilor. St ri mentale: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · plin de sine. mai ales dac ace tia nu îl g sesc pe el fascinant. l ud ros. neglijent. Dac au o fire echilibrat . cu o voin puternic i extroverti i. · pacientul colecteaz lucruri.2). Dac au o fire dezechilibrat . devin b t u i sau copii cu probleme de comportament. cu preocupare pentru mecanic .3). etc. de e ec. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic . fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme. El are mult încredere în sine i îi consider pe ceilal i plictico i.2). nu îi pas cum arat (gr. psoriazis. cusurgiu. prietenos. îi e team de accidente. . cert re i. hemoroizi. etc. team de infec ii.3). Ao o constitu ie fizic robust . adversar inascut a tot ce este rafinat: lene. la copil.

2) robust. agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor. rumen la fa . agravare general i local din pricina c ldurii patului. pacientul repet întrebarea înainte de a r spunde. erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului. plâns la menopauz . aversiune fa de (sau agravare dup ) baie. acnee rozacee. p r unsuros. fa a rumen . seboree a pielii capului. cefalee mai sever iarna. le in). otoree. agravare general iarna. ameliorare când st întins în pat. înf i are: 1) corp sub ire. uneori încovoiat.. diaree. nepiept nat. agravare la ora 11h. foame.. scaun. acnee pe nas. transpira ie cu miros fetid. neîngrijit. cefalee sau arsur în vertex. agravat de mirosuri. cefalee cu senza ia de cordon strâns în jurul capului. la sprâncene. agravare în zilele noroase. cefalee. transpira ie excesiv . . când soarele de abia se z re te printre nori. agravare când st în picioare (dureri lombare. otit .· · · impulsuri de a face r u familiei. mai ales la urechea stâng . infec ii dentare recurente. secre ii. pletoric. etc. ameliorat de comprese reci. supt. bufeuri de c ldur la menopauz . dureri cu senza ia de arsur . agravare general la sfâr itul s pt mânii. uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor.60- . Stare generala: c lduros (cu sânge cald). de i unii pacien i sunt friguro i. scurgeri. care îl însp imânt . Cap cefalee în week-end. sfrijit. agravare la c ldur . buze ro ii. în week-end. la marginea p rului. m trea .

· dore te: dulciuri. hemoragie retinian . . indigestie în timpul menstrua iei. îi place s m nânce. mai ales din pricina abuzurilor aliment are). sprâncene groase. toat familia tie când a evacuat. nevoie subit . · aversiune: ou . stufoase. .. mai ales g lbenu de ou moale. înghe at . rareori dulciuri. prurit sau senza ia de arsuri în rect agravate la c ldur . dore te dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre. mâncare acr . usturimi i irita ie la merginile pleoapelor. retinit . eliminare de gaze cu miros puternic. polipi nazali. gr simi. sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia . m sline. terci. dovlecei. carne. gastrite. uneori pacientul are mai multe scaune în fieca re diminea . Stomac: · · · apetit nes ios. alcool (mai ales bere sau whisky). condimente. diaree dup ce bea bere. blefarit . mere. scaun cu miros extrem de puternic. etc. purulente din nas.buze rumene. Ochi: · · · · · · Nas: · · · · · mare sensibilitate la mirosuri. mâncare cu gust picant (ardei iute.. ulcer peptic. . conjunctivit cu senza ie de nisip în ochi. scurgeri cronice. hemoroizi.61dispepsii (arsuri în stomac. pe te.). ciocolat . ficat. puternic . sinuzit . senza ie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. irit . de defeca ie. ameliorate la frig. deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. · · Rect: · · · · · · · · diaree sau scaun moale în fiecare diminea . nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l s u propriu). boala fânului. ro ea .

boli cardiace în stadiu avansat. secre ii. arsuri uretrale sau prostatice. mai sever când pacientul r ce te. enurezis. prelingeri ale rectului foarte iritante. tuberculoz . Cardiac: · · · dureri precordiale (angin pectoral ). pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare. hipertrofie de prostat . scurgeri uretrale. tuse. respira ie mai dificil seara. la tipul de pacien i intelectual. la plici.62- . balanit . pneumonie. mai severe noaptea în pat.· · fistul rectal . palpita ii. impoten sau absen a erec iei. Uro-genital: · · · · · · · · · · · · · · erup ii în jurul organelor genitale. transpira ie cu miros puternic în zona inghinal . sau în somn. apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici. bron it . Torace: · · · · · · · · astm. activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil . urin cu miros puternic. . leucoree galben cu miros puternic. fimoz . herpes. prostatit . apnee în somn. prurit vaginal. usc iv. emfizem. mai sever noaptea în pat.

limfabgit . mai severe când pacientul st în picioare mult timp. apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii. acnee pe spate. v rsat de vânt. ameliorat de comprese reci. co maruri. seboree. dureri lombare i sciatic . · · · râde în somn (Lyc. Piele: · · · · · · · · · prurit agravat de c ldur . artrit reumatismal . dureri de spate. sau când se apleac . Extremit i: · · · · · · · dureri în um rul stâng. pacientul î i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat. . artrit psoriazic . mai ales dormind pe spate. dup baie sau când poart haine de lân . herpes. nu poate sta drept ( eap n). impetigo. erup ii cu scurgeri i mânc rime insuportabil . prefer s doarm pe stânga. Somn: · insomnie. când e în picioare. urticarie provocat de stejarul otr vitor. psoriazis. furunculi durero i. noaptea . scabie. micoze rotunde. artrit agravat de înc lzire exagerat . mai ales unghiile picioarelor. transpira ia picioarelor cu miros puternic.63- . abcese. în pat.Spate: · · · · · sl biciune a spatelui. unghiile îngro ate i distorsionate. de obicei recuren i. gut . pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului. mai ales pe antebra e. varice. eczem . doarme bine 3 sau 4 ore. erizipel.). panari iu paraunghial. apnee în somn. · c ldur la picioare. se treze te brusc cu senza ia de sufocare. celulit .

--> Sulph. Plat. dore te gr simi i condimente. même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes. Bell. Hernie hiatal . Fisur recto-anal . Anxietate. Prostatit . dezgust. et THUYA pour la sycose. Colit . Hipertensiune. demandent surtout CALCAREA et SILICEA. en fait. Otit medie. Scleroz amiotrofic lateral . Fistul rectal . Art rit reumatismal ... Impetigo.. mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. extrovertit. et lorsqu il est bien rendormi. C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond.: Ambi ios. Compara ii: Nux-v. Lyc. il ne faut pas le prescrire à très hautes dilutions. Med.· celulit . Ant -c. et si on le donne. Micoze rotunde (Tinea). . iritabil. Lombalgii. Alcoolism.64- ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . --> Lyc. Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur. Depresie. probleme gastro-intestinale.).: C lduros (cu sânge cald). Euphr. il n´est pas indiqué... Remedii complementare: Ars. N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés. amigdalit . agravare la c ldur . Aritmie. de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées. Demen . Acnee. Sciatic . Malignitate. Bufeuri de menopauz . Ce que SULFUR est pour la psore. Bursit . Scleroz multipl . Diaree. Constipa ie. Arg-n. Bron it . Migren . Psor. poart haine vechi i nu î i schimb hainele timp de zile întregi.. transpir mult. Veut reprendre son sommeil. Acon. Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine. Inflama ii intestinale. MERCURIUS l´est pour la syphilis. ner bd tor. Rhus -t. Diabet. Ulcer peptic. Bry... lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée. deregl ri gastro-intestinale. Hepatit .. Psoriazis. en particulier dans les poumons. Prurit anal.. ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues. réclame très souvent SULFUR. Astm. Alergie. est un remède dangereux à donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale. on peut à grand peine le réveiller. cefalee. diaree.R celi. Abces. Reflux esofagian. Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid".. . Boli ale esutului conjunctiv.:C lduros (cu sânge cald). dore te dulciuri.. Irit . Cefalee. Blefarit . C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué. mais quand c est dans le dos ou dans l estomac. Puls. M trea . Conjunctivit . Puls. p rul devine unsuros i se lipe te de cap. Artrit . team de în l ime. picioare fierbin i. Mais c est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie. Sindromul oboselii cronice. ADDENDA SULFUR. Pneumonie. team de în l ime. Indica ii clinice: Abces rectal.. cela ressemble davantage à SULFUR. plin de sine. Rinit . La rougeole. Eczem . Sinuzit . Nux-v. neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald ... Polipi nazali. boli de piele. Insuficien cardiac congestiv . cela rappelle davantage PHOSPHORUS. Seboree. Angin pectoral . bron it .Pojar (Apis. >>>> ciclul: Sulph. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric . Amigdalit . Hemoroizi. Ciroz . comme SILICEA. Gels. Herpes. et il a besoin de dormir tard dans la matinée. Alte remedii: Psor. dore te dulciuri. et les travailleurs de la pierre. Gut .. Graph. care trebuie s înceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: . --> Calc. Faringit . Puls.. Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine.. autour du coeur. Mez. grip . pneumonie. Aloe.

Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR. à ACONIT et EUPHRASIA. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. nelini tite care tresar u or. care dureaz de ani de zile. 5. et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui. occasionnellement. Copii delica i. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR. en recourant.65- .) Istoric: Este un nosod.d. cu aspect boln vicios. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente erup ii supresate). Emo ii . Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. 4. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi îndep rtat de sp lat. Persoanele nervoase.C´est un grand remède de la rougeole. Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM. palizi. 2. D. Adrian Dumitrescu . Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe.Note de curs 27 . Il restera assis à ne rien faire. . ARSENICUM est le type de malade raffiné. capricio i i irascibili. ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie în bolile cronice. lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe. emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe. miros urat.p. et ces deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre. il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze.28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor. Psorinum e util atat în manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este împins în profunzime.v. Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase. Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. 3. SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné.

Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac m nanc se amel cefaleea. . foame în mijlocul nop ii. spune c 3 idei de baz se reg sesc în tabloul lui Psorinum : 1. disloc ri.FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. grip ) se simt foarte bine. REMEDIUL pe larg: Mental: . Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime).SE SIMTE PARASIT. KALI-AR. Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . erup iile). e ec. . . ABANDONAT. fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 . disperat c nu se va face bine. Are o marcat tendin c tre boli acute. în « Convorbiri despre homeopatia clasic ´. Mind. angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate. abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acut debilitant ). i extern . Descurajat. CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea în ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ± rubric cu 8 remedii) . transpira ia.aceast fric se reg se te în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se îmbrac gros vara ± uneori cu p l rie sau c ciul ).chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment. datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie. SE SIMTE UN RATAT. Transpira ie urat mirositoare. 2. KALI-AR. cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea. senza ia c sunt abandona i . singurul rem de gradul 3). Despair.p r si i. epilepsie. . urechile i intestinul.66- . Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupa iei Greciei de c tre germani. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas. prostra ie dup boli acute. pesimist. F r speran . fric de singur tate. otoreea. lovituri. La acestea se adaug mirosul urat (putred.ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS.Fric de cancer. Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS. partea dreapt a corpului. r cesc u or i vindecarea treneaz mult. aparatul respirator.Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari. Oamenii nu pot sta în aceea i camer cu pacientul Psorinum. CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2).itching of the skin from (rubrica cu 3 rem. luxa ii.este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital ±nu reac ioneaz la remedii corect alese).Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. S r cia Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind . Inainte de a avea un atac (cefalee.

înso ite de mare nelini te.SLABICIUNE. dolichos pruriens de gradul 1).Moroc nos i în mare depresie. sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea. Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur). ca i cum s-ar turna ap cald pe ea. CAP: . secre ii. .Aversiune la carnea de porc. . .Fric de singur tate.Ii lipse te c ldura vital . .ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED. se amel la epistaxis.Anxietate în leg tur cu s n tatea. .Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung . LIPSA DE VITALITATE. DE HOIT (scaun. .Migrene. erup ii supresate.Depresie datorit manc rimii. (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). . amel. . i se vindec greu. (generals. -Viseaz ho i i pericole. carbn -sulph. de expunerea capului la frig. Ganduri de sinucidere . . (Ars). .lack of vital heat).SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA. . . curent.Frecvente probleme acute. întregul corp indiferent cat s -ar sp la).Foarte friguros. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE . de foc.Copii: cu stare de bine i juc u i ziua. . . NOAPTEA.Melancolie religioas .. GENERALITATI : . el fiind singurul de gradul 3 . . transpira ie.Dureri ca dup o lovitur puternic înso ite de menstre supresate. agg de post. . ip i plang toat noaptea. . (3 remedii. iritabili i plang cio i. .Corp dureros. r ce te u or.heat. . Descurajat. . dureri precedate de tulbur ri de vedere . dureri cronice cu foame (înainte i în timpul migrenei) i vertij.DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.Menopauz : Bufeuri de c ldur . .Inf i are murdar .Se simte s rac i c nu. trebuie s si -l acopere chiar i în timpul verii.SENZATIE DE FRIG.67- . face u or luxa ii i se r ne te u or.Durere agg. sperio i.i va reveni niciodat dup e ecul în afaceri.STARI DE ANGOASA agg. . de epistaxis i de mancat.

Simte varful limbii ca op rit (ars). Cerumen ro u. Vindec tendin a la a face amigdalite. .Coriz constant ca în febra fanului. . aspru.Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare.Elimin ri urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor.Sinuzit . Pioree a gingiilor.Cruste cu secre ii în jurul urechilor. Manc rime insuportabil .ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph). . Blefarit . Intunecarea vederii. . URECHE : . Gust murdar în gur sau amar. f r luciu. .68- .Otoree cu miros putred înso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros.P r uscat. GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy).Aspect murdar.Palid . . . . Ulcera ii ale limbii i gingiilor. . Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui.Puroi fetid din urechi de culoare maronie. Aglutinare. puroi. sangerare.Herpes de la tample peste urechi pan la obraji. Simte c din ii se clatin . OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante. Gingiile se retrag de pe din i. apoi apare durerea agg de atingere.Erup ii umede. boln vicioas . cronice. Infec ii recurente.. se încurc u or. mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale. ca i cum nu s-ar fi sp lat.Erup ii în conductul auditiv extern i în spatele urechilor. . . Fa : . urat mirositoare. Nas: . GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii.

Ca un dop în gat care împiedic expectora ia. RINICHI: Enurezis constant. . Sifilis primar. Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi.SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc. agg la lun plin . care se r spande te în toat casa.Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere. Phos). putred. cu dureri la înghi ire i iradiere în urechi. Fatul se mi c violent. excesiv de fetid.Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab. Diareea sugarilor (cholera infantum). . . GAT EXTERN: . ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice. secre ii nedureroase. cu sete mare. grea în sarcin neameliorat de alte remedii. STOMAC: .Aversiune pentru sex. Scaun dificil de eliminat. Gonoree cronic . .Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. .INTOTDEAUNA II ESTE FOAME.Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune). care pateaz lenjeria în galben.- Amigdale foarte mari. GENITAL FEMININ: . RECT: Scaune cu mucus.69- . Saliva ie abundent i urat mirositoare. . din uretr . mucus aderent în gat. Flatus cu miros de ou stricate.Vomit constant i frecvent în timpul sarcinii. .Grea de la mi c rile f tului .Manc rime.Pierdera apetitului dup o boal .Erup ii urat mirositoare. cu aspect boln vicios i cu adenopatii. cu sange din rect i hemoroizi arz tori. . sange. durerea iradiaz la nivelul capului. . erup ii urat mirositoare. GENITAL MASCULIN: . tertiar. fluid întunecat la culoare.

SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. Sulphur) i noaptea. Cruste peste tot. DISPNEE amel.Aspect murdar.Aversiune pentru sex. nu poate s . BRONSITA. Tuse care revine în fiecare iarn de la erup ii supresate.Transpir abundent. . STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat. p duchi recurent . Tuse uscat . de la cel mai mic efort (Tub. RESPIRATIE: TUSE.70- . amel.Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te. agg. . Durere surd seara.Fierbinte. acnee. .i îndrepte coloana. AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR . de mers i stat în picioare. puternic cu mare sl biciune în piept. Tresare u or. PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. foarte uscat sau gras .Durere lombar agg. în jurul unghiilor. CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. STAND ÎN SEZU T. între degete. EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor. Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur în piept. SPATE: .ERUPTII de orice fel: eczem . uleioas . NOAPTEA.Mirosul este intolerabil. agg de baut lichide reci. scabie . Pustule lang unghiile degetelor . . Calc.. de aer rece. . psoriasis. Durere în piept cu extindere la umeri. LA CALDURA PATULUI. LA CALDURA. SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . Durere ca de în ep turi la nivelul spatelui. . PIELE : .MANCARIME chiar i f r erup ie.

de c ldur . apetit crescut. Impoten .grd 2. ERUPTII . de mi care.amel cand m nanc .veruci. schimb ri de vreme. Adenopatii.agg. Thuja grd 3. Clinic : Probleme ale pielii.71- . Allen mai men ioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur).Hemoragii. noaptea. Constipa ie. CURENTI DE AER. Calc : disperat c nu se va mai îns n to i. Gon oree. Migrene. Astm. Enurezis. Cancer ( . Dureri de spate.agg. Grip . Scabie. Disfunc ii splenice. Cholera Infantum. Paduchi. Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic. Ars. Aur. cand se îmbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). boli frecvente. i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz . Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie. este foarte friguros i vrea s se îmbrace gros chiar i vara. . Petr. Leucoree. Tub. ARS grd 3). Disfunc ii hepatice. friguros. Sep. CAND POSTESTE. REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph. team de s r cie. Otoree.Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. foarte friguros. amel de odihn în cas . (Skin itching ±scratching. De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg. cand are epistaxis . MODALITATI: . în timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. Alergii. Sulphur grd 2. Dispepsie. Oftalmie. Diaree. insomnie. Febra fanului . Hemoroizi. Sil. de stat întins în general . furuncule. carne de porc. nesp la i i cu c ciul pe cap în mijlocul verii.amel. AER RECE.haine de lan . Sciatic . glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ). Furuncule. anxietate. Chin-s. . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. Psor grd 2). i c nd st REMEDII SIMILARE: Sulph. Con grd 3). team pentru viitor. Sulph. Dif. fric de s r cie. H. Mez. Acnee.C.agg. Bac. c ldura patului.prostat . Efecte post difterie. ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens. .amel. . Tub. de transpira ia abundent . Graph. INAINTE DE FURTU NI. Petr grd 3. plimb ri. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. Sifilis (inclusiv ter iar).ganglioni m ri i. .. Graph.bleeds. anxietate pentru viitor. . fetid .must scratch until it is: Graph. FRIG. ECZEMA. (raw. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în lini te. . Debilitate. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). grd 2. must scratch until : Psor. MANCARIME. Med. . Amigdalite.

ameliorat de epistaxis. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung. Graphites). Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. Prezint amor eal a picioarelor i bra elor. agg de c ldura patului i de sc rpinat. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu. în pat. 4. 43 de ani. pare confuz. ( Homeopathic Remedy Guide). Durere de cap precedat de vedere înce o at (negur în spatele ochilor). Phatak S. Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin în afaceri. dar în aprilie 1834 totul era ca la început. cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Psor 30CH a vindecat cazul. Domni oara N. Bernard H ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie înc de la na tere. transpir la cel mai mic efort. dureri severe în partea dreapt a corpului. 7. mai acc. Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat . agg.de ras i de mi care. Extrem lentoare a min ii (dullness).-In practica lui Clarke. are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total . (Materia Medica of Homeopathic Medicines). 2.72- . Domnul P. In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul. 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul. uscat . ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni. cu durata de 3-4 zile. De i puternic i s n tos. (Materia Medica). Morrison R. pe stanga. Murphy R. care disp rea în întregime vara i reap rea iarna.i mic oreze efortul pe cat posibil. Dl C. i-a pierdut total pofta de mancare.R. de atunci a devenit u or fatigabil. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. 3. Manc rime violent . Limb acoperit cu un strat alb. ** ** ** . RADAR key notes. . alergenii nu mai au nici un efect). Psor (200 CH) a f cut-o 5. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. nu se poate concentra la afaceri. Tub. Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul.Psor. In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s . Psor 50M. i -a pierdut orice speran . Calc. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980). a trebuit s renun e la afaceri. Domni oara C. se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat . poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te în gradul 3 i la Sulph. atunci cand simptomele generale indic remediul. 21 de ani. datorate unei inactivit ti a rectului. 50M 1 doz dizolvat în ap .i redobandeasc un apetit s n tos. în convalescen dup febr tifoid s . agravate de tuse. S-a administrat Psor. 6. CAZURI 1. 50 ani se plangea doar de sl biciune. Dl X. solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înro ite. Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase. -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. în varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor.

g lbui. cu r ceal extern . cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase. de culoare cenu iu închis. Ca i cum este strâns din lateral de o menghin Durere : > asfin it. Sulfur-ul « blând ». indura ie i îngro are postinflama ie. specific : foliculita b rbii. « erup ie pustuloas buz superioar » « eritem al b rbiei » Acnee supurat Eczem acut . Sl biciune.73- . Lateral & vertigo.28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum ± Sul-i. cu infiltrarea esuturilor. înainte i în timpul menstrei.MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr. negricios. agitat.favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). trist. Agita ie noaptea. zemuind . Incapabil de munc . < prinderea p rului. Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur . Tresare la trezire. « zemuind » . ca dup grip . Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect). Secre ii acide. Nehot rât. prelungite). Gr bit.keynote « ro u închis. pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente. camer înc lzit . sistem ganglionar. sl bit. Combina ie între Sulf i Iod Combina ie între dou remedii cu ac iune profund . prurit). prurit intens » Hipertrofie nedureroas a glandelor. acnee. mucoase (secre ii abundente. Speriat la trezire. vascular (bufeuri. edem. ajunare. corespunzând miasmei tuberculinice. ambele calde. congestie cefalic . Degetele devin albe. Vederea . Sulfura de iod ± aspect macroscopic ± pulbere cristalin . Prosta ie. Atena Ioana Antonescu . Senza ie de c ldur arz toare intern. insensibile Supura ie.Note de curs 27 . eczema umede.

Hidrocel la copii. cantitativ redus . hemoroizi. Gât Uvula i amigdalele m rite i ro ii. cu jet spiralat. Nas Mucus verde în narine. Arsur la cap tul distal. Durere. C ldur Urinar Urin purulent . b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere în greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunând. Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . « glazurat ». penis. Edema iate. Rect Constipa ie refractar . Miros de zmeur . Hipertrofie cronic a amigdalelor Mâncare. dup inflama ie. Femei menstre ± neregulate. nisip maro. Stomac Senza ie de tremur tur în epigastru. urât mirositor. limonad . Anorexie. la efort. prostat . usc ciune la degluti ie. Erup ie papular . Sete. C ldur în epigastru.74i prurit anal. Leucoree abundent . acoperi i cu puf moale. flatus. Sim ul mirosului acutizat.Zigzag-uri. . Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. Scaun galben deschis. mur turi. Gur Limba îngro at . Gol în epigastru. Stricturp post-gonoree. Acnee supurat . Genital B rba i: durere surd . Dorin pentru: acru. agrav înainte i dup menstr . Excoria ia n rilor. mic iune dureroas . Din i Senza ie de din i moi. Respira ie . Uscat .

Lichen plan. Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase. galben . cu senza ie de arsur când st în picioare. purulent . sufocant . se mi c cu grab . în pat. Intins pe partea dreapt .) Durere sfredelitoare. ortostatism.) Torace Senza ie de constric ie. Acnee. doarme cu gura deschis . Eczem acut . Somn Somnoros ziua. se treze te speriat. chiar minim. uretr Pustule ± gât. (Kali-bi. La aplecare. Vise : Confuze Piele Prurit ± urechi. nas. Erup ie pruriginoas antebra e. Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea. expectora ie. agrav diminea a Sput verzuie. Somn neodihnitor. Astm alergic cu str nuturi. (Merc. abundent . catar Tuse Spasmodic . Noaptea.Asmatic . cu pielea de culoare rosu închis. neastâmp r noaptea / (Staph). edem i prurit sever. agita i. pleurezie. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod. C ldur .75- . iarna Tipologie Copii ± slabi. vâscoas . Înainte de furtun . P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort. raluri. îns obosesc repede . Amelioare : aer rece. Pruritul de ³b rbier´. asociat cu dispnee..

dure ± ³m t nii´. Amigdale: m rite. transpira iile ) Pielea sensibil . Picioarele ard (Sulf). îns r ce te u or Senza ie de c ldur . la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i § Agravare : c ldur Diminea a. de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare. vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian . abcese. uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod). iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar . frecvent laterocervicale. prezint facies adenoidian. cu tendin la supura ie (pustule. agrav. pruriginoas . Adultul . criptice. furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple ± pneumonii. uscat . Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). pare mereu gr bit. Rinofaringite.c lduros. pleurezii. cu depozite de fibrin Transpir u or. spre 11 am § Ameliorare : aer proasp t Expectora ie Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus. mai ales umed . Secre iile sunt acide (leucoreea. îns în pat sunt reci (dg. cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii. otite recurente Bron it cu tuse violent . asfixiant ± acumulare mucozit i vâscoase.76- £ . tuberculoz . dificil de eliminat Eczem cronic . . Nu suport c ldura. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. iar mi carea (înc lze te !) îl agraveaz . cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. Arsenicum tri iodatus. transpir u or. mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . senza ia de c ldur intern .Sunt c lduro i. dif.

cu întreaga sa colec ie de boli i medicamente. Buz superioar . anume în natur i deci i în tabloul remediilor. strictur .Pulsatilla Cronic : Silicea. Rinit alergic . Acesta este cazul medicinei. c simptomele nu sunt întâmpl toare. Coloan vertebral . întregul tablou. tiin a f r epi stemologie este. Rinichi. sl biciune. senza ia vital a lui Sankaran. Este un pas esen ial. (Jan Scholten. Limb . Gonoree. primitiv i încurcat ´ Remediile sunt descrise în materia medica. psora primar a lui Masi. tabloul lor este acceptat ca fiind solid. erup ii. Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . 140 din Organon. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. Aviare. Îns . Amigdale. Urm torul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic . hipertrofie. Un nou prooving poate schimba descrierea care exist în literatur . Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee ± puncte albe). cu atât ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Pentru a progresa ca tiin a. Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www. adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. Nu mai vezi p durea de copaci. fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ). Parotid . homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. pruritul de ³b rbier´. f r a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. Grip . Prostat . îns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . Natrum muriaticum. Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas. anume c exist o structur în tablul remediilor.ro/Curs_04. Einstein avea o ³puternic convingere privind ra ionalitatea universului´. hipertrofie cronic . f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat . Urechi. îngro are. Uretr . inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome. Scalp. Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!).homeopatia. Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. Acest proces presupu ne c exist o ordine. Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. Lichen plan. usturimi. îns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. îns nu va modifica în vreun fel remediul care r mâne neschimbat. eczem acut (cu exudat abundent) . tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta. Addenda Albert Einstein ³Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal . Exist în comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. în m sura în care ea poate fi conceput ca atare. dureri.77- .htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum . cu cât reflect m mai mult. acufene.

V. bacilul tuberculos..M. din orhita tuberculoas . dup eviden ierea la microscop a bacilului.G. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere.. Mai mult. Mai exist i alte surse: Spengler.´ atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate. Ca defini ie.note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins . îi stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure.M. expectora ie. se pare c s-a pierdut de produsul-surs . Ioan Teleianu . cum ar fi: tuse. Tuberculinum residuum (T.A. de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus.K. Marmorek.. reg site la persoanele descendente. un preparat extrem de bine suportat. preparat din exotoxina filtratului bacilar. f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic).y y y y y Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea TUBERCULINISMUL Dr. la toate cazurile de tuberculoz . fiind folosit rar. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism. de i nu total. adesea spectaculoase în astfel de st ri. trebue recunoscut c în Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic.B. ca miasm . Kent. L. sub ire i înalt un Tuberculinum. a unor simptome comune. din Psora hahnemanniuan . Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice.78- .) are reputa ia de a fi mai bine suportat. a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate. C. pentru Burnett. spunea: Äacest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului. Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos. fiind tot timpul bolnav´. nervo i ± fenomene încadrate de el în categoria constitu iei Äconsumptive´ . este un vaccin atenuat bilios. îmboln vindu-se cu u urin i devenind anemici.C. care administra acest remediu în dilu ii X. folosind ca nozod preparatul de baz .R. de fapt acel a B.. sl bire i sudori nocturne. Leon Vannier. El leag îns totdeauna tuberculinismul. a fost preparat de Heath. Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt. mai ales la copii i la persoanele tinere. Sursa nozodului Mai pe scurt. etc. Un alt preparat.´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar ´. dintr -un pl mân tuberculos. denumit Tuberculinum K. Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trâni. editând o lucrare cu aceast denumire . în prize succesive la lungi intervale. remediile neputând face blond cu ochi alba tri o Pulsatill . Finke i Swan au f cut în 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum). fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. în anul 1924. Bacillinum testium. etc. Demangeat). Elevul s u. Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . . Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri Änu -i g se ti niciodat nimic..M. descris de Calmette). trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. preleva i de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin . existen a cert . pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apari ia microbului în elimin rile organice.i pe care îi trata cu Tuberculinum. Bacillinum.

spre deosebire de astmul Äasociat´ cu o Astmul Äpur´. de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ).. astfel seara este apiretic. se deformeaz (ex. spatele s u se curbeaz u or. Ign. Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e.) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor. demineralizare global . Abrotanum. a a cum îl întâlnim la Natrium muriatic. · Fire mobil . Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls. i Bacillinum. Otite frecvente. stare cianotic a individului · Tuberculinicul este inteligent. agitat . Ca atare. slab. e loc i pentru simptomele altor surse. · U urin a de a r ci la cel mai neînsemnat contact cu vremea r coroas . i de conforma ia strâmt a toracelui. · · · Tipic este caracterul paradoxal. predispus la Sl bire.) dar obose te.79- . · Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid. provin din sursele urm toare: Tuberculinum. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale sus inute. favorizat deform ri: scolioz . de esen psoric . debil.Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´. . T.). de i tuberculinicului îi place aerul r coros. Tuberculinum bovinum. periculos. neputând s stea culcat pe un plan dur (Nat -m. · o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic . sclipitor. mai ales la copii.K. brusc. el Äarde´ intens în clipele sale de d ruire (Phos. destins iar a doua zi cu febr mare. se eschiveaz . fatigabilitate. labil. imaginativ dar este fatigabil. indiferent. o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos. se surmeneaz u or i devine trist. · Insuficien respiratorie de diferite grade. disperante când apar la copiii mici.. devine chiar înd r tnic. cifoz . fiind fragil. legat de alergenii pulmonari este de esen eczem . Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul cre te prea repede.). intens suferind. Rino-faringite recidivante. durerile din epifizita Scheuerman). · · Copilul tuberculinic. la începutul studiilor este performant dar sfâr e te mai slab. etc. nu-i mai place munca. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat de tuberculinism: · o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului. romantic. Iodum.

Colibaciloze. Ameliorat la aer r coros. de regul . frecvente. Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale. Phos. lapte. sau din contra la Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: · · În avans. pentru c r ce te u or. interminabile. Apetit viu. Algii precordiale. greu tratabile cu anti biotice. · · Agravat de c ldur . sau Totale. epuizante.). senza ie de sfâr eal . Hipotensiune ortostatic . care între in i agraveaz patologia. cu în ep turi de origine neuro -vegetativ . Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. · · Recidivante. Hipersexualitate: · · Ce duce la impoten (Phos. cu st ri de r u. cu caracter de suferin e cronice. influen ate cu u urin de alimenta ie: · · Cu evolu ie cronic . Înso ite de oboseal i demineralizare (China. Inim iritabil . mai ales la femei. Iodum. Tuse frecvent . le in.). Tendin hemoragic marcat Dureri articulare acute: . Cyclamen: detest untul) Scaune moi. hiperexcitabil · · · Tahicardie. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: · · Dorin de sare.Dureri de cap frecvente: · · · Occipito-frontale. f r dureri. diareice. de la bron ite recidivante. brânz .80- . (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente.

Iodum. . (Phos. Care apare mai ales noaptea (spate). · · Acrocianoz (Puls. f r cauz aparent : · · o o Febr de cre tere.) Deger turi.) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum.. Amelior ri: Aer liber. agravate de umiditate. Modalit i: · o o o o · o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace în contact cu suprafa rece. Hemoptizii. cu mi care u oar . Nat-m. tenace: · · Care nu amelioreaz . Repetate: Epistaxis. Repaos. Sput hemoptoic . St ri de dezechilibru termic. r coros. . nea teptate. Vreme umed Crepuscul.81i rece. Furtun .. Înc peri închise. neaerate suficient. Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral . Tendin la hemoragii cu sânge ro u: · · o o o Abundente. Transpira ie profuz . ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos.· · Cu caracter eratic. Ferrum phosphoricum) · · Hematurii (Formica rufa. Pusee febrile sau subfebrile. membre) Congestie venoas periferic . Calcarea phosphorica). Colibacillinum). Purpur .

Na t-m.82- . r spunde cu vigoare exagerat .o Zona de munte. Se i spune c ÄSe na te tuberculinic i se moare psoric. mucegaiuri. cel mai adesea. Tot atât de esen ial este îns i faptul c eficien a remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii. · o o o o o o o Patologia nervoas . i emo ional ale individului. etc.. pneumonii. intense. constipa ie.. de ex. bron ite. de consisten groas .. Ferrum) ± care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului. sau din contr . rino-faringite. Demen precoce.) o · Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : . care respect tr s turile globale descrise. neiritante. axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos. bogat în energie vital . mai ales ale urechii interne ± legate de inflama iile reactive ale cavumului).). deal (în l ime mijlocie). peisaj de ar . ca bulimia sau din contra anorexia psihic . Kali -phos. Diarei facile i cronice. Manifest ri schizoide sau schizofrenie. Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos.. Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esen ial persoanele tinere. descrise de coala francez . peste care apar din când în când accidente acute. de esen tuberculinic ). semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup na terea copilului. cele legate de apetit. astfel: Alte patologii: · o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite. o Traheo-bron ite. Izolare (Phos-ac. o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic . Sepia).. cu scaune uscate (Bryonia. Somatiz ri diverse. astm ± ca reac ie la acarieni. St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare.. renumita febra de fân..otite. g lbui (Puls. Principalele direc ii patologice: · Patologia respiratorie ± pe prim plan: o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite. recidivante. chiar violente ± declan ate de factori diver i în fa a c rora tuberculinicul. Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. Mag-mur. sensibiliz ri la polenuri.´ O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic. pleurozii.

considerat remediu constitu ional. Tahicardii. etc. Patologia cutanat : Urticarii. à Phosphoric-acid. Dismenoree sau amenoree (Puls. Poliartrit reumatoid . pe când eczemele sunt de origine psoric . acrocianoz .I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS. remediu extrem de activ. agrava i de c ldur ): Pulsatilla. .a. Nervos (frig i uscat): Arsenicum.) Fosfaturie (Phos. . Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic. Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed. facilitând elimin rile. cu VSH crescut. compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus. Reumatisme inflamatorii.83- . mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei. Deger turi. Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului. lombalgii. De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. à Amoniu-phos.) Patologia osteo-articular : Dorsalgii. care cel mai des sunt de origine tuberculinic . Bilios (cald . Acnee.o o o · o o o · o o o o · o o Palpita ii. à Magn-phos. Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos. Sepia. Hipotensiune ortostatic Congestie venoas . Reumatism articular acut. Alte remedii: Calcarea phosphorica. patogenezia lui reproducând simptomele esen iale ale tuberculinismului. ameliorate culcat sau pe o suprafa dur .

Organe genitale: Helonias. Ipeca.La fel. Ferrum phosphoricum (anti-inflamator). în cazul remediului Arsenicum album. Remedii cu tropisme mari pentru: · o o o · o o · o o · o o · o o · o o o · o o o · o Pl mâni: Drosera. Sambucus. Aqua marina. Calcarea iodata Nervi: Ignatia. Magnesia-phosphorica. Rinichi i vezic : Formica rufa. Kalium sulfuric. Ficat: Chelidonium. Hedera heix. Manganum.84- . unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Apis. Aletrix farinosa. Zincum. Beryllium. Phosphoricum-acid. Stannum. Bryonia. Kali -phosphoricum. Cyclamen. Inim i artere: Crataegus: . Carduus marianus. Tiroid : Spongia. Tussilago. Manganum Rino-faringe: Allium cepa. Solidago.

K. Rhus-toxicodendron. o dat în eles.. Bryonia. Sânge: China.) Tuberculinum residuum Aviaire V.B. Ferrum metallicum. Rhododendron. dar care. Rosa canina Echinacea Nozode · · · · · · · Tuberculinum (T. Bovinum Denys Marmorek TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr. nu poate fi confundat´. Seroase: Apis.85- . Piele: Apis. ( Vithoulkas) Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: pulmonar . Strophanthus. Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline. Silvia Nedelcu .o o · o o · o o · o o o · o o o Convallaria.A.note de curs ³Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt. Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox.

afec iuni alergice ± astm. într-o p dure de conifere (pini). nemul umite. < de vreme rece i umed . dulciuri. substan e excitante stimulante). -comportament compulsiv ± obsesiv -tulbur ri de memorie. dorin a de a c l tori. distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex. s rat. senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice. r ce te foarte u or (³nici nu tie cum i când´). ( cu miros de oarece). alergie la lapte. locuin a. în aer liber (aer în mi care rapid ± ex. sau au erec ii dureroase). MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice. î i love te capul sau î i smulge p rul. copilul se trânte te pe jos. fric de p s ri. alcoolism. . de aer închis. localizarea etc. sau îi love te i înjur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini. din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (î i schimb frecvent locul de munc . dorin sexual intens .- mental ± emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe sânge lateralitate dreapt . pisici ( au i alergie la p rul de pisic ).86- . fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va întâmpla. pisici. gr sime. lapte rece (<). Aversiuni alimentare: brânz . amel. cu un sentiment profund de neîmplinire. sensibilitate la schimb rile de vreme. Antecedente familiale : TBC. la mare (poate fi i > la mare) > de vreme cald i uscat . lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil . cu senza ia c sunt prinse într -o situa ie insuportabil . care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi. caracter schimb tor al simptomelor ± acestea î i modific rapid caracterul. lapte rece. eczem . transpira ii abundente: dup cel mai mic efort. tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ). înghe at . într-un autovehicul care circul cu vitez . înaintea furtunii. . partenerul). dulciuri. sporturi extreme. noaptea . -comportament r ut cios. - tulbur ri de nutri ie. emaciere de i m nânc mult. nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. arunc i sparge obiecte ± de preferat pre ioase. la munte. hipersexualitate (inclusiv la copii. pentru c ³via a este prea scurt i trebuie tr it din plin´ . cu ferestrele deschise).

amigdalite. cefalee cu senza ia de presiune ca într-o band de o el. diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz .) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc. lungi erup ie dentar dificil . enurezis nocturn. Antecedente personale : CAP: î i love te capul ± într-o criz . provocat de suprimarea menstrelor.- afec iuni tiroidiene. pentru c a fost contrazis sau refuzat. tumori mamare benigne. PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior. febr tifoid .87- . GASTROINTESTINAL apetit crescut. bron ite. tuse sau accese de astm amel. dismenoree. gene fine. URO-GENITAL hipersexualitate. se treze te de foame. chiar exagerat . tuse cronic . scrâ ne te din ii în timpul somnului (1/s pt. amenoree. sau 1 /2 s pt. sau compulsiv. cistite recurente. mergând cu vitez într-un vehicul cu geamul deschis). sânii umfla i i foarte durero i preM sau în timpul menst rei. constipa ie diaree. sup r toare. tuse ag. de ³vânt´ (aer liber. întârziat . uscat . SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii .) TBC.). î i rostogole te capul pe pern în timpul somnului.noaptea. î i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( ½ stg. infec ii urinare. cistite recidivante. bruxism. otite. cefalee periodic alopecie. când ridic bra ele.

pozi ie în timpul somnului. la mare.... tu e te uscat. de c ldur i mi care SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral . Exemplificarea modalit ilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. are febr . dieta este foarte sever : orez.Simptome care se modific tot timpul. REMEDII COMPLEMENTARE Calc. preferin e pentru afum turi etc..) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 în 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile.. amel. PIELE eczeme ± chiar de la na tere. Puls. dup ce a primit TM de Valerian ± pentru. manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani. insomnie din cauza foamei . conservan i.88- . sclere alb strii. Ign. Phos. de c ldur . 5. paste i carne fiart . Nux-v. astm br.D. 2. prurit amel. frisoane i secre ie nazal mucopurulent .EXTREMITATI dureri articulare ag. Puls.. dorin pentru gr simi etc. 6. amel. Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter.se bronzeaz u or i r mâne p tat NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1.. tulbur ri de comportament etc. cu manifest ri mai pu in se vere).: agresivitate.Romantism. sau se treze te din cauza transpira iei. somn in pozi ie genupectoral . de vreme umed i rece. dulciuri.Transpira ii abundente.Dorin a pentru aer curat ±liber.: dorin a de c l torii. mucegai. în special noaptea. viseaz câini negri. lapte.. Afec iuni respiratorii recidivante. ag. diverse medicamente. nevoia de excitare. sensibil la expunerea la soare.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisf cut .Agravat în spa ii închise. Con. Stann. Sulph. hipersexualitate. ( ea ar mânca de toate ± în special ciocolat . Med. etc.: nemul umire.. 4. Carc. Phos. Remediu similimum C.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifest ri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf. zah r). COMPARATII Calc-ph. Din cauza crizelor biliare i a alergiei. 3. Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac . erpi sau c l torii. lapte rece i dulciuri. dorin de a c l tori. v rs turi i diaree ± diagnosticându-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie.. c era foarte agitat .Dorin e alimentare pentru afum turi. citrice etc. de vreme rece i umed .

persist îns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial.dg.) Rp. i Tricophyton Tuberculinum avis ± tuberculin aviar ) Bibliografie: Allen H.´ (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos. Edward C. simptomatologia ameliorându -se rapid.. Tuberculinum este în continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M. tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria. ( nu manânc lucruri necomestibile . CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a întrerupt temporar administrarea remediului. mai scrâ ne te din ii i somnul este la fel de agitat. considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub. ci pentru studiul remediului într-o situa ie anume. La încercarea mamei de a o potoli. este posibil ca remediul care a ac ionat la început s continue s par indicat. Nux vomica.: Tub. a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). în medie. Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din nou cistit .din culturi de BK. Calcarea i Phosphorus. Phosphorus . Tuberculinum Denys ± din filtrat care con ine doar exotoxine. Tuberculinum CH 200 închide cazul. dar cu un grad mic de incontinen . Ii este fric de câini. Ii place mult muzica. atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum. Cu o lun în urm a avut infec ie urinar (E. de care beneficiaz (30CH). cu simptomatolgie clar . A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx. inclusiv în timpul somnului. este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree. Putem stabili. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ e alta ´ pu in mai calm . In cabinet nu a stat o clip : a d râmat tot ce se putea. Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas .Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). ca regul . Pulsatilla etc. chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmând dorin a pentru afum turi. a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). In alte situa ii. . Nosod : M. i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui în mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur. Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime. Bacillinum testis ± din leziuni testiculare. A început s transpire abundent. nu a mai avut cistit de atunci.în acest caz. practic greu de diferen iat. 2. poate s m nânce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare. dac exist elemente care s justifice Tuberculinum.89- ¤ ¤ .coli). The Materia Medica of Some Important Nosodes. s cânte i s danseze (tat l este muzicant). în eleg toare. s -a trântit pe jos i a început s urle într-o criz demonstrativ . la fel de des precum Sepia. Nu a mai r cit.C. Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz . Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene.. a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat .înainte sau dup Valeriana). f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i. pe fondul unei modific ri de atitudine ± mai pu in dispus sa suporte.c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur. indicat. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou. de asemeni. dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze. De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de pl mâni în tinere e´).dar nu pentru prescriere automat . Somnul este agitat i uneori scrâ ne te din ii. deci tabloul simptomatic s nu se schimbe. Tuberculinum Marmoreck ± din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler ± din sânge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach. pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. de i a mai tu it din când în când. a ac ionat din nou. Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph. La fel se comport i acas i îi love te i vorbe te urât. Whitmont: ³ Din experien a mea.T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit . ¹ Tarent.

demineralizare. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : .s. de oameni. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor.sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee . Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil. miscare. de la deshidratare la edeme.deshidratare ± ardere.R. zgomot.depresie. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara . Psyche and Substance RADAR 8 GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber. mediu intern care scalda toate celulele.agr. Introduction to the Principles of Homeopathy. Aprins arde in aer.90- . denutritie (N.stabilitate in relatiile sociale . Whitmont E.H..aparatul respirator .. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. albicios galbene. ex : Natrum sulphuricum . In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. diabet z. etc ) . la randul sau cu originea in egipteanul neter.la muzica (s.) Simptome comune : . Synoptic Materia Medica. Reactioneaza puternic cu apa. tip hidrogenoid.- Clarke J.asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. slabiciune iritabila . Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic .catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. Morrison R. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0. cu gust sarat si evolutie cronica .hiperhidratare ± imbibitie. preluat din grecescul nitron. obezitate..m. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. tip oxigenoid.E.patologic apar dezechilibre.4. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. Desktop Guide of Materia Medica. Vermeulen F..anxietate matinala si frici ( de boala. ex : Natrum muriaticum . Patologic tropism pentru : .sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi .mintale).(N. se gaseste in natura in mare si in saline. Dictionary of Practical Materia Medica. In organismul uman se afla in ³oceanul interior´. Sankaran R The Soul of Remedies. efort intelectual . cu conductibilitate termica si electrica mare. ClNa este sarea de bucatarie.astenie cu iritabilitate.). Wheeler C.metabolism ± deshidratare.C. derivat din latinescul nitrum.. pentru viitor.

Agravare : in mediu salin ( mare. somatizarea suferintelor psihice. neiubit. dupa baie rece. buze cu scuame pe care le rupe.sete mare. luetica sau cancerinica..agravare la frig.reglarea tensiunii arteriale . sare de bucatarie (95% + ClK. nu are identitate. mucoaselor. excoriatii periunghiale. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium. interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . astenii periodice. nepatologica. torace ingust. la ora 10 -11. culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut. Puls.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . CAUZALITATE .m. dor de casa.). saline).c. etc.. paine. scaunelor. culcat. depresii recurente.m.). singur. co mplexul urateniei.N. confuzie. grija. dorinta de sare si sete. sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. relatii putine. Bar. dar si la caldura si soare. atasat. micropoliadenopatii cervicale (Calc. : fragilitate psihica . in camera calda. limba geografica constitutionala. comedoane. la consolare. despartire. agravati de mancaruri si bauturi reci .c. Bar.exces de alimente acide. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. ACTIUNE Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern. individualitate. politicos sau iritabil cu furii. neglijat. piele uscata.phos. deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme . labil afectiv . celulita coapselor. Mg.. eruptii la marginea pielei paroase. parasit. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na).slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. isi rupe pielitele. Ca. Cristale cubice. la caldura soarelui. relatia cu parintii in copilarie (co nditionari. Al). la efort intelectual.) Cuvinte folosite de pacient : identitate.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. N. curenti de aer. alergii.91- . uitat. acnee predominant la frunte. ³ Cine sunt eu ?´. subponderal.sange : anemie .troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica . mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara.S. longilin. Dependent.traume psihice. schimbarea vremii . (N. inteles.

sete mare de cantitati mari de apa. exprimare ordonati. punctuali. disperare pentru viitor.dorinta de sare . insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti. agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el. plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. dezamagiri in dragoste. trist singur. occiput .agravare in mediu salin ± mare. constiinciosi.92- . la griji. post coit.des . politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie. din anxietate. insecte grabit. pasari. comportament. scapa lucrurile din mana isi roade unghiile Somn superficial cu tresariri.transpiratii profuze . saline . frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional.eruptii la marginea pielei p roase. isi reproseaza nereusitele.agravare la caldura. mai ales la soare .sete . Nux v. dupa masturbare. frica de a fi ranit. evita compania. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata.Adolescent cu comportament retinut.p r unsuros. chiar mult . maturizare prematura zambeste continuu. chiar la mult timp dupa ele pesimist.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. perfectionisti.alb. de moarte. fleacurilor introvertit. la foame.periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE . se imbraca ³corect´. preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii. noaptea.agravare la ora 10-11 . neindemanatic. sentiment de vinovatie. adoarme greu in camera calda. preocupati de munca (Ars. ca ii este sete SIMPTOME GENERALE . daca se trezeste nu mai readoarme. frison +/.slabeste mancand destul. preocupat de imagine foarte critic cu sine. sen timent de abandon. dermita seboreica . frunte. hoti. din vointa) da importanta aparentelor.

exploziva. acufene . la aer rece.fata palida pamantiu-galbuie.tuse seaca.senzatia de sufocare cand bea (Hyosc).apetit capricios. culcat. TDS .nod in gat .pleoape cu margini fisurate.balonare abdominala dupa masa.raguseala la rece .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit. crapate. ameliorata in liniste.miros puternic al organelor genitale.herpes la menstra. dupa efort ocular. gust sarat. inflamate. mucoase uscate. la miscare. hemoroizi . rade (Caust. crustoase ..scapa urina cand tuseste. arsuri esofagiene sau stomacale . la unele alimente . stranuta.varsaturi acre-amare .uscaciunea mucoasei nazale.paralizii musculare oculare.eructatii acre. strabism divergent.fisuri anale. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . cu secretie apoasa continua si stranuturi . paine. privind prin fereastra unui vehicol in mers. borborigme . eruptii pruriginoase. miopie sau hipermetropie . la febra. obstructia nasului noaptea . dupa cafea si in alte situatii . astenopie musculara . la vant.buze uscate. fisuri la comisuri .). dispnee urcand .limba geografica constitutional . fisura mediana buza inferioara.vertij la privirea fixa a unui obiect.. scaune apoase. Puls.transpiratia fetei mancand .otite. inchise la culoare . palpitatii . lacrimare la vant . uleioasa pe frunte . Scilla) .hipertiroidie. dupa transpiratie . fotofobie. poliurie . anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate .nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr. amar sau acru .menstre variabile cu tristete si herpes. +/.93- . dismenoree ..cefalee de diferite tipuri agravata dimineata.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat .afte.constipatie cu scaune dure. la efort intelectual. cu cearcane.acnee.greata si dureri gastrice matinale +/.diaree profuza. bere. la suparare. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta.dureri oculare la fortarea vederii sau la soare. la furie.

94- . night 3. trifles.pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor. taciturn 3 .ailments from. palpitatii. dermita de contact agravate la cald. mental exertion from 2 ³ . Tub.company. aversion to 4 ³ . Silicea. disappointment 3.piele uscata. fright 3. violent 2. difficult 2. corozive. Allium cepa ± afectiuni respiratorii Apis ± alergii REPERTORIU Mind ± absent minded 3 ³ .. la efort fizic. Natrum carbonic ± agravare la soare Kali muriatic. comedoane. Cyclamen. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie RELATII Aqua marina. hypochondriacal 3 ³ . inaintea menstrei . love disappointed 3.confidence. la soare. want of self 2 ³ . cap.. aversion to 2 Mind ± anxiety.iod.confusion of mind 3. alergii. urticarie. Sulph. grief 3. bronsite. Phosphorus. galbuie . pruriginoasa sau umeda cu secretii groase.consolation agg 4 ³ . bad news 2. herpes circinat fata.leucoree apoasa. acnee. tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite.conversation agg 3. Ignatia. mortification 3 Mind ± anger 3. acnee.answering. urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie. aversion 2. at 2 ³ . fisuri anale. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. eczeme. future about 2. dullness 3 ³ .concentration. veruci palmare. tahicardie. constipatie. Sepia. Bryonia. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. anger 2. spoken. coapse eczema uscata. ± teren tuberculinic Glonoin. Sal marinum ± remedii asemanatoare Pulsatilla.

fear. objects turn in circles. coition after 2 ³ .delusions. talking from 3 ³ . active 3. fright from 3 ³ . thieves. from disappointed 3 ³ . forward 3 ³ . everything with 3 ³ . rising on 3. hysteria 3 ³ . everything to 2 ³ .rising on 3. fall tendency to. accompanied by. rage 2.mistakes. cannot bear to be 2 ³ . morning 2. insolence 2 ³ .95- .menses.sadness 3. starting 3.laziness 3 ³ . evil of 2.discontented 3.hatred 4. death of 2. seem to 3 Generals ± morning agg 3. periodicity 3 .mood alternating 2 ³ . unpleasant subjects. love. recalls disagreeable memories 3 ³ . pain in head 2.weeping 3. impacience 2 ³ . frighte d easily 2. weakness mental exertion 3 ³ .malicious 3 ³ . 2 ³ .estranged. silent 3.indifference 3.mental exertion agg 3 ³ .if he believes he is 3.³ . speaking in 3 (singur cu 3).irritability 3. haunted by 3. walking while 3.looked at. vision has. revengeful and 3 ³ .hurry 3. reproaches himself 2.loathing.hypochondriasis 3.memory.prostration. noise to 2 ³ . before mental symptoms 3 ³ . house in 2. consolation agg 3.impertinence 2. quarrelsome 2 ³ . pitied. suicidal disposition 2 ³ .dwells past disagreeable occurrence.somnambulism 3 ³ .sensitive 3.insanity 2 ³ . life at 3. on 4. writing 2 ³ . from his 2 ³ . crowd in 2. tormenting 3 ³ . cannot weep though sad 4 Vertigo ± 3. offended 2.grief 3.thinking persistent 3. family. hysterical 2 ³ ³ .

swallowing on 2 External throat ± goitre 4 Stomach ± appetite. eyes around circles 2. sun.10h 2. crusts 3. discharge albuminous 3.perspiration. white 3. sensation of 3. falling 3 . pimples 3. eating after 3.heat. agg 3. ineffectual 3.hiccough 3. vesicles 3. mucus 3. 10-11h 2. looking when.lachrimation. dryness. amel 2 . exertion of eyes from 3. vomiting 3 Abdomen ± distention 3.disordered 3.from exposure to 2. sun exposure to 3 . copious 3 ³ . 3 Face ± discoloration pale 3. mouth corners of 2 .pain.food.heaviness 3. salt desire 3. contraction of eyelids 3.hair sensation of a. occiput 3 ³ . periodical 3. lower. herpes 3. reading 3. morning 2 . tip 3 . sneezing 2 Throat ± catarrh 3. lips. eating after 3.cracked. increased 2.air seaside. nervous 3. 10h 4. wind in 2 Mouth ± dryness 3. reading 3. tongue 3. impetigo margin of hair 2. relish without 3 ³ ³ . nausea 3. ravenous 3. eructation 3. sour 3. salt agg 3 Stomach ± thirst 3. tongue 2 ( Sil 2. stadily 3 .pain 3. eating 2 Eye ± asthenopia muscular 3. large quantities for 3 Fever ± forenoon 3 Perspiration ± 3 Head ± eruptions. Kali bi 1) Nose ± catarrh 3. dryness 3 ³ . drawn from posterior nares 3. involuntary stool 3 . mapped tongue 2 ³ ³ . lump sensation of a 3. inside 3. 11h 3 .choking drinking 4. eating after 3.eruptions. difficult stool 3.hair. lips 3.diarrhea 3.hayfever 4. heat during 3. school children 3. pain 2 Rectum ± constipation 3. pain.³ ³ ³ ³ .96- . upper 2.forenoon. greasy 3 ³ ³ ³ . pressure external amel.eruptions. middle of 3. discoloration red 3 ³ ³ . feces remind in. daytime only 3. postnasal 3. extreme 3. obstruction 3. waking 3. itching 3 ³ ³ . morning. comedones 2 . as if 4 ³ . acne 3.

thighs between 3 Female genitalia/sex ± coiton. alone. In medicina se foloseste. alaturi de bicarbonatul de sodiu. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. fissure 2 . protracted 3. cough during 4. uremie . aversion to 3. Tendinta la obezitate. urticaria 3. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . sneezing 2 ³ ³ . In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. mai ales glezne. MODALITATI . apoi industria detergentilor si a hartiei. vesicular 3.eruptions herpetic. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor.³ ³ . r espiratorii.pain. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. late too 3.inflammation 2. ulceratii ale mucoaselor digestive. night 3. Laxitate articulara. uterus 3 ³ . genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida. incomplete 2.menses copious 3. excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. oculare. scanty3 ³ . Pielea de pe dosul mainilor este aspra. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. acne 3.hemorrhoids 2. J. pain burning 3 Bladder ± urination. itching 3 ³ . retarded. se foloseste in cosmetica. wanting 2. frequent too 3. anemie. involuntary 3. can only pass urine when 2 Kidneys ± Addison`s disease 3 Male genitalia/sex ± sex erections continued 2. bearing down.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. arterioscleroza. infiltratii celulare. painful 3. pimples 3. pollutions 3 ³ ³ ³ . sapunuri. uscata si zbarcita.Se gaseste in pasta de dinti. cearcane si usoara umflare a pleoapelor. laughing 3. cu varsta sicotic. anus about 3.sterility 3 Skin ± eruptions 3.eruptions.H. ca alcalinizant pentru stomac.97- . itching 3.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . albuminous 3 ³ . masturbation disposition 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . eczema 3.catar. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum.leucorrhea 3. herpetic 3. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei.

somnolenta ziua agravata dupa mancare.Agravare : efort intelectual. la masaj.) . urat mirositoare .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 .98- . agravat la miscare.slabiciunea ligamentelor ± ptoze abdominale.catar nazal posterior cu secretii groase.tulburari de memorie si concentrare. labilitate afectiva. inaintea menstrelor . vorbire.slabiciune generala. mai ales dimineata la trezire . iritabilitate. caldura. presiune. zgomot. nemultumit. luxatii articulare . timiditate .hiperacuzie la zgomot.keratite.palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala .hipersensibil emotional si senzorial. Natr. galben-verzui.. > dupa transpiratie.eructatii acide. insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE . inclinat la disperare (³viata e nedreapta cu el´) . uscaciunea conjunctivei. intolerant la contradictie.coriza dupa cel mai mic curent de aer. raguseala . arsura in ochi si mare excitatie sexuala . serios. phos. de oameni . de viitor.sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare . soare. farinacee. entorse.depresie anxioasa. astenie psiho-fizica . .perseverent. buzelor . enurezis . gat uscat. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare . fragmentate.fata palida.diaree galbena ca pulpa de portocale .arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. acufene. aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE .constipatie cu scaune dure. curajos. evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. surditate . Phos. neindemanare.morocanos. sociabil cu locvacitate voioasa .vertij dupa expunere la soare. muzica.agravare dupa bauturi reci. dacriocistite.friguros intolerant la caldura.frica de furtuna cu tunete. vegetale. mai ales la soare .tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry. tresare . efort intelectual . edeme ale pleoapelor. la luna plina Ameliorare : la miscare.cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. SIMPTOME PSIHICE . ulceratii corneene. pelvine.

iritanta . hipertrofie de prostata. with sleepiness.sensitive. discontented 2 .anxiety 3.tigr. mai slab.s. eruptii veziculare. sleep during 2. RELATII ..ph. insolatie. Murex) < asezata pe scaun .Sepia. dispepsie flatulenta. Sepia REPERTORIU Mind ± conscientious 3. people of 3 .Natrum sulphuricum ± mai hidrogenoid -.Kali carbonicum ± mai respirator. Natr. midnight before 3. music to 3 ( Nux v. Lilium tigrinum. luxatii. thunderstorm 2. Glonoin ± cefalee la soare . metroanexite. future about 2. INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase.senzatia de greutate pelvina ( Sep. weakness of 2 .morose 2.ph.Natr. Nux vomica..Natr. Ledum ± glezne slabe Antidot : Arsenicum album. Natr.99- . ulceratii ( calcaie ) .fear. mai ulcerat . difficult 2 .greutate pelvina ( bearing down ) .m. Lach.memory. before 2. rinofaringite catarale. Lil. hipotiroidism. serious 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . Sep. eczema.Calcarea carbonica. Natr. poate fi acutul lor . demineralizat ..menstre precedate de cefalee occipitala .timidity 3 .Natrum muriaticum ± mai respirator.sadness 3. Murex . ennui 2 ..contradiction intolerant 2 Sleep .. alternating with cheerfulness 1 .starting 2 . sterilitate. daytime 2 . herpes. Phosphorus.. Graphites ± mai cronici.instabilitatea gleznelor cu entorse.sleeplessness 2. c. noise to 2 .piele uscata...irritability 3.).leucoree abundenta cu secretie galbena groasa.concentration. ichtioza. music from 2 .

discharge. upper limbs.Caul. thick 2. milk agg 2 . .cold agg 2 . left 2 Female genitalia/sex ± menses. sleep after 2.food.food. morning 2. tumultuous. food. light strong 1 ³ ³ .1) ³ .diarrhea 2. ± gr 1 Head ± heat .vomiting. eating after 2 ³ .nausea 2 .flatulence 2 Rectum ± constipation 2. vesicles 3. cold taken 2. agg 2. sun.sun. vesicles 2.Generals ± weakness 2. copious 2. farinaceous. herpes 2 (Sep 2.photophobia 2 . thick 2.pain.leukorrhea 2.eruptions. type of. slight from 3 ³ ³ ³ ³ ³ . sour 3 . lower limbs. unic cu gr 2. Nicc1). bile 2.2. sour 1 Abdomen ± distension 3. vertex 2 Face ± discoloration.gr 2. leukorrhea with 2 ( Kreos. warm room going into a 2 ( R.100hip.sterility 3. offensive 2 yellow -green 2. offensive 3. midnight before 23h 1.side. occiput. eyes around circles 3 Eye ± pain. cold drink agg 2 . exposure 3 . pale 3.dryness 1 Stomach ± appetite increased night. waking on 2. difficult stool 2. farinaceous 1 Stool ± yellow 2 Nose ± coryza 2. crusts inside 2. copious 2. discharge with 3 ³ . gr 1 ) Chest ± palpitation 3. ascending stairs 2. eating after 2. + 2 R. eating after 2. posterior Extremities ± weakness 2. after 5h 1 ³ ³ ³ . exertion. from exposure to 3. lying. p urulent 2.food. violent 2. type of. ankle 3 ³ . hip 2. storm on. unic ) ³ . approach of a ± gr 1 ( R. anxiety with 2. late too 1 ³ ³ ³ ³ ³ . nares 3 Cough ± dry 2.eructations . milk aversion 3. yellow 2. vegetables agg 2 Vertigo ± sun facing agg. insufficient 3 ³ . thigh 2 .

circinate 2 ³ . herpetic 2. nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica . ACTIUNE 1. locomotor. mucoase.. Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1. 2.H. 1. Jurj G. echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic. reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac). craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G. 4. care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie. glande Nat-p : digestiv. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. nutritie. Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN.101- . Este un Kali-p agravat. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. in calitate de ³Na´ prezinta si atonie digestiva. digestiv. mucoase. A Dictionary of practical Materia Medica B. SN.Skin ± eruptions. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase). Mariana G le anu . 2. 1 Clarke J. Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic. 5. mucoase Nat-m : SN. cu atit mai mult cu cit. 2. . Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv.J.note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC.dry 2. 3. locomotor.

prea plin de frici pentru Nat -m´ : delicat. leucoree. de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae. de boala si moarte. transpiratie)..102- . sputa. sensibil. zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida. agravata dupa absorbtie de grasimi. ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : ³Prea inchis (introvertit) pentru Phos. verzuie. aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) . lapte. slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote) frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric.Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust. urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines. secretie gastrica. de furtuna. usor de ranit rezervat. aversiune la consolare nervozitate. oboseala. cu tenesme. Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta. scaun. voma. eructatii.

bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave . galbena cremoasa displazii uterine. dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite. galbene leucoree cu aceleasi caracteristici MODALITATI · · · · Agravare zahar. cu miros acru. lapte. arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp alimente : agravare la grasimi. lapte. guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) · · · · secretii galbene.103- . cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase.Simptome generale · · instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua . cremos la baza limbii secretii galbene. cremoase deposit auriu. sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare. cefalee) efort intellectual act sexual . sare. in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida. peste prajit. condimente. zahar. grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi. cremoase. palpitatii.

abdomen destines. Kali-c. Cina. Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust. scaune nedigerate .diaree acida.zahar. Urt-u Verminoze : Abrot.colici abdominale imediat dupa hranire . uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : . Carb-v .hranit in exces cu lapte si zahar 3. ficat marit de volum .104- .muguet . Nux-v. ADULT arthritic. picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru. Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului.evolutie spre atrepsie (marasm) 2. copil gras si flasc.intoleranta la lapte . grasimi . SUGAR cu : .furtuna . Guaj. COPIL cu : .· · Ameliorare la rece mancand (cefalee) ± (Phos) TABLOURI CLINICE 1. Sulph. Rob Guta : Benz-ac.parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate . Lyc.diateza tuberculinica COMPARATII · · · Hiperaciditate digestiva : Calc. TANAR cu polutii nocturne 4. lapte. dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) .

vezicula biliara = debaclu . Ph-ac. distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm. etapa hidrogenoida. tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate. mucoase = catar eliminator). Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie . hidrogenoid (infiltrare hidrica. periferic si vegetativ (depresie mentala. bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica. 3. Phos) NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI. 2. hidratant dar si iritant. FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului.- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c. .105- . 4.Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. apoi spre emonctori. MODALITATI . intestin = diaree iritanta . combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare. . dureri nevralgice. ACTIUNE 1. justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. scurgeri catarale. Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p.Na este centripet. celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda) TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central. mucoase. Sulfatul de Na. ede me).Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe. . . afectiuni biliare.Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor). diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele. edeme.

plinge cind asculta muzica (Na). Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) . (Nat-s nu apare in nicio rubrica de Äiluzii´). astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree) Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite).106- . Atasamente puternice. SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM . Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie.Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental. obiectiva. diaree. pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. iritabil si trist. stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. excese sexuale). Este o natura sistematica. poate avea si un comportament necontrolat (droguri. se simte bine (vesel) dupa defecatie. in special dimineata. sau il amina pina ii vede pe toti asigurati. Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s.

tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei. stagnare interstitiala cu celulita . prurit agravat la dezbracare. cu miros neplacut si gust sarat. edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na). tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare. astm agravat de umezeala. insotita de durere in bratul sting. pleoape. sarate sau bilioase dimineata la trezire. tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase. sejur la malul marii sau linga o apa. astm infantil. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza. cu raluri congestive la baza plaminului sting. Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie.107- .m. . mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare. diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) . diaree. la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na).· · · · · · - agravare la umiditate (habitat. la malul marii sau la 4 a. umiditate atmosferica. la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase. anus). agravate de umiditate. galben-verzui. veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului. agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry). fata. astm. astm declansat de suferinta psihica . alimente apoase) . regiunea genitala. leucoree (eliminari iritante ± Na). condiloame . edeme ale extremitatilor (semnul inelului). tuse groasa cu expectoratie verzuie.

arborelui respirator (coriza. limba acoperita cu depozit gros verzui. asezare si ridicare de pe scaun.108- . Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : . in jet. leucoree galben-verzuie . borborigme.arsuri in timpul mictiunii (Sulph). ficat marit. aplecare. cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox). nu suporta haine strinse. SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic. scurgere uretrala groasa. abdomen sensibil. apoasa. aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate.si endocrin). flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) . Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente. cu gaze. gaze incarcerate. bronsita. curea (Lyc). agravata de umiditate. gonoree supresata. dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun. La COPIL. blefarite) . CAUZALITATE : umezeala. sete de bauturi reci. dureros. TABLOURI CLINICE 1. colici (actiunea Na asupra vagului) . suferinta psihica.conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite. agravare la mers. diaree brusca. congestie hepatica . dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga. sarate. astm) . eructatii matinale cu greata neameliorata de voma. Na este colecistokinetic. iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : · · · · hipercolie. traumatism cranian. verzuie (gonoree). afectarea pancreasului (exo. diaree biliara.

4. colecistita calculoasa sau simpla. pleoape. Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. 3.hidrogenoidism . regiunea periungheala. condiloame (Merc. Dulc. isi apasa toracele cind tuseste (Bry) . enterocolita cu debaclu biliar . de preferinta. eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. 2. 3. La BATRINI mai rar folosit. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier. nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t. Sulph) . leucoree. Lyc) . afectiuni pancreatice) . dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) . Thuj. agravare la presiunea hainelor (Lach. . dar. organe genitale externe) sub forma de transpiratii. sold sting) tulburari digestive . dupa traumatism si caderi (Arn). simptome oculare (Graph. secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului. Thuj. . ca si la copil. angiocolita.alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale. .2. Rhus-+) . Hep. Nux-m. exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara. facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj.subiect gros (obez). edematos . Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). . hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical. Eliminarile sicotice pot fi. hepatita cronica. Caust. BIBLIOGRAFIE 1. barba. Remedii complementare : Ars. condiloame si veruci . limba cu depozit gros (Nat-p = galben) . Con). celulitic. diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) . dorsal.aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic. la nivelul aparatului respirator.109- ¥ . anus. precum si o patologie genitala : . COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m. eruptii exematoase sau herpetiforme. Caust) . Staph) .tub digestiv (dispepsie flatulenta.

. Desigur. Tân ra Platina ar vrea s fie frumoas . Este în general un remediu femenin. Putem vedea feti e mici petrecând ore întregi în fa a oglinzii. admirat . Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de ³perversiune´.Curând devine rea i despotic cu anturajul s u. pacientul pare s . un astfel de pacient î i proiecteaz impulsurile asupra altora. Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor. . exaltarea se face pe plan sexual. Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase. Feti a Platina. narcisist. . Are obsesie sexual . deghizându-se i care. Dac ego-ul nu este atât de dramatizat. Copilul Fat sau b iat. Axest copil este arogant et trufa . ies în strad în calea b ie ilor i chiar a adul ilor. .arogant.are nevoie s domine . Devine un orgolios insuportabil. St ri mentale: . Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide.are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´).i simt sufletul în l at deasupra celorlal i. cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u. Altfel devine agitat. El nu accept s intre într-un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa. sau exaltat. ci cu îns i persoana sa. În repertoriu g sim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´. nervos. are nevoie de emo ii puternice i de dram . Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai mic observa ie. Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu.Dr. remarcat etc. preocupat numai de propria persoan . Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant. Când exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate desc rca într-un fel sau altul.excesiv de pasionat. Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr. În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât al ii.are impresia sau iluzia c e mai înalt decât al ii sau c prive te în jos dintr -un loc înalt. Poate ajunge la promiscuitate de i în stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic . în perioada prepubertar . Chestiunea sexual nu este dominant dar este important . hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate în mediul s u. El nu se mândre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur). afectat. . Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . se observ exaltarea mâniei. Platinum este cel mai arogant dintre remedii. având impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru. caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual .. Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. impulsurilor violente i a fobiilor adânci. vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual .110- .

Cap: . . . durerea poate alterna cu amor eal .simte o ap sare.senza ie de bandaj în jurul zonei afectate. .nu-i plac copiii. . simte un bandaj în zona afectat . ca i cum locul respectiv ar fi bandajat. uneori cu senza ia de prolaps.apetit sexual excesiv.hipersensibilitate a vaginului. herpes.).). senzual. . abundent. . în timpul menstrelor sau a sarcinii.senza ie de trac iune în zona ombilicului (Plb. . promiscuitate. ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte satisf cut . amor eli. mai ales în partea stâng . . .bulimie. .cefalee ap s toare care începe i se sfâr e te lent. nelini te în leg tur cu s n tatea.111- . atacuri de panic . . copiii nu au ce c uta în via a sa.amor eal în zona organelor genitale. ovarelor. pierzând sensul propor iei (Hodiamont) . impulsul de a ucide.i ucide so ul (chiar dac îl iube te). lovituri de orice fel.se îmbrac ip tor.chist ovarian. Gastro-intestinal: . perversiune. senzuale. Extremit i: . fantome. .dismenoree intens . mai sever când c l tore te.simptome mentale alternând cu acuze fizice. . dispre uitor. .malignitate a uterului.lipsa durerii în zona afectat (Op. Generalit i: . . de a.gelozie. în momentul apari iei dorin ei sexuale.prurit voluptos al organelor genitale.constipa ie. imperceptibil.se consider neîn eles i lezat pe nedrept de societate. paralizie nedureroas a fe ii. c so ul va muri.pacienta poate spune c sufer de frigiditate. . .ciclul menstrual poate fi frecvent. organelor genitale externe. . .grosolan i insolent.Este un om retractat. violen ..pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut. animale. nu suport penetrarea (vaginism). . . .nevralgie facial . o contrac ie în zona afectat .plânge de mânie. dorin a sexual apare la cea mai mic atingere. . . îi e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de câte ori acesta iese din cas .team c va fi p r sit de so . . .buze c rnoase. testiculelor.tendin la exagerare .team de: moarte.senza ie de amor eal mai ales în din i. un individ în lupt cu mediul s u. dispre uindu-i pe ceilal i. ochelari de soare negri. .Reflexele i reac iile lor sunt înafara normelor obi nuite . cu sânge întunecat la culoare i filamentos. mai ales în jur ul oaselor fe ei i în jurul buzelor. .impulsuri violente.paralizia lui Bell. . gen ³hollywood´. groase.amor eal sau senza ia de frig în cap i pe fa . decât o pierdere a libidoului. excese sexuale.miasm luetic . Indica ii clinice: . Uro-genital: .

Lyc. vaccinari excesive. Mg. Paralizia lui Bell.. Pall. De exemplu. I. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. in repertoarul Kent. nici fizic si nici imunologic.Aur.ci doar in combinatie cu oxigenul. Deregl ri sexuale. Siliciul se gaseste in organism. uneori promiscuitate. SILICEA Dr. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). Alaturi de oxigen. prin triturare. lat. Silicea are propria sa parere.st ri de spirit schimb toare. ca element de baza. pentru Sil -mar. Metroragie. etc ). remediul. Narcisism. Prof.predominent in : tesutul conjunctiv. plânge de mânie. constipa ie. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. Deregl ri de natur fobic . Hyos. Din pacate. Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile. ametistul si opalul. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil.. Spre deosebire de Pulsatilla. nevralgie. sfios. formand un sfert din scoarta terestra. tridimit si cristobalit. Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos. Chist ovarian. Actualmente. Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu. Lil-t. Siliciul este cel mai raspandit element din natura..Sulph. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. dramatizarea eu -lui. .nu apare liber. datorita proprietatii sale de a stoca informatii.nici psihic.: Apetit sexual puternic. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential. se foloseste adesea prescurtarea Sil. putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. in cuart..sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. la fel de important ca si fierul sau calciul. insolubil in orice so lvent. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. se gaseste sub forma amorfa. Lach. CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere. dramatizarea eu-lui. Nevralgie. . Grat. . impulsuri violente.. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor.Bulimie. supus.. In 1939. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. In acest caz. Dismenoree. boli acute tratate incorect.mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. obtinand initial transformarea in sticla si. Malignitate. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. Dupa Vithoulkas. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. la care ne vom referi in continuare . .: Arogan . Cefalee. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata. Compara ii: .Nux-v. avand in vedere comportamentul sau tenace. astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. Herpes. Adolf Butenant. miasm sifilitic.112- . ganglioni si oase.patologia testiculelor sau ovarelor.: Apetit sexual puternic. Terra. cum sunt: smaraldul. In natura. Obezitate. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. In zilele noastre. piele. mânie. in prima copilarie: greseli de alimentatie. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Sub forma de silicati. de parca ³ar sta cu spa tele la zid´. laureat al premiului Nobel. apoi.Med. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. Constipa ie. se mai intalneste in pietrele pretioase. patologie genital .

Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). plange slab. oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. rafinata. abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule. putride. aton. dar intr-un anumit fel). necroze eliminari. mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. La varsta a treia. chiar neoformatii maligne). fibroame. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. mocnite. carii ) ulceratii.de sechestre. marasm. predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place. scaune neformate. cu stari de emaciere. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. mai rar constipatie. sufera de diaree ). pe cand era copil. devenind chiar fixata in ea. Se vor produce: supuratii. evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. Organele tinta ale remediului sunt. Daca nu se intervine la timp. a diferitelor temeri. ³ incapatanata´. La adult. cu aparitia . de aceea. lentoare in dezvoltare. poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). Sugarul Silicea Este atrepsic. apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. adinamic. este foarte sensibil la vaccinari. ca un semnal de alarma pentru decompensare. deformari. deformari osoase. eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale.113- .Persoana se va supune acestei imagini. chiar aristocratica si. Copilul mic . chisturi. convulsii ). sistemul osos ( rahitism.Silicea este o persoana delicata. sunt frecvente si neoformatiile benigne.veruci. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. silicoza. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). Amprenta silicica se observa diferit: La copil. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. vulnerabila. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex. i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). dureri.

desi este bine pregatit. face sport cu abnegatie. de ex. Este conservator. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. Frici mai frecvente: . ca urmare a instalari starii de slabiciune. Diversificarea alimentelor se face cu greu.de obiecte ascutite(ace). Sunt copii slabi. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza. copilul este obosit si raceste usor. apare si cea a talpilor. Prefera sa se joace singur ( Calcarea ).114- . Neurastenia se poate agrava. cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu. alimentele noi nu sunt tolerate. este prea corect si serios. Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna. Pot prezenta stari de iritabilitate. merg si vorbesc mai tarziu). coloana se incurbeaza. inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. Ca tendinta patologica. inceperea unor activitati noi il sperie. ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. este plin de temeri. rafinat si rezervat. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. cu instalarea unui dezgust fata de viata. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. . au un dor bolnavicios de casa( Caps. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. Apare oboseala. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. Adultul este tipul de intelectual inteligent. Pe langa transpiratia capului. la scoala. extrem de timid. etc. Ph-ac ). niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine. alaturi de nerabdare si neliniste. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. in acelasi ritm.Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere.

mai ales dupa ce simt frigul la picioare. curenti. pe care le uitase. laptele (matern). lupte. mai mult la frig decat la cald. Racesc usor. transpira abundent la picioare.115- . Paradoxal. MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica. ii este frig si dupa exercitii fizice. detesta mancarea calda. dezvelirea mai ales a capului. Vise anxioase.. lapte. infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza Alimente Aversiuni: Carne. crime. la menstre la suprimarea transpiratiei. vise lascive. mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta. frigul umed. SIMPTOME LOCALE Cap ± transpira. mai ales in timpul somnului . carne . inghetata. ii plac bauturile si mancarurile reci. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. branza. In mod paradoxal. iar odata raciti se vindeca greu. cosmaruri cu hoti. Copiii doresc inghetata si apa rece. nu mai doarme dupa ora 2 a.m. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice. cu insomnie de adormire sau de trezire. vise cu evenimente din trecut. alteori mancare fierbinte.Somnul ± poate fi afectat. ce ii par respingatoare la trezire. mai ales a picioarelor dupa vaccinari Ameliorari: la caldura ( camera calda.ex. SIMPTOME GENERALE. Agravari: la frig ( aer rece. bauturi reci.

cu absenta senzatiei de defecatie. la menstre. dupa vaccinare Constipatie.cheleste devreme Orofaringe abcese dentare. descoperirea capului. la rece si curenti de aer. in decubit.forme trenante Gastrointestinal Greata. orjelet cataracta caderea parului. uscata Sd. cu blocarea sa la nou-nascuti urcior. infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante Ureche Nas Obstructie cronica. amel. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal. scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor) Urogenital Piept . cu ochii inchisi. Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica.116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita .cefalee agr. efort intelectual.

se continua cu Sil. acnee.117- . de oboseala cronica. psoriazis. constipatie. veruci. vitiligo. In panaritii. relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. Fluoric acid. Sanicula. cu pete albe Onicomicoze. se incepe de obicei cu Capsicum. Calcarea.Meniere.Phosphorus. bronsita. mastoza fibroc histica. amigdalita. fragile. verminoze. incarnate. fibroame uterine. sd. Thuja. Sulfur In supuratii. cefalee. otita medie. astm. scolioze. Remediu incompatibil: Mercurius . Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. anxietate. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. sd.Spate - Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. se asociaza cu Myristica. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. dermatofitie interdigitala Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi.

Aversiune pentru aerul liber. Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. degete boante. p r blond. de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. ten cretos. cu multe indica ii clinice. extremit i reci. a c rui dezvoltare o prezideaz . Nicoleta Bratcoveanu. mâinilor. iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare. Atena Antonescu) Sicoza . cu o ac iune predominant antipsoric . din i albi puternici. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. Ileana Rindasu) GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. Simte cel mai discret curent de aer rece. ca remediu de constitu ie. Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse într-o baie rece. ap rece luna plin . axilelor.generalitati (Dr. Este unul din marile policreste. piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum). vezical . Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz . scheletul puternic. Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului. organelor genitale i picioarelor. toracelui. triturat. musculatur flasc . urme de fosfat de calciu i substan e organice. Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros. cu o senza ie de ar sur i usturime în zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). ochi alba tri. Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie. Mariana Galesanu) Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. vaginal . stratul mijlociu. mai ales în timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale. plecând de la cochilia de stridie.CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www. Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). Dr. O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal . Este friguros i transpir excesiv. aer rece. Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos. esuturi infiltrate.ro/Curs_05. Experimentat de c tre Hahnemann. se inflameaz i uneori fistulizeaz . având o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig. Agravare general : eforturile intelectuale i fizice.118- . În constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti.htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. cefei. hipertrofie cronic ganglionar . Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr. adeseori. Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mân aproape cartilaginoase. iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). Indicat adeseori în tulbur ri de cre tere i rahitism. Con ine carbonat de calciu.homeopatia. frunte lat . tegu mentul transpirat este rece. auricular . prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici. oase scurte. cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici.

generalities. aspect boln vicios. mind. 48. al conven iilor).frica de boli incurabile . Buza superioar tumefiat (Hep. În planul psihic sunt câteva simptome rare. Calc.K. mind. ciudate.K. Sulph. particular: . 2) . 3) .119- . Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gândi la Calc. . Senza ii de greutate în cre tetul capului. 1350. particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R. mind.frica de nebunie (R.frica de s r cie (R. respect al legii (al regulamentelor.K. Cefalee cu grea dup efort intelectual.frica de moarte . Erup ie pruriginoas . încerc na i.ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R. said stories. affect her profoundly: 52. 1. ciudat. 3): . fear poverty: 46. i alte frici i anxiet i. 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea în timpul somnului ud perna. 3.Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R. 11.frica de oameni. Vertij Vertij la întoarcerea capului i la în l ime Fa Paloare cu ochi înfunda i în orbite. 41.K. sau Phos. realism. horrible things. ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care î i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate. Cefalei cu mâini i picioare reci.frica de infec ii . fear insanity of: 45. Senza ia intens de frig glacial în hemicraniul drept. Re inem ca simptom rar. 2) Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc.c. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului.). mind.frica de boli de inim .10.K. c.

1) dorin de mere acre (R. Secre ie exagerat de cear (R. 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent.K.Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. Hipoacuzie. 10. Durere arz toare a vârfului limbii. Carii de colet (R. L crimare diminea a la ie irea în aer liber. 486. Polipi ai conductului auricular care sângereaz u or. 320.K. Obstruc ie nazal cronic (R. 34. fiind unul din remediile bulimiei. Urechi Otoree mucopurulent .120- . ear. 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente. teath. 1. 49. Abcese adenoidiene reci.K. repetate otite catarale i supurate. stomach. 266. 7. crustoase. 26. 3) . Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: · · dorin vie de ou (R.K. eggs. 349. Strictura c ilor lacrimare (R. 1) Pleoape congestionate. Pete i ulcera ii corneene. nose. Gu (R. nose. caries . 341. external throat. 471. stricture of lachrymal duct. eye.K. gums. 485. 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer. Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . stomach. at age of: 431. Halen fetid . pruriginoase.K. desires. Gingivoragii.K. 3) Polipoz nazal (R. 3) Stomac Compenseaz mult prin mâncare. 3. tumefiate.K. goitre. 4. desires.

K. . Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R. clothing sensitive to: 541. cough. nu suport haine strânse pe corp (R. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R. chest. destins. abdomen. exer tion brings on the flow: 726. 56. Scaun la început tare apoi p stos i la sfâr itul emisiunii lichid (R. Menoragii dup enervare.· · · Abdomen aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide ± toate alimentele par s se acreasc în tubul digestiv al Calc. hernia umbilical. urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R. Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat .K. 15.K. R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a. dry. milk: 837. abudente.K. menses. first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787. first then fluid: 638.K. chest. abcess left: 832. 4. 1. genitalia femele delayed. 2) Hernie inghinal . 20. escoriante. 28. chest. 30. in girls. 1). 2). 3).K. Agalactoree (R. fetide. Scaune Diarei cu scaune acide. Foarte sensibil la atingere. first menses: 726. Excese sexuale. Hernie ombilical (R. 5. 3). 552.K.121- . cu resturi alimentare nedigerate. 14. 3). Diaree când Är ce te´. Aparat respirator Abces pulmonar stâng (R. abdomen. neiritant . Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. Aparat genital feminin Menarh întârziat (R. 1.K. abundent . stool. Tuse nocturn seac la început. c. mucoas . 3).K. Leucoree l ptoas . curvature of spine: 887. cu astenie i frilozitate. hard. de lung durat . milk flowing: 837.K. Lacta ie abundent (R. Menstre în avans. 2). 2). 3) Membre deformate.

2). K. Fimoz (R. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. teeth. 21.122- .K. 2). Sugar Äbun´ care se treze te doar pentru a mânca. 3). inclusiv lucruri necimestibile. little: 722. head. eating after: 1250. 1). Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vârsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte). A ipe te dup amiaza. Extremit i curbate (R. 54. 6. mind. 2). genitalia femele.K. sleepiness. Bryonia ========================================== . girls. Somnolen dup mese (R. Simptomatice (acute): Belladona.K.K.K. 2). înc p ânat (R. 2). learning to: 1223. c. walk. 22. Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur. 14. 14. Pulsatilla. Este remediul cel mai des folosit în perioada copil riei. head. 9. 4. 3). 3). Nou n scut hiperponderal. extrem de impresionabil. 3).K. children. 8. dentition slow: 431. Insomnii într-o camer supraânc lzit (R. desene animate horror. semiconscious: 1247. phimosis: 708.K.K. head. Fontanelele se închid greu (R. Lycopodium. Incompatibile: Barita carbonica. Copil lent chiar greoi. perspiration night: 222. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate.Redoare. 11. însp imântat dar i fascinat de pove ti. steels money: 61. 32. 3). heat from: 1253. leucorrhoea. dwarfishness: 1357. sleeplessness. extremities curving and bowing: 978. Rhus toxicodendron.K. 1) Copilul Calc. open fontanelles: 132. 2) Somn semicon tient (R. perspiration cold: 222.K. 1. Sulphur iodat. extremities. Transpira ia scalpului noaptea (R.K. late. sleep. dentition difficult: 1357. generalities. filme. Merge târziu (R. Transpira ie rece a scalpului (R. sleep.K. Copil foarte fricos.K. obstinate. teeth. 3). sl biciune. 1). Copil gurmand. 8. Picioare reci i umede. simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. Leucoree la feti e (R. mind. dificil de mobilizat care înva greu dar bine. Retard de cre tere (R. genitalia. Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. inclined to grow fat: 69. sleep. Erup ie dificil (R. 1. care m nânc orice. 15. kleptomania.K. Erup ie dentar întârziat (R. male. Cleptomania (R.

termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). Vârful nasului pare înghe at sl be te în partea superioar în ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vârstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos. sufocant . alungit. sentimental. Spirit viu. o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Adult / vârsta a treia ± slab. Dureri postfractur Piele uscat . mai ales baz pl mân stg Simptome pulmonare alternând cu fisura anala Polu ii nocturne repetate . toamna Cugetând la suferinta / problemele sale . romantic. abundente. afectare bron ic . agravate de frig umed. ameliorat la culcare (dd hyos). vîrstinici. agitat. se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. Gaze fetide. tuberculunic Sugar ± slab. helonias) Ø Dureri reumatice cu edeme. insuficien respiratorie. epuizante la adolescent. dureri e cre tere. verzi. fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent . ridat . fie prea frecvente i cu sg ro u. rece. furtun Prim vara. toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Ø Ø Consolidarea fracturilor (Symph).CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic Ø o Tipul sensibil : fosforicul. Torace dureros. Agravat de fructe. Cre tere prea rapid . b uturi reci. torace îngust o Copil / adolescent ± slab. cu abdomen plat (dd calc carb). fontanele deschise. la denti ie (cham) Ø Ø Ø Ø Ø Ø Tuse tenace.123- . lung. phos). Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat . înghe at . torace îngust. longilin. Ø Diaree cu scaune apoase. aspect albu ou (borax. Fosfaturie Apetit sexual crescut înainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii. s rat i de sare. prim vara. nervos. Copil iritabil. Prurit senil Modalit i : · o o o Agravare Frig umed.

Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copil riei. Symph. Fosfatul de calciu are un rol important în compozi ia scheletului. China Cronic : Sil. alte ri. chiar i la adul i. Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. Tipul Phosphorus poate. frecvent implicite. Psor. astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la înv tur . Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor.· o o · o Ameliorare C ldur . îns poate s se întâmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . aorul lor propriu prime te o lovitur . La copii mici aceast imagine poate fi evident . ci pentru c un rol important în via a lor îl joac contactul social cu cei de vârst apropiat . ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii decât spre p rin i. De cum merg la cola . p rin ii aproape c nu mai exist . Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care implic limba. Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate. iar acest lucru este aproape inevitabil. În schimb. pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. Tub. sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. Opinia celorlal i jo ac un mare rol. În momentul în care o prietenie îi dezam ge te. În acest caz. Iau în serios toate sugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. s devin una cu prietenii sau compania în care se g se te. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. decât în tiin ele exacte. îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilal i despre ei. Phos. pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. ³A avea succes la coal ´ este un subiect major pentru p rin i. Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i. lucru valabil i în cazul loviturilor emo ionale. Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. comunicarea. de fundament solid. Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. ³Unde m-am în elat?´ i ³voi putea s -mi mai fac prieteni?´ su nt întreb ri i îndoieli care îi urm resc. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri. Pot fi deschi i. dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. « nu sunt totu i cam prost ? » Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale. Sul -I.124- . Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare. cele mai multe r ni se vindec de la sine. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise. Toate situa iile în care au impresia c ceilal i au a tept ri ± fie în domeniul cunoa terii sau al înv rii ± le readuce acest vechi « traumaticm ». Contactele umane reprezint punctul lor forte. cu adev rat. Din fericire. subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere. atât de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi. vreme uscat Vara Lateralitate Stâng ( -/+) Complementare · · Acut : Rhus tox. Ruta. . Probleme de cre tere. Suport pr ost critica.

Paradoxal. cu member reci i digestie slab . agravare la schimbarea vremii. Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei. Indicat în denti ia întârziat i probleme legate de denti ie. dac sunt critica i. sau unei neîn elegeri. merge greu. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date în dragoste. Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic . Studiaz de bun voie.regiunea sacral . mai ales la copii de vârst colar . mai pu in stupid. chiar i a dezvolt rii mentale. Convulsii la copii întin i pe spate. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. de înv atul mersulu. durere în member. Au cu adev rat dificult i în a g si lini te a i mul umirea în orice. Secre ii albuminoase. casante. arsur pe linia suturilor. Toate energiile sunt dirijate înspre cap. Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în rela iile cu ceilal i încât întâmpin mari dificult i în a accepta pierderea unui partener sau prieten. construindu. Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. Dureri migratoare.multe persoane se lovesc de acest situa ie în cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. Tendin la emanciere. Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or. în cazul în care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie În cazul refuzului laptelui matern. colici. Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea colarilor. tremur turi ale mâinilor. ensent n eux. Agravare la ridicare. apare o ran adânc în inima lor. i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. dureri dup effort intens. Mai bine decât s îndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur. Este valabil i pentru problemele de denti ie. Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. Lips de c ldur vital . încrederea în sine sufer . cloroz i ftizie. a doua alegere dup Silicea. care sunt caracteristice remediului. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc în patologia remediului. . oricare ar fi motivul. instabil psihic i fizic. Aceea i problem poate surveni în domenul cunoa terii. Artrit . îns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar. e important pentru imaginea de sine. datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. vindeca. vor încerca i mai mult. vomit mâncare nedigerat . are indigestie. Tremur turi. Se simte rigid pe parcursul menstrei. Dac un prieten îi respinge. Copilul cre te lent . aggravate de clinostatism. tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem.) Scrofuloz . De aici frica de a merge la coal . amel pe o pa rte. nu e gândire ». Langoare asociat cu diareea. dezordonat în munc . furnic turi. boli ale oaselor. indisciplinat. emanciat. de i au mare nevoie.125- . pe te. Vor s ob in rezultate bune la coal . C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. Simptome generale de calc carb. În cazul cre terii prea lente sau prea rapide. scaune verzi mucoase. îns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. pe tele i sarea nu le priesc. devin fragile. flasci. delica i. Strabism. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Subiec ii sunt palizi. Calc. flatus fetid. Calcarea phosphorica poat ameliora i. foarte posibil. asimetric. este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale. nu apar probleme. Din acest motiv sunt hipersensibili la critic . Pe lâng triste ea resim it . cu abdomen retras. a durerilor de cre tere. C aceast pierdere se datoreaz unui deces. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist . sare. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi. Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor. Calcarea fluorica Ø Tipul sensibil: fluoric. Dac apare o problem . Copii anemici cu temperament plâng cios. Senza ii caracteristice : amor eli. Ei caut prietenia. b uturi îndulcite i reci. înal i. hiperlax. Examenele nu fac pl cere nim nui. oasele se înmoaie. cu sarcina.i pe aceast baz propria încredere în sine. Germanii spun « nu e fosfor. cu leucoreea. calus defectuos în fracture. rheumatism. îns se tem c niciodat nu vor ti suficient. angoasa de examen. Durere. i temperament mai pu in înc p ânat. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii. a problemelor de osificare. Umezeala produce rigidizarea gâtului. Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . cu greu leag noi prietenii.

constipa ie. Anevrisme.Ø Ø o o o o o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Team boln vicioas de ruin . fisuri Adenopatii dure (elastice ± lapis albus. HTA. rahitism. dureri ce iradiaz în coapse i menometroragii Denti ie neregulat . prognatism. Deform ri osoase. proemin ente. fisurate. vip gels. Varice indurate Ulcere varicoase caloase. cu margini dure. Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i. mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale Ø Dureri reumatismale lancinante.126- . umezeal i frig. hydrastis. predom la niv lombar. moi ± calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sâni (cancerinism) Indura ii testicule . prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down . conium Cronic ± aurum. Calcarea fluorica . umezeal Repaos Noaptea Ameliorare : C ldur Mi care prelungit Complementare : Acut ± rhus tox. Cicatrici cheloide fisurate Modalit i : · o o o · o o Agravare Frig. phytolacca. mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. merc. malforma ii cardiace.. Ameliorare la mi care prelungit . Fracturi spontane. Dureri de CR cu epifizit . Osteoporoz . fluoricum ac. uneori. agravare noaptea. Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat . Agravare noaptea. carii dentare Dorin tabac. luez. alcohol Dolicocolon. cu agravare la începutul mi c rii (rhus tox) Ø Ø Ø Osteofite voluminoase.

lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc. glande. chiar i torace. sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e în urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie. hidrocel. calus hipertrofic tendin de deformare ± artroze deformante. valvulopatii. noduli Exostoze Cap : din ii se f râmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure. ± gânduri. ulcere varicoase. carii. frecvent bufeuri cu palpita ii alternând cu frisoane Tumori. Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). varicocel / chiste ovariene.127- . fabula ii). oareci Generalit i : c lduro i. Perversiuni Extermit i : nodozit i artritice proeminente. sulph Calcarea sulphurica . hemangioame alterare profund esuturi cataract . Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice). teribilism. tumori fibroide ± chiste palpebrale. zmucite. fracturi patologice. nimfomanie. G t rigid. inflama ii testiculare. Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism. cu osteofite. fantasme lascive. Partea sexual ± investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : însp imânt toare. satiriazis. cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. sacadate Din ii : asimetrici. membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame.Fizic i psihic marcat de dizarmonie . rhus-t. Mi c ri imprecise. de unde i complexele ce apar. în l ime. delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar Indiferen fa de familie. exostoze. fistule. cutanate. hipertrofii. Mitomanie. indura ii gg. caria i. mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas . bolt palatin ogival Vergeturi. ant-c. moarte Fizic : asimetrie i dismorfism. mari. keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori. sinoviale ± pumn) tropism limfatic limfosarcoame.

putrid. ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese. inflamate.Calc-s. cu grunji. Remediul Dr. camer cald . se înc lze te). oasele i pieleaAbcese recurente. în special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb. foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. la baie. Afecteaz glandele. Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme. psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente. frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern. greoaie Înf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee. furunculoze. Gyps. frecvent sanguinolent. efort fizic fa de care are aversiune (transpir . prurit. Dermatologic: acnee. transpira iii ale picioaelor. dureroase ! laringit striduloas . mucoasele. mastoidit . Constitu ie robust . cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur. sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor . furuncule. la cel mai mic ef ort Veruci dure. adul i i copii Personalit i puternice. flegmoane) cu puroi gros. herpes.128- . de unde i partea comun de simptomatologie. umezeal . crup recurent General ± senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur . Fistula Mental : gelozie. dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . Schüssler de tesut conjunctiv. Tumori cistice.

Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii. necoapte sau acre. mai r u iarna . având i un keynote de calc ars. Vertigo precedând criza epileptic Cap : (Kent) ± durerea se duce în partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. Med. Pacientul este mai degrab obez. tumori chistice piele fisurat . Keynote ± vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) . Sil. Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese. Colit .Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi. ars. Sulph Calcarea Arsenica Il lu m în considerare când pacientul prezint simptome de Calc i de Ars. Ulcer gastric. periorbital etc) Dd : calc. ign). Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca. la sp lat DD : Hep. Pacienti friguro i. lac-c Calcarea Silicata Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee. colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile. Anxietate s n tate . edeme extremit i. constipa i.129- . s pt mâni. lac-c). Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . kali-ar. chiar luni) un puroi g lbui hidradenit . viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar . inainte de criza epileptic . foarte friguros i anxios Mental : fric de p s ri (calc-s.

intense. la reten ie de ap . Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. inflama ie i hipersensibilita te . optimist. Sifilisul . În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic.tiin ifice. partenerii. de un factor etiologic specific. septic. b nuitor. monden. etc. penetrante. Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi. Ei au tendin de a se culpabiliza. în cadrul observa iei. Ei sunt foarte expresivi. senza ii de repta ii furnic toare. au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie. erotic. schimb tor. perforante . Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Sicoza duce la formarea de oase grele. în ep turi lancinante. miasmele i constitu ia fizic a subiectului.i schimbe locul. degenerescen Atât cât permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat.130- . Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat . de tipul crampelor sau colicilor . slujba. un torace strâmt. indura ie. la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie. Sicozicul est pesimist. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic. din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie. dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici. dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. extrovertit. o structur osoas asimetric . Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo. . filozofice. Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale. se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali. spasmodice. i excrescen e . Sicoza: infiltra ie. secret. cosmopolit. dar nesatisf cut i dore te s . religioase. politice. fibroze i supura ii . gelos. granula ie. Noi trebuie s cont m în mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. acute. Sicoza are dureri bru te.========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE Etiologia unei boli. realist f r c oncesiuni. demen sau suicid. Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. obraji scobi i i ochi str lucitori. gâdileli i arsuri . vorb re i. temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. Durerile: Psora resimte ca dureri: mânc rimi. pielea nes n toas eliminatorii.

lips de curaj în decizii. nici hipertensiune. cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . caracter. irita ia mucoaselor.intestinale i genitale . cu miros de mucegai . de pe te . un e ec al individului. de unde existen a constant a tulbur rilor urinare. Luezinicul spune da. pasivitate fizic cumva un e ec celular.131- . aspr . În concluzie. Este . fetide. sau culoare ar mie. neîngrijit . SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme. fie al dezhidrat rii. umoral. explicând e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie . Ø Pielea: Pielea la Psora est uscat . tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi. Pielea la Luez prezint pete ro ii închise. daca nu se supra-adaog un element luezinic . dup ce a ezitat. puncte de frumuse e. Sicoza are scurgeri apoase. incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere. pete. patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin . dificultate de adaptare la diferite imprejur ri. neted . excrescen e. dar tot f r a reflecta asupra riscurilor. pruriginoase . Semnele sunt variabile.Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde. sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat. Sunt de re inut totu i câteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii. verzui sau murdar închis cu miros acru. groaznice i în special agravate noaptea. i sângereaz cu u urin . de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz . imediat. nedefinite i acute. fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu. Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente. de unde inclina ie spre pesimism. i e ec pe plan psihic.uneori f r explica ie . ca o intoleran interiorizat . iritante. ezitare sau evitare (fug ) . al medicinii i al societ ii. Pseudo Psora are scurgeri purulente. delicat . galbene. sângerânde. nici hipernervozitate . cu preferin pentru sfera ORL i genital . Pielea la Sicoz este acoperit de veruci. foarte puternice. ca reactivitate general : nici hipertermie. cea mai mic plag infectându -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . chiar opuse. producând multe Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare. se lezeaz secre ii purulente. ca de infec ie. astenie fizic dispropor ional fa de eforturi . Pielea la Pseudo Psora este diafan . re inere. uneori insolubile.

Din p cate. pronosticul acestora fiind cu atât mai pu in grav cu cât apar mai târziu . altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin. mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat. ame eli. etc. care e deja lent i moale. Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice : Exist 2 tendin e : .Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific. ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz . Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie). c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i.Calcarea carbonica .) . atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea .) i Rauwolfia (cefalei. adenomul de prostat . Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri. bulimie. în competi ie cu cele de reten ie ale sicozei. extracte glandulare. o stare care duce la supraînc rcare de aporturi : fortifiante. sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya. ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei. Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum. apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri . etc. elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale . sedentaris m i inactivitate. . În general. bine trata i cu Teucrium i Lap is albus.un Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale. Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic. calciu. boala las îns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mâni intregi.132- . i de i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase . aceast oboseal ia aspect de îmb trânire prematur depresie. sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei. ingreunarea picioarelor. debutul este progresiv. ame eli i gre uri. etc. finalul incert . întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice. evolu ia trenant . senza ie de c ldur . vitamine. manifest rile sunt din ce în ce mai pu in febrile . pu in influen abile de regimurile restrictive . cancerul. cum ar fi polipii nazali.In general îns i în mod special la tipul Sulfur. palpita ii. cu posibile tumori moi. ca un fel de vâscozitate reac ional .cu depuneri in special la olduri i bazin. crevase.

altera ia psihismului spre depresie. salpingite. Phytolacca. Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial. apoi Silicea sau Phosphorus. evoluând foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin . uveite. mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute. dureri osoase. etc. Asterias Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens. dezorientare în timp i spa iu. În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. salmoneloze. Selenium. extremit i reci. balon ri.b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum à Silicea.). De fapt. fapt anormal la constitu ia tipic luezinic . dup cump na diatezic . Adenopatii moale ci dure. frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum). alter ri ale venelor. Haloperidol : mare remediu al imb trânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constitu iile. c). astm. manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite. capilarelor i limfaticelor. Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie. reumatism articular acut sau decompens ri accelerate în interiorul acestei constitu ii. cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil . Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare. infec ii intestinale : intoxica ii alimentare. Gesturi i mimic fixe. sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea. pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . endometrioz . In plus dispepsie cu usc ciunea gurii. atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice. rinite. nevoie de sare. hepatit viral . care duc rapid la pr bu iri decompensatorii. perturbarea formulei sanghine. În cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica à Causticum. care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer.133- . pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. grefate pe zonele sale preferen iale. de tipul Conium. copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic. infec ii genitale : metrite. mioclonii. cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual . rigiditate muscular . ver uci durero i i sângerânzi). Este un fel de Causticum mai grav. Manganum. adic : infec ii urinare: cistite. hipotensiune. impresie c tr ie te în alt univers. acesta este terenul cel mai amenin at de cancer. Remediu indicat în boli deg enerative ale sistemului . hipotermie. De asemenea. În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneaz anturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina. infec ii cu colibacili sau proteus. pete ro ii. Ar fi prea simplu. bron ite.

retractarea personalitatii. impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : . afec iuni sanghine (purpur . Med este inima sicozei. timiditate. Totul este d us la extrem (eliminarile fizice. Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan). Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv. De regula. ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. din ce in ce mai numeroase.134- . amplificindu-se. prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa. Apropiat de Agaricus. Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse. dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie. atul timid si rezervat ± ambii necesitind Med). agranulocitoz ). Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie. Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´ generatiei urmatoare. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. dar poate sa-l bata cu cruzime. etc). impulsurile. Vaccinarile obligatorii. sexualitatea). temperamentul. s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete).Alzheimer). au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav. pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate). tulbur ri cortico-hipofizare. zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta. I. Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari. Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti. trombopenie. Parkinsonism.nervos (scleroza în pl ci. nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. mentalul abunda de simptome (266 in Kent). Oricum.

135- . vrea sa experimenteze totul. multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele . eventual maninca numai fructe droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit.foarte sociabil. si asta. nici sellfrespect singuratic. orice : droguri.. se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv. tutun. hiperactivitate : mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) ÄTrebuie sa fac asta. deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara. abuziv. 2) INTROVERSIE EXTREMA timid. alcool. uituc) descurajat. rusinos nu are incredere in sine.. compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat. ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic). necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot). sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) . in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) ...) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent. 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) .

Cann-i) : se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii. Puls) o prezenta nevazuta (monstru. Rho. lapsusuri .- lucreaza excelent o perioada. Nota dominanta a sicoticului : ÄTrebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti´. apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun. se lupta. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc. prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la Ämasca´).136- . CRUZIME si TICALOSIE salbatic. dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum. o privire. il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale. Arg -n.. pierde sirul conversatiei. CONFUZIE dificultate de concentrare : dislexie uita cuvinte. violent (copii care isi lovesc parintii) bataus. piscina) . Äceva´) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin. loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint. stafie.

broaste. Tub) URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize. etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala) ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : Ävino´! ca totul este ireal (ca intr-un vis) SOMN II.137- . adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t.- de animale gelatinoase (meduze. cu hipoacuzie (la copii) . CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat. matreata Äoameni de noapte´: se retrag greu la culcare.

amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust. polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc. Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin. Thuya) 8. ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate.NAS FATA - mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa). mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie. obstructie. ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima : sprincene subtiri. Nux-v. rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale. ca desenate barba. TORACE . Samb) prurit intens al virfului nasului (interior) piele palida. frig si curent .138- .afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala. Mang.

stridii. fasole.eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub) scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) . melci) vinete. RECT . STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc. condimentata) sare si dulciuri acru. la mare afectiuni cardiace : la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9. gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10. mazare sete bauturi reci.139- . fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare mincare gelatinoasa (albus nefiert. ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare : grasime (carne grasa. Psor) gastrita.probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen. caimac.

impotenta.uretrite (inclusiv nespecifice) cronice. bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea. pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete. condiloame. calciie sensibile. acide. stricturi . satiriazis) .picioare · · · · agitate (le misca incontinuu.impuls sexual foarte puternic (nimfomanie. dureroase (nu poate merge pe teren accidentat. miros amoniacal) . plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13. merge cu picioarele goale pe ciment.140- . chiar iarna) talpi sensibile.inflamatii · · · · · · · · orhita. uretrita.herpes. sterilitate . singe inchis la culoare cu c heaguri.perversiuni sexuale . veruci . prostatita vaginita.cistita cronica recidivanta 12. URINAR . anexita scurgeri galbene. pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le Ätroz ni´ .enurezis (urina foarte colorata. argiloase (ALUM) 11. epididimita.gonoree . GENITAL . EXTREMITATI .scaune aderente. excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive. metrita.

· · · · - GENERALITATI · · · calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive.141- . veruci. excrescente de orice fel MODALITATI · · · · lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala. veruci. tumori.· · · - artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi. PIELEA multe excrescente : alunite. lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini. frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) . chisturi sebacee. negi. nas) dar se descopera.

ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn. scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare) COPIL · · poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) .142- . agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des. nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere.· · · · · · · · zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen. pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice TABLOURI CLINICE SUGAR · · · · · · · · · · · · · · eritem fesier exema.

dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control. imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie. exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente. in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata ± Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori. Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult. veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite. imagine). competitie. care mai poate prezenta : . fara incredere in sine. ADOLESCENTI razvratiti. droguri. fratii. tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi.· · · · · · · · · · - toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii. in special la fete comportament introvertit. recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite. colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus. fimozite) conjunctivite.143- . masturbare. blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm. etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM.

dezordine. rezistenta la tratament impotenta. gelos. hipersexual . sinuzite cronice. dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma) Sulphur : egotism. distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism. noduli. condiloame. Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv. sciatica stinga) probleme ale talpilor. sterilitate veruci. tumori reumatism deformant nevralgii (faciala. dorinta de alimente grase. frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya. polipoza nazala slabiciunea memoriei (uita nume proprii.- patologie urogenitala tenace. unde si-a lasat lucrurile. Sulphur. chisturi. daca a facut un anumit lucru. plex solar. acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat Nux-v : Lach : pasional. calciielor rinofaringite.144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate . vitalitate. Cann-i. dulci. Nat-s.

hipersexualitate (dorinta exagerata.145- . se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor Lyc. Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor.Nat-s : - ameliorat de orice eliminare (scurgere) negi. inselator. BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu.D. comportament sexual extrem. veruci. Sec : piele rece. : The Homoeopathic treatment of Children. dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). timpul trece prea incet Camph. polipi. masturbare). N. perversiuni. Nux-v. condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare Alumina. ========================================== . Cann-i : Äca in vis´. mincinos. Arg-n.

fiind folosit în combina ie cu Echinacea purpurea.. Thuya canadian etc.gonoree în APP). ac iunea sa iritant provocând hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial . iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura.. Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere . Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez. Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic . antihelmintice i abortive. convulsii. frunze i flori .THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae. paralizie. amenoreei. enurezisului.146- ¦ vaccinarea ( r. ganglioni limfatici. Med. diaree. Intoxica ia provoac v rs turi. în form de solzi. sifilisul) ( Thuj. insuficien hepato -renal . tumori. în regiuni ml tinoase. 16 i cultivat în scopuri ornamentale. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii. cu frunze mici. SIL. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide.antigonoreic al plantei observând apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tân r care mestecase câteva frunze de Thuja. verucilor etc. cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. Cedru alb/ galben.M se ob ine din vârfurile tinere ale ramurilor. T. SULPH.proasp t recoltate. astm bron ic. A fost adus în Europa în sec. Jacques Cartier . care a înv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. cistitei. lateralitate stâng . verzi. grd. Poate ajunge pân la 15 -20m. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente. Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale.) => diaree. convulsii . cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan. supresia manifest rilor sicozei ± veruci. Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS. except. agita ie psihomotorie. reumatismului. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan în estul Americii de Nord. THUJA Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional. -gonoree în AHC.fam. aritmii.) Conifere . i conuri de 1 cm. aplatizate. digestiv. cap-occiput. Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral . are o form piramidal . psoriazisului. condiloame.. 4: THUJ. .

menstrua ie. general symptoms Thuj).CORYZA . cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. religiozitate. eliminarea secre iilor . mi care.147- . fanatici. cu idei fixe. periodic: 3 a. c ldura patului.GENERALS . secreto i. decubit dorsal sau cu coapsele flectate. . MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar . Nu comunic u or (cu excep ia cazului în care masca presupune s fie foarte sociabili). (ex. de senza ia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi.GENERALITATI: Agravat: VREME RECE .m/p.: ameliorare general când este r cit .amel. Ameliorat: c ldur . inflexibili. UMEDA. Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi. contact sexual. corectitudine. fazele lunii ( ). sunt rezerva i.m. evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere). manipulativi i în el tori. pozi ie: în decubit pe partea afectat . sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare. Sunt pacien i dificili. deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false. Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societ ii în care tr iesc ± de moralitate. Alimentar: agravat de : ceap gr simi aversiune pentru : ceap usturoi dorin pentru : ceap ± crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi. iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . de inadecvare. Depresie provocat de sentimentul izol rii. mic iune. lateralitate stâng .

someone is · c au un animal în abdomen .DELUSIONS . . she is.body .DELUSIONS .pregnant.).lighter than air. coriz în timpul defeca iei (sep ).148- .DELUSIONS . cu aspect uleios al fe ei.abdomen.DELUSIONS .glass .body . îi cad sprâncenele în ½ extern .DELUSIONS .DELUSIONS . people are MIND .Idei fixe sau iluzii : · c sunt sensibili.separated .she is made of MIND . friabil. dup abuzul de ceai (Selen.beside him.. sinuzit cronic .delicate.soul.continuity of body would be dissolved MIND . sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal . body is MIND .DELUSIONS .body . are in MIND . aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal .animals . veruci sau tumori pe fa . otit cronic .brittle.body .body is MIND .DELUSIONS . GASTROINTESTINAL (preferin e.behind him.body .emaciation. durere ca de cui înfipt în cap (COFF.DELUSIONS .body . is MIND . body is in danger of MIND . p r uscat. carii dentare lâng gingie. secre ii purulente.body .coming in pieces. body is separated from · c se afl o persoan str in lâng ei sau în spatele lor ( Med) MIND . secre ii nazale posterioare.thin . corpul î i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND . hipersecre ie de sebum. fragili : MIND . ofensive cu miros putrid. greu de piept nat . is · c au sl bit. of MIND . is MIND . flatulen .DELUSIONS .DELUSIONS .pieces . Ign). senza ia c se mi c un animal în abdomen.immaterial.DELUSIONS .DELUSIONS .people . MIND .people .DELUSIONS .

- diaree: dup vaccinare. probleme unghiale ± casante. cronic . hipersecre ie de sebum.m. condiloame genitale. mor i. urât mirositoare a picioarelor. insomnie. SOMN pe partea stâng . verzuie.. puls. (Lach. deformate.. fisuri între degetele de la picioare. transpira ie uleioas . i rece.chist ovarian -stâng. de ars. EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree. Masca. se treze te la 3 a. erup ii.). constipa ie cu dureri rectale violente.. adenom de prostat . UROGENITAL uretrit . RESPIRATOR astm bron ic ag. dureri premenstruale ovariene pe p. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare. leucoree abundent groas . jet urinar bifurcat. de miere. erup ii în zonele acoperite. pe t lpi. hirsutism. de vreme umed polipi corzi vocale.) transpira ie cu miros dulceag. stg. ag.149- . galben -verzuie. transpir în zonele neacoperite (Bell. dup vaccinare. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet . condiloame perianale. secre ie uretral cronic purulent . prostatit . transpira ie abundent . de praz. Thuj. . NUCLEUL (Vermeulen): 1. rânced. vise: de c dere. de usturoi. fibroame sau polipi uterini. veruci plantare. cu scaun exploziv. încarnate. dup micul dejun (NAT-S). PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate.

. 5.. Sankaran R. Med..Vremea rece i umed agraveaz ..2. provocarea de a fi creativ . 6. Gibson D. probleme unghiale etc.150- .. dorin pentru usturoi. urât mirositoare a picioarelor etc. tumori etc. germicide. secr. Secre ii galben-verzui / verzi. . Probleme unghiale. 4.. Aplicatii : fotografie. agg. de aici anxietatea de anticipatie... Nit-ac.. ag.Sulph Compara ii Lyc ± sl biciune interioar . Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. ag de gr simi. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. antiseptice. condiloame i fibroame. Are mare conductibilitate electrica si termica. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. de vaccinare. Vermeulen F. Synoptic Materia Medica. The Soul of Remedies. bijuterii. Piele uleioas .sensibili la muzic . Essence of Materia Medica. constipa ie cu scaun dificil.. Nat-m .. Desktop Guide of Materia Medica.M.abilitatea de a se ocupa de ceva nou. proiecteaz o imagine compensatorie de putere. Nit-ac etc Bibliografie: Boericke W. The Substance of Homoeopathy. Sil. Ceap (dorin . Complementare Ars. Nat-s..închi i. circuite electrice. Nat-s. Veruci. Nat-m. Sabin.R. conductori electronici.. s rat. aversiune sau agraveaz ). Vithoulkas G. Studies of Homoeopathic Remedies.nevoia de a performa in conditii adverse . vesela. rezerva i. nazal posterioar etc Med.. 3. de ceap . Morrison R. RADAR 8 ========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Sankaran R. rezerva i. Sil ±lips de încredere în sine. friguros. oglinzi. Staph ± se subapreciaz . Puls.. condiloame. care se retrage. carii dentare care apar foarte devreme etc.. Merc-s. .pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. transpira ie abundent . sa o apere de orice atac.

presiune. abia mai vorbeste. schimb. Se simte slab in interior. rezervat in atitudine . asigurare. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. anxietate de anticipatie. cantaretilor secretii mucoase gri. responsabilitate. stand aplecat. neliniste psiho -motorie .sistemul nervos ± contracturi. performanta.genital ± barbat :orhita dreapta .grabit in mers si vorbit . suport moral. cu ochii adanciti. tendinta la ulceratii. noaptea. locuri inguste. pret. injunghiat in spate. talentele. recunoastere. Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´. parestezii. dezvelindu -se. de aici anxietate si furie. cantaret.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. carii osoase . predicator. Ameliorare : la miscare. de catre preajma mai tarziu. impotenta . ajutat din spate. confuzie. TDS cu polutii.mucoase ± laringe si faringe mai ales . oase. scriitor. ACTIUNE . vertij . piele palida. mentine controlul. cafea. incurajat. creativ. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. vascoase. cancer. dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura. BIOTIP : slab. dureri in cartilajele costale.femeie : anexita stanga.Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. tulburari de memorie. exostoze craniene. Trebuie sa straluceasca in societate.151- . senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . invelit. ii cade vocea.muschi ± crampe in extremitati. paralizii. ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit. sa-si demonstreze calitatile intelectuale.anxietate pentru sanatate. nou. se exprima ca orator. in vehicol. senzatie de socuri electrice. ten pamantiu. se apara prin intelect. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. epilepsie. ca o rana. cautator de greseli. puterea creierului sau. fetida. prolaps uterin. articulatii . cancer uterin. MODALITATI Agravare : contact. multime .dureri sfasietoare. totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire SIMPTOME PSIHICE . la soare. tristi nelinistiti. priceperea. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. aparare. leucoree iritanta. raguseala oratorilor. contractura. culcat pe spate.frica de inaltime. la pranz. incredere. criticat. convulsii. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. Se simte silit sa performeze. etc si se apara prin ea.cartilagii.

secretii vasc oase.cefalalgie stanga instalata treptat. usor expulzate .palpitatii. tuse. saliva vascoasa. excoriatii . borborigme . confuz . convulsii. agravare la efort fizic .coriza cu stranut.crampe.depresie taciturna sau excesiva veselie . epilepsie .ingrosarea cartilagiilor.dureri osoase. senzatia de oprire a inimii . inflamatii ale cartilagiilor . prolaps. contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite.furie deliranta dupa criza de epilepsie .agravat culcat pe spate . emaciere. vascoase . greata.slabiciune. TDS. cedeaza brusc . faringite. cantitati mari -TDS : polutii.inflamatia laringelui.uscaciunea gurii. dureri articulare . ulcer. epilepsie.mictiuni frecvente.. carii osoase. impotenta sexuala . articulatii ³isterice´. la pranz .senzatie de cap gol.deficit de memorie SIMPTOME GENERALE . secretii nazale fluente sau purulente gri . Stannum ± tuse razand . blefarite. enurezis nocturn.prolaps uterin. cancer uterin RELATII Zincum ± prurit ocular. ametit. carii osoase.secretii mucoase gri.agravare ziua. diabet zaharat.prurit ocular. varsaturi acre. tahicardie. laringite. anexita stanga . mai des . exostoze.gastralgii arzatoare.constrictii externe.scaun moale. gri. Palladium ± ovar drept. strictura canalului lacrimal . raguseala.agravare la soare SIMPTOME LOCALE .152- . reumatism articular. exostoze. fara caldura vitala.

burning 2 Bladder ± urging to urinate 3.. weakness 2 . uterus 2. exertion physical agg 2.constriction external 2. discharge with 3 Throat ± choking 3. lack of vital heat 2. lids 3.numbness 2 .pain 2.sun. cartilages 3 . pain bones of 2.mucous secretions increased 2.emaciation 2. back on 2. interrupted 3.pollutions 2 Female genitalia/sex ± prolapsus 3. voice. exostosis 2. frequent 3 Male genitalia/sex . left 2 . 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .memory. hoarseness 3. uterus.cold agg 2 . epileptic 3. weakness 3 . ideas abundant 1 Generals ± daytime morning agg. twitching 2. inflammation. inflammation 2 Larynx . health about 2 ³ ³ ³ ³ .restlessness 2. joints 3 . convulsions 2. Sepia POSOLOGIE ± 6 X ± CM REPERTORIU Mind ± anxiety 2. hurry 1 . infants 2 ³ .side. Puls. e urmat bine de Calc.prostration 3.taciturn 2.caries bone of 2.153- .inflammation 2. gray 2 . exposure to the 2 . lost 3 Stomach . noon agg. mental exertion agg.. loquacity 2. 3. 3 . Platina. right 3. children.itching 2. cervix 1 Chest ± palpitation of heart 2 .lying agg 2. inflammation 2. ulcers. in bed 2 .periodicity 3 Head ± pain 3.stricture of lachrymal duct 2 Nose ± coryza 2. cancer of.Urmeaza bine dupa Alumina.cartilages affection of 3. empty 2 Eye . trembling 2 .

la baie rece. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. digestive. sta langa usa. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. nu poate astepta. tunele. Trituratie si solutie.T.mucoase : respiratorii. poduri. actioneaza impulsiv ca sa scape. iluzii. fobiile.oase si cartilagii : necroze . halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare . durere de piept. altfel va fi renegat si dispretuit. la furie cefalee. ajunge la intalniri mai inainte. Jain Publishers New Delhi Kent J. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra.154- .sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea.agitatie anxioasa. miasme multiple ± luetism. dulciuri.H. SIMPTOME PSIHICE .m. A Dictionary of practical Materia Medica B. avioane. ganduri tulburi. la presiune forte. rinichi BIOTIP : slab.depresie anxioasa. uscat. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . deprimat agitat. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios. ACTIUNE . alimente reci.BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. nimeni nu -l ajuta. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint ± NO3Ag. febrilitate. pareze mai ales ale membrelor inferioare . noaptea. Trebuie sa lupte singur. grabit si nerabdator. sicoza. idei si actiuni fixe. pe care le doreste.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau . MODALITATI Agravare : la cald. la menstra. ridat. apar frici. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei. hipertiroidian si hiposuprarenalian. inaltimi.degenerescente parenhimatoase : ficat. colturi de strada. psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. culcat pe partea dreapta. slabiciune iritabila. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. Lateralitate stanga. orice loc cu iesi rea blocata. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime. trebuie sa vada iesirea tot timpul. tuse.) si fizic cu anxietate. slabiciune . obsesiile. Murphy. in criza. Ameliorare : la aer curat ± ii place sa-i sufle vantul in fata. anxios iritabil. spatii inguste. psora. tulburari de coordonare motorie.

treziri anxioase bruste . gaze zgomotoase si fetide la scaun . de poduri.eructatii zgomotoase imediat dupa masa .conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta. vrea sa termine lucrul inainte de a incepe .deficit de memorie. spumoasa.dorinta de dulciuri care-l agraveaza. cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE . este grabit.timpul trece prea incet. epilepsie la frica.de inchiderea ochilor. la menstra .constipatie cu scaune uscate . < la cald .diaree verde.agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE .vise anxioase.agravat noaptea .irational in concluzii si actiuni .acufene. baie rece .limba cu papile proeminente.in situatii nespecifice) .vertij la vederea unor cladiri inalte agr. oratorilor.slabiciune generala.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie.senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . regurgitari de alimente nedigerate.155- .impuls de a se arunca de la inaltime . diaree emotiva sau dupa masa . surditate . fizica si psihica . varsaturi . ameliorata la aer rece si legat strans la cap .agravat la cald . varf rosu si dureros . hipoacuzie. cu aspect de spanac tocat.flatulenta marcata. fotofobie intensa.frica de multime. greata.tendinta la hemoragii .cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda.durere epigastrica rozatoare.raguseala cronica a cantaretilor. de alimente si bauturi reci . de spatii inguste. pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit. frica de inaltime.doreste aer rece.. confuzie mintala . frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac.impuls nestapanit de a merge repede . agravata dimineata obligand la tuse .faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . senzatie de infundare urechea stanga.

incontinenta de urina zi si noapte . hipertiroidism.undertakes nothing.hurry time. despised he is 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .³ . Antidot : Natr. la mirosul de tu tun. forsaken is 3. la emotie. oftalmie purulenta.anexita stanga . impotenta sexuala. certain 2 . ameliorate plimbandu -se la aer rece . laringita cronica a cantaretilor si oratorilor.col uterin tumefiat. leucoree. aerofagie. coit dureros .alb.fear. obsesii. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind ± delusions. if a 2 Generals ± night agg. coree.high places agg 2 . 3 .leucoree alba. fetida. of 1 .tuse la notele inalte. diaree la emotie. afectiuni medulare.Ver.. Ars. conjunctivita granuloasa. tulburare depresiv-anxioasa. diaree verde cu flatulenta in entero-colite.156- . gastrita hiperacida. epilepsie. crossing a bridge or place. sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . of losing 2 . paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa. narrow places. tremuraturi.palpitatii agravate culcat pe dreapta. ulcer gastro duodenal. tulburare afectiva bipolara.self-control. ataxie locomotorie. mur.impotenta sexuala. ulcerat. in 2 . astm nervos . sanguinolenta . place cannot pass. uretrite. delusions.excitement. galbuie.. pareze. anticipating events. uretrite la barbat . hurry to arrive for appointed 3 ³ walking while 3 . lest he fail 2 . dizenterie. Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ± ailments from anticipation 3 ³ . parestezii.ciclu menstrual neregulat. eroziune de col uterin. meteorism. fobii. RELATII Complementar : Lyc. paraplegie.delusions.. when 2 .alb.anxiety 3 time is set. ulcer cornean.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi. flatulenta.

sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin.food. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. calator. nu poate articula decat un cuvant odata.respiratie dificila. Are prieteni artisti. sweets. tunet e. : conservator. fulgere. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. 3 .convulsions 2 epileptic 3 . tresariri. 3 .weakness 3 .pain 3 burning 2 Abdomen ± distention 3 Rectum ± diarrhea 2. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. spatii inguste. singuratate. politicos arogant. impresia de gat zgariat.157- . > de tuse. spasm de esofag. . Are relatii profunde. astm. intelectuali superiori. continua. uscata. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. agg. tuse spastica. ocrotitor al artelor si ideilor Phos. fata si limba foarte rosii . durere constrictiva tampla stanga. moarte. Frica de inaltime.durere constrictiva arzatoare in gat. idei fixe. sa tina discursuri. scurta. boala. stool green 3 flatus 3 Chest ± palpitation of heart 3 Extremities ± weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. simpatetic. ARGENTUM IODATUM Ag I.hemorrhage 2 Head ± pain 2 Stomach ± eructations 3 nausea 3 vomiting 3 ³ . Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. Iritabil agravat de umilire . crampe dureroase. sa arate ce talentat este. mandrie ranita.durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte .warm agg. < aplecat. tuse spastica. desire 3. atacuri de sufocare. Mictiuni imperioase. care-l agraveaza. se vrea centrul a tentiei. Este sensibili la critici. adenopatii ganglionare. prietenos. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. pasionate. crampe. intuneric.³ ³ ³ ³ ³ . Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. cefalee la ora 16. Simptome comune ambelor elemente. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: .: comunicativ.

De obicei. Ameliorat vorbind. peste. in acest scop. condimente. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. pentru emotiile lor fragile. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. carne. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. Accepta cu usurinta afectiunea altora.158- . este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. de anihilare si moarte. isi vor face tot mai multe reprosuri. de aceea. fiind reprimate. cu accente frecvente de tristete. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei. R. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. Pentru homeopat. Initial. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. devin tot mai autocritici. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. Pe masura ce patologia avanseaza. Existenta lor este prea sobra. inteligenti. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si.tablou mental Dupa George Vithoulkas. Cu timpul. Dar. la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata. somnambulism. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. bauturi reci. sentimentele negative sunt tinute sub control. fructe. Ameliorat de cafea. fiind prea seriosi si muncitori. prea mult aur indeparteaza iubirea. desi au intelectul foarte puternic. individul Aurum este insetat de iubire. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. din etape premergatoare. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. Nu mai au nici o bucurie . Dificultate de adormire. Intr-adevar. nimic nu ii mai intereseaza. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. ei fiind cu adevarat valorosi. . luminoasa a vietii. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. Pentru ei.Doreste dulciuri. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. ambitiosi la scoala. a caror afectiune o dorea. Pe masura ce patologia avanseaza. adesea primii din clasa. dar paradoxal. se joaca cu cuvintele. inghetata. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. capabili. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. sare Aversiune pentru grasimi. dar nu sunt in stare sa o ofere.

Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana. throwing height. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. Uneori. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. dulciuri. apare ameliorarea generala seara. in aer liber. se remarca si inversul acestei situatii. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. lapte.high places 1 . nu se mai gandeste la autodistrugere. al durerilor osoase si al aterosclerozei.159- . himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel.Tot in acest stadiu. munca devine supapa lor de siguranta. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. vara agravat: . preferinte alimentare si modalitati Prof. pot s a se arunce de la etaj. cel foarte moral si religios. Tot acum. melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition. el poate parea insensibil. In aceasta noua etapa. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. Se roaga si plange ore in sir. delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne .heart disease 2 Apecte generale.seara. desi deprimat. boala ia un alt curs. spune lucruri foarte dure celor din jur. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. plin de cruzime. of 2 . ceea ce ii mai alina suferinta. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. o adevarata moarte in timpul vietii. friends. In cele din urma. In acest caz. Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection. cu agravarea depresiei seara. 3 Industrious. Exista si o alta varianta de Aurum. mai plini de inc redere. dar dupa apusul soarelui. neglected his duty. he has 3 Fear ± failure. has lost the affection of 2 Delusion. mania for work 3 Delusion. paine. Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. pacientul . remediu antisifilitic ameliorat: .noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare ± alcool. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. desi nu injura. al congestiei si induratiei locale. toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat.

Tao. dureri reumatice migratorii psoriazis Comparatii cu alte remedii nat-s. pericardita. agravate noaptea Somn geme. agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi ± hemianopsie ± nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . cu forme severe de sinuzita ± nari ulcerate.. Bibliografie Dujany Ruggero ± Manual practic de homeopatie. dureroase Cavitate bucala si gat ± Carcinom la nivelul limbii sau gatului. ca de branza veche. necoborat.Ghid practic de remedii homeopatice. palpitatii violente. psor. 2005 Bungetzianu Gheorghe.160- . 1983 Morrison Roger . ed. fibromatoza uterina Piept ± angina pectorala agravata seara. endocardita. Buc.dureri osoase sfasietoare. cancer testicular.ed. Genital . testicul ectopic. merc. Iasi. Extremitati . cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor.- sete pentru apa rece Simptome locale reprezentative Cap. striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri.care este simtit si de altii Abdomen ± hernie inghinala la copii Ap. Chirila Pavel ± Manual de homeopatie. nat-m. Polirom. Buc. ed.obstructie nazala. nux-v. miros fetid al cavitatii bucale. la femei. plat. profunde.dureri de cap atat de intense.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. incat se gandeste la sinucidere. ign. Medicala.. 2001 .

aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare.. care sunt . in caz contrar . 1992. Belladonna. Hahnemann a descris 3 miasme PSORA.Phosphorus.Dr.Lachesis. vol. acumularea. ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . Pavlovschi y Materia Medica . isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere . care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic .Dr. ulterior s-au descris si alte miasme .Vithoulkas. Galesanu y Luesinum . degenerarea ) =LUEZA Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . Homoeopathic Book Publ. Desi . Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . M. Bromium . 1997 Vithoulkas. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA . distructia .( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva. excitatia ) =SICOZA DYS (devierea . eroziuni -la nivel psihic =violenta . inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul. ed. dinamic si potrivnic. 1995 Vermeulen Frans. SICOZA si LUEZA .ro/Curs_06. Conium . necroze . memoria si acuitatea intelectului introvertit .htm y Miasma Luetica . (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica . clar . care viciaza judecata . London.homeopatia.161- . fisuri . cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral. Nederlands. Synoptic Materia medica. numai 3 : -HYPO (defectul. Moldogrup Iasi. care va genera cu siguranta diferite afectiuni .Dr. Staphysagria. Prof. George ± Esenta Materiei medica. Adrian Dumitrescu y Materia Medica . CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www. agresivitate fata de sine si fata de ceilalti .Dr. Merlijn Publ. 3.Dr. George ± Materi medica viva. D. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei .al excesului sau al distructiei . miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . Haarlem.in sensul lipsei . M. lipsa . Arsenicum album.

atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc.- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat. ulcere. criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta . distrofii . argumente lipsa de incredere in sine . aplicatii reci ) . putride (tendinta supurativa ) -fisuri. corozive . idei fixe . golita de orice realizare sau intelegere -nemilosi . agresiune corporala . suicidare -displazii. nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila. neinfluentate de explicatii .162- . distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune GENERALITATI -tendinte melancolice .noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa . distructivi . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni ±inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie . gangrene -aritmii modalitati : Agravare . depresive . distructii . chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea. caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna . cu ganduri chinuitoare cruzime tintita. degenerescente -malformatii-secretii groase.necroze .

aglutinat . cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure .La schimbarea pozitiei CAP -par gras . hipermetropie ) -deformari . anizocorie .163- . persistente . fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului . cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator . de nesuportat: unilaterale. ulcerate . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie . exploziv .) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii . sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros . devieri ( strabism .

164- . se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat . cenusie .-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui . keiloskizis ) -saliva groasa . negre sau maron cu miros ofensiv . ulcerate . buze groase . profunda si sparta . aspra . amigdalite . pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis . de cupru ) -limba umeda . pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med . parodontoza FATA -grasoasa .formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic . piele rugoasa pometi evidenti . ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa . distructiva . Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree . cleioasa. fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros . false membrane -amigdalite grave . convulsii -gingivite supurate . flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita . ulcerat .

scleroza . agrav. sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea . cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare . explozive .. ofensiv . Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer . in filamente -dispnee in pozitia culcat . aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante .-tuse latratoare scurta . coronarite . vascoasa . noaptea -abces pulmonar .165- § lucruri indigeste (creta . HTA grava ) -dilatatia aortei . scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat . ulcer varicos -senzatie de greutate sternala . ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate -aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului . uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant . .) . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala .rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase . ardezie .

cu urme de puroi . fistule -apendicita flegmonoasa . para. rectale .-abcese perianale . Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica . putrida . vagin -leucoree coroziva . genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii . necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese . cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane ..gangrene . coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste . carbunculi -necroze . eroziuni de col . gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate . fisuri . furuncule . coroziv. invadante -ulceratii . invadante ale org . sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt. supranumerar ) GENITAL F ±tumori ulcerate . ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz .rinichi in potcoava . moartea fatului in uter . hemoroizi cu scurgeri putride .escare . perforata -fisuri anale . zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza . ulceratii . nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent .166- .

Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis . se indoaie . la caldura . palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie. percutie . evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare . ofensive. grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda . PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos . invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor . depresie -scurgeri putride. transpiratie si amel.167- . ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) . datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1. arterite . carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr. se rup usor -concave ( ca o farfurie ) .ziua .J. din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva .atingere .H. presiune . vara . Noaptea . gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii .-fisuri adanci pe piele (in sp. iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS .

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sc zut i când remediul corec t ales nu amelioreaz decât par ial, mai ales când exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit în cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor înso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz îi este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional în ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a închis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE ÎN PRIVIN A SÃNÃTÃ II. Ipohondru. DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut într-un mod obsesiv.. FRICÃ DE INFEC II I BOALÃ. NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c înebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plâng cios. Râde sau plânge f r cauz . Pierdere a memoriei dar î i aminte te tot ce s-a întâmplat înainte de a se îmboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT. Agg. între 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually ± disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care încep s plâng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate în timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tâmpl la tâmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil înso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas în a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trânicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea în somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vârf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adânci i lungi în centru, cu ulcera ii arz toare. Gât intern: Afonie înainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri în gât dup b uturi reci. (throat pain drinks cold ± Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mâni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pân la gât (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund în abdomen. Senza ie de c ldur intern în regiunea hipogastric . Durere în regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant fi înso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sâni durero i la atingere i în timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r ± Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat în fund. Piept: Durere i senza ie de presiune încât simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom în centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece în picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni între degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i în timpul furtunilor. i urât mirositoa re, agravat noaptea. Poate

172- . Remedii similare: Ars. Nit-ac. Remedii complementare: Med. astmul bron ic. ca i cum din ii i s-ar mi ca. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu. Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur . .Somn: Insomnie.). piele). (sau dup miezul nop ii ± pân la 6 a. Sulph). genital. Lac-c. care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor. Sulph. Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat .C. Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. ceea ce duce la o emaciere extrem . Insomnia este per se o indica ie pentru Syph. H. Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme. Erizipel care se mut din loc în loc. Merc. Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare. ca i cum i s-ar desprinde vertexul. La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide. Allen spune : « Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ». Aur. tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph. Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note. Se treze te între 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea. chiar i pemfigus -ul. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c. Merc. Piele: Erup ii ar mii. brun-ro cate pe tot corpul. î i simte limba ca paralizat . Secre iile fetide de la nivelul urechii intr în aceia i cat egorie. ca i cum ar înebuni sau ar paraliza. Mare nelini te noaptea. cu miros nepl cut. Rat. Rhus-t. imposibil s . nas. nevralgiile i durerile de cap.m. remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. Clinic i Cazuri: Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nop ii.i in piciorul într-o pozi ie anume.

Roger Morrison. Peste 6 s pt mâni a ap rut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pân la baza aripa nasului. c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei. sunt mai ales functionale. datorate intoxicatiei acute sau cronice. Robin Murphy. plaman. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. Sub remediul administrat în fiecare sear durerea a disp rut în 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. dar cine sunt ?´ Coloana 15 : structura erodata. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat. bra elor. generale sau psihice. toracelui. traumatizat afectiv de orice emotie. s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare. oxigenoid . PHOSPHORUS . fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene . trasaturile sunt trase. Adolph von Lippe. inalt si subtire. 2. Pare bolnav. temperament sanguin. Durerea avea un caracter p trunz tor. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. Bibliografie: Boericke. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. frun ii i scalpului. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior. foarte intens i ascu it. Radar key-notes.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. El s-a ghidat ( inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. remediul s-a administrat în continuare i pacientul s-a vindecat. Dupa Sankaran : Randul 3 : Äimi lipseste identitatea. iritabilitatea a disp rut i a început s doarm bine. in roci. datorita hipersensibilitatii. rinichi. Clarcke. Simptomele experimentale.Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. relatii sau performanta. tuberculinic. Frecvent constitutie phosphorica. 1. cu torace ingust . adânc în creier. Phatak. Bibliotecarul avusese sifilis cu câ iva ani mai înainte. combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe întreg corpul a unei erup ii în form de pete -petice . Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. plicilor i mâinilor. entuziasmului si generozitatii firii sale. plante si animale. pielea palida. Intensitatea era a a de mare încât pacientul î i pierdea irul gândirii i memoria. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic . Acesta ( ancrul) cre te în primele 2 s pt mâni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pân la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar. b rbiei. miocard. vizibile la tipul sensibil. sunt separat. TIPul sensibil este longilin. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare. buzelor. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. Coloana 15. constituent al celulei cu important rol metabolic.usor aplecat.173- .

epuizanta. splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica.) eructatii. vorbaret. care se repeta. regurgitari. violent. mergand dela cald la frig . agravata la rece. singuratate.hemoragii frecvente. iritanta. in toate locurile senzatii arzatoare ± intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa.seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii. dureroasa. prefera compania. foame noaptea (Lyc. ficat.in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna. la nivelul mainilor vertij. varsaturi facile.. spasm laringian tuse uscata. agravat culcat pe dreapta. boala.la frig Ameliorare : .174- . hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace. scaune fetide. mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare. dar emotiv timid hipersensibil.MODALITATI Agravare : . involuntare.Psor. alimente sarate si condimente SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa.hiperemotiv. debilitante raguseala dureroasa seara. senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica. moarte sau neliniste nedefinita sentimental. erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica .

1-2 saptamani. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . sechele AVC : Phos. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. 15 CH o doza pe saptamana. Insuficienta cardiaca dreapta.2 Mind ± weary of life ± gr. poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : . encefalopatii. 15 CH o doza pe saptamana.3 pag. vascoase matinale INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. reci.175- . Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. Hepatite cronice. sau la 2-4 saptamani. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. Inaintea unei operatii : Phos. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.- dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. rinichii (nefrite). hemoragii vicariante transpiratii epuizante. vezica biliara (colecistite).7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± activity desires ± gr3 pag.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. Degenerescente renale : Phos.228 . 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. ciroze : Phos. flux redus prelungit.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. Hepatite virale acute : Phos. mielite. ficatul (ciroze). locvace ca Lachesis. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. crestere prea rapida.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. scleroze medulare). Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. Mielopatii. Stari cronice : procese de hipertrofie. urmari ale exceselor sexuale : Phos. apoi degenerescenta tisulara si celulara. Tulburari ale constitutiei phosphorice. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. Nefrite hematurice acute : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora.

se simte singur sa faca fata.3 pag 175 Mind . Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM .sensitive ± gr. se simte singur sau in saracie.175 Mind . nu se poate increde in altii .&Poirier J.3 pag 1712 Generals ± food salt desire ± gr.1714 Generals ± weather change of .1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H.235 Stomach ± thirst ± gr. Book Service London 1989 Lathoud J.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J.1 pag.483 Extremities ± chilblains ± gr 2 pag.125 Mind ± prostration ± gr. A dictionary of practical Materia Medica B. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate .T.3 pag.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4. sfaramata.thunderstorm agg ± gr. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.1713 lightning ± gr.3 pag.3 pag 1511 Nose ± epistaxis ± gr.3 unquenchable ± gr 3 pag.176- .3 morning ± gr. Coloana 15.3 morning ± gr 2 noon ± gr.3 pag 1623 Generals .A.275 occiput ± gr 2 pag 303 Vertigo ± gr 3 pag.3 pag 1614 Generals ± pain burning ± gr.703 large quantities for ± gr. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .1 pag.3 pag 117 Generals ± hemorrhage ± gr.& Guillaume M. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J.trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile.nu are siguranta.3 pag 1649 Head ± pain in general ± gr 3 pag.Mind ± grief undermining the constitution ± gr 2 pag.gr.fear thunderstorm of ± gr. integritat ea pierduta .Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L.2 pag.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.705 Perspiration in general ± gr.

cauze infectioase. erori dietetice ( vegetale. de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie.la cald.alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : . dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald . se misca agil. nimeni nu este de incredere. oamenii au luat toate lucrurile. precaut si neincrezator. alcool. CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece. anxios. boli anergizante.4 zile.Arsenicum album : Ä Apararea mea este slaba. iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie. daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila SIMOTOME GENERALE frilozitate. cancerinic.´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele. daca e mobil. cere sa fie misca t in pat. anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic. plamani.dupa miezul noptii. ordonat si minutios. agitat.177- . bauturi calde . la 6 saptamani.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. frica de moarte.3. abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. tutun). Sunt hoti in casa care ma fura. sunt neajutorat. Trebuie sa fiu cu grija. la 15 zile. mucoase. mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin. sange MODALITATI Agravare : . la 2. inghetata). intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice.

Carbo veg. Nefrite. Pericardita. Nux vomica. Nevralgii.109 Mind ± excitement ± gr.Etc. Cancer. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute . REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind ± anxiety ± gr. Sciatica. Eczema cronica. Tulburare anxioasa.- secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate. Boala Addison. POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate.Gastro-enterite.fear death of ± gr. Astm .. Veratrum album pentru tulburarile digestive. China. Febra intermitenta.141 Mind . Tbc pulmonar.106 . Intoxic atii alimentare. scuamoase. Anemie.23 Mind ± fastidious ± gr. Paralizii. P soriazis.2 pag 101 Mind ± avarice ± gr 3 pag.3 pag 14 Mind ± irritability ± gr. Lupus E. Aortita. ameliorate la cald INDICATII CLINICE Boli infectioase.D.Indigestii. Hepar sulphur. Polineuropatii.2 pag. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium.178- . Angor pectoris. RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus.4 pag. Scleroza multipla. Rhus tox. Endocardita. Paludism . Zona zoster..3 pag. Coriza. Cistite. pruriginoase agravate la frig.

Mind ± restlessness ± gr 3 pag.182 Mind ± delusion, sees thieves at night ± gr 2 pag 84 Mind Ä , that the house and space under the bed are full of thieves ± gr 2 pag 83

Mind ± delusion, conspiracies, against him , there are ± gr 1 pag 57 Mind ± Ä , injury, about to receive, is ± gr 1 pag 70

Mind ± company, desire for, alone while ± gr 3 pag 34 Mind ± fear, alone of being, lest he die ± gr 3 pag 107 Mind ± carefulness ± gr 3 pag 28 Mind ± anguish driving from place to place ± gr 3 pag 12 Generals ± agg. Night midniht after : 1 h. ± gr 3 1-2 ± gr.2 Generals ± cold agg. ± gr 3 pag 1575 cold air agg. ± gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. ± gr.3 pag 1699 Generals ± side right ± gr.3 pag 1680 Generals ± pain burning externally ± gr 3 internally ± gr 3 pag 1649 Generals ± hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye ± swelling lids ± gr 3 pag.411 Stomach ± thrist ± gr 3 pag.703 extreme ± gr 3 small quantities for ± gr 3 pag 704 Respiration ± asthmatic ± gr.3 pag 970 midnight after ± gr 3 pag 971 Skin ± erruptions ± gr.3 pag 1527 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare ± urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± indignation ± gr 3 pag 136 Mind - anger ± gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of ±gr2 pag.42 Mind ± suspicious ± gr.2 pag 213 Mind - sensitiv ± gr 3 pag 195 Mind - irritability ± gr.3 pag 141 Mind ± thoughts persistent ± gr.3 pag 217 Mind ± nymphomania ± gr.2 pag 171 Mind ± jealousy ± gr.2 pag.145 Mind ± taciturn ± gr 3 pag 213 sex excesses after ± gr.3 pag 214 Mind ± thinking aversion to ± gr.3 pag 216 Generals ± injuries operation ailments from ± gr 3 pag 1628 Eye ± inflammation lids ± gr.3 pag.386 Eye ± tumor lids ± gr.2 meibonian glands ± gr 3 nodules in the lids ± gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia ± masturbation disposition to ± gr 3 pag 921 Bladder ± urination frequent ± gr.3 involuntary ±gr.3 pag 844 Skin ± eruptions dry ± gr.2 eczema ± gr.2 pag.1530 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag ± HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile ± contact, frig, zgomot, lumina calor ± rubor ± tumor ± dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

183- . prostratie brusca cu stupoare. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta tuse spastica. impresiile nu corespund obiectelor din jur´. dureroasa. sa bata. secuse musculare. oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta. obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata Ameliorare : . midriaza si fotofobie. Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor. dolor. zgomot. apa ± imagine care-l sperie neliniste mare. strigate. delir agresiv. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. urmata apoi iar de agitatie. pulsatila si arzatoare. incoerent. cu frison. contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi febra brusca. contact. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). gandurile nu corespund impresiilor. SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. neameliorata de epistaxis. rubor. tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme. caldura alungit. liniste camera calda. lumina. tumefiata. SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie excitatie violenta. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. monstri la picioarele patului. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. cauta sa muste. inflamatie congestiva si iritativa ±calor. dorinta de a fugi locvacitate mare.- orice contact cu mediul exterior ± frig. transpiratii calde. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale. lancinanta. cu ochii injectati. rosie si lucioasa .repaus.la inceput fara sete.

hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin. Lachesis (delir) Sepi a. Lilium tigrinum (bearing down). sange cald. cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans. imperioase. manifestari violente si disparitie brusca ± abces. urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei. rosu. etc In stari acute dilutii joase ± 4-5 CH.gr 3 pag 194 Mind ± restlessness ± gr 3 pag 182 Mind ± excitment ± gr 3 pag 101 Mind ± delirium ± gr 3 pag 46 Mind ± delusions ±gr 3 pag 51 Generals ± inflammation glands of ± gr3 pag 1626 Generals ± side right ± gr 3 pag 1680 Generals ± pain suddenly ± gr 3 pag 1646 Generals ± inflammation externally ± gr 3 pag 1625 Sleep ± sleeplessness ± gr3 pag 1432 . dismenoree.184- . Ferrum phosphoricum. scarlatina. cald. Hyosciamus. metrite. lucios. angine. Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± fear animals of ± gr3 pag 107 Mind . REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis. abundente. adenite. insotite de febra si transpiratie. eritem scarlatiniform INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc. rujeola.- faringe uscat. sinuzite. congestii cerebrale. calzi si duri (Bry.) reumatism articular acut piele : abcese.sensitive . iradiata in urechea dreapta abdomen destins. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. Stramonium. tahicardie mictiuni frecvente. rosu. in delir dilutie inalta ± 30 CH. rosii. Laringite. trebuie repetat des. colici. colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase. Remediul are actiune scurta. sensibil. anexite. reumatism articular acut. coriza. Aconitum (inflamatii). sete mare si disfagie durere vie inghitind.

nu poate cere ajutor. tradat . unele izvoare termale. J.&Poirier J. tiroida. singur in fata pericolelor. glande mamare. ovare. munca zilnica e siguranta. ca AgBr in fotografie. tradat. Se afla in oceane.&Guillaume M. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. A dictionary of practical Materia Medica B. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM . ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare . atacat.testicule. lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.Este folosit ca sedativ in medicia.185- .A. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826.Vienne Synthesis 7 Vannier L. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . Coloana 17. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.H.racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea . Randul 4 : securitate si datorie. glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac MODALITATI Agravare : .T. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. la purificarea apei. marea moarta. Coloana 17 : structura e distrusa.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.Book Service London 1989 Lathoud J.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Este singur.Head ± pain ± gr 3 pag 274 Eye ± discoloration red ± gr 3 pag 379 Female genitalia ± menses bright red ± gr 3 clotted ± gr 3 copious ± gr 3 pag 924 frequent ± gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J.

furuncule. ochi albastri. ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie. cu accese bruste de sufocare. spasm al glotei tuse seaca. astm .halucinatii in obscuritate. glande salivare Afectiuni digestive : gastrite.) SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde.. colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica.Carbo v. cu pielea fina. constrictia gatului cu sufocare. astmul ameliorat la mare. sangeranzi testicul stang umflat. acnee fata si spate. TIP : carbonic.c u false membrane. acnee. tuberculinic . laringite. sanguin.insuficient hipofizar. durerosi. ameliorat culcat pe partea dreapta coriza persistenta si excorianta cruste in nari.. astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita. displazie mamara stanga menstre in avans. agravata seara inainte de miezul noptii.. difterie.Puls. frica de fantome (Ac.Ameliorare : . traheite. Tuberculine .la mare in masina sau calarind Lateralitate stanga. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. dureri constrictive ovarul stang. gusa. Sulphur iodat. ten deschis. ulcer gastro-duodenal. SIMPTOME PSIHICE astenie psihica. orhite. abundente. nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze. Phos. dur. nedureros. indiferent. spastica. arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac.186- . abulic anxietate agravata seara . Tanar blond. profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara. hemoroizi proccidenti. tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite. ulceratii verzui cu miros putrid INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza. agravata band lapte sau aplecandu-se.

parestezii SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca.fl. epilepsie premenstruala sau la luna noua. livida. pe fata.. cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata . Kali sulphuric.187- . degete terori nocturne ale copiilor.1 pag 111 Generals .m. la luna noua . balbaie. nu sta linistit.Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia. Calc. la dentitie. bruxism. Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : . Sambucus. MODALITATI Agravare : noaptea. tremuraturi. Baryta iodata.fear evening ± gr. neliniste in maini. Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind . somnambulism SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie. silabe . Silicea.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate TIP supraponderal. Iodum. strigate. Conium. in sarcina. gemete in somn. Phosphorus. Ipeca. cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii. REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea.. Spongia. spate.spune un cuvant in locul altuia.1 pag. Calc.inflammation glands of ± gr 2 pag 1626 Generals ± weakness ± gr 3 pag 1701 . piept.c. ora 5 a. agravata noaptea si culcat. trebuie sa se miste.pustuloasa. Graphites. obez. Dulcamara. umeri. dar nu obligatoriu..la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte. necontenita. 106 Mind ± fear alone of being ± gr 1 pag 107 Mind ± fear dark of ± gr 1 pag 108 Mind ± fear ghost of .gr. vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa.

Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. cum ar fi mersul dificil. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. ducand la lipsa de coordonare si paralizie.: -in timp ce posteste. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. Lachesis .& Poirier J. denumire completa. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale.A.Dr. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 Lathoud J.J. slabiciune care se instaleaza treptat. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. pierderea brusca de forta in timpul mersului. se pastreaza descrierea facuta de Platon. excesele sexuale.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae. necazurile. Vienne Synthesis 7 Vannier L. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. denumire populara .188- . Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate. cand remediul se dovedeste extrem de util. A dictionary of practical Materia Medica B.& Guillaume M. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura.Conium maculatum. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. Modalitati: amel. mers nesigur.Generals ± weather warm wet agg.T. in relatarea despre executarea lui Socrate. Substanta produce paralizie ascendenta. vorbire dificila.cucuta sau bucinis. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium. .H. traumatismele vertebrale. munca in exces. un timp al slabiciunii si al lentoarei. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. suprasolicitarea.122 Face ± eruptions acne ± Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J.2 pag 1714 Generals ± air seaside air at the amel ± gr 1 pag 1714 Generals ± side left ± gr 2 pag 1680 Respiration ± asthmatic ± gr 2 pag 970 Respiration ± asthmatic sailors as soon as they go ashore ± gr3 pag 972 Male genitalia ± induration testis left ± gr 2 pag 889 Female genitalia ± induration ovaries left ± gr 2 pag 912 Mind ± gestures hands involuntary motions of the fingers playing with ± Kali bromat ± gr 1 pag. ± gr.

tristete. avers. oboseala. -la presiune. Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. -la rasucirea in pat. de consolare. -de intuneric. insensibile. Paralizie si slabiciune. mers. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex. -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii. cafea. eventual si lacrimare. dar si de persoanele straine.fotofobie. -de excesele sexuale. -stand aplecat. depresie.privind obiecte aflate in miscare. idei fixe. -la ridicarea bratelor( dupa un efort ). Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca. isterie. Atitudine: persoane inchise. lipsite de orice relief. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex. . Simptome fizice caracteristice: Cap: .agrav. surmenate. Teama de singuratate. dar si cu teama de singuratate. fata de paine.depresie la persoane timide.189- . Nu intelege ce a citit. Peferinte alimentare: dorinta de acru. Superstitii. Simptome mental-emotionale: Anxietate.: dupa divort sau moartea partenerului). sare. agrav. in decubit dorsal si la rasucirea in pat. Tulburari de memorie.etc ). Simptome generale: Senzatie de slabiciune. Vertij: .: de san. epuiz ate intelectual (³brain-fag´).-la miscare. avand senzatie de nod in gat. Alteori. cu aversiune fata de viata sociala. Indiferenta. -stand la soare. -de celibat. -la alcool. Tristete agr. cu deteriorare intelectuala progresiva.: .

. mammae. Indicatii clinice frcvente: Ataxie. Bibliografie:Boericke. LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. step . mammae. Diagnostic diferential: Sep. la cererea guvernului german. ejaculare prematura. depresie. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. Vertigo: . Murphy.190- . turning in bed (3). injuries from(2/1) . -parestezii. Extremitati: -slabiciune.Gat: . Cocc. menses during (2). -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit. from eyes of(2). -adenom sau cancer de prostata. ovar. closing eyes. -tumori. cervicita. from(2) . cancer. Morrison. every (2/1) . -ataxie. Gusa cu exoftalmie.sadness. -swelling mammae. vertij. -pain. Urogenital: -impotenta. on. prostatita. Female genitalia: .. impotenta. ejaculare prematura. -leucoree iritanta. -pain. continence from (3). amel. Caust. disfunctii sexuale. senilitate.adenopatii cervicale dure.motion . in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. inainte de menstruatie. Proving: efectuat de C. (2). inclusiv maligne de testicul.indurations. (Grimmer). Piept: -cancer de san. mammae. Cateva simptome de repertoar : Mind: . Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului . albicioasa sau sanguinolenta. Hering. Chest: -cancer.. cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor. Phos-Ac. oboseala progresiva. scleroza multipla. Carb-an. displazie de col uterin. Sani durerosi la atingere. fibrom uterin. menses before (3) . uter.Vermeulen. contusion. hipertiroidie. complementare : Tub..

. mania. -caldura camerei. . soarele. dezamagirea in dragoste.: -la aparitia secretiilor. cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. . provocandu-i stare de inconstienta. -aer liber. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii. -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei. are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi. menopauza. Remediu predominent feminin. Agrav.necazul. -presiune puternica. pacientii se plang de intoleranta la atingere. spaima.: -dupa somn. este util in purpura si stari septice. menopauza. -aplicatii calde. foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri). -primavara. Cauzalitati: -suprimarea secretiilor.descompune sangele. de unde si tendinta spre hemoragii. -vremea innorata.gelozia. canicula. Dupa ce si -a revenit. -dimineata. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient.191- . Cuvant cheie: suprastimulare. Lach.homeopat. -eructatii. -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe). Sunt agitati. -ingestia de alcool. -bauturi reci. mai ales in zona gatului. cu febra ridicata si delir. -menopauza. -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor. vesnic in miscare. ingestia de alcool. vexarea. Modalitati: Amel. irascibili.

· Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante.). Gelozie fara nici un motiv. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars.). sarcastici. Foarte critici.. tristete dimineata agravare mentala dupa somn. sarind rapid de la un subiect la altul. Simptome generale: . care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). suporta greu autoritatea parinteasca. la randul lor. gelozie patologica. iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale . Extrem de suspiciosi. frica de serpi. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. Veratrum). frica de boli de inima. daca sunt anxiosi. Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. agitatie psihomotorie.crede ca este urmarita. Pot fi zeflemitori..-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene).. suporta greu restrictiile de orice fel.urata. cu un puternic complex de inferioritate. Totul la ei este foarte intens: de ex. Simptome mental-emotionale: iritabilitate.192- . suspiciune ( Hyos. Se ataseaza de obiecte si de oameni. nu suporta nici o critica. Exista si un tip introvertit de Lach. Ambele tipuri de Lach. jignitori. locvacitate.de ex. frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie. Sar rapid de la un subiect la altul.). Egocentrici. manie religioasa(Veratrum. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. Stram.. Emotii puternice. malitioasa. sunt foarte anxiosi. mai ales in legatura cu bolile de inima. pot ajunge paranoici( Hyosciamus. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut. dar.dispretuita. frustrare si invidie. energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi).

stridii. tulburari de climax. Throat: Choking. HTA. -ulcer varicos. Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn. as foolish as it is irresistible(2/1).amel. loquacity. -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta. psihoza maniaco-depresiva. -purpura. -intoleranta fata de atingere. Preferinte alimentare: fructe. cafea.· - de regula caldurosi. -mare agravare dupa somn. cardiopatie ischemica. nu suporta gulere stranse.of all complaints during(3). insuficienta acr diaca congestiva.premenstrual. . in decubit lateral stang. dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare. Ext. clothing agg. cu senzatia de sufocare. Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie. -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil). agrav. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. agr.193- . sd. senzatie de nod in gat. delirium tremens.throat: sensitive. Fem.(3).sleep agg. -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri. de ingestia de lichide mai ales fierbinti. changing quickly from one subject to another(3). Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic. Tegumente: -furuncule de culoare violacee. furuncule. Somn: -tresar brusc la adormire.slightest touch(3).genitalia: menses.vin. -erisipel senil. alcoolism.(2).dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga. pot fi frigurosi. Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre). amigdalita. Gat: .

Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori.194- . Lyc.Murphy. pana la istovire. Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. in societate. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. Cocc.Lycopodium .Dr.staza si congestie venoasa pasiva.Sepia. visceroptoze.Dr. aversiune pentru familie.ro/Curs_07. -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari..Chelidonium. Se izoleaza. .. Hepar.Dr. Graph. Antidoturi: Ars.Bryonia. Bibliografie: W. moluste. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. ptoze viscerale. Nicoleta Bratcoveanu. competitia. hiperlaxitate ligamentara. insuficienta hepatica si genitala. complementare: Crotalus.Dr. Dr. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa . vant din est. R. Coff. MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara. Isi ca uta refugiul in munca.Dr. familiei cefalopodelor. se simte nenorocita.Dr.diferential: Con. Nux -v. Ileana Rindasu Materia medica . Pavlovschi Materia Medica ..homeopatia.. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor.J.. ACTIUNE .instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . spalandu -se. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. disperata. Doina Pavlovschi. P. G.Chappell. inainte de furtuna. Bell.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . China . CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www. pleoape cazute..Boericke. relatia victima -agresor. Secil Omer SEPIA . Diagn. a sistemului port si a organelor genitale feminine.Clarke. a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. I.Dr. ierarhia superior-inferior. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei.Nux Vomica . Rindasu Materia medica . Adrian Dumitrescu Materia medica . Silvia Nedelcu Materia medica . mai ales la nivelul ficatului. Dr. poarta culori inchise.Dr. la aer rece. Cedron. Se simte in capcana si se vrea liber.relaxarea tesuturilor venoase.htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic . D. BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica. Ph-ac. Vise de viol. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree .Anthracinum(furuncule).-lateralitatea stanga. Ignatia . Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia.Vithoulkas. Rem. Rhus Toxicodendron .

otet.dorinta de lucruri acide. la aer curat . in chisa in ea. acre. somnolenta ziua ..senzatie de frig pe alocuri : vertex. picioare reci .herpes al pleoapelor superioare . pioree . fara bucurie de viata.agravare la abuz de tutun (dispepsie) . ptozate . curata la menstre ....transpiratii abundente. muraturi .aversiune pentru carne . dar face planuri pentru viitor´ . la presiune. se doreste singura.agravare la lapte (diaree) si la mirosuri. nu suporta consolarea ± ³nostalgie pentru trecut. neliniste si frici. apatica taciturna.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit.pleoape superioare grele.indiferenta la preajma si la ai sai. intoleranta la lumina stralucitoare . distrusa .limba alba cu afte.acufene. se vexeaza usor. in axile si scrot SIMPTOME LOCALE . nimic nu o distreaza. obosita dimineata. orele 18-24. mai ales de bucatarie .insomnie noaptea.195- . indiferenta pentru prezent.sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului . plange vorbind despre ea. nemultumita de ceila lti si de ea insasi. China) .trista si abatuta. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort. anxietate seara (Caust.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang.ameliorare la miscare (dans) . herpes al buzei inferioare .lacrimare dimineata si seara. neameliorata mancand . mergand repede. la cald.greata dimineata la sculare ameliorata mancand. Pod. nimic nu o intereseaza. Puls. senzatie de dinti prea lungi. nu suporta contradictia . cu senzatia de arsura si de nisip in ochi .senzatie de gol in stomac (Ign.fatigabilitate iritabila. Phos. ameliorata seara.foarte impresionabila. hipersensibilitate la zgomot .sensibilitate dureroasa a ochilor seara. agr.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare .carii dentare cu dureri acute agr. greata la spalatul pe dinti . intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE . intre umeri.gust sarat ( Carbo v.Ameliorare : exercitiu fizic.) SIMPTOME GENERALE .gura uscata. totu -i negru. se simte nenorocita. buze umflate dimineata.

amel.tox. dupa fiecare mictiune.) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.). negricioase..t. ihtioza . dispepsie atona.urina tulbure.) .durere profunda in hipocondrul drept.. numai ziua.) .. cu depozit rosu.senzatia de greutate pelvina. cu aspect laptos (Calc. inainte de menstra. hemoroizi.mur.t. cu aparitie matinala.constipatie cu scaune insuficiente. umflate si ulcerate . ci transformat in senzatie de arsura . acuta in anus amel.herpes circinat catamenial . cedeaza la evacuarea scaunului .distensie abdominala cu borborigme si flatulenta . Kali carb.eczema. senzatie continua de bol greu in rect (Anac. dure. spastica. Plat. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos. Puls.la barbat : secretie uretrala cronica.varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze. Sulph.. migrena digestiva. fetida. scibale brune dificil de evacuat.tuse seaca.. constipatie . seara dupa ce s-a culcat (Sang.incontinenta de urina in prima parte a noptii . si pe peste tot. Lach. agr..) . amel. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. neameliorata de scaun . trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului .urticarie agravata la aer.senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) .). cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis.c.durere brusca.c. neameliorat de scarpinat.).pete galbene sau brune pe spate.nari uscate.) .prurit in plicile coatelor(Rhus. secretie anala quasi continua (Ant.196- .Lil. mergand repede . culcat pe dreapta sau la masaj . ameliorata in camera calda . glezne). abdomen. dupa somn. acida.dureri constrictive in piept agr.la femeie : menstre intarziate si de scurta durata. iritanta. obositoare.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun. psoriasis (coate. prolaps rectal . umeri. aderent de peretii vasului . mergand repede. prolaps uterin leucoree galbena. pete de sarcina . nas.

. psoriazis. Plat.fear of poverty . Phos. herpes catamenial. cronice : dilutii 9-15 CH. Phos. . ± tulburari reflexe de origine uterina Lyc.industrious ..tigr...ac.. Caust. locale severe. about domestic affairs .. to .Afectiuni genito-urinare : metrite. leucoree.. tigr. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema.. Murex ± senzatia de ³bearing down´ (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind ± anger.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare . prolaps uterin. similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : . astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase . Sulphur.. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice. Kali c.cares.from contradiction ³ ³ ³ .. Helonias. consolation aggr. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie.undertakes things opposed to his intentions .delusion.sadness Generals ± exertion amel.rac.to everything ³ ³ ³ ³ ³ ³ . ± urini fetide Ars. dismenoree. full of. ± tulburari hepatice Benzoic acid. .mur. Ars. Nux vom.will.prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des .197- . Lil. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell. tulburari de sarcina.weeping when telling of her sickness . iod.irritability.7 CH zilnic Simptome generale... ± psihism Lil. Nitri ac.in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic. alb. Phos. Chel. that he is unfortunate Mind ± indifferent loved ones. menopauza. Act. ± psoriasis Natr. contradiction of .

Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea. indignare (Staph. doliu.. la distractie. Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare. mirosuri. contact. Phos. Book Service London 1989 Lathoud J. violenta.nitr. ACTIUNE .dezamagiri din dragoste (Natr.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina. aprehensiune (Gels.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) . alcool. distrus. contradictorii CAUZALITATE .). desire Eye ± falling of lids during headache Nose ± yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J. Lyc.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy IGNATIA AMARA . facut bucati. Colocynthis) . sour food. rumineaza vexarile.mur. Ignatia prezinta labilitate afect iva.J. cafea.ac. frig.teama.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest .manifestari spasmodice ...A. frica.accidente (Arnica). necazurile. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat. isi tine nemultumirea in sine.) .H. emotie.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.manifestari paradoxale.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. la plimbare SIMPTOME PSIHICE .198- .³ . Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic.hipersensibilitate senzoriala si mintala . Lach. A dictionary of practical Materia Medica B. diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie. Arg.T.food. razbunare. doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz.vexatie. evenimente triste (Arnica.. acids. tutun Ameliorare : la cald. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.) .

9 CH de 1-2-3 ori/zi . surmenaj.senzatie de constrictie faringiana. cu atat ar mai tusi .senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic. nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere.hemoroizi cu dureri ascutite. tahicardie emotiva.greata ameliorata mancand .acufene ameliorate de zgomot .dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE .) . cu cat tuseste. extrasistole .sughit spastic .constipatie mergand cu masina. contrariere.suspine.anxietate care il impiedica sa vorbeasca .emotivitate exagerata ..prurit cutanat ³nervos´ INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE . alcool. doliu .manifestari spastice localizate : tuse.ac. abundente.cefalee congestiva.nevoia de inspir profund . precedate de cefalee .depresie dupa necaz.spasme ale pleoapelor.durere in gat ameliorata mancand alimente solide .dureri vii in locuri mici (Kali bi. cascat si plans nemotivat . agravate in mers .aversiune pentru fumul de tigara . cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala. spastica. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului .tuse seaca.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. ameliorat inghitind . cu durere mare la scaun. mai ales cand e moale . sange negru cu cheaguri si miros urat. unilaterala.insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . mai ales la migrena . presiva. cafea.ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE . Ox. tulburari de vedere functionale . caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina .tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.199- . colici abdominale ± 5-7. nod in gat. tutun.dispepsie paradoxala .diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica . durere agravata la frig. ameliorata de presiune.menstre in avans.

Hyosciamus Frica : Opium. electric like. sleep going to . shock.soc emotive vechi : 30-200 CH. shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J.paralysis emotion after . Sepia. fright or fear from ³ ³ ³ ³ ³ ³ . A dictionary of practical Materia Medica B.H. fright. shattered pain as if Head ± pain..shocks. Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ± ailments from. coming and going .200- . vexation. grief after .Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.torn to pieces.T. love. death. fright after . mortification. anger. ruined he is Generals ± chill.convulsion. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . money from losing.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy . Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. deception. position loss of Mind ± delusion. Sulphur Spasme : Belladonna. Book Service London 1989 Lathoud J.catalepsy.A. disappointment. grief.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand . right Teeth ± neuralgic. side. bad news. Apis. friendship deceived.&Poirier J.J.sudden manifestations. M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata .

De aici frica de saracie. Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim . frica de saracie. emotional si fizic.BRYONIA ALBA .Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor.Este o planta agatatoare.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale . In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace.seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete . securitatii materiale adica banilor. vreme uscata .Dr.201- ¨ .De aici o insecuritate financiara.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. pleurodinii.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig . artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie .Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat .Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile. Sunt doua idei principale la acest remediu. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare. mucoase . Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee.Uscaciunea este in plan mental.Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor.

Bronsita. dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa.amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne. agg dim . mese.trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese.bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare. varsaturi. miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse. hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare. de constipatie . EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg .Pneumonie.202- .

Sepia. Rhus-t.agg la 9PM.203- .Mastita. Agg de inspire profound.Caracteristic acestei familii este senzatia de µintepenire´ Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare.Bursita.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci. membrane seroase si piele.Desi prietenos pare mai degraba timid.Apare depresia.Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita. Faringita.Artrita reumatoida. nelinistit. Dureri dentare.Diaree.Nerabdare. constipate cu indigestii Cham-iritabil. lateralitate dreapta.Astm..Graba Anxietate legata de copii.Me ningita.Este unul din cele mai supertitioase remedii. Apendicita.In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic.. mucoase. Pleurezie. .Epistaxis.In fazele initiale pacientul este vessel . Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil.Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului. ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). Calc.Exantem. Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Cefalee. nelinistit.Dr.Pacientii adulti sunt de regula seriosi. .Migrene. Pneumonie. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. pneumonii.Hepatita.Gastrita.Psor. vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor. RHUS-TOXICODENDRON .Constipatie.Artrita.Boli de tesut conjunctiv.Sciatica.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate.Tuse . Actiunea sa e puternica pe nervi. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v.Vertij.Lumbago.Fibrozita. rautate.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata. agg de suparari. apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare. Rhus-t. Tendinita.Guta. Iritabilitate ..Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t.glumet si plin de viata. MENTAL Glumet.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare. Spig. vrea lapte cald. legate de agitatie. iritabilitate.Gripa. intepenit atit in plan fizic cit si emotional.T use convulsiva.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m.

204- .Otrava Superstitios. cu intepenire amel de miscare..Dulciuri . Aeth.Parkinson. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa. de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee.Brinza. de vreme . Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. de furtuna .Kali-c. Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn. Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust.Frici: de a ucide pe cineva. comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig .Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece. rece si umeda Amel de vreme calda . de bai calde Agg de current de aer¶ Agg de vreme innorata .

agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui.Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul.205- . EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic. agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati .Artrite Artrita agg noaptea in pat.Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna.

Eritem nodos.Reumatism. intepenit .206- .eczema .Contuzii. febra. Rad-br.Boli de tesut conjunctiv.Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.dorita de lapte rece. dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros.Bursita.Sciatica. Calc-p.Tendinita. respiratorii . probleme cutanate.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela. probleme de piele. CLINIC Angina.Faringita.Urticarie .la vreme rece si umeda si de la furtuna.Urticarie. Cimic.Varicela.Boala Parkinson Pemphigus. agg de suprasolicitare fizica.eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra. .Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY.Lumbago.Coree.Dulc. neliniste.Tendinita.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes.Herpes.Laringita.Bronsite.erizipel Ran-b.Astm.Hemilegie. sete pentru cantitati mici. nelinistit.CALC Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna.dorinta de dulciuri.Cefalee.Entorse.RAA.artrite. frisoane.Pneumonie.dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut.Eczema. dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati.Artrita.Enurezis.agg noaptea .Erizipel. Rhod.Probleme de comportament.probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati.Gripa.Impetigo. agg de vreme rece si umeda.iritabil.

de lucruri imaginare e tc. vânt. de a nu fi r ni i. diaree. se exprim mai u or prin versuri sau pictur .Lateralitate stâng / dreapt . de : fructe. . bere. vreme rece. toamna. la lun nou . ISTORIC familial sau personal de malarie. chiar domestice. pisici. fructe. mi care. V. dorin pentru: dulciuri. Numele de ³Cinchona´ provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului. moroc no i i pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. cafea. se las purta i de fantezii i planuri (în care au construiesc cas tele de nisip în Spania) averi fabuloase. pot fi capricio i. Au un sim artistic dezvoltat. în timpul zilei dar mai ales noaptea. proving care i-a oferit în elegerea principiului Similia Similibus Curantur. iritabile. De Cinchon. transpira ie etc.B. carne. carne. mâncare cald . 7 sau 14 zile.207- © . p s ri de curte. s unt ideali ti i rezerva i. cu modific ri bru te de dispozi ie. alcool. de a nu fi comp timi i. Au st ri de spirit alternante. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. APARAT DIGESTIV ( ficat. pâine. EMACIERE PERIODICITATE: la 2 . câini. condimentat. Au multe frici: de animale. ceai. care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic în tratamentul malariei). sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare. post.). sl birea presiunii hainelor. ceilal i îi împiedic s î i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. curent. cafea. Iluzii: c sunt persecuta i. gr simi. odihn . trepida ii. -zgomote. gr simi. Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud.Dr. Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor. team de atingere. NIVEL DE ACTIUNE SANGE. u or ofensabile. excese sexuale. fric de ceva r u. GENERALITATI SLABICIUNE. lapte. de fantome. care a fost tratat de malarie. s rat.dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli. postprandial.) -ATINGERE (u oar ). . Plini de imagina ie. ALIMENTAR: agg.CHINA OFFICINALIS (Chinchona). AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic . Nervi. SISTEM CIRCULATOR. lacta ie. Splina. f inoase. pe te. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile. efort mental. AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie. în 1790. aversiune pentru: bere. unt. introverti i. din Anzii peruvieni.

care revine îns dup prima înghi itur . paloare. dismenoree. diaree ag. amel. cu pulsa ii vizibile ale carotidelor. pneumonie. pe te. cefalee periodic . RESPIRATOR crize de astm toamna. gust amar când m nânc sau fumeaz . cu tinnitus. hepatit sau ciroz hepatic . crampe abdominale amel. diaree periodic . care nu este amel. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. de presiune puternic . cearc ne. bron it . EXTREMITATI . dup pierderi de fluide. hepatomegalie. de eliminarea gazelor. pulsatil . epistaxis. care îl treze te din somn.208- . foame canin noaptea. dureri de din i ag. colecistopatii. la cea mai mic atingere. sensibilitate exagerat la mirosuri. transpira ie rece în jurul gurii. splenomegalie. de fructe. de atingere sau piept nat. metroragie cu sânge închis la culoare. orice are gust amar cu excep ia salivei. (dorin e. în timpul frisonului. colic billiar . de aplecarea în fa .) GENITAL leucoree sangvinolent . lapte. aversiuni i agg. ± la Gen. ap rece. cu tendin a de c dere spre spate. cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare. sensibilitate dureroas a scalpului ag. GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme. cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului.VERTIJ CAP cefalee exploziv .

umed . 2.. la schimbarea vremii. sl biciune.chill . membru inferior) / lateralitate stg. se treze te din cauza foamei.followed by . anemie. ovar. de atingere.Hipersensibilitate. SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt . diminea a la trezire. rinichi. cu sete î nainte. CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta întreag . COMPARATII Nux-v. malarie sau antecedente. old. 2 sau 4 p. Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic . .- dureri articulare sau musculare ag. Lateralitate dreapt (pl mân. GENERALITATI -Friguros. Lyc. la 4 a. colon ascendent. etc. neameliorat de eliminarea gazelor. la cel mai mic efort. visele continu i dup trezire.. a planurilor i a fanteziilor eroice. pe spate. cefalee. NUCLEUL: 1. simptome gastro-intestinale.Distensie abdominal excesiv . Carb-v. care debuteaz în zona pieptului. genunchi. 5.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare. recoltat în perioada înfloririi. COMPLEMENTARE: Ferr. ag. Occiput. 4.m. NIVEL DE ACTIUNE FICAT.m. PIELE sensibilitate dureroas în timpul febrei.(o mân sau un picior cald i cel lalt rece).then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiaz . p teaz lenjeria în galben.. FEBRA febr periodic .heat .. Idei multe i planuri seara i noaptea. -ag. FEVER -SUCCESSION of stages . Nat-m. Ign. diferen e de temperatur stg-dr. 3. de vreme rece. Ars. -ag. insomnie din cauza gândurilor incitante. oasele fe ei. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare. transpira ii abundente. cu mâinile deasupra capului sau sub cap..209- . insomnie. debilitante noaptea.

. VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general . Nevralgie intercostal dreapt . Hepatit . prurit. icter neonatal. B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice.-amel. de b uturi calde (fierbin i). vars tot. amel. iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatul drept. mai pu in înclinate pentru o activitate intelectual . GASTROINTESTINAL Dureri în hipocondrul drept. dureri deasupra ochiului drept. urticarie. condimentat. Distensie abdominal . aplica ii calde. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. PIELE Icter.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei. înmormânt ri. aversiune pentru brânz . . amel. care iradiaz spre spate. gust amar. halen fetid . sau alternând cu diaree. cu amprente dentare. cu l crimare excesiv . vise despre afaceri. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. V rs turi amel. CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului. cu tendin a de a c dea spre fa . Icter. senza ie de greutate. în decubit lateral stg. asociat cu probleme hepatice. redoare. ca din cauza unui pantof prea strâmt. Constipa ie cu scibale. mâncând. mâncând. când închide ochii.. Nevralgie facial dr. dureri interscapulare dup -amiaza. cu limba maronie sau fisurat . ³cu picioarele pe p mânt´. SOMN Neodihnitor. dureri articulare în special de partea dr. când st ridicat în pat (grd. cu excep ia b uturilor calde. limba cu depozit g lbui. amel. hemoptizie. TORACE Pneumonie pe partea dreapt . amel. EXTREMITATI Dureri în um rul drept. colic biliar . amel. alimente/b uturi calde. cu picioarele aduse spre piept. de alimente/b uturi calde. Alimentar: dorin pentru lactate. de presiune. Durere pe partea dreapt . casc înaintea apari iei durerilor nevralgice. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. cadavre. de b uturi calde. sceptice. Mai dominatori decât Lyc. brânz . ulcera ii cu secre ii ofensive.. senza ie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor. dureri intolerabile în c lcâie.210- . SPATE Dureri cervicale. ca de plumb. erup ii eczematoase. lapte cald. precedat de durere în hipocondrul drept. scaune decolorate. litiaz . au tendin a de a se impune oriunde (în fa a oricui). i f r sl biciunea sau la itatea acestuia. spanac. senza ie de constric ie transversal . 4).

COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc. PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate. chiar curajos. NUCLEUL: 1. cu spice sporifere.. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator. Nux-v. grupate de obicei cate doua.. Persoane practice. pe care incearca permanent sa le depaseasca. Dewey W. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila. In exterior insa. dar in pr ezent. pana in zona montana.. Essentials of Homeopathic Materia Medica. dar in interior sunt slabe si nesigure. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute... cu ramuri ascendente de 5-15 cm. era un arbore falnic. cu frunze dese.A. fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor ± aminteste de anxietate. Spori de culoare galbena. Desktop Guide of Materia Medica. liniare. Astfel. astfel incat va incerca mereu sa le evite. < 4 am sau 4 pm. Bry. Dr. este o planta plapanda care se intinde pe pamant. fierbin i. prezinta imaginea omului capabil. Morrison R. insomnie.. incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile. in paduri umede. Vermeulen F. 5. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. flatulenta In urma cu milioane de ani.. dominatoare. . persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare. frica de fantome Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului ± tulburari digestive. vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. etc.211- . > B uturi calde. Este unul din remediile fundamentale. Synoptic Materia Medica. Essence of Materia Medica. 2. TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur. fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. 4. RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM . Tatal este echivalent cu procreerea si educatia.Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare. foarte raspandit.R. dornice de afectiune si de a fi laudate.Lateralitate dreapt 3. Bibliografie: Boericke W.. Creste pe coastele dealurilor inalte. Vithoulkas G.

ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Poate opta . Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale.pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri). agorafobie COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). calculator). tiranic cu familia sau cu subalternii. nu este la fel de intensa ca la Platina. Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. in cele din urma. fara obligatii. de singuratate noaptea. au frica de moarte. Daca partenerul se arata interesat de casatorie. isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid. desi es te capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate.212- . desi crescuta. vrea sa-si afirme personalitatea. citit. de oameni. frica de a ramane singuri noaptea. frica puternica de oameni. frica de caini. Bolnavul devine bombastic. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. dar si cu teama de singuratate. dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. claustrofobie. Lyc va disparea fara urme. fanfaron. Pe masura ce cresc. va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile. fara a -si asuma angajamente. pacientul devenind timid si introvertit. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate. Odata castorit. prin egotism si ingamfare. inainte de a fi ingradit in vreun fel. datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. extrovertit. dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. vrea sa obtina satisfactii sexuale facile. Muncitori si ambitiosi la scoala. inainte de examene. dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer. pentru a scapa de responsabilitati. Dorinta lui sexuala . Simptome mental-emotionale (repertoar): · oboseala mentala dictatorial dictatorial. este mai mult dorinta de a obtine satisfactie. ingamfat. . cu aversiune fata de companie. ajungand uneori sa minta de ³ ingheata apele´. Sufera de numeroase frici sau fobii. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente. fantome.El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric. timiditate legata de aparitia in public. iubeste puterea dictatorial. Spre exemplu.

cu slabiciune intelectuala. se intalnesc in cazuri de dispnee. fasole. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor. astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. cu tendinta de a se rida excesiv. alcool. fie prin excese sexuale. sfarsind intr -un azil de timpuriu. sunt descrise in carti bataile aripilor nasului. varza. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal. bauturi. in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post . alimente reci. mistificarea devine si mai exagerata. pot sa ajunga ipohondri. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen. Initial. dar in practica. solduri si coapse. iar parul se poate albi devreme. vin.In stadiul al 2-lea. mazare. usturoi. in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. se vor plange de slabirea memoriei dimineata. datorita risipirii energiei. precum si lasitatea. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei. gatului s i a toracelui. de obicei. P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros. alimente fast -food. treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei. fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat). Fata are alura anxioasa. pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate. In final. dulciuri. alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii. ceapa. precum si asupra sistemului nervos. SIMPTOME GENERALE. MODALITATI. prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta.213- . ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla. In cel de al 3-lea stadiu. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura. se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. stridii. mancare rece Agravari: stridii. Frecvent. dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri.

apetit crescut. sperietura. ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee. eczema. psoriazis Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala. zvonuri SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta . ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta. amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau. foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. mai ales in etajul abdominal inferior.214- . declansata de foame. la 4-8 pm.- dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari. dimpotriva.

215- . ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. cronica. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor( Spate. mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator(piept): tuse uscata. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie .- Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta.

2001 F. ed. Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . Crapanne. 2003 J. Blackie ± Homeopatie clasica. 1997 Internet. Lachesis.ed. 2002 C. Polirom. Dancer. Turta lupului. Spasmul afecteaz atât mu chii voluntari cât i pe cei involuntari: . duoden). Caba . ed. ed. 1994 M. Fundatia crestina de homeopatie Simile. Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre în spate. J-B. modulul 1. stomac. Merlijn Publ. mai ales legate de aparitiile in public Silicea ± datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc.Dr. Tao. Moldogrup Iasi.AFADH 2007 R.Manual practic de homeopatie. ed. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. de culoare gri-cenu iu. În cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. agr de lucrurile noi. coordonator Dr. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere. al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente în intoxica ii. Strychnos Nux Vomica. Istoric : Este un copac de talie medie.- doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla. possibilities in chronic pathology. ed. acoperite de peri ori fini. 1992 G. Sulphur.Loutan ± Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. 2004 R. Fiat Lux. ed. de responsabilitati. Dujany. Sepia. Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA . Dictatorial acasa inflatie (ego.Synoptic materia medica. H. SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica. Boiron. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi. J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics. ed. Constanta.216i con ine semin e turtite i circulare de forma . Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice.Manual cu note de curs. Ioan Teleianu. Jouanny. Natrium-muriaticum. 2005 G. Vermeulen . Vithoulkas ± esenta Materiei Medica.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros.

El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult. la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat . În stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente. .217- . Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate. rapide i eficiente în ceea ce fac. Tabloul mental este îns foarte diferit.TULBURARI DIGESTIVE. pân la ore târzii din noapte.FRIGUROS ± sensibil la frig i curen i de aer. . Caust i Kali-C (grad 2). s fac fa unui stres permanent.HIPERSENSIBILITATE .SPASME. fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s -l dep easc în trafic. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar. capabile.rectul . .intestinele . Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica. În acest sens ei trebuie s câ tige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri. Au un puternic sim al datoriei în ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i.uterul Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de p s ri. Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental. sex. Nat-m. . Tocmai aceste ultime 2 tr s turi îl vor face s prezinte ma i târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului.DORINTA DE STIMULENTE: alcool.esofagul . Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze. METICULOSI în acest domeniu. droguri. La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun..NERABDARE. Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid în func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce î i i doresc). i în mu c turi de arpe. ig ri. Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni.vezica urinara . S re inem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: .IRITABILITATE (se înfurie foarte u or). pline de stres din zilele noastre. . Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica. mâncare gras . Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern în reumatism.stomacul . Se reg sesc la rubrica MIND ± FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc.

În final. Dac întârz ii la consulta ie e furios. Este < de orice curent de aer. Este mali ios. drogurile. furia i în final violen a i cruzimea. nu reu e te. mânia. iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). la semafor sau când este un blocaj în trafic.218i vrea s vomite. Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. consistent i condimentat . . mirosuri.adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien . Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge s n tatea. Sufer de gastrit .atunci când are senza ie imperioas de urinare nu ies decât câteva pic turi . Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente. cafeaua i ig rile. temperatur înalt . congestie portal . r zbun tor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid .i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. ulcer. zgomote. În ceea ce prive te spasmele exist câteva particularit i: . HIPERSENSIBILITATEA ± IRITABILITATEA Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s p r seasc înc perea trântind u a. Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison. . Când sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme. faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas îl fac s fie cople it. dispepsia i iritabilitatea.Ca s . Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin . mâncarea gras . î i smulge nasturii. d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact cât mai are de a teptat. NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient în sala de a teptare pentru c nu are stare. < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e învelit. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. ceea ce îl va agrava i mai mult. sexul.spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive. pot ipa la al ii. indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nânc . Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire. transpira ie). Tulburari digestive . Nu suport s a tepte la coad . Dac nu reu e te s se încheie la c ma Dac aude pe cineva cântând strig la el. Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat. Nu pot a tepta. .când are grea Friguros Este friguros. Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional .

stimulente. R zbun tor.> de o siest scurt . Mental: Ambi ios.Mânie.< când m nânc . . Dispozi ie suicidar (prin împu care sau s rit de la în l ime). curen i. Înjur i oc r te. Crud. Aversiune de a r spunde la întreb ri.< de vreme uscat . Fric de c s torie. fric . Uneori inut în interior. . Pragmatic. Meticulos. dar îi lipse te curajul.219- . Hiperstresat i hipersensibil.Tulbur ri. Poate deveni foarte agresiv. sex. Se bazeaz pe sine. . .Cauzalitate: . (Mind ± weeping ± anger ± after). Generalit i: FRIGUROS. dezam gire.< la dezvelirea unei p r i.> de vremea umed (Caust. . Hepar Sulphur). (Workaholic). Dictatorial. droguri. . IRITABILITATE. medicamente. Tulbur ri mentale.Onoare r nit . Nu poate s accepte o limitare. probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool. . Folose te stimulente precum: cafea. Responsabil i eficient. Con tiincios în munca. Ajunge s fie dep it de sarcini. indignare. alcool. COMPETITIV la modul patologic. . Arogant. ig ri. Plânge de furie. Impulsuri violente.> de c ldur . condimente i exces sexual.< la frig. . Ner bd tor.< diminea a. Devine dependent de munc . . Gr bit.

220- .Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva.. furie. Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei. DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL. Ureche: Mânc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac s t u easc sau s înghit . lumin .Apoplexie. etc. . . Op. Cap: Dureri de cap i migrene. ..Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi.Vrea : CONDIMENTE.Peristaltism inversat ( în ceea ce prive te vomitatul. cu dureri ca de împungere în membrele afectate. Trismus (Bell. . Dorin e i aversiuni alimentare : . . .Le in : de la mirosuri . < diminea a (Arg-N). < de furie. STIMULENTE.Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer.Opistotonus. ALCOOL. urinatul i defeca ia). cu vertij i senza ie de creier care se învârte. > de c ldur .Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui. .Durere de cap occipital sau deasupra ochilor. .SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII. . . . CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA. Hyper. Cic. efort mental. . zgomote. înainte de menstrua ie. încle tarea maxilarelor. Sil. la trezire. < frig. . GRASIME. Hep. Vertij cu tendin a de a c dea într-o parte. .Aversiune: la Carne.Convulsii.Sensibil la curen i de aer (Chin. .) Ochi: Fotofobie.< de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale.Sensibil la to i stimulii : miros. Strych). alcool. în timpul travaliului..

dup ce m nânc (prea mult). (Stomach ± pain ± eating . stimulente. FEBRA FANULUI.Mici ulcera ii. Fa : . Nas înfundat noaptea. haine strâmte > de caldur . .Probleme dup abuz de alcool. (Stomach ± Stone.Transpira ie de o singur parte. dureri abdominale. Sensibil la mirosul florilor. sup rare.after ± overeating).½ anterioar a limbii curat . curge ziua.Efort de vom .F lci contractate.Grea i vom < de furie. ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben.Dureri < rece. . sensation of a : ARS (3). BRY (3). Din i : . . Cu str nut.Senza ie de piatr în stomac. .221- .Acnee. NUX-V (3). Sfor it al sugarilor (Lyc. CU DEPRESIE. BAR-C (3)). Stomac: GASTRITA. . afte cu saliv sângerie. REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR. Samb). .Mandibul blocat . GREATA SI VARSATURI MATINALE.Gust amar. CALC (3). b uturi calde. . Gur : . BRY (3). ULCERE. . . acru. eructa ii cu incapacitatea de a voma. diminea a.Dureri < de furie. ma rgini cr pate. . . ERUCTATII ACRE SAU AMARE. GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3). . . CORIZA. . Puls (2) . acru în gur diminea a. sup rare. > de b uturi calde.Nas: ALERGII. < dup ce m nânc .Miros urât.Limb cu depozit gros.Scrâ ne te din din i. GREATA PERMANENTA (Ip).

scaune frecvente. alterneaz cu constipa ia. Sulph).Abdomen: Meteorism. Lyc). Coloc). HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur. . Hernie inghinal . în timpul menstrua iei. . Carb-V.Diaree cu senza ie imperioas de evacuare.Senza ie de defeca ie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac). Litiaz biliar Rect: . înainte de scaun.CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph). Flatulen . Promiscuitate. Ficat intoxicat cu medicamente.HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. Dios). SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA.222i de baie cald .Hemoroizi. hernie ombilical . Ciroz hepatic . . ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N. de caldur .Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor). . prolaps rectal. Vezic urinar : CISTITA.DIZENTERIE . . > dup scaun. Hepatit . > de baie cald . . Dureri i crampe < dup ce m nânc . Rinichi: Colic renal . de frig. chimicale i alcool. i colici. . > de c ldur . .Dorin sexual crescut . . Genital masculin: .Spasme în timpul orgasmului. Chin. sub iri sau sanghinolente. .Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat . Boal Chron. Hernie trangulat (Lyc. dar nu ies decât câteva pic turi. în timpul durerilor de travaliu . reduse.Reten ie urinar . cu dureri ce iradiaz în spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie. Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham.

diminea a. la 3-4 a.223- . Se treze te la 3-4 a. de senza ia de scaun imperios. Tuse : Ameliorat de b uturi calde. ineficiente. la afaceri.. dup ce M nânc sau în leg tur cu mâncarea. Promiscuitate. Extremit i: Spasme ale mu chior.m. Respira ie: Astmatic : < noaptea.Emisii seminale în timpul somnului. . mânie. Piept: Angin pectoral . Genital feminin: . dup ce m nânc . Somn neodihnitor . Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui s se scoale.Dureri de travaliu. trebuie s se ridice ca s se întoarc în pat (Kali -c. Opistotonus.m. extins la întreg corpul. emo ii.Dorin sexual crescut . Mag-c (3). Nit-ac (3)). cu senza ie de scaun imperios. Somn: INSOMNIE. Kali-p) < de febr . Spate: Dureri.Impoten .Sleep unrefreshing (Lach (3).. Pierde erec ia în momentul intromisiei.Spasm uterin în timpul orgasmului.. Mag-m (3).c se ceart . . gândindu-se la munca lui. . Vise: . înso it de senza ie de scaun imperios .Dismenoree > de c ldur . crampe i contracturi. la frig. Palpita ii < de stimulente. sup rare. < diminea a în pat. tres riri. . cu vise. Somnolen în timpul zilei.erotice Piele: . iradiate la rect.

. Poate lovi i omorâ. plâns. Sulph. Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie atât de repede ca el. dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns. CAZURI: CAZ 1 O tân r doamn c s torit din dragoste se plânge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbr cat.224- . Nux-v explodeaz i ³rezolv ´ problema. Sep.i asuma responsabilitatea cum se întâmpl la Lycopodium. LYC (3). Grat. Nu se culc pân nu iese perfect. Strych. (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4. . Med. Sep. Sulph. Aur (3). Cham.Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. Stram. Ign (3). Bry. idea of marriage seemed : NUX-V (3). vehemen prin melancolie. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns.Atunci când sunt complet epuiza i vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi în stare de nimic. Remedii similare: Asar.i piard libertatea. (Mind ± marriage ± unendurable. Ign. Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori. Senza ii particulare: . i iritabilitate. Aur. . Lach (2). . Kali -c.Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a. Phos. la cur enia i ordinea din cas . Câteva elemente de diagnostic diferen ial: . Calc.SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). este o dorin nebuneasc care apare atunci când r mâne singur cu so ul pe care îl ador . Coloc. CAZ 2 . vrea s fac totul perfect în acest domeniu. Ceea ce o tulbur cel mai mult. Cham. Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu.În ceea ce prive te meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa. Puls. La Nux -V e mai mult iritabilitate decât depresie. ci pentru c ar putea s . de a-l omorâ dac ar avea un cu it în mân în acele momente. Remedii complementare: Bry. Lil -t.Urticarie înso it de tulbur ri gastrice. Lyc. Nux-v (3)). Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie.i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat . Med (2)). Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte în interior.Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit arogan ei (Lyc.) SEP (4). Nux ± V 1M a vindecat cazul. Con. la Ignatia se manifest Ignatia la suprafa poate s par vehement .

un puternic i robust irlandez. RADAR key notes. Nu a avut nici o boal mai serioas pân în mai anul trecut când a avut un accident vascular cer ebral tranzitor.Delirium tremens.. Amor eal a mâinilor i picioarelor.i mi te bra ul sau piciorul drept. Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas . P rea cu totul neajutorat. Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stânga) i respira ia urât mirositoare. Bibliografie: .M. se îmb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens. S. Durere la nivelul ochilor. Durere intens în occiput cu ame eal . - . Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional. diminea a la sculare.225- . ( Homeopathic Remedy Guide).George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica).i reia afacerile.i revin în 2 luni i se reântoarce la munc . Morrison R. iar apetitul sc zut. Hoyne T. (Terapeutic clinic ). Limb cu depozit i gust r u în gur . (Materia Medica). Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor. Când a fost examinat prima dat era incapabil s stea în picioare sau s mearg singur. Pe 22 ianuarie anul curent. Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. Prime te Nux-V repetat i î i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli în piciorul stâng.. Pleoapa dreapt era c zut . Murphy Robin. . CAZ 3 Doamn de 30 de ani. Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla. de 55 de ani este paznic de noapte. A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. Reu e te s . Durere de cap sever la nivelul frun ii. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i îl las paralizat pe partea dreapt a corpului. CAZ 4 Domnul W. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. Î i simte capul greu. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). În 2 zile a putut s . cade pe podea incapabil s .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful