NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.

.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz ntregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult nainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus n urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei boli artificiale, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. Nu r mne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, dect de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l ndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier artificial nu poate s fie identic n putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter identic pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar n practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine ntre ele. De fapt, compararea prive te simptomele bolii naturale i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar n Organon et n Bolile cronice : Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic n ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna n mod reciproc, imediat ce ele ajung s se ntlneasc n acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de n eles. Boala mai puternic ce survine, avnd asem nare cu cea veche n maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pn atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab dect ea, se stinge, ne mai putndu- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid n nervul optic, n fa a razelor soarelui, care p trund n ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, n acest fel noi nu facem dect s read og m o miasm identic cu cea existent n organism. Nu putem avea n acest caz niciun fel de vindecare. E ca i cnd mecanismele organismului se nvrtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce l tulbur . Pentru c identic este asem n tor lui nsu i Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dndu-i un remediu nrudit, echivalent dar nu omolog. Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie ntre fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunznd unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu dect de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai ntmpl n practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecnd de la principiul similitudinii. Aceast mplinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai nti bolnavul, naintea bolii. Persoana este luat n considerare n totalitatea ei : n func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai n func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat n realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i nn scute) i timp (istorie, calit i dobndite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), ct ar fi de vechiu, ndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului remediu, persoan , for vital . Boala este expresia unei etape n via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu nsemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz n primul rnd, nainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. Totalitatea este mai important dect detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile n defavoarea ntregului. (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, n final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar n doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescnd progresiv diluarea lor, dinamizndu-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic ntreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. n fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificnd remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de substan energetic , remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei n homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu att mai puternic cu ct este mai asem n tor persoanei respective. Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc n for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , dect cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat n acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de mp cat conceptul ceva asem n tor vindec ceva asem n tor cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci cnd este administrat n dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at nc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrnd pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: excita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii. Claude Bernard spunea: orice substan care, n doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, n doze mari, le suprim . n schimb, n natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmnd legea gravita iei, n atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu att mai bine i mai sus, cu ct dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: ntr-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge n jos, ascultnd de legea gravita iei, iar pe de alt parte, ntr -un tub capilar, lichidul urc , reprezentnd un fenomen antigravita ional. Cu ct dimensiunea lumenului este mai mic , cu att ascensiunea este mai evident . S ne gndim la faptul c ntr-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri n l ime i ajunge n vrful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de c iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i n acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i nceputul explo ziei nucleare). 2. O alt cauz de refuz n a accepta homeopatia se refer la concep ia c o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat . La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale, un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : n farmacologie exist o lege a poten ei: cre ti doza, cre te efectul; scazi doza, scade efectul; voi sc de i doza att de mult nct nu mai poate fi nici un efect. Eroarea pe care o comitea const n faptul c aplica i n Homeopatie criteriile valabile n Farmacopea clasic , ne inndu-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. Ori, ca n multe alte domenii i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii cnd se trece dintr-un registru de m rimi n altul, fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. Atunci cnd fizica a nceput s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici, s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic . A trebuit o alt gndire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck), pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu. Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: Numai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici. Fizica atomic cu expresia ei cea mai elocvent , bomba atomic - este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se ntov r e te cu o reducere a energiei, ci din contra. Este un fapt care vine n sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei. Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant, care ntr-o c m ru - a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei Ave Maria. Apoi a transmis sunetul respectiv ntr -o camer de 10 ori mai mare dect prima i apoi n alta de 10 ori mai mare dect a doua i, nc o dat n alt camer , iar de 10 ori mai mare. Ei, bine! De i era ede a teptat ca n final sunetul s fie mai slab (c ci s -a diluat din ce n ce mai mult), din contra, era mult mai puternic. Dar,chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse n discu ie mai nainte, exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei l socoresc de mare greutate. Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari nct dep esc num rul lui Avogadro. Acesta, se tie este egal cu 6,o23 * 1023. Ori, la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10, se arunc i ultima moleculo de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de solu ie). i, totu i, homeopa ii, de 200 de ani, nregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari, n care nu mai exist substan . Acest lucru nu se poat e explica dect dac se admite c , n cursul dilu iilor (nso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. Ast zi tr im ntr-o lume n care se petrec ntr-una transferuri de informa ie, de pe un suport de informa ie pe altul. O melodie, care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore, poate trece de pe acest suport pe un altul, de exemplu, pe o band de magnetofon, pe videocaset , pe CD, dup care, melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial . Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez . nchipui i-v un trib ce tr ie te n epoca de piatr , la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii. Dup plecarea albilor este sigur c r mn ni te modific ri n via a i comportamentul tribului. Este analog cu remediu homeopatic n care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ , de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie, timp n care a preluat propriet ile de la substan a activ . La baza acestui fenomen stau schimburi n structura spa ial a solventului. Recent, un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea nconjurate de un cmp electric, formate n interioerul apei lichide. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice, E = electrical field). Ele iau na tere atunci cnd o substan est e pus n ap distilat i este agitat i diluat . De multe ori, aceste cristale apar cnd substan a respectiv ajunge s fie n propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = n dilu ii homeopatice, D8, adic o dilu ie foarte mic . Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este nc lzit i nici dup dilu ii repetate. Este remarcabil ct de stabile sunt aceste cristale odat formate. Dac se continu dilu iile cu agita ie, alte clustere de cristale se adaug la cele existente, ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor. Indiferent de num rul dilu iilor, cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus n apa distilat . * * * * * * *

- 5-

Dr. Omer Secil - note de curs - 2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionnd tot timpul prin trei nivele distincte: mental, emo ional i fizic, nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. Din momentul na terii fiin a uman tr ie te ntr-o continu dinamic cu mediul, care i afecteaz organismul n diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu n vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Nivelurile mental, emo ional i fizic nu sunt complet separate ntre ele, aflndu -se ntr-o permanent interac iune. Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evalund aceste niveluri.Exist o ierarhizare i n cadrul acestor trei niveluri de baz . Planul mental este v zut ca fiind cel mai central, cel mai n ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. Planul fizic, de i important, este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ n aceast ierarhie. n interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. n cazul unui stimul morbid, mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment ncercnd ntotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Ce n elegem ns prin mecanism de ap rare al organismului voi ncerca s clarific mai departe. Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic lund forma sistemului imunitar, endocrin i nervos. Dar exist o expresie a macanismului de ap rare att la nivel emo ional ct i la nivel mental sub forma unui tot nalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rnd organismul n cea mai bun manier posibil i n orice moment. Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne ct i pe cele psihice nalte i spirituale ale organismului. Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului, un fel de cmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o, n mod arbitrar for a vital . n paragraful 9 din Organon, Hahneman referindu-se la acest for vital , afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine ntr -o admirabil armonie astfel nct mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor nalte ale existen ei. Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii, func ii i nu se poate autoconserva. Ea r spunde de senza ii, de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material att n starea de s n tate ct i n cea de boal (paragraful 10 Organon). Cu alte cuvinte, ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului, anim via a emo ional a individului, i confer gnduri i creativit i i l conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas, tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia inteligen formativ , inteligen care este supus schimb rilor, p trunznd n substan a material , f r a o nlocui, crend ordine n corp, apar innd domeniului calit ii mai degrab dect celui al cantit ii, fiind adaptabil i constructiv . Una dintre expresiile frecvent folosite n leg tur cu for a vital este aceea de dinamism. Pentru n elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern , mai ales cele legate de teoria cmpului, teoria cuantic i teoria relativit ilor. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c n vid. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. n teoriile cmpului cuantic clasicul contrast ntre particulele solide i spa iul nconjur tor este complet dep it. Cmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental , un mediu continuu care este prezent peste tot n spa iu. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale cmpului, concentr ri ale energiei, care vin i pleac deci nu i pierd caracterul lor individual i se dizolv n cmpul nconjur tor. Deci, materia este constituit din regiuni de spa iu n care cmpul este extrem de intens. Ca urmare, se schimb complet aspectul realit ii. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile n contextul cmpurilor de intensitate variabil . Deci, for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un cmp analog celui electromagnetic. Materia i energia sunt interschimbabile n cmpul electrodinamic. Acest cmp este n interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care. Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan n care se deplaseaz . Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. 2. frecven a, m surat n cicli/secund lungimea de und - 6-

3.

amplitudinea n unit i de for

Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul de frecven a vibra iei este n eles imediat dac ne gndim la notele muzicale. Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut n und . Cu ct amplitudinea este mai mare cu att for a con inut n und este mai mare. Considernd for a vital a organismului uman n termeni de vibra ii electroinamice, aceasta la rndul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. Fiind un sistem att de complex, vibra ia rezultant se modific n timp ca frecven i amplitudine n interrela ie cu mediul nconjur tor. Acest plan dinamic al organismului (cmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor cmpurilor, cum ar fi principiile rezonan ei, armoniei, rent rii i interferen ei. Cnd organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic. Pn la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile. Peste acest prag care este strict individual, for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare, va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. n paragraful 11 din Organon, Hahneman men ioneaz c atunci cnd o persoan se mboln ve te, aceast for vital prezent peste tot n corp este n mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv; aceast perturbare a for ei vitale ducnd la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. Pentru a se produce o modificare n frecven a de vibra ie a for ei vitale, trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului, i totodat s fie dep it o anumit amplitudine prag. Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului, adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare. ns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. Un efect similar de coborre a frecven ei vibratorii l poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. De exemplu, pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice, sau pacien ii cu psihoze nu fac grip dect foarte rar. Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav , avnd o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan , fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . Deci, cu ct o persoan este mai psihotic cu att este mai pu in posi bil s fac o boal acut . S-o observat n anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe, pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional, fie mental, cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. Stimulul poate fi un oc emo ional, o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. For a vital care are ns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel ct mai periferic al organismului, va prefera n m sura n care este posibil (depinznd i de susceptibilitatea nn scut ) s manifeste simptome n planul fizic ct mai periferic, adic la nivelul pielii sau mucoaselor. Este ca o cetate asediat care mpinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic), vor fi mpinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important- vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale), fie emo ional (o fobie, o depresie, stare de anxietate), fie mental (tulburu ri de memorie, concentrare). Un remediu homeopatic corect prin ntreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii. Asemenea influen e benefice pot s apar virtual n orice tip de terapie d ar n majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . - 7-

Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta n direc ia echilibr rii agersiunii. Ca urmare, cooperearea cu for a vital , cu ncercarea ei de echilibrare, va duce implicit la nt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii. Cooperarea se face n homeopatie prin n elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome, adic are aceea i frecven vibratorie. * * * * * * * Dr. Ileana RINDASU note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica S. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) - Dr. P. Schmidt De asemenea, medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1.- Homeopatul trebuie s aiba o minte f r prejudec i

In acest fel, ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. n 2. - O atitudine de n elegere a problemelor pacientului,

indiferent de ce natur ar fi ele, il va n curaja pe acesta s vorbesc liber, n acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul. Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios, estetic) poate avea acela i efect. Despre pacient Uneori, pute i nv a ceva din modul n care acesta stabile te programarea (de ex. anumi i pacien i vor o programare urgent , chiar ast zi dac se poate).

- 8-

n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul, cum se plimb , cum se ridic de pe scaun, cum merge i cum este mbr cat. Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex. anumi i pacien i vor intra naintea Dvs. n cabinet). n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei

Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui, fara a fi intrerupt deloc. Dupa ce anamneza spontana a luat sfarsit, incepe anamneza dirijata de intrebarile homeopatului

SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE - cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe, la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise

CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt,Margaret Tyler, Jahr, Close si chiar de catre celebrul J.Tyler Kent. Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan, V. Ghegas Homeopatul ncep tor trebuie s aib aceast schem pe birou, n timpul consulta iei. n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. Are un partener? Este c s torit, nec s torit, divor at? Locuie te singur sau mpreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important , de asemenea. Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii n minte, este uneori mai u or s n elegem cteva din problemele pacien ilor. Ne permite s n elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru, sau s punem ntreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. Lista de intrebari n 1. Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va ntreba despre modalit i (de cnd, care este cauza, pozi ia, extinderea, ce o agraveaz , ce o amelioreaz ?) n n 2. Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. Sunt afec iuni care se ntlnesc frecvent n familie? (AHC)

n 4. Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul, s e nc lze te repede: n pat, n sufragerie, la soare? n 5. Cum este somnul? Se petrece ceva special n timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scr ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 . Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul l dore te sau pentru care are aversiune? 7 . Este setos? Ce prefer s bea, ce nu prefer ? 8 . Exist tulbur ri digestive? 9 . Are probleme cu scaunul? - 9-

n n n

10 . Are probleme cutantate? ntreba i dac a avut e rup ii cutanate, transpira ie, probleme cu unghiile i p rul? 11 . La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . Cum este energia sexual ?

n 13. Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s ntreba i despre teama de n l ime, teama de lift, teama de ntuneric, de animale (de care), de furtun , de boli, de moarte. n 14. Mental-emo ional: Ce gnde te pacientul despre caracterul s u? Este nchis sau deschis? i place s stea singur sau nu? Plnge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i n ce grad (cere i exemple). Este milos? n 15. Cum este energia general ? Se simte obosit sau n form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte n general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul, cu cuvintele lui La analiza cazului, vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari

n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav,pe care le resimte intens si pe care le enunta clar, fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate, dupa cum urmeaza: - cu o linie, cele clare, intense, dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii, cele de mare claritate si intensitate, oferite spontan cu 3 linii, cele de cea mai mare claritate si intensitate, oferite de asemenea spontan (dupa G. Vithoulkas)

n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului, dar si la consultatiile ulterioare, pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere, sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii, dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient.

* * * * * * CONVOCAREA II-a (16 - 17 decembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_02.htm y y y y Modalitati, alternante, concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor

Dr Doina Pavlovschi note de curs MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui simptom, banal prin el insusi, caracteristica individuala. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice, fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii locale, aporturi alimentare, functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul.

- 10-

Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat, homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod., magn. m., Lues., Natr.mur., Natr.sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant.cr., bell., hydroph.,Gels., Glon., Lach., Natr. carb.,., natr.m., puls. Luna noua : alum., croc., kali br.,natr.c.,sil. Luna in crestere : arn., clem.er. Luna plina : Calc.c., alum., bov., croc.sat., natr.c., natr.m., sulph Luna in descrestere : dulc., thuya Lumina lunii : Antim.cr. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon.c., Aran., Calc.c., Calc.fl., calc.ph., colch., Dulc., gnaph., iod.,mang., Merc., Natr.s., Nux m., phyt., ran.b., Rhod., Rhus tox., ruta, lues., thuya Uscaciune : alum., Caust., Hep.s., ip., Nux v., spongia Temperatura Cald : ant.c., ant.t., Apis, dros., Iod., led., Puls., sec., sulph. Frig : Acon., agar., alum., Ars., bar.c., bell., bry., calc., Cham., coff., Dulc., form.r., hep.s kali c., Magn.phos., merc., mez., nux v., Rhod., Rhus tox., Rumex, Sep., Sil., Spig. Vreme Schimbare : Bry. (cald dupa frig), Calc.phos. (caderea zapezii), Calc.fl. (umiditate), carbo veg. (cald umed), Dulc.(umiditate), lept.(umiditate), mang.(umiditate), Natr.s.(umiditate), nitri ac., Nux m.(frig umed), Phos., Psor., Ran.b.(umiditate), Rhod.(furtuna), Rhus tox. (ploaie), sep., sil. Calda : Aloe (umeda), Ant.c.,Carbo v., colch., Gels.(umeda), Iod., kali bi., Lach., lil.t., Puls., sec., Sulph. Rece : Acon.(uscat), All.c.(umed), Aur., bar.c., calc.c., calc.ph., Camph., caps., Caust ., (uscat), Dulc.(umed), Hep s., Kali c., Mag.phos., Merc.(umed), Natr.s.(umed), Nux m.(umed), Nux v.(uscat), Psor., Rhod.(umed), Rhus tox.(umed), sep, Sil.,Th.(umed) Zapada : Calc.ph., con., formica r., puls., sep., sil., sulph., urt.u. Apropierea furtunii : agar., ammon.c., gels., lach., mang., melilot., nux v., petr., phos., psor., puls., Rhod., sep., sil., lues. In timpul furtunii : natr.c., Phos., Rhod. Anotimp Primavara : ant.t., brom., crot., Lach., sars. - 11-

Vara : cina, croton t., gels., kali bi., natr.c. Toamna : China, dulc., merc., Rhus tox. Iarna : aur., hep.s., ipeca, kali bi., kali c., Petr., Psor., sil., lues. Conditii psihologice Necaz : Ign., Natr.m., phos.ac., Staph. Furie : Bry., Cham., Col., Lyc., Nux v., Staph. Consolare : hell., lil.t., Natr.m. Efort mintal : Agar., Anac.or., arg.n., calc.c., gels., natr.c., Natr.m., Nux v., Phos.ac, sil. Emotie : acon., arg.n., Cocc., Coff., Coloc., Gels., hyosc., Ign., kali ph., Nux v., Phos.ac., Puls., Staph. Muzica : Graph., natr.c., nux v., Sab., thuya Gandind la raul sau : bar.c., Calc.phos., gels., Helon., med., oxl.ac., sabad. Frica : Acon., Gels., ign., Opium, Ver.alb. Singuratatea : Ign., Kali bi., lil.t., Lyc., Stram. Conditii senzoriale Miros ; Alimente : Ars., Colch., dig., sep., tub. Flori : graph. Tutun : bell., Ign., spig. Mirosuri violente : Bell., china, colch., Ign., Nux v., sulph. Auz : Zgomot : asar., Bell., bor., coff., glon., Ign., Nux v., spig., Ther. Apa : cant., Hydroph., hyosc. Strada : chenop. Tact : Soc : Bell., Cic., spig., ther. Contact : acon., apis, arn., bell., bry., cham., China, cupr.m., ham., Hep.s., Lach., Nitri ac., Nux v. Ox.ac., Spig., Tar.h., Ther. Presiune : apis, Hep.s., lach., Nux v. Vaz : Lumina : Bell., Calc.c., glon., Euph., hydroph., merc., nux v., phos., sep., Stram. Obiecte stralucitoare : bell., canth., hydroph., Stram. Intuneric : ars., Stram. Alimente si bauturi Unt : carbo v., Puls. Varza : Bry., Lyc., Petr. Condimente : Nux v. Fructe : Ars., Bry., China, ipeca, Veratr.alb Grasimi : Carbo v., cycl., kali m., Puls., tarax. Legume : bry., lyc. Oua : ferr.m., Sulph. - 12-

Patiserii : Carbo v., kali m., Puls. Cartofi : Alum., puls., ver.a. Dulciuri : Arg.n., lyc., merc., sang., spongia Bauturi acide : Ant.c., ant.t., carbo v., Puls., sep. Bere : Kali bi., nux v. Bauturi calde : bry., Lach., phos., Puls., stan. Bauturi reci : Ars., calc.c., cant h., cycl., lyc., phos., sab., ver.a. Cafea : cann.i., canth., caust., Cham., cocc., cycl., fluoric ac., Ign., Nux v., ox.ac. Lapte : Aethusa, ant.t., brom., Calc.c., carbo v., china, magn.c., puls., Sep., sulph. Alcool : Ars., cann.i., lach., Nux v., op ., sel., Sulph.ac. Ceai : Ab.n., fluoric ac., Sel., Thuya Vin : Ant.c., arn., ars., carb.v., Fluoric ac., lyc., Nux v., Ran.b., sab., Sel., Zincum Conditii orare Dimineata : ammon.m., bry., kali bi., Lach., Natr.m., Nux v., sulph. Dupa amiaza : bell., hell., kali c., lyc., puls., thuya Seara : acon., Ars., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.ph., hell., hyosc., lil.t., Lyc., merc., mez., nitri ac., Phos. , plumb., puls., rum., sep., lues. Noaptea : acon., Ars., Aur., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.m., hep.s., hyosc., iod., Merc., nitri ac., phos., puls., rhus tox., sil., Lues., zinc.m. Dupa somn : apis, apoc., cocc.c., Lach., naja, op., sel., spongia Ora 1-3 : Ars. Ora 2-4 : Kali c., pod. Ora 3 : ammon.c. Ora 4 : Thuya, chel. Ora 4-6 : Ferrum m. Ora 5 : Aloe, rum., tub., Sulph. Ora 6 : rhus tox. Ora 7 : pod. Ora 8 : eup.p. Ora 10 : Natr.m Ora 11 : Ign, sep, Sulphur, zinc. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil.t. - 13-

Ora 17-21 : hell., Lyc. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum, coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot., cycl., diosc., plat. Culcat : Ars., con., diosc., glon., gnaph, grin., hyosc., lach., Phos., puls., Rhus tox., rum. Culcat pe partea dureroasa : acon., hep.s., kali c., nux v., phos., rhus tox. Culcat pe partea dreapta : arg.n., Merc., sang., stan. Culcat pe partea stanga : bar.c., cactus, Card.m., cean., kali c., naja, natr.s., Phos. Puls. Culcat cu capul jos : Ars., con., Glon., samb., Spig. Ortostatism : aesc., Aloe, berb., cycl., Lil.t., plat., Sep., Sulphur In miscare : Aesc., bapt., Bell., berb., Bry., Cocc., colch., coloc., dig., gels., glon., kalmia, Led., merc., plumb., ran.b., Sab., spig., sulph., tab., tar.h. Aplecandu-se : ammon.c., Bry., calc.c., glon., mang., sep., Spig., sulph. Coborand : Borax, ferr.m., stannum Ridicandu-se : Aconitum, bry., dig., Nux v., phyt., rhus tox. Urcand scarile : cact., lyc., spongia, sulph.ac. Intorcandu-se in pat : con., Nux v., puls., Sulph. Mergand cu masina : arg.m., berb., Cocc., hydroph., naja, nux.m., Petr., thuya In repaos : arn., Ars., calc.fl., cycl., Ferr.m., magn.c., Puls., rhod., Rhus tox., samb., sep. Generalitati Inghitind : bell., hep.s., lach., merc., stan. Baie rece : Ant.c., Ars., caust., kreos., Magn.phos., phys., Sulph. Band : canth., eup. Act sexual : Agar., alum., calad., cedr., Kali c., Kali phos., Kreos., Moschus, natr.m., phos.ac., sel., sil. La dentitie : Aeth., Bell., borax, calc.c., calc.ph., Cham ., Kreos., magn.ph., phyt., Pod. Spalandu-se : ammon.c., ant.cr., calc.c., natr.s., Sulphur Dupa ce mananca : aloe, Ant.cr., apoc., carb.v., China, ip., kali c., Lyc., Nux v., Puls. Narcotice : cham., coff., Nux v., thuya Vorbind : Arg.n., cocc., Mang., natr.m., sel., stan. Menstra : Inainte : con., Lach., ver.a. In timpul : Act.rac., ammon.c., arg.n., bell., cocc., con., Graph., Hyosc., Kreos., Magn.c., - 14-

plat., Puls., sep., sil., ver.a., vib., Zincum Dupa : Bor., Graph., lyc., nux v. Transpiratie : Bell., cham., hep.s., Merc., nux v., op., phos.ac., stram., Sulph., ver.a. Tutun : ascl., bor., cic., cocc., gels., Ign., lob., Nux v., staph., stroph. Vaccinare : Silcea, Thuya Varsaturi : aethusa, ars., ant.t., Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis, aran.d., Ars., bell., bor., bry., calc.c., caust., Chel., crotal., equis., ferr.ph., Kali c., lept., Lyc., Mag.ph., Merc.protoiod., Pall., Phyt., podo., Sang., tarent.h. Dela dreapta la stanga : Lyc., sang. Stanga : arg.n., ascl., Asterias, Berb., brom., Cean., cedr., dulc., kreos., Lach., lil.t., Merc. biiod., naja, Natr.s., nitri ac., ox.ac., par.q., Spig., Sulph., ther., Thuya, tril.p., vib. Dela stanga la dreapta : Lach. Periodicitate La aceeasi ora : aran.d., Cedron Zilnic : Natr m. La 2 zile : alum., Ars., China, cedr., lac c. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria, Iris v. La 3 saptamani : Magnesia carb. Anual : ars., Lach., Psor., sulph. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom., Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar., Caust., cham., Hep.s., med., Nux v., sab., spongia Uscaciune : amm.c., Calc.c., calc.ph., Dulc., mang., merc., natr.s., Nux m., Phyt., Rhus tox., sulphur Temperatura - 15-

Cald : act.r., amm.c., Ars., bell., calc.fl., Camphora, Caust., cham., col., con., Collins., Dulc., for.r., Hep.s., Kali c., Mag.ph., Nux v., phyt., Psor., Rhus tox., rum., sep., Sil., ver Frig : all.c., aloe, Apis, glon., Iod., Led., lyc., op., phos ., Sec. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent.h. Tact : La frictie : canth., form.r., mag.ph., natr.c., phos., plumb., Pod., rhus.tox., Tar.h. Presiune : Arg.n., bor., Bry., chel., china, col., form.r., ign., lil.t., natr.c., natr.s., mag.ph., n ux v., pic.ac., Plumb., sep., stan. Vaz : Lumina : stram. Intuneric : Bell., con., euphr., graph., phos., sang. Pozitie si miscare Asezat : ant.t., card.m., cocc., Gnaph., Kali c., ran.b., samb. Culcat : acon., arn., Bry., calc.c., coff., Colch., eq uis., Mang., Natr.m., stan. Culcat pe partea dureroasa : amm.c.,Bry., calc.c., Col., natr.m., ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.t., Natr.m., Ptel., Phos., rum., spig. Sulph. Culcat pe partea stanga : lil.t., mur.ac., sang. Culcat pe burta : amm.c., chion., lept., Med., Pod. Ortostatism : ars., Diosc.,sars. Indoit : china, Col., Mag.ph., rheum, thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell., bism. Aplecat inainte : ascl., bov., card.m., iris v., Kali c., ran.b., Trill.p. Schimbarea pozitiei : Ars., natr.s., Rhus tox. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep, Thuya In miscare : abrot., calc.fl., Chim., con., cycl., diosc., dulc., Ferr.m., fluoric ac., Gels., ign., lith.c., mag.c., natr.c. , plat., Puls., rhod., Rhus tox., ruta, samb., Sepia, ver.a. In repaos : acon., anac.or., bell., Bry., colch., merc., nux v., phos. In masina : brom., Cham., Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars., gels., Spigelia Conditii orare Ziua : apis, hyosc., kali c., Luesinum Dimineata : collinsonia - 16-

Seara : anac.or., bor., lob., nux v. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s., carbo v., colch., merc., Nux v., Phos., Phos.ac., Sang. Conditii psihologice Consolare : hell., Puls. Distractie : calc.ph., kali br., Helonias, Ignatia, O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism., Kali c., lil.t., lyc., Pall., Stram. Alimente si bauturi Acide : ptelea, sanguinaria Calde : alumina, Lycopodium, sabadilla Reci : Bryonia, Causticum, Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon., all.c., ant.cr., Apis, bar.c., cact., clem., dig., dros., gels., Glon., iod., Lach., Lyc., magn.c., moschus, natr.m., Puls., sab., sep., sulph., Tab., tar .h. Aplicatii calde : Ars., calc.fl., Lyc., Magn.ph., rhus tox., sepia Aplicatii reci : Apis, bry., canth., ferr.ph., fluo.ac., Glon., Ledum, Puls. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis, Zincum Eructatie : ant.t., Arg.n., Carbo v., kali c., Evantai : arg.n., Carbo v., lachesis Fumand : aran.d., Naja, Tar.cub. Mancand : act.r., alum., Anac.or., caps., cic.v., Chel., hep.s., Ign., Iod., kali phos., lith.c., natr.c., natr.m., oxal.ac., Petr., Phos., Psor., sep., spongia, uran.n. Mictiune abundenta : Gels., Ign. In timpul menstrei : Lachesis, Zincum Transpiratie : acon., bry., calc., cham., rhus tox., ver.a. ALTERNANTE MORBIDE - 17-

Astm si eruptii : Caladium, Rhus tox. Astm si guta : Lycopodium, Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum, Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham., Graph. Herpes si diaree : Rhus tox. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.rac., Croc., Hyosc., Lil.t., Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum, Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie, printre care Therapeutic Pocket Book , un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. Dupa B.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare, primele legate direct de acuze, proeminente, care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic, care nu sunt alese aleatoriu, ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente, care exista sau se petrec impreuna. Sunt simptomele particulare, ciudate despre care Hahnemann spusese : aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz, sunt baza prescriptiei homeopatice, pentru ele trebuie gasit remediul simil imum. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie, senzatie si modalitati, care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent.La acestea B. adauga simptomele concomitente, care, de altfel, pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in cazul respectiv, totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei.

- 18-

Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom, adica factorul de diferentiere. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum, cel care vindeca. Hahnemann : de acum, medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros, un spasm cam la 5 minute interval, durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang, insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. Este agravat de atingere, emotie, vorbit, vreme umeda, noaptea si ameliorat de frictie locala. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga, remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga, obraji, maxilar superior. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere, vorbit, noaptea, emotie, vreme umeda, > la frictie locala Concomitente : foame apriga, transpiratie in partea superioara a corpului, bufeu de caldura la cap, secretie otica. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars., Bry., Calc.c., Caust.,China, Kali c., Merc., Nitri ac., Nux v., Phos., Puls., Rhus tox., Sep., Sil., Spig., Staph., Sulphur. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante, simptomele concomitente avand mare rol in decizie, au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. Pacientul a primit Sulphur 1M , odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica, in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. BIBLIOGRAFIE Allen T.F. Boenninghausens Therapeutic Book, Introduction by Roberts H.& Wilson A. B. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. Paris ================================= Dr. Ioan Teleianu - note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon.) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice, avnd cteva caract eristici, n func ie de manifest rile sale clinice dominante, i anume: un debut brusc, violent, impresionant, n st rile acute, cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte, sau, n formele cronice, o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte, pe fond anxios, care nglobeaz variate frici i temeri, ngrijor ri fulminante, adesea declan ate sau puse n leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident, un cutremur, o boal , un oc, o spaim , etc.), amplificate i ntre inute apoi de stresul cotidian, de diversele ntmpl ri, de relat ri pr p stioase i nchipuiri sau griji, etc., care fac ca pacientul s intre extrem de u or n panic din orice, o panic nemiloas care i face via a nefericit , nereg sind dect cu greu i nu totdeauna pentru mult timp, lini tea i tihna pierdut . De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in n afec iunile acute inflamatorii, ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid, zgomotos i cu mare agita ie, cauzate de expunerea la intemperii, respectiv la aer rece i uscat, Aconitum este, n fapt, principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant , stresant i implicit mai anxiogen ; nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut n forma lor pregnant destul de - 19-

trziu, avnd ns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut, dar p strat de ani de zile latent n mintea pacientului, s-au rezolvat cu acest remediu, administrat n dilu ii foarte nalte de homeopa i cu experien . Ca psihism, este vorba de persoane extrovertite, blnde (simpatetice), cu dorin de companie, impresionabile, care se nelini tesc ns u or de necazurile celor din jur, devenind sperioase i agitate. Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta, cu alternan e, o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare, precum i o v dit versatilitate de spirit. Tipologic, remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at , robu ti i pletorici, la care sensibilitatea la boal , instalarea rapid i mai ales acuitatea, dramatismul tabloului clinic, acea degringolad general ce se instaleaz i st pne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen att de viguroas , apar de -a dreptul surprinz toare. Tot surprinz toare este i profunzimea efectului, adesea devastator, al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei ntregului organism al pacientului, care terorizat de panici i frici, p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional, nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal , apare anorexia psihic , nu mai asimileaz , sl be te, i firesc, i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare, apelnd disperat la tot mai mul i medici, dar r mnnd cu convingerea sa ferm , dominant , ap rut nc de la declan area bolii, c va muri curnd. Practica unor medici pledeaz , n tratarea unora din aceste forme, pentru asocierea Aconitului cu alt remediu, de regul Arsenicum album. Simptome dominante: - indiferent de felul, varietatea, localizarea sau intensitatea simptomelor, ceea ce iese n eviden n modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas , exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora, acea apari ie invaziv , brusc i violent , ce poate configura rapid un tablou clinic acut, impresionant, n orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie, nevralgie, infarct, oc, spasm cerebral, etc.); cu toate acestea, tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale, reversibile, f r a exista dovada provoc rii unor leziuni, iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate; - teribila tensiune psihic , agita ie anxioas i neastmp r, care in de aceea i caracteristic , pe prin plan fiind frica de moarte, confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt nso ite de solicitarea insiste nt , nelini tit , de c tre pacient, a unui sprijin medical imediat, pentru a fi salvat ; acesta e att de speriat i dezn d jduit nct prezice i ora mor ii sale iminente; o asemenea fric special , intens , poate apare i la femei n timpul travaliului; - frici diverse, chinuitoare, care n formele cronice modific n mod semnificativ psihismul pacientului, i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional , uneori pentru mult vreme; varietatea acestor frici este destul de mare, cel mai des fiind vorb a de: - claustrofobie (spa ii nchise); - frica de a sta n mul ime sau ntr -o camer aglomerat ; - frica de a traversa strada, mai ales pe aglomera ie; - frica de cutremure, deobicei dup un cutremur; - agorafobie (spa ii deschise); - frica de lift; - frica de tunele; - frica de avioane; - frica de ve ti proaste; - frica de ntuneric i de fantome, mai ales noaptea; - frica de moarte, mai ales n timpul simptomelor cardiace; - frica de a se sufoca; - frica de a fi atins; - etc. Este vorba att de un fond dominat de frici i angoase, exaltate de diferi i factori i mprejur ri emo ionale, ct i de adev rate atacuri de panic , cu episoade repetate, pe fa a pacientului citindu-i-se groaza n timpul crizei, tot cu senza ia de moarte iminent , la care se adaog , obi nuit, palpita ii puternice sau chiar violente, aprindere a fe ei i sete de aer ; aceste atacuri sunt mai grave seara, spre miezul nop ii, sau imediat dup ce a adormit, cnd persoana se treze te nsp imntat , dup 30-40 minute de somn, situa ie ce poate apare deseori n urma unui oc recent, accident, infarct, etc.; - durerile intolerabile constituie, de regul , debutul suferin elor acute, nso ite de psihismul men ionat mai sus i avnd variate forme de exprimare: furnic turi, n ep turi, amor eli, n epeniri, junghiuri, colici, etc., ap rnd ndeosebi dup intemperii, cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vnt rece i uscat, pe orice anotimp; Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe, boli eruptive febrile, unei congestii pulmonare, pneumonii sau pleurite, a unei nevralgii faciale ? frigore, otite acute, artrite reumatice, cistite, amigdalite, etc.; - orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu, al turi de cel nervos, ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente, ca de exemplu: - 20-

- fa a ro ie cu piele uscat , atunci cnd pacientul e culcat dar care devine palid cnd se ridic n capul oaselor; - mini calde, cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci; - abdomen cald, destins; - cefalee frontal cu senza ia de cap greu; - ame eal cnd se ridic repede din pozi ia culcat; - congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial ; - extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil, fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad , arc voltaic, etc., de aici utilizarea sa n fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor), sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i n din i sau trecnd prin membre, gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele, cu excep ia apei, par amare); - febr inflamatorie, cu c ldur uscat , ap rut brusc i violent, cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte, precedat de frigurozitate, pielea arznd a corpului neiradiind c ldura n jur ; febra este nso it de sete intens numai pentru ap rece; - de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur , nas, ochi, urechi, faringe, laringe, arborele respirator, intestine, organe uro-genitale, articula ii, etc., sunt preponderent uscate, f r secre ii, excre ii sau colec ii lichidiene; Alte simptome: - tahicardie cu anxietate, cu puls plin, dur i destins, nso it de palpita ii violente, cu senza ie de c ldur sau arsur , ndeosebi dup o fric , spaim sau o scen impresionant ; - angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stng; - agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat , respectiv dup expunere la vnt rece i uscat; dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur , atunci cnd pacientul devine febril, observndu -se i o exacerbare a simptomelor mentale n aceste condi ii; - orbire brusc dup spaim sau oc; - faringit sau amigdalit , foarte ro ii, cu senza ie de arsur , dup expun ere la intemperii; - gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci cnd pacientul a fost supranc lzit; - dorin de pe te; - aversiune pentru anghinare (artichaut); - reten ie de urin la nou-n scu i i la mame, imediat dup na tere; - travaliu dificil la na tere, mai ales cnd parturienta are senza ia sigur c va muri; - crup laringian cu tuse seac i sufocant , fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului; - amenoree la tinerele fete pletorice; suprimarea menstrelor dup o spaim ; - co maruri, delir nocturn, vise anxioase, tres riri n somn i insomnii agitate; Senza ii deosebite,particularit i: - impresia c gndurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari; - are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut, le-a f cut n vis; - cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte n interior i de cap care plesne te; - senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei; De notat: - la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind ncetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu, n momentul cnd, n evolu ia tabloului clinic febril, aflat sub tratament, apar transpira ia i secre iile, fiind indicate n continuare, cel mai adesea, Bryonia sau Belladona ; marele merit al Aconitului va r mne acela c , f cndu- i efectul s u eroic n stadiul grav, de debut, al bolilor respective, totul poate intra n mod ferm, tot aproape brusc, n defervescen spre vindecare, evitndu-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile; - de asemenea trebuie evitat Aconitul n febrele din preajma i dup apari ia erup iilor, precum i administrarea lui n alternan cu alte remedii; - totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c , deci, continuarea tratamentului, cu acesta din urm , consolideaz i des vr e te rezultatele terapeutice de nceput ale Aconitului, n bolile acute. ADDENDA STUPEFACTIE, ca o betie,intoxicatie: fum de tutun, de la: (Acon.1) || Turns suddenly red and falls unconscious. Teething child.(C.Hering)

- 21-

Dr. Ioan Teleianu - note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc.) Solanum dulcamara Fam. Solanaceae Denumire popular : L snicior; Zrn ; Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat n seam . Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci, umede) este foarte evident, nct deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica n loc de Dulcamara. Sursa Planta-arbust Dulce-amar , tr ie te pe marginile apelor, dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a n ap de care are nevoie. Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire, prin macerare n alcool de 90 grade. Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele, n special pielea fin , sub ire, de pe fa , partea dorsal a minilor, axilelor, pliurile articula iilor, etc. pe care apar irita ii, ro ea , eroziuni i diverse erup ii agravate de contactul cu apa rece, putnd apare secre ii abundente i resping toare. Sistemul limfatic, ca i esutul fibro -muscular, sunt puternic interesate, determinnd celebrele acuze dureroase de tip reumatismal, specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed; Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie; Parenchimul renal, confirmat de numeroase observa ii de toxicologie.

Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere, cu piele delicat , de constitu ie limfatic , care r cesc u or, mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil , Al i autori g sesc c pacientul este n general robust, solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl, din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum; Thuja, Causticum, Nux moschata, Rhus toxicodendron, etc. Modalit i: Lateralitate : stnga, mai ales. Agravare: umiditate; frigul umed; timpul ploios;

schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed), respectiv la finele verii, toamna, cu zile calde i nop i reci i umede; Alte remedii sensibile; Aranea diadema, Calcarea carb onica, Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii), Natrum sulfuricum, Nux moschata, Rhododendron, Rhus toxicodendron. Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate; - 22-

Seara, repaos, c ldura patului.

Ameliorare : Pe timp uscat; Timp f r modific ri brusce; Mi care.

Simptome mentale Agita ie mental , cu lipsa poftei de munc Nelini te n leg tur cu familia; Dominator n familie i preocupat de problemele familiei; i impulsie la mnie (furie);

Mare ner bdare, dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla, Cina, Rheum, Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental , cu dificultarea de a g si cuvntul potrivit, n timpul vorbirii.

n timpul ntrevederii cu medicul discu ia se axeaz n jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. E dificil s l ntrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate. Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului, pruriginoase, sngernd cu u urin , putnd duce la c derea p rului; Dureri de cap surde, presive spre exterior, nso ite de st ri de lncezeal , senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri; Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat ; i ceafa; Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat n timpul zilei i insomnie i somn agitat, cu vise nfrico etoare.

Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale, influen ate de vremea rece i umed . Ochi

Ame eli (vertij) diminea a la sculare, cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia, Lycopodium).

Irita ie conjunctival , conjunctivit , ptoza pleoapei superioare acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului; Pupile alternativ dilatate i contractate; Ochii sunt extrem de sensibili la lumin , care se irit i inflameaz u or.

Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene); Catar al urechii medii, agravat sau ntre inut de vreme rece i umed . - 23-

Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor; Veruci pla i i netezi, pe fa ; Impetigo cu cruste groase, g lbui;

Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed, care se ntind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus); Gura Hipersaliva ie, cu nevoia de a nghi i sau de a scuipa, raclnd gtul, mai ales dup contactul cu frigul; i urt mirositoare, putrid , remediul fiind foarte indicat n stomatita mercurial , agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa .

Saliva este vscoas de vremea umed ; Este posibil

i usc ciunea mucoasei bucale, cu sete mare.

Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci; Foame, cu repulsie alimentar i satietate brusc ; i vomismente mucoase, c ldur i

Acuze gastrice severe, cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local ; Dureri gastrice constrictive i colici;

Abdomen i scaun Colici abdominale nso ite de senza ia de t ieturi ce survin dup expunerea la frig umed; Durerile sunt nso ite de gaze, borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor;

Diarei mucoase, cu scaune verzi sau g lbui, ce survin vara, dup ploi sau nop i r coroase - sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii; Este celebr alternan a, la acest remediu, a unui episod diareic,, cu o erup ie sau cu dureri reumatismale .

Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina, cu mic iuni dureroase, pic tur cu pic tur , ap rute dup expunerea la frig umed; Urineaz imediat la frig; Catar vezical, dup r celi locale, cu depozit gros i purulent;

Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed; Menstre ntrziate, scurte i pu in abundente; Irita ie cutanat perineal , cu ro ea i secre ii abundente; - 24-

Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece, dup ploaie, cu dorin a de a respira aer cald; Coriz uscat , dup expunerea la frigul umed, cu senza ia astup rii narinelor; Boala de fn de la finele lunii August. Ap rut n circumstan ele remediului.

Bronchii i pl mni Durere toracic presiv , n special pe partea stng ;

Durere constrictiv epigastric , n timpul tusei, oblignd pacientul s apese puternic cu mna pe zona dureroas ; Tuse agravat semnificativ de frigul umed precum i tusea seac de iarn sau de toamn , accentuat de frigul umed, extrem de scitoare. Spate i extremit i Rigiditate (n epenire) i redoare a cefei, umerilor, dup expunerea la frigul umed, torticolis (Calcarea carbonica, Lachnantes, Nux vomica, Rhus toxicodendron); Dureri de spate, n zona renal , ca i cnd a stat indelungat n pozi ie fix , aplecat;

Dureri surde, continui, n membre, sau trac ionante, agravate sau ntre inute de frigul umed, seara naun te de miezul nop ii i n repaos, ameliorate de mi care; Dureri reumatismale, mai degrab musculare, dect articulare, nso ite de senza ia de frig, survenind sau agravndu-se de timpul friguros i umed. Piele alergii i afec iuni herpetice, ap rute n locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig; Placarde eruptive, cu scuame umede, cu prelingeri, dup grataj, agravate de apa rece i de atingere; i delicat , dup frig umed;

Erup ii umede pe fa , p r ile genitale, mini, etc. (Graphites, Croton tiglium,Hepar sulfur, Calcarea carbonica, Mezereum, Rhus toxicodendron, etc. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a minilor;

Adesea pot fi atin i ganglionii gtului, axilar i i inghinali, m ri i de volum, dup frigul umed sau ploios.

Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid, Belladonna, Lachesis; Antidotare cu: Camphora, Cuprum, Ipeca, Mercurius. Complementar pentru Baryta carbonica, care are afec iuni glandulare similare; Remediul urmeaz bine dup : Calcarea, Bryonia, Lycopodium, Rhus toxicodendron, Sepia.

- 25-

Se nrude te cu Natrum sulfuricum, prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate. ================================ Dr. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8, 10, 24, 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic. 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. 60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut. 30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice

i diareic , precum i cu Thuja pentru

R. Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile

Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile - 26-

China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copava Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glononum Graphites Guaacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum

40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut. mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice

pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile

50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice - 27-

Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n.) Nitricum acidum. Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium. Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA

24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut. 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut. 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut. Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore. Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice

1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile

- 28-

Tabelul de mai sus este orientativ. Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. constitutii. Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. CONSTITUTII. Dr Doina Pavlovschi - Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius sfat dat printului Ling :Puneti n ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentele sunt incorecte. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Temperamentul este castigat n timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex. ) evolueaza dupa varsta. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma . Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul n afara ca racterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos n om bolnav.

- 29-

Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. ISTORIC Hippocrate n antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele 4 stari : uscat, umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atra biliar sau nervos. El spunea : trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, di gestiv, muscular si cerebral. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic. Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie.

oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. Morfotipologie homeopata Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea n 3 tipuri constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si luetism. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comu ne, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive. El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. Cu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana, ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducnd i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere n practica homeoterapic , pe stadii evolutive, a patologiei. (Dr. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mijlocie, atitudine armonioasa, dreapta, - 30-

mers regulat, cadentat, sobru, gesturi controlate, actiuni bine gandite.

Ap. locomotor : segmente mijlocii, armonioase,

muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala n hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade n artic. cot, genunchi Ap. buco-dentar : dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb -galbui, rare carii, radacini mijlocii si paralele, ligament alveolo -dentar solid, arcade circulare, regulate, bolta palatina rotunjita, ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele furuncule, eczeme, mucoase - hemoroizi, seroase reactii artritice, sau generalizate : HTA, alergie. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu self control si incredere n sine. Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv. Examene complementare Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat n largime, fata sferica, lunara sau n para, abdomen important, atitudine hipotona n copilarie, rigida la adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scur te, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult n hiperextensie unghi inferior la 180 grade n articulatiile cot, genunchi Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens si solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase, neuroartritism, HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie diabet, guta, artroze. Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate - 31-

Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie. Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv. Examene complementare Uree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal, hipercortici sm la stres, artroze precoce. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata n repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva, exteriorizari zgomotoase Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmen te lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine n hiperextensia articulatiilor cot, genunchi , Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacini lungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade n elipsa, bolta pa latina alungita, ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare, tendinta la demineralizare celulara. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie, hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala. Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara. Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile. Tuberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. (Sulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig. Decalcifiere osoasa. Artrite. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exalt are si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si superficial. Are oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid. Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase. Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie n care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. Examene complementare Anemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare calciu, fosfor, magneziu. - 32-

CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, n hiperextensie unghi peste 180 grade n articulatiile cot, genunchi. Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palati na foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza i cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar i anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului. Mentalitate Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate n actiuni, capricios, n miscare continua, cu nevoia de schimbare. Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. c. , Magn. c. , Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v. Sulphuric : Sulphur gras : Calc. s. , Hepar s. , Magn. s. , Kali s. , Natr. s. , Bar. s. , Sulph. ac. slab : Calc. mur. , Magn. m. , Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac. Phosphoric : Calc. ph. , Magn. ph. , Kali ph. , Natr. ph. , Ammon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus Fluoric : Calc. fl. , Natr. fl. , Fluoric acid. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric - se combate plethora si supraincarcarea - va evita sedentaritatea si aerul inchis - se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia - va evita excesele alimentare repetate - 33-

- educatia : mai mult trebuie franat - profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea Carbonic - se combate limfatismul, obezitatea, scleroza - se evita sedentaritatea, climat uscat si cald - sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masaj - alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi - profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric - se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica - se evita eforturile mari, necesita repaos si calm - mare sau munte de mica altitudine - activitate in aer liber, fara expunere la soare - sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie - alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale - educatie : incurajat, calmat, tact in educatia sexuala - profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice Fluoric - se combate instabilitatea - necesita climat sedativ, munte, nu mare - alimentatie hipotoxica, cu masura - educatie : trebuie avut tot timpul sub control - profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales n copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida, siste mul adeno-limfoid. Sanguin-respirator : mai ales n adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale. Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. c. , Baryta c. , Graph. , Sil. , Puls , Natr. s. , Kali c. , si altele Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bich. , Ferrum si altele - 34-

Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , C hina, Bry. , Act. rac. si altele Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium, Caust. , Rhus tox. si altele. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene psora, sicoza si luetismul, descrise n Bolile cronice plus alte 2 miasme noi tuberculinismul si cancerinismul. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa Hahnemann : - la inceput boala generala si interna - aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide, deplasari pe alte organe. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari- diaree, transpiratie, menstra, etc.

Clinic : - alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate - tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie, pusee hemoroidare - tulburari eliminatorii genito-urinare - tulburari alergice respiratorii - tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau/si castigate si altele. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos, verucos, etc, mai ales pe organele genitale, putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la staza, incetinire a eliminarilor centrifuge. Caracteristici : - retentie hidrolipopexica - tendinta la neoformatii - catabolism incetinit, eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : - psihic lentoare cu tendinta depresiva - hipersensibilitate hidrometrica - 35-

- infiltrare hidrica si adipoasa : palid, buze groase, facies bouffi, piele lucioasa si grasa, infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara - secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare - incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato -biliare - neoformatii : veruci, condiloame, polipi, adenoame, fibroame, etc - tulburari ale fanerelor : unghii casante, deformate, par rarefiat, fr agil - mana sicotica (Michaud) : unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia lunulei, iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. Etiologie : gonococia, mai ales cea recidivanta vaccinari repetate, seroterapie poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici politoxicoza toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : - mod reactional fiziopatologic centripet - formare de leziuni ulcero-necrotice - procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : - labilitate neuro-senzoriala si emotionala - hiperalgii dureri liniare nocturne - morfologic asimetrie - anomalii dentare - hiperlaxitate ligamentara - piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar - scleroza arterio-venoasa, ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica, alcoolismul cronic, ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM . Caracteristici : - insuficienta hepatica congenitala, disritmic vegetativ, discrinic variabilitatea simptomelor alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica, cianoza periferica procese inflamatoare, apoi ulcerative, acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire, pete albe pe unghii, carii dentare - 36-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari n metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune n regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena n hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul znelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin Nu te apropia de mine! fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente! Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta. Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

- frigul umed - dupa somn Ameliorari culcat, cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste

Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere ) Av. pentru carne si lapte; fumat.

Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare, putride capul fierbinte, corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo ; Concussion of brain, from ; Vision: Loss of vision, injury to eye, after Hearing: Impaired,concussions, from ; Nose: epistaxis, exertion from; washing face from Face : heat, cold limbs Rectum ; diarrhoea, injuries, after Bladder: calculi, after operation for; retantion of urine, exertion after Skin: eruptions, boils, small Sleep: falling asleep, answering when Remedii complementare; Aconit, Rhus-tox., Sul-ac. Indicatii clinice: Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc - 41-

Cazuri 1, 2, 3. RUTA GRAVEOLENS ( Vrnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm, florile sale galbene au 4- 5 petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice. In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv. In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei( divine), denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii, in Hamlet. Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloi zi, flavonoide. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina, Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. Planse

Caracteristici Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. Stare mentala : Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret Alteori; plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit

Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale, modalitati Oboseste usor, agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn

Agravari la vreme rece si umeda - 42-

effort fizic in repaos ( Rhus-tox.

Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp

Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii, mai ales dupa o munca migaloasa Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from Gastro-intestinal ; o o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum, prolapsus, stool before)

Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii

o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale

Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. Rhus-tox - intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase. Indicatii clinice Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii, Suprasolicitari musculare. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare, Pojarni , Iarba Sf. Ioan)

- 43-

Plant erbacee peren , cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre; florile galbene, numeroase, prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Antibacterian, antiviral Antiinflamator Hepatoprotector

REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste impuscaturi. Aspecte generale: Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor, limba,ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i, P scu e, engl. - daisy ) Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine )

- 44-

Aspecte generale Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese

SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poate folosi in aolicatii externe. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englez ii numindu-l si repara- oase ( bone-setter ). Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si Hypericum, Staphysagria, Allium cepa. Simptome locale - 45-

Ochi Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea, Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. Silvia Nedelcu note de curs (27.01.2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1. TRAUMATISME INCHISE CONTUZII, ENTORSE, LUXATII, FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM- tegument rece ; modific ri de culoare care persist mult timp Entorse, luxa ii

Arnica; Dac n 24-48 h. nu se amelioreaz : Bellis p., Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors , agg. de repaus) Ruta

sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica, Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica - 46-

Symphytum Ruta Calc-p, Calc-c Ferr Hypericum.

Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv n leziuni penetrante) Cicuta virosa convulsii, midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat , mioz ; n com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes

Helleborus : confuzie, stupoare , i rostogole te capul pe pern , mi c ri masticatorii, fruntea ncruntat ncre it , midriaz , cu oligo /anurie; Gelsemium: dureri occipitale, stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor, greutate a pleoapelor .

Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:- arn.; cic.; Nat-s ;op.; ruta; c derea p rului: Hyper. amnezie: am-c.; ARN; cic.; hyper.; merc.; Nat -s ;rhus-t.; depresie: arn.; carc.; Cic; con.; hell.; hyper.; Nat -s; puls.; rhus-t.; sul-ac.; sulph.; pierderea vederii sau a auzului : arn. convulsii: ARN ;art-v.; CIC; Hyper; Nat-s

Traumatisme ale coloanei vertebrale 1. 2. 3. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale minilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum; cu anurie: Arn; rhus-t; Tarent

Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica; la nivelul globului ocular: Symphytum;

- 47-

leziuni corneene: Euphrasia: produce n special inflama ii oculare i nazale, cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa); ag. de c ldur , seara, lumin , amel. de aer rece. cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum, Calendula

Posttraumatic: cataract : Tellurium ; strabism: Cicuta.

Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme nchise: 2. a. edem testicular dup lovituri: ARN ; Con.; Puls avort: Arn; cinnm.; ham.; Puls.; Rus-t.; ruta. menstrua ie: CROCUS. amenoree: Colocynthis. cancer mamar: arn.; Bell-p.; calen.; Con. hyper. TRAUMATISME DESCHISE pl gi: Prin zgriere, sf iere, t iere

CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local, prevenind infec ia, i poate vindeca pl gi deja infectate - n poten e nalte; are, de asemeni, efect hemostatic i antialgic. (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. 5 remedii/ rubric ) MIND - DELUSIONS - falling - height; from a HEAD - FRACTURES - Skull; of HEAD - INJURIES of the head; after Scalp HEARING - IMPAIRED - distance - amel. HEARING - IMPAIRED - noises - amel. HEARING - IMPAIRED - riding in a carriage - amel. NOSE LACERATION MOUTH - INJURIES - Tongue laceration STOMACH - HEARTBURN - horripilation, with BLADDER - INJURY, operations after URETHRA - PAIN - tearing - chill, during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1

FEMALE GENITALIA/SEX - CONDYLOMATA - Uterus Cervix FEMALE GENITALIA/SEX - LOCHIA - offensive - delivery, after instrumental

FEMALE GENITALIA/SEX - MENSES - copious - abortion or parturition, after - delivery; after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA - INJURIES to air passages CHEST - ABSCESS - Mammae - threatening, in old cicatrices - 481/1 4/1

CHEST - CANCER - Mammae - contusion, from BACK - WOUNDS, spinal EXTREMITIES - FRACTURES - open fractures EXTREMITIES - HEAT - Foot - eating; after

4/1 3/1 1/1 1/1

STAPHYSAGRIA ca i Arnica, un policrest important este remediul de elec ie n tratamentul pl gilor t iate, cu margini regulate, curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate - Calend. ), cum este i cazul pl gilor operatorii; o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital. HYPERICUM este util n orice tip de traumatism n care este a fectat direct sistemul nervos, inclusiv n pl gile penetrante la nivel cerebral, ocular, n fracturile cominutive cu lezarea nervilor , n orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc. Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it, iradiant al durerilor. b. Prin n epare:

LEDUM pl gi n epate, infectate, n ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie, edem, colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci ; profilaxia tetanosului tetanigene. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, Urtica, Hypericum sau Calendula, sau, n cazul unei reac ii exagerate, se pot administra i intern : Ledum edem rece , durere amel. de aplica ii reci; Apis inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem, durere arz toare ustur toare , prurit, culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i, amel. de aplica ii reci; Cantharis vezicule cu durere intens arz toare i prurit, amel. de aplica ii reci. n ep tur de albin : Apis, Arn.; Carb-ac.; Led.; Urt.; / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM n ep tur de viespe: Arn.; Led.; mez.

Mu c turile de erpi: Apis, Ars.; Bell.; Camph. ; Cedr.; Echi.; Euph.; LACH.; LED.; Vip. B. Agen i traumatizan i termici 1. Deger turi: AGAR(dureri n ep toare ca i cum ar fi mpuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv , reci ca ghea a).; LACH.; NIT-AC.; PETR.; PULS. 2. Arsuri:

u oare- grd I II : local Urtica, Hypericum, Calendula i intern Urtica sau Cantharis, care controleaz foarte bine durerea; grave: se trateaz nti ocul cu Arnica, Aconitum, Opium .a

Urtica urens: eritem, dureri n ep toare

Cantharis: flictene, dureri foarte intense, arz toare( senza ie ca de ap clocotit ), amel. de aplica ii reci; Arsenicum album: leziuni nchise la culoare tent negricioas (flictene, escare, ulcera ii, gangren ), dureri foarte intense, violente, arz toare ( senza ie ca de c rbuni ncin i), ameliorate de aplica ii calde. Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac.; Caust Arsuri de iradiere: calc-f; phos; rad-br.; X-ray - 49-

prurit

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat n seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atta timp ct partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi ndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati n scopul ndepartarii unei substante iritante sau pentru a nlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor n aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel dUrgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificnd pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor n rndul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sngelui putnd s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

sifilisului n toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul n dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului dect toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat nainte de moartea sa, n 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul animalcule-lor dar n acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele cruste de lapte, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. n aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, n Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluznd i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pn la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus n 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult nainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i n n elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . nc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. n fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de ct modernul s u echivalent alopatic care nu n elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. n prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie ntre miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup n Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala negilor) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia ctorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobndite plecnd de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi n eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este n intregime exact. n Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

n zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate n jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce n ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se ntrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. n homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice ntruct constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m n mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente n ns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci cnd ea nu poate fi legat , n cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Att ct permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gndi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine nsu i. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Psora resimte ca dureri: mnc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , n ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Sifilis: durerile par absente n etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i n special agravate noaptea. Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sngernde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar nchis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urt mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Pielea la Psora est uscat , aspr , nengrijit , cea mai mic plag infectndu-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sngereaz cu u urin , producnd multe

Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare nchis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Pielea la Luez prezint pete ro ii nchise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . n ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. Mentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or n urma efortului mental. 1. 2. n cursul bolilor, are f ric de moarte, gnde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot att de importante. Mentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gndire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i nc p nat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.

Mentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, n timp ce faptele demult petrtecute i revin cu u urin n minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gndit; - 53-

9. 10.

Ca i n cazul mentalului Sifilitic, el vrea deasemenea s ucid , s distrug pe al ii; Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice, cum este leucoreea, gonoreea, etc.

F r ndoial , n analiza cazului, proces deosebit de important n stabilirea remediilor homeopatice vindec toare, se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra n posesia tuturor datelor privind boala. Totu i expresia: totalitatea simptomelor, cel pu in la nceputul practicii homeopatiei, te incit s dai aten ie prioritar ndeosebi aspectelor strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum pacientul simte suferin ele sale, particularit ile de apari ie, dispari ie, etc. n orice caz stresul medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult. n analiza cazului avem nevoie att de datele bolii ct i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale mboln v irii, analiznd istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav, reflectnd starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim totalitatea simptomelor, iar cunoa terea lor este absolut necesar n cazul bolilor cronice, boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului, n func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia. n Organon, Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor, preciznd c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale. Acestea din urm se refer la miasmele cronice. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in n cadrul totalit ii simptomelor. Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament n cuno tin de cauz . Sigur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic. Plecnd de la cele 3 miasme fundamentale, c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a, Pseudo-psora denumit mai trziu "Miasma tuberculinic " - ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz , fiind acceptat n zilele noastre nc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". Al i autori contemporani, ca de ex. Sankaran, aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. dintre cele care au avut i au o nrurire general n cauzalit ile patologiei secolelor. Toate acestea vor constitui obiect de studiu n prelegile viitoare ale acestui curs. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este n m sur s ne indice cel pu in modalitatea de ncepere ct mai corect a tratamentului homeopatic. Din cele de mai sus n elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i binen eles despre valoarea supresiilor ce se produc n timpul tratamentelor medicamentoase, care pot schimba spectrul simptomelor att de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. Totodat , repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul, universalitatea lor); imediat ce ne ndep rt m de aceasta, ne ndep rt m de Organon. ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27 - 28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur. CARACTERISTICI: alternan a simptomelor ntre ele; periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat , - 54-

respiratorie, digestiv , genital tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal, net, cu febr mare urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare snge

predomin simptomatologia fizic n raport cu cea intelectual ; psihismul este pu in exteriorizat (mnie violent ); sensibilitate redus la durere, psoricul nu se vait , el suport durerea fara s se plng ; tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor ;

tendin la supranc rcare metabolic : gut , diabet gras, etc. patologie predominant pe tubul digestiv ; psoricul nu se opre te de la mncare cnd este bolnav;

Constitu ia carbonic ntruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm . REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: - o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfr itul acestuia, respectiv : SULPHUR i PSORINUM; - alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului n interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii, cea carbonic , pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. Pacient care i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia:

n primul rnd sub forma afec iunilor cutanate (furunculi, abcese, eczeme, piodermite, cruste de lapte - sau cel pu in prurit i transpira ii ; n al 2 -lea rnd sub forma de afec iuni acute, de diferite localiz ri, dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex. pneumopatiile zise virale ; pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastric; - 55-

Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai pu in fericite, psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai trziu alergic i nu mai suport aspirine le, antibioticele, cortizonicele ; Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccin ri, etc. care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. alergie cutanat (urticarie, edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fn, astm) alergie digestiv (migren , criz vezicular , intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual)

Mai trziu apar fenomene congestive circulatorii, mai nti arteriale, cu hipertensiune, apoi venoase, cu varice. Se ajunge, n continuare, la reten ii toxinice i perturb ri metabolice, cu: litiaze renale un fel de ntoarcere la carbonismul primitiv al diatezei, care solicit Calcarea carbonica, ca un

fel de isoterapic; litiaze veziculare martor al colmat rii emonctoriilor digestive ; diabet, gut - n aceia i categorie;

scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,vertij, insuficien renal , dureri articulare i anorexie neobi nuite la psoric semn de decompensare grav . b. Pacient, mult vreme f r acuze patologice, care se laud c nu tia ce este boala, care ajunge la consulta ie dup vrsta de 50 ani, pentru acuze aparent nensemnate : astenie, mici crize de palpita ii, de dispnee de efort, arsuri gastrice, hemoroizi, reumatism dar care persist . La acesti pacien i, adesea euforici, se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . Al ii surprind prin modific ri de caracter, st ri de nelini te, anxietate, triste e, iritabilitate, etc. semne de decompensare i organicitate. REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar la acela i remediu, ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile, n cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i n timp. Se pot observa fie evolu ii favorabile, compensate, fie evolu ii decompensate. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur ntre remediile anti-psorice cele mai r spndite, astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum

Decompensare constitu ional : - 56-

o o o o o o o o o o o o o o o

seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum

REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier, innd seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat n raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor, fa de remediile antipsorice, n special n cazul Sulphurului, au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii, folosind unele remedii care au un impact favorabil, n anumite dilu ii, asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant, cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. Acest efect apare, de bun seam , folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant. Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele, alergii : articula ii : mu chi.

------------------------------------------------

- 57-

MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. Ioan Teleianu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur, deoarece spectrul remediului este att de vast, nct fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil , ns cu simptome opuse. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu , ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea ntre un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul, deosebirea const n faptul c unii l folosesc cu succes i al ii nu. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Exist dou mari tipuri de personalitate, caracteristice remediului: 1)- tipul filozofic, cu preocup ri intelectuale, dar cu leg turi umane superficiale (cu familia, prietenii). Este un gnditor adev rat, profund, cnt rind ndelung probleme intelectuale adnci, ntr-un mod deta at. Inteligen a sa tinde s -l ndep rteze de ceilal i, astfel nct devine plin de sine, preocupat numai de realiz rile sale. Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s l fac celebru. Este un om ambi ios, tipul de intelectual rece, deta at, adoptnd o atitudine cinic , condescendent , n fa a vie ii. Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. ncrederea n sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. 2)- tipul de idealist practic, care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit, prietenos, fermec tor, oarecum inocent, n mare m sur . Oamenii depind de el, este plin de via i de entuziasm. Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i; de i pare plin de ncredere n sine, vrea s simt c e aprobat i pre uit. De i e l ud ros i plin de sine, fanfaronada lui este att de naiv , nct nu e resping toare. Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate, n leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. Poate avea perioade de posomorre, nelini te i depresie. Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate, cu acelea descrise mai sus n cazul b rba ilor. De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa, i intelectual , ea este mai interesat de probleme materiale, practice, de afaceri, etc. Este foarte competent , vioaie, i place s fie mereu ocupat , are o mi nte ascu it . Mai exist un tip de femeie Sulphur care, de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri, pare totu i mpr tiat i dezorganizat . Femeia Sulphur tipic are o fire masculin , dominatoare. i place s conduc din pozi ii de autoritat e, control i responsabilitate. Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie, mai degrab dect de pacienta ns i: familia va spune c ea este nc p nat i irascibil ; de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr n manifest ri. Are o nf i are robust sau chiar corpolent , o constitu ie fizic foarte solid . Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul z bove te, amn ndeplinirea sarcinilor, se gnde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfr it. i place mai mult s stea i s discute filozofic dect s ac ioneze practic. Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic , spunnd c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist , despre o carte nou , deoarece, de i dorea s fie versat n literatura modern , nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur; n trecut era chiar i mai evident , nainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar i acum, n ciuda igienei moderne, pacientul Sulphur are un aspect exterior nengrijit: hainele p tate cu mncare, p rul unsuros i nepiept nat, c ma a descheiat , mototolit sau cu nasturii ncheia i gre it. Pacientului i e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat , cu vrafuri de c r i i de hrtii i vase murdare peste tot. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine dect autorul nsu i, etc.. Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni, de exemplu fa de oameni n vrst sau obezi. Anxietate: Anxietatea e frecvent ntlnit la acest remediu, n general legat de s n tate sau de familie. Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie, de asemenea poate fi ngrijorat, n mod ira ional, sau speriat s nu se ntmple ceva r u familiei sale; dac un membru al familiei ntrzie, pacientului i este imediat team s nu sa fi ntmplat un accident, etc. Arogan : - 58-

Egotismul este o alt caracteristic a remediului, de i unii pacien i prezint simptomul nencrederii n sine i au nevoie de sprijin. n general pacientul e foarte mndru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. El are mult ncredere n sine i i consider pe ceilal i plictico i, mai ales dac ace tia nu l g sesc pe el fascinant. Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti, plini de curiozitate, cu o voin puternic i extroverti i. Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mnie dac al ii devin centrul preocup rilor. Arogan a adul ilor se observ i la copii. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic , fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme. Ao o constitu ie fizic robust , greoaie i sunt b t io i, cert re i. Dac au o fire echilibrat , ei sunt foarte populari n coal , devenind lideri. Dac au o fire dezechilibrat . devin b t u i sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i. Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel dect ca ni te adul i, considernd c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme, n timp ce adul ii continu conversa ia. Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese, acnee, eczem , psoriazis, etc.) i traiectul digestiv (diaree, ulcer, hemoroizi, etc.). St ri mentale: plin de sine, l ud ros, face parad privind calit ile sale; (gr.3); adversar inascut a tot ce este rafinat: lene; (gr.3); neglijent, dezordonat (gr.2), murdar (gr.2); nu i pas cum arat (gr.3); aversiune de a se sp la (gr.2, la copil, gr.3); intelectual, i place s filozofeze, s teoretizeze; extrovertit, nest pnit, g l gios, prietenos; extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanic ; nelini te n leg tur cu s n tatea; nelini te n leg tur cu familia i copiii; i e team de accidente, de boli; ambi ios; critic; dezgust, o sensibilitate visceral pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameni; team de n l imi, team cnd vede pe al ii la n l ime; team de boli; claustrofobie; team de infec ii, de cancer, de e ec, team s nu fie respins d e oameni; metodic, cusurgiu, i impune constrngeri; i mu c unghiile; nc p nat; lipsa ncrederii n sine; are nevoie s fie l udat, sprijinit;

pacientul colecteaz lucruri, are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare, c l fac s par bogat; - 59-

impulsuri de a face r u familiei, care l nsp imnt ; plns la menopauz ; pacientul repet ntrebarea nainte de a r spunde; Stare generala:

c lduros (cu snge cald), agravare la c ldur , de i unii pacien i sunt friguro i; agravare general i local din pricina c ldurii patului;

agravare general iarna; agravare la ora 11h., foame, cefalee, etc.; agravare cnd st n picioare (dureri lombare, diaree, le in); ameliorare cnd st ntins n pat; aversiune fa de (sau agravare dup ) baie; scurgeri, scaun, secre ii, transpira ie cu miros fetid; transpira ie excesiv ; agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor; dureri cu senza ia de arsur ; agravare general la sfr itul s pt mnii, n week-end; agravare n zilele noroase, cnd soarele de abia se z re te printre nori; nf i are: 1) corp sub ire, uneori ncovoiat, sfrijit, supt; 2) robust, rumen la fa , pletoric, buze ro ii, p r unsuros, nepiept nat, nengrijit; Cap cefalee n week-end; cefalee cu senza ia de cordon strns n jurul capului; cefalee sau arsur n vertex, ameliorat de comprese reci; cefalee mai sever iarna, agravat de mirosuri; erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului; m trea , seboree a pielii capului, la marginea p rului, la sprncene; infec ii dentare recurente; fa a rumen , uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor; bufeuri de c ldur la menopauz ; otit , otoree, mai ales la urechea stng ; acnee rozacee; acnee pe nas; - 60-

buze rumene; Ochi: Nas: mare sensibilitate la mirosuri; nu suport mirosul corpurilor altora (dar i place mirosu l s u propriu); sinuzit , scurgeri cronice, purulente din nas; boala fnului; polipi nazali; sprncene groase, stufoase; conjunctivit cu senza ie de nisip n ochi; blefarit , ro ea , usturimi i irita ie la merginile pleoapelor; irit ; retinit ; hemoragie retinian ;

Stomac: apetit nes ios, i place s m nnce; senza ie de foame i de gol n stomac n fiecare zi la ora 11h.; sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia ;

dore te: dulciuri, ciocolat , nghe at , gr simi, condimente, alcool (mai ales bere sau whisky), carne, mncare cu gust picant (ardei iute, etc.,), mere; dore te dulciuri i ciocolat mai ales nainte de menstre; aversiune: ou , mai ales g lbenu de ou moale, pe te, mncare acr , m sline, dovlecei, terci, ficat, rareori dulciuri; Rect: diaree sau scaun moale n fiecare diminea , deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. ; uneori pacientul are mai multe scaune n fieca re diminea ; nevoie subit , puternic , de defeca ie; scaun cu miros extrem de puternic, toat familia tie cnd a evacuat; eliminare de gaze cu miros puternic; diaree dup ce bea bere; prurit sau senza ia de arsuri n rect agravate la c ldur , ameliorate la frig; hemoroizi; - 61dispepsii (arsuri n stomac, mai ales din pricina abuzurilor aliment are), gastrite; ulcer peptic; indigestie n timpul menstrua iei;

fistul rectal ; secre ii, prelingeri ale rectului foarte iritante;

Uro-genital: erup ii n jurul organelor genitale; herpes; apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici; la tipul de pacien i intelectual, usc iv, activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil ; impoten sau absen a erec iei; enurezis; fimoz , balanit ; prostatit , arsuri uretrale sau prostatice; hipertrofie de prostat ; scurgeri uretrale; urin cu miros puternic; leucoree galben cu miros puternic; prurit vaginal; transpira ie cu miros puternic n zona inghinal , la plici;

Cardiac: dureri precordiale (angin pectoral ); palpita ii, mai severe noaptea n pat, sau n somn; boli cardiace n stadiu avansat;

Torace: astm, mai sever cnd pacientul r ce te; respira ie mai dificil seara; apnee n somn, pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare; tuse, mai sever noaptea n pat; pneumonie; bron it ; emfizem; tuberculoz ;

- 62-

Spate: sl biciune a spatelui, pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului; dureri lombare i sciatic ; dureri de spate, mai severe cnd pacientul st n picioare mult timp, sau cnd se apleac ; nu poate sta drept ( eap n), cnd e n picioare; acnee pe spate;

Extremit i: dureri n um rul stng; artrit agravat de nc lzire exagerat , ameliorat de comprese reci; artrit reumatismal ; gut ; artrit psoriazic ; celulit , limfabgit , mai ales pe antebra e; panari iu paraunghial; varice; unghiile ngro ate i distorsionate, mai ales unghiile picioarelor; transpira ia picioarelor cu miros puternic;

c ldur la picioare; pacientul i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat; Somn: insomnie; doarme bine 3 sau 4 ore, apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii; apnee n somn, se treze te brusc cu senza ia de sufocare; rde n somn (Lyc.); co maruri, mai ales dormind pe spate; prefer s doarm pe stnga;

Piele: prurit agravat de c ldur , n pat, noaptea , dup baie sau cnd poart haine de ln ; erup ii cu scurgeri i mnc rime insuportabil ; eczem ; psoriazis; seboree; urticarie provocat de stejarul otr vitor; scabie; abcese, furunculi durero i, de obicei recuren i; herpes; impetigo; micoze rotunde; v rsat de vnt; erizipel; - 63-

celulit ;

Indica ii clinice: Abces rectal; Abces; Acnee; Alcoolism; Alergie; Amigdalit ; Angin pectoral ; Anxietate; Aritmie; Art rit reumatismal ; Artrit ; Astm; Blefarit ; Boli ale esutului conjunctiv; Bron it ; Bufeuri de menopauz ; Bursit ; Cefalee; Ciroz ; Colit ; Conjunctivit ; Constipa ie; Demen ; Depresie; Diabet; Diaree; Eczem ; Faringit ; Fistul rectal ; Fisur recto-anal ; Gut ; Hemoroizi; Hepatit ; Hernie hiatal ; Herpes; Hipertensiune; Impetigo; Inflama ii intestinale; Insuficien cardiac congestiv ; Irit ; Lombalgii; Malignitate; M trea ; Micoze rotunde (Tinea); Migren ; Otit medie; Pneumonie; Polipi nazali; Prostatit ; Prurit anal; Psoriazis; Reflux esofagian; Rinit ; Sciatic ; Scleroz amiotrofic lateral ; Scleroz multipl ; Seboree; Sindromul oboselii cronice; Sinuzit ; Ulcer peptic; Remedii complementare: Ars., Nux-v., Psor., Acon., Puls., >>>> ciclul: Sulph. --> Calc. --> Lyc. --> Sulph. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric , care trebuie s nceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: - R celi, grip , amigdalit , bron it , pneumonie, neglijate i care se prelungesc: pacientului i e cald , transpir mult, poart haine vechi i nu i schimb hainele timp de zile ntregi, p rul devine unsuros i se lipe te de cap; - Pojar (Apis., Bell., Bry., Euphr., Gels., Puls., Rhus -t.); Compara ii: Nux-v.: Ambi ios, plin de sine, ner bd tor, dore te gr simi i condimente, deregl ri gastro-intestinale; Puls.:C lduros (cu snge cald), agravare la c ldur , team de n l ime, iritabil, dezgust, dore te dulciuri, cefalee, picioare fierbin i, boli de piele; Arg-n.: C lduros (cu snge cald), extrovertit, team de n l ime, probleme gastro-intestinale, diaree, dore te dulciuri; Alte remedii: Psor., Aloe., Med., Lyc., Plat., Ant -c., Graph., Mez. ADDENDA SULFUR, comme SILICEA, est un remde dangereux donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale, en particulier dans les poumons. Lorsque les bouffes commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage SULFUR, mais quand c est dans le dos ou dans l estomac, cela rappelle davantage PHOSPHORUS. Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid". Veut reprendre son sommeil, et lorsqu il est bien rendormi, on peut grand peine le rveiller, et il a besoin de dormir tard dans la matine. C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond. Mais c est un remde dangereux administrer dans les cas avancs de phtisie, et si on le donne, il ne faut pas le prescrire trs hautes dilutions. Nentreprenez pas darrter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancs, mme si SULFUR parat tre indiqu par les symptmes; en fait, il nest pas indiqu. Cest un grand remde pour extrioriser ce qui a t masqu; de l vient que lon voit SULFUR sur toutes les listes de remdes utiles pour les ruptions supprimes, ou pour tout ce qui a pu tre supprim par les drogues. Mme quand ce sont des ruptions aigus qui ont t supprimes SULFUR est un remde de valeur. Ce que SULFUR est pour la psore, MERCURIUS lest pour la syphilis, et THUYA pour la sycose. Les personnes qui passent leur vie broyer du kaolin et les produits varis dont on se sert pour fabriquer la porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout CALCAREA et SILICEA, mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. La rougeole, lorsquelle sort avec cette couleur violace, rclame trs souvent SULFUR. - 64-

Cest un grand remde de la rougeole. Le mdecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR, en recourant, occasionnellement, ACONIT et EUPHRASIA. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est fonce et que la rougeole ne sort pas. Les redoutables effets de la vaccination sont frquemment guris par SULFUR. Ici il fait concurrence THUYA et MALANDRINUM. Le malade SULFUR a de laversion pour le travail. Il restera assis ne rien faire, et laissera sa femme prendr e du lavage et "suser les ongles au travail" en soccupant de lui; il pense quelle nest bonne qu cela. SULFUR est ladversaire-n de tout ce qui est raffin. ARSENICUM est le type de malade raffin, et ces deux remdes sont aux antipodes lun de lautre. ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. Adrian Dumitrescu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor.) Istoric: Este un nosod. Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. D.p.d.v. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie n bolile cronice, lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin n cazurile confuze. Psorinum e util atat n manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este mpins n profunzime, generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut n antecedente erup ii supresate). 2. Persoanele nervoase, nelini tite care tresar u or. 3. Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe. 4. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi ndep rtat de sp lat. 5. Copii delica i, palizi, cu aspect boln vicios, miros urat, capricio i i irascibili. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase, care dureaz de ani de zile. Emo ii ; emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe. - 65-

Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari, disloc ri, luxa ii, lovituri. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas, n Convorbiri despre homeopatia clasic , spune c 3 idei de baz se reg sesc n tabloul lui Psorinum : 1. Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . Pe plan fizic : Sunt afectate n principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime), aparatul respirator, urechile i intestinul, partea dreapt a corpului. E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se mbrac gros vara uneori cu p l rie sau c ciul ). Are o marcat tendin c tre boli acute; r cesc u or i vindecarea treneaz mult. i extern , 2.Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. S r cia

Lips de vitalitate vrea notdeauna s ajung acas s se ntind - este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital nu reac ioneaz la remedii corect alese), prostra ie dup boli acute. La acestea se adaug mirosul urat (putred, cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea, transpira ia, otoreea, erup iile). Oamenii nu pot sta n aceea i camer cu pacientul Psorinum. Transpira ie urat mirositoare, abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (n special dup o boal acut debilitant ). Intotdeauna foame cu durerea de cap dac m nanc se amel cefaleea; foame n mijlocul nop ii. Inainte de a avea un atac (cefalee, epilepsie, grip ) se simt foarte bine.

Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS, KALI-AR, CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea n ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M rubric cu 8 remedii) ; fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 - chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment- aceast fric se reg se te n cel mai nalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (n timpul ocupa iei Greciei de c tre germani, datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie. senza ia c sunt abandona i ,p r si i, angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate, disperat c nu se va face bine, fric de singur tate. Mind, Despair- itching of the skin from (rubrica cu 3 rem; singurul rem de gradul 3).

REMEDIUL pe larg: Mental: - ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS, KALI-AR, CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2). SE SIMTE UN RATAT. F r speran , pesimist. Descurajat. - Fric de cancer, e ec. - SE SIMTE PARASIT, ABANDONAT. - FRICA DE SARACIE SI FALIMENT. - 66-

- Se simte s rac i c nu- i va reveni niciodat dup e ecul n afaceri. -Viseaz ho i i pericole. - Fric de singur tate, de foc. - Anxietate n leg tur cu s n tatea. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE . - Depresie datorit manc rimii. - DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII. dolichos pruriens de gradul 1). (3 remedii, el fiind singurul de gradul 3 ; carbn -sulph,

- Moroc nos i n mare depresie. Descurajat. Ganduri de sinucidere . - Melancolie religioas . - STARI DE ANGOASA agg. NOAPTEA,nso ite de mare nelini te. (Ars). - Copii: cu stare de bine i juc u i ziua, ip i plang toat noaptea.

sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperio i, iritabili i plang cio i. GENERALITATI : - Inf i are murdar . - Foarte friguros. (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). - Ii lipse te c ldura vital . (generals- heat- lack of vital heat). - Frecvente probleme acute, r ce te u or, i se vindec greu. - SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA. - ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED, DE HOIT (scaun, transpira ie, secre ii, ntregul corp indiferent cat s -ar sp la). - Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung . - SLABICIUNE, LIPSA DE VITALITATE. - Menopauz : Bufeuri de c ldur , ca i cum s-ar turna ap cald pe ea. - Corp dureros, face u or luxa ii i se r ne te u or. - Aversiune la carnea de porc. CAP: - SENZATIE DE FRIG, trebuie s si -l acopere chiar i n timpul verii. - Durere agg. de expunerea capului la frig, curent, agg de post, erup ii supresate, amel. de epistaxis i de mancat. - Migrene, dureri cronice cu foame (nainte i n timpul migrenei) i vertij. Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur). - Dureri ca dup o lovitur puternic nso ite de menstre supresate, dureri precedate de tulbur ri de vedere ; se amel la epistaxis. - 67-

- P r uscat, f r luciu, aspru, se ncurc u or. - ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph). OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante. Intunecarea vederii. Infec ii recurente, cronice. Aglutinare, puroi. Blefarit .

URECHE : - Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare. - Erup ii n conductul auditiv extern i n spatele urechilor. - Cruste cu secre ii n jurul urechilor. - Herpes de la tample peste urechi pan la obraji. - Elimin ri urat mirositoare de la eczema n jurul urechilor. Manc rime insuportabil . - Otoree cu miros putred nso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. - Puroi fetid din urechi de culoare maronie. Cerumen ro u. Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui. Nas: - Coriz constant ca n febra fanului. - Sinuzit . Fa : - Erup ii umede, urat mirositoare. - Aspect murdar, ca i cum nu s-ar fi sp lat. - Palid , boln vicioas . GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii. Simte c din ii se clatin , apoi apare durerea agg de atingere. Simte varful limbii ca op rit (ars). Gust murdar n gur sau amar.

Ulcera ii ale limbii i gingiilor; mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale. Pioree a gingiilor, sangerare. Gingiile se retrag de pe din i. GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy). Vindec tendin a la a face amigdalite. - 68-

Amigdale foarte mari, cu dureri la nghi ire i iradiere n urechi. Saliva ie abundent i urat mirositoare, mucus aderent n gat.

Ca un dop n gat care mpiedic expectora ia.

GAT EXTERN: - Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere; durerea iradiaz la nivelul capului. - Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. STOMAC:

- INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. - Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab. - SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc, Phos). - Grea de la mi c rile f tului ; grea n sarcin neameliorat de alte remedii. - Pierdera apetitului dup o boal , cu sete mare. ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice. Flatus cu miros de ou stricate.

RECT: Scaune cu mucus, sange, fluid ntunecat la culoare, excesiv de fetid, putred, care se r spande te n toat casa. Diareea sugarilor (cholera infantum). Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi, cu aspect boln vicios i cu adenopatii. Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect i hemoroizi arz tori.

RINICHI: Enurezis constant, agg la lun plin . GENITAL MASCULIN: - Erup ii urat mirositoare. Gonoree cronic , secre ii nedureroase, din uretr , care pateaz lenjeria n galben. Sifilis primar, tertiar. - Aversiune pentru sex. GENITAL FEMININ: - Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune), erup ii urat mirositoare. - Vomit constant i frecvent n timpul sarcinii. Fatul se mi c violent. - Manc rime. - 69-

- Aversiune pentru sex. RESPIRATIE: TUSE, BRONSITA, DISPNEE amel. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat, agg. STAND N SEZU T. Tuse uscat , puternic cu mare sl biciune n piept. Tuse care revine n fiecare iarn de la erup ii supresate. Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur n piept.

SPATE: - Durere lombar agg. de mers i stat n picioare. Durere ca de n ep turi la nivelul spatelui. Durere surd seara, nu poate s - i ndrepte coloana. PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . Durere n piept cu extindere la umeri, agg de baut lichide reci. EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor; ntre degete, n jurul unghiilor. AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR .

SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. Tresare u or.Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te.

- Fierbinte. - Mirosul este intolerabil. - Transpir abundent, de la cel mai mic efort (Tub, Calc, Sulphur) i noaptea. PIELE : - Aspect murdar, foarte uscat sau gras , uleioas . - ERUPTII de orice fel: eczem , acnee, psoriasis. Cruste peste tot. Pustule lang unghiile degetelor ; scabie ; p duchi recurent ; - MANCARIME chiar i f r erup ie, CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. NOAPTEA, LA CALDURA, LA CALDURA PATULUI, amel. de aer rece.

- 70-

- Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. (Skin itching scratching- bleeds; must scratch until : Psor, Graph, Med, grd 2, ARS grd 3); (raw;must scratch until it is: Graph, Petr grd 3; Sulph, Psor grd 2). De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). - ganglioni m ri i; glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ). - veruci, furuncule. MODALITATI: - agg. AER RECE, FRIG, CURENTI DE AER, INAINTE DE FURTU NI, CAND POSTESTE, noaptea,haine de lan , schimb ri de vreme, c ldura patului, carne de porc. - agg. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. - agg. de mi care, plimb ri. - amel. de c ldur , cand se mbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic, nesp la i i cu c ciul pe cap n mijlocul verii. - amel. stand ntins cu capul mai jos decat corpul sau n lini te, de stat ntins n general ; amel de odihn n cas . - amel cand m nanc ; cand are epistaxis ; de transpira ia abundent ; REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph, Tub. Bac, Sep. i c nd st

REMEDII SIMILARE: Sulph, Tub, Ars, Graph, Aur, Chin-s, Mez, Petr, Sil. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face n primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. este foarte friguros i vrea s se mbrace gros chiar i vara, n timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. H.C. Allen mai men ioneaz c Psor e indicat n cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (n cazuri acute Sulphur), i de asemenea n cazurile n care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz . Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie; team pentru viitor, fric de s r cie, foarte friguros, ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate. Calc : disperat c nu se va mai ns n to i, anxietate pentru viitor, team de s r cie, friguros, boli frecvente.

Clinic : Probleme ale pielii, ECZEMA, ERUPTII , MANCARIME, Acnee, Adenopatii, Alergii, Astm, Dureri de spate, Enurezis, Furuncule, Cancer ( - prostat - grd 2, Sulphur grd 2, Thuja grd 3, Con grd 3), Constipa ie, Cholera Infantum, Dispepsie, Diaree, Debilitate, Efecte post difterie, Gon oree, Sifilis (inclusiv ter iar), Grip , Amigdalite, Febra fanului ,Hemoragii, Hemoroizi, Impoten , Leucoree, Migrene, Oftalmie, Otoree, fetid , Scabie, Sciatic , Disfunc ii splenice, Paduchi, Disfunc ii hepatice. - 71-

-In practica lui Clarke, Psorinum a vindecat mai multe cazuri de boala fanului decat orice alt remediu. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat , alergenii nu mai au nici un efect). -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. atunci cand simptomele generale indic remediul. - Psor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de nce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. CAZURI 1. Domni oara N. n varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor, uscat , solzoas cu mici vezicule n jurul marginilor nro ite, care disp rea n ntregime vara i reap rea iarna. Manc rime violent , agg de c ldura patului i de sc rpinat. Psor 50M, 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul. 2. Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase, cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. S-a administrat Psor. 50M 1 doz dizolvat n ap . In 2 ore copilul a adormit i n a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul. 3. Bernard H raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie nc de la na tere, cu durata de 3-4 zile, datorate unei inactivit ti a rectului. In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s - i mic oreze efortul pe cat posibil. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung, dar n aprilie 1834 totul era ca la nceput. Psorinum 30 CH a adus vindecarea total . 4. Domni oara C, n convalescen dup febr tifoid s - i redobandeasc un apetit s n tos. i-a pierdut total pofta de mancare. Psor (200 CH) a f cut-o

5. Domnul P, 50 ani se plangea doar de sl biciune, poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te n gradul 3 i la Sulph, Tub, Calc, Graphites). Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul. 6. Dl X, 21 de ani, a fost obligat s alerge ntr -o zi pan aproape de epuizare. De i puternic i s n tos, de atunci a devenit u or fatigabil, transpir la cel mai mic efort, dureri severe n partea dreapt a corpului, agravate de tuse,de ras i de mi care. Extrem lentoare a min ii (dullness), ameliorat de epistaxis. Durere de cap precedat de vedere nce o at (negur n spatele ochilor). Psor 30CH a vindecat cazul. 7. Dl C, 43 de ani, ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni; a trebuit s renun e la afaceri; are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului; se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat , i -a pierdut orice speran ; nu se poate concentra la afaceri; pare confuz. Prezint amor eal a picioarelor i bra elor, mai acc. pe stanga, agg. n pat, cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Limb acoperit cu un strat alb. Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin n afaceri. Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy The Esalen Conferences 1980). Murphy R. ( Homeopathic Remedy Guide). Phatak S.R. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). Morrison R. (Materia Medica). RADAR key notes.

** ** ** - 72-

MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr. Atena Ioana Antonescu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum Sul-i. Sulfura de iod aspect macroscopic pulbere cristalin , de culoare cenu iu nchis, negricios. Sulfur-ul blnd , corespunznd miasmei tuberculinice. Combina ie ntre Sulf i Iod Combina ie ntre dou remedii cu ac iune profund , ambele calde, Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur , cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase, eczema umede, prurit), mucoase (secre ii abundente, prelungite), sistem ganglionar, vascular (bufeuri, congestie cefalic , pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente, specific : foliculita b rbii, acnee. erup ie pustuloas buz superioar eritem al b rbiei Acnee supurat Eczem acut , zemuind - keynote ro u nchis, edem, zemuind , prurit intens Hipertrofie nedureroas a glandelor, cu infiltrarea esuturilor, indura ie i ngro are postinflama ie. Sl biciune, ca dup grip . Prosta ie, sl bit. Senza ie de c ldur arz toare intern, cu r ceal extern . Secre ii acide, g lbui. Degetele devin albe, insensibile Supura ie- favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). Nehot rt. Gr bit, agitat, trist. Incapabil de munc . Speriat la trezire. Agita ie noaptea. Tresare la trezire. Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect). Ca i cum este strns din lateral de o menghin Durere : > asfin it. Lateral & vertigo. < prinderea p rului, ajunare, nainte i n timpul menstrei, camer nc lzit . Vederea - 73-

Zigzag-uri. Nas Mucus verde n narine. Excoria ia n rilor. Sim ul mirosului acutizat. Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . Erup ie papular . Acnee supurat . Gur Limba ngro at , glazurat , dup inflama ie. Uscat . Din i Senza ie de din i moi, acoperi i cu puf moale. Gt Uvula i amigdalele m rite i ro ii. Edema iate. Durere, usc ciune la degluti ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor Mncare, b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere n greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunnd. Anorexie. Sete. Dorin pentru: acru, mur turi, limonad . Stomac Senza ie de tremur tur n epigastru, la efort. C ldur n epigastru. Gol n epigastru. Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. Rect Constipa ie refractar . Scaun galben deschis, urt mirositor. C ldur Urinar Urin purulent , cantitativ redus , nisip maro. Miros de zmeur . Stricturp post-gonoree, mic iune dureroas , cu jet spiralat. Genital B rba i: durere surd , prostat . Arsur la cap tul distal, penis. Hidrocel la copii. Femei menstre neregulate. Leucoree abundent , agrav nainte i dup menstr . Respira ie - 74i prurit anal, flatus, hemoroizi.

Asmatic , raluri, sufocant . Astm alergic cu str nuturi, catar Tuse Spasmodic , agrav diminea a Sput verzuie, purulent , abundent , vscoas , galben . (Kali-bi.) Torace Senza ie de constric ie, pleurezie. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod.) Durere sfredelitoare, asociat cu dispnee. Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase, cu senza ie de arsur cnd st n picioare. (Merc., Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea, n pat. Somn Somnoros ziua, neastmp r noaptea / (Staph). Somn neodihnitor, doarme cu gura deschis , se treze te speriat. Vise : Confuze Piele Prurit urechi, nas, uretr Pustule gt. Acnee. Pruritul de b rbier. Lichen plan. Erup ie pruriginoas antebra e. Eczem acut , cu pielea de culoare rosu nchis, edem i prurit sever. P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort, chiar minim. C ldur . Intins pe partea dreapt . nainte de furtun . Noaptea. La aplecare. Amelioare : aer rece, ortostatism, expectora ie, iarna Tipologie Copii slabi, agita i, se mi c cu grab , ns obosesc repede - 75-

Sunt c lduro i, prezint facies adenoidian, cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure m t nii, vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian . Amigdale: m rite, criptice, cu depozite de fibrin Transpir u or, mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. Adultul - c lduros, senza ia de c ldur intern , transpir u or, iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar , pare mereu gr bit. Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . Nu suport c ldura, iar mi carea (nc lze te !) l agraveaz , de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare. Secre iile sunt acide (leucoreea, transpira iile ) Pielea sensibil , uscat , cu tendin la supura ie (pustule, abcese, furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple pneumonii, pleurezii, tuberculoz . Pierde n greutate n ciuda unui apetit crescut (Iod), cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent, uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod), ns r ce te u or Senza ie de c ldur . Picioarele ard (Sulf), ns n pat sunt reci (dg. dif. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. Rinofaringite, otite recurente Bron it cu tuse violent , asfixiant acumulare mucozit i vscoase, dificil de eliminat Eczem cronic , mai ales umed , pruriginoas , agrav. la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i Agravare : c ldur Diminea a, spre 11 am

Ameliorare :

aer proasp t Expectora ie

Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus, Arsenicum tri iodatus, - 76-

Pulsatilla Cronic : Silicea, Natrum muriaticum, Aviare, Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee puncte albe), eczem acut (cu exudat abundent) , pruritul de b rbier. Urechi, acufene. Gonoree. Rinit alergic . Grip . Rinichi, dureri. Lichen plan. Buz superioar , erup ii. Parotid , hipertrofie. Prostat . Scalp, usturimi. Coloan vertebral , sl biciune. Uretr , strictur . Limb , ngro are. Amigdale, hipertrofie cronic . Addenda Albert Einstein Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ; tiin a f r epi stemologie este, n m sura n care ea poate fi conceput ca atare, primitiv i ncurcat Remediile sunt descrise n materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. ns , cu ct reflect m mai mult, cu att ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Un nou prooving poate schimba descrierea care exist n literatur , ns nu va modifica n vreun fel remediul care r mne neschimbat. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!). Urm torul pas aplicarea practic verificarea clinic , adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. Este un pas esen ial, f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat . Exist n comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. 140 din Organon, fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ), ns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date, f r a lua n considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . Nu mai vezi p durea de copaci. Acesta este cazul medicinei, cu ntreaga sa colec ie de boli i medicamente, ns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . Pentru a progresa ca tiin a, homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. Un pas important n dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas, psora primar a lui Masi, senza ia vital a lui Sankaran. inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome, ntregul tablou. Acest proces presupu ne c exist o ordine, c simptomele nu sunt ntmpl toare. Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. Einstein avea o puternic convingere privind ra ionalitatea universului, anume n natur i deci i n tabloul remediilor. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta, anume c exist o structur n tablul remediilor. (Jan Scholten, Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum - 77-

y y y y y

Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea

TUBERCULINISMUL Dr. Ioan Teleianu - note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins , de i nu total, din Psora hahnemanniuan . Ca defini ie, de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. Demangeat), trebue recunoscut c n Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator avnd la origine un agent etiologic, bacilul tuberculos. Mai mult, existen a cert , la toate cazurile de tuberculoz , a unor simptome comune, cum ar fi: tuse, expectora ie, sl bire i sudori nocturne, reg site la persoanele descendente, mai ales la copii i la persoanele tinere, f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic), i stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure, adesea spectaculoase n astfel de st ri. Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc n continuare o slab vitalitate, mboln vindu-se cu u urin i devenind anemici, nervo i fenomene ncadrate de el n categoria constitu iei consumptive - i pe care i trata cu Tuberculinum. Kent, care administra acest remediu n dilu ii X.M, L.M, C.M., n prize succesive la lungi intervale, spunea: acest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gtului... atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism, folosind ca nozod preparatul de baz , denumit Tuberculinum K. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Elevul s u, Leon Vannier, a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv n literatura de specialitate, n anul 1924, editnd o lucrare cu aceast denumire . Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos, pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: Starea toxinic precede apari ia microbului n elimin rile organice. n acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (granulia pre-bacilar , descris de Calmette). Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri nu -i g se ti niciodat nimic, fiind tot timpul bolnav. El leag ns totdeauna tuberculinismul, ca miasm , de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus. Homeopatia hahnemannian se refer ns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice, cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos, remediile neputnd face blond cu ochi alba tri o Pulsatill , sub ire i nalt un Tuberculinum, etc. Sursa nozodului Mai pe scurt, trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum. Finke i Swan au f cut n 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. Un alt preparat, Bacillinum, a fost preparat de Heath, pentru Burnett, dintr -un pl mn tuberculos, dup eviden ierea la microscop a bacilului. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum), preleva i de un veterinar din Pensilvania n urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin . Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt. Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trni. Tuberculinum residuum (T.R.) are reputa ia de a fi mai bine suportat, fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. Marmorek, un preparat extrem de bine suportat, pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere, se pare c s-a pierdut de produsul-surs , fiind folosit rar. Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . V.A.B. este un vaccin atenuat bilios, de fapt acel a B.C.G., care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. Mai exist i alte surse: Spengler, din snge total de iepure imunizat prin cultura de B.K., Bacillinum testium, din orhita tuberculoas , etc. - 78-

Ceea ce este foarte important de tiut este c n repertoriu simptomele care se refer la rubrica tuberculinum, provin din sursele urm toare: Tuberculinum, Tuberculinum bovinum, T.K. i Bacillinum. Ca atare, e loc i pentru simptomele altor surse. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie zon preponderent preferat de tuberculinism: o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului; Otite frecvente, mai ales la copii; Rino-faringite recidivante, disperante cnd apar la copiii mici;

U urin a de a r ci la cel mai nensemnat contact cu vremea r coroas , de i tuberculinicului i place aerul r coros. o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic , spre deosebire de astmul asociat cu

o Astmul pur, legat de alergenii pulmonari este de esen eczem , de esen psoric . Insuficien respiratorie de diferite grade, favorizat deform ri: scolioz , cifoz , etc.

i de conforma ia strmt a toracelui, predispus la

Sl bire, fatigabilitate, demineralizare global , stare cianotic a individului Tuberculinicul este inteligent, sclipitor, romantic, imaginativ dar este fatigabil, slab, debil, de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ), a a cum l ntlnim la Natrium muriatic, Iodum, Abrotanum. Fire mobil , agitat , el arde intens n clipele sale de d ruire (Phos.) dar obose te, se surmeneaz u or i devine trist, indiferent, nu-i mai place munca, ndeosebi cnd e vorba de eforturi intelectuale sus inute, se eschiveaz , devine chiar nd r tnic; Copilul tuberculinic, la nceputul studiilor este performant dar sfr e te mai slab; Tuberculinicul se plnge frecvent de:

o dureri ale coloanei vertebrale dorsale pentru c tuberculinicul cre te prea repede, spatele s u se curbeaz u or, se deformeaz (ex., durerile din epifizita Scheuerman); o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos.), neputnd s stea culcat pe un plan dur (Nat -m.).

Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e; Tipic este caracterul paradoxal; Trece repede de la rs la plns i invers (Puls., Ign.) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor;

Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid, brusc, periculos, fiind fragil, labil; astfel seara este apiretic, destins iar a doua zi cu febr mare, intens suferind; - 79-

Dureri de cap frecvente: Occipito-frontale, sau Totale; Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale;

Apetit viu, cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: Dorin de sare, lapte, brnz ; Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. Cyclamen: detest untul)

Scaune moi, diareice, frecvente, influen ate cu u urin de alimenta ie: Cu evolu ie cronic , f r dureri; nso ite de oboseal i demineralizare (China, Iodum, Phos.).

Inim iritabil , hiperexcitabil Tahicardie; Algii precordiale, cu n ep turi de origine neuro -vegetativ ; Hipotensiune ortostatic , cu st ri de r u, senza ie de sfr eal , le in;

Tuse frecvent , pentru c r ce te u or, de la bron ite recidivante, interminabile; Agravat de c ldur ; Ameliorat la aer r coros; (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente, mai ales la femei. Recidivante, cu caracter de suferin e cronice; Colibaciloze, greu tratabile cu anti biotice, care ntre in i agraveaz patologia;

Hipersexualitate: Ce duce la impoten (Phos.), sau din contra la Frigiditate (Sepia)

Menstre abundente: n avans, de regul , epuizante; Tendin hemoragic marcat

Dureri articulare acute: - 80-

Cu caracter eratic, agravate de umiditate; Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral , membre)

Congestie venoas periferic ; Acrocianoz (Puls.) Deger turi;

Transpira ie profuz , tenace: Care nu amelioreaz ; Care apare mai ales noaptea (spate);

Tendin la hemoragii cu snge ro u: o o o Abundente; Repetate: Epistaxis; Hemoptizii; Sput hemoptoic ;

(Phos., Ferrum phosphoricum) Hematurii (Formica rufa, Colibacillinum); Purpur ;

Pusee febrile sau subfebrile, nea teptate, f r cauz aparent : o o Febr de cre tere; St ri de dezechilibru termic, ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos., Iodum, Nat-m.) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum, Calcarea phosphorica).

Modalit i: o o o o o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace n contact cu suprafa rece; nc peri nchise, neaerate suficient; Vreme umed Crepuscul; Amelior ri: Aer liber, r coros; Repaos, cu mi care u oar ; - 81i rece; Furtun ;

Zona de munte, deal (n l ime mijlocie), peisaj de ar ;

Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge n mod esen ial persoanele tinere, semnele de impregnare tuberculinic putnd apare foarte curnd dup na terea copilului. Tot att de esen ial este ns i faptul c eficien a remediului este cu att mai mare cu ct administrarea lui are loc ct mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. Se i spune c Se na te tuberculinic i se moare psoric... O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic, care respect tr s turile globale descrise, peste care apar din cnd n cnd accidente acute, intense, chiar violente declan ate de factori diver i n fa a c rora tuberculinicul, bogat n energie vital , r spunde cu vigoare exagerat . Principalele direc ii patologice: Patologia respiratorie pe prim plan:

o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite, rino-faringite,otite, mai ales ale urechii interne legate de inflama iile reactive ale cavumului); o Traheo-bron ite, bron ite, pneumonii, pleurozii, etc.

o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic , renumita febra de fn, sensibiliz ri la polenuri, astm ca reac ie la acarieni, mucegaiuri, etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii, recidivante, de consisten groas , neiritante, g lbui (Puls., Stannum) uneori cu striuri de snge (Phos., Ferrum) care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului, descrise de coala francez . o o o o o o o Patologia nervoas , axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos., Kali -phos.); Izolare (Phos-ac., Sepia); St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare; Manifest ri schizoide sau schizofrenie; Demen precoce, Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi, cel mai adesea, de esen tuberculinic ); Somatiz ri diverse, de ex. cele legate de apetit, ca bulimia sau din contra anorexia psihic . i emo ional ale individului, astfel:

Alte patologii: o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite; Diarei facile i cronice; sau din contr , constipa ie, cu scaune uscate (Bryonia, Na t-m., Mag-mur.) o Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : - 82-

o o o o o o o o o o o o

Palpita ii, Tahicardii, Hipotensiune ortostatic Congestie venoas , acrocianoz , etc. Deger turi; Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei; Dismenoree sau amenoree (Puls.) Fosfaturie (Phos.) Patologia osteo-articular : Dorsalgii, lombalgii, ameliorate culcat sau pe o suprafa dur ; Reumatisme inflamatorii, cu VSH crescut; Reumatism articular acut; Poliartrit reumatoid , .a. Patologia cutanat : Urticarii, care cel mai des sunt de origine tuberculinic , pe cnd eczemele sunt de origine psoric ; Acnee.

Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS, patogenezia lui reproducnd simptomele esen iale ale tuberculinismului. Alte remedii: Calcarea phosphorica, considerat remediu constitu ional. Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos. Magn-phos. Amoniu-phos. Phosphoric-acid. Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed, agrava i de c ldur ): Pulsatilla. Bilios (cald ;I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic, Sepia. Nervos (frig i uscat): Arsenicum. De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat n drenajul tuberculinicului, facilitnd elimin rile. Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului, mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus, remediu extrem de activ, compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. - 83-

La fel, n cazul remediului Arsenicum album, unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Remedii cu tropisme mari pentru: o o o o o o o o o o o o o o o o o o Pl mni: Drosera, Ipeca, Sambucus, Bryonia, Tussilago; Ferrum phosphoricum (anti-inflamator); Kalium sulfuric, Beryllium, Stannum, Manganum Rino-faringe: Allium cepa; Manganum.

Tiroid : Spongia, Aqua marina, Hedera heix; Calcarea iodata Nervi: Ignatia, Kali -phosphoricum, Phosphoricum-acid; Zincum, Magnesia-phosphorica;

Ficat: Chelidonium; Carduus marianus. Rinichi i vezic : Formica rufa; Solidago; Apis.

Organe genitale: Helonias; Aletrix farinosa; Cyclamen. Inim i artere:

Crataegus: - 84-

o o o o o o o o o o o o

Convallaria; Strophanthus.

Piele: Apis; Rhus-toxicodendron.

Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox., Rhododendron. Seroase: Apis, Bryonia;

Snge: China; Ferrum metallicum; Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline; Rosa canina Echinacea

Nozode Tuberculinum (T.K.) Tuberculinum residuum Aviaire V.A.B. Bovinum Denys Marmorek

TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr. Silvia Nedelcu - note de curs Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt, dar care, o dat n eles, nu poate fi confundat. ( Vithoulkas) Ac ioneaz n principal la urm toarele niveluri: pulmonar - 85-

mental emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe snge lateralitate dreapt .

MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice, nemul umite, cu un sentiment profund de nemplinire, cu senza ia c sunt prinse ntr -o situa ie insuportabil , din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) de aici nevoia de schimbare ( i schimb frecvent locul de munc , locuin a, partenerul), dorin a de a c l tori, nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. sporturi extreme, substan e excitante stimulante), pentru c via a este prea scurt i trebuie tr it din plin ; -comportament r ut cios, distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex. copilul se trnte te pe jos, i love te capul sau i smulge p rul, arunc i sparge obiecte de preferat pre ioase, sau i love te i njur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : cini, pisici ( au i alergie la p rul de pisic ), fric de p s ri, fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va ntmpla; -comportament compulsiv obsesiv -tulbur ri de memorie, senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice, lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil .

tulbur ri de nutri ie, emaciere de i m nnc mult; tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ); sensibilitate la schimb rile de vreme, r ce te foarte u or (nici nu tie cum i cnd); < de vreme rece i umed , naintea furtunii, de aer nchis, la mare (poate fi i > la mare)

> de vreme cald i uscat ; la munte; ntr-o p dure de conifere (pini); n aer liber (aer n mi care rapid ex. amel. ntr-un autovehicul care circul cu vitez , cu ferestrele deschise); alergie la lapte; pisici; caracter schimb tor al simptomelor acestea i modific rapid caracterul, localizarea etc. ; transpira ii abundente: dup cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de oarece); sau au erec ii dureroase).

dorin sexual intens , hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi, gr sime, lapte rece (<), nghe at , s rat, dulciuri. Aversiuni alimentare: brnz , dulciuri, lapte rece. Antecedente familiale : TBC; afec iuni alergice astm, eczem ; alcoolism; - 86-

afec iuni tiroidiene.

Antecedente personale : CAP: i love te capul ntr-o criz , pentru c a fost contrazis sau refuzat, sau compulsiv; i rostogole te capul pe pern n timpul somnului; cefalee cu senza ia de presiune ca ntr-o band de o el; cefalee periodic alopecie; i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( stg.) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc.), gene fine, lungi erup ie dentar dificil , ntrziat ; bruxism; scr ne te din ii n timpul somnului (1/s pt. sau 1 /2 s pt.) TBC; febr tifoid ; bron ite, amigdalite, otite, cistite recurente.

GASTROINTESTINAL apetit crescut, chiar exagerat - noaptea, se treze te de foame; constipa ie diaree, diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz .

URO-GENITAL hipersexualitate; amenoree; dismenoree; infec ii urinare, cistite recidivante; enurezis nocturn.

PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior;

tuse cronic , uscat , sup r toare; tuse ag. cnd ridic bra ele; provocat de suprimarea menstrelor; tuse sau accese de astm amel. de vnt (aer liber, mergnd cu vitez ntr-un vehicul cu geamul deschis); tumori mamare benigne; snii umfla i i foarte durero i preM sau n timpul menst rei.

SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii - 87-

EXTREMITATI dureri articulare ag. de vreme rece i umed , amel. de c ldur i mi care

SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral ; insomnie din cauza foamei , sau se treze te din cauza transpira iei; viseaz cini negri, erpi sau c l torii.

PIELE eczeme chiar de la na tere; prurit amel. de c ldur ; sensibil la expunerea la soare- se bronzeaz u or i r mne p tat

NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1.Romantism.Dorin de schimbare i izbucniri violente cnd aceasta nu poate fi satisf cut . 2.Simptome care se modific tot timpul. Afec iuni respiratorii recidivante. 3.Dorin a pentru aer curat liber. 4.Agravat n spa ii nchise; ag. de vreme umed i rece. 5.Dorin e alimentare pentru afum turi, lapte rece i dulciuri. 6.Transpira ii abundente, n special noaptea. COMPARATII Calc-ph.: nemul umire, dorin de a c l tori, preferin e pentru afum turi etc. Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in pozi ie genupectoral , dorin pentru gr simi etc. Carc.: dorin a de c l torii, pozi ie n timpul somnului, sclere alb strii, tulbur ri de comportament etc. Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc. REMEDII COMPLEMENTARE Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph. Exemplificarea modalit ilor de prescriere ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. Remediu similimum C.D.-(2002) feti de 4 ani cu manifest ri alergice de la urticarie pn la edem angioneurotic ( la praf, mucegai, diverse medicamente, conservan i, lapte, citrice etc.) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 n 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile, tu e te uscat, are febr , frisoane i secre ie nazal mucopurulent . Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter, v rs turi i diaree diagnosticndu-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie, cu manifest ri mai pu in se vere); manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani, dup ce a primit TM de Valerian pentru. c era foarte agitat . Din cauza crizelor biliare i a alergiei, dieta este foarte sever : orez, paste i carne fiart . ( ea ar mnca de toate n special ciocolat , dulciuri, zah r). Tot cu 2 ani n urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac - 88-

nainte sau dup Valeriana). Cu o lun n urm a avut infec ie urinar (E.coli). In cabinet nu a stat o clip : a d rmat tot ce se putea, a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). La ncercarea mamei de a o potoli, s -a trntit pe jos i a nceput s urle ntr-o criz demonstrativ . La fel se comport i acas i i love te i vorbe te urt. Somnul este agitat i uneori scr ne te din ii. Ii este fric de cini. Ii place mult muzica, s cnte i s danseze (tat l este muzicant); ( nu mannc lucruri necomestibile - dg. Tarent.) Rp.: Tub. CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a ntrerupt temporar administrarea remediului. A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx. pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : e alta pu in mai calm , n eleg toare, f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i. Nu a mai r cit, de i a mai tu it din cnd n cnd, poate s m nnce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare; a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat ; persist ns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial. A nceput s transpire abundent, inclusiv n timpul somnului, mai scr ne te din ii i somnul este la fel de agitat. Tuberculinum este n continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M. 2. Nosod : M.T (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit , cu simptomatolgie clar , tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria, de care beneficiaz (30CH), simptomatologia ameliorndu -se rapid.Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( mai regulat dect ciclul menstrual). Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph. a ac ionat din nou. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime, dar cu un grad mic de incontinen ; pe fondul unei modific ri de atitudine mai pu in dispus sa suporte, chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmnd dorin a pentru afum turi, a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). Se simte bine o perioad i dup alte cteva luni face din nou cistit . De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar ( a fost bolnav de pl mni n tinere e). Tuberculinum CH 200 nchide cazul, nu a mai avut cistit de atunci. In alte situa ii, este posibil ca remediul care a ac ionat la nceput s continue s par indicat, deci tabloul simptomatic s nu se schimbe, dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze;n acest caz, dac exist elemente care s justifice Tuberculinum, atunci administrarea acestuia va debloca situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou. Edward C. Whitmont: Din experien a mea, Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas , indicat, n medie, la fel de des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus , Pulsatilla etc. i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui n mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur, Calcarea i Phosphorus. Putem stabili, de asemeni, ca regul - dar nu pentru prescriere automat , ci pentru studiul remediului ntr-o situa ie anume- c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur, Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz , atunci trebuie avut n vedere Tuberculinum. (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) din esut pulmonar cavernos; considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub., practic greu de diferen iat, este foarte util n cazurile n care sputa este foarte abundent bronhoree; Bacillinum testis din leziuni testiculare; Tuberculinum reziduum Koch din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene; Tuberculinum Denys din filtrat care con ine doar exotoxine; Tuberculinum Marmoreck din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler din snge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach- din culturi de BK. i Tricophyton Tuberculinum avis tuberculin aviar )

Bibliografie: Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes; - 89-

Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; Sankaran R The Soul of Remedies; Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; Wheeler C.E., Introduction to the Principles of Homeopathy; Whitmont E.C., Psyche and Substance RADAR 8

GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber, iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale, derivat din latinescul nitrum, preluat din grecescul nitron, la randul sau cu originea in egipteanul neter. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil, spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0,4, cu conductibilitate termica si electrica mare. Reactioneaza puternic cu apa. Aprins arde in aer. ClNa este sarea de bucatarie, se gaseste in natura in mare si in saline. In organismul uman se afla in oceanul interior, mediu intern care scalda toate celulele. Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic - patologic apar dezechilibre, de la deshidratare la edeme, cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara - asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : - deshidratare ardere, tip oxigenoid, ex : Natrum muriaticum - hiperhidratare imbibitie, tip hidrogenoid, ex : Natrum sulphuricum - stabilitate in relatiile sociale - sensibilitate la factori alimentari sare si farinacee - astenie cu iritabilitate. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor, poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. Patologic tropism pentru : - aparatul respirator - catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase, albicios galbene, cu gust sarat si evolutie cronica - metabolism deshidratare, demineralizare, denutritie (N.m.), obezitate, diabet z.(N.s.) Simptome comune : - depresie, slabiciune iritabila - sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi - anxietate matinala si frici ( de boala, pentru viitor, de oameni, etc ) - agr.la muzica (s.mintale), zgomot, miscare, efort intelectual - 90-

- sete mare, agravati de mancaruri si bauturi reci - agravare la frig, dar si la caldura si soare, curenti de aer, schimbarea vremii - slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. (N.c. nu are identitate. N.m. confuzie.) Cuvinte folosite de pacient : identitate, individualitate, grija, neglijat, inteles, neiubit, parasit, despartire, uitat, singur, atasat, dor de casa, Cine sunt eu ?. Dependent. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium, sare de bucatarie (95% + ClK, Mg, Ca, Al). Cristale cubice. ACTIUNE Fiziologic pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern, mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara, deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme - reglarea tensiunii arteriale - troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic deshidratare celulara cu hidremie sistemica - S.N. : fragilitate psihica - sange : anemie - tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor, mucoaselor, scaunelor, lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase rinita sau acumularea apei in tesuturi edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na), luetica sau cancerinica, subponderal, longilin, torace ingust, piele uscata, buze cu scuame pe care le rupe, fisura mediana buza inferioara sau la comisuri, excoriatii periunghiale, isi rupe pielitele, celulita coapselor, limba geografica constitutionala, nepatologica, micropoliadenopatii cervicale (Calc.phos., Bar.m., Bar.c.), acnee predominant la frunte, eruptii la marginea pielei paroase, comedoane, alergii, dorinta de sare si sete, relatii putine, co mplexul urateniei, somatizarea suferintelor psihice. CAUZALITATE - traume psihice, relatia cu parintii in copilarie (co nditionari, interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp - exces de alimente acide, paine, sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor rinite sezoniere, depresii recurente, astenii periodice, etc. Agravare : in mediu salin ( mare, saline), la ora 10 -11, la caldura soarelui, in camera calda, la consolare, la efort intelectual, culcat, la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis, Puls.), dupa baie rece, culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut, politicos sau iritabil cu furii, labil afectiv - tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari

- 91-

Adolescent cu comportament retinut, nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata, preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii, comportament, exprimare

ordonati, punctuali, constiinciosi, perfectionisti, preocupati de munca (Ars.alb. din anxietate, Nux v. din vointa) da importanta aparentelor, fleacurilor introvertit, evita compania, agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el, sentiment de vinovatie, plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat, se imbraca corect, preocupat de imagine foarte critic cu sine, isi reproseaza nereusitele, chiar la mult timp dupa ele

pesimist, trist singur, noaptea, la griji, dezamagiri in dragoste, la foame, post coit, dupa masturbare, sen timent de abandon, maturizare prematura zambeste continuu, politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie, disperare pentru viitor, frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional, frica de a fi ranit, de moarte, hoti, pasari, insecte grabit, neindemanatic, scapa lucrurile din mana isi roade unghiile

Somn superficial cu tresariri, adoarme greu in camera calda, daca se trezeste nu mai readoarme, insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti, ca ii este sete

SIMPTOME GENERALE - agravare la caldura, mai ales la soare - agravare in mediu salin mare, saline - agravare la ora 10-11 - dorinta de sare - sete mare de cantitati mari de apa,des - slabeste mancand destul, chiar mult - febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza, frison +/- sete - transpiratii profuze - periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE - p r unsuros, dermita seboreica - eruptii la marginea pielei p roase, frunte, occiput - 92-

- cefalee de diferite tipuri agravata dimineata, la miscare, la aer rece, la furie, la efort intelectual, ameliorata in liniste, culcat, dupa transpiratie - vertij la privirea fixa a unui obiect, dupa efort ocular, privind prin fereastra unui vehicol in mers, dupa cafea si in alte situatii - fata palida pamantiu-galbuie, cu cearcane, uleioasa pe frunte - acnee, eruptii pruriginoase, crustoase - buze uscate, crapate, fisura mediana buza inferioara, fisuri la comisuri - herpes la menstra, la febra, la suparare, la vant, la unele alimente - transpiratia fetei mancand - dureri oculare la fortarea vederii sau la soare, fotofobie, astenopie musculara - pleoape cu margini fisurate, inflamate, lacrimare la vant - paralizii musculare oculare, strabism divergent, miopie sau hipermetropie - otite, acufene - uscaciunea mucoasei nazale, obstructia nasului noaptea - rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit, cu secretie apoasa continua si stranuturi - senzatia de sufocare cand bea (Hyosc), +/- nod in gat - inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat - raguseala la rece - hipertiroidie, palpitatii - tuse seaca, persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta, dispnee urcand - afte, mucoase uscate, gust sarat, amar sau acru - limba geografica constitutional - apetit capricios, anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate - eructatii acre, arsuri esofagiene sau stomacale - greata si dureri gastrice matinale +/- varsaturi acre-amare - balonare abdominala dupa masa, bere, paine, borborigme - constipatie cu scaune dure, evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile - fisuri anale, hemoroizi - diaree profuza, exploziva, scaune apoase, inchise la culoare - scapa urina cand tuseste, stranuta, rade (Caust., Puls., Scilla) - nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr.), poliurie - miros puternic al organelor genitale, TDS - menstre variabile cu tristete si herpes, dismenoree - 93-

- leucoree apoasa, galbuie - piele uscata, acnee, comedoane, veruci palmare, herpes circinat fata, cap, coapse eczema uscata, pruriginoasa sau umeda cu secretii groase, corozive, urticarie, alergii, dermita de contact agravate la cald, la soare, la efort fizic, inaintea menstrei - pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor, tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite, bronsite, astm bronsic Tulburari cutanate : herpes, acnee, eczeme, urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie, tahicardie, palpitatii, hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica, constipatie, fisuri anale, hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie

RELATII Aqua marina, Sal marinum remedii asemanatoare Pulsatilla, Sepia, Ignatia, Cyclamen, Silicea, Sulph.iod., Tub. teren tuberculinic Glonoin, Natrum carbonic agravare la soare Kali muriatic, Bryonia, Phosphorus, Allium cepa afectiuni respiratorii Apis alergii REPERTORIU Mind absent minded 3 - ailments from, anger 2, bad news 2, disappointment 3, fright 3, grief 3, love disappointed 3, mortification 3

Mind anger 3, violent 2, trifles, at 2 - answering, aversion to 2

Mind anxiety, night 3, future about 2, hypochondriacal 3 - company, aversion to 4 - concentration, difficult 2, dullness 3 - confidence, want of self 2 - confusion of mind 3, mental exertion from 2 - consolation agg 4 - conversation agg 3, spoken, aversion 2, taciturn 3 - 94-

 - delusions, thieves, house in 2, vision has, 2 - discontented 3, everything with 3 - dwells past disagreeable occurrence, on 4, recalls disagreeable memories 3 - estranged, family, from his 2 - fear, crowd in 2, death of 2, evil of 2, frighte d easily 2, starting 3, fright from 3 - grief 3, silent 3, love, from disappointed 3 - hatred 4, revengeful and 3 - hurry 3, impacience 2 - hypochondriasis 3, hysteria 3 - indifference 3, everything to 2 - insanity 2 - impertinence 2, insolence 2 - irritability 3, morning 2, offended 2, rage 2, quarrelsome 2 - laziness 3 - loathing, life at 3, reproaches himself 2, suicidal disposition 2 - looked at, cannot bear to be 2 - malicious 3 - memory, active 3, weakness mental exertion 3 - menses, before mental symptoms 3 - mental exertion agg 3 - mistakes, speaking in 3 (singur cu 3), writing 2 - mood alternating 2 - prostration, talking from 3 - sadness 3, coition after 2 - sensitive 3, noise to 2 - somnambulism 3 - thinking persistent 3, unpleasant subjects, haunted by 3, tormenting 3 - weeping 3, consolation agg 3, pitied,if he believes he is 3, hysterical 2 , cannot weep though sad 4

Vertigo 3, rising on 3, accompanied by, pain in head 2, fall tendency to, forward 3 - rising on 3, walking while 3, objects turn in circles, seem to 3

Generals morning agg 3, periodicity 3 - 95-

- heat, sensation of 3, sun exposure to 3 - air seaside, agg 3, amel 2 - forenoon, 10h 4, 10-11h 2, 11h 3 - food, salt desire 3, salt agg 3

Stomach thirst 3, extreme 3, large quantities for 3 Fever forenoon 3 Perspiration 3 Head eruptions, crusts 3, white 3, impetigo margin of hair 2, itching 3 - hair, falling 3 - heaviness 3, occiput 3

- pain 3, morning, waking 3, eating after 3, heat during 3, nervous 3, periodical 3, school children 3, reading 3, sun,from exposure to 2, pressure external amel. 3 Face discoloration pale 3, eyes around circles 2, greasy 3 - cracked, lips, lower, middle of 3, upper 2, mouth corners of 2 - eruptions, herpes 3, lips 3, pimples 3, acne 3, comedones 2 - perspiration, eating 2

Eye asthenopia muscular 3, contraction of eyelids 3, discoloration red 3 - pain, reading 3, exertion of eyes from 3, looking when, stadily 3 - lachrimation, wind in 2

Mouth dryness 3, mapped tongue 2 - eruptions, tongue 3, vesicles 3, tip 3 - hair sensation of a, tongue 2 ( Sil 2, Kali bi 1)

Nose catarrh 3, postnasal 3, discharge albuminous 3, copious 3 - hayfever 4, obstruction 3, dryness, inside 3, sneezing 2

Throat catarrh 3, mucus 3, drawn from posterior nares 3, dryness 3 - choking drinking 4, lump sensation of a 3, swallowing on 2

External throat goitre 4 Stomach appetite, increased 2,10h 2, ravenous 3, relish without 3 - disordered 3, eructation 3, eating after 3, sour 3, pain, morning 2 - hiccough 3, nausea 3, vomiting 3

Abdomen distention 3, eating after 3, pain 2 Rectum constipation 3, difficult stool 3, ineffectual 3, feces remind in, as if 4 - diarrhea 3, daytime only 3, involuntary stool 3 - 96-

- eruptions, anus about 3, fissure 2 - hemorrhoids 2, pain burning 3

Bladder urination, involuntary 3, night 3, cough during 4, laughing 3, sneezing 2 , retarded, alone, can only pass urine when 2

Kidneys Addison`s disease 3 Male genitalia/sex sex erections continued 2, incomplete 2, wanting 2, pollutions 3 - eruptions herpetic, thighs between 3

Female genitalia/sex coiton, aversion to 3, painful 3, masturbation disposition 2 - inflammation 2, itching 3 - leucorrhea 3, albuminous 3 - menses copious 3, frequent too 3, late too 3, protracted 3, scanty3 - pain, bearing down, uterus 3 - sterility 3

Skin eruptions 3, eczema 3, herpetic 3, vesicular 3, pimples 3, acne 3, urticaria 3, itching 3, excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei, apoi industria detergentilor si a hartiei. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor.Se gaseste in pasta de dinti, sapunuri, se foloseste in cosmetica. In medicina se foloseste, alaturi de bicarbonatul de sodiu, ca alcalinizant pentru stomac, la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. J.H.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : - depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila - tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal, slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor, infiltratii celulare, anemie, arterioscleroza, uremie - catar, ulceratii ale mucoaselor digestive, r espiratorii, oculare, genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida, cearcane si usoara umflare a pleoapelor. Tendinta la obezitate. Pielea de pe dosul mainilor este aspra, uscata si zbarcita. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. Laxitate articulara, mai ales glezne. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum, psoric sau psoro-tuberculinic la inceput, cu varsta sicotic. Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. MODALITATI - 97-

Agravare : efort intelectual, caldura, soare, zgomot, muzica, la luna plina Ameliorare : la miscare, la masaj, presiune. SIMPTOME PSIHICE - perseverent, serios, curajos, sociabil cu locvacitate voioasa - sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare - frica de furtuna cu tunete, de viitor, de oameni - tulburari de memorie si concentrare, mai ales dimineata la trezire - hipersensibil emotional si senzorial, labilitate afectiva, neindemanare, tresare - depresie anxioasa, iritabilitate, intolerant la contradictie, timiditate - morocanos, nemultumit, inclinat la disperare (viata e nedreapta cu el) - somnolenta ziua agravata dupa mancare, insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE - slabiciune generala, astenie psiho-fizica - friguros intolerant la caldura, mai ales la soare - slabiciunea ligamentelor ptoze abdominale, pelvine, entorse, luxatii articulare - agravare dupa bauturi reci, farinacee, vegetale, aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE - cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa, inaintea menstrelor - vertij dupa expunere la soare, agravat la miscare, vorbire, efort intelectual - fata palida, edeme ale pleoapelor, buzelor - keratite, ulceratii corneene, dacriocistite, uscaciunea conjunctivei. - hiperacuzie la zgomot, acufene, surditate - eructatii acide, balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare - foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 - constipatie cu scaune dure, fragmentate, evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme, arsura in ochi si mare excitatie sexuala - diaree galbena ca pulpa de portocale - catar nazal posterior cu secretii groase, galben-verzui, urat mirositoare - coriza dupa cel mai mic curent de aer, > dupa transpiratie, gat uscat, raguseala - tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry, Phos., Natr. phos.) - palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala - arsuri uretrale in timpul si dupa urinare, enurezis - 98-

- menstre precedate de cefalee occipitala - leucoree abundenta cu secretie galbena groasa, iritanta - senzatia de greutate pelvina ( Sep., Lil.tigr., Murex) < asezata pe scaun - piele uscata, eruptii veziculare, herpes, ulceratii ( calcaie ) - instabilitatea gleznelor cu entorse, luxatii. INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase, insolatie, rinofaringite catarale, dispepsie flatulenta, hipotiroidism, hipertrofie de prostata, metroanexite, sterilitate, eczema, ichtioza. RELATII - Natrum sulphuricum mai hidrogenoid -- Natrum muriaticum mai respirator, mai slab, demineralizat - Kali carbonicum mai respirator, mai ulcerat - Calcarea carbonica, Graphites mai cronici, Natr. c. poate fi acutul lor - Sepia, Lilium tigrinum, Murex - greutate pelvina ( bearing down ) - Natr.ph., Natr.m., Lach., Glonoin cefalee la soare - Natr.ph., Natr.s, Ledum glezne slabe Antidot : Arsenicum album, Nux vomica, Phosphorus, Sepia REPERTORIU Mind conscientious 3, serious 2 - sadness 3, ennui 2 - timidity 3 - morose 2, discontented 2 - concentration, difficult 2 - memory, weakness of 2 - anxiety 3, future about 2, sleep during 2, music from 2 - fear, thunderstorm 2, before 2, people of 3 - starting 2 - sensitive, music to 3 ( Nux v., Sep.), noise to 2 - irritability 3, alternating with cheerfulness 1 - contradiction intolerant 2

Sleep - sleeplessness 2, midnight before 3, with sleepiness, daytime 2 - 99-

Generals weakness 2, morning 2, exertion, slight from 3 - sun, exposure 3 - cold agg 2 - food, cold drink agg 2 - food, milk aversion 3, milk agg 2 - food, farinaceous, agg 2, vegetables agg 2

Vertigo sun facing agg. gr 1 Head heat - gr 2, storm on, approach of a gr 1 ( R. unic ) - pain, sun, from exposure to 3, occiput, sleep after 2, vertex 2

Face discoloration, pale 3, eyes around circles 3 Eye pain, light strong 1 - photophobia 2 - dryness 1

Stomach appetite increased night, midnight before 23h 1, after 5h 1 - eructations , type of, sour 3 - nausea 2 - vomiting, type of, bile 2, sour 1

Abdomen distension 3, eating after 2 - flatulence 2

Rectum constipation 2, difficult stool 2, insufficient 3 - diarrhea 2, cold taken 2, eating after 2, food, farinaceous 1

Stool yellow 2 Nose coryza 2, discharge with 3 - discharge, copious 2, offensive 3, thick 2, crusts inside 2, p urulent 2, nares 3 Cough dry 2, warm room going into a 2 ( R. unic cu gr 2, + 2 R. gr 1 ) Chest palpitation 3, tumultuous, violent 2, anxiety with 2, ascending stairs 2, waking on 2, eating after 2, lying,side, left 2 Female genitalia/sex menses, late too 1 - sterility 3, leukorrhea with 2 ( Kreos.2,Caul.1) - leukorrhea 2, copious 2, thick 2, yellow 2, offensive 2 yellow -green 2, posterior

Extremities weakness 2, ankle 3 - eruptions, upper limbs, vesicles 2, lower limbs, vesicles 3, hip 2, Nicc1), thigh 2 - 100hip, herpes 2 (Sep 2,

Skin eruptions, herpetic 2, circinate 2 - dry 2, craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G., Jurj G. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. 1 Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. Mariana G le anu - note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC, Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1. 2. echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic.

1. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv, cu atit mai mult cu cit, in calitate de Na prezinta si atonie digestiva, care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie. 2. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase). ACTIUNE 1. 2. 3. 4. 5. Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor

TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN, digestiv, locomotor, mucoase Nat-m : SN, nutritie, mucoase, glande Nat-p : digestiv, SN, mucoase, locomotor, nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica ; reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac). Este un Kali-p agravat. Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. - 101-

Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic

exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust, eructatii, voma, secretie gastrica, scaun, leucoree, sputa, transpiratie). Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta, agravata dupa absorbtie de grasimi, lapte, zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida, verzuie, cu tenesme, urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines, ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : Prea inchis (introvertit) pentru Phos., prea plin de frici pentru Nat -m : delicat, sensibil, usor de ranit rezervat, aversiune la consolare nervozitate, oboseala, slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote)

frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric, de boala si moarte, de furtuna, de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae; aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) - 102-

Simptome generale instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua ; arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp

alimente : agravare la grasimi, zahar, lapte, dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite, peste prajit, sare, condimente, bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave ; in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida, cu miros acru, galbena cremoasa displazii uterine, sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare, guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) secretii galbene, cremoase deposit auriu, cremos la baza limbii secretii galbene, cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase, cremoase, galbene leucoree cu aceleasi caracteristici

MODALITATI Agravare zahar, lapte, grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi, palpitatii, cefalee) efort intellectual act sexual - 103-

Ameliorare la rece mancand (cefalee) (Phos)

TABLOURI CLINICE 1. SUGAR cu : - intoleranta la lapte - abdomen destines, ficat marit de volum - colici abdominale imediat dupa hranire - muguet - diaree acida, scaune nedigerate - evolutie spre atrepsie (marasm) 2. COPIL cu : - parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate - hranit in exces cu lapte si zahar 3. TANAR cu polutii nocturne 4. ADULT arthritic, uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : - zahar, lapte, grasimi - furtuna - diateza tuberculinica COMPARATII Hiperaciditate digestiva : Calc, Carb-v ; Kali-c, Nux-v, Rob Guta : Benz-ac, Guaj, Lyc, Sulph, Urt-u Verminoze : Abrot, Cina, Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust, Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului, copil gras si flasc, picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru, dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) - 104-

Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c, Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p, Ph-ac, Phos)

NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI, etapa hidrogenoida. FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului, justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. - Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. - Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe, apoi spre emonctori. Sulfatul de Na, combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare. - Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor). - Na este centripet, hidratant dar si iritant. Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie ; vezicula biliara = debaclu ; intestin = diaree iritanta ; mucoase = catar eliminator). ACTIUNE 1. 2. 3. 4. hidrogenoid (infiltrare hidrica, edeme, celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda)

TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central, periferic si vegetativ

(depresie mentala, dureri nevralgice, distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm, bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica, afectiuni biliare, diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele, mucoase, tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate, scurgeri catarale, ede me).

MODALITATI - 105-

Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental, diaree, astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree)

Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent

Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite). Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis. Este o natura sistematica, obiectiva, pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. (Nat-s nu apare in nicio rubrica de iluzii). Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s. tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. Atasamente puternice. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie, sau il amina pina ii vede pe toti asigurati. iritabil si trist, in special dimineata. Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) . stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. plinge cind asculta muzica (Na). se simte bine (vesel) dupa defecatie. poate avea si un comportament necontrolat (droguri, excese sexuale). SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM - 106-

agravare la umiditate (habitat, sejur la malul marii sau linga o apa, umiditate atmosferica, alimente apoase) ; tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei, edeme ale extremitatilor (semnul inelului), edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na); tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza, astm, diaree, leucoree (eliminari iritante Na), agravate de umiditate.

Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie, prurit agravat la dezbracare,

veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului, fata, pleoape, regiunea genitala, anus), condiloame ; tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare, stagnare interstitiala cu celulita ; mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare, tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase, galben-verzui, cu miros neplacut si gust sarat, tuse groasa cu expectoratie verzuie, insotita de durere in bratul sting, agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry), astm agravat de umezeala, la malul marii sau la 4 a.m. cu raluri congestive la baza plaminului sting, astm infantil, astm declansat de suferinta psihica ; la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase, sarate sau bilioase dimineata la trezire, diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) ; la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na), - 107-

arsuri in timpul mictiunii (Sulph), scurgere uretrala groasa, verzuie (gonoree), leucoree galben-verzuie ; aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate, cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox), agravare la mers, aplecare, asezare si ridicare de pe scaun. SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic, Na este colecistokinetic, iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : hipercolie, congestie hepatica ; flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) ; colici (actiunea Na asupra vagului) ; diaree biliara.

Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente, sarate, limba acoperita cu depozit gros verzui, sete de bauturi reci, eructatii matinale cu greata neameliorata de voma, ficat marit, dureros; dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga, afectarea pancreasului (exo- si endocrin), abdomen sensibil, borborigme, gaze incarcerate, nu suporta haine strinse, curea (Lyc),

dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun; diaree brusca, in jet, apoasa, cu gaze, agravata de umiditate. CAUZALITATE : umezeala, suferinta psihica, traumatism cranian, gonoree supresata. TABLOURI CLINICE 1. La COPIL, Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : - arborelui respirator (coriza, bronsita, astm) - conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite, blefarite)

- 108-

2. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. Eliminarile sicotice pot fi, ca si la copil, la nivelul aparatului respirator, dar, de preferinta, exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara, precum si o patologie genitala : - hidrogenoidism - subiect gros (obez), celulitic, edematos ; - tub digestiv (dispepsie flatulenta, hepatita cronica, colecistita calculoasa sau simpla, angiocolita, enterocolita cu debaclu biliar ; afectiuni pancreatice) ; - aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic, hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical, dorsal, sold sting) tulburari digestive ; - alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale, leucoree, eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas, pleoape, barba, regiunea periungheala, anus, organe genitale externe) sub forma de transpiratii, eruptii exematoase sau herpetiforme, condiloame si veruci ; secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului. 3. La BATRINI mai rar folosit, facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj, Caust, Con). Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m, Dulc, Nux-m, Rhus-+) ; nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t, Caust) ; simptome oculare (Graph, Hep, Sulph) ; agravare la presiunea hainelor (Lach, Lyc) ; condiloame (Merc, Thuj, Staph) ; limba cu depozit gros (Nat-p = galben) ; dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) ; diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) ; isi apasa toracele cind tuseste (Bry) ; dupa traumatism si caderi (Arn).

Remedii complementare : Ars, Thuj. BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matire Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier, Jean Poirier : Precis de Matire Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. - 109-

Dr. Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr. Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant, caracterizat prin elevarea pasiunii n una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual . Platinum este cel mai arogant dintre remedii; pacientul pare s - i simt sufletul n l at deasupra celorlal i, sau exaltat. El nu se mndre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur), ci cu ns i persoana sa. n repertoriu g sim rubrica: iluzie c are snge regesc. n societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual dect al ii. Este n general un remediu femenin. Dac ego-ul nu este att de dramatizat, exaltarea se face pe plan sexual. Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de perversiune. Poate ajunge la promiscuitate de i n stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic . Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase.

Cnd exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau cnd nu se poate desc rca ntr-un fel sau altul, se observ exaltarea mniei, impulsurilor violente i a fobiilor adnci. Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide. Desigur, un astfel de pacient i proiecteaz impulsurile asupra altora, avnd impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru. Copilul Fat sau b iat, vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul n primul rnd i problema sexual . Axest copil este arogant et trufa . El nu accept s intre ntr-un grup dect dac l poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa. Este i mai insuportabil atunci cnd nu admite nici cea mai mic observa ie. Devine un orgolios insuportabil. Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor. Altfel devine agitat, nervos, hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate n mediul s u. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important . Are obsesie sexual , cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u. Feti a Platina. Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . Putem vedea feti e mici petrecnd ore ntregi n fa a oglinzii, deghizndu-se i care, n perioada prepubertar , ies n strad n calea b ie ilor i chiar a adul ilor. Tn ra Platina ar vrea s fie frumoas , admirat , remarcat etc..Curnd devine rea i despotic cu anturajul s u. Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu. St ri mentale: - arogant, afectat, preocupat numai de propria persoan , narcisist; - excesiv de pasionat, are nevoie de emo ii puternice i de dram ; - are nevoie s domine ; - are impresia sau iluzia c e mai nalt dect al ii sau c prive te n jos dintr -un loc nalt; - are iluzia c este de vi nobil (de snge regesc); - 110-

- se consider nen eles i lezat pe nedrept de societate, dispre uindu-i pe ceilal i; - grosolan i insolent; dispre uitor; - tendin la exagerare ; - nu-i plac copiii; copiii nu au ce c uta n via a sa; - Reflexele i reac iile lor sunt nafara normelor obi nuite ; - Este un om retractat, un individ n lupt cu mediul s u, pierznd sensul propor iei (Hodiamont) - impulsuri violente; impulsul de a ucide, de a- i ucide so ul (chiar dac l iube te), i e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de cte ori acesta iese din cas ; - team de: moarte, violen , fantome, animale, lovituri de orice fel; nelini te n leg tur cu s n tatea; - team c va fi p r sit de so , c so ul va muri; atacuri de panic ; - plnge de mnie; - gelozie; - se mbrac ip tor, senzual, gen hollywood, ochelari de soare negri; Generalit i: - simte o ap sare, o contrac ie n zona afectat , ca i cum locul respectiv ar fi bandajat; simte un bandaj n zona afectat ; - simptome mentale alternnd cu acuze fizice; - lipsa durerii n zona afectat (Op.); amor eli; - miasm luetic ; Cap: - amor eal sau senza ia de frig n cap i pe fa , mai ales n jur ul oaselor fe ei i n jurul buzelor; - paralizia lui Bell; paralizie nedureroas a fe ii; - nevralgie facial ; durerea poate alterna cu amor eal ; - cefalee ap s toare care ncepe i se sfr e te lent, imperceptibil; - buze c rnoase, senzuale, groase; - senza ie de amor eal mai ales n din i, n momentul apari iei dorin ei sexuale; Gastro-intestinal: - bulimie; - constipa ie, mai sever cnd c l tore te, n timpul menstrelor sau a sarcinii; - senza ie de trac iune n zona ombilicului (Plb.); Uro-genital: - apetit sexual excesiv, promiscuitate; excese sexuale, perversiune; dorin a sexual apare la cea mai mic atingere; - pacienta poate spune c sufer de frigiditate, ceea ce nseamn mai degrab c nu se simte satisf cut , dect o pierdere a libidoului; - pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual n trecut; - amor eal n zona organelor genitale; - prurit voluptos al organelor genitale; herpes; - hipersensibilitate a vaginului, nu suport penetrarea (vaginism); - chist ovarian, mai ales n partea stng ; - malignitate a uterului, ovarelor, testiculelor, organelor genitale externe; - ciclul menstrual poate fi frecvent, abundent, cu snge ntunecat la culoare i filamentos; - dismenoree intens , uneori cu senza ia de prolaps; Extremit i: - senza ie de bandaj n jurul zonei afectate; Indica ii clinice: - 111-

Bulimie; Cefalee; Chist ovarian; Constipa ie; Deregl ri de natur fobic ; Deregl ri sexuale; Dismenoree; Herpes; Malignitate; Metroragie; Narcisism; Nevralgie; Obezitate; Paralizia lui Bell; Compara ii: - Nux-v.: Apetit sexual puternic, mnie, dramatizarea eu-lui, constipa ie, nevralgie, plnge de mnie; - Med.: Apetit sexual puternic, dramatizarea eu -lui,st ri de spirit schimb toare, patologie genital ; - Aur.: Arogan , miasm sifilitic, impulsuri violente,patologia testiculelor sau ovarelor, uneori promiscuitate; - Sulph., Pall., Lach., Lil-t., Grat., Lyc., Hyos.

SILICEA Dr. Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu; lat. Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. Siliciul se gaseste in organism,predominent in : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase; In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential, la fel de important ca si fierul sau calciul, putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Alaturi de oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element din natura, formand un sfert din scoarta terestra;nu apare liber,ci doar in combinatie cu oxigenul. In natura, se gaseste sub forma amorfa, in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, in cuart, tridimit si cristobalit. Sub forma de silicati, se mai intalneste in pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si opalul. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur, insolubil in orice so lvent. In zilele noastre, siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice, ca element de baza, datorita proprietatii sale de a stoca informatii, ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil, avand in vedere comportamentul sau tenace, sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ), obtinand initial transformarea in sticla si, apoi, prin triturare, remediul. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil- mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. In acest caz, este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl, Mg, I, etc ), astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. Din pacate, in repertoarul Kent, se foloseste adesea prescurtarea Sil. pentru Sil -mar, cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. Actualmente, mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Terra, la care ne vom referi in continuare . CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere- nici psihic, nici fizic si nici imunologic. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile, de parca ar sta cu spa tele la zid. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica, dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului, in prima copilarie: greseli de alimentatie, boli acute tratate incorect, vaccinari excesive. Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos,sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. Dupa Vithoulkas, ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator, supus, sfios. Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. Spre deosebire de Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. - 112-

Silicea este o persoana delicata, rafinata, chiar aristocratica si, de aceea, vulnerabila. Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex, pe cand era copil, i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod).Persoana se va supune acestei imagini, devenind chiar fixata in ea, incapatanata; apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna, dar intr-un anumit fel). Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa macina energia vitala, cu aparitia , ca un semnal de alarma pentru decompensare, a diferitelor temeri, mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. Amprenta silicica se observa diferit: La copil, predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place, sufera de diaree ); este foarte sensibil la vaccinari. La adult, eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite, mocnite, putride, eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente si neoformatiile benigne- veruci, fibroame, chisturi. La varsta a treia, evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza, deformari, chiar neoformatii maligne). Organele tinta ale remediului sunt; sistemul osos ( rahitism, lentoare in dezvoltare, deformari osoase, oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ).

Daca nu se intervine la timp, se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. Se vor produce: supuratii, abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule, carii ) ulceratii, necroze eliminari- de sechestre, corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza.

Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale, cu stari de emaciere, marasm. Sugarul Silicea Este atrepsic, aton, adinamic, plange slab, iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. Prezinta o transpiratie abundenta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ); poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ); scaune neformate, mai rar constipatie. Copilul mic

- 113-

Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii slabi, cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu). Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate. Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor. Prefera sa se joace singur ( Calcarea ), dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. Ca tendinta patologica, copilul este obosit si raceste usor. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica, de ex. face sport cu abnegatie. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza, dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. Apare oboseala, coloana se incurbeaza, etc. PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine, este plin de temeri; la scoala, desi este bine pregatit, nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras; este prea corect si serios; extrem de timid, mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. Adultul este tipul de intelectual inteligent, rafinat si rezervat, niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. Este conservator, inceperea unor activitati noi il sperie. Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna, in acelasi ritm, ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. Frici mai frecvente: - de obiecte ascutite(ace), inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou

Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor

Cand sunt plecati departe, au un dor bolnavicios de casa( Caps, Ph-ac ). Pot prezenta stari de iritabilitate, ca urmare a instalari starii de slabiciune, alaturi de nerabdare si neliniste. Neurastenia se poate agrava, cu instalarea unui dezgust fata de viata. - 114-

Somnul poate fi afectat, cu insomnie de adormire sau de trezire, nu mai doarme dupa ora 2 a.m. Vise anxioase, cosmaruri cu hoti, lupte, crime; vise cu evenimente din trecut, pe care le uitase; vise lascive, ce ii par respingatoare la trezire. SIMPTOME GENERALE, MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica; ii este frig si dupa exercitii fizice. Paradoxal, ii plac bauturile si mancarurile reci, detesta mancarea calda. Copiii doresc inghetata si apa rece, dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. Racesc usor, mai ales dupa ce simt frigul la picioare, iar odata raciti se vindeca greu. In mod paradoxal, transpira abundent la picioare, mai mult la frig decat la cald. Agravari: la frig ( aer rece, curenti, frigul umed, dezvelirea mai ales a capului, spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice- ex., la menstre la suprimarea transpiratiei, mai ales a picioarelor dupa vaccinari

Ameliorari: la caldura ( camera calda, infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza

Alimente Aversiuni: Carne, laptele (matern), branza, mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta, inghetata, bauturi reci, alteori mancare fierbinte, carne , lapte. SIMPTOME LOCALE Cap transpira, mai ales in timpul somnului - 115-

cefalee agr. la rece si curenti de aer, descoperirea capului, la menstre, efort intelectual, amel. in decubit, cu ochii inchisi; cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal, cu blocarea sa la nou-nascuti urcior, orjelet cataracta caderea parului,cheleste devreme

Orofaringe abcese dentare, infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante

Ureche Nas Obstructie cronica, uscata Sd. Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica;forme trenante

Gastrointestinal Greata, dupa vaccinare Constipatie, cu absenta senzatiei de defecatie, scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor)

Urogenital Piept - 116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita

Spate -

Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna

Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale

Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut; transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate, incarnate, fragile, cu pete albe Onicomicoze, dermatofitie interdigitala

Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi, veruci, cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis

Indicatii clinice: Abcese, acnee, amigdalita, anxietate, astm, bronsita, cefalee, constipatie, fibroame uterine, mastoza fibroc histica, sd.Meniere, sd. de oboseala cronica, otita medie, psoriazis, scolioze, verminoze, vitiligo. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. Fluoric acid, Calcarea,Phosphorus, Thuja, Sanicula, Sulfur In supuratii, relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice, se incepe de obicei cu Capsicum, se continua cu Sil. In panaritii, se asociaza cu Myristica. Remediu incompatibil: Mercurius

- 117-

CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr. Ileana Rindasu)

GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. Experimentat de c tre Hahnemann, plecnd de la cochilia de stridie, stratul mijlociu, triturat. Con ine carbonat de calciu, urme de fosfat de calciu i substan e organice, de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. Este unul din marile policreste, cu multe indica ii clinice, prezente n repertoarul Kent n 6296 de rubrici, cu o ac iune predominant antipsoric . n constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti, adeseori, ca remediu de constitu ie. Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos, a c rui dezvoltare o prezideaz . Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mn aproape cartilaginoase. Indicat adeseori n tulbur ri de cre tere i rahitism. Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz , se inflameaz i uneori fistulizeaz . Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici, iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros, iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare, cu o senza ie de ar sur i usturime n zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal , auricular , vaginal , vezical , cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie, p r blond, ochi alba tri, ten cretos, din i albi puternici, esuturi infiltrate, musculatur flasc , piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum), scheletul puternic, frunte lat , degete boante, oase scurte; hipertrofie cronic ganglionar . Este friguros i transpir excesiv. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului, cefei, toracelui, axilelor, minilor, organelor genitale i picioarelor, mai ales n timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale; tegu mentul transpirat este rece; extremit i reci. Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse ntr-o baie rece. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. Aversiune pentru aerul liber. Simte cel mai discret curent de aer rece. Agravare general : eforturile intelectuale i fizice, avnd o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig, aer rece, ap rece luna plin - 118-

Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat

acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R.K. generalities, 1350, 3, 2)

Jackline Barbancey l prezint pe individul Calc.c. ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate, realism, respect al legii (al regulamentelor, al conven iilor). n planul psihic sunt cteva simptome rare, ciudate, particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i n primul rnd o serie de frici la un individ impresionabil (R.K. mind, horrible things, said stories, affect her profoundly: 52,10, 3): - frica de nebunie (R.K. mind, fear insanity of: 45, 48, 3) - frica de s r cie (R.K. mind, fear poverty: 46, 11, 2) - frica de boli incurabile - frica de boli de inim - frica de infec ii - frica de moarte - frica de oameni, i alte frici i anxiet i. Se spune c atunci cnd ntlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gndi la Calc. c. sau Phos. Re inem ca simptom rar, ciudat, particular: - ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R.K. mind, 41, 1, 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea n timpul somnului ud perna. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului. Senza ii de greutate n cre tetul capului. Cefalei cu mini i picioare reci. Cefalee cu grea dup efort intelectual. Senza ia intens de frig glacial n hemicraniul drept. Vertij Vertij la ntoarcerea capului i la n l ime Fa Paloare cu ochi nfunda i n orbite, ncerc na i, aspect boln vicios. Erup ie pruriginoas . Buza superioar tumefiat (Hep. Sulph. Calc.). - 119-

Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . Pete i ulcera ii corneene. L crimare diminea a la ie irea n aer liber. Strictura c ilor lacrimare (R.K. eye, stricture of lachrymal duct, 266, 10, 1) Pleoape congestionate, tumefiate, crustoase, pruriginoase. Urechi Otoree mucopurulent , repetate otite catarale i supurate. Hipoacuzie. Polipi ai conductului auricular care sngereaz u or. Secre ie exagerat de cear (R.K. ear, 320, 26, 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer. Obstruc ie nazal cronic (R.K. nose, 341, 7, 3) Polipoz nazal (R.K. nose, 349, 34, 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent. Gingivoragii. Halen fetid . Durere arz toare a vrfului limbii. Carii de colet (R.K. teath, caries , gums, at age of: 431, 3, 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente. Abcese adenoidiene reci. Gu (R.K. external throat, goitre, 471, 49, 3)

Stomac Compenseaz mult prin mncare, fiind unul din remediile bulimiei. Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: dorin vie de ou (R.K. stomach, desires, eggs, 485, 4, 1) dorin de mere acre (R.K. stomach, desires, 486, 1, 3) - 120-

 Abdomen

aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide toate alimentele par s se acreasc n tubul digestiv al Calc. c.

Foarte sensibil la atingere, nu suport haine strnse pe corp (R.K. abdomen, clothing sensitive to: 541, 28, 3), destins. Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. Hernie ombilical (R.K. abdomen, hernia umbilical, 552, 5, 2) Hernie inghinal . Scaune Diarei cu scaune acide, escoriante, cu resturi alimentare nedigerate, fetide. Diaree cnd r ce te. Scaun la nceput tare apoi p stos i la sfr itul emisiunii lichid (R.K. stool, hard, first then fluid: 638, 14, 3). Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat . Excese sexuale. Aparat genital feminin Menarh ntrziat (R.K. genitalia femele delayed, in girls, first menses: 726, 56, 2). Menstre n avans, abudente, de lung durat , cu astenie i frilozitate. Menoragii dup enervare. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R.K. menses, exer tion brings on the flow: 726, 4, 2). Leucoree l ptoas , mucoas , abundent , neiritant . Agalactoree (R.K. chest, milk: 837, 30, 3). Lacta ie abundent (R.K. chest, milk flowing: 837, 15, 3). Aparat respirator Abces pulmonar stng (R.K. chest, abcess left: 832, 1, 2). R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a. Tuse nocturn seac la nceput, urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R.K. cough, dry, first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787, 1, 1). Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R.K. curvature of spine: 887, 20, 3) Membre deformate. - 121-

Redoare, sl biciune. Picioare reci i umede. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. A ipe te dup amiaza. Somnolen dup mese (R.K. sleep, sleepiness, eating after: 1250, 54, 3). Insomnii ntr-o camer supranc lzit (R.K. sleep, sleeplessness, heat from: 1253, 32, 2) Somn semicon tient (R.K. sleep, semiconscious: 1247, 15, 1) Copilul Calc. c. Este remediul cel mai des folosit n perioada copil riei. Nou n scut hiperponderal. Sugar bun care se treze te doar pentru a mnca. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate. Fontanelele se nchid greu (R.K. head, open fontanelles: 132, 9, 3). Transpira ia scalpului noaptea (R.K. head, perspiration night: 222, 8, 3). Transpira ie rece a scalpului (R.K. head, perspiration cold: 222, 21, 2). Extremit i curbate (R.K. extremities curving and bowing: 978, 4, 2). Erup ie dentar ntrziat (R.K. teeth, dentition slow: 431, 6, 3). Erup ie dificil (R.K. teeth, dentition difficult: 1357, 14, 2). Merge trziu (R.K. extremities, walk, late, learning to: 1223, 11, 3). Retard de cre tere (R.K. generalities, dwarfishness: 1357, 14, 2). Copil foarte fricos, extrem de impresionabil, nsp imntat dar i fascinat de pove ti, filme, desene animate horror. Copil lent chiar greoi, dificil de mobilizat care nva greu dar bine, nc p nat (R. K. mind, obstinate, children, inclined to grow fat: 69, 1, 3). Cleptomania (R.K. mind, kleptomania, steels money: 61, 1, 1). Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vrsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte). Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. Copil gurmand, care m nnc orice, inclusiv lucruri necimestibile, simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. Fimoz (R.K. genitalia, male, phimosis: 708, 22, 2). Leucoree la feti e (R.K. genitalia femele, leucorrhoea, girls, little: 722, 8, 1). Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur, Sulphur iodat, Lycopodium. Simptomatice (acute): Belladona, Pulsatilla, Rhus toxicodendron. Incompatibile: Barita carbonica, Bryonia ========================================== - 122-

CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic o Tipul sensibil : fosforicul, longilin, tuberculunic Sugar slab, lung, fontanele deschise, torace ngust

o Copil / adolescent slab, cu abdomen plat (dd calc carb), torace ngust, insuficien respiratorie. Cre tere prea rapid , dureri e cre tere. o Adult / vrsta a treia slab, alungit, afectare bron ic . Spirit viu, nervos, agitat, sentimental, romantic, se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. Copil iritabil, termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). Vrful nasului pare nghe at sl be te n partea superioar n ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vrstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos, phos). Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat , s rat i de sare.

Diaree cu scaune apoase, verzi. Gaze fetide, abundente. Agravat de fructe, b uturi reci, nghe at , la denti ie (cham) Tuse tenace, sufocant , ameliorat la culcare (dd hyos). Torace dureros, mai ales baz pl mn stg Simptome pulmonare alternnd cu fisura anala Polu ii nocturne repetate , epuizante la adolescent. Fosfaturie Apetit sexual crescut nainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii, fie prea frecvente i cu sg ro u, fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent , aspect albu ou (borax, helonias)

Dureri reumatice cu edeme, vrstinici, agravate de frig umed, prim vara, toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Consolidarea fracturilor (Symph). Dureri postfractur Piele uscat , rece, ridat . Prurit senil

Modalit i : o o o Agravare Frig umed, furtun Prim vara, toamna Cugetnd la suferinta / problemele sale

- 123-

 o o o

Ameliorare C ldur , vreme uscat Vara Lateralitate Stng ( -/+)

Complementare Acut : Rhus tox, Ruta, Symph, China Cronic : Sil, Phos, Sul -I, Tub, Psor.

Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor, dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. Fosfatul de calciu are un rol important n compozi ia scheletului. Probleme de cre tere, sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. Este un remediu prescris frecvent la copii ntruct problemele enumerate sunt frecvent ntlnite la vrsta copil riei. Imaginea mental corespunde n mod special vrstei colare. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere. La copii mici aceast imagine poate fi evident , ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii dect spre p rin i. Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i, ci pentru c un rol important n via a lor l joac contactul social cu cei de vrst apropiat . De cum merg la cola , p rin ii aproape c nu mai exist , att de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. Contactele umane reprezint punctul lor forte. Este astfel logic c se vor descurca mai bine n meserii care implic limba, comunicarea, dect n tiin ele exacte. Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi, alte ri. Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate, de fundament solid. Tipul Phosphorus poate, cu adev rat, s devin una cu prietenii sau compania n care se g se te. n schimb, subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane. Pot fi deschi i, ns se ntreab ntotdeauna ce gndesc ceilal i despre ei. Opinia celorlal i jo ac un mare rol. Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. n momentul n care o prietenie i dezam ge te, iar acest lucru este aproape inevitabil, aorul lor propriu prime te o lovitur . Unde m-am n elat? i voi putea s -mi mai fac prieteni? su nt ntreb ri i ndoieli care i urm resc. Din fericire, cele mai multe r ni se vindec de la sine, lucru valabil i n cazul loviturilor emo ionale, ns poate s se ntmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . n acest caz, Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. nu sunt totu i cam prost ? Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale, astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la nv tur . A avea succes la coal este un subiect major pentru p rin i. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri, frecvent implicite. Iau n serios toate sugestiile primite i care l fac sa cread c este prost. Suport pr ost critica, pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise, chiar i la adul i, pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. Toate situa iile n care au impresia c ceilal i au a tept ri fie n domeniul cunoa terii sau al nv rii le readuce acest vechi traumaticm . - 124-

multe persoane se lovesc de acest situa ie n cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. Examenele nu fac pl cere nim nui, ns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar. Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt att de sensibili n rela iile cu ceilal i nct ntmpin mari dificult i n a accepta pierderea unui partener sau prieten. C aceast pierdere se datoreaz unui deces, sau unei nen elegeri, apare o ran adnc n inima lor. Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important n suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. Ei caut prietenia, ns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. Studiaz de bun voie, ns se tem c niciodat nu vor ti suficient. Au cu adev rat dificult i n a g si lini te a i mul umirea n orice. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc n patologia remediului. n cazul cre terii prea lente sau prea rapide, a durerilor de cre tere, a problemelor de osificare. Calcarea phosphorica poat ameliora i, foarte posibil, vindeca. Este valabil i pentru problemele de denti ie, de nv atul mersulu, chiar i a dezvolt rii mentale. Germanii spun nu e fosfor, nu e gndire , este cunoscut rolul fosforului n procesele mentale. Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . Toate energiile sunt dirijate nspre cap, mai ales la copii de vrst colar . Calcarea phosphorica este remediul cel mai important n cefaleea colarilor, datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. Mai bine dect s ndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica desigur, n cazul n care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie n cazul refuzului laptelui matern, a doua alegere dup Silicea. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi, sare, pe te, b uturi ndulcite i reci. Paradoxal, pe tele i sarea nu le priesc. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. Atta timp ct nu apar obstacole i prieteniile lor persist , nu apar probleme. Problemele apar n urma ruperii unei prietenii, oricare ar fi motivul. Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or. Pe lng triste ea resim it , ncrederea n sine sufer . Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei, construindu- i pe aceast baz propria ncredere n sine. Din acest motiv sunt hipersensibili la critic . ensent n eux. Cest pour cette raison quils sont hypersensibles aux critiques. Dac un prieten i respinge, cu greu leag noi prietenii, de i au mare nevoie. Aceea i problem poate surveni n domenul cunoa terii. Vor s ob in rezultate bune la coal , e important pentru imaginea de sine. Dac apare o problem , dac sunt critica i, vor ncerca i mai mult. De aici frica de a merge la coal , angoasa de examen, care sunt caracteristice remediului. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Indicat n denti ia ntrziat i probleme legate de denti ie, boli ale oaselor, calus defectuos n fracture, anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. Copii anemici cu temperament plng cios, flasci, cu member reci i digestie slab . Afinitate pentru simfize i suturi osoase. , agravare la schimbarea vremii. Senza ii caracteristice : amor eli, furnic turi, tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem. Calc.) Scrofuloz , cloroz i ftizie. Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor, oasele se nmoaie, devin fragile, casante. Durere, arsur pe linia suturilor. Subiec ii sunt palizi, delica i, nal i. Tremur turi, tremur turi ale minilor. Convulsii la copii ntin i pe spate, amel pe o pa rte. Agravare la ridicare. Secre ii albuminoase. Dureri migratoare. Artrit , rheumatism. Umezeala produce rigidizarea gtului, durere n member,regiunea sacral . Tendin la emanciere. Copilul cre te lent , merge greu, emanciat, are indigestie, colici, vomit mncare nedigerat , scaune verzi mucoase, flatus fetid. Lips de c ldur vital . Simptome generale de calc carb, cu abdomen retras, i temperament mai pu in nc p nat, mai pu in stupid. Strabism, dureri dup effort intens, aggravate de clinostatism. Langoare asociat cu diareea, cu leucoreea, cu sarcina. Se simte rigid pe parcursul menstrei. Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date n dragoste. Calcarea fluorica Tipul sensibil: fluoric, instabil psihic i fizic, hiperlax, asimetric, dezordonat n munc , indisciplinat. Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic - 125-

 o o o o o

Team boln vicioas de ruin . Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i, uneori, fisuri Adenopatii dure (elastice lapis albus, moi calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sni (cancerinism) Indura ii testicule , prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down , dureri ce iradiaz n coapse i menometroragii Denti ie neregulat , prognatism, carii dentare Dorin tabac, alcohol Dolicocolon, constipa ie. Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat , HTA. Anevrisme, malforma ii cardiace. Dureri de CR cu epifizit , agravare noaptea.. rahitism. Deform ri osoase, mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale

Dureri reumatismale lancinante, mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. Agravare noaptea, umezeal i frig. Ameliorare la mi care prelungit , cu agravare la nceputul mi c rii (rhus tox) Osteofite voluminoase, predom la niv lombar. Fracturi spontane. Osteoporoz . Varice indurate Ulcere varicoase caloase, cu margini dure, proemin ente, fisurate. Cicatrici cheloide fisurate

Modalit i : o o o o o Agravare Frig, umezeal Repaos Noaptea

Ameliorare : C ldur Mi care prelungit

Complementare : Acut rhus tox, phytolacca, vip gels, hydrastis, conium Cronic aurum, merc, fluoricum ac, luez. Calcarea fluorica - 126-

Fizic i psihic marcat de dizarmonie , de unde i complexele ce apar. Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism, teribilism, fabula ii). Mitomanie, delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar

Indiferen fa de familie, cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. Partea sexual investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : nsp imnt toare, moarte Fizic : asimetrie i dismorfism. Mi c ri imprecise, zmucite, sacadate Din ii : asimetrici, caria i, bolt palatin ogival Vergeturi, chiar i torace, membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame, tumori fibroide chiste palpebrale, cutanate, sinoviale pumn) tropism limfatic limfosarcoame, indura ii gg, glande. Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice), valvulopatii, hemangioame alterare profund esuturi cataract , ulcere varicoase, keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori, inflama ii testiculare, hidrocel, varicocel / chiste ovariene, mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas , carii, fistule, fracturi patologice, hipertrofii, exostoze, calus hipertrofic tendin de deformare artroze deformante, sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e n urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie, n l ime, oareci Generalit i : c lduro i, frecvent bufeuri cu palpita ii alternnd cu frisoane Tumori, noduli Exostoze Cap : din ii se f rmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure, mari. Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. G t rigid, cu osteofite, gnduri, fantasme lascive, nimfomanie, satiriazis. Perversiuni

Extermit i : nodozit i artritice proeminente, lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc, rhus-t, ant-c, sulph Calcarea sulphurica - 127-

Calc-s. Gyps, sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor , cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur, de unde i partea comun de simptomatologie, n special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb, ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat n sindroame supurative cu cale drenaj (abcese, furunculoze, flegmoane) cu puroi gros, putrid, cu grunji, frecvent sanguinolent. Dermatologic: acnee, furuncule, prurit. Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme, herpes, psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente, transpira iii ale picioaelor, la cel mai mic ef ort Veruci dure, inflamate, dureroase ! laringit striduloas , crup recurent General senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur , camer cald , efort fizic fa de care are aversiune (transpir , se nc lze te), la baie, umezeal , foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. Tumori cistice. Remediul Dr. Schssler de tesut conjunctiv. Afecteaz glandele, mucoasele, oasele i pieleaAbcese recurente. Fistula Mental : gelozie, adul i i copii Personalit i puternice, dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . Constitu ie robust , greoaie nf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee, frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern, mastoidit - 128-

Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi, necoapte sau acre. Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese, colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile, s pt mni, chiar luni) un puroi g lbui hidradenit , tumori chistice piele fisurat , mai r u iarna , la sp lat DD : Hep, Med, Sil, Sulph

Calcarea Arsenica Il lu m n considerare cnd pacientul prezint simptome de Calc i de Ars, avnd i un keynote de calc ars. Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . Pacientul este mai degrab obez, foarte friguros i anxios

Mental : fric de p s ri (calc-s, ign). Anxietate s n tate , viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar , lac-c). Vertigo precednd criza epileptic Cap : (Kent) durerea se duce n partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. Colit . Ulcer gastric. Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii, inainte de criza epileptic . Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca, edeme extremit i, periorbital etc) Dd : calc, ars, kali-ar, lac-c Calcarea Silicata Folosit n cazuri severe de acnee sau rozacee. Pacienti friguro i, constipa i. Keynote vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) - 129-

========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. n homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice ntruct constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi trebuie s cont m n mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente n ns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci cnd ea nu poate fi legat , n cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie, inflama ie i hipersensibilita te ; Sicoza: infiltra ie, indura ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen Att ct permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie.

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strmt, obraji scobi i i ochi str lucitori. Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gndi c ei sunt geniali, dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Sicozicul est pesimist, realist f r c oncesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine nsu i. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Psora resimte ca dureri: mnc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , n ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

- 130-

Sifilis: durerile par absente n etapa actual sau sunt profunde, nedefinite i acute, groaznice i n special agravate noaptea. Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sngernde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar nchis cu miros acru, de pe te ; Pielea: Pielea la Psora est uscat , aspr , nengrijit , cea mai mic plag infectndu -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sngereaz cu u urin , producnd multe Lueza are scurgeri foarte urt mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare nchis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Pielea la Luez prezint pete ro ii nchise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . Semnele sunt variabile, chiar opuse, potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz ; Sunt de re inut totu i cteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii, fie al dezhidrat rii; incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic nicidecum la capilare sau artere; irita ia mucoaselor, cu preferin pentru sfera ORL i genital ;

patologie predominant n regiunea abdomino-pelvin , de unde existen a constant a tulbur rilor urinare,intestinale i genitale ; tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi, daca nu se supra-adaog un element luezinic ; caracter, ca reactivitate general : nici hipertermie, nici hipertensiune, nici hipernervozitate ; astenie fizic dispropor ional fa de eforturi - uneori f r explica ie ;

dificultate de adaptare la diferite imprejur ri, ca o intoleran interiorizat , de unde inclina ie spre pesimism, re inere, ezitare sau evitare (fug ) , lips de curaj n decizii. Luezinicul spune da, imediat, fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu, dup ce a ezitat, dar tot f r a reflecta asupra riscurilor; absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme, uneori insolubile, explicnd e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie ; n concluzie, sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat, pasivitate fizic cumva un e ec celular, umoral, un e ec al individului, al medicinii i al societ ii. i e ec pe plan psihic. Este

- 131-

Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific, ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz , c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i. Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum

in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum.

n general, ntlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice, ca un fel de vscozitate reac ional . manifest rile sunt din ce n ce mai pu in febrile ; debutul este progresiv, evolu ia trenant , finalul incert ;

boala las ns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mni intregi, o stare care duce la supranc rcare de aporturi : fortifiante, vitamine, calciu, extracte glandulare, sedentaris m i inactivitate, etc. atunci cnd sunt atinse psihismul i sexualitatea , aceast oboseal ia aspect de mb trnire prematur depresie. Din p cate, apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri . i de

i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase - un

Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale, ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei. Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice :

Exist 2 tendin e : - Calcarea carbonica , care e deja lent i moale, sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya, cu posibile tumori moi, cum ar fi polipii nazali, bine trata i cu Teucrium i Lap is albus. - In general ns i n mod special la tipul Sulfur, sicoza apare tardiv din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei, n competi ie cu cele de reten ie ale sicozei. Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic, mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp ndelungat. Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie),cu depuneri in special la olduri i bazin, pu in influen abile de regimurile restrictive ; elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale ; altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism

Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin, adenomul de prostat , cancerul, pronosticul acestora fiind cu att mai pu in grav cu ct apar mai trziu ; Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri, crevase, bulimie, ame eli i gre uri, etc.) i Rauwolfia (cefalei, ame eli, palpita ii, senza ie de c ldur , ingreunarea picioarelor, etc.) - 132-

b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum Silicea. Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare, mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute, grefate pe zonele sale preferen iale, adic : infec ii urinare: cistite, infec ii cu colibacili sau proteus; infec ii genitale : metrite, salpingite, endometrioz ; infec ii intestinale : intoxica ii alimentare, salmoneloze, hepatit viral ;

n toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite, bron ite, rinite, astm, uveite, reumatism articular acut sau decompens ri accelerate n interiorul acestei constitu ii, copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic, apoi Silicea sau Phosphorus. n anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit ncepe s se dezvolte ceea ce impresioneaz anturajul trecnd de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina, Manganum, Selenium,). c). n cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica Causticum. Ar fi prea simplu, pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial, care duc rapid la pr bu iri decompensatorii, cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual , fapt anormal la constitu ia tipic luezinic ;

altera ia psihismului spre depresie, cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil ; sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea; atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice, pete ro ii, ver uci durero i i sngernzi);

alter ri ale venelor, capilarelor i limfaticelor. Adenopatii moale ci dure, de tipul Conium, Asterias

Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens, Phytolacca.

De fapt, acesta este terenul cel mai amenin at de cancer, evolund foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin . De asemenea, pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. In plus dispepsie cu usc ciunea gurii, balon ri, frigiditate semne care l apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum). Haloperidol : mare remediu al imb trnirii cerebrale i naufragiilor psihismului n toate constitu iile. Gesturi i mimic fixe, dezorientare n timp i spa iu, impresie c tr ie te n alt univers, dureri osoase, nevoie de sare, etc. care-l fac indicat n boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. Este un fel de Causticum mai grav. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie, dup cump na diatezic , rigiditate muscular , mioclonii, hipotensiune, hipotermie, extremit i reci, perturbarea formulei sanghine. Remediu indicat n boli deg enerative ale sistemului - 133-

nervos (scleroza n pl ci, Parkinsonism,Alzheimer), afec iuni sanghine (purpur , trombopenie, agranulocitoz ), tulbur ri cortico-hipofizare. Apropiat de Agaricus. ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan).

Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse, precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol, au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. Vaccinarile obligatorii, din ce in ce mai numeroase, nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie, amplificindu-se. Med este inima sicozei. Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua zestrea generatiei urmatoare. Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat, incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav. Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. Oricum, mentalul abunda de simptome (266 in Kent). Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti, s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). De regula, prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). Totul este d us la extrem (eliminarile fizice, temperamentul, impulsurile, sexualitatea); dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie, timiditate, retractarea personalitatii, etc). Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv, atul timid si rezervat ambii necesitind Med),

dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa, dar poate sa-l bata cu cruzime, pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate). I. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE

EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital, zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta, impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : - 134-

foarte sociabil, multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele ; vrea sa experimenteze totul, orice : droguri, alcool, tutun, in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) ; hiperactivitate :

mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) Trebuie sa fac asta... si asta...) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent, abuziv, necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot). 2) INTROVERSIE EXTREMA timid, rusinos nu are incredere in sine, nici sellfrespect singuratic, se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv, compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat, uituc) descurajat, deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara, sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) ; eventual maninca numai fructe

droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit, ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic). 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) - 135-

lucreaza excelent o perioada, apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun.

CRUZIME si TICALOSIE salbatic, violent (copii care isi lovesc parintii) bataus, se lupta, loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint, o privire, il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale, oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati

MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii, prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la masca).

Nota dominanta a sicoticului : Trebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti. CONFUZIE dificultate de concentrare :

dislexie uita cuvinte, pierde sirul conversatiei, lapsusuri ; dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum., Arg -n, Cann-i) :

se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc, Rho, Puls) o prezenta nevazuta (monstru, stafie, ceva) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin, piscina) - 136-

de animale gelatinoase (meduze, broaste, etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala)

ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : vino! ca totul este ireal (ca intr-un vis)

SOMN II. CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat, matreata oameni de noapte: se retrag greu la culcare, adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE

in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t, Tub)

URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize, cu hipoacuzie (la copii) - 137-

NAS FATA -

mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa).

rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale, obstructie, polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc, Nux-v, Samb) prurit intens al virfului nasului (interior)

piele palida, ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima :

sprincene subtiri, ca desenate barba, mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie, amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust, Mang, Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin, ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate, Thuya)

8. TORACE - afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala, frig si curent - 138-

probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen, la mare afectiuni cardiace :

la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9. STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc, Psor) gastrita, ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare :

grasime (carne grasa, condimentata) sare si dulciuri acru, fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare

mincare gelatinoasa (albus nefiert, caimac, stridii, melci) vinete, fasole, mazare sete

bauturi reci, gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10. RECT - eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub)

scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa

scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) - 139-

scaune aderente, argiloase (ALUM) 11. URINAR - enurezis (urina foarte colorata, miros amoniacal) - gonoree - uretrite (inclusiv nespecifice) cronice, stricturi - cistita cronica recidivanta 12. GENITAL - impuls sexual foarte puternic (nimfomanie, satiriazis) - perversiuni sexuale - impotenta, sterilitate - herpes, condiloame, veruci - inflamatii orhita, epididimita, prostatita vaginita, uretrita, metrita, anexita scurgeri galbene, acide, excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive, singe inchis la culoare cu c heaguri, pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete, plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13. EXTREMITATI - picioare agitate (le misca incontinuu, bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea, merge cu picioarele goale pe ciment, chiar iarna) talpi sensibile, dureroase (nu poate merge pe teren accidentat, calciie sensibile, pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le troz ni - 140-

artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. PIELEA multe excrescente : alunite, veruci, negi, chisturi sebacee, lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini, nas) dar se descopera.

GENERALITATI calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive, iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi, veruci, tumori, excrescente de orice fel

MODALITATI lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala, frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) - 141-

zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen, pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice

TABLOURI CLINICE SUGAR eritem fesier exema, ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn, agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des, nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere, scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare)

COPIL poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) - 142-

toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii, fratii, colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus, masturbare, tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi, veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite, fimozite) conjunctivite, blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm, exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente, recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite.

ADOLESCENTI razvratiti, imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie, in special la fete

comportament introvertit, fara incredere in sine, in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori, droguri, etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM, dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare

ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control, competitie, imagine). Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult, care mai poate prezenta : - 143-

patologie urogenitala tenace, rezistenta la tratament impotenta, sterilitate veruci, condiloame, chisturi, noduli, tumori reumatism deformant nevralgii (faciala, plex solar, sciatica stinga) probleme ale talpilor, calciielor rinofaringite, sinuzite cronice, polipoza nazala

slabiciunea memoriei (uita nume proprii, unde si-a lasat lucrurile, daca a facut un anumit lucru, frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya, Nat-s, Sulphur, Cann-i, Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv, distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism, dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma)

Sulphur : egotism, dezordine, vitalitate, dorinta de alimente grase, dulci, acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat

Nux-v : Lach : pasional, gelos, hipersexual - 144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate

Nat-s : -

ameliorat de orice eliminare (scurgere)

negi, veruci, polipi, condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare

Alumina, Arg-n, Cann-i : ca in vis, timpul trece prea incet Camph, Sec : piele rece, dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). hipersexualitate (dorinta exagerata, perversiuni, comportament sexual extrem, masturbare). inselator, mincinos, se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor

Lyc, Nux-v, Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor. BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu, N.D. : The Homoeopathic treatment of Children. ========================================== - 145-

THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae, Cedru alb/ galben, Thuya canadian etc.) Conifere - fam. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan n estul Americii de Nord, n regiuni ml tinoase. Poate ajunge pn la 15 -20m., are o form piramidal , cu crengi i ramuri care se se dezvolt ntr-un singur plan, cu frunze mici, aplatizate, verzi, n form de solzi, i conuri de 1 cm. A fost adus n Europa n sec. 16 i cultivat n scopuri ornamentale. Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez, Jacques Cartier , care a nv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja n tratamentul scorbutului. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii, enurezisului, cistitei, psoriazisului, amenoreei, reumatismului, verucilor etc. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide, antihelmintice i abortive. Intoxica ia provoac v rs turi, diaree, agita ie psihomotorie, convulsii, insuficien hepato -renal , aritmii.

Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral , fiind folosit n combina ie cu Echinacea purpurea, Echinacea pallida i Baptisia tinctoria n tratamentul IACRS i ca adjuvant n tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere . Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic - antigonoreic al plantei observnd apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tn r care mestecase cteva frunze de Thuja, iar provingul a fost publicat n Materia Medica Pura. T.M se ob ine din vrfurile tinere ale ramurilor, frunze i flori - proasp t recoltate.

Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale, ac iunea sa iritant provocnd hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial , cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente. THUJA Ac ioneaz n principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional; lateralitate stng ; digestiv; cap-occiput; ganglioni limfatici.

Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS, except. sifilisul) ( Thuj. -gonoree n AHC; Med.- gonoree n APP); supresia manifest rilor sicozei veruci, condiloame, tumori;

- 146-

vaccinarea ( r. grd. 4: THUJ. SIL., SULPH.) => diaree, astm bron ic, paralizie, convulsii

GENERALITATI: Agravat: VREME RECE , UMEDA; c ldura patului; periodic: 3 a.m/p.m; menstrua ie; fazele lunii ( ); mic iune; mi care; contact sexual. Ameliorat: c ldur ;

eliminarea secre iilor , (ex.: ameliorare general cnd este r cit - GENERALS - CORYZA - amel. general symptoms Thuj); pozi ie: n decubit pe partea afectat , decubit dorsal sau cu coapsele flectate. Alimentar: agravat de : ceap gr simi

aversiune pentru : ceap usturoi

dorin pentru : ceap crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi; lateralitate stng . MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar , de inadecvare, sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare, iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . Incearc s prezinte o imagine ct mai apropiat de normele societ ii n care tr iesc de moralitate, religiozitate, corectitudine, cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi, inflexibili, fanatici, cu idei fixe. Nu comunic u or (cu excep ia cazului n care masca presupune s fie foarte sociabili), evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere), sunt rezerva i, secreto i, manipulativi i n el tori. Sunt pacien i dificili, deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false. Depresie provocat de sentimentul izol rii, de senza ia c sunt att de dezagreabili nct nimeni nu -i poate iubi. - 147-

Idei fixe sau iluzii : c sunt sensibili, fragili : MIND - DELUSIONS - glass - she is made of MIND - DELUSIONS - body - brittle, is MIND - DELUSIONS - body - pieces - coming in pieces; body is in danger of MIND - DELUSIONS - body - delicate, is

c au sl bit, corpul i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND - DELUSIONS - thin - body is MIND - DELUSIONS - emaciation; of MIND - DELUSIONS - body - continuity of body would be dissolved MIND - DELUSIONS - body - lighter than air; body is MIND - DELUSIONS - body - immaterial, is MIND - DELUSIONS - separated - body - soul; body is separated from

c se afl o persoan str in lng ei sau n spatele lor ( Med) MIND - DELUSIONS - people - beside him; people are MIND - DELUSIONS - people - behind him; someone is

c au un animal n abdomen , sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal ; durere ca de cui nfipt n cap (COFF., Ign); dup abuzul de ceai (Selen.); p r uscat, friabil, greu de piept nat ; hipersecre ie de sebum, cu aspect uleios al fe ei; i cad sprncenele n extern ; otit cronic , secre ii purulente, ofensive cu miros putrid; sinuzit cronic ; secre ii nazale posterioare; coriz n timpul defeca iei (sep ); veruci sau tumori pe fa ; carii dentare lng gingie. MIND - DELUSIONS - animals - abdomen, are in MIND - DELUSIONS - pregnant, she is.

GASTROINTESTINAL (preferin e, aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal , flatulen , senza ia c se mi c un animal n abdomen; - 148-

diaree: dup vaccinare; cronic , ag. dup micul dejun (NAT-S), cu scaun exploziv; constipa ie cu dureri rectale violente, cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet ; condiloame perianale.

UROGENITAL uretrit , secre ie uretral cronic purulent ; galben -verzuie; jet urinar bifurcat; adenom de prostat , prostatit ; leucoree abundent groas , verzuie; dureri premenstruale ovariene pe p. stg. (Lach.),chist ovarian -stng, fibroame sau polipi uterini; condiloame genitale.

RESPIRATOR astm bron ic ag. de vreme umed polipi corzi vocale. i rece; dup vaccinare;

EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree; transpira ie abundent , urt mirositoare a picioarelor; probleme unghiale casante, deformate, ncarnate; erup ii, fisuri ntre degetele de la picioare, pe t lpi, veruci plantare.

SOMN pe partea stng ; insomnie, se treze te la 3 a.m.; vise: de c dere, mor i.

PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate; erup ii n zonele acoperite; hipersecre ie de sebum, transpira ie uleioas ; transpir n zonele neacoperite (Bell., puls., Thuj.) transpira ie cu miros dulceag, de miere, de praz, de usturoi, de ars, rnced; hirsutism.

NUCLEUL (Vermeulen): 1. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare. Masca. - 149-

2.Vremea rece i umed agraveaz . 3. Secre ii galben-verzui / verzi. 4.. Piele uleioas . Probleme unghiale. 5. Ceap (dorin , aversiune sau agraveaz ). 6. Veruci, condiloame, tumori etc. Complementare Ars. Med., Merc-s., Nat-m., Nat-s., Nit-ac., Puls., Sabin., Sil.,Sulph Compara ii Lyc sl biciune interioar , proiecteaz o imagine compensatorie de putere, friguros, agg. de ceap , transpira ie abundent , urt mirositoare a picioarelor etc. Sil lips de ncredere n sine, ag. de vaccinare, constipa ie cu scaun dificil, care se retrage, probleme unghiale etc. Staph se subapreciaz , rezerva i, condiloame i fibroame, carii dentare care apar foarte devreme etc.

Nat-m - nchi i, rezerva i,sensibili la muzic , dorin pentru usturoi, s rat, ag de gr simi, secr. nazal posterioar etc Med, Nat-s, Nit-ac etc

Bibliografie: Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Gibson D.M., Studies of Homoeopathic Remedies; Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; Sankaran R., The Soul of Remedies; Sankaran R., The Substance of Homoeopathy; Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; RADAR 8

========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Are mare conductibilitate electrica si termica. Aplicatii : fotografie, oglinzi, bijuterii, vesela, circuite electrice, conductori electronici, antiseptice, germicide. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. - abilitatea de a se ocupa de ceva nou, provocarea de a fi creativ - nevoia de a performa in conditii adverse - pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant, sa o apere de orice atac, de aici anxietatea de anticipatie. - 150-

Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala, se exprima ca orator, cantaret, scriitor, predicator, etc si se apara prin ea. Se simte slab in interior, se apara prin intelect. Copil a fost fortat de parinti sa performeze, sa-si demonstreze calitatile intelectuale, priceperea, talentele, puterea creierului sau. Trebuie sa straluceasca in societate. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput, de catre preajma mai tarziu, se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. Se simte silit sa performeze, de aici anxietate si furie, ii cade vocea, abia mai vorbeste, ii slabeste puterea mintii si cea fizica. Alternanta de sunt grozav nu sunt bun de nimic, tulburari de memorie, confuzie, cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare, asigurare, schimb, incredere, creativ, criticat, incurajat, cautator de greseli, nou, pret, recunoastere, injunghiat in spate, ajutat din spate, suport moral, aparare, mentine controlul, performanta, responsabilitate. BIOTIP : slab, cu ochii adanciti, piele palida, ten pamantiu, tristi nelinistiti, tendinta la ulceratii, cancer. ACTIUNE - cartilagii, oase, articulatii - dureri sfasietoare, ca o rana, dureri articulare asa zis isterice = fara umflatura, dureri in cartilajele costale, exostoze craniene, carii osoase - muschi crampe in extremitati, parestezii, contractura, senzatie de socuri electrice, contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate, senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii - mucoase laringe si faringe mai ales - sistemul nervos contracturi, convulsii, epilepsie, paralizii, vertij - genital barbat :orhita dreapta , TDS cu polutii, impotenta - femeie : anexita stanga, prolaps uterin, cancer uterin, leucoree iritanta, fetida. MODALITATI Agravare : contact, presiune, in vehicol, la pranz, culcat pe spate, stand aplecat, noaptea, la soare, dezvelindu -se. Ameliorare : la miscare, cafea, invelit. ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros, raguseala oratorilor, cantaretilor secretii mucoase gri, vascoase, usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit, totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire

SIMPTOME PSIHICE - anxietate pentru sanatate, anxietate de anticipatie, neliniste psiho -motorie - grabit in mers si vorbit - frica de inaltime, locuri inguste, multime - lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine, rezervat in atitudine - 151-

- furie deliranta dupa criza de epilepsie - depresie taciturna sau excesiva veselie - deficit de memorie SIMPTOME GENERALE - agravare ziua, la pranz - dureri osoase, carii osoase, exostoze, dureri articulare - ingrosarea cartilagiilor, inflamatii ale cartilagiilor - constrictii externe, convulsii, epilepsie - slabiciune, emaciere, fara caldura vitala, agravare la efort fizic - agravat culcat pe spate - secretii mucoase gri, vascoase - agravare la soare SIMPTOME LOCALE - cefalalgie stanga instalata treptat, cedeaza brusc - senzatie de cap gol, ametit, confuz - prurit ocular, blefarite, strictura canalului lacrimal - coriza cu stranut, secretii nazale fluente sau purulente gri - inflamatia laringelui, raguseala, secretii vasc oase, gri, usor expulzate - uscaciunea gurii, saliva vascoasa, excoriatii - gastralgii arzatoare, greata, varsaturi acre, borborigme - scaun moale, mai des - mictiuni frecvente, cantitati mari -TDS : polutii, impotenta sexuala - prolaps uterin, anexita stanga - palpitatii, tahicardie, senzatia de oprire a inimii - crampe, contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite, carii osoase, exostoze, laringite, faringite, tuse, diabet zaharat, enurezis nocturn, epilepsie, reumatism articular, articulatii isterice, TDS, prolaps, ulcer, cancer uterin RELATII Zincum prurit ocular, Palladium ovar drept, Stannum tuse razand - 152-

Urmeaza bine dupa Alumina, Platina, e urmat bine de Calc., Puls., Sepia POSOLOGIE 6 X CM REPERTORIU Mind anxiety 2, health about 2 - memory, weakness 2 - restlessness 2, hurry 1 - prostration 3, mental exertion agg. 3 - taciturn 2, loquacity 2, ideas abundant 1

Generals daytime morning agg. 3, noon agg. 3 - caries bone of 2, exostosis 2, pain bones of 2, joints 3 - cartilages affection of 3, inflammation, cartilages 3 - cold agg 2 - constriction external 2, convulsions 2, epileptic 3, twitching 2, trembling 2 - emaciation 2, exertion physical agg 2, lack of vital heat 2, weakness 3 - lying agg 2, back on 2, in bed 2 - mucous secretions increased 2, gray 2 - side, right 3, left 2 - numbness 2 - sun, exposure to the 2 - periodicity 3

Head pain 3, empty 2 Eye - itching 2, inflammation 2, lids 3, children, infants 2 - stricture of lachrymal duct 2

Nose coryza 2, discharge with 3 Throat choking 3, inflammation 2 Larynx - inflammation 2, voice, hoarseness 3, interrupted 3, lost 3 Stomach - pain 2, burning 2 Bladder urging to urinate 3, frequent 3 Male genitalia/sex - pollutions 2 Female genitalia/sex prolapsus 3, cancer of, uterus 2, ulcers, uterus, cervix 1 Chest palpitation of heart 2

- 153-

BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. Jain Publishers New Delhi Kent J.T. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen, Murphy, Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint NO3Ag. Trituratie si solutie. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc, in criza. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei, altfel va fi renegat si dispretuit. Trebuie sa lupte singur, nimeni nu -l ajuta. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios, apar frici, idei si actiuni fixe, actioneaza impulsiv ca sa scape. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime, spatii inguste, colturi de strada, poduri, tunele, inaltimi, avioane, orice loc cu iesi rea blocata, trebuie sa vada iesirea tot timpul, sta langa usa. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia, ajunge la intalniri mai inainte, grabit si nerabdator, nu poate astepta. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra, psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. ACTIUNE - sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea, obsesiile, fobiile, co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n.m.) si fizic cu anxietate, febrilitate, tulburari de coordonare motorie, pareze mai ales ale membrelor inferioare - mucoase : respiratorii, digestive, genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative - oase si cartilagii : necroze - degenerescente parenhimatoase : ficat, rinichi BIOTIP : slab, uscat, ridat, anxios iritabil, deprimat agitat, hipertiroidian si hiposuprarenalian, miasme multiple luetism, psora, sicoza. MODALITATI Agravare : la cald, noaptea, alimente reci, dulciuri, pe care le doreste, la menstra, culcat pe partea dreapta. Ameliorare : la aer curat ii place sa-i sufle vantul in fata, la baie rece, la presiune forte. Lateralitate stanga. SIMPTOME PSIHICE - agitatie anxioasa, slabiciune iritabila, la furie cefalee, durere de piept, tuse, slabiciune - depresie anxioasa, ganduri tulburi, iluzii, halucinatii care-l framanta mai ales noaptea - anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare - ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau - 154-

- deficit de memorie, confuzie mintala - irational in concluzii si actiuni - timpul trece prea incet, este grabit, vrea sa termine lucrul inainte de a incepe - impuls nestapanit de a merge repede - impuls de a se arunca de la inaltime - frica de multime, de spatii inguste, pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit, frica de inaltime, de poduri, frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac.in situatii nespecifice) - vise anxioase, treziri anxioase bruste - vertij la vederea unor cladiri inalte agr.de inchiderea ochilor, cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE - slabiciune generala, fizica si psihica - dorinta de dulciuri care-l agraveaza, de alimente si bauturi reci - agravat noaptea - agravat la cald - doreste aer rece, baie rece - convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie, epilepsie la frica, la menstra - tendinta la hemoragii - agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE - cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda, ameliorata la aer rece si legat strans la cap - acufene, senzatie de infundare urechea stanga, hipoacuzie, surditate - conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta, fotofobie intensa, < la cald - limba cu papile proeminente, varf rosu si dureros - faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare - senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) - durere epigastrica rozatoare, regurgitari de alimente nedigerate, greata, varsaturi - eructatii zgomotoase imediat dupa masa - flatulenta marcata, gaze zgomotoase si fetide la scaun - diaree verde, spumoasa, cu aspect de spanac tocat, diaree emotiva sau dupa masa - constipatie cu scaune uscate - raguseala cronica a cantaretilor, oratorilor, agravata dimineata obligand la tuse - 155-

- tuse la notele inalte, la mirosul de tu tun, astm nervos - palpitatii agravate culcat pe dreapta, la emotie, ameliorate plimbandu -se la aer rece - incontinenta de urina zi si noapte - impotenta sexuala, uretrite la barbat - ciclu menstrual neregulat, sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala - anexita stanga - col uterin tumefiat, ulcerat, coit dureros - leucoree alba, galbuie, fetida, sanguinolenta - slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi, parestezii, pareze, paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa, obsesii, fobii, tulburare depresiv-anxioasa, tulburare afectiva bipolara, ataxie locomotorie, afectiuni medulare, paraplegie, tremuraturi, epilepsie, coree, hipertiroidism, gastrita hiperacida, ulcer gastro duodenal, aerofagie, meteorism, flatulenta, diaree verde cu flatulenta in entero-colite, dizenterie, diaree la emotie, laringita cronica a cantaretilor si oratorilor, conjunctivita granuloasa, oftalmie purulenta, ulcer cornean, impotenta sexuala, uretrite, eroziune de col uterin, leucoree. RELATII Complementar : Lyc.,Ver.alb. Antidot : Natr. mur., Ars.alb. Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ailments from anticipation 3 - delusions, corners of houses project so that he fears he will run against them while

walking in the street 2 Mind delusions, forsaken is 3, delusions, despised he is 3 , place cannot pass, certain 2

- excitement, anticipating events, when 2 - fear, crossing a bridge or place, of 1 - , narrow places, in 2 - self-control, of losing 2 - high places agg 2 - hurry time, hurry to arrive for appointed 3 walking while 3

- undertakes nothing, lest he fail 2 - anxiety 3 time is set, if a 2

Generals night agg. 3 - 156-

- food, sweets, desire 3, agg. 3 - weakness 3 - warm agg. 3 - convulsions 2 epileptic 3 - hemorrhage 2

Head pain 2 Stomach eructations 3 nausea 3 vomiting 3 - pain 3 burning 2

Abdomen distention 3 Rectum diarrhea 2, stool green 3 flatus 3 Chest palpitation of heart 3 Extremities weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: - durere constrictiva arzatoare in gat, impresia de gat zgariat, fata si limba foarte rosii - durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte - respiratie dificila, scurta, atacuri de sufocare, tuse spastica, uscata, continua, nu poate articula decat un cuvant odata, crampe dureroase, mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala, spasm de esofag, astm, tuse spastica, crampe. ARGENTUM IODATUM Ag I. Simptome comune ambelor elemente. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite, adenopatii ganglionare, cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat, durere constrictiva tampla stanga. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. Mictiuni imperioase. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept, sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin, care-l agraveaza, cefalee la ora 16, < aplecat, > de tuse, tresariri. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. : conservator, politicos arogant, idei fixe, ocrotitor al artelor si ideilor Phos.: comunicativ, simpatetic, prietenos, calator, dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special, se vrea centrul a tentiei, sa arate ce talentat este. Are prieteni artisti, intelectuali superiori. Are relatii profunde, pasionate. Este sensibili la critici. Iritabil agravat de umilire , mandrie ranita. Frica de inaltime, spatii inguste, singuratate, intuneric, tunet e, fulgere, boala, moarte, sa tina discursuri. - 157-

Doreste dulciuri, fructe, peste, inghetata, bauturi reci, condimente, sare Aversiune pentru grasimi, carne. Ameliorat de cafea. Dificultate de adormire, somnambulism. Ameliorat vorbind, se joaca cu cuvintele, agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale- tablou mental Dupa George Vithoulkas, ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata; Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere, de anihilare si moarte. R. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea, dar paradoxal, prea mult aur indeparteaza iubirea. Intr-adevar, individul Aurum este insetat de iubire, dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati, a caror afectiune o dorea. Pentru homeopat, cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si, in acest scop, trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului, din etape premergatoare, in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive, la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata, ambitioasa si foarte preocupata de cariera. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu, cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata, pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca, prin analogie cu aurul care este un metal pretios; de aceea, ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. De obicei, buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata, ei fiind cu adevarat valorosi, capabili, inteligenti. Dar, fiind prea seriosi si muncitori, ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta, luminoasa a vietii. Existenta lor este prea sobra, cu accente frecvente de tristete, de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. Pe masura ce patologia avanseaza, isi vor face tot mai multe reprosuri, devin tot mai autocritici, pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare, buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi, ambitiosi la scoala, adesea primii din clasa. Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional, desi au intelectul foarte puternic. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. Pentru ei, este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati, dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala, pentru emotiile lor fragile. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu, se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. Accepta cu usurinta afectiunea altora, dar nu sunt in stare sa o ofere. Pe masura ce patologia avanseaza, nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. Nu mai au nici o bucurie , nimic nu ii mai intereseaza. Initial, sentimentele negative sunt tinute sub control, fiind reprimate. Cu timpul, ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei.

- 158-

Tot in acest stadiu, apare ameliorarea generala seara. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei, dar dupa apusul soarelui, tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine, mai plini de inc redere. Uneori, se remarca si inversul acestei situatii, cu agravarea depresiei seara. Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza, pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. In aceasta noua etapa, el poate parea insensibil, plin de cruzime; desi nu injura, spune lucruri foarte dure celor din jur. Tot acum, munca devine supapa lor de siguranta, prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. In cele din urma, vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv, pot s a se arunce de la etaj. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane, toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat. Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana, o adevarata moarte in timpul vietii. Exista si o alta varianta de Aurum, cel foarte moral si religios. In acest caz, boala ia un alt curs, pacientul , desi deprimat, nu se mai gandeste la autodistrugere, ci se roaga pentru mantuirea sufletului. Se roaga si plange ore in sir, ceea ce ii mai alina suferinta. Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection, melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition, throwing height, himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel. 3 Industrious, mania for work 3 Delusion, friends, has lost the affection of 2 Delusion, neglected his duty, he has 3 Fear failure, of 2 - high places 1 - heart disease 2

Apecte generale, preferinte alimentare si modalitati Prof. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei, al congestiei si induratiei locale, al durerilor osoase si al aterosclerozei. remediu antisifilitic ameliorat: - seara; in aer liber; vara agravat: - noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare alcool, lapte, paine, dulciuri, delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne - 159-

sete pentru apa rece

Simptome locale reprezentative Cap- dureri de cap atat de intense, incat se gandeste la sinucidere, ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi hemianopsie nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas - obstructie nazala, cu forme severe de sinuzita nari ulcerate, dureroase

Cavitate bucala si gat Carcinom la nivelul limbii sau gatului; miros fetid al cavitatii bucale, ca de branza veche,care este simtit si de altii Abdomen hernie inghinala la copii Ap. Genital - remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim; testicul ectopic, necoborat; cancer testicular; la femei, fibromatoza uterina

Piept angina pectorala agravata seara; palpitatii violente, cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor, agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala; endocardita; pericardita;

Extremitati - dureri osoase sfasietoare, profunde, agravate noaptea Somn geme, striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri. dureri reumatice migratorii psoriazis

Comparatii cu alte remedii nat-s, nat-m, merc, plat, ign, nux-v, psor. Bibliografie Dujany Ruggero Manual practic de homeopatie,ed. Polirom, Iasi, 2005 Bungetzianu Gheorghe, Chirila Pavel Manual de homeopatie, ed. Medicala, Buc., 1983 Morrison Roger - Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, Buc., 2001 - 160-

Vithoulkas, George Esenta Materiei medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997 Vithoulkas, George Materi medica viva, vol. 3, Homoeopathic Book Publ. London, 1995 Vermeulen Frans, Synoptic Materia medica, Merlijn Publ., Haarlem, Nederlands, 1992.

CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA - Dr. M. Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil, dinamic si potrivnic, care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic ; in caz contrar , miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . Hahnemann a descris 3 miasme PSORA, SICOZA si LUEZA . Desi , ulterior s-au descris si alte miasme , aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare, care sunt , clar , numai 3 : -HYPO (defectul, lipsa , inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul, acumularea, excitatia ) =SICOZA DYS (devierea , distructia , degenerarea ) =LUEZA

Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica , ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala , care va genera cu siguranta diferite afectiuni ,in sensul lipsei ,al excesului sau al distructiei ; (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica , cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral, isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere , necroze , fisuri , eroziuni -la nivel psihic =violenta , agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . Prof. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei .( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva, care viciaza judecata , memoria si acuitatea intelectului introvertit , nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic - 161-

dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat, idei fixe , neinfluentate de explicatii , argumente lipsa de incredere in sine ; nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila, golita de orice realizare sau intelegere

-nemilosi , distructivi , violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie , dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa , atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc, chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor

ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea, cu ganduri chinuitoare cruzime tintita, agresiune corporala , criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta , distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune

GENERALITATI -tendinte melancolice , depresive , suicidare -displazii, distrofii , distructii , degenerescente -malformatii-secretii groase, corozive , putride (tendinta supurativa ) -fisuri, ulcere,necroze , gangrene -aritmii modalitati : Agravare .noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara, caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna , aplicatii reci ) - 162-

La schimbarea pozitiei CAP -par gras , aglutinat , cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure , persistente , de nesuportat: unilaterale, bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie , hipermetropie ) -deformari , devieri ( strabism , anizocorie ,) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii , ulcerate , cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator , exploziv , sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros , fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului - 163-

-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui , negre sau maron cu miros ofensiv , se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat , pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis , keiloskizis ) -saliva groasa , cleioasa,formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic , de cupru ) -limba umeda , pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med , Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree , amigdalite , convulsii -gingivite supurate , parodontoza FATA -grasoasa , cenusie , ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa , distructiva , piele rugoasa pometi evidenti , buze groase , fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros , ulcerat , false membrane -amigdalite grave , ulcerate ; flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita , aspra , profunda si sparta - 164-

-tuse latratoare scurta , uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant , vascoasa , in filamente -dispnee in pozitia culcat , noaptea -abces pulmonar , scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat , aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante , coronarite , HTA grava ) -dilatatia aortei ,rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase , ulcer varicos -senzatie de greutate sternala , agrav. Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer , cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare , explozive , sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea , tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate

-aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului , scleroza , ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru , ofensiv , cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala - 165-

lucruri indigeste (creta , ardezie ,

..)

-abcese perianale , rectale , fistule -apendicita flegmonoasa , perforata -fisuri anale , hemoroizi cu scurgeri putride , gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica , cu urme de puroi , coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste , zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza , para- ,rinichi in potcoava , supranumerar ) GENITAL F tumori ulcerate , invadante -ulceratii , eroziuni de col , vagin -leucoree coroziva , putrida , ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz , coroziv, cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane , moartea fatului in uter , nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent , sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt. Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate , invadante ale org . genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii , ulceratii , fisuri , necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese , furuncule , carbunculi -necroze ,gangrene ,escare - 166-

-fisuri adanci pe piele (in sp. palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie, grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda , evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare , depresie -scurgeri putride, ofensive, din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva , ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) , se indoaie , se rup usor -concave ( ca o farfurie ) ; invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor , carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr. Noaptea , la caldura ,atingere , percutie , presiune , transpiratie si amel.ziua , iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS , PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos , arterite , gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii , vara , datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1.J.H. Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis - 167-

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util n cazurile cronice cu reactivitate sc zut i cnd remediul corec t ales nu amelioreaz dect par ial, mai ales cnd exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit n cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor nso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pn la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz i este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional n ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mini (de zeci de ori pe zi Mind washing desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care l face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a nchis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE N PRIVIN A SNT II. Ipohondru. DISPERAT C NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut ntr-un mod obsesiv.. FRIC DE INFEC II I BOAL. NEVROZ OBSESIV-FOBIC. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mini. Nu d mna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c nebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plng cios. Rde sau plnge f r cauz . Pierdere a memoriei dar i aminte te tot ce s-a ntmplat nainte de a se mboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RSRIT. Agg. ntre 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care ncep s plng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate n timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tmpl la tmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil nso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas n a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trnicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea n somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vrf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adnci i lungi n centru, cu ulcera ii arz toare. Gt intern: Afonie nainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri n gt dup b uturi reci. (throat pain drinks cold Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pn la gt (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund n abdomen. Senza ie de c ldur intern n regiunea hipogastric . Durere n regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine cnd st n picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care mbib tamponul i trece prin el. Iritant fi nso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sni durero i la atingere i n timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea ntre 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat n fund. Piept: Durere i senza ie de presiune nct simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom n centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece n picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni ntre degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i n timpul furtunilor. i urt mirositoa re, agravat noaptea. Poate

Somn: Insomnie. Se treze te ntre 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea. (sau dup miezul nop ii pn la 6 a.m.). Mare nelini te noaptea, imposibil s - i in piciorul ntr-o pozi ie anume. Piele: Erup ii ar mii, brun-ro cate pe tot corpul, cu miros nepl cut. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c, Merc, Rhus-t, Sulph). Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Erizipel care se mut din loc n loc. Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. ca i cum ar nebuni sau ar paraliza. i simte limba ca paralizat . ca i cum i s-ar desprinde vertexul. ca i cum din ii i s-ar mi ca. Remedii complementare: Med. Remedii similare: Ars, Aur, Lac-c, Merc, Nit-ac, Rat, Sulph. Clinic i Cazuri:

Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc n timpul nop ii, nevralgiile i durerile de cap, astmul bron ic, tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph. Insomnia este per se o indica ie pentru Syph, care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur , nas, genital, piele). La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide. Secre iile fetide de la nivelul urechii intr n aceia i cat egorie. Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu. Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme, chiar i pemfigus -ul. Sistemul ganglionar poate fi afectat n ntregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare, ceea ce duce la o emaciere extrem . Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat ; remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. H.C. Allen spune : Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gtul i pielea s-au vindecat cu Syph .

- 172-

Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. Acesta ( ancrul) cre te n primele 2 s pt mni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pn la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). 1. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior, adnc n creier. Durerea avea un caracter p trunz tor, foarte intens i ascu it. Intensitatea era a a de mare nct pacientul i pierdea irul gndirii i memoria. Sub remediul administrat n fiecare sear durerea a disp rut n 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. Peste 6 s pt mni a ap rut la nivelul sprncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pn la baza aripa nasului. Bibliotecarul avusese sifilis cu c iva ani mai nainte. 2. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic , combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului, buzelor, b rbiei, frun ii i scalpului, bra elor, toracelui, plicilor i minilor. Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit, c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei. El s-a ghidat ( innd cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe ntreg corpul a unei erup ii n form de pete -petice ; fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene ; remediul s-a administrat n continuare i pacientul s-a vindecat, iritabilitatea a disp rut i a nceput s doarm bine, s recupereze n greutate i sa aib poft de mncare. Bibliografie: Boericke, Clarcke, Phatak, Roger Morrison, Adolph von Lippe, Radar key-notes, Robin Murphy. PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3, Coloana 15. Dupa Sankaran : Randul 3 : imi lipseste identitatea, sunt separat, dar cine sunt ? Coloana 15 : structura erodata, integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata, vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare, relatii sau performanta. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra, in roci, plante si animale, constituent al celulei cu important rol metabolic. ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale, datorate intoxicatiei acute sau cronice. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ficat, plaman, rinichi, miocard, provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. Simptomele experimentale, obtinute prin administrarea de doze infratoxice, sunt mai ales functionale, generale sau psihice, vizibile la tipul sensibil. TIPul sensibil este longilin, inalt si subtire, cu torace ingust ,usor aplecat. Pare bolnav, trasaturile sunt trase, pielea palida. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede, traumatizat afectiv de orice emotie, datorita hipersensibilitatii, entuziasmului si generozitatii firii sale. Frecvent constitutie phosphorica, temperament sanguin, tuberculinic, oxigenoid - 173-

MODALITATI Agravare : - seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii,la frig

Ameliorare : - in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci

dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna, singuratate, boala, moarte sau neliniste nedefinita sentimental, prefera compania, vorbaret, dar emotiv timid hipersensibil,hiperemotiv, hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace, violent, erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida

SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica ,hemoragii frecvente, care se repeta, in toate locurile senzatii arzatoare intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa, la nivelul mainilor vertij, mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare, alimente sarate si condimente

SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa, foame noaptea (Lyc.,Psor.) eructatii, regurgitari, varsaturi facile, senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica, agravat culcat pe dreapta, ficat, splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica, scaune fetide, involuntare, debilitante raguseala dureroasa seara, spasm laringian tuse uscata, iritanta, dureroasa, epuizanta, agravata la rece, mergand dela cald la frig - 174-

dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans, flux redus prelungit, hemoragii vicariante transpiratii epuizante, reci, vascoase matinale

INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. Stari cronice : procese de hipertrofie, apoi degenerescenta tisulara si celulara, interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite, mielite, scleroze medulare), ficatul (ciroze), vezica biliara (colecistite), rinichii (nefrite), pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : - pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente

Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore, poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus, se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. Inaintea unei operatii : Phos. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Hepatite virale acute : Phos.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. Hepatite cronice, ciroze : Phos.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium, locvace ca Lachesis, cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) ; Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana, 1-2 saptamani. Degenerescente renale : Phos.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. Nefrite hematurice acute : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora. Insuficienta cardiaca dreapta,cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. 15 CH o doza pe saptamana. Mielopatii, encefalopatii, sechele AVC : Phos. 15 CH o doza pe saptamana. Tulburari ale constitutiei phosphorice, crestere prea rapida, urmari ale exceselor sexuale : Phos.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana, sau la 2-4 saptamani. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind activity desires gr3 pag.2 Mind weary of life gr.3 pag.228 - 175-

Mind grief undermining the constitution gr 2 pag.125 Mind prostration gr.3 morning gr 2 noon gr.1 pag.175 Mind - sensitive gr.3 pag 175 Mind - fear thunderstorm of gr.3 pag 117 Generals hemorrhage gr.3 pag 1623 Generals - thunderstorm agg gr.2 pag.1713 lightning gr.1 pag.1714 Generals weather change of - gr.3 pag 1712 Generals food salt desire gr.3 pag 1614 Generals pain burning gr.3 pag 1649 Head pain in general gr 3 pag.275 occiput gr 2 pag 303 Vertigo gr 3 pag.235 Stomach thirst gr.3 pag.703 large quantities for gr.3 unquenchable gr 3 pag.705 Perspiration in general gr.3 morning gr.3 pag 1511 Nose epistaxis gr.3 pag.483 Extremities chilblains gr 2 pag.1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4, Coloana 15. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie munca zilnica e securitate - nu are siguranta, se simte singur sau in saracie, atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata, sfaramata, integritat ea pierduta - trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile, se simte singur sa faca fata, nu se poate increde in altii

- 176-

Arsenicum album : Apararea mea este slaba, oamenii au luat toate lucrurile, iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. Trebuie sa fiu cu grija, precaut si neincrezator. Sunt hoti in casa care ma fura, nimeni nu este de incredere, sunt neajutorat. Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele, mucoase, sange

MODALITATI Agravare : - dupa miezul noptii, mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin,alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos

Ameliorare : - la cald, bauturi calde - cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap, plamani, abdomen) Periodicitate: in fiecare zi, la 2,3,4 zile, la 15 zile, la 6 saptamani, anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic, cancerinic, anxios, agitat, ordonat si minutios. CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece, intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi, inghetata), erori dietetice ( vegetale, alcool, tutun), cauze infectioase, boli anergizante. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie, frica de moarte, de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie, se misca agil, daca e mobil, cere sa fie misca t in pat, daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila

SIMOTOME GENERALE frilozitate, dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald - 177-

secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne

SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate, scuamoase, pruriginoase agravate la frig, ameliorate la cald

INDICATII CLINICE Boli infectioase. Boala Addison. Anemie. Cancer. Eczema cronica. P soriazis. Lupus E.D. Coriza. Astm . Tbc pulmonar. Tulburare anxioasa. Nevralgii. Paralizii. Scleroza multipla. Polineuropatii. Zona zoster. Sciatica. Endocardita. Pericardita. Aortita. Angor pectoris. Febra intermitenta. Paludism .Indigestii. Intoxic atii alimentare.Gastro-enterite. Nefrite. Cistite.Etc. POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute . RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus, Rhus tox., Veratrum album pentru tulburarile digestive. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium, Carbo veg., China, Nux vomica, Hepar sulphur. REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind anxiety gr.3 pag 14 Mind irritability gr.3 pag.141 Mind - fear death of gr.4 pag.109 Mind excitement gr.2 pag 101 Mind avarice gr 3 pag.23 Mind fastidious gr.2 pag.106 - 178-

Mind restlessness gr 3 pag.182 Mind delusion, sees thieves at night gr 2 pag 84 Mind , that the house and space under the bed are full of thieves gr 2 pag 83

Mind delusion, conspiracies, against him , there are gr 1 pag 57 Mind , injury, about to receive, is gr 1 pag 70

Mind company, desire for, alone while gr 3 pag 34 Mind fear, alone of being, lest he die gr 3 pag 107 Mind carefulness gr 3 pag 28 Mind anguish driving from place to place gr 3 pag 12 Generals agg. Night midniht after : 1 h. gr 3 1-2 gr.2 Generals cold agg. gr 3 pag 1575 cold air agg. gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. gr.3 pag 1699 Generals side right gr.3 pag 1680 Generals pain burning externally gr 3 internally gr 3 pag 1649 Generals hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye swelling lids gr 3 pag.411 Stomach thrist gr 3 pag.703 extreme gr 3 small quantities for gr 3 pag 704 Respiration asthmatic gr.3 pag 970 midnight after gr 3 pag 971 Skin erruptions gr.3 pag 1527 Skin itching gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind indignation gr 3 pag 136 Mind - anger gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of gr2 pag.42 Mind suspicious gr.2 pag 213 Mind - sensitiv gr 3 pag 195 Mind - irritability gr.3 pag 141 Mind thoughts persistent gr.3 pag 217 Mind nymphomania gr.2 pag 171 Mind jealousy gr.2 pag.145 Mind taciturn gr 3 pag 213 sex excesses after gr.3 pag 214 Mind thinking aversion to gr.3 pag 216 Generals injuries operation ailments from gr 3 pag 1628 Eye inflammation lids gr.3 pag.386 Eye tumor lids gr.2 meibonian glands gr 3 nodules in the lids gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia masturbation disposition to gr 3 pag 921 Bladder urination frequent gr.3 involuntary gr.3 pag 844 Skin eruptions dry gr.2 eczema gr.2 pag.1530 Skin itching gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : sunt afectat de.., ma raneste, nu pot suporta. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile contact, frig, zgomot, lumina calor rubor tumor dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este acutul Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

orice contact cu mediul exterior frig, contact, zgomot, lumina, obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata

Ameliorare : - repaus, liniste camera calda, caldura alungit, cu capul dat pe spate

Lateralitate dreapta. SIMPTOME PSIHICE excitatie urmata de depresie excitatie violenta, delir agresiv, cauta sa muste, sa bata, sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale, monstri la picioarele patului, apa imagine care-l sperie neliniste mare, strigate, dorinta de a fugi locvacitate mare, incoerent, prada halucinatiilor care se deruleaza rapid.

Allen : cuvintele nu corespund gandurilor, gandurile nu corespund impresiilor, impresiile nu corespund obiectelor din jur. prostratie brusca cu stupoare, urmata apoi iar de agitatie.

SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. inflamatie congestiva si iritativa calor, rubor, dolor, tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme, secuse musculare, contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi

febra brusca, cu frison,la inceput fara sete, apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari, transpiratii calde, oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta, lancinanta, pulsatila si arzatoare, mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte, cu ochii injectati, midriaza si fotofobie, neameliorata de epistaxis. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns raceste cu usurinta tuse spastica, dureroasa, agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata, tumefiata, rosie si lucioasa - 183-

faringe uscat, rosu, lucios, sete mare si disfagie durere vie inghitind, iradiata in urechea dreapta abdomen destins, cald, sensibil, colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase, hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin, frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale, tahicardie mictiuni frecvente, imperioase, cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans, abundente, sange cald, rosu, urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei, rosii, calzi si duri (Bry.) reumatism articular acut piele : abcese, eritem scarlatiniform

INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc, insotite de febra si transpiratie, manifestari violente si disparitie brusca abces, adenite, angine, congestii cerebrale, colici, dismenoree, metrite, Laringite, anexite, reumatism articular acut, coriza, sinuzite, rujeola, scarlatina, etc In stari acute dilutii joase 4-5 CH, in delir dilutie inalta 30 CH. Remediul are actiune scurta, trebuie repetat des. REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis, Aconitum (inflamatii), Stramonium, Hyosciamus, Lachesis (delir) Sepi a, Lilium tigrinum (bearing down), Ferrum phosphoricum, Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind fear animals of gr3 pag 107 Mind - sensitive - gr 3 pag 194 Mind restlessness gr 3 pag 182 Mind excitment gr 3 pag 101 Mind delirium gr 3 pag 46 Mind delusions gr 3 pag 51 Generals inflammation glands of gr3 pag 1626 Generals side right gr 3 pag 1680 Generals pain suddenly gr 3 pag 1646 Generals inflammation externally gr 3 pag 1625 Sleep sleeplessness gr3 pag 1432 - 184-

Head pain gr 3 pag 274 Eye discoloration red gr 3 pag 379 Female genitalia menses bright red gr 3 clotted gr 3 copious gr 3 pag 924 frequent gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B. J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 Lathoud J.A. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4, Coloana 17. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. Randul 4 : securitate si datorie, munca zilnica e siguranta. Coloana 17 : structura e distrusa. Este singur, nu poate cere ajutor, tradat, lasat sa cada Bromium : insecuritate totala, singur in fata pericolelor, atacat, tradat . Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826. Se afla in oceane, marea moarta, unele izvoare termale.Este folosit ca sedativ in medicia, la purificarea apei, ca AgBr in fotografie. ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare - testicule, ovare, glande mamare, tiroida, glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac

MODALITATI Agravare : - racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea - 185-

Ameliorare : - la mare in masina sau calarind

Lateralitate stanga. TIP : carbonic, sanguin, tuberculinic ,insuficient hipofizar. Tanar blond, cu pielea fina, ten deschis, ochi albastri, acnee fata si spate. SIMPTOME PSIHICE astenie psihica, indiferent, abulic anxietate agravata seara ,halucinatii in obscuritate, frica de fantome (Ac.,Carbo v., Phos.,Puls.)

SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde, profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree

SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara, agravata band lapte sau aplecandu-se, ameliorat culcat pe partea dreapta

coriza persistenta si excorianta cruste in nari, raguseala seara cu senzatia de frig inspirand, constrictia gatului cu sufocare, spasm al glotei tuse seaca, spastica, agravata seara inainte de miezul noptii, cu accese bruste de sufocare, astmul ameliorat la mare, astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita, arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac, nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze, hemoroizi proccidenti, durerosi, sangeranzi testicul stang umflat, dur, nedureros, displazie mamara stanga

menstre in avans, abundente,c u false membrane, dureri constrictive ovarul stang, ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie, acnee, furuncule, ulceratii verzui cu miros putrid

INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza, laringite, traheite, difterie, astm , tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite, orhite, gusa, glande salivare Afectiuni digestive : gastrite, ulcer gastro-duodenal, colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica, Sulphur iodat, Tuberculine - 186-

Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia, Kali sulphuric, Ipeca, Dulcamara, Baryta iodata, Calc.c., Calc.fl., Conium, Graphites, Silicea, Phosphorus, Iodum, Spongia, Sambucus, Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : - depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate

TIP supraponderal, obez, dar nu obligatoriu. MODALITATI Agravare : noaptea, la luna noua ,la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte, silabe ,spune un cuvant in locul altuia, balbaie, vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa, nu sta linistit, trebuie sa se miste, neliniste in maini, degete terori nocturne ale copiilor, bruxism, strigate, gemete in somn, somnambulism

SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie, in sarcina, la dentitie, epilepsie premenstruala sau la luna noua, cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara, tremuraturi, parestezii

SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca, necontenita, agravata noaptea si culcat, cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii, ora 5 a.m., diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata ,pustuloasa, livida, pe fata, piept, umeri, spate.

REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea, Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind - fear evening gr.1 pag. 106 Mind fear alone of being gr 1 pag 107 Mind fear dark of gr 1 pag 108 Mind fear ghost of - gr.1 pag 111 Generals - inflammation glands of gr 2 pag 1626 Generals weakness gr 3 pag 1701 - 187-

Generals weather warm wet agg. gr.2 pag 1714 Generals air seaside air at the amel gr 1 pag 1714 Generals side left gr 2 pag 1680 Respiration asthmatic gr 2 pag 970 Respiration asthmatic sailors as soon as they go ashore gr3 pag 972 Male genitalia induration testis left gr 2 pag 889 Female genitalia induration ovaries left gr 2 pag 912 Mind gestures hands involuntary motions of the fingers playing with Kali bromat gr 1 pag.122 Face eruptions acne Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Vienne Synthesis 7 Vannier L.& Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium, Lachesis - Dr.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae; denumire completa- Conium maculatum; denumire populara - cucuta sau bucinis; Proving: cunoscut inca din antichitate; se pastreaza descrierea facuta de Platon, in relatarea despre executarea lui Socrate. Substanta produce paralizie ascendenta, avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii, ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri, cum ar fi mersul dificil, pierderea brusca de forta in timpul mersului, rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici, un timp al slabiciunii si al lentoarei, cand remediul se dovedeste extrem de util. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura, ducand la lipsa de coordonare si paralizie, mers nesigur, vorbire dificila, slabiciune care se instaleaza treptat. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale, la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva, excesele sexuale; necazurile; suprasolicitarea, munca in exces; traumatismele vertebrale. Modalitati: amel.: -in timp ce posteste; - 188-

-la miscare; mers; -la presiune; -stand aplecat; -stand la soare; -de intuneric. agrav.: - privind obiecte aflate in miscare; -la alcool; -la ridicarea bratelor( dupa un efort ); -de excesele sexuale; -de celibat; -la rasucirea in pat; -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: induratia progresiva a mintii, cu deteriorare intelectuala progresiva. Paralizie si slabiciune. Atitudine: persoane inchise, insensibile, lipsite de orice relief; surmenate, epuiz ate intelectual (brain-fag). Alteori- depresie la persoane timide, cu aversiune fata de viata sociala, dar si cu teama de singuratate. Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca, avand senzatie de nod in gat. Simptome mental-emotionale: Anxietate, isterie, tristete, depresie, toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex.: dupa divort sau moartea partenerului). Superstitii, idei fixe. Tristete agr. de consolare. Teama de singuratate, dar si de persoanele straine. Indiferenta. Tulburari de memorie. Nu intelege ce a citit. Simptome generale: Senzatie de slabiciune, oboseala; Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex.: de san,etc ). Peferinte alimentare: dorinta de acru, sare, cafea; avers. fata de paine. Simptome fizice caracteristice: Cap: - fotofobie, eventual si lacrimare; Vertij: - agrav. in decubit dorsal si la rasucirea in pat; - 189-

Gat: - adenopatii cervicale dure. Gusa cu exoftalmie. Urogenital: -impotenta; ejaculare prematura; -adenom sau cancer de prostata; -tumori, inclusiv maligne de testicul, ovar, uter; -leucoree iritanta, albicioasa sau sanguinolenta. Piept: -cancer de san, cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. Sani durerosi la atingere, inainte de menstruatie. Extremitati: -slabiciune, oboseala progresiva, mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor; -ataxie; -parestezii; -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit. Cateva simptome de repertoar : Mind: - sadness, continence from (3); Vertigo: - motion , from eyes of(2); turning in bed (3); closing eyes, on, amel. (2).

Female genitalia: - indurations, injuries from(2/1) ; Chest: -cancer, mammae, contusion, from(2) ; -pain, -pain, mammae, menses before (3) ; mammae, step , every (2/1) ;

-swelling mammae, menses during (2). Indicatii clinice frcvente: Ataxie, cancer, cervicita, depresie, disfunctii sexuale, displazie de col uterin, ejaculare prematura, impotenta, fibrom uterin, hipertiroidie, prostatita, scleroza multipla, senilitate, vertij. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. complementare : Tub. Diagnostic diferential: Sep., Phos-Ac., Cocc., Carb-an., Caust. Bibliografie:Boericke, Morrison, Murphy,Vermeulen. (Grimmer).

LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. Proving: efectuat de C. Hering, in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior, la cererea guvernului german. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului - 190-

homeopat, provocandu-i stare de inconstienta, cu febra ridicata si delir. Dupa ce si -a revenit, prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient, cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. Cuvant cheie: suprastimulare, are nevoie de un orificiu de evacuare ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi, Lach.descompune sangele, de unde si tendinta spre hemoragii; este util in purpura si stari septice. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii; pacientii se plang de intoleranta la atingere, mai ales in zona gatului. Sunt agitati, vesnic in miscare, irascibili. Remediu predominent feminin, foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri). Cauzalitati: -suprimarea secretiilor; menopauza. - necazul, mania, vexarea, spaima; - gelozia; dezamagirea in dragoste; ingestia de alcool; menopauza.

Modalitati: Amel.: -la aparitia secretiilor; -aplicatii calde; -aer liber; -eructatii; -presiune puternica; -bauturi reci; -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe). Agrav.: -dupa somn; -dimineata; -primavara; -caldura camerei, canicula, soarele; -vremea innorata; -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei; -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor; -menopauza; -ingestia de alcool; - 191-

-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene). Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. Sar rapid de la un subiect la altul. Pot fi zeflemitori, jignitori, sarcastici. Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante.

Emotii puternice. Totul la ei este foarte intens: de ex., daca sunt anxiosi, sunt foarte anxiosi. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars.), mai ales in legatura cu bolile de inima.. Egocentrici. Foarte critici, dar, la randul lor, nu suporta nici o critica. Se ataseaza de obiecte si de oameni, avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). Gelozie fara nici un motiv. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut. Extrem de suspiciosi, pot ajunge paranoici( Hyosciamus, Veratrum). Exista si un tip introvertit de Lach., cu un puternic complex de inferioritate, care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate, frustrare si invidie, energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi). Ambele tipuri de Lach. suporta greu restrictiile de orice fel- de ex., suporta greu autoritatea parinteasca. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. Simptome mental-emotionale: iritabilitate; locvacitate, sarind rapid de la un subiect la altul; iluzii se crede sub controlul unei forte supranaturale - crede ca este urmarita;dispretuita;urata; gelozie patologica, suspiciune ( Hyos.); frica de boli de inima; frica de serpi; frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie; malitioasa; agitatie psihomotorie; tristete dimineata agravare mentala dupa somn; manie religioasa(Veratrum, Stram.).

Simptome generale: - 192-

de regula caldurosi; pot fi frigurosi, dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare. Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta; agrav. in decubit lateral stang; Preferinte alimentare: fructe,vin, stridii, cafea.

Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie; -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri; -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre); Gat: - dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga, agr. de ingestia de lichide mai ales fierbinti; nu suporta gulere stranse; senzatie de nod in gat;

Somn: -tresar brusc la adormire, cu senzatia de sufocare; -mare agravare dupa somn; -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil); Tegumente: -furuncule de culoare violacee; -purpura; -erisipel senil; -ulcer varicos. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy, as foolish as it is irresistible(2/1); loquacity, changing quickly from one subject to another(3). Throat: Choking, clothing agg.(3);sleep agg.(2). Ext.throat: sensitive,slightest touch(3). Fem.genitalia: menses,amel.of all complaints during(3). Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic, amigdalita, alcoolism, delirium tremens, furuncule, HTA, insuficienta acr diaca congestiva, cardiopatie ischemica, psihoza maniaco-depresiva, sd.premenstrual, tulburari de climax. Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn; -intoleranta fata de atingere; - 193-

-lateralitatea stanga; -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari. Rem. complementare: Crotalus, Lyc., Hepar. Antidoturi: Ars., Bell., Cocc., Cedron, Coff, Nux -v. Diagn.diferential: Con., Graph.,Anthracinum(furuncule), Ph-ac. Bibliografie: W.Boericke,J.Clarke, P.Chappell, R.Murphy, G.Vithoulkas. CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

SEPIA - Dr. Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal, familiei cefalopodelor, moluste. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia, un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea, relatia victima -agresor, ierarhia superior-inferior, competitia. Se simte in capcana si se vrea liber. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. Se izoleaza, se simte nenorocita, disperata, aversiune pentru familie. Isi ca uta refugiul in munca, pana la istovire. Vise de viol. ACTIUNE - scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila - staza si congestie venoasa pasiva, mai ales la nivelul ficatului, a sistemului port si a organelor genitale feminine, cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree - instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate - relaxarea tesuturilor venoase, a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice, hiperlaxitate ligamentara, ptoze viscerale. BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica, visceroptoze, pleoape cazute, insuficienta hepatica si genitala, poarta culori inchise. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara, la aer rece, vant din est, inainte de furtuna, in societate, spalandu -se. - 194-

Ameliorare : exercitiu fizic, mergand repede, la presiune, la cald, intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE - trista si abatuta, fara bucurie de viata, plange vorbind despre ea, totu -i negru, se simte nenorocita, distrusa - indiferenta la preajma si la ai sai, apatica taciturna, in chisa in ea, nimic nu o intereseaza, nimic nu o distreaza, se doreste singura, nu suporta consolarea nostalgie pentru trecut, indiferenta pentru prezent, dar face planuri pentru viitor - fatigabilitate iritabila, se vexeaza usor, nemultumita de ceila lti si de ea insasi, nu suporta contradictia - foarte impresionabila, neliniste si frici, anxietate seara (Caust., Phos.) SIMPTOME GENERALE - insomnie noaptea, obosita dimineata, somnolenta ziua - bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare - dorinta de lucruri acide, otet, muraturi - aversiune pentru carne - agravare la lapte (diaree) si la mirosuri, mai ales de bucatarie - agravare la abuz de tutun (dispepsie) - ameliorare la miscare (dans) - senzatie de frig pe alocuri : vertex, intre umeri, picioare reci - transpiratii abundente, acre, agr. in axile si scrot SIMPTOME LOCALE - cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang, cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort, ameliorata seara, la aer curat - sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului - sensibilitate dureroasa a ochilor seara, cu senzatia de arsura si de nisip in ochi - lacrimare dimineata si seara, intoleranta la lumina stralucitoare - pleoape superioare grele, ptozate - herpes al pleoapelor superioare - acufene, hipersensibilitate la zgomot - carii dentare cu dureri acute agr. orele 18-24, senzatie de dinti prea lungi, pioree - limba alba cu afte, curata la menstre - gura uscata, buze umflate dimineata, herpes al buzei inferioare - gust sarat ( Carbo v., China) - greata dimineata la sculare ameliorata mancand, greata la spalatul pe dinti - senzatie de gol in stomac (Ign., Puls., Pod.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit, neameliorata mancand - 195-

- distensie abdominala cu borborigme si flatulenta - durere profunda in hipocondrul drept, amel. culcat pe dreapta sau la masaj - constipatie cu scaune insuficiente, dure, scibale brune dificil de evacuat, senzatie continua de bol greu in rect (Anac., Lach.,Lil.t., Plat.), neameliorata de scaun - durere brusca, acuta in anus amel. mergand repede, cedeaza la evacuarea scaunului - hemoroizi proccidenti in mers si la scaun, secretie anala quasi continua (Ant.c.) - senzatia de greutate pelvina, prolaps rectal - nari uscate, umflate si ulcerate - tuse seaca, spastica, iritanta, obositoare, agr. seara dupa ce s-a culcat (Sang.) - dureri constrictive in piept agr. dupa somn, amel. mergand repede - senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) - incontinenta de urina in prima parte a noptii - urina tulbure, fetida, cu depozit rosu, aderent de peretii vasului - la barbat : secretie uretrala cronica, picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului - la femeie : menstre intarziate si de scurta durata, cu aparitie matinala, negricioase, cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos, ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil.t.) , trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta, prolaps uterin leucoree galbena, acida, inainte de menstra, dupa fiecare mictiune, cu aspect laptos (Calc.c., Puls.), numai ziua, cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis, Kali carb.) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.mur.) - prurit in plicile coatelor(Rhus.tox., Sulph.), si pe peste tot, neameliorat de scarpinat, ci transformat in senzatie de arsura - eczema, psoriasis (coate, glezne), ihtioza - herpes circinat catamenial - urticarie agravata la aer, ameliorata in camera calda - pete galbene sau brune pe spate, umeri, abdomen, nas, pete de sarcina - varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze, dispepsie atona, migrena digestiva, hemoroizi, constipatie - 196-

Afectiuni genito-urinare : metrite, leucoree, prolaps uterin, dismenoree, menopauza, tulburari de sarcina, colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema, psoriazis, herpes catamenial, pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie, astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase - 7 CH zilnic Simptome generale, locale severe, cronice : dilutii 9-15 CH, 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice, similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : - in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare - prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des - in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic, Sulphur, Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell., Act.rac., Helonias, Kali c., Lil. tigr., Plat. tulburari reflexe de origine uterina Lyc., Phos., Chel., Nux vom. tulburari hepatice Benzoic acid, Nitri ac. urini fetide Ars. alb., Ars. iod. psoriasis Natr.mur., Phos.ac., Phos., Caust. psihism Lil.tigr., Murex senzatia de bearing down (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind anger,from contradiction - undertakes things opposed to his intentions - cares, full of, about domestic affairs - delusion, that he is unfortunate

Mind indifferent loved ones, to - to everything - fear of poverty - industrious - irritability, consolation aggr. - weeping when telling of her sickness - will, contradiction of - sadness

Generals exertion amel. - 197-

- food, sour food, acids, desire

Eye falling of lids during headache Nose yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy

IGNATIA AMARA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea, la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat, facut bucati, distrus. Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare, diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie, violenta, razbunare, Ignatia prezinta labilitate afect iva, isi tine nemultumirea in sine, rumineaza vexarile, necazurile. ACTIUNE - hipersensibilitate senzoriala si mintala - manifestari spasmodice - manifestari paradoxale, contradictorii CAUZALITATE - socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) - teama, frica, aprehensiune (Gels., Arg.nitr., Lyc.) - vexatie, indignare (Staph., Colocynthis) - accidente (Arnica), evenimente triste (Arnica, Phos.ac., Lach.) - dezamagiri din dragoste (Natr.mur.), doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz, emotie, doliu, cafea, alcool, frig, contact, mirosuri, tutun Ameliorare : la cald, la distractie, la plimbare SIMPTOME PSIHICE - 198-

- depresie dupa necaz, contrariere, surmenaj, doliu - emotivitate exagerata - anxietate care il impiedica sa vorbeasca - suspine, cascat si plans nemotivat - dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE - insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat - dureri vii in locuri mici (Kali bi, Ox.ac.) - aversiune pentru fumul de tigara - ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE - cefalee congestiva, presiva, unilaterala, cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala, durere agravata la frig, cafea, tutun, alcool, ameliorata de presiune, caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina - spasme ale pleoapelor, tulburari de vedere functionale - acufene ameliorate de zgomot - senzatie de constrictie faringiana, nod in gat, nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere, ameliorat inghitind - durere in gat ameliorata mancand alimente solide - senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic, agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului - greata ameliorata mancand - sughit spastic - dispepsie paradoxala - constipatie mergand cu masina, cu durere mare la scaun, mai ales cand e moale - hemoroizi cu dureri ascutite, agravate in mers - diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica - tuse seaca, spastica, cu cat tuseste, cu atat ar mai tusi - nevoia de inspir profund - tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului, tahicardie emotiva, extrasistole - mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora, mai ales la migrena - menstre in avans, abundente, sange negru cu cheaguri si miros urat, precedate de cefalee - prurit cutanat nervos INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE - manifestari spastice localizate : tuse, colici abdominale 5-7- 9 CH de 1-2-3 ori/zi - 199-

- manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata - soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand - soc emotive vechi : 30-200 CH, M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic, Sepia, Apis, Sulphur Spasme : Belladonna, Hyosciamus Frica : Opium, Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ailments from, grief, anger, vexation, fright, shock, bad news, death, disappointment, friendship deceived, love, deception, mortification, money from losing, position loss of Mind delusion, ruined he is Generals chill, fright or fear from - paralysis emotion after - sudden manifestations, coming and going - catalepsy, fright after - shocks, electric like, sleep going to - convulsion, grief after - torn to pieces, shattered pain as if

Head pain, side, right Teeth neuralgic, shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy

- 200-

BRYONIA ALBA - Dr. Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee.Este o planta agatatoare. Sunt doua idei principale la acest remediu.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea.Uscaciunea este in plan mental, emotional si fizic.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile.Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.De aici frica de saracie. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee, pleurodinii, artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie . In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile.Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat .Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale , mucoase ,seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete , securitatii materiale adica banilor.De aici o insecuritate financiara, frica de saracie.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte. Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata, piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig , vreme uscata , vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim - 201-

Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse, agg dim , de constipatie ,amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne,bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare, mese, varsaturi, hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare, dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa;trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese, miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.Pneumonie.Bronsita. EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg - 202-

Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita.Artrita.Astm.Bursita.Constipatie.Boli de tesut conjunctiv.Tuse .Diaree.Epistaxis.Exantem..Fibrozita.Gastrita.Guta.Cefalee.Hepatita..Gripa.Lumbago..Mastita.Me ningita.Migrene.T use convulsiva. Faringita. Pleurezie. Pneumonie. .Artrita reumatoida.Sciatica. Tendinita. Dureri dentare.Vertij. ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). Apendicita.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. Agg de inspire profound.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m, Rhus-t, Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil, constipate cu indigestii Cham-iritabil, agg de suparari,agg la 9PM, apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare, lateralitate dreapta, vrea lapte cald, pneumonii, Rhus-t,Psor, Calc, Spig, Sepia.

RHUS-TOXICODENDRON - Dr. Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Caracteristic acestei familii este senzatia de intepenire Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare.Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului.Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t.In fazele initiale pacientul este vessel ,glumet si plin de viata.Desi prietenos pare mai degraba timid.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate, nelinistit.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor, legate de agitatie, iritabilitate, rautate.Pacientii adulti sunt de regula seriosi, muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid, intepenit atit in plan fizic cit si emotional.Apare depresia,In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic.Este unul din cele mai supertitioase remedii. Actiunea sa e puternica pe nervi, mucoase, membrane seroase si piele.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare. MENTAL Glumet, nelinistit, vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul. Iritabilitate .Nerabdare.Graba Anxietate legata de copii. - 203-

Frici: de a ucide pe cineva.Otrava Superstitios, comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig , de vreme . rece si umeda Amel de vreme calda , de bai calde Agg de current de aer Agg de vreme innorata , cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn. Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B.Parkinson, cu intepenire amel de miscare, pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa, de furtuna , de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee, erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust, Aeth, Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis,.Kali-c, Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare.Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece.Brinza.Dulciuri - 204-

Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui.Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul,agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic.Artrite Artrita agg noaptea in pat,dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna, agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati - 205-

Bursita.Tendinita.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes.Urticarie .Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela.Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY,CALC Comparatii Phos artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna, dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati,agg noaptea ,la vreme rece si umeda si de la furtuna,dorita de lapte rece, nelinistit,eczema ,probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati, intepenit , dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros, agg de vreme rece si umeda, agg de suprasolicitare fizica,artrite,dorinta de dulciuri,eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra, frisoane, neliniste, sete pentru cantitati mici,iritabil, probleme de piele, respiratorii ,dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut, febra, probleme cutanate,erizipel Ran-b, Rhod, Cimic,Dulc, Calc-p, Rad-br, CLINIC Angina.Artrita.Astm.Probleme de comportament.Bronsite.Varicela.Coree.Boli de tesut conjunctiv.Contuzii.Eczema.Enurezis.Erizipel.Eritem nodos.Cefalee.Hemilegie.Herpes.Impetigo.Gripa.Laringita.Lumbago.Boala Parkinson Pemphigus.Faringita.Pneumonie.RAA.Reumatism.Sciatica.Entorse.Tendinita.Urticarie. - 206-

CHINA OFFICINALIS (Chinchona). - Dr. Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud, din Anzii peruvieni. Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor,dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli, care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic n tratamentul malariei). Numele de Cinchona provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului, De Cinchon, care a fost tratat de malarie. Este primul remediu experimentat de Hahnemann, n 1790, proving care i-a oferit n elegerea principiului Similia Similibus Curantur. NIVEL DE ACTIUNE SANGE. SISTEM CIRCULATOR. APARAT DIGESTIV ( ficat, V.B.). Splina. Nervi.Lateralitate stng / dreapt . GENERALITATI SLABICIUNE, EMACIERE PERIODICITATE: la 2 , 7 sau 14 zile, la lun nou , toamna; AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie, diaree, lacta ie, excese sexuale, transpira ie etc.) -ATINGERE (u oar ). -zgomote, trepida ii, vreme rece, vnt, curent, postprandial, efort mental, mi care; AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic , sl birea presiunii hainelor, odihn , post. ALIMENTAR: agg. de : fructe, carne, lapte, alcool, bere, cafea, ceai, f inoase, gr simi, pe te; aversiune pentru: bere, pine, unt, cafea, gr simi, fructe, carne, mncare cald ; dorin pentru: dulciuri, condimentat, s rat. ISTORIC familial sau personal de malarie. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile, u or ofensabile, iritabile. Au un sim artistic dezvoltat, s unt ideali ti i rezerva i, introverti i; se exprim mai u or prin versuri sau pictur . Plini de imagina ie, se las purta i de fantezii i planuri (n care au construiesc cas tele de nisip n Spania) averi fabuloase, sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare, n timpul zilei dar mai ales noaptea. Au multe frici: de animale, chiar domestice, cini, pisici, p s ri de curte, team de atingere, de a nu fi r ni i, de a nu fi comp timi i, fric de ceva r u, de fantome, de lucruri imaginare e tc. Iluzii: c sunt persecuta i, ceilal i i mpiedic s i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. Au st ri de spirit alternante, cu modific ri bru te de dispozi ie, pot fi capricio i, moroc no i i pot dezvolta depresii cu gnduri suicidare. - 207-

VERTIJ CAP cefalee exploziv , pulsatil , cu pulsa ii vizibile ale carotidelor; cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului; cefalee periodic ; cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare; amel. de presiune puternic ; sensibilitate dureroas a scalpului ag. de atingere sau piept nat; paloare, cearc ne; epistaxis; sensibilitate exagerat la mirosuri; gust amar cnd m nnc sau fumeaz ; orice are gust amar cu excep ia salivei; dureri de din i ag. la cea mai mic atingere; transpira ie rece n jurul gurii. dup pierderi de fluide; n timpul frisonului; cu tendin a de c dere spre spate; cu tinnitus.

GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme, care nu este amel. de eliminarea gazelor; colecistopatii, colic billiar ; diaree ag. de fructe, lapte, pe te, ap rece; diaree periodic ; crampe abdominale amel. de aplecarea n fa ; hepatit sau ciroz hepatic ; hepatomegalie; splenomegalie;

apetit capricios sau lipsa poftei de mncare, care revine ns dup prima nghi itur ; foame canin noaptea, care l treze te din somn. (dorin e, aversiuni i agg. la Gen.) GENITAL leucoree sangvinolent ; dismenoree; metroragie cu snge nchis la culoare;

RESPIRATOR crize de astm toamna; bron it , pneumonie.

EXTREMITATI - 208-

dureri articulare sau musculare ag. de atingere; edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare; diferen e de temperatur stg-dr.(o mn sau un picior cald i cel lalt rece).

SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt ; pe spate, cu minile deasupra capului sau sub cap; insomnie din cauza gndurilor incitante, a planurilor i a fanteziilor eroice; insomnie, se treze te din cauza foamei; visele continu i dup trezire.

FEBRA febr periodic , malarie sau antecedente; FEVER -SUCCESSION of stages - chill - followed by - heat - then perspiration grd 3 frison in special nainte de amiaz , care debuteaz n zona pieptului; cu sete nainte. transpira ii abundente, debilitante noaptea; la cel mai mic efort; p teaz lenjeria n galben.

PIELE sensibilitate dureroas n timpul febrei.

COMPLEMENTARE: Ferr. COMPARATII Nux-v.; Nat-m; Lyc; Ign.; Carb-v; Ars. etc. NUCLEUL: 1.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare, sl biciune, cefalee, simptome gastro-intestinale, anemie. 2.Distensie abdominal excesiv , neameliorat de eliminarea gazelor. 3. Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic . 4. Idei multe i planuri seara i noaptea. 5.Hipersensibilitate. CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta ntreag , recoltat n perioada nfloririi. NIVEL DE ACTIUNE FICAT; Lateralitate dreapt (pl mn, ovar, oasele fe ei, colon ascendent, old, membru inferior) / lateralitate stg.; Occiput; rinichi; genunchi. GENERALITATI -Friguros, ag. de vreme rece, umed ; la schimbarea vremii; -ag. la 4 a.m., 2 sau 4 p.m.; -ag. diminea a la trezire; - 209-

-amel. mncnd. Icter; icter neonatal.

Alimentar: dorin pentru lactate, brnz , alimente/b uturi calde, condimentat; aversiune pentru brnz , spanac; amel. de alimente/b uturi calde, lapte cald;

MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice, mai pu in nclinate pentru o activitate intelectual , cu picioarele pe p mnt, sceptice, pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. Mai dominatori dect Lyc. i f r sl biciunea sau la itatea acestuia, au tendin a de a se impune oriunde (n fa a oricui). VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general ; cnd nchide ochii; cnd st ridicat n pat (grd. 4); cu tendin a de a c dea spre fa ; asociat cu probleme hepatice. CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului. Durere pe partea dreapt , iradiaz n jos pe dup ureche spre omoplatul drept; senza ie de greutate, ca de plumb. Nevralgie facial dr., dureri deasupra ochiului drept, cu l crimare excesiv , precedat de durere n hipocondrul drept; amel. de presiune. B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice; limba cu depozit g lbui, cu amprente dentare, gust amar; halen fetid . GASTROINTESTINAL Dureri n hipocondrul drept, care iradiaz spre spate, spre omoplatul drept sau n unghiul inferior al acestuia; amel. n decubit lateral stg., cu picioarele aduse spre piept, amel. mncnd; amel. de b uturi calde, aplica ii calde. V rs turi amel. de b uturi calde (fierbin i); vars tot, cu excep ia b uturilor calde. Distensie abdominal , senza ie de constric ie transversal . Hepatit , colic biliar , litiaz . Constipa ie cu scibale, sau alternnd cu diaree, scaune decolorate. TORACE Pneumonie pe partea dreapt , cu limba maronie sau fisurat ; hemoptizie. Nevralgie intercostal dreapt . SPATE Dureri cervicale, redoare; durere fixa n unghiul inferior al omoplatului drept; dureri interscapulare dup -amiaza. EXTREMITATI Dureri n um rul drept; senza ie de rece ca de ghea n vrfurile degetelor; dureri articulare n special de partea dr.; dureri intolerabile n c lcie, ca din cauza unui pantof prea strmt. SOMN Neodihnitor,din cauza viselor sau ntrerupt din cauza tusei; casc naintea apari iei durerilor nevralgice; vise despre afaceri, cadavre, nmormnt ri. PIELE Icter, prurit; erup ii eczematoase; urticarie; ulcera ii cu secre ii ofensive. - 210-

COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc., Bry., Nux-v. etc. NUCLEUL: 1. Persoane practice, dominatoare. 2.Lateralitate dreapt 3. > B uturi calde, fierbin i.. 4. < 4 am sau 4 pm. 5. Dureri iradiate sau fixe n omoplatul drept sau n unghiul inferior al acestuia. Bibliografie: Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; Dewey W.A., Essentials of Homeopathic Materia Medica; Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; Vithoulkas G., Essence of Materia Medica;

RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu spice sporifere, grupate de obicei cate doua. Spori de culoare galbena. Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome Crucea pamantului sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului tulburari digestive, flatulenta In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in pr ezent, este o planta plapanda care se intinde pe pamant. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute, vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Astfel, persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare, dar in interior sunt slabe si nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate. Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca mereu sa le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos. Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila; fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le depaseasca. - 211-

El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit. Sufera de numeroase frici sau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea, frica puternica de oameni, cu aversiune fata de companie, dar si cu teama de singuratate, frica de caini. prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul devine bombastic, ingamfat, extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Simptome mental-emotionale (repertoar): oboseala mentala dictatorial dictatorial, iubeste puterea dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac; timiditate legata de aparitia in public, desi es te capabil sa o faca

anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri), inainte de examene, dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, agorafobie

COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit, calculator). Muncitori si ambitiosi la scoala. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Spre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a -si asuma angajamente. Daca partenerul se arata interesat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi ingradit in vreun fel. Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult dorinta de a obtine satisfactie, fara obligatii. Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile, ajungand uneori sa minta de ingheata apele. Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. - 212-

In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta, pot sa ajunga ipohondri. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal. In cel de al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. Initial, se vor plange de slabirea memoriei dimineata, treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei, cu slabiciune intelectuala. In final, pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr -un azil de timpuriu. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului s i a toracelui, in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, solduri si coapse. Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in cazuri de dispnee. ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos. SIMPTOME GENERALE, MODALITATI, P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii, bauturi, mancare rece Agravari: stridii, ceapa, usturoi, varza, fasole, mazare, dulciuri, vin, alimente fast -food, alimente reci. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune

Agravari: la caldura, in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post - 213-

dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari, sperietura, zvonuri

SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta, ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta, la 4-8 pm, declansata de foame, ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee, eczema, psoriazis

Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala, mai ales in etajul abdominal inferior, amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau, dimpotriva, apetit crescut, foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare, devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde

Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta - 214-

Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta, mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura

Aparat respirator(piept): tuse uscata, cronica, cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta

Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat, mai ales cand are o indigestie

Aparat locomotor( Spate, extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa, ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci

Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale, hepatice si gastrice Psoriazis

Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii, inainte de un discurs

Somn: remediu important pentru insomnie - 215-

doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama

REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla, Lachesis, Natrium-muriaticum, Sulphur, Sepia, Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare, mai ales legate de aparitiile in public Silicea datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica nu are lasitatea lui Lyc, dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere, agr de lucrurile noi, de responsabilitati. Dictatorial acasa inflatie (ego, stomac, duoden).Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros, dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor Ghidul plantelor medicinale si aromatice, ed. Fiat Lux, 2003 J. Jouanny, H. Dancer, J-B. Crapanne, J-L Masson Homeopathic Therapeutics, possibilities in chronic pathology, ed. Boiron, 1994 M. Blackie Homeopatie clasica, ed. Fundatia crestina de homeopatie Simile, Constanta, 2002 C. Caba - Manual cu note de curs, modulul 1, Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor, coordonator Dr. Ioan Teleianu, 2004 R. Dujany- Manual practic de homeopatie, ed. Polirom, 2005 G.Loutan Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique, ed.AFADH 2007 R. Morrison Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, 2001 F. Vermeulen - Synoptic materia medica,ed. Merlijn Publ, 1992 G. Vithoulkas esenta Materiei Medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997 Internet, Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut, Strychnos Nux Vomica, Turta lupului. Istoric : Este un copac de talie medie. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi, de culoare gri-cenu iu, acoperite de peri ori fini. Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . n cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii. Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre n spate. SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica, al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente n intoxica ii. Spasmul afecteaz att mu chii voluntari ct i pe cei involuntari: - 216i con ine semin e turtite i circulare de forma

- esofagul - stomacul - intestinele - rectul - vezica urinara - uterul Pulpa fructului este ns inofensiv i este mncat de p s ri. i n mu c turi de arpe.

Nux Vomica este folosit n India n cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern n reumatism.

Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin dect cele de Nux Vomica. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar. Tabloul mental este ns foarte diferit. Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate, pline de stres din zilele noastre. S re inem cteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: - HIPERSENSIBILITATE - IRITABILITATE (se nfurie foarte u or). - NERABDARE. - DORINTA DE STIMULENTE: alcool, ig ri, droguri, sex, mncare gras - TULBURARI DIGESTIVE. - SPASME. - FRIGUROS sensibil la frig i curen i de aer. n stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente, capabile, rapide i eficiente n ceea ce fac. Au un puternic sim al datoriei n ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i, METICULOSI n acest domeniu. Se reg sesc la rubrica MIND FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc, Nat-m, Caust i Kali-C (grad 2). La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun. Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica. n acest sens ei trebuie s c tige n orice domeniu fie c e vorba de jocuri, fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva ncearc s -l dep easc n trafic. Tocmai aceste ultime 2 tr s turi l vor face s prezinte ma i trziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid n func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce i i doresc). Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni. Astfel trebuie s fac din ce n ce mai mult efort mental, s fac fa unui stres permanent. la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat .

El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult, pn la ore trzii din noapte. Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze. - 217-

Ca s - i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul, cafeaua i ig rile, sexul, mncarea gras , consistent i condimentat , drogurile. Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care i vor distruge s n tatea. n final, faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas l fac s fie cople it.

Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire, dispepsia i iritabilitatea. Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente, ceea ce l va agrava i mai mult. Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional , mnia, furia i n final violen a i cruzimea. HIPERSENSIBILITATEA IRITABILITATEA Se enerveaz imediat cnd l contrazici i pot s p r seasc nc perea trntind u a. Cnd sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme, la frustrare pot trnti sau sparge lucruri, pot ipa la al ii. Dac nu reu e te s se ncheie la c ma Dac aude pe cineva cntnd strig la el. Poate trnti cu telefonul dac sun ocupat. Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin , zgomote, mirosuri. Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. Este mali ios, r zbun tor i crud n stadiile finale cnd manifest un fel de nebunie paranoid . NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient n sala de a teptare pentru c nu are stare. Dac ntrz ii la consulta ie e furios, d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact ct mai are de a teptat. Nu pot a tepta. Nu suport s a tepte la coad , la semafor sau cnd este un blocaj n trafic. Tulburari digestive - spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive, congestie portal , iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). Sufer de gastrit , indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nnc , ulcer. n ceea ce prive te spasmele exist cteva particularit i: - adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien . - atunci cnd are senza ie imperioas de urinare nu ies dect cteva pic turi - cnd are grea Friguros Este friguros. Este < de orice curent de aer. Trebuie s se nveleasc n fiecare stadiu al febrei (frison, temperatur nalt , transpira ie). < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e nvelit. - 218i vrea s vomite, nu reu e te. i smulge nasturii.

Cauzalitate: - Tulbur ri, probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool, medicamente, stimulente, condimente i exces sexual. - Mnie, indignare, fric . - Onoare r nit , dezam gire. Mental: Ambi ios, COMPETITIV la modul patologic. Se bazeaz pe sine. Pragmatic. Arogant. Dictatorial. Responsabil i eficient. Meticulos. Con tiincios n munca. Devine dependent de munc . (Workaholic). Ajunge s fie dep it de sarcini. Nu poate s accepte o limitare. Fric de c s torie. Folose te stimulente precum: cafea, alcool, ig ri, droguri, sex. Hiperstresat i hipersensibil. IRITABILITATE. Uneori inut n interior. Plnge de furie. (Mind weeping anger after). Ner bd tor. Gr bit. njur i oc r te.

Poate deveni foarte agresiv. Impulsuri violente. R zbun tor. Crud. Dispozi ie suicidar (prin mpu care sau s rit de la n l ime), dar i lipse te curajul. Tulbur ri mentale. Aversiune de a r spunde la ntreb ri. Generalit i: FRIGUROS. - < la frig, curen i. - < la dezvelirea unei p r i. - < diminea a. - < de vreme uscat . - < cnd m nnc . - > de c ldur - > de vremea umed (Caust, Hepar Sulphur). - > de o siest scurt . - 219-

- Peristaltism inversat ( n ceea ce prive te vomitatul, urinatul i defeca ia). - Convulsii, < de furie. - Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. - SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII, CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA. - Opistotonus; ncle tarea maxilarelor. Trismus (Bell, Cic, Hyper, Op, Strych). - Apoplexie, cu dureri ca de mpungere n membrele afectate. - Le in : de la mirosuri ; n timpul travaliului. - Sensibil la to i stimulii : miros, lumin , zgomote, etc. Dorin e i aversiuni alimentare : - Vrea : CONDIMENTE, GRASIME, ALCOOL, STIMULENTE. - Aversiune: la Carne. - < de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale. Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei. Vertij cu tendin a de a c dea ntr-o parte. Cap: Dureri de cap i migrene. DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL. - Durere de cap occipital sau deasupra ochilor, cu vertij i senza ie de creier care se nvrte. - Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva. - Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi. - Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui. < frig, alcool, efort mental, furie, la trezire, nainte de menstrua ie. > de c ldur . - Sensibil la curen i de aer (Chin., Hep., Sil.) Ochi: Fotofobie, < diminea a (Arg-N). Ureche: Mnc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care l fac s t u easc sau s nghit . - 220-

Nas: ALERGII, CORIZA, FEBRA FANULUI. Cu str nut, < dup ce m nnc , diminea a. Nas nfundat noaptea, curge ziua. Sfor it al sugarilor (Lyc, Samb). Sensibil la mirosul florilor. Fa : - Acnee. - Mandibul blocat . - Transpira ie de o singur parte. Gur : - Miros urt, acru. - Mici ulcera ii, afte cu saliv sngerie. - Gust amar, acru n gur diminea a. - F lci contractate. - anterioar a limbii curat ; posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben; ma rgini cr pate. - Limb cu depozit gros. Din i : - Scr ne te din din i. - Dureri < rece, > de b uturi calde. Stomac: GASTRITA. ULCERE. GREATA SI VARSATURI MATINALE, CU DEPRESIE. GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3), BRY (3), Puls (2) . GREATA PERMANENTA (Ip). - Grea i vom < de furie, sup rare, stimulente, dureri abdominale.

- Efort de vom , eructa ii cu incapacitatea de a voma. ERUCTATII ACRE SAU AMARE. REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR. - Dureri < de furie, sup rare, haine strmte > de caldur , b uturi calde. - Senza ie de piatr n stomac, dup ce m nnc (prea mult). (Stomach Stone, sensation of a : ARS (3), BRY (3), CALC (3), NUX-V (3), BAR-C (3)). (Stomach pain eating - after overeating). - Probleme dup abuz de alcool. - 221-

Abdomen: Meteorism. Flatulen . ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N, Carb-V, Lyc). Dureri i crampe < dup ce m nnc , nainte de scaun, de frig, > dup scaun, de caldur . Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham, Dios). Boal Chron. Hepatit . Hernie inghinal , hernie ombilical . Hernie trangulat (Lyc, Coloc). HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur, Chin, Sulph). Ficat intoxicat cu medicamente, chimicale i alcool. Ciroz hepatic . Litiaz biliar Rect: - CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph). - Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor). - HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. - DIZENTERIE ; scaune frecvente, reduse, sub iri sau sanghinolente, cu dureri ce iradiaz n spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie. - Diaree cu senza ie imperioas de evacuare; alterneaz cu constipa ia. - Hemoroizi, prolaps rectal. - Senza ie de defeca ie imperioas n timp ce urineaz (Mur-ac); n timpul durerilor de travaliu ; n timpul menstrua iei. - Spasme n timpul orgasmului. Vezic urinar : CISTITA, SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA, dar nu ies dect cteva pic turi. > de c ldur - Reten ie urinar , > de baie cald . - Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat . Rinichi: Colic renal . Genital masculin: - Dorin sexual crescut . Promiscuitate. - 222i de baie cald . i colici.

- Emisii seminale n timpul somnului, cu vise. - Impoten . Pierde erec ia n momentul intromisiei. Genital feminin: - Dorin sexual crescut . Promiscuitate. - Dismenoree > de c ldur ; nso it de senza ie de scaun imperios ; extins la ntreg corpul. - Spasm uterin n timpul orgasmului. - Dureri de travaliu, ineficiente, iradiate la rect, cu senza ie de scaun imperios. Respira ie: Astmatic : < noaptea, la 3-4 a.m., la frig, diminea a, dup ce M nnc sau n leg tur cu mncarea. Spate: Dureri, trebuie s se ridice ca s se ntoarc n pat (Kali -c, Kali-p) < de febr , de senza ia de scaun imperios. Opistotonus. Tuse : Ameliorat de b uturi calde; < diminea a n pat. Piept: Angin pectoral . Palpita ii < de stimulente, mnie, sup rare, emo ii, dup ce m nnc . Extremit i: Spasme ale mu chior, crampe i contracturi, tres riri. Somn: INSOMNIE. Se treze te la 3-4 a.m., gndindu-se la munca lui, la afaceri. Adoarme exact nainte de momentul n care ar trebui s se scoale. Somnolen n timpul zilei. Somn neodihnitor - Sleep unrefreshing (Lach (3), Mag-c (3), Mag-m (3), Nit-ac (3)). Vise: - c se ceart - erotice Piele: - 223-

Urticarie nso it de tulbur ri gastrice. Senza ii particulare: - SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). Remedii complementare: Bry, Calc, Cham, Con, Kali -c, Phos, Puls, Sep, Sulph. Remedii similare: Asar, Aur, Bry, Cham, Coloc, Grat, Ign, Lil -t, Lyc, Med, Sep, Strych, Stram, Sulph. Cteva elemente de diagnostic diferen ial: - Atunci cnd sunt complet epuiza i vor ncerca n continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi n stare de nimic. - n ceea ce prive te meticulozitatea (Mind Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa; vrea s fac totul perfect n acest domeniu. Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt n stare s -l refac de 10 ori. Nu se culc pn nu iese perfect. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni n plns. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e mbr cat, la cur enia i ordinea din cas . Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte n interior. - Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a- i asuma responsabilitatea cum se ntmpl la Lycopodium, ci pentru c ar putea s - i piard libertatea. (Mind marriage unendurable; idea of marriage seemed : NUX-V (3), LYC (3), Lach (2), Med (2)). - Nu suport s fie contrazis dar nu att datorit arogan ei (Lyc, Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie att de repede ca el. (Mind Contradiction Intolerant of contradiction LYC (4,) SEP (4), Aur (3), Ign (3), Nux-v (3)). - Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi dect furie. La Nux -V e mai mult iritabilitate dect depresie. Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mnie, vehemen prin melancolie, plns. Nux-v explodeaz i rezolv problema. Poate lovi i omor. i iritabilitate; la Ignatia se manifest

Ignatia la suprafa poate s par vehement , dar la cea mai mic provocare va izbucni n plns. Ignatia poate s atace dar va da repede napoi n timp ce Nux-V nu- i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat . CAZURI: CAZ 1 O tn r doamn c s torit din dragoste se plnge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. Ceea ce o tulbur cel mai mult, este o dorin nebuneasc care apare atunci cnd r mne singur cu so ul pe care l ador , de a-l omor dac ar avea un cu it n mn n acele momente. Nux V 1M a vindecat cazul. CAZ 2 - 224-

- Delirium tremens. - M., un puternic i robust irlandez, se mb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens. Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla. Nux-V la fiecare or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional. n 2 zile a putut s - i reia afacerile. CAZ 3 Doamn de 30 de ani. Durere intens n occiput cu ame eal . Durere la nivelul ochilor. Limb cu depozit i gust r u n gur . Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas .

Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. CAZ 4 Domnul W, de 55 de ani este paznic de noapte. A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. Nu a avut nici o boal mai serioas pn n mai anul trecut cnd a avut un accident vascular cer ebral tranzitor. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care l pune n imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i l las paralizat pe partea dreapt a corpului. Reu e te s - i revin n 2 luni i se rentoarce la munc . Pe 22 ianuarie anul curent, diminea a la sculare, cade pe podea incapabil s - i mi te bra ul sau piciorul drept. Cnd a fost examinat prima dat era incapabil s stea n picioare sau s mearg singur. P rea cu totul neajutorat. Pleoapa dreapt era c zut . Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stnga) i respira ia urt mirositoare. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult ncetinit, iar apetitul sc zut. Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor. Amor eal a minilor i picioarelor. Durere de cap sever la nivelul frun ii. i simte capul greu. Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. Prime te Nux-V repetat i i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli n piciorul stng. Bibliografie: - George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica). Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). Morrison R. (Materia Medica). RADAR key notes. Hoyne T. S. (Terapeutic clinic ).

- 225-