NOTE DE LA CURSUL DE HOMEOPATIE ± BUCURESTI 2006-2007 adresate (numai) medicilor cursanti: http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.

htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_03.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm Convocarea I-a (noiembrie 2006) y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei y Forta vitala y Consultatia homeopatica in cazurile cronice Convocarea II-a (decembrie 2006) y Modalitati, alternante, concomitente y Aconitum napellus y Dulcamara y Durata de actiune a remediilor Convocarea III-a (27-28 ianuarie 2007) y Homeopatie si biotipologie. constitutii. y Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) y Miasmele in homeopatie (generalitati) y Miasma psorica y Sulphurus y Psorinum y Sulphurus iodatum Convocarea IV-a (24-25 februarie 2007) y Tuberculinismul y Tuberculinum y Natrum muriaticum y Natrum carbonicum y Natrum phosphoricum y Natrum sulphuricum y Pulsatilla y Platina y Silicea Convocarea V-a (24-25 martie 2007) y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu) y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu) y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu) y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu) y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos) y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi) y Aurum ( Dr. Ileana Rindasu) Convocarea VI-a (19-20 mai 2007) y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanu y Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu y Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschi y Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007) y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu - 1-

y y y y y y

Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana Rindasu Materia medica - Lycopodium - Dr. I. Rindasu Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcu Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescu Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschi Materia Medica - Bryonia, Rhus Toxicodendron - Dr. Secil Omer

CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006) http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y y y Bazele stiintifice si principiile homeopatiei Forta vitala Consultatia homeopatica in cazurile cronice

Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006 BAZELE TIIN IFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale, astfel: Legea similitudinii Legea remediului unic Legea dozei minime (infinitezimalit ii) Se adaog : Doctrina provingurilor Teoria bolilor cronice Teoria For ei vitale Legea asem n rilor (similitudinii) Despre Similitudine i Identitate Men ionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin . Dedus în urma experimentelor i confirmat de experien a clinic , legea asem n rilor poate fi definit : orice substan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceia i substan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome. Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, a a cum a conceput-o Samuel Hahnemann. ÄNu r mâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metoda homeopatic , cu ajutorul c reia se caut , pentru a-l îndrepta contra totalit ii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele c ruia i se cunoa te bine maniera de a ac iona asupra omului s n tos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asem n toare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S. Hahnemann) Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manier Äartificial ´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil ) i asem n toare. Similitudinea este o asem nare, o afinitate simptomatic . Nu poate avea caracter « identic » pentru c experimentarea a fost f cut pe subiec i s n to i iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav .

- 2-

Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realit i diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea prive te simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate. Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice : «Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseam n mult privind manifestarea i efectele lor, adic în ceea ce prive te simptomele i suferin ele pe care ele le determin , se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung s se întâlneasc în acela i organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab . Cauza acestui fenomen nu este greu de în eles. Boala mai puternic ce survine, având asem nare cu cea veche în maniera ei de ac iona, invadeaz i chiar prefer p r ile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din urm , care, mai slab decât ea, se stinge, ne mai putându- i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei l mpi de lumin care se terge rapid în nervul optic, în fa a razelor soarelui, care p trund în ochii no tri cu for mult mai puternic " (Organon § 45) S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât s read og m o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca i când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur . Pentru c Äidentic´ este Äasem n tor lui însu i´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asem n tor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asem nare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s -i permit s treac de la o stare (boal ) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog. « Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceia i putere cu cea care le-a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic , ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann). Concep ia similitudinii este desigur o lege unic ; enun area sa a permis s se stabileasc o rela ie între fenomene (manifest ri morbide) dup o metod experimental i deductiv , r spunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau de rela ie terapeutic de similitudine. Totu i, ea seam n a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstrac ie; principiul este originea, cauza prim , sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asem n rilor sau principiul similitudinii este cheia de bolt , punctul de plecare al homeopatiei. Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic , se pare c mul i terapeu i homeopa i n-au sesizat sensul profund i neobi nuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilit ile valorice ale acesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu , ani de practic i reflexie, de fapt homeopatia este opera Legea individualiz rii (De la globalitate la entitate (individ) Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : în func ie de ce este, de retenul s u, de istoria sa i nu numai în func ie de simptomele corespunz toare sau de efectele bolii. Bolnavul este observat în realittea sa complex , spa io-temporal , deci legat de spa iu (corp, calit i înn scute) i timp (istorie, calit i dobândite); pentru a cunoa te cauza declan ant trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndep rtat sau insignifiant. Fiin a este considerat ca o ent itate reac ional . Discu ia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan , for vital ´. Boala este expresia unei etape în via a bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei. Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic , care este motivul consulta iei dar asta nu însemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitatea etiologic . Particularit ile sunt studiate numai pentru a confirma remediul. « Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jongla i niciodat cu particularit ile în defavoarea întregului. » (M. Tyler) S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discu ia cu el trebue s vizeze acest lu cru, s furnizeze maximum de informa ii privind descrierea apari iei suferin elor, a factorilor declan an i, a altor simptome concomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav. Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal , care s duc la vindecare profund . - 3-

Legea dilu iilor poten ate (infinitezimale) No iunea de dinamizare infinitesimal s-a n scut din constatarea f cut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agrav ri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a c utat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le. Acest fenomen, al ac iunii remediilor mult diluate ridic întreb ri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin , mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din substan a initial . Aici trebue s accept m c modific rile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, a a cum confirm cercet rile fizicii cuantice. Un remediu homeopatic ac ioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic, gra ie dinamiz rii. În fapt, dilu ia suprim toxicitatea substan ei. Modificând remediul, dinamizarea cre te ac iunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purt tor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informa ia vindec toare s treac i s finalizeze actul terapeutic. De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asem n tor » persoanei respective. « Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la na terea simptomelor asem n toare celor ale bolii i care dep esc în for pe acestea din urm . De unde deducem c boala nu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical , rapid i durabil , decât cu ajutorul unui medicament capabil s provoace la omul s n tos, ansamblul simptomelor celor mai asem n toare totalit ii acestora, i dotat în acela i timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed ´ (Samuel Hahnemann). ADDENDA Controverse (Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004) 1. Este greu de împ cat conceptul Äceva asem n tor vindec ceva asem n tor´ cu Farmacologia clasic . Deoarece sentin a enun at postuleaz c o aceea i substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca atunci când este administrat în dilu ie mare, preparat dup metode specifice. De i Legea invers rii efectului dup doz a fost enun at înc din 1878 de c tre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuri au constat c excita iile mici provoac cre terea activit ii vitale; excita iile medii o amplific ; cele puternice o frâneaz ; excita iile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de c tre Claude Bernard i Brown Sequard: Äexcita ia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a func iilor care depind direct sau reflex de acest element. O excita ie puternic poate s aboleasc acelea i func ii´. Claude Bernard spunea: Äorice substan care, în doz mic , excit propriet ile sau func iile unui element anatomic, în doze mari, le suprim ´. În schimb, în natur , legea invers rii efectului ni se arat ca o lege universal . Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, al turi de uvoiul masiv de ap care cade cu zgomot, urmând legea gravita iei, în atmosfera din jur plute te o boare de pic turi minuscule care floteaz cu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici. Alt exemplu este dat de fenomenul capilarit ii: într-o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos, ascultând de legea gravita iei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc , reprezentând un fenomen antigravita ional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic , cu atât ascensiunea este mai evident . S ne gândim la faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri în l ime i ajunge în vârful fiec rei ml di e i frunzuli e. Alt exemplu : dac apropiem o flac re de un fir de platin gros de câ iva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la dimensiunea precedent . Dar, dac apropiem o flac r de un fir capilar de platin , acesta ia foc i se distruge. i în acest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemple ar mai putea fi date.

- 4-

se tie este egal cu 6. pe CD. fenomenele nu mai sunt guvernate de acelea i legi. i. scazi doza. D8. poate trece de pe acest suport pe un altul. O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concep ia c ³o substan devine mai activ farmacologic pe m sur ce este tot mai diluat ´. adic o dilu ie foarte mic . un grup de oameni de tiin de la ATG (American Technologies Group) au identificat i au determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric. la care ajunge o expedi ie de cercet tori albi i care vor convie ui un timp cu aborigenii. în cursul dilu iilor (înso ite de sucusiuni) informa ia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului. Ele iau na tere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat . De multe ori. s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic . timp în care a preluat propriet ile de la substan a activ . Recent. O melodie. pe o band de magnetofon. Ori. Apoi a transmis sunetul respectiv într -o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i. Ori. O compara ie extrem de sugestiv a fost f cut de un fizician de origine chinez . ca în multe alte domenii ± i cel mai ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de m rimi în altul. Ei. de 200 de ani. melodia poate fi recuperat sub forma sa ini ial . Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c . E = electrical field). aceste cristale apar când substan a respectiv ajunge s fie în propor ie de 1 la 100 milioane p r i de ap = în dilu ii homeopatice.este ilustrarea faptului c reducerea la extrem a masei la cantit i extrem de mici nu se întov r e te cu o reducere a energiei. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic (teoria cuantelor a lui Planck). Dup plecarea albilor este sigur c r mân ni te modific ri în via a i comportamentul tribului. înc o dat în alt camer . Pot s citez aici rezultatele unui cercet tor mai extravagant. bomba atomic . înregistreaz rezultate str lucitoare tocmai cu aceste dilu ii foarte mari. exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. Aceste cristale nu se topesc chiar dac apa este înc lzit i nici dup dilu ii repetate. ne inându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. Ast zi tr im într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informa ie. ceea ce face ca i concentra ia de cristale IE s creasc o dat cu num rul dilu iilor.5- . Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici. Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c ac iunea unei substan e cu propriet i farmacologice poate cre te odat cu diluarea ei. homeopa ii. 2. voi sc de i doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´. pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu. Dar. alte clustere de cristale se adaug la cele existente. Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: ÄNumai pro tii pot s cread c ceea ce se potrive te unui elefant se potrive te i unei furnici´. Este vorba de faptul c dilu iile homeopatice sunt a a de mari încât dep esc num rul lui Avogadro. de-a lungul unui proces de diluare cu agita ie. * * * * * * * . cristalele IE continu s p streze forma specific pentru substan a ini ial introdus în apa distilat . de exemplu. formate în interioerul apei lichide. pe videocaset . de pe un suport de informa ie pe altul. La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spa ial a solventului. Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistat temporar cu o substan activ . bine! De i era ede a teptat ca în final sunetul s fie mai slab (c ci s -a Ädiluat´ din ce în ce mai mult). se arunc i ultima moleculoâ de substan din solu ie (care nici nu mai merit denumirea de Äsolu ie´). în care nu mai exist substan . scade efectul.chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discu ie mai înainte. Indiferent de num rul dilu iilor. un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a poten ei: cre ti doza. iar de 10 ori mai mare. ci din contra.o23 * 1023. Acesta. Tot astfel i informa ia farmacologic poate trece pe solvent. cre te efectul.Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a ac iunii este diferit pentru fiecare fenomen (a a dup cum exist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul explo ziei nucleare). era mult mai puternic. dup care. La o Mas rotund organizat de c tre Academia de tiin e Medicale. totu i. Dac se continu dilu iile cu agita ie. Este remarcabil cât de stabile sunt aceste cristale odat formate.a emis primele dou mote dintruna din variantele melodiei ³Ave Maria´. Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent . Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic . care parvine urechilor noastre gra ie undelor sonore. la repetarea de 10 ori a dilu rii 1 la 10. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice. care ± într-o c m ru . din contra. Închipui i-v un trib ce tr ie te în epoca de piatr .

Cu alte cuvinte. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide i spa iul înconjur tor este complet dep it. tiin a Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folose te expresia ³inteligen formativ ´. m surat în cicli/secund lungimea de und . func ii i nu se poate autoconserva. materia este constituit din regiuni de spa iu în care câmpul este extrem de intens. endocrin i nervos. Aceast no iune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar. emo ional i fizic nu sunt complet separate între ele. mecanismul de ap rare al organismului creeaz cea mai bun ap rare posibil la un anumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Câmpul cuanti c este v zut ca o entitate fizic fundamental .2006 FORTA VITAL Fiin a uman este un sistem integrat ac ionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental. care îi afecteaz organismul în diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea ob inerii unui echilibru dinamic. Ca urmare. mai ales cele legate de teoria câmpului. Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz . f r a o înlocui. anim via a emo ional a individului. Din momentul na terii fiin a uman tr ie te î ntr-o continu dinamic cu mediul.6- . Aceste rela ii sunt definibile prin oscila ii i rela ii. Exist 3 parametrii care definesc forma undei: 1. Acest mecanism de apar rare face parte dintr-o structur energetic a organismului. cel mai în ierarhic pentru c pe acest nivel excist func iile cruciale exprim rii individului. Ce în elegem îns prin mecanism de ap rare al organismului voi încerca s clarific mai departe. Corpul omenesc f r aceast structur numit for vital nu poate avea senza ii. În interiorul fiec rui plan exist o ierarhie a func iilor individuale. Adic materia i energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil . concentr ri ale energiei. în mod arbitrar ³for a vital ´. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. apar inând domeniului calit ii mai degrab decât celui al cantit ii. Ea r spunde de senza ii. Din punct de vedere al unui observator extern mi carea particulelor poate fi descris ca o und . fiind adaptabil i constructiv . de realizarea func iilor vitale vie ii i anim organismul material atât în starea de s n tate cât i în cea de boal (paragraful 10 Organon). Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe no i unea particulelor solide indestructibile care se mi c în vid. de i important. care vin i pleac deci nu î i pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjur tor. Dar exist o expresie a macanismului de ap rare atât la nivel emo ional cât i la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care func ioneaz unitar i coerent ap rând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. Func ia mecanismului de ap rare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice înalte i spirituale ale organismului. p trunzând în substan a material .Dr. În paragraful 9 din Organon. un mediu continuu care este prezent peste tot în spa iu. ea direc ioneaz toate aspectele vie ii organismului: se adapteaz la influen ele mediului. Planul mental este v zut ca fiind cel mai central. afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic) coordoneaz toate func iile vitale i p r ile organismului i le men ine într -o admirabil armonie astfel încât mintea s poat ac iona pentru atingerea scopurilor înalte ale existen ei. Una dintre expresiile frecvent folosite în leg tur cu for a vital este aceea de dinamism. Acest câmp este în interrela ie cu particulele care se influen eaz unele cu altele prin schimb ri i mi care. un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopa i au denumit-o. for a vital este o structur a organismului dotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic. Hahneman referindu-se la acest for vital . frecven a. Pentru în elegerea acestui concept va trebui s apel m la cuno tin ele de fizic modern . Omer Secil . Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. îi confer gânduri i creativit i i îl conduce la inspira ia spiritual (Vithoulkas. Particulele sunt mai degrab condens ri locale ale câmpului. nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emo ional. creând ordine în corp. Deci. Nivelurile mental.Exist o ierarhizare i în cadrul acestor trei niveluri de baz . 2. teoria cuantic i teoria relativit ilor. aflându -se într-o permanent interac iune. Planul fizic. se schimb complet aspectul realit ii. este totu i listat ca cel mai periferic sau mai pu in semnificativ în aceast ierarhie. inteligen care este supus schimb rilor. Deci. În cazul unui stimul morbid. emo ional i fizic. Gradul de s n tate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri.note de curs .

reînt rii i interferen ei. De exemplu. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecven ei actuale de vibra ie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale ini ial (agravarea) cu cre terea ulterioar a frecven ei de vibra ie i dispari ia simptomelor i implicit a bolii. Deci. amplitudinea în unit i de for Frecven a vibra iei este descris ca num r de unde sau cicli/ unitatea de timp. Amplitudinea este o m sur a for ei efective care este con inut în und . Un efect similar de coborâre a frecven ei vibratorii îl poate avea o interven ie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic). Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav . fie mental. o depresie.7- . Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic. Considerând for a vital a organismului uman în termeni de vibra ii electroinamice. armoniei. vor fi împinse manifest rile c tre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important. cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai pu in posi bil s fac o boal acut . pneumonii) aveau o luciditate mental foarte bun care disp rea imediat ce se vindeca boala acut . pacien ii cu SIDA sunt imuni la infec ii gonococice. cum ar fi principiile rezonan ei. sau pacien ii cu psihoze nu fac grip decât foarte rar. primul eveniment care se produce este o abatere a frecven ei de vibra ie a planului dinamic.3. trebuie ca dinamismul agentului patogen s aib o frecven de vibra ie corespunz toare cu a organismului. adic la nivelul pielii sau mucoaselor. fie emo ional (o fobie. Ca urmare infecta rea cu un anumit virus fere te de infectarea cu virusuri similare. va prefera în m sura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înn scut ) s manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. fie mental (tulburu ri de memorie. cu condi ia ca organismul s fie susceptibil la frecven a vibratorie a stimulului. În paragraful 11 din Organon. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care f ceau boli acute (gripe. Dac stimulul este suficient de puternic for a vital va duce la apari ia simptomelor ca mecanism de echilibrare. Pentru a se produce o modificare în frecven a de vibra ie a for ei vitale. aceast for vital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influen a dinamic a unui agent nociv. Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecven a de vibra ie a organismului) for ei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). Un oc sau stimul poate ac iona fie fizic fie emo ional. fie este prea s n toas cu o frecven a vibra iei superioar . Stimulul poate fi un oc emo ional. Peste acest prag care este strict individual. adic aceea i for vital nu va mai putea interac iona (ca nivel energetic vibratoriu) cu agen i patogeni care au aceea i frecven vibratorie cu cea a primului stimul. vibra ia rezultant se modific în timp ca frecven i amplitudine în interrela ie cu mediul înconjur tor. . având o frecven a vibra iei corespunz toare unor nivel mai profunde de rezonan . o epidemie de grip sau o suprasolicitare mental . Conceptul de frecven a vibra iei este în eles imediat dac ne gândim la notele muzicale. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat . Asemenea influen e benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie d ar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecven a de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu cea a bolii. Interac iunea cu for a vital va duce la o modificare a frecven ei acesteia ceea ce duce i la modificarea susceptibilit ii organismului. aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecven vibratorie i de o anumit amplitudine. aceast perturbare a for ei vitale ducând la apari ia simptomelor dezagrabile cu apari ia unor procese injurioase pe care le numim boli. Principiul rezonan ei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumit moment. va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale uneia dintre cele trei niveluri. Îns poate duce prin modificarea frecven ei vibratorii a for ei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecven e vibratorii mai joase. concentrare). Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face st ri patologice corespunz toare unui alt nivel energetic. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât for a con inut în und este mai mare. For a vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. Este ca o cetate asediat care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de ap rare. Hahneman men ioneaz c atunci când o persoan se îmboln ve te.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). Fiind un sistem atât de complex. for a vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de ap rare. stare de anxietate). Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care se aplic tuturor câmpurilor. Pân la un anumit prag al for ei stimulului for a vital poate face fa acestor stimuli f r modific ri vizibile. i totodat s fie dep it o anumit ³amplitudine prag´.

va duce implicit la înt rirea ei ca modificare a frecven ei ei vibratorii. ³chiar ast zi dac se poate´). Ileana RINDASU ± note de curs CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT MOTTO: ³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´ S. Despre sala de a teptare i interiorul cabinetului O sal de a teptare prietenoas poate lini ti pacientul. . Schmidt De asemenea.O atitudine de ³în elegere a problemelor pacientului´. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun solu ie pentru organism pe care for a vital le -a putut manifesta în direc ia echilibr rii agersiunii. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) .8- . cooperearea cu for a vital . n 2. P. Cooperarea se face în homeopatie prin în elegerea totalit ii simptomelor i administrarea unei subst an e sau remediu care produce la un organism s n tos acelea i simptome. Un interior pl cut al cabinetului (un decor armonios. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. în acest mod oferindu-ne informa ia necesar pentru o bun prescrip ie. cu încercarea ei de echilibrare.Dr. indiferent de ce natur ar fi ele. .Homeopatul trebuie s aiba o minte ³f r prejudec i´ In acest fel. medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala Anamneza se studiaza sub 2 aspecte Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta Cateva sugestii importante n 1. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. anumi i pacien i vor o programare urgent .. Despre pacient Uneori. il va în curaja pe acesta s vorbesc liber. Ca urmare. pute i înv a ceva din modul în care acesta stabile te programarea (de ex. * * * * * * * Dr. estetic) poate avea acela i efect.Medicul homeopat va deduce nivelul for ei de vibra ie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. adic are aceea i frecven vibratorie.

Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit.Tyler Kent. divor at? Locuie te singur sau împreun cu al ii? Are copii? n Situa ia social a pacientului este important . n Este important de tiut care este situa ia familial a pacientului. fara a fi intrerupt deloc. cum se plimb . la soare? n 5. Cum este apetitul? Este ceva pe care pacie ntul îl dore te sau pentru care are aversiune? 7 . ce nu prefer ? 8 .Margaret Tyler.cuprinde mai multe intrebari n n n n Trebuie evitate intrebarile directe.9- . extinderea. este uneori mai u or s în elegem câteva din problemele pacien ilor. Exist tulbur ri digestive? 9 . n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei Prima parte a anamnezei n n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui. Lista de intrebari n 1. s e înc lze te repede: în pat. la care se raspunde prin da sau nu Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative Se respecta principiul intrebarilor deschise CHESTIONARUL HOMEOPATIC Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt. Ghegas Homeopatul încep tor trebuie s aib aceast schem pe birou. Este sensibil la vreme sau temperatur ? Suport bine c ldura sau frigul. Sunt afec iuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC) n 4. Are probleme cu scaunul? . V. Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan. pozi ia. cum se ridic de pe scaun. Este setos? Ce prefer s bea. Are un partener? Este c s torit. ce o agraveaz . Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre modalit i (de când. ce o amelioreaz ?) n n 2. Care este ocupa ia sa de baz ? Care sunt activit ile sale de timp liber? n Cu toate aceste informa ii în minte. care este cauza. incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE . Close si chiar de catre celebrul J. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o pozi ie fix pentru a adormi? Scrâ ne te din din i? Saliveaz ? n n n n 6 . anumi i pacien i vor intra înaintea Dvs. Pute i obtine informatii importante din aceste observa ii (de ex. în timpul consulta iei. în cabinet). sau s punem întreb ri mai precise referitor la experien a pacientului. cum merge i cum este îmbr cat. de asemenea. Care au fost afec iunile anterioare? (APP) 3. nec s torit. Jahr. în sufragerie.n Trebuie s observa i cum se a eaz pacientul. Ne permite s în elegem mai bine situa ia de via a pacientului nostru.

Modalitatile reprezinta circumstantele psihice. Vithoulkas) n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. Este milos? n 15. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. Are probleme cutantate? Întreba i dac a avut e rup ii cutanate. Mental-emo ional: Ce gânde te pacientul despre caracterul s u? Este închis sau deschis? Îi place s stea singur sau nu? Plânge u or? Se enerveaz u or? Este sensibil i în ce grad (cere i exemple). ambianta. intense.teleianuhomeopat. care confera unui simptom. cele de mare claritate si intensitate. de furtun . dar si la consultatiile ulterioare. * * * * * * CONVOCAREA II-a (16 . sa nu uitam ca: n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii.htm y y y y Modalitati. concomitente Aconitum napellus Dulcamara Durata de actiune a remediilor Dr Doina Pavlovschi ± note de curs MODALITATI. cu cuvintele lui La analiza cazului. Cum este energia general ? Se simte obosit sau în form (fluctua iile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acas ? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele n n n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul.10- . teama de lift. functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. banal prin el insusi.pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF) 12 . pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere. agravari si ameliorari. transpira ie. de boli. n 14.ro/Curs_02. Are frici? Dac nu sunt men ionate spontan trebuie s întreba i despre teama de în l ime. dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata cu 2 linii.17 decembrie 2006) http://www. caracteristica individuala. dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. dupa cum urmeaza: . aporturi alimentare. alternante. fara posibilitatea de false interpretari n n n n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. de ritm. miscare. fizice.cu o linie. Cum este energia sexual ? n 13. teama de întuneric. . aplicatii locale.3x. de moarte.n n n 10 . oferite de asemenea spontan (dupa G. CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Modalitatile sunt calitati ale simptomelor. ALTERNANTE. cele clare. cele de cea mai mare claritate si intensitate. pozitie. oferite spontan cu 3 linii. de animale (de care). probleme cu unghiile i p rul? 11 .

nux v. Phos.. carbo veg.c. Calc. ant..... gels.(umed).sat...(umiditate). merc.. petr..Carbo v. con.. Hep s.Th. bov. Spig.ph.phos. calc. Kali c.. iod... Natr. phos. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon. (ploaie).(umed). lues. sec. Sil.(frig umed). spongia Temperatura Cald : ant. Puls.. sec. m. bar.. Caust . Calc. Ran. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei.(uscat).(umiditate). Phos.s.c..m. carb.. ruta. Aur... Luna in crestere : arn. (cald dupa frig). sulph.fl..(umed). alum.(umiditate)..t..r..c.s kali c.c. puls... puls. Glon.. Sil.b... Psor. alum. sil....(umed) Zapada : Calc.. psor. lues. Iod.... (umiditate). Rhod... Nux v. Rumex..c. Vreme Schimbare : Bry. Luna noua : alum. Rhod..c. magn. croc... calc. sep. Dulc... Nux v. kali br. Dulc.natr. sars. Rhus tox.c.sul ph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant.. Lues. Natr... AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. Apropierea furtunii : agar. mang..(umed).. croc. gnaph. bell.... sep. calc... Dulc. Rhod... Sep. sep. Caust.. sil. brom.m.(umiditate).. kali bi.......b.. colch. formica r... Rhus tox.s. Natr.. led..11- . coff. Nux m.. Natr. form.c. Natr.. mez. .(umeda)..er. Camph. hydroph. Merc. nitri ac. thuya Lumina lunii : Antim.. Psor.. Hep..phos.... nux v..(furtuna)... Frig : Acon.ph. Lach.mur. mang. Calc. lach..mang. hep..... clem.. (caderea zapezii)... melilot. Rhod. Mag. dros. Merc. Sulph..c.cr.u..... sep.... puls. Rece : Acon. Rhod.... Rhus tox.fl. urt. Iod. ip.c.(umed). Calc.s.. calc. ammon.(uscat).... ran. (uscat). thuya Uscaciune : alum. Nux m....t... Calda : Aloe (umeda). All. Ant. natr. Lach.sil. crot. Ars..(umiditate).. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.. caps.(umed). bry. Dulc... lept.. natr. Gels. Rhod. Anotimp Primavara : ant. bar..c.Gels.. Apis. Puls..t. Aran. (cald umed).. sil..c. sulph Luna in descrestere : dulc.. lil.(umed).. phyt. Cham.Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat. Natr. colch..ph. Luna plina : Calc...cr.phos. Lach. Nux m.. bell.... Magn. sulph..s. natr. agar.c. Rhus tox. In timpul furtunii : natr.

.. Alimente si bauturi Unt : carbo v. gels... oxl. hyosc. Consolare : hell.alb.c.. Puls. lues. nux v. Gels. thuya Gandind la raul sau : bar.or... Ign. gels. Auz : Zgomot : asar. Conditii senzoriale Miros .... Hep. Presiune : apis. Apa : cant. Nux v... Hydroph. Singuratatea : Ign. Furie : Bry. tub. arg. lil.. Nux v. nux v. Ign. dulc. Colch. Contact : acon. merc.m.. cupr.. spig. Rhus tox. Ther. Col. Nitri ac. sil..... bry.. natr. Ign. Puls. Opium. phos... Petr. Natr. Nux v. Stram. Nux v. Cham. Toamna : China... Stram. Iarna : aur.t... Sulph.ac... Lyc. med. Vaz : Lumina : Bell. Staph.. Legume : bry. Calc.12- .Vara : cina... hyosc........ Nux v... ham. cycl. glon. Calc. hep.. croton t. glon.alb Grasimi : Carbo v. Natr.. Tact : Soc : Bell... ther.. kali m. Natr. hydroph.....ac.s. sabad.s. phos.. Lach..c.. Ther. sep. hydroph. Phos. Mirosuri violente : Bell.. natr. Ign....m.ac... Alimente : Ars. ipeca. Lyc.. gels. Kali bi. China. Veratr... Emotie : acon....t.. canth.c..c. Helon. Staph.. Conditii psihologice Necaz : Ign..ac.. colch. Anac.m. dig. Phos. Cic.phos..... sil... spig.. bor. coff.m.. ign. Nux v.. Efort mintal : Agar.. lach.. Lyc.n. Condimente : Nux v.h... Ver. Cocc.. arg. bell. cham...... arn.. Stram.. Bell.. Bry.. kali ph... Oua : ferr. Puls. Stram. Varza : Bry. Intuneric : ars. Muzica : Graph..ac. Euph... Spig. apis. Tutun : bell. natr.. lyc. Psor. Strada : chenop.n. Nux v.. sep.. tarax.... . Ox.. lil.s.. china. kali bi. Petr. kali c.. Coff. sulph. China.. Obiecte stralucitoare : bell.. Gels. Flori : graph.... Sab. Fructe : Ars. spig.. merc. Frica : Acon. kali bi.... calc. Staph.. ipeca.. Hep. Coloc..m. Tar.c...c..

. Lach.. lues.. merc....t. Dupa somn : apis. kali c. Sep. Nux v... colch... stan. nitri ac. Ars. lyc. Ora 7 : pod. cycl. thuya Seara : acon. naja. carbo v.. chel. Nux v..s... spongia Ora 1-3 : Ars... rhus tox... Ora 10 : Natr.t... op. rum... hyosc.m. hep. Nux v. Bauturi reci : Ars. zinc.. ferr... caust... Natr... dulc.... . lyc. phos. sel. Lues. calc...n. sep.. fluoric ac. hell.. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon. rum.c. Cafea : cann. spongia Bauturi acide : Ant. Bauturi calde : bry.. sab.... ars...c.. ant..c. fluoric ac.. iod. lach.i. coff.m. cocc. arn.. cham. China. canth.a. sep. puls. Ora 6 : rhus tox. Cham.. bry. nux v. Thuya Vin : Ant. ferr. coff. cycl. sil. Calc. puls.. kali m.. phos.. Lach. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil.i.c. puls.v. apoc... ox.. Dupa amiaza : bell. Sel.. Lyc.. brom.. cocc.. Ora 2-4 : Kali c. Puls.. China. Fluoric ac. ver.. Dulciuri : Arg. nitri ac.. Bere : Kali bi.m. Ars..p..... kali bi.c. carbo v.c. sulph.. ant. Ora 4-6 : Ferrum m.ac...ac.... Sulphur. Lapte : Aethusa. lyc.n... Ign.. pod. hell... mez. Puls... cant h.c.b. ver.. Cartofi : Alum. lil.. plumb. Ceai : Ab. lyc.. Ora 5 : Aloe..ph.a... Ora 3 : ammon. Noaptea : acon...Patiserii : Carbo v. zinc. Merc.. Alcool : Ars.m. sel.t. Nux v.. op .. Aur.. Ran.m Ora 11 : Ign. hyosc.. tub.. Sel. Phos... puls.. Sulph.... phos. sep.13- . merc. cham... sulph. colch..t. china... magn. cann. Ora 4 : Thuya.... puls.. Lach. sab.... Sulph. . Puls. carb. Ora 8 : eup. dulc.... sang..

Bry. bry. Kali c.... eup..... thuya In repaos : arn. Magn. Ars. La dentitie : Aeth.. Kali phos.. con... kali c. sang. sel. Petr. Menstra : Inainte : con. carb. natr... Phos. sulph. phys. calc. bell.. con..c.. cocc.b. coloc..ac... stannum Ridicandu-se : Aconitum..... Hyosc.m.. Lyc... cycl.n..14- .c..m.. cean.. Pod... alum. samb. cycl. Sep.... Sulphur Dupa ce mananca : aloe.. naja. arg. hydroph.. Nux v..s.c. ver. berb. gnaph.c..ph.m.rac. Baie rece : Ant. sulph.. Nux v. Kreos. Aloe. cedr.... Bell. calc. Culcat pe partea dreapta : arg. nux.. Bry. natr.. plat... rum.m..... berb. Puls..v.. cycl.... gels. Sulphur In miscare : Aesc.. phyt.c.. cocc. sil. stan..... Culcat cu capul jos : Ars. tab....m. coff. puls. Rhus tox. Urcand scarile : cact. lyc.. natr. Spig. Culcat : Ars.. phos.. kali c... con.. In timpul : Act.n. ferr. Ferr..s.. ip.. cactus.a. Lil. ran.phos.. plumb. calad.h. Card. . China. Sulph.. spongia. samb.. sep. Graph. calc.. glon.. Generalitati Inghitind : bell.. rhus tox. Rhus tox.c.. hep. Aplecandu-se : ammon... ammon...... coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot... Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum.....n.... ant... mang.c. tar. Led. Spalandu-se : ammon.t. Band : canth. kali c. Act sexual : Agar. rhus tox. Cocc. phos...m. Puls.fl..ph. diosc. sulph.cr..c.. Sulph.. Glon.. Culcat pe partea stanga : bar. kalmia... thuya Vorbind : Arg..ac.. caust..c.. Bell.. merc. rhod. dig... magn. lach... Sab.s..... sel. Lyc. berb.. hep. calc. Merc.. natr. phyt. stan..m. bapt.. Moschus. Culcat pe partea dureroasa : acon. apoc. Nux v. Ant. grin.. calc... Magn. Ortostatism : aesc. Phos.... borax... diosc.Ora 17-21 : hell. merc. magn. puls. Coborand : Borax.... Spig. Narcotice : cham.. colch.. plat.cr... Cham . Ars.. naja.. Lach. nux v. kreos. Kreos.c. hyosc. Kreos.s. stan.. glon. spig.. Mang. Mergand cu masina : arg.. sep. lach... Cocc.. Nux v. glon.. Intorcandu-se in pat : con. Puls. dig.

.. Lach.a. lac c.. Dela stanga la dreapta : Lach.... bor.. sulphur Temperatura ..s. sang..ph. Merc.s. lept. Pall. Cean. par. lyc. phos. sulph..... Periodicitate La aceeasi ora : aran..p. ver. Caust...... Phyt. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar. stram. Ign. sil.t. Nux v..c..t.... cocc. cedr... caust... sep. Merc. hep. ant. calc.. nux v. natr.. staph... Phyt. gels. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom. lob.. Spig. Cedron Zilnic : Natr m. kreos. Mag. aran. Zincum Dupa : Bor. Natr... biiod. Thuya Varsaturi : aethusa. nitri ac.. vib. nux v.d. Tutun : ascl. Sulph... naja. ferr. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria........n..s. ver.c.. Nux v. Stanga : arg. op...h... merc.ph. La 3 saptamani : Magnesia carb.. Rhus tox. Transpiratie : Bell. tarent... bor... ars.ac. China..s.. Puls. lil. vib. calc. Merc. Dulc. Kali c. med... Calc... Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis.ac. stroph. Dela dreapta la stanga : Lyc.. Hep. crotal. podo. Graph. Ars.. Lyc. Thuya. cham.. spongia Uscaciune : amm.ph..protoiod. mang.... Ars.. ox.q. ascl. Lach..a.. ther. cedr... Chel.. equis. La 2 zile : alum. cic.. Iris v.. Berb. Psor. sab. Sang. dulc..... bell. Sulph. Anual : ars. tril.15- . bry.... cham. Vaccinare : Silcea. brom.. Asterias.. Nux m..c..plat.d.......

calc.. Ptel... Natr. card.. Phos.c. hyosc..fl.... ign. phos.. con. stan..c. bor.. lil.b..... lyc. Kali c... Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars. coff..... op.m. samb... lith.ph.c. rum... Colch... n ux v. sang.ac. cham. Kali c.h... Culcat pe partea stanga : lil. Hep.. Iod. calc.s. Pod. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep. china..... for.. bism. euphr..... Col.r.. amm. ver Frig : all.c.b. Led... Chim.m. . mag.. Med.. Bry. Sepia. sang. Natr.h. Rhus tox. Ortostatism : ars. nux v....Bry.. chel. mag. Rhus tox. sep.ph... form.... Bry.. cycl.16- . Plumb. natr.t. Apis... phos . col. col.. arn. Thuya In miscare : abrot. Caust.. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.... Collins. Pod.. Culcat pe partea dureroasa : amm. mur. Vaz : Lumina : stram.. plat. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell. Culcat pe burta : amm... cocc. Rhus tox. Ars. Gels.c.. bov..r.. plumb.. Diosc.. Ferr...m... Camphora. Mag. anac. chion.m. form. Intuneric : Bell.. Puls. Tar.. bell. Col.. Psor.c. merc. Mang..r. rhus..m.. kali c. card. Presiune : Arg.fl.. phos. Indoit : china. ran. Cham...or. In repaos : acon... bell. natr.c... Sec... fluoric ac.. ruta.t..tox.. rheum.ph... Gnaph. Aplecat inainte : ascl.... Mag. ver... Schimbarea pozitiei : Ars.. ign. Bry.t.. natr. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. gels. pic.. stan. Trill.s. samb... phos.. dulc.. Pozitie si miscare Asezat : ant.... calc. natr. lept.. diosc.c. Culcat : acon.sars. iris v.a... Kali c.. graph. rhod..m. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent. ran.c. Tact : La frictie : canth. Sulph. con.... eq uis. Luesinum Dimineata : collinsonia .c.. Nux v...p.n. natr. Sil... colch. natr.ph.s. calc. glon..c.. aloe. rum... sep.. Dulc. phyt.. spig. con. mag..r...ac. In masina : brom.Cald : act.t..

Puls.m. Evantai : arg. Pall. Causticum.. ALTERNANTE MORBIDE ..Seara : anac. Stram. Conditii psihologice Consolare : hell. sepia Aplicatii reci : Apis. magn. cact.... Ign.. spongia..... Arg... Mancand : act. merc.v..r... Ignatia..d.. colch. bor.m.. Lach.cr. lachesis Fumand : aran.. sabadilla Reci : Bryonia. Carbo v.. uran. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon.c.ac..... Glon..s. Puls. rhus tox.....ph. Phos. oxal... sanguinaria Calde : alumina. moschus. kali phos.... gels... cic.... Puls.. Sang. Glon. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s.. kali c. Zincum Eructatie : ant. Anac... ver. Distractie : calc.t. lil.n. Lycopodium.. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis. carbo v... ferr. lyc. Aplicatii calde : Ars.. Lyc. ant. Tab. Chel.. Phos. lith. rhus tox.ac.ph.t. nux v.. caps. natr.c.n. Nux v.... Naja..17- .ac..c. Alimente si bauturi Acide : ptelea. sulph.c..c.h.. hep. lob.. fluo. sep..ph. natr. canth. kali br..a. iod. Phos. natr.. bry.n. In timpul menstrei : Lachesis... cham.or.or.. calc. Ign. Helonias. Iod... Lyc. dros. Ledum. Zincum Transpiratie : acon. Carbo v... all.. Tar.... sab. Kali c.. Mictiune abundenta : Gels. bar. Petr..fl. Apis.. alum..cub. bry.. calc. tar . clem. sep. Psor. dig.. O xalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism. Magn...

Deseori ele par irationale in cazul respectiv. Rhus tox. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum. Hyosc. pot lua forma celorlalte trei elemente. Herpes si diaree : Rhus tox. proeminente. printre care ³Therapeutic Pocket Book´ .. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum. pentru ele trebuie gasit remediul simil imum´. adauga simptomele concomitente. senzatie si modalitati. ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz. care. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act. un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor.18- . ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. care exista sau se petrec impreuna. Astm si guta : Lycopodium. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent. sunt baza prescriptiei homeopatice. primele legate direct de acuze.rac.La acestea B. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Dupa B.. Graph.. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bi chromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie.. . care nu sunt alese aleatoriu. Croc. Lil. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie.t. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. de altfel. Sunt simptomele particulare.Astm si eruptii : Caladium..

stresant i implicit mai anxiogen . odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica.. un spasm cam la 5 minute interval. nereg sind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp. Bry. un oc. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. vorbit.. o excesiv excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte.. de relat ri pr p stioase i închipuiri sau griji. în func ie de manifest rile sale clinice dominante. violent. BIBLIOGRAFIE Allen T. Sil. emotie... obraji. amplificate i între inute apoi de stresul cotidian. Rhus tox. Introduction by Roberts H. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. având câteva caract eristici. > la frictie locala Concomitente : foame apriga. maxilar superior. vorbit.. o spaim .. etc. Merc. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed.. emotie. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros. cu o nelini te i agita ie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte. care fac ca pacientul s intre extrem de u or în panic din orice. Phos.) Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice.). In urma eliminarii remediilor cu neconcordante. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. sau.China.F. îngrijor ri fulminante. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. etc. i anume: un debut brusc. B. ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. Este agravat de atingere.. Pacientul a primit Sulphur 1M . Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. Puls. cauzate de expunerea la intemperii. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. care înglobeaz variate frici i temeri.. Sulphur. De atunci au aparut crizele care s -au indesit in timp. nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au ap rut în forma lor pregnant destul de . In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga..Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom.19- . Caust. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii´. zgomotos i cu mare agita ie. Kali c. Nitri ac.. pe fond anxios. o boal . durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. adesea declan ate sau puse în leg tur cu urm rile unui eveniment nefast (un accident. Ioan Teleianu . principalul remediu al anxiet ii i fricilor cronice i se pare c va deveni i mai actual pe m sur ce societatea modern devine tot mai trepidant . respectiv la aer rece i uscat. vreme umeda. Paris ================================= Dr. un cutremur. Sep.. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. noaptea.c. Staph. în formele cronice. cel care vindeca.& Wilson A. noaptea si ameliorat de frictie locala. Spig. Aconitum este. adica factorul de diferentiere.. Hahnemann : ³de acum. Calc. secretie otica. în st rile acute.. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. Boenninghausen¶s Therapeutic Book. vreme umeda. De i eficien a remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se ob in în afec iunile acute inflamatorii. impresionant. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. în fapt. Nux v.note de curs ACONITUM NAPELLUS (Acon. de diversele întâmpl ri. transpiratie in partea superioara a corpului.. o panic nemiloas care îi face via a nefericit . bufeu de caldura la cap. lini tea i tihna pierdut . Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. simptomele concomitente avand mare rol in decizie.

i-i r v esc i marcheaz intens via a rela ional . . cu episoade repetate. spasm cerebral. infarct. unei congestii pulmonare. de regul Arsenicum album. de regul . pentru asocierea Aconitului cu alt remediu. . etc. uneori pentru mult vreme. în orice aparat sau sistem al organismului (de pneumonie. instalarea rapid i mai ales acuitatea. de c tre pacient. chinuitoare. varietatea. în tratarea unora din aceste forme. o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare. dar p strat de ani de zile latent în mintea pacientului. . Practica unor medici pledeaz . sau imediat dup ce a adormit. amigdalite. . etc. devenind sperioase i agitate. Simptome dominante: .frica de ve ti proaste. o asemenea fric special . . î i amplific temerile i devine tot mai sigur c suferin a sa este f r speran de vindecare. situa ie ce poate apare deseori în urma unui oc recent. mai ales pe aglomera ie. când persoana se treze te însp imântat . colici. pe fa a pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei. tulbur rile acute ce in strict de remediu sunt doar func ionale.frica de a fi atins.agorafobie (spa ii deschise). etc. poate apare i la femei în timpul travaliului. ca de exemplu: . Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe. . . exaltate de diferi i factori i împrejur ri emo ionale. acesta e atât de speriat i dezn d jduit încât prezice i ora mor ii sale iminente. . junghiuri. acea degringolad general ce se instaleaz i st pâne te reac iile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas . . nu mai asimileaz .teribila tensiune psihic . . s-au rezolvat cu acest remediu. .frica de avioane. etc. pe orice anotimp.orgasmul i eretismul vascular este a doua fa et a hiperexcitabilit ii ce caracterizeaz ace st remediu. la care sensibilitatea la boal . înso ite de psihismul men ionat mai sus i având variate forme de exprimare: furnic turi. Ca psihism.frica de cutremure. care terorizat de panici i frici. la care se adaog . otite acute.frica de a sta în mul ime sau într -o camer aglomerat . confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt înso ite de solicitarea insiste nt . amor eli. a unui sprijin medical imediat. mai ales noaptea. . cel mai des fiind vorb a de: . oc. i firesc. infarct. sl be te. intens .frica de tunele. deobicei dup un cutremur. aceste atacuri sunt mai grave seara.frici diverse. . debutul suferin elor acute. iar durata de ac iune este scurt f r periodicitate. impresionant. având îns leg tur cu o spaim sau sperietur din trecut. nevralgie. cu dorin de companie. pentru a fi salvat . dominant . brusc i violent . pneumonii sau pleurite. reversibile. care in de aceea i caracteristic . cât i de adev rate atacuri de panic . blânde (simpatetice). al turi de cel nervos. . Tot surprinz toare este i profunzimea efectului. pe prin plan fiind frica de moarte. tot cu senza ia de moarte iminent . spre miezul nop ii.etc. Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase.claustrofobie (spa ii închise). impresionabile. nelini tit . cistite. adesea devastator.indiferent de felul. ap rut înc de la declan area bolii. . acea apari ie invaziv .). administrat în dilu ii foarte înalte de homeopa i cu experien . Au o dispozi ie care variaz uneori de la o or la alta. cu alternan e. p r sit de t ria i echilibrul s u emo ional.frica de a se sufoca. cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat. apar de -a dreptul surprinz toare. f r a exista dovada provoc rii unor leziuni.. ce poate configura rapid un tablou clinic acut. dramatismul tabloului clinic. care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului. dar r mânând cu convingerea sa ferm . în epeniri. apare anorexia psihic . localizarea sau intensitatea simptomelor. nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal . . robu ti i pletorici..frica de moarte. a unei nevralgii faciale ? frigore. dup 30-40 minute de somn. remediul convine indivizilor cu stenicitate pronun at . boli eruptive febrile. palpita ii puternice sau chiar violente. al st rilor cronice anxioase nu numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului. varietatea acestor frici este destul de mare. apelând disperat la tot mai mul i medici. obi nuit. . precum i o v dit versatilitate de spirit.târziu. artrite reumatice. mai ales în timpul simptomelor cardiace.frica de întuneric i de fantome.durerile intolerabile constituie. este vorba de persoane extrovertite. cu toate acestea.20- . ap rând îndeosebi dup intemperii.frica de lift. Tipologic. aprindere a fe ei i sete de aer . accident. ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas . în ep turi. agita ie anxioas i neastâmp r. ceea ce explic apari ia a o serie de simptome frecvente. exprimat prin modalitatea de apari ie a acestora..frica de a traversa strada. c va muri curând. care se nelini tesc îns u or de necazurile celor din jur.

vise anxioase.angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amor eal a bra ului stâng. cu acesta din urm . . suprimarea menstrelor dup o spaim . apar transpira ia i secre iile. le-a f cut în vis. Teething child. cu c ldur uscat . îndeosebi dup o fric . spaim sau o scen impresionant . etc. precum i administrarea lui în alternan cu alte remedii.orbire brusc dup spaim sau oc. organe uro-genitale. De notat: . . de debut. aflat sub tratament. destins. atunci când pacientul devine febril. . cu senza ie de c ldur sau arsur .co maruri. înso it de palpita ii violente. . arborele respirator. delir nocturn. ap rut brusc i violent.febr inflamatorie.agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat .21- . ADDENDA STUPEFACTIE. .amenoree la tinerele fete pletorice.senza ia c toate lichidele au gust amar cu excep ia apei.i efectul s u eroic în stadiul grav. . . . precedat de frigurozitate. al bolilor respective. atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor.la Aconitum este proverbial remarca homeopa ilor privind încetarea ac iunii sale i necesitatea recurgerii la un alt remediu. . imediat dup na tere. de la: (Acon. . .totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c . fiind principalul remediu pentru stadiile ini iale ale crupului.faringit sau amigdalit . . pielea arzând a corpului neiradiind c ldura în jur . observându -se i o exacerbare a simptomelor mentale în aceste condi ii. ca o betie. continuarea tratamentului. cu excep ia apei. cu agita ia caracteristic i cu fric de moarte. cu ro ea a zonei palmare i cu picioare reci.travaliu dificil la na tere. par amare). f r secre ii. ..abdomen cald. sunt preponderent uscate.1) || Turns suddenly red and falls unconscious. de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpini tilor i ale sudorilor). intestine.congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial . dur i destins. în evolu ia tabloului clinic febril. febra este înso it de sete intens numai pentru ap rece.dorin de pe te. mai ales când parturienta are senza ia sigur c va muri.gastrite ap rute dup consumul de b uturi reci când pacientul a fost supraînc lzit.intoxicatie: fum de tutun. urechi. articula ii.particularit i: . .cefalee frontal cu senza ia de cap greu. . fiind indicate în continuare. excre ii sau colec ii lichidiene. f cându. totul poate intra în mod ferm. nas.de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma i dup apari ia erup iilor.are impresia c lucrurile pe care abia le-a f cut. marele merit al Aconitului va r mâne acela c .fa a ro ie cu piele uscat . tres riri în somn i insomnii agitate.crup laringian cu tuse seac i sufocant . foarte ro ii..de altfel i inflama iile localizate pe mucoase i seroase (gur . deci. . . .tahicardie cu anxietate. . . Alte simptome: ..impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite p r i ale corpului sunt anormal de mari. cu senza ie de arsur . . . arc voltaic. evitându-se multe din nepl cerile complica iilor ulterioare posibile. dar i la lumina soarelui i chiar la c ldur . tot aproape brusc. faringe. ochi. respectiv dup expunere la vânt rece i uscat.mâini calde.reten ie de urin la nou-n scu i i la mame.cefalee frontal cu senza ia de ap fierbinte în interior i de cap care plesne te. sensibilitate la zgomote sa u la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre. consolideaz i des vâr e te rezultatele terapeutice de început ale Aconitului. cu puls plin.Hering) . laringe. în bolile acute. . etc. dup expun ere la intemperii. cel mai adesea. în momentul când. Senza ii deosebite. .extrem hiperacuitate senzorial : miros extrem de sensibil. .aversiune pentru anghinare (artichaut). gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele. în defervescen spre vindecare. fotofobie cu dureri la vederea suprafe elor ce str lucesc (z pad . Bryonia sau Belladona .ame eal când se ridic repede din pozi ia culcat.(C.

schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed). Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie. în special pielea fin . Nux moschata.22- . Al i autori g sesc c pacientul este în general robust. încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc de Dulcamara. confirmat de numeroase observa ii de toxicologie. frigul umed. solid i dominator dar foarte friguro i i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului. Calcarea phosphorica (mai ales la topirea z pezii). umede) este foarte evident. de pe fa . Causticum. Aranea diadema. pe care apar irita ii. Parenchimul renal. toamna. prin macerare în alcool de 90 grade. Thuja. Calcarea carb onica. tr ie te pe marginile apelor. putând apare secre ii abundente i resping toare. etc. Zârn . Rhus toxicodendron. mai ales. Transpira ie sau erup ii cutanate suprimate. dezvoltarea sa robust fiind condi ionat de abunden a în ap de care are nevoie. Sursa Planta-arbust ÄDulce-amar ´. Vi a evreului Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam .) Solanum dulcamara Fam. Alte remedii sensibile. Ioan Teleianu . etc. cu piele delicat . mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil . Natrum sulfuricum. ro ea . Este unul din medicamentele celebrei constitu ii hidrogenoide a lui Grauvogl. determinând celebrele acuze dureroase de tip reumatismal. Caracteristici: Constitu ie i tip: pare s prefere persoane tinere. Modalit i: Lateralitate : stânga. pliurile articula iilor. sub ire. sunt puternic interesate. eroziuni i diverse erup ii ± agravate de contactul cu apa rece. . din care mai fac parte i remediile: Natrum sulfuricum. Agravare: umiditate.note de curs 2006 (Textul se adreseaza medicilor cursanti) DULCAMARA (Dulc. timpul ploios. Rhododendron. partea dorsal a mâinilor. Nux moschata. respectiv la finele verii. Se folosesc ramurile plantei recoltate pu in inainte de inflorire. cu zile calde i nop i reci i umede. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci. Sistemul limfatic. care r cesc u or. de constitu ie limfatic . Rhus toxicodendron. Solanaceae Denumire popular : L snicior. specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed.Dr. ca i esutul fibro -muscular. Ac iunea general (tropism): Sediul de preferin : pielea i mucoasele. axilelor.

senza ie de frig general cu c ldur cefalic i gre uri. Ameliorare : Pe timp uscat. ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condi iile atmosferice specifice remediului. Ochi Ame eli (vertij) diminea a la sculare. Timp f r modific ri brusce. sângerând cu u urin . Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat .- Seara. cu stare de sl biciune i tremur turi (Bryonia. care se irit i inflameaz u or. i ceafa. înso ite de st ri de lâncezeal . conjunctivit . E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divaga ii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme de s n tate. În timpul întrevederii cu medicul discu ia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate de familie. Mi care. Pupile alternativ dilatate i contractate. agravat sau între inut de vreme rece i umed . Dominator în familie i preocupat de problemele familiei. putând duce la c derea p rului. presive spre exterior. repaos. Simptome mentale Agita ie mental . Dureri de cap surde. Catar al urechii medii. . Rheum. Cina. Staphysagria) O oarecare stare de confuzie mental . Irita ie conjunctival . Ochii sunt extrem de sensibili la lumin . cu lipsa poftei de munc Nelini te în leg tur cu familia. Cap Cruste groase brune g lbui pe pielea capului. pruriginoase. dorin ner bd toare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a ob inut (Chamomilla. în timpul vorbirii. cu dificultarea de a g si cuvântul potrivit. influen ate de vremea rece i umed . c ldura patului. Urechi Dureri nocturne cu gre uri i zgomote (acufene). i impulsie la mânie (furie). cu vise înfrico etoare. Lycopodium). Mare ner bdare.23- . Ele au caracterul cunoscut al durerilor Somnolen cu frecvent c scat în timpul zilei i insomnie i somn agitat. Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital reumatismale.

cu ro ea i secre ii abundente. Este celebr alternan a. Abdomen i scaun Colici abdominale înso ite de senza ia de t ieturi ± ce survin dup expunerea la frig umed. pe fa . agravata Dureri de irante de nevralgie facial survenind dup dispari ia brusc a erup iilor de pe fa . Menstre întârziate. Dureri gastrice constrictive i colici. Veruci pla i i netezi. cu o erup ie sau cu dureri reumatismale . Foame. borborisme i alte senza ii locale ce se amelioreaz dup evacuarea flatusurilor. i urât mirositoare. c ldur i Acuze gastrice severe.24- . cu nevoia de a înghi i sau de a scuipa.Fa a Paloare cu u oar ro ea a obrajilor. mai ales dup contactul cu frigul. a unui episod diareic. g lbui. dup ploi sau nop i r coroase . cu repulsie alimentar i satietate brusc . Stomac Sete arz toare pentru b uturi reci. Este posibil i usc ciunea mucoasei bucale. Catar vezical. . putrid . cu depozit gros i purulent. Aparatul urinar Nevoi frecvente de a urina. Organe genitale Suprimarea menstrelor din cauza umidit ii sau frigului umed. Diarei mucoase. remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurial . raclând gâtul. la acest remediu. ce survin vara. Irita ie cutanat perineal . dup r celi locale. cu scaune verzi sau g lbui. scurte i pu in abundente. Gura Hipersaliva ie. cu mic iuni dureroase.sau dup dispari ia terapeutic a unei erup ii. Durerile sunt înso ite de gaze. Saliva este vâscoas de vremea umed . cu sete mare. cu regurgita ii i senza ie de constric ie esofagian anxietate local . Urineaz imediat la frig. i vomismente mucoase. care se întind spre urechi i sunt precedate de senza ia de rece a p r ilor atinse (Agaricus). Nevralgie facial cu dureri agravate de frigul umed. pic tur cu pic tur . Impetigo cu cruste groase.. ap rute dup expunerea la frig umed.

Spate i extremit i Rigiditate (în epenire) i redoare a cefei. Placarde eruptive. p r ile genitale. Coriz uscat . Adesea pot fi atin i ganglionii gâtului. mâini. Lachesis. dup expunerea la frigul umed. ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. extrem de sâcâitoare. agravate de apa rece i de atingere. Rhus toxicodendron. Croton tiglium. Sepia. Ap rut în circumstan ele remediului. (Graphites. în timpul tusei. cu scuame umede. torticolis (Calcarea carbonica. Mercurius. Complementar pentru Baryta carbonica. Lachnantes. seara înaun te de miezul nop ii i în repaos. dup grataj. Mezereum. i delicat .Hepar sulfur. decât articulare. accentuat de frigul umed. dup ploaie. ) Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor. obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zona dureroas . dup frig umed. Rhus toxicodendron. agravate sau între inute de frigul umed. Rela ii: Incompatibilitate cu: Acetic acid. survenind sau agravându-se de timpul friguros i umed. Durere constrictiv epigastric . Erup ii umede pe fa . Calcarea carbonica. Remediul urmeaz bine dup : Calcarea. m ri i de volum. Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn . Bronchii i pl mâni Durere toracic presiv . dup expunerea la frigul umed. în zona renal . Antidotare cu: Camphora. cu dorin a de a respira aer cald. Bryonia.25- . sau trac ionante. care are afec iuni glandulare similare. axilar i i inghinali. etc. Dureri surde. Dureri reumatismale. Nux vomica. cu senza ia astup rii narinelor. în membre. ap rute în locuri cu pielea fin Prurit agravat de frig. Belladonna. ca i când a stat indelungat în pozi ie fix . umerilor. aplecat. Rhus toxicodendron). Ipeca. Lycopodium. în special pe partea stâng . cu prelingeri. dup frigul umed sau ploios. ameliorate de mi care.Nas Obstruc ie nazal dup contactul cu frigul rece. Dureri de spate. înso ite de senza ia de frig. Piele alergii i afec iuni herpetice. Cuprum. continui. etc. mai degrab musculare. .

30 zile in cazurile cronice 50 zile 50 zile in cazurile cronice i diareic . 10. 12 zile in cazurile cronice 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice Mai multe saptamani 4 pana la 5 zile in acut. Ioan Teleianu (traducere si procesare) DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE (Tabel comparativ dupa Jahr / R.26- . ================================ Dr. precum i cu Thuja pentru R. 24. 48 ore in cazurile acute 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Peste 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 zile in cazurile cronice 2 pana la 4 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic. 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. Gibson Miller) Jahr Aceticum acidum Aconit Aesculus Aethusa Agaricus Agnus castus Aloe Allium cepa Alumina Alumen Ambra grisea Ammonium carbonicum Ammonium muriaticum Anacardium Angustura Antimonium crudum Antimonium tartaricum Apis mellifica Argentum foliatum Argentum nitricum Arnica montana Arsenicum album Arum triphyllum Asa foetida Asarum Aurum foliatum Baptisia Baryta carbonica Belladonna Berberis Bismuthum Borax Bovista Bromium Bryonia Cactus Caladium seguinum Calcarea carbonica Calcarea phosphorica Camphora Cannabis sativa Cantharis Capsicum Carbo animalis Carbo vegetabilis Causticum Cepa allium Chamomilla vulgaris Chelidonium majus 8. 60 zile in cazurile cronice mai multe saptamani 50 pana la 40 zile 30 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile in acut.Se înrude te cu Natrum sulfuricum. 14 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice Cateva zile . Gibson Miller 14 pana la 20 zile 30 zile 20 pana la 10 zile 40 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile 1 zi 40 pana la 60 zile Durata mare de actiune 40 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 30 pana la 40 zile 20 pana la 30 zile 40 zile 20 pana la 30 zile (metallicum) 30 zile 50 zile 6 pana la 10 zile 60 pana la 90 zile 1 pana la 2 zile 20 pana la 40 zile 12 pana la 15 zile 50 pana la 60 zile 6 pana la 8 zile 40 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 30 zile 7 pana la 14 zile 20 pana la 50 zile 7 pana la 21 zile 7 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 1 zi 1 pana la 10 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 60 zile 60 zile 50 zile 1 zi 20 pana la 50 zile 7 pana la 14 zile Cateva minute 2 pana la 5 zile in acut. prin releul umidit ii i tendin a astmatic manifest rile cutanate.

27- . mai multe saptamani in cazurile cronice 10 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 10 pana la 12 zile 7 zile mai multe saptamani 20 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile 45 pana la 55 zile in cazurile cronice pana la 21 zile 55 pana la 40 zile 8 pana la 12 zile 14 pana la 20 zile 14 pana la 20 zile 30 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 14 pana la 20 zile 1 pana la 7 zile 40 pana la 50 zile 8 zile 30 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 50 zile 1 pana la 7 zile 50 zile 7 zile 50 zile 10 zile 50 zile 1 zi 10 pana la 50 zile 40 zile 20 pana la 30 zile 40 pana la 50 zile 6 pana la 14 zile 1 pana la 7 zile 9 zile 30 pana la 40 zile 7 pana la 10 zile 30 zile 40 pana la 50 zile 20 pana la 30 zile 7 pana la 14 zile 15 pana la 20 zile 30 pana la 40 zile 4 pana la 8 zile 50 zile 14 pana la 20 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 50 zile 30 pana la 40 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 1 zi 50 pana la 60 zile 30 pana la 60 zile 50 zile in cazurile cronice 20 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 8 pana la 15 zile in cazurile cronice Pana la 9 zile cateodata 50 zile in unele cazuri 5 zile cateodata 50 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile mai multe saptamani in cazurile cronice 24 ore 6 pana la 8 zile cateodata 40 pana la 50 zile 40 zile in cazurile cronice 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 pana la 55 zile in cazurile cronice Durata scurta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile 10 zile in cazurile cronice .China Chininum sulfuricum Cicuta virosa Cimicifuga Cina Clematis erecta Cobalt Cocculus Coccus cacti Coffea Colchicum Colocynthis Conium maculatum Copaïva Crocus sativus Crotalus horridus Croton tiglium Cuprum metallicum Cyclamen Daphne indica Digitalis purpurea Dioscorea villosa Drosera Dulcamara Eupatorium perfoliatum Euphorbium Euphrasia Ferrum metallicum Fluoricum acidum Gelsemium Glonoïnum Graphites Guaïacum officinalis Helleborus niger Hepar sulfur Hyosciamus niger Hypericum Ignatia lodum Ipeca Kalium bichromicum Kalium carbonicum Kalium chloricum Kalium iodatum Kalmia Kreosotum Lachesis Lactuca virosa Laurocerasus Ledum palustre Lilium tigrinum Lycopodium Magnesia carbonica Magnesia muriatica Mancinella Manganum carbonicum Menyanthes Mephitis putorius Mercurius Mercurius corrosivus Mezereum 40 zile in cazurile cronice 14 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile 45 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 pana la 48 ore in acut.

Millefolium Moschus Muriaticum acidum Natrum carbonicum Natrum muriaticum Natrum sulfuricum Nitrura (kali n. 50 zile in cazurile cronice 3 pana la 4 zile in acut. 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 4 pana la 5 zile in acut.28- . Nux moschata Nux vomica Oleander Opium Paris quadrifolia Petroleum Phosphorus Phosphoricum acidum Platina Plumbum Podophyllum Prunus spinosa Psorinum Pulsatilla Ranunculus bulbosus Ranunculus sceleratus Raphanus sativus Rheum Rhododendron Rhus toxicodendron Ruta graveolens Sabadilla Sabina Sambuccus Sarsaparilla Secale cornutum Selenium.) Nitricum acidum. Actiune mai lunga in cazurile cronice 55 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 35 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 4 pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 15 zile 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 5 zile 1 zi 35 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 50 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 40 pana la 60 zile 60 zile 1 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile 7 zile 2 pana la 4 zile 10 pana la 50 zile 40 zile 40 zile 35 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile 10 zile 10 pana la 40 zile 40 zile 30 pana la 40 zile 50 pana la 40 zile 2 pana la 3 zile 30 pana la 40 zile 1 pana la 7 zile 30 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 30 zile 1 zi 35 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 50 zile 40 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 20 pana la 30 zile 20 pana la 50 zile 40 zile 14 pana la 20 zile 35 zile 25 pana la 50 zile 40 pana la 60 zile 30 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 50 pana la 40 zile 14 pana la 21 zile 10 zile 60 zile 8 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile 8 pana la 10 zile 2 pana la 4 zile 8 pana la 14 zile 30 pana la 40 zile . Mai multe saptamani in cazurile cronice mai multe saptamani in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 1 pana la 15 zile 2 pana la 3 zile in acut 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 8 pana la 15 zile 14 pana la 21 zile 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 4 ore. Senega Sepia Silicea Spigelia Spongia tosta Strontium carbonicum Squilla maritima Stannum metallicum Staphysagria Stramonium Sulfur Sulfuricum acidum Taraxacum Tellurium Teucrium marum Theridion Thuya Valeriana Veratrum album Verbascum Viola odorata Viola tricolor Zincum metallicum NOTA 24 ore 40 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 zile in cazurile cronice 60 zile in cazurile cronice 5 pana la 10 zile 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 24 ore pana la 5 zile 2 pana la 4 zile 50 zile in cazurile cronice 5 pana la 5 zile in acut.

impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian -Blajeni de ex. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. . Remedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica) Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica) Miasmele in homeopatie (generalitati) Miasma psorica Sulphurus Psorinum Sulphurus iodatum HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE.3x. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. rationamentele sunt incorecte´. Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori : Natura intrinseca a remediului Similitudinea remediului Dilutia (potenta) Criterii clinice CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007) http://www. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. Cand denumirile sunt incorecte. ) evolueaza dupa varsta. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Dr Doina Pavlovschi . cauzalitatea homeopatica.htm y y y y y y y y Homeopatie si biotipologie. este ansamblul cauzelor declansante si favorizante . Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. Etiologia.teleianuhomeopat.ro/Curs_03. formata din anumite caractere morfologice. psihice si tendinte morbide. CONSTITUTII. endo sau exogene. impreuna cu boala.29- . Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice.Tabelul de mai sus este orientativ. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. Constitutia este fixa. omul sanatos în om bolnav. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.Note de curs (27-28 ianuarie 2006) HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. constitutii. temperament si miasma . care transforma. Omul bolnav este definit prin constitutie. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. ereditara.

foc si aer cu cele 4 stari : uscat. muscular si cerebral. talie normoligna. reprezentate prin carbonic.Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. leptosom schizotim si atletic ixotimic. hidropexie. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. . Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. pe langa un fond de caractere comu ne. apa. tuberculinism si luetism. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica. elvetian si Leon Vannier. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. iso si discrinic. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo. greutate mijlocie. duce la infiltrare. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. phosphoric si fluoric. di gestiv. psihiatru. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice. ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. dar secundara. aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic . Deci interes diagnostic. in sensul ca. sub influenta mediului. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. francez. atitudine armonioasa. la stanga se gaseste tipul carbonic. sanguin. dreapta. El spunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´. a patologiei. Kretschmer. ele cap t un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective. iar la dreapta tipul phosphoric. ento si ectoblastic. mesomorf somatoton. meso. echilibrat. umed. Constitutia fluorica este considerata autonoma. ca predispozitie. Morfotipologie homeopata Nebel. la un mod de reactie specific al unui organism. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. reflectate n policrestele Calcarea carbonica.30- . ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant. » (Dr. se poate. pe stadii evolutive. sulphurica si phosphorica. pronostic si chiar terapeut ic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · armonios. de unde stadiile evolutive. bilios si atra biliar sau nervos. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. ÄCu toate c aceste clasific ri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia hanemanniana. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic. a descris tipurile somato -psihice : picnic ciclotim.

obtuz. buco-dentar : dinti albi. cadentat. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. spirit intreprinzator. gesturi controlate. dezvoltat în largime. obezitate. rigida la adult. mai ales solara. Tipul decompensat este incapatanat. ligamente si articulatii hipotone la copil. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. actiuni bine gandite. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. talonat. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. mers regulat. patrati. · muschi. · arcade circulare. constient de responsabilitatile sale. albi sau alb -galbui. eczeme. solizi. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna. bolta palatina rotunjita. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. divergente. muschi. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. atitudine hipotona în copilarie. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari. rigiditate scleroasa la adult. Friguros care se teme de caldura. genunchi Ap. greoi. mucoase . genunchi Ap. ligament dens si solid. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate . greutate marita. articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. moi. rotunjita. alergie.31- . boli de nutritie ± diabet. guta. abdomen important. armonioase. maini scurte. sobru. lunara sau în para. hiperhipofizie moderata.· · · mers regulat. scurta. seroase ± reactii artritice. carnoase. artroze. ligamente. picioare scurte. · bolta palatina rotunjita. radacini puternice. Examene complementare Poate usoara poliglobulie. Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga. arcade eliptice si largi. dinamism si optimism moderat de ratiune. segmente scur te. fata sferica. rationala. actiuni gandite si precise Ap. patrate. locomotor : · segmente mijlocii. · ligament alveolo -dentar solid.hemoroizi. lent. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele ± furuncule. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. rare carii. late. aspect trapu. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. iritabil si exploziv. dar cu judecata. cu Äself control´ si incredere în sine. sacadat. sau generalizate : HTA. neuroartritism. dar cu carii de colet. obiectiv. · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. patrat sau sferic. regulate. cot. · radacini mijlocii si paralele.

chiar cu apetit exagerat. maini lungi. sensibilitate la frig. Este econom. perseverent. Tipul superior poate fi artist genial. cade in depresie. atitudine supla. seroaselor. bolta pa latina alungita. muschi. hipercolesterolemie. superficial si meschin. Carbonic : tbc fibroasa. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. Ap. greutate mica. suple. adus de spate. locomotor : craniu dolicocefalic. exteriorizari zgomotoase Ap. limfocitoza. Distrat. Tendinta la slabire. tendinta la slabire. uree si colesterol scazute. tendinta la demineralizare celulara. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. palavragiu. doar ce stie. rapid si usor. osteoarticulara) Instabilitate termica : frilozitate. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. hipotiroidie si depresie sexuala. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. sentimental si superficial. eleganta.Domina pasivitatea si economia. Examene complementare Anemie.Actiunile reusite trebui e sa fie de scurta durata. Are oroare de ordine si disciplina. in cursul unei perioade de exaltare. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina. rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. suicid. diminuarea metabolismului bazal. elegante. fosfor. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata. Tuberculoza excavata pulmonara. ordine. (Sulphuric : tbc cutanat. Nu rezista la efort. Doreste liniste. nu are rabdare. dar aplecata în repaus. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. segmen te lungi si subtiri. Tipul decompensat este lenes. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. incapatanat. Boli inflamatorii ale mucoaselor. hipertiroidie. un realizator metodic cu rationament de bun simt. demineralizare ± calciu. buco-dentar : dinti galbeni. artroze precoce. mai mult intuitiv decat rational. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. cu mici deviatii. scleroza renala. . Artrite. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. Examene complementare Uree sanguina crescuta. boem. bazin basculat inainte. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. tendinta la exalt are si deprimare rapida. renala. vorbeste putin. Tipul inferior este infatuat. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. dar cu realizari capricioase. vii. pace. dar nu suporta aerul inchis. indiferent afectiv. mai mult visator decat realizator. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. magneziu. gesturi suple.32- . organelor nobile. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. frunte inalta. expansive. mers suplu si gratios. hipercortici sm la stres. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus. genunchi . dreptunghiulari. inalt. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. Decalcifiere osoasa. cu prezenta de ptoze viscerale. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. meningee.

Natr. . irational. greutate variabila. locomotor : asimetric. . actioneaza fara multa gandire. dislocata si instabila. Ammon. competitiile. atitudine dezechilibrata. . retrognatie inferioara. moi. talie mai mult mica. s. aspect batranicios. . PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . c. Phos. triunghiulare sau trapezice. maini flexibile. Ap. asimetrica. transpiratia . fara a invata. prea suple. Natr. . dar cade just print r-un deosebit simt de observare si intelegere. . ph. vicios. cu nevoia de schimbare. hiperlaxitate ligamentara. policarii. . . Carbo v. Carbo anim. hipotonus muscular. Natr. dar îi anima ritmul de viata. Mentalitate Instabilitate si paradox. hiperlaxitate articulara. depravat. . capricios. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici. s. induratie. gesturi dezordonate. asimetrie.se recomanda sporturile. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. s. Nu are continuitate în actiuni. chiar violente.va evita sedentaritatea si aerul inchis . Magn. dezordonat. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc.33- . dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. ligament gros si lax. Kali c. Phosphoric : Calc. . c. Kali ph. scleroza. . Natr. asimileaza repede. degete efilate. Magn. . Magn. Ammon. . mers neregulat. . c. . în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. Ammon. Fluoric acid. radacini conice sau convergente. hiperlaxitate. m. Mur. Kali m. genunchi. fl. ocluzie foarte defectoasa. elastopatie. s. în miscare continua. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica. inutile. arcade variabile. . disgratios. stangace. incalecati sau cu spatii libere. unghii mici. actiuni variabile si paradoxale. ac. ac. mur. . . ph. . . . Magn. . Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. Hepar s. entorse. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. Tipul superior este intuitiv. ph.se combate plethora si supraincarcarea . agitat. slab : Calc. imprevizibile. bolta palati na foarte ogivala. m. malformatii osoase de toate felurile. ph. Sulph. Kali s. imprevizibile Ap. platfus. fl. Phosphorus Fluoric : Calc.CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil. instabilitate. ac. .va evita excesele alimentare repetate . Bar. Baryta c. m. precipita scleroza carbonicului. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. c. agraveaza decompensarea sulphuricului. . . Indecis. Natr. . Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc.

. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc.educatia : mai mult trebuie franat .sporturi neviolente. bogata in materiale azotate si minerale . animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. Baryta c.sporturi neviolente. restrictie de sare.se combate hipersensibilitatea.se evita eforturile mari.se combate instabilitatea . Aurum.. .34- . nu mare . munte. masaj . iar endocrin timusul.profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie. Kali c. tiroida. Ferrum si altele . demineralizarea. fara expunere la soare . tact in educatia sexuala . Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. Puls .profesiuni care sa nu necesite eforturi. Kali bich. necesita repaos si calm .alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase. s. grasimi . fara competitie si transpiratie . climat uscat si cald . Graph. Natr. picante.educatie : trebuie avut tot timpul sub control .educatie : incurajat. cu masura .alimentatie hipotoxica. si altele Sanguin : Sulphur. Sil. . siste mul adeno-limfoid. c. . Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. . iar endocrin glandele genitale.se evita sedentaritatea.profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul. activitati artistice Fluoric . Arnica. . scleroza . .profesiuni subalterne. obezitatea.necesita climat sedativ.se combate limfatismul.alimentatie variata. evitarea competitiilor. responsabilitatea Carbonic . insuficienta hepatica .mare sau munte de mica altitudine . fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric .activitate in aer liber. calmat.

atasate unei patologii predominante. Arg. PSORA Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice. si altele Nervos : Natr. pusee hemoroidare . deplasari pe alte organe.retentie hidrolipopexica . mur. Caracteristici : . Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice.aparitie secundara de semne cutanate. infectiile cronice virale.hipersensibilitate hidrometrica . sicoza si luetismul. ereditare sau/si castigate si altele. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. la staza.Bilios : Lyc.tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. Clinic : . .tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. . Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. Alum. C hina. menstra.la inceput boala generala si interna . scabia. etc.diaree. etc. verucos. si altele. . . incetinire a eliminarilor centrifuge. transpiratie.psihic lentoare cu tendinta depresiva . . Caust. . rac. Bry. de euforie si anxietate .catabolism incetinit. descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul. Caracteristici : tendinta la recidive alternante morbide cutaneo-mucoase ameliorare generala prin eliminari. mai ales pe organele genitale.tulburari alergice respiratorii . Iod. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora. Conium.tulburari eliminatorii genito-urinare . Rhus tox. eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : . nitr. care tratate duc la metastaze morbide. .35- . putand fi sau nu asociate cu gonoree.alternanta de stari stenice si astenice. . Nux v. Sepia. a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare. Caracteristici dupa Hahnemann : . Nitri ac. .tendinta la neoformatii . Act. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu.

infiltrare hidrica si adipoasa : palid.mod reactional fiziopatologic centripet . fr agil . disritmic vegetativ. ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica. piele lucioasa si grasa. Caracteristici : .scleroza arterio-venoasa.incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice. dedublate. apoi ulcerative. fibroame. seroterapie poliinfectii. carii dentare . mai ales cea recidivanta vaccinari repetate.tulburari ale fanerelor : unghii casante. congestii hepato -biliare .hiperalgii ± dureri liniare nocturne . cianoza periferica procese inflamatoare.piele uscata si crapata.mana sicotica (Michaud) : unghii casante. par rar .neoformatii : veruci. unghii subtiri.anomalii dentare . alcoolismul cronic. discrinic variabilitatea simptomelor ± alternari excitatie-depresie congestie venoasa periferica. mai ales colibacili. acute si cronice demineralizare cu deshidratare si slabire. etc .secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare . buze groase. condiloame. bacili tifici si paratifici politoxicoza ± toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele : . deformate. adenoame. ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM .hiperlaxitate ligamentara . polipi. infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara . striate. Etiologie : gonococia. cu disparitia lunulei.36- .formare de leziuni ulcero-necrotice . facies Äbouffi´.labilitate neuro-senzoriala si emotionala .procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : .. par rarefiat.insuficienta hepatica congenitala. pete albe pe unghii.morfologic asimetrie .

-

tendinta de a raci, fragilitate respiratorie

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante de astenie hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de constipatie, parazitoze intestinale ± oxiuri mai ales sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii articulare, tulbu rari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza contrarietati familiale si griji profesionale tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie algii centrale si periferice diminuarea transpiratiei hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale genito-urinar : lombalgii, oligurie piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene, infectii microbiene cronice NOSODE (Remedii antitoxinice) - 37-

Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle ** ** ** REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul p durilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o - 38-

floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr -o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Plansa 1 Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. - 39-

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte origin ea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!´ Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´ Miros putred de oua stricate al secretiilor (amint esc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - 40-

Sul-ac. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial Vertigo . exertion after Skin: eruptions. Comotie. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. pentru carne si lapte. Extractii dentare. washing face from Face : heat. injury to eye. after operation for. Psoriazis.. alcool ( whisky. bauturi reci. small Sleep: falling asleep. Vision: Loss of vision.frigul umed . cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru. from . boils. cold limbs Rectum .concussions. Nose: epistaxis. answering when Remedii complementare. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. AVC. putride capul fierbinte. agr. Luxatii. Indicatii clinice: Abcese. fumat. after Bladder: calculi. Aconit. injuries. Concussion of brain. Rhus-tox. Nastere. diarrhoea. etc .41- . after Hearing: Impaired. Dupa interventii chirurgicale.. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. Traumatisme craniene. Contuzii. Purpura.dupa somn Ameliorari culcat. retantion of urine. senzatia de batut. exertion from. bere ) Av. from .

in medicina greaca si romana. Foarte utila in leziuni si traumatisme. 3. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. flavonoide. simbolizeaza regretele si cainta.Cazuri 1. tendoanelor si periostului Contuzii si entorse.42- . RUTA GRAVEOLENS ( Vârnan ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. 2. Graveolimina. in afectiuni reumatice.5 petale. plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica. In antichitate. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. alcaloi zi. uleiuri. nemultumit de el insusi si de ceilalti. Compozitia chimica include grasimi. florile sale galbene au 4. modalitati Oboseste usor. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii. in Hamlet. fiind numita uneori si planta gratiei( divine). mai ales de glezna si pumn Agravari la vreme rece si umeda . mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale. Skimianina). era folosita ca mijl oc anticonceptional si abortiv. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. In folclorul englezesc. Stare mentala : Pacient melancolic. Planse Caracteristici Cea mai importanta caracteristica. trist. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv. iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. certaret Alteori. senzatia teribila de intepeneala (red oare) resimtita in muschi si tendoane. cu frica de moarte. mai ales ale tesutului conjunctiv.

se agraveaza. redoarea cefei. HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sun toare. exertion of vision from Gastro-intestinal . dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. Leziuni tendinoase. urmata de cefalee. de ex. Sciatica. agr. dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. Atacuri de panica. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori. ± Rhus-tox . Iarba Sf. pain.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif.intepeneala agravata dimineata. stool before) Extremitati : o o o o o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic. Cefalee. cu efort de defecatie ineficient Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum.- effort fizic in repaos ( Rhus-tox. Leziuni ale periostului.43- . Pojarni . Prolaps rectal. Fibrozite. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. Lombalgii. de suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post -traumatice Leziuni traumatice ale periostului. Ioan) . sewing while. leziuni tendinoase. Bursite. Indicatii clinice Artrite. amel. cu ingrosare. o o Constipatie. mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. Suprasolicitari musculare. de miscare. de vreme rece si umeda. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. reading while. prolapsus. Suprasolicitarea vederii.

. insuportabile ca niste ³ impuscaturi´. Arnica. limba. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii Ledum. sfasieri de tesuturi. desi e mai putin folosit. luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri. cazaturi. Ruta..ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. Simptomul cheie : durerile ascutite. ± nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. engl.daisy ) Se aseamana mult cu Arnica. contuzii. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor. Nat-s BELLIS PERENIS ( B nu i.44- . prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. P scu e. nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma. numeroase.Plant erbacee peren . Rhus-tox. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. antiviral Antiinflamator Hepatoprotector REMEDIUL HYPERICUM Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. florile galbene. Plansa Farmacologie Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Aspecte generale: Leziuni. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) . Antibacterian. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre.

a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica. cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese SYMPHYTUM OFFICINALE (T t neasa) Planta erbacee perena.oase´ ( bone-setter ). In fitoterapie.fantoma ). Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. Simptome locale . alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic.Aspecte generale Luxatii. entorse .45- . ca si Hypericum. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. englez ii numindu-l si ³ repara. precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii. Staphysagria. atat pentru dureri cat si pt. Allium cepa. cu 5-10 flori terminale. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. rupti de spate la lasarea serii. Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru. se poate folosi in aolicatii externe. avand corola tubuloasa rosie-violacee.

nu se amelioreaz : · · · · Ø Bellis p.tegument rece . Rhus toxicodendron ( dureri reumatice i redoare dup o entors . neintrecut de alt remediu Stomac Gastralgie Ulcer duodenal Extremitati Nevralgia genunchiului dupa traumatisme Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii Arnica. Strontium ca rbonicum edem cronic al gleznei: Bovista sl biciune a gleznelor ± entorse frecvente: Natrum carbonicum luxa ie temporomandibular : Rhus-t Fracturi Arnica . Calc-c. Dac în 24-48 h. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI 1.2006) TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME A. de repaus) Ruta sl biciune i /sau durere mult timp dup : Calcarea carbonica.Ochi Contuzii ale globului ocular. Calc-phos.. modific ri de culoare care persist mult timp Ø Entorse. LUXATII. Ruta. Silicea. TRAUMATISME INCHISE ± CONTUZII. Calc-fl. FRACTURI ARNICA ( extravazare sangvin ) LEDUM.01. agg.46- .. ENTORSE. luxa ii Arnica. Hamamelis ________________________________________________ ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR Dr. Silvia Nedelcu ± note de curs (27.

Cic..47- .. mi c ri masticatorii. Osteoporoz posttraumatic : Cortisonum Traumatisme la nivelul capului Arnica Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante) Cicuta virosa ± convulsii. Urm ri ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum vertij:. Gelsemium: dureri occipitale..arn. sul-ac.. merc.op. Hyper. con. mioz .- Symphytum Ruta Calc-p. CIC. cic.. greutate a pleoapelor . ARN. cic. stupoare . puls. rhus-t... depresie: arn. la nivelul globului ocular: Symphytum. hyper.. hyper..... carc. ruta. hell. midriaz ( care poate persista mult timp dup traumatism) Opium :somnolen accentuat .rhus-t. c derea p rului: Hyper.. rhus-t. pierderea vederii sau a auzului : arn. convulsii: ARN . Nat -s . î i rostogole te capul pe pern . cu anurie: Arn... 2. Nat-s . 3. Tarent Traumatisme oculare la nivelul orbitei: Arnica. Nat-s Traumatisme ale coloanei vertebrale 1.. Nat -s.. stare de sl biciune i tremur turi ale membrelor. cu oligo /anurie. sulph. Arnica Hypericum Natrum sulphuricum cu transpira ii ale mâinilor i/sau picioarelor: Nitricum acidum. în com respira ie stertoroas sau Cheyne-Stokes Helleborus : confuzie. Calc-c Ferr Hypericum. .art-v. amnezie: am-c. fruntea încruntat încre it .. midriaz .

height.IMPAIRED . Calendula Posttraumatic: cataract : Tellurium . i poate vindeca pl gi deja infectate . t iere CALENDULA ac ioneaz ca antiseptic aplicat local.CONDYLOMATA . (Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. NOSE ± LACERATION MOUTH .DELUSIONS .INJURIES to air passages CHEST . of HEAD .ABSCESS . amel. de c ldur .falling . cu secre ii abundente: secre i a lacrimar este iritant i v scoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant i nazal iritant : Allium cepa).. Puls avort: Arn. are.offensive . after instrumental 1/1 LARYNX AND TRACHEA . calen. Alte probleme care pot ap rea dup traumatisme închise: 2.abortion or parturition. TRAUMATISME DESCHISE ± pl gi: Prin zgâriere. edem testicular dup lovituri: ARN . efect hemostatic i antialgic.INJURIES .. Bell-p.copious . Con.delivery. in old cicatrices .LOCHIA . after instrumental FEMALE GENITALIA/SEX ..threatening. HEARING . amenoree: Colocynthis. prevenind infec ia.IMPAIRED . after .amel. operations after URETHRA .în poten e înalte.. ruta..481/1 4/1 . cu dezlipirea retinei: Gelsemium leziuni penetrante: Hypericum.HEARTBURN . menstrua ie: CROCUS.Mammae .tearing .leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflama ii oculare i nazale. with BLADDER .. Puls.amel. a.IMPAIRED .INJURY.MENSES . Con. seara.amel.chill. ag.. sfâ iere. from a HEAD . 5 remedii/ rubric ) MIND .Tongue ± laceration STOMACH .INJURIES of the head. strabism: Cicuta. cinnm.riding in a carriage .delivery. Rus-t. after ± Scalp HEARING .Uterus ± Cervix FEMALE GENITALIA/SEX .FRACTURES . de aer rece.. de asemeni.Skull.distance . ham. during 5/1 2/1 1/1 3/1 5/1 4/1 1/1 2/1 1/1 3/1 1/1 3/1 1/1 FEMALE GENITALIA/SEX .PAIN . cancer mamar: arn.horripilation. hyper. HEARING . lumin .noises .

Agen i traumatizan i termici 1. curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate . amel. de aplica ii reci. X-ray .open fractures EXTREMITIES . LED. profilaxia tetanosului tetanigene.. în ep turi de insecte sau mu c turi de animale (dar i entorse sau contuzii) cu inflama ie. LACH. Prin în epare: LEDUM ± pl gi în epate. after 4/1 3/1 1/1 1/1 STAPHYSAGRIA ± ca i Arnica. ocular. dureri foarte intense. care controleaz foarte bine durerea. dureri în ep toare Cantharis: flictene.FRACTURES . ulcera ii.Mammae .49-     prurit . · grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica. o alt indica ie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital.. Urtica. Vip. arz toare( senza ie ca ³de ap clocotit ´)... Led. Arsenicum album: leziuni închise la culoare tent negricioas (flictene. de aplica ii reci. Specific pentru Hypericum este caracterul ascu it. culoare ro ie sau roz i tegumente fierbin i. Mu c turile de erpi: Apis. Arsuri: · u oare. în fracturile cominutive cu lezarea nervilor . . gangren ). în orice fel de leziune care afecteaz o zon bogat inervat etc. amel.. ameliorate de aplica ii calde. phos. cu margini regulate. de aplica ii reci. prurit. Calendula i intern Urtica sau Cantharis.. Hypericum sau Calendula. 2. Aconitum. Bell. Carb-ac. Apis ± inflama ie care se dezvolt foarte rapid cu edem. PETR. NIT-AC. / oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM în ep tur de viespe: Arn. Caust Arsuri de iradiere: calc-f.contusion. LACH.grd I ±II : local Urtica.Foot . from BACK . arz toare ( senza ie ca ³de c rbuni încin i´). inclusiv în pl gile penetrante la nivel cerebral... Led. Cantharis ± vezicule cu durere intens arz toare i prurit.. un policrest important ± este remediul de elec ie în tratamentul pl gilor t iate. durere amel.WOUNDS. Arn. ). reci ca ghea a).HEAT . de aplica ii reci. durere arz toare ustur toare ... edem. HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos.CANCER .. Camph.a Urtica urens: eritem. Hypericum.. colora ie violacee sau tegumente marmorate (modific rile de culoare persist mult timp) i reci cu simptomatologie ameliorat de aplica ii reci .. In ep turile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum. Euph. amel. Ars.. Urt. dureri foarte intense. Deger turi: AGAR(dureri în ep toare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbin i sau dimpotriv . Opium .. în cazul unei reac ii exagerate. PULS. se pot administra i intern : Ledum ± edem rece .. rad-br.. infectate. Cedr.CHEST . iradiant al durerilor.. violente. Echi. b. spinal EXTREMITIES . Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac. mez. B. escare. cum este i cazul pl gilor operatorii.Calend. în ep tur de albin : Apis.eating. sau.

3.

Insola ia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum ±carbonicum

C. Electrocutarea: starea de oc se trateaz cu Acon.; Morph, iar arsurile i eventualele fracturi, cum s -a ar tat mai sus. GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v. GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos. D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis. E. Intoxica ia cu CO: GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op. Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 : ³ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di n calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. ´ Bibliografie BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; BORLAND D., Homeopathy in practice; CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine; CLARKE J. H., The Prescriber;

GIBSON Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade) LILIENTHAL , Therapeutics; NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics; SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

RADAR 8 ----------------------------------------------ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007 MIASMELE IN HOMEOPATIE (No iuni introductive) Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm , termen plecat din limba greac , semnificând pat sau gre eal . El pleca de la ipoteza c anumite boli infec ioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murd rit de miasme. La sfâr itul secolului 18, se obi nuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul popula iei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infec ioase dar, dup p rerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâr itul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat c sifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vie ii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al - 50-

¡

¡

sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reu it mai multe vindec ri complete. Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observa iile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informa ie i -a permis lui Hahnemann s presupun c aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infec ioase. Pe aceast baz , el a sus inut ideile celor ce sus ineau rolul ³animalcule´-lor dar în acela i timp a ap rat importan a predispozi iei organismului -gazd . Tot la debutul vie ii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erup ii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´, trebuiau s fie datorate microscopicelor viet i (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc , existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infec ios. Deci, în Homeopatia hahnemannian , semnifica ia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organism asupra for ei vitale, incluzând i simptomele transmise de genera iile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi ast zi, i pot ajunge pân la o imunodeficien . Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar , latent , una secundar si alta ter iar . Efectele acestor miasme se transmiteau de la o genera ie la alta prin ereditate i provocau predispozi ii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas ), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicat aceast teorie cu mult înainte ca prezen a germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificult i în în elegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii b nuiau existen a de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infec ie. În fapt deci, patologia homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul s u echivalent alopatic care nu în elege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constitu ionale transmise. În prefa a de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea c la sfâr itul vie ii sale, Hahnemann f cuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora. " Hahnemann a stabilit o distinc ie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz ; i de asemenea a creiat o subgrup în Psor , Pseudo-psora. " (Hering) Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabile de boli cronice de lung durat . Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas ) i Pseudo-psora (boala tuberculoas ). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza ( ancrul). Hahnemann a remarcat c evolu ia câtorva cazuri care p reau a depinde de Psor nu erau legate de o manier exclusiv de o erup ie cutanat . El a observat c acest tip de afec iune era de natur infec ioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afec iune era datorat unui agent miasmatic cu o etiologie distinct , cu simptome pe care le-a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afec iune miasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infec ie sau prin transmitere ereditar . S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi în eles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact. În Organon, el men ioneaz trei categorii de maladii cronice: Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulbur ri legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt for amente tulbur ri cronice, Aforismul 73), Ø Ø cele datorate unei toxicit i medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), i cele datorate miasmelor infec ioase (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice poten ial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imuniz rilor obligatorii, i marele num r de noi medicamente produse de industria farmaceutic , cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manier considerabil .. Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat c ci aceste trei cauze se întrep trund i formeaz situa ii i mai complexe.. - 51-

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL

I MIASMELE

Etiologia unei boli, temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele i constitu ia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . Noi tre buie s cont m în mod unic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat , în cadrul observa iei, de un factor etiologic specific. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. De exemplu: Ø Ø Ø Ø Psora are tendin de a induce irita ie, infla ma ie i hipersensibilitate ; Sicoza: infiltra ie, indur ie, i excrescen e ; Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supura ii ; Sifilisul , granula ie, degenerescen i ulcera ie.

Atât cât permite constitu ia fizic : Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nes n toas eliminatorii. Ø i s perturbe func iile digestive i

Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobi i i ochi st r lucitori.

Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten ie de ap , la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului. Ø Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale, o structur osoas asimetric , din i malf orma i i o fa buh it de tip buldog. Temperamentul: Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo- tiin ifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorb re i, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u al ii ei par nesocoti i i nereali ti. Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimb tor, optimist, dar nesatisf cut i dore te s - i schimbe locul, slujba, partenerii, etc. Ø Sicozicul est pesimist, realist f r concesiuni, septic, secret, b nuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid. Durerile: Ø Ø Ø Psora resimte ca dureri: mânc rimi, senza ii de repta ii furnic toare, gâdileli i arsuri ; Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , în ep turi lancinante; Sicoza are dureri bru te, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ø Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefin ite i acute, groaznice i în special agravate noaptea. Scurgerile: Ø Psora are scurgeri destul de pu in abundente, iritante, pruriginoase ; - 52-

Ø Ø Ø

Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ; Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pe te ; Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infec ie, fetide, foarte puternice.

Pielea: Ø Pielea la Psora est uscat , aspr , neîngrijit , cea mai mic plag infectându-se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan , delicat , neted , se lezeaz secre ii purulente. i sângereaz cu u urin , producând multe

Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumuse e, excrescen e, de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. Ø Pielea la Luez prezint pete ro ii închise, sau culoare ar mie, cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin . În ceea ce prive te simptomatologia mental , ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternic caracteristic miasmatic , este: Psora: anxietatea Sicoza: Frica Sifilis: Desn dejdea, disperarea Lucrarea dr. Rakshit ne permite s nuan m mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman. ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in st ri de prostra ie, obosind relativ u or în urma efortului mental. 1. 2. În cursul bolilor, are f ric de moarte, gânde te c este incurabil i f r speran . Memoria sa este scurt , e distrat, are o putere de concentrare mediocr .

3. Psihismul s u nu este niciodat satisf cut, g se te c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, se tulbur din orice fleacuri i este perturbat cu u urin pe plan psihic; 4. Aceste tulbur ri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpira ii abundente i de mic iuni tot atât de importante´. ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere; 5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (ra ionamentul) este lent , vrea s comande dar in acela timp are instincte uciga e, cu dorin de a distruge vie ile altora; 6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i înc p ânat;

7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifest rile externe ale bolilor pe care le prezint , ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´

ÄMentalul Sicosic este imbufnat (moroc nos), iritabil, î i aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu u urin în minte; 8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu ra ionament lent, revenind repede asupra a ceea ce a zis sau a gândit; - 53-

10. boli care ne oblig s trat m miasmatic tulbur rile pacientului. cel pu in la începutul practicii homeopatiei. Plecând de la cele 3 miasme fundamentale. periodicitatea episoadelor morbide. particularit ile de apari ie. dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalit ile patologiei secolelor. te incit s dai aten ie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice. analizând istoric evolu ia procesului morbid i de datele constitu iei fizice i temperamentale ale individului bolnav. În Organon. Totu i expresia: Ä totalitatea simptomelor´. în func ie de profunzimea afect rii organismului i de resursele vitale ale acestuia. Fiecare miasm cronic are semnele sale caracteristice care se exprim mai mult sau mai pu in în cadrul Ätotalit ii simptomelor´. Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor. felul cum pacientul simte suferin ele sale.´ F r îndoial . reflectând starea actual a for elor sale de ap rare i gradul afect rii acestora. Sigur. etc. Din cele de mai sus în elegem cu u urin profunda valoare a acestor no iuni despre miasme i bineîn eles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase. iar cunoa terea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice. legate de tipul simptomelor. Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu r bufniri periodice sub form de acutizare a unor deregl ri miasmatice profunde. Conceptul hahnemann-ian al consulta iei homeopatice cere ceva mai mult. ca de ex. repet m: nu trebuie uitat c baza prescrip iei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul. cum este leucoreea. Totodat . un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai pu in intricat din punct de vedere miasmatic. Sankaran. Ioan Teleianu . fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate "cancerinismul" sau "miasma cancerinic ". aduce argumente etiologice in leg tur i cu alte miasme. Ca i în cazul mentalului Sifilitic. Efortul de cunoa tere a patologiei miasmatice dominante este în m sur s ne indice cel pu in modalitatea de începere cât mai corect a tratamentului homeopatic. . c rora Hahnemann le-a ad ogat pe cea de a 4-a. care pot schimba spectrul simptomelor atât de minu ios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic. s distrug pe al ii. CARACTERISTICI: Ø Ø · alternan a simptomelor între ele. dispari ie. Acestea din urm se refer la miasmele cronice. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adev rat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´. Acestea alc tuiesc tabloul complet al unei boli. ----------------------------------------DOCTRINA: PSORA Dr. Deci cunoa terea atent a acestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cuno tin de cauz . etc. gonoreea. Aceasta ne face s acord m o at en ie deosebit discu iei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala.54- . imediat ce ne îndep rt m de aceasta. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen iale ale manifest rii bolii la pacientul respectiv. Acest psihism se amelioreaz prin elimin ri patologice. Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur.ast zi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput s l rgeasc evantaiul miasmelor de baz . respectiv predispozi ie la alergie sub toate formele sale: cutanat . se pleac de la inventarierea inteligent a totalit ii simptomelor pacientului. proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindec toare. universalitatea lor). Pseudo-psora denumit mai târziu "Miasma tuberculinic " .Note de curs: 27 .9. Al i autori contemporani. precizând c exist cauze ocazionale i cauze fundamentale.28 ianuarie 2007 MIASMA PSORIC . ne îndep rt m de Organon. În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmboln v irii. el vrea deasemenea s ucid . în analiza cazului. Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs.

psoricul nu se vait . de diferite localiz ri. cu febr mare ± urmate de ameliorare general ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar transpira ie diaree urinare sânge Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual . Ø Ø Ø Ø sensibilitate redus la durere. Adesea e vorba de afec iuni respiratorii (de ex. net. ulcer gastric. dar totdeauna febrile i cu evolu ie ferm . Constitu ia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm . hemoroizi.55- . pneumonia franc lobar acut a adultului s n tos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric . Pacient care î i exteriorizeaz precoce (devreme) patol ogia: · În primul rând sub forma afec iunilor cutanate (furunculi. psoricul nu se opre te de la mâncare când este bolnav. la orice agresiune sau morbiditate boli acute cu debut brutal. eczeme. genital tropism cutanat frecvent. · Sub form de afec iuni digestive : crize hepatice. REMEDII PSORICE Exist dou serii de remedii adaptate psorei: . .alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative i stufoase constitu ii. abcese. patologie predominant pe tubul digestiv . migrene. pe linia: CALCAREA CARBONICA spre CARBO VEGETABILIS i CARBO ANIMALIS EVOLUTIE GENERAL Exist dou eventualit i: a. psihismul este pu in exteriorizat (mânie violent ). piodermite. . · În al 2 -lea rând sub forma de afec iuni acute. diabet gras. tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor . pneumopatiile zise virale . el suport durerea fara s se plâng .· · · Ø Ø Ø · · · · respiratorie. cruste de lapte . etc.o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâr itul acestuia.sau cel pu in prurit i transpira ii . digestiv . tendin la supraînc rcare metabolic : gut . cea carbonic . respectiv : SULPHUR i PSORINUM.

cu hipertensiune. la reten ii toxinice i perturb ri metabolice. cu: litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei. litiaze veziculare ± martor al colmat rii emonctoriilor digestive . fie evolu ii decompensate. etc. cortizonicele . triste e. iritabilitate. mult vreme f r acuze patologice. care se laud c nu tia ce este boala. ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertoriz rile. intoxica ie alimentar ) alergie genital (sindrom premenstrual) Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii. REMEDII PSORICE EVOLUTIVE Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric. etc. gut . psoricul de mai sus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirine le. Al ii surprind prin modific ri de caracter. astfel: Decompensare diatezic progresiv : Sulphur Hepar sulphur Graphites Lycopodium Psorinum Decompensare constitu ional : . apoi venoase. edem Quincke) alergie respiratorie (boala de fân. insecte.56- . dureri articulare i anorexie ± neobi nuite la psoric ± semn de decompensare grav . Pacient. mici crize de palpita ii. Se ajunge. criz vezicular . astm) alergie digestiv (migren . reumatism ± dar care persist . în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urm ri i în timp. ca un fel de isoterapic. în continuare. hemoroizi. uneori chiar la acela i remediu. se profileaz la orizont afect ri organice ca infactul sau insuficien a cardiac . insuficien renal . Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene. antibioticele. care solicit Calcarea carbonica. care declan eaz reac ii de elimin ri de salvgardare a integrit ii biologice. pentru acuze aparent neînsemnate : astenie. scleroze de tot felul cu pierdere de memorie. mai mult sau mai pu in fericite.Spontan sau cel mai frecvent sub influen a terapeuticilor oficiale. In acest fel s-au remarcat etape de leg tur între remediile anti-psorice cele mai r spândite. arsuri gastrice. Se pot observa fie evolu ii favorabile. compensate. cu varice. La acesti pacien i. de dispnee de efort. diabet. care ajunge la consulta ie dup vârsta de 50 ani. mai întâi arteriale. anxietate. st ri de nelini te. b. adesea euforici. alergie cutanat (urticarie.vertij.în aceia i categorie. semne de decompensare i organicitate. vaccin ri.

57- . folosind i dilu iile joase ale remediului simillimum dar inconstant.o o o o o o o o o o o o o o o seria carbonic : Calcarea carbonica Magnesia carbonica Kalium carbonicum Natriu carbonic Baryta carbonica Ammonium carbonicum Carbo vegetabilis Carbo animalis seria sulfuric : Calcarea sulfurica Magnesia sulfurica Kalium sulfuricum Natrum sulfuricum Baryta sulfurica Ammonium sulfuricum Sulfuricum acidum REMEDII DE DRENAJ: Nebel i Vanier. fa de remediile antipsorice. au dezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reac ii. Printre remediile de drenaj se num r : o o o o o o o o Nux vomica Berberis Iris versicolor Glonoinum Aesculus Urtica urens Ledum palustre Arnica : sistem nervos : ficat i rinichi : pancreas : artere : vene : piele. de bun seam . Acest efect apare. ------------------------------------------------ . inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declan ate de unele poten e greu de precizat în raport cu reactivitatea diferit a pacien ilor. asupra preg tirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant. în special în cazul Sulphurului. folosind unele remedii care au un impact favorabil. alergii : articula ii : mu chi. în anumite dilu ii. cu reale avantaje pentru bolnavii cronici.

etc. de i este inteligent i realizat pe mai multe planuri. de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi. fanfaronada lui este atât de naiv . pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele p tate cu mâncare. amân îndeplinirea sarcinilor. astfel încât devine plin de sine. Este un gânditor adev rat. nu reu ea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv . Pacientul z bove te. Este foarte competent . Încrederea în sine pe care o nutre te e de nezdruncinat. i intelectual . Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de sp lat sau se spal doar pe por iuni. de asemenea poate fi îngrijorat. mototolit sau cu nasturii încheia i gre it. cu vrafuri de c r i i de hârtii i vase murdare peste tot. adoptând o atitudine cinic .28 ianuarie 2007 SULPHURUS Este aproape imposibil de f cut un rezumat al punctelor esen iale ale remediului Sulphur. deoarece. Cea mai mare dorin a sa ar fi s descopere vreun adev r sau ni te cuno tin e noi care s îl fac celebru. deoarece spectrul remediului este atât de vast. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. mai degrab decât de pacienta îns i: familia va spune c ea este înc p ânat i irascibil . este plin de via i de entuziasm. Uneori ajunge s simt dezgust fa de al ii. deta at. Exist dou mari tipuri de personalitate. în mod ira ional. încât fiecare tr s tur caracteristic men ionat poate p rea contrazis de alt caracteristic la fel de valabil . în trecut era chiar i mai evident . Chiar i acum. tipul de intelectual rece. etc. într-un mod deta at. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însu i. pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident. de asemenea poate avea multe temeri i st ri de anxietate. Uneori pacien ii Sulphur pot fi anormal de meticulo i i de ordona i. o constitu ie fizic foarte solid . profund.. control i responsabilitate. deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succes i al ii nu. De i poate fi preocupat excesiv de persoana sa. etc.58- .tipul de ³idealist practic´. are o mi nte ascu it . Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. încât nu e resping toare. Poate fi generos. Neglijen a: Este o alt caracteristic a pacien ilor Sulphur. 2). Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu . dac un membru al familiei întârzie. Arogan : . Are o înf i are robust sau chiar corpolent . caracteristice remediului: 1). Femei: Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceea i personalitate. în fa a vie ii. Acest tip are nevoie de aprobare i de afec iune din partea celorlal i. prietenii). oarecum inocent. ea este mai interesat de probleme materiale. sau speriat s nu se întâmple ceva r u familiei sale.MATERIA MEDICA: SULPHUR Dr. ceea ce la f cut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe baza frecven ei cu care ace tia prescriu pacien ilor remediul. De i e l ud ros i plin de sine. condescendent . vrea s simt c e aprobat i pre uit. Îi place s conduc din pozi ii de autoritat e. Criticism: Pacientul g se te cusururi oricui. de i pare plin de încredere în sine. Uneori simte chiar dezgust fa de al i oameni. Simptomele emo ionale vor fi relevate de familie. p rul unsuros i nepiept nat.Note de curs 27 . nelini te i depresie. spunând c prefer s citeasc un comentariu critic dintr-o revist . Unul dintre pacien ii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic . Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu. cu acelea descrise mai sus în cazul b rba ilor. în leg tur cu s n tatea sau cu familia sa. Este un om ambi ios. Femeia Sulphur tipic are o fire masculin . Pacientul poate ajunge la o adev rat ipochondrie. despre o carte nou . Mai exist un tip de femeie Sulphur care. în mare m sur . fermec tor. de afaceri. de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifest ri. Oamenii depind de el. se gânde te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfâr it. prietenos. cu preocup ri intelectuale. c ma a descheiat . Casa sau biroul s u au un aspect de zon calamitat . îi place s fie mereu ocupat . cânt rind îndelung probleme intelectuale adânci. care pune accent mai ales pe rela iile sociale i munc . preocupat numai de realiz rile sale. Acest tip de pacient tinde s fie extrovertit. dominatoare. Inteligen a sa tinde s -l îndep rteze de ceilal i. practice. în general legat de s n tate sau de familie. pare totu i împr tiat i dezorganizat . de i dorea s fie versat în literatura modern . dar cu leg turi umane superficiale (cu familia. Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decât s ac ioneze practic. vioaie. înainte de apari ia facilit i lor igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Ioan Teleianu .tipul filozofic. în ciuda igienei moderne. Poate avea perioade de posomorâre. îns cu simptome opuse.

intelectual. l ud ros.3). Le place s stabileasc leg turi prietenoase cu adul ii i nu suport s fie trata i altfel decât ca ni te adul i. greoaie i sunt b t io i.59- . team de infec ii. g l gios. o sensibilitate visceral pentru mirosuri. St ri mentale: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · plin de sine. are nevoie s fie l udat. adversar inascut a tot ce este rafinat: lene. Dac au o fire dezechilibrat . îi place s filozofeze. . Dac au o fire echilibrat . îi e team de accidente. psoriazis. are impresia sau halu cina ia c lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. El are mult încredere în sine i îi consider pe ceilal i plictico i. în timp ce adul ii continu conversa ia. Fizic: Orice stare patologic fizic r spunde la tratamentul cu Sulphur. B ie ii Sulphur sunt atra i de mecanic .2). de e ec. Copii: Copiii Sulphur sunt robu ti.3). nu îi pas cum arat (gr.2). În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligen a sa. claustrofobie. cusurgiu. î i mu c unghiile.Egotismul este o alt caracteristic a remediului. metodic. aversiune de a se sp la (gr. team s nu fie respins d e oameni.3). s teoretizeze.3). cu o voin puternic i extroverti i. ulcer. team de în l imi. c îl fac s par bogat. Vor s fie centrul aten iei i pot reac iona cu gelozie sau mânie dac al ii devin centrul preocup rilor. (gr. extrovertit. de boli. nelini te în leg tur cu s n tatea. î i impune constrângeri. sprijinit. team de boli. lipsa încrederii în sine. nelini te în leg tur cu familia i copiii. ambi ios. · pacientul colecteaz lucruri. devin b t u i sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi i i inocen i. extrovertire la copii autoritari. nest pânit. murdar (gr. gr. devenind lideri. hemoroizi. înc p ânat. mai ales dac ace tia nu îl g sesc pe el fascinant. acnee. critic. plini de curiozitate. etc. Ao o constitu ie fizic robust . de cancer.2. obiecte sau chiar oameni.). (gr. face parad privind calit ile sale. de i unii pacien i prezint simptomul neîncrederii în sine i au nevoie de sprijin. la copil. Arogan a adul ilor se observ i la copii. eczem .) i traiectul digestiv (diaree. dezordonat (gr. team când vede pe al ii la în l ime. dezgust. prietenos. fiind foarte curio i s afle cum sunt construite diverse mecanisme. Zonele problematice obi nuite sunt: pielea (abcese. etc. cert re i. considerând c e necinstit s fie trimi i la culcare devreme. cu preocupare pentru mecanic . ei sunt foarte populari în coal . neglijent.

secre ii. agravare la ora 11h. buze ro ii. bufeuri de c ldur la menopauz . scurgeri. în week-end. pletoric. m trea . cefalee mai sever iarna. etc. cefalee. cefalee cu senza ia de cordon strâns în jurul capului. ameliorare când st întins în pat. rumen la fa . care îl însp imânt . seboree a pielii capului. uneori încovoiat. când soarele de abia se z re te printre nori. 2) robust. pacientul repet întrebarea înainte de a r spunde. la marginea p rului. mai ales la urechea stâng . uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor. supt. transpira ie excesiv . dureri cu senza ia de arsur . otoree. scaun. agravare general i local din pricina c ldurii patului. agravat de mirosuri. erup ii pe pielea capului sau la marginea scalpului. acnee pe nas. agravare la c ldur .60- . Cap cefalee în week-end. agravare când st în picioare (dureri lombare. plâns la menopauz . foame. agravare în zilele noroase. aversiune fa de (sau agravare dup ) baie.. diaree. fa a rumen . sfrijit.· · · impulsuri de a face r u familiei. la sprâncene. otit . agravare general dup supresia erup iilor i scurgerilor. înf i are: 1) corp sub ire. . neîngrijit. Stare generala: c lduros (cu sânge cald). acnee rozacee.. p r unsuros. agravare general iarna. le in). nepiept nat. cefalee sau arsur în vertex. de i unii pacien i sunt friguro i. infec ii dentare recurente. transpira ie cu miros fetid. agravare general la sfâr itul s pt mânii. ameliorat de comprese reci.

usturimi i irita ie la merginile pleoapelor. ciocolat . · dore te: dulciuri. deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. ameliorate la frig. alcool (mai ales bere sau whisky). mâncare acr . înghe at . conjunctivit cu senza ie de nisip în ochi. diaree dup ce bea bere. indigestie în timpul menstrua iei. dovlecei.. . gr simi. mai ales g lbenu de ou moale. . ulcer peptic. · aversiune: ou . · · Rect: · · · · · · · · diaree sau scaun moale în fiecare diminea . nevoie subit . carne. de defeca ie. scurgeri cronice. prurit sau senza ia de arsuri în rect agravate la c ldur . toat familia tie când a evacuat. uneori pacientul are mai multe scaune în fieca re diminea . senza ie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. ro ea . etc. mai ales din pricina abuzurilor aliment are). terci. condimente. Ochi: · · · · · · Nas: · · · · · mare sensibilitate la mirosuri. ficat. irit . dore te dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre. gastrite. . sinuzit .).buze rumene. purulente din nas. blefarit . Stomac: · · · apetit nes ios. stufoase.. m sline. polipi nazali. pe te. retinit . rareori dulciuri. eliminare de gaze cu miros puternic. hemoroizi. îi place s m nânce. scaun cu miros extrem de puternic. mere. sprâncene groase. mâncare cu gust picant (ardei iute. boala fânului. sete puternic cu dorin de a bea b uturi reci de la ghia . hemoragie retinian . nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l s u propriu). puternic .61dispepsii (arsuri în stomac.

la tipul de pacien i intelectual. transpira ie cu miros puternic în zona inghinal . herpes. scurgeri uretrale. . respira ie mai dificil seara. pacientul tresare din somn cu senza ia de sufocare. sau în somn. apetit sexual crescut la tipul de pacien i pletorici. palpita ii. bron it . usc iv. leucoree galben cu miros puternic.· · fistul rectal . prostatit . prelingeri ale rectului foarte iritante. arsuri uretrale sau prostatice. Cardiac: · · · dureri precordiale (angin pectoral ). tuberculoz . mai sever noaptea în pat. prurit vaginal. urin cu miros puternic. tuse. boli cardiace în stadiu avansat. enurezis. secre ii. mai severe noaptea în pat. Torace: · · · · · · · · astm. hipertrofie de prostat . balanit . mai sever când pacientul r ce te. la plici.62- . fimoz . impoten sau absen a erec iei. emfizem. Uro-genital: · · · · · · · · · · · · · · erup ii în jurul organelor genitale. apnee în somn. activitatea sexual nu este o prioritate sau este chiar dezagreabil . pneumonie.

pacientul î i scoate picioarele de sub cuvertur sau caut cu neast mp r locuri mai reci prin pat. apnee în somn. unghiile îngro ate i distorsionate. micoze rotunde. furunculi durero i. varice. Somn: · insomnie.63- . artrit reumatismal . ameliorat de comprese reci. eczem . dureri de spate. mai ales unghiile picioarelor. co maruri. doarme bine 3 sau 4 ore. panari iu paraunghial. impetigo. . seboree. dup baie sau când poart haine de lân . scabie. abcese. sau când se apleac . dureri lombare i sciatic .Spate: · · · · · sl biciune a spatelui. transpira ia picioarelor cu miros puternic. v rsat de vânt. erup ii cu scurgeri i mânc rime insuportabil . apoi se treze te i dormiteaz intermitent tot re stul nop ii. prefer s doarm pe stânga. celulit . herpes. Piele: · · · · · · · · · prurit agravat de c ldur .). noaptea . urticarie provocat de stejarul otr vitor. pacientul se sprijin pe sp tarul scaunului. acnee pe spate. Extremit i: · · · · · · · dureri în um rul stâng. se treze te brusc cu senza ia de sufocare. mai ales pe antebra e. · c ldur la picioare. mai severe când pacientul st în picioare mult timp. artrit psoriazic . când e în picioare. artrit agravat de înc lzire exagerat . limfabgit . erizipel. psoriazis. în pat. nu poate sta drept ( eap n). gut . de obicei recuren i. · · · râde în somn (Lyc. mai ales dormind pe spate.

Alergie. Rinit .. Puls. --> Lyc. Gels.. Ce que SULFUR est pour la psore.. neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald . Nux-v. Remedii complementare: Ars. Demen . Art rit reumatismal . dore te dulciuri. Malignitate. grip . Colit . Prostatit . diaree. Ant -c. Seboree. en particulier dans les poumons. Migren . et il a besoin de dormir tard dans la matinée.Pojar (Apis. Sinuzit . Alte remedii: Psor. et lorsqu il est bien rendormi. Bry. Bursit . Sindromul oboselii cronice.. lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée. Psoriazis. mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR. p rul devine unsuros i se lipe te de cap. et si on le donne. N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés. Compara ii: Nux-v. Boli ale esutului conjunctiv. Scleroz amiotrofic lateral . Bell.: C lduros (cu sânge cald). Prurit anal. autour du coeur. Aloe. demandent surtout CALCAREA et SILICEA. Ciroz . C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué. Aritmie. bron it . Indica ii clinice: Abces rectal. Puls. team de în l ime. Micoze rotunde (Tinea). poart haine vechi i nu î i schimb hainele timp de zile întregi. C est le momen t de son meilleur repos et son sommeil le plus profond.· celulit . Fisur recto-anal . Hepatit . même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes. il ne faut pas le prescrire à très hautes dilutions. Plat. picioare fierbin i. Alcoolism. Sciatic . Hipertensiune. Reflux esofagian. iritabil.. extrovertit. ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues... Mais c est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie. Conjunctivit . Puls. Irit . Diaree. MERCURIUS l´est pour la syphilis. Impetigo. Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid". Amigdalit . cefalee.. La rougeole. Hemoroizi. Gut . Otit medie.. Inflama ii intestinale. Eczem . ADDENDA SULFUR. dezgust. Graph.64- ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . Arg-n. probleme gastro-intestinale.. Bron it . Angin pectoral . mais quand c est dans le dos ou dans l estomac.: Ambi ios. Cefalee. il n´est pas indiqué... est un remède dangereux à donner lorsqu il y a une maladie du parenchyme dans des organes d importance vitale. Blefarit . Veut reprendre son sommeil. Hernie hiatal .. on peut à grand peine le réveiller. de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées. Anxietate. Psor. boli de piele. agravare la c ldur . --> Sulph. cela ressemble davantage à SULFUR. team de în l ime.. Lombalgii.. réclame très souvent SULFUR. Astm. transpir mult. Med. plin de sine. Diabet. Scleroz multipl . et THUYA pour la sycose. Faringit . amigdalit . Herpes.. Lyc. Fistul rectal . Depresie. et les travailleurs de la pierre. Acnee. Artrit . cela rappelle davantage PHOSPHORUS. dore te gr simi i condimente. Ulcer peptic. Acon. --> Calc. <<<< (constitue a a numita "triad antipsoric . deregl ri gastro-intestinale. Euphr. Insuficien cardiac congestiv . M trea . en fait. . Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine.:C lduros (cu sânge cald). pneumonie. Bufeuri de menopauz . ner bd tor. Abces. comme SILICEA. Mez. Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur. Constipa ie. Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine.. >>>> ciclul: Sulph.R celi. . care trebuie s înceap totdeauna cu Sulphur) St ri acute: . dore te dulciuri. Polipi nazali.. Pneumonie.). Rhus -t.

Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie. ** ** ** MATERIA MEDICA: PSORINUM Dr. il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela. et ces deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre. SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. Constitu ii psorice cu miros nepl cut al corpului i care nu poate fi îndep rtat de sp lat. à ACONIT et EUPHRASIA. miros urat. Constitu iile care beneficiaz cel mai mult sunt: 1. 5.) Istoric: Este un nosod. et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui. emo ii u oare care genereaz tulbur ri severe. cu aspect boln vicios. Psorinum e util atat în manifest rile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datorit supresiilor erup iilor boala este împins în profunzime. capricio i i irascibili. nelini tite care tresar u or. 3. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin. Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe.C´est un grand remède de la rougeole.d. Constitu iile psorice cu lips de vitalitate i de reac ie vital ap rute dup boli severe. care dureaz de ani de zile. Il restera assis à ne rien faire. CAUZALITATE : Probleme i tulbur ri dup boli infec ioase. generand tulbur ri mentale i lips de vitalitate. palizi. 4. Persoanele nervoase.65- . Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail.Note de curs 27 . Copii delica i. 2. En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas. ARSENICUM est le type de malade raffiné. Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze. Adrian Dumitrescu .v. Emo ii . D. en recourant.p. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente erup ii supresate). occasionnellement.28 ianuarie 2007 PSORINUM (psor. . Din punct de vedere al manifest rilor psorice este foarte apropiat de Sulphur. terapeutic campul de ac iune este cel al manifest rilor psorice cu lips de reac ie în bolile cronice. Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR.

în « Convorbiri despre homeopatia clasic ´. .itching of the skin from (rubrica cu 3 rem. ABANDONAT. ESENTA REMEDIULUI: George Vithoulkas. datorit stresului i condi iilor mizere 80% din popula ie a avut scabie.Fric de cancer. S r cia Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind . E considerat cel mai friguros remediu din toat MM (se îmbrac gros vara ± uneori cu p l rie sau c ciul ). disperat c nu se va face bine. La acestea se adaug mirosul urat (putred. foame în mijlocul nop ii. Pe plan mental: Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS. Mancarimea (Itching) intern (Poverty) intern i extern . otoreea. senza ia c sunt abandona i . Oamenii nu pot sta în aceea i camer cu pacientul Psorinum. CALC-AR) (este manc rimea intern care apare adesea dup supresia unor erup ii la nivel extern) i disperarea în ceea ce prive te viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ± rubric cu 8 remedii) . Are o marcat tendin c tre boli acute. Transpira ie urat mirositoare. transpira ia. grip ) se simt foarte bine. e ec. . Inainte de a avea un atac (cefalee. SE SIMTE UN RATAT. angoase care pot s ajung la ganduri suicidare fric pentru s n tate. REMEDIUL pe larg: Mental: . erup iile). epilepsie. Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac m nanc se amel cefaleea.p r si i. aparatul respirator. abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acut debilitant ). fric de s r cie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 . Mind. Ca o parantez e interesant c s r cia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupa iei Greciei de c tre germani. KALI-AR. i extern . disloc ri.Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3.chiar dac e bogat are senza ia c o s dea faliment. singurul rem de gradul 3). Descurajat.Probleme ap rute dup ridicarea unor greut i prea mari. r cesc u or i vindecarea treneaz mult.66- . luxa ii. cadaveric) al corpului i al tuturor elimin rilor (diareea. fric de singur tate. lovituri. . partea dreapt a corpului.este un alt aspect al s r ciei despre care vorbeam mai sus( i lipsa de reac ie vital ±nu reac ioneaz la remedii corect alese). Despair. prostra ie dup boli acute. .aceast fric se reg se te în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). pesimist. Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erup ie cu manc rime). spune c 3 idei de baz se reg sesc în tabloul lui Psorinum : 1.FRICA DE SARACIE SI FALIMENT.ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS. F r speran . 2.SE SIMTE PARASIT. KALI-AR. urechile i intestinul. CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat -M si Psor singurele grd 2).

-Viseaz ho i i pericole. . .Migrene. erup ii supresate. dolichos pruriens de gradul 1). de foc. . amel. se amel la epistaxis.Inf i are murdar . DE HOIT (scaun. . GENERALITATI : . (Ars). Descurajat.Depresie datorit manc rimii. . . ca i cum s-ar turna ap cald pe ea. sperio i.Durere agg. de expunerea capului la frig.ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED.SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA.Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung . . .67- . . . dureri precedate de tulbur ri de vedere .lack of vital heat). .Ii lipse te c ldura vital . . dureri cronice cu foame (înainte i în timpul migrenei) i vertij.heat. LIPSA DE VITALITATE.STARI DE ANGOASA agg.Menopauz : Bufeuri de c ldur .Melancolie religioas . .Moroc nos i în mare depresie. . r ce te u or. Ganduri de sinucidere .Fric de singur tate. i se vindec greu. trebuie s si -l acopere chiar i în timpul verii. de epistaxis i de mancat.Aversiune la carnea de porc.Dureri ca dup o lovitur puternic înso ite de menstre supresate. el fiind singurul de gradul 3 .Frecvente probleme acute. . secre ii. ip i plang toat noaptea.i va reveni niciodat dup e ecul în afaceri. face u or luxa ii i se r ne te u or. iritabili i plang cio i. . .. curent. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE . .SENZATIE DE FRIG.Copii: cu stare de bine i juc u i ziua.DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.Corp dureros. . CAP: . carbn -sulph.înso ite de mare nelini te. (Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii). NOAPTEA.SLABICIUNE. .Anxietate în leg tur cu s n tatea. . agg de post. transpira ie.Se simte s rac i c nu. . sau bebelu i boln vicio i care nu dorm nici ziua nici noaptea.Foarte friguros. (generals. Durere ca de cioc nele care bat (Nat Mur). (3 remedii. întregul corp indiferent cat s -ar sp la).

Manc rime insuportabil . GAT: Amigdalite recurente (recurring quinsy).Sinuzit .68- . Fa : .Erup ii umede. .Puroi fetid din urechi de culoare maronie. aspru. . se încurc u or.Palid . URECHE : . .Cruste cu secre ii în jurul urechilor.Otoree cu miros putred înso it de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros. OCHI : Oftalmie cronic cu recuren e constante. Gust murdar în gur sau amar. GURA: Cr p turi recurente la col urile gurii. puroi. Simte c din ii se clatin .P r uscat. f r luciu. Nas: .Erup ii în conductul auditiv extern i în spatele urechilor. . urat mirositoare. cronice.Aspect murdar. mucus cu gust prost adhe rent la palatul moale.Coriz constant ca în febra fanului. Blefarit . Simte varful limbii ca op rit (ars).ERUPTII la nivelul scalpului care fac s adere i p rul la ele (Graph).Elimin ri urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor.Infec ii cronice cu otoree urat mirositoare. Aglutinare. Gingiile se retrag de pe din i. . Senza ie de zgomote iluzorii ca i cum ar auzi cu ni te urechi care nu-s ale lui. ca i cum nu s-ar fi sp lat. . sangerare. Pioree a gingiilor. Vindec tendin a la a face amigdalite. Ulcera ii ale limbii i gingiilor. .. boln vicioas . . apoi apare durerea agg de atingere.Herpes de la tample peste urechi pan la obraji. . Intunecarea vederii. . Infec ii recurente. . Cerumen ro u.

secre ii nedureroase. STOMAC: . grea în sarcin neameliorat de alte remedii.- Amigdale foarte mari.Grea de la mi c rile f tului . care pateaz lenjeria în galben. .Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere.Manc rime. putred. Scaun dificil de eliminat.Pierdera apetitului dup o boal . Fatul se mi c violent. Saliva ie abundent i urat mirositoare. . din uretr .Apetit nes ios dar cu toate acestea este slab. GAT EXTERN: . cu sange din rect i hemoroizi arz tori. RECT: Scaune cu mucus. cu dureri la înghi ire i iradiere în urechi. . . . ABDOMEN: Flatulen i disfunc ii hepatice. Sifilis primar. Diareea sugarilor (cholera infantum). GENITAL FEMININ: .Aversiune pentru sex. care se r spande te în toat casa. Constipa ia sugarilor i copiilor mici la copii palizi. erup ii urat mirositoare. cu sete mare. fluid întunecat la culoare. Gonoree cronic .Ceaf cu excoria ii de la secre iile eczemelor scalpului. . GENITAL MASCULIN: .INTOTDEAUNA II ESTE FOAME. durerea iradiaz la nivelul capului. agg la lun plin . .SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc. .Leucoree fetid cu durere mare de spate i debilitate (sl biciune). cu aspect boln vicios i cu adenopatii. Phos). Flatus cu miros de ou stricate. excesiv de fetid. mucus aderent în gat. sange. Ca un dop în gat care împiedic expectora ia. .Vomit constant i frecvent în timpul sarcinii. tertiar. RINICHI: Enurezis constant.69- .Erup ii urat mirositoare.

SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN . agg de baut lichide reci.. în jurul unghiilor. LA CALDURA PATULUI. Tresare u or. . SPATE: . PIELE : . AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR . puternic cu mare sl biciune în piept. BRONSITA. SOMN : Insomnie de la manc rimi intolerabile. Expectora ie cu sange i senza ie de c ldur în piept. LA CALDURA. de mers i stat în picioare. scabie .MANCARIME chiar i f r erup ie. Durere ca de în ep turi la nivelul spatelui.Aversiune pentru sex. Sulphur) i noaptea. .Aspect murdar. DISPNEE amel. nu poate s . agg.70- . acnee. PIEPT : Senza ie de fierbin eal la nivelul pieptului. Tuse uscat . . Calc. RESPIRATIE: TUSE. . de aer rece. foarte uscat sau gras . Cruste peste tot. EXTREMITATI: ERUPTII la nivelul plicilor articula iilor.ERUPTII de orice fel: eczem .Mirosul este intolerabil. între degete. Durere în piept cu extindere la umeri.i îndrepte coloana. Durere surd seara.Durere lombar agg. Tuse care revine în fiecare iarn de la erup ii supresate.Transpir abundent. .Fierbinte.Vise cu imagini vii ca re continu TRANSPIRATIE: i dup ce se treze te. uleioas . STAND ÎN SEZU T. psoriasis. CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca i cum ar fi crucificat. Pustule lang unghiile degetelor . amel. NOAPTEA. . p duchi recurent . de la cel mai mic efort (Tub.

. Alergii. (Skin itching ±scratching. de transpira ia abundent . Dureri de spate. ARS grd 3). MANCARIME.must scratch until it is: Graph. . INAINTE DE FURTU NI.agg.prostat .haine de lan . Calc : disperat c nu se va mai îns n to i. must scratch until : Psor. fetid . Aur. Scabie. Thuja grd 3. i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu ac ioneaz . CURENTI DE AER. furuncule. .amel cand m nanc . Sciatic . Astm. cand are epistaxis . anxietate. Febra fanului . Cholera Infantum. Sifilis (inclusiv ter iar).Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. Enurezis. Acnee. REMEDII COMPLEMENTARE : Sulph. Allen mai men ioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine sele ctate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur). Petr grd 3.grd 2. Sulph. . team de s r cie. friguros. Debilitate. amel de odihn în cas . Adenopatii. Amigdalite. Sulphur grd 2. c ldura patului. H. Med.amel. insomnie.veruci. apetit crescut. Disfunc ii hepatice. Impoten . plimb ri. glandele sebacee secret excesiv ( piele gras ). AER RECE. Graph. team pentru viitor. Otoree.Hemoragii. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în lini te. de mi care. Paduchi. Petr. Clinic : Probleme ale pielii. este foarte friguros i vrea s se îmbrace gros chiar i vara. Dispepsie. nesp la i i cu c ciul pe cap în mijlocul verii.bleeds. MODALITATI: . .ganglioni m ri i.C. Tub. Bac. Leucoree. Con grd 3). Psor grd 2). anxietate pentru viitor. foarte friguros.agg. De multe ori leziunile de grataj seam n cu cele de scabie iar dg. boli frecvente. Tub. Furuncule. Efecte post difterie. carne de porc. Diaree. Mez. i c nd st REMEDII SIMILARE: Sulph. Comparatii: Ars: anxietate cu nelini te i prostra ie. schimb ri de vreme.71- . Chin-s. Gon oree. cand se îmbrac c lduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul ). Graph. ecze ma Sulph: boli de piele cu prurit intens. în timp ce pacientul Sulphur este predominant c lduros. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). grd 2. . ECZEMA. Oftalmie. de c ldur . (raw. Disfunc ii splenice. ERUPTII . Seam n cu vagabonzii aceia care miros puternic. Sil. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE. Ars. Cancer ( . fric de s r cie.agg. . noaptea. Hemoroizi. Migrene. de stat întins în general . Dif. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Diagnosticul diferen ial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. Grip . .. Constipa ie. FRIG. Sep. CAND POSTESTE.amel.

3. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu. cu colora ie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. 21 de ani. pare confuz. Scaunul a fost o singur dat f r dureri apoi constipa ia a revenit. (Materia Medica). Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte sub iri i apoase. ( deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constitu ie psoric i cand aceasta este vindecat . Psor (200 CH) a f cut-o 5. BIBLIOGRAFIE : George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980). Dl X. . datorate unei inactivit ti a rectului.i redobandeasc un apetit s n tos. -Polipi nazali au fost vindeca i cu Psor. Prezint amor eal a picioarelor i bra elor. atunci cand simptomele generale indic remediul.de ras i de mi care. Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constitu ia psoric propriu zisa. ( Homeopathic Remedy Guide).i mic oreze efortul pe cat posibil. de atunci a devenit u or fatigabil. transpir la cel mai mic efort. mai acc. agg. Murphy R. In a 4 -a zi defeca ia era foarte dureroas ceea ce f cea ca pacientul s . care disp rea în întregime vara i reap rea iarna. Phatak S. Domni oara N. în convalescen dup febr tifoid s . dureri severe în partea dreapt a corpului. S-a administrat Psor. Calc. 7. dar în aprilie 1834 totul era ca la început. Domni oara C.Psor. în varst de 20 ani a avut o erup ie la plicile articula iilor cotului i a genunchilor. agg de c ldura patului i de sc rpinat. ** ** ** . a trebuit s renun e la afaceri. Morrison R. RADAR key notes. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înce o area vederii sau de vederea cu puncte negre. Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul. 2. 2 doze la interval de 6 s pt mani au vindecat cazul. Graphites). Psorinum 30 CH a adus vindecarea total . Manc rime violent . agravate de tuse. i-a pierdut total pofta de mancare. se gande te c nu o s se mai fac bine niciodat . 6. Psor 50M. In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat f r a se mai repeta remediul. De i puternic i s n tos. 43 de ani. In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. poft de mancare absent i transpira ie de la cel mai mic efort (se reg se te în gradul 3 i la Sulph. 50M 1 doz dizolvat în ap . Psor CH 200 a ameliorat mult i l -a ajutat s revin în afaceri. ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni. Extrem lentoare a min ii (dullness). nu se poate concentra la afaceri. cu furnic turi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Psor 30CH a vindecat cazul.R. uscat . Transpir foarte u or la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. alergenii nu mai au nici un efect). Dl C. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou n op i. 50 ani se plangea doar de sl biciune. solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înro ite. 4. are depresie mental i senza ie de discomfort marcat la nivelul capului. Durere de cap precedat de vedere înce o at (negur în spatele ochilor). cu durata de 3-4 zile. Limb acoperit cu un strat alb.72- . ameliorat de epistaxis. pe stanga. a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. CAZURI 1.-In practica lui Clarke. I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung. i -a pierdut orice speran . Domnul P. (Materia Medica of Homeopathic Medicines). în pat. Bernard H ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipa ie înc de la na tere. Tub.

Incapabil de munc . « erup ie pustuloas buz superioar » « eritem al b rbiei » Acnee supurat Eczem acut . Degetele devin albe. Atena Ioana Antonescu . Agita ie noaptea.keynote « ro u închis. Nehot rât. Lateral & vertigo. mucoase (secre ii abundente.MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM Dr. vascular (bufeuri. Gr bit. prelungite). g lbui. negricios. sistem ganglionar. camer înc lzit . ca dup grip . Tresare la trezire. Sul-I prezint intoleran pronun at la c ldur . indura ie i îngro are postinflama ie. < prinderea p rului. Speriat la trezire. insensibile Supura ie. prurit). Vederea . Sulfura de iod ± aspect macroscopic ± pulbere cristalin . Senza ie de c ldur arz toare intern. eczema umede. Ca i cum este strâns din lateral de o menghin Durere : > asfin it. prurit intens » Hipertrofie nedureroas a glandelor. ajunare. Secre ii acide. Prosta ie. zemuind .Note de curs 27 . Sulfur-ul « blând ». Cap Senza ie: p rul este ridicat (erect).28 ianuarie 2007 SULPHUR IODATUM Sulphur iodatum ± Sul-i. acnee. specific : foliculita b rbii. înainte i în timpul menstrei. cu infiltrarea esuturilor.favorizeaz reabsorb ia Mental Evit efortul (team de efort). trist. Combina ie între Sulf i Iod Combina ie între dou remedii cu ac iune profund . de culoare cenu iu închis. congestie cefalic . « zemuind » . edem. sl bit. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erup ii pustuloase.73- . corespunzând miasmei tuberculinice. ambele calde. Sl biciune. agitat. cu r ceal extern . pletor ) Caracteristici: Boli de piele persistente.

usc ciune la degluti ie. Din i Senza ie de din i moi. Dorin pentru: acru. Respira ie . « glazurat ». Sim ul mirosului acutizat. cantitativ redus . C ldur Urinar Urin purulent . . Durere. Gât Uvula i amigdalele m rite i ro ii.Zigzag-uri. acoperi i cu puf moale. mic iune dureroas . Miros de zmeur . Gol în epigastru.74i prurit anal. Stomac Senza ie de tremur tur în epigastru. Hipertrofie cronic a amigdalelor Mâncare. Abdomen Ganglioni mezenterici m ri i. cu jet spiralat. Rect Constipa ie refractar . Sete. Stricturp post-gonoree. b utur Apetit crescut la copiii cu sc dere în greutate (marasmus) Durere de cap agravat ajunând. Gur Limba îngro at . Fa a Parotide hipertrofice post-parotidit . la efort. Leucoree abundent . agrav înainte i dup menstr . Genital B rba i: durere surd . Scaun galben deschis. mur turi. flatus. limonad . penis. Femei menstre ± neregulate. Excoria ia n rilor. Arsur la cap tul distal. Uscat . Anorexie. prostat . nisip maro. Erup ie papular . Nas Mucus verde în narine. Edema iate. C ldur în epigastru. hemoroizi. Hidrocel la copii. urât mirositor. dup inflama ie. Acnee supurat .

Amelioare : aer rece. îns obosesc repede . cu pielea de culoare rosu închis.75- . pleurezie. se treze te speriat.) Durere sfredelitoare. edem i prurit sever. Erup ie cutanat Inim Senza ie de c ldur (Rhod. neastâmp r noaptea / (Staph). Vise : Confuze Piele Prurit ± urechi. agita i. uretr Pustule ± gât. sufocant . expectora ie. Somn neodihnitor. Carb -v) Labele transpirate i reci noaptea. (Kali-bi. chiar minim. cu senza ie de arsur când st în picioare. Acnee. Pruritul de ³b rbier´. abundent . Intins pe partea dreapt . nas. doarme cu gura deschis . vâscoas . asociat cu dispnee. agrav diminea a Sput verzuie.) Torace Senza ie de constric ie. La aplecare. Erup ie pruriginoas antebra e. iarna Tipologie Copii ± slabi. Înainte de furtun . purulent . C ldur . Noaptea. Astm alergic cu str nuturi.. raluri. ortostatism. în pat. Palpita ii Membre inferioare T lpile sunt dureroase. se mi c cu grab . Somn Somnoros ziua. Lichen plan. Eczem acut .Asmatic . catar Tuse Spasmodic . galben . P rul de pe membre st ridicat (Irid-met) Modalit i Agravare: Efort. (Merc.

dificil de eliminat Eczem cronic .c lduros. dif. tuberculoz . transpira iile ) Pielea sensibil . pleurezii. cu ro e i localizate dup efort/emo ie Clinic: poliadenopatii. . cu stare de sl biciune-oboseal general mai accentuat la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. agrav. Adultul . prezint facies adenoidian. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. Are senza ie de c ldur intern concomitent cu cea de r ceal extern . criptice. îns r ce te u or Senza ie de c ldur . uneori adult cu stare pronun at de slabiciune Dorin puternic de aer proasp t (Iod). Rinofaringite. abcese. transpir u or. îns în pat sunt reci (dg. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod).76- £ . Secre iile sunt acide (leucoreea. pruriginoas . cu tendin la supura ie (pustule. Picioarele ard (Sulf). frecvent laterocervicale.Sunt c lduro i. pare mereu gr bit. iese la aer i r ce te (!) Nelini te interioar . spre 11 am § Ameliorare : aer proasp t Expectora ie Complementare : Acut : Phosphorus tri iodatus. senza ia de c ldur intern . furuncule) Patologie : tendin e tuberculinice : cataruri simple ± pneumonii. Nu suport c ldura. uscat . dure ± ³m t nii´. iar mi carea (înc lze te !) îl agraveaz . Amigdale: m rite. de i o dore te ca urmare a nelini tii interioare. Arsenicum tri iodatus. asfixiant ± acumulare mucozit i vâscoase. mai ales la cap i mai ales noaptea Clinic : hidrocel. cu depozite de fibrin Transpir u or. la c ldur Acnee a spatelui i frun ii Modalit i § Agravare : c ldur Diminea a. vegeta ii adenoidiene i/sau hipertrofie amigdalian . otite recurente Bron it cu tuse violent . mai ales umed .

Exist în comunitatea homeopat credin a c o clasificare este imposibil i c aceasta ar duce la false concluzii. îns nu va modifica în vreun fel remediul care r mâne neschimbat. primitiv i încurcat ´ Remediile sunt descrise în materia medica. Aviare. Limb . strictur . f r de care toat informa ia existent r m ne neconectat . usturimi. Buz superioar . Urechi. Grip . Acest proces presupu ne c exist o ordine. psora primar a lui Masi. Duce la o adun tur de date din care nu mai po i deosebi capul de coad . îns acela i lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat . pruritul de ³b rbier´. Primul pas este experimentarea / proving (pentru mul i este i ultimul!). homeopatia are nevoie s treac la treapta de clasificare i elaborate de teorii. în m sura în care ea poate fi conceput ca atare. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. (Jan Scholten. anume c exist o structur în tablul remediilor. Uretr . dureri. hipertrofie.htm y y y y Tuberculinismul Tuberculinum Natrum muriaticum Natrum carbonicum . Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adev rul acesta.ro/Curs_04. Parotid . Acest lucru a fost f cut deja: esen a descris de Vithoulkas. cu atât ne d m seama c aceste tablouri sunt doar aproxim ri ale imaginii complete. Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii. Gonoree. acufene. hipertrofie cronic . îngro are.77- . Tuberculinum Clinic : Acneea punctata (chiste reten ie glande sebacee ± puncte albe). Un nou prooving poate schimba descrierea care exist în literatur . Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu. Îns .Pulsatilla Cronic : Silicea. cu întreaga sa colec ie de boli i medicamente. anume în natur i deci i în tabloul remediilor. inta este s fie g sit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome. Scalp. Amigdale. adic vindecarea Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor. tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Urm torul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic . Coloan vertebral . Este un pas esen ial. erup ii. tiin a care se prezint doar ca o colec ie de date. Introducere la lanthanide) ** ** ** CONVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007) http://www. Pentru a progresa ca tiin a. Acesta este cazul medicinei. 140 din Organon. tiin a f r epi stemologie este. fiindu-i team de specula ii (Epistemiologia f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal ). cu cât reflect m mai mult. Lichen plan. Einstein avea o ³puternic convingere privind ra ionalitatea universului´. sl biciune. Addenda Albert Einstein ³Epistemiologia (teoria) f r leg tur cu tiin a (experiment) devine vorb goal . c simptomele nu sunt întâmpl toare. senza ia vital a lui Sankaran. îns Einstein arat clar c opusul este la fel de r u. Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g si u n sens. Prezum ia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiin ei. Prostat . Nu mai vezi p durea de copaci. Rinichi. Natrum muriaticum. f r a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitiv i greoaie. întregul tablou.homeopatia. eczem acut (cu exudat abundent) . Rinit alergic .

spunea: Äacest remediu vindec majoritatea vegeta iilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului. îi stabile te acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure.M. . folosind ca nozod preparatul de baz . care administra acest remediu în dilu ii X. adesea spectaculoase în astfel de st ri. pe care-l putem recunoa te pe baza unui ansamblu de manifest ri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apari ia microbului în elimin rile organice. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin (Bovinum). la toate cazurile de tuberculoz .R. Demangeat). Ca defini ie.M. f r a decela agentul patogen respectiv (agentul miasmatic). mai ales la copii i la persoanele tinere. din orhita tuberculoas . de manifest rile tipologice ale remediului Phosphorus. Ioan Teleianu .. Finke i Swan au f cut în 1879 preparate dintr-o pic tur de secre ie purulent recoltat dintr-un abces pulmonar sau din sput de tuberculos. preleva i de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucig toare de tuberculoz bovin . etc. remediile neputând face blond cu ochi alba tri o Pulsatill . existen a cert . pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. editând o lucrare cu aceast denumire . care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. fiind tot timpul bolnav´. în prize succesive la lungi intervale. fiind folosit rar. din Psora hahnemanniuan . dup eviden ierea la microscop a bacilului. Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos. trebue recunoscut c în Tuberculinism se poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reac ie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferen ial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic. în anul 1924. Mai exist i alte surse: Spengler. Istoric Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendin ele lor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate. Tuberculinum residuum (T. Un alt preparat (Aviaire) provine de la p s ri i este indicat la copii i b trâni. sub ire i înalt un Tuberculinum.78- . pentru Burnett. etc. Marmorek. nervo i ± fenomene încadrate de el în categoria constitu iei Äconsumptive´ . Elevul s u. cum ar fi: tuse.M. a unor simptome comune. Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice. Leon Vannier.. sl bire i sudori nocturne. dintr -un pl mân tuberculos. Tot Vannier precizeaz c geneza st rii pre-tuberculinice apar ine eredit ii i c purt torului acestei st ri Änu -i g se ti niciodat nimic. Bacillinum.G. El leag îns totdeauna tuberculinismul.y y y y y Natrum phosphoricum Natrum sulphuricum Pulsatilla Platina Silicea TUBERCULINISMUL Dr. îmboln vindu-se cu u urin i devenind anemici.´ atribuindu-i efecte de imunizare i ameliorare a rezisten ei copiilor cu aceast ereditate. bacilul tuberculos. C.K.C. a reluat i a dezvoltat aceast no iune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate. descris de Calmette). un preparat extrem de bine suportat.i pe care îi trata cu Tuberculinum. Mai mult. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Sursa nozodului Mai pe scurt.A. Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus no iunea de Tuberculinism. L. reg site la persoanele descendente. ca miasm . din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. denumit Tuberculinum K. Un alt preparat. cu cea indus de experimentarea unui medicament pe omul s n tos. expectora ie. a fost preparat de Heath.. de fapt acel a B. trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum..) are reputa ia de a fi mai bine suportat. Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat . Tot Tuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt. se pare c s-a pierdut de produsul-surs .. V. este un vaccin atenuat bilios. Bacillinum testium.´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evolu ie a unui ultra -virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar ´.B. fiind preparat din tuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene. de i au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizare i acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucr rile dr. Kent.note de curs Generalit i Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins . de i nu total.

). nu-i mai place munca. labil. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reac ie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat de tuberculinism: · o o o Sensibilitate puternic la frig i la infec ii naso -faringiene: Rinoree ce apare cu mare u urin la schi mbarea aerului. Rino-faringite recidivante. romantic. el Äarde´ intens în clipele sale de d ruire (Phos. la începutul studiilor este performant dar sfâr e te mai slab. · · Copilul tuberculinic. a a cum îl întâlnim la Natrium muriatic. · Fire mobil . spatele s u se curbeaz u or.. favorizat deform ri: scolioz . fiind fragil. de i tuberculinicului îi place aerul r coros. Tuberculinum bovinum.). · Insuficien respiratorie de diferite grade. · o o Evolu ie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar: Bron ite Pneumonii tuberculinic . legat de alergenii pulmonari este de esen eczem . Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e. sclipitor. periculos. cifoz . Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls. de esen psoric . agitat . Iodum. . Ign. de i are un apetit viu (se aseam n cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic ). o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos. Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul cre te prea repede. demineralizare global . · · · Tipic este caracterul paradoxal. · Agrav ri nea teptate dar i amelior ri aparent promi toare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid. astfel seara este apiretic. i de conforma ia strâmt a toracelui. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale sus inute. e loc i pentru simptomele altor surse. debil. intens suferind. provin din sursele urm toare: Tuberculinum.Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´. neputând s stea culcat pe un plan dur (Nat -m.. se eschiveaz . devine chiar înd r tnic. se deformeaz (ex.79- . indiferent. spre deosebire de astmul Äasociat´ cu o Astmul Äpur´. Otite frecvente. destins iar a doua zi cu febr mare. T. slab. disperante când apar la copiii mici. Ca atare. · U urin a de a r ci la cel mai neînsemnat contact cu vremea r coroas . etc. mai ales la copii.) Eretism al localiz rii i apari iei durerilor.) dar obose te. fatigabilitate. predispus la Sl bire. brusc. imaginativ dar este fatigabil. stare cianotic a individului · Tuberculinicul este inteligent. se surmeneaz u or i devine trist. Abrotanum. i Bacillinum. durerile din epifizita Scheuerman).K.

epuizante. f r dureri. Hipersexualitate: · · Ce duce la impoten (Phos. interminabile. cu st ri de r u. diareice. Algii precordiale. influen ate cu u urin de alimenta ie: · · Cu evolu ie cronic .80- . Tendin hemoragic marcat Dureri articulare acute: .Dureri de cap frecvente: · · · Occipito-frontale. senza ie de sfâr eal . Colibaciloze. frecvente. de regul . Apetit viu. le in.). Agravate sau declan ate de efortul intelectual i de raporturi sexuale. pentru c r ce te u or.). de la bron ite recidivante. Înso ite de oboseal i demineralizare (China. sau Totale. (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii i cistite frecvente. Hipotensiune ortostatic . cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: · · Dorin de sare. · · Agravat de c ldur . greu tratabile cu anti biotice. Cyclamen: detest untul) Scaune moi. mai ales la femei. cu caracter de suferin e cronice. cu în ep turi de origine neuro -vegetativ . Intoleran pentru gr simi care sunt greu digerabile (Puls. Iodum. Phos. Tuse frecvent . · · Recidivante. sau din contra la Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: · · În avans. lapte. hiperexcitabil · · · Tahicardie. Ameliorat la aer r coros. brânz . Inim iritabil . care între in i agraveaz patologia.

(Phos.) Frilozitate extrem (Kalium carbonicum. · · Acrocianoz (Puls.) Deger turi. Modalit i: · o o o o · o o Agrav ri: C ldura patului dar i frig la torace în contact cu suprafa rece. Repaos. .· · Cu caracter eratic.. Furtun . Vreme umed Crepuscul. Repetate: Epistaxis.. agravate de umiditate. Frecvente dureri de cre tere (coloana vertebral . Înc peri închise. Colibacillinum). Iodum. Calcarea phosphorica). Amelior ri: Aer liber.81i rece. Care apare mai ales noaptea (spate). . Tendin la hemoragii cu sânge ro u: · · o o o Abundente. St ri de dezechilibru termic. Transpira ie profuz . cu mi care u oar . neaerate suficient. f r cauz aparent : · · o o Febr de cre tere. nea teptate. Nat-m. Purpur . membre) Congestie venoas periferic . Pusee febrile sau subfebrile. Hemoptizii. Ferrum phosphoricum) · · Hematurii (Formica rufa. Sput hemoptoic . tenace: · · Care nu amelioreaz . ocazionale: Hipertermie sine-materia (Phos. r coros.

. Tot atât de esen ial este îns i faptul c eficien a remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul n scut. o Traheo-bron ite. Manifest ri schizoide sau schizofrenie. de esen tuberculinic ). care respect tr s turile globale descrise. Na t-m. Sepia). cel mai adesea. St ri depresive ce se succed cu u urin dup st ri de hiperexcitabilitate i exaltare. de consisten groas . sensibiliz ri la polenuri. ca bulimia sau din contra anorexia psihic . descrise de coala francez . intense. axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic Indiferen pentru orice (Phos.. · o o o o o o o Patologia nervoas ... Diarei facile i cronice. neiritante. Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos.). semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup na terea copilului. deal (în l ime mijlocie). etc. constipa ie. Se i spune c ÄSe na te tuberculinic i se moare psoric. Kali -phos.. Demen precoce. Principalele direc ii patologice: · Patologia respiratorie ± pe prim plan: o Afec iuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite. mai ales ale urechii interne ± legate de inflama iile reactive ale cavumului). i emo ional ale individului. chiar violente ± declan ate de factori diver i în fa a c rora tuberculinicul.. mucegaiuri.´ O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivit ii de tip tuberculinic. peisaj de ar . cele legate de apetit. recidivante. Izolare (Phos-ac. pneumonii. bogat în energie vital .o Zona de munte.82- . renumita febra de fân.) o · Alergii alimentare Patologia cardio-vascular : . etc Toate acestea produc secre ii ale mucoaselor respiratorii. Spasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. peste care apar din când în când accidente acute. Dinamica patologic Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esen ial persoanele tinere. r spunde cu vigoare exagerat . astfel: Alte patologii: · o o Patologia hepato-digestiv : Gastro-enterite.otite. astm ± ca reac ie la acarieni. g lbui (Puls. cu scaune uscate (Bryonia. Ferrum) ± care realizeaz acele elimin ri toxinice ale tuberculinismului. Somatiz ri diverse.. de ex. rino-faringite. sau din contr . Mag-mur. o Acutiz ri alergice respiratorii (coriz spasmodic . bron ite. pleurozii.

mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi. Reumatism articular acut. Remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este PHOSPHORUS. à Magn-phos.) Patologia osteo-articular : Dorsalgii. Acest lucru se datore te iodului care tempereaz focul sulfului. à Amoniu-phos.) Fosfaturie (Phos. Acela i lucru se poate spune i despre Phosphorus. De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. agrava i de c ldur ): Pulsatilla. remediu extrem de activ.o o o · o o o · o o o o · o o Palpita ii. Tahicardii. . Are direc ia de evolu ie dinamic pe traseul: Kali-phos. acrocianoz . Reumatisme inflamatorii. Deger turi. cu VSH crescut. pe când eczemele sunt de origine psoric . compusul s u Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a c ror patologie este combinat cu impregn ri psorice. Bilios (cald . ameliorate culcat sau pe o suprafa dur . etc. Hipotensiune ortostatic Congestie venoas . facilitând elimin rile. . Nervos (frig i uscat): Arsenicum. Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic. Acnee. care cel mai des sunt de origine tuberculinic . Patologia cutanat : Urticarii. Dismenoree sau amenoree (Puls. Patologia uro-genital : Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei.I uscat): Natriu -muriatic i Iodum. Sepia.a. patogenezia lui reproducând simptomele esen iale ale tuberculinismului. à Phosphoric-acid.83- . Alte remedii: Calcarea phosphorica. Poliartrit reumatoid . Remedii temperamentale (de tip hipocratic): Sanghin (cald i umed. considerat remediu constitu ional. lombalgii.

Aqua marina. Rinichi i vezic : Formica rufa. Tiroid : Spongia. Apis.La fel. în cazul remediului Arsenicum album. Kali -phosphoricum. Stannum. Aletrix farinosa. Kalium sulfuric. Remedii cu tropisme mari pentru: · o o o · o o · o o · o o · o o · o o o · o o o · o Pl mâni: Drosera. Ficat: Chelidonium. Ferrum phosphoricum (anti-inflamator). unde compusul s u Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. Calcarea iodata Nervi: Ignatia. Solidago. Organe genitale: Helonias. Bryonia. Tussilago. Manganum. Hedera heix. Ipeca. Carduus marianus. Sambucus. Zincum. Magnesia-phosphorica. Cyclamen. Beryllium.84- . Manganum Rino-faringe: Allium cepa. Phosphoricum-acid. Inim i artere: Crataegus: .

dar care. Ferrum phosphoricum Preparate imunostimulatoar e: Thymuline.85- . Rhododendron. Piele: Apis. ( Vithoulkas) Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: pulmonar .note de curs ³Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt.o o · o o · o o · o o o · o o o Convallaria.K. Sânge: China. Ferrum metallicum. Articula ii: Tendoane i ligamente: Rhus-tox. Silvia Nedelcu . Bryonia.) Tuberculinum residuum Aviaire V. Rhus-toxicodendron. Bovinum Denys Marmorek TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT) Dr. nu poate fi confundat´.A. o dat în eles.. Seroase: Apis. Strophanthus.B. Rosa canina Echinacea Nozode · · · · · · · Tuberculinum (T.

lentoare mental GENERALITATI i concentrare dificil . înaintea furtunii. înghe at . dorin sexual intens .86- . cu un sentiment profund de neîmplinire. copilul se trânte te pe jos. cu ferestrele deschise). r ce te foarte u or (³nici nu tie cum i când´). dulciuri. alergie la lapte. eczem . Antecedente familiale : TBC. fric de p s ri. într-o p dure de conifere (pini). caracter schimb tor al simptomelor ± acestea î i modific rapid caracterul. lapte rece (<). Aversiuni alimentare: brânz . senza ia c a uitat ceva i trebuie s verifice. afec iuni alergice ± astm. nevoia de experien e care s -i stimuleze ( ex. lapte rece. alcoolism. ( cu miros de oarece). din care trebuie neap rat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (î i schimb frecvent locul de munc . dulciuri. -comportament r ut cios. pentru c ³via a este prea scurt i trebuie tr it din plin´ . fric de tunete i teama indefinit de ceva r u care se va întâmpla. la munte. pisici ( au i alergie la p rul de pisic ). într-un autovehicul care circul cu vitez . locuin a. de aer închis. s rat. emaciere de i m nânc mult. cu senza ia c sunt prinse într -o situa ie insuportabil . < de vreme rece i umed . care se pot masturba / Preferin e alimentare : afum turi. .- mental ± emo ional cap-occiput ganglioni limfatici laringe sânge lateralitate dreapt . partenerul). distructiv : frustrarea poate declan a accese de furie cu manifest ri auto/hetero agresive ( ex. nemul umite. î i love te capul sau î i smulge p rul. tulbur ri de cre tere i dezvoltare la copii ( inclusi v psiho-emo ional ). dorin a de a c l tori. noaptea . pisici. sau au erec ii dureroase). -comportament compulsiv ± obsesiv -tulbur ri de memorie. localizarea etc. în aer liber (aer în mi care rapid ± ex. sensibilitate la schimb rile de vreme. MENTAL-EMOTIONAL: -persoane romantice. - tulbur ri de nutri ie. hipersexualitate (inclusiv la copii. sau îi love te i înjur pe cei apropia i) -fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini. . transpira ii abundente: dup cel mai mic efort. arunc i sparge obiecte ± de preferat pre ioase. amel. la mare (poate fi i > la mare) > de vreme cald i uscat . sporturi extreme. substan e excitante stimulante). gr sime.

amigdalite. sau 1 /2 s pt. uscat . cistite recidivante. sânii umfla i i foarte durero i preM sau în timpul menst rei. dismenoree. diaree recidivant sau care urmeaz dup coriz . întârziat . provocat de suprimarea menstrelor. sup r toare. bruxism. sau compulsiv. cefalee periodic alopecie. de ³vânt´ (aer liber. mergând cu vitez într-un vehicul cu geamul deschis). enurezis nocturn. otite. constipa ie diaree. î i rostogole te capul pe pern în timpul somnului. febr tifoid . tuse sau accese de astm amel. pentru c a fost contrazis sau refuzat. tumori mamare benigne. URO-GENITAL hipersexualitate.) TBC. cefalee cu senza ia de presiune ca într-o band de o el. lungi erup ie dentar dificil .- afec iuni tiroidiene. tuse ag. tuse cronic . SPATE p r de-a lungul coloanei vertebrale la copii . GASTROINTESTINAL apetit crescut. când ridic bra ele. gene fine. Antecedente personale : CAP: î i love te capul ± într-o criz .noaptea.). amenoree. î i pierde p rul de la nivelul b rbii sau must ii ( ½ stg. scrâ ne te din ii în timpul somnului (1/s pt. se treze te de foame.87- . bron ite. infec ii urinare. chiar exagerat .) adenopatie cu ganglioni indura i la nivelul capului sau cervical sclere sau conjunctive alb strii (Carc. PIEPT infec ii repetate ale tractului respirator inferior. cistite recurente.

etc. REMEDII COMPLEMENTARE Calc.. frisoane i secre ie nazal mucopurulent . Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac . amel. Nux-v. viseaz câini negri. dorin pentru gr simi etc. Remediu similimum C. dup ce a primit TM de Valerian ± pentru.: dorin a de c l torii.: agresivitate.D. Stann. Sulph. Phos. lapte. c era foarte agitat . amel. Afec iuni respiratorii recidivante.88- .. somn in pozi ie genupectoral . de c ldur . Phos. prurit amel. Exemplificarea modalit ilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic CAZURI 1. dorin de a c l tori. Ign.Romantism. hipersexualitate. nevoia de excitare. de c ldur i mi care SOMN pozi ie pe abdomen sau genupectoral . lapte rece i dulciuri. astm br.Simptome care se modific tot timpul. 2. COMPARATII Calc-ph.Agravat în spa ii închise.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifest ri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf. cu manifest ri mai pu in se vere). de vreme rece i umed . sclere alb strii. manifest rile alergice au ap rut de aproximativ 2 ani..) a venit la consulta ie pentru r celi frecvente (din 2 în 2 s pt) : acum este r cit de 4 zile.: nemul umire.. preferin e pentru afum turi etc.. citrice etc. paste i carne fiart .Dorin a pentru aer curat ±liber. 4. v rs turi i diaree ± diagnosticându-se o malforma ie (?) a veziculei biliare ( i tat l are aceea i malforma ie. la mare.. tu e te uscat. ( ea ar mânca de toate ± în special ciocolat . sau se treze te din cauza transpira iei. diverse medicamente. Puls.. are febr . ag. Carc. sensibil la expunerea la soare.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisf cut .EXTREMITATI dureri articulare ag. Con. insomnie din cauza foamei . dieta este foarte sever : orez. de vreme umed i rece. 5. conservan i. tulbur ri de comportament etc.Transpira ii abundente. Med.Dorin e alimentare pentru afum turi.. în special noaptea. dulciuri.se bronzeaz u or i r mâne p tat NUCLEUL ( dup Vermeulen) 1. Puls. 6. erpi sau c l torii. 3.. Din cauza crizelor biliare i a alergiei.. Din istoric -dup diversificarea alimenta iei au ap rut crize cu icter. pozi ie în timpul somnului. mucegai. zah r). PIELE eczeme ± chiar de la na tere.

¹ Tarent. Tuberculinum Marmoreck ± din ser de cal vaccinat Tuberculinum Spengler ± din sânge de iepure vaccinat Tuberculinum Rosenbach. Tuberculinum CH 200 închide cazul. ca regul . Putem stabili. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph.Crizele de cistit ap reau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). 2. dac exist elemente care s justifice Tuberculinum. în medie. In alte situa ii. este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ e alta ´ pu in mai calm . nu a mai avut cistit de atunci.înainte sau dup Valeriana). Nu a mai r cit. A început s transpire abundent. . cu simptomatolgie clar . Urm torul episod a fost diferit: cu mai pu in usturime. Ii este fric de câini. simptomatologia ameliorându -se rapid. Nux vomica. a f cut urticarie o singur dat dup ciocolat . Phosphorus . dar cu un grad mic de incontinen . Nosod : M. A avut o stare febril /subfebril prelungit (Rx. atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situa ia i remediul ini ial va fi eficient din nou. poate s m nânce aproape orice ( au p strat restric ia doar la carne gras i pr jeli) f r crize biliare. In cabinet nu a stat o clip : a d râmat tot ce se putea.89- ¤ ¤ . f r accese de furie i cu mai pu ine r ut i. Somnul este agitat i uneori scrâ ne te din ii. pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c feti a fusese pu in mai lini tit i i-a dat din nou remediul homeopat. a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). Tuberculinum este în continuare indicat i prime te recomandarea de a repeta 200 CH i de a-i administra ulterior 1 M. a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din gre eal !). Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care con ine doar endotoxinele microbiene. chiar a luat ap rarea unei colege nedrept ite i confirmând dorin a pentru afum turi.c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur. CH 200 In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s-a întrerupt temporar administrarea remediului. Tuberculinum Denys ± din filtrat care con ine doar exotoxine.în acest caz. La fel se comport i acas i îi love te i vorbe te urât. i Tricophyton Tuberculinum avis ± tuberculin aviar ) Bibliografie: Allen H.dg. s cânte i s danseze (tat l este muzicant). considerat de Clarke foarte asem n tor cu Tub. inclusiv în timpul somnului. pe fondul unei modific ri de atitudine ± mai pu in dispus sa suporte. s -a trântit pe jos i a început s urle într-o criz demonstrativ . practic greu de diferen iat. în eleg toare.dar nu pentru prescriere automat .T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit . de asemeni. atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum. Dup remediu urm toarea criz a ap rut la aproape 3 luni i Staph.´ (ALTE NOSODE TUBERCULINICE Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos. Whitmont: ³ Din experien a mea. de i a mai tu it din când în când. Bacillinum testis ± din leziuni testiculare. ( nu manânc lucruri necomestibile . i poate doar Sulphur s -i fie superior ca Ar trebui în mod axiomatic s consider m Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar frecven pentru Sulphur.: Tub. tablou psiho -emo ional i cauzalitate specifice de Staphysagria. The Materia Medica of Some Important Nosodes. persist îns scaune cu alimente par ial digerate i uneori nevoie imperioas postprandial. Ii place mult muzica.din culturi de BK.C. Edward C. Calcarea i Phosphorus. mai scrâ ne te din ii i somnul este la fel de agitat. a ac ionat din nou. Cu o lun în urm a avut infec ie urinar (E. la fel de des precum Sepia. de care beneficiaz (30CH). Pulsatilla etc.) Rp. este posibil ca remediul care a ac ionat la început s continue s par indicat.coli). Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas .. deci tabloul simptomatic s nu se schimbe. La încercarea mamei de a o potoli. indicat. dar cu toate acestea s nu mai ac ioneze. ci pentru studiul remediului într-o situa ie anume. Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din nou cistit .. Calcarea sau Phosphorus dar acestea nu ac ioneaz . De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de pl mâni în tinere e´).

Synoptic Materia Medica. Sodiul metabolic : mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic .m.sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi . denutritie (N.agr. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara . albicios galbene...catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase.R.C. ex : Natrum sulphuricum .deshidratare ± ardere. Sankaran R The Soul of Remedies. preluat din grecescul nitron. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. Patologic tropism pentru : . de la deshidratare la edeme. Wheeler C. Vermeulen F.90- . demineralizare. Introduction to the Principles of Homeopathy. miscare. Psyche and Substance RADAR 8 GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU) Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber. Aprins arde in aer.). tip hidrogenoid. etc ) . mediu intern care scalda toate celulele.asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. efort intelectual . Morrison R. Desktop Guide of Materia Medica. cu conductibilitate termica si electrica mare. Dictionary of Practical Materia Medica. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor. zgomot. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale.la muzica (s.anxietate matinala si frici ( de boala. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. se gaseste in natura in mare si in saline. la randul sau cu originea in egipteanul neter.depresie.- Clarke J.) Simptome comune : . pentru viitor.hiperhidratare ± imbibitie. In organismul uman se afla in ³oceanul interior´. ex : Natrum muriaticum .sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee .mintale). diabet z.aparatul respirator .E. Whitmont E. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0. slabiciune iritabila . derivat din latinescul nitrum.. obezitate.metabolism ± deshidratare.4.astenie cu iritabilitate. tip oxigenoid.. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil. de oameni..patologic apar dezechilibre. Reactioneaza puternic cu apa. cu gust sarat si evolutie cronica .s.H.stabilitate in relatiile sociale .(N. ClNa este sarea de bucatarie. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : .

atasat.). politicos sau iritabil cu furii. Mg.). Bar. interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . micropoliadenopatii cervicale (Calc.91- .c. paine. culcat. dar si la caldura si soare. despartire. la caldura soarelui.reglarea tensiunii arteriale . fisura mediana buza inferioara sau la comisuri.exces de alimente acide.traume psihice. limba geografica constitutionala. : fragilitate psihica .S.phos. longilin. neglijat. la ora 10 -11. in camera calda. Al).sete mare. mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara.agravare la frig. Dependent. depresii recurente. astenii periodice.m. subponderal.. individualitate. Bar. alergii. deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme . somatizarea suferintelor psihice. inteles. comedoane. la consolare. schimbarea vremii . Agravare : in mediu salin ( mare. singur. sare MODALITATI Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. NATRUM MURIATICUM Clorura de sodium.sange : anemie . N. dor de casa. mucoaselor. confuzie. sare de bucatarie (95% + ClK. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na). relatia cu parintii in copilarie (co nditionari.N. relatii putine. CAUZALITATE .troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica . etc. dorinta de sare si sete.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . curenti de aer. neiubit.c. parasit. acnee predominant la frunte.. (N. labil afectiv . dupa baie rece. scaunelor. piele uscata. buze cu scuame pe care le rupe. uitat. isi rupe pielitele. excoriatii periunghiale. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis.) Cuvinte folosite de pacient : identitate. agravati de mancaruri si bauturi reci . saline). nu are identitate. celulita coapselor. Puls. Ca. grija. la efort intelectual.m. ACTIUNE Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern.. luetica sau cancerinica. nepatologica. eruptii la marginea pielei paroase. torace ingust. co mplexul urateniei. culcat pe partea d reapta SIMPTOME PSIHICE Copil tacut.slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. ³ Cine sunt eu ?´. Cristale cubice.

Adolescent cu comportament retinut.slabeste mancand destul. noaptea. la foame.transpiratii profuze . din anxietate. frica de a fi ranit. ca ii este sete SIMPTOME GENERALE . agravat de consolare supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare neincredere in el.agravare la ora 10-11 . sentiment de vinovatie. maturizare prematura zambeste continuu. punctuali. din vointa) da importanta aparentelor. fleacurilor introvertit.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. post coit.92- . dupa masturbare.alb. insomn ie cu ruminatii dupa neplaceri pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen viseaza hoti. frunte. preocupat de domenii spirituale Adult cu autocontrol in emotii. constiinciosi. comportament.sete mare de cantitati mari de apa. preocupat de imagine foarte critic cu sine. insecte grabit. occiput . trist singur. politicos in societate pentru protectia interioritatii anxietate de anticipatie. daca se trezeste nu mai readoarme. dermita seboreica . disperare pentru viitor. plange in singuratate nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. saline . de moarte. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata. hoti. la griji. evita compania. frica pentru viata parintilor vulnerabil emotional. neindemanatic.sete .des . adoarme greu in camera calda.agravare in mediu salin ± mare. preocupati de munca (Ars. mai ales la soare . perfectionisti.dorinta de sare . chiar mult . scapa lucrurile din mana isi roade unghiile Somn superficial cu tresariri. frison +/.p r unsuros. chiar la mult timp dupa ele pesimist.eruptii la marginea pielei p roase. exprimare ordonati.periodicitatea simptomelor SIMPTOME LOCALE . sen timent de abandon.agravare la caldura. Nux v. se imbraca ³corect´. dezamagiri in dragoste. pasari. isi reproseaza nereusitele.

buze uscate.eructatii acre. la furie. astenopie musculara . dupa transpiratie . dupa efort ocular.. arsuri esofagiene sau stomacale .fata palida pamantiu-galbuie.balonare abdominala dupa masa. palpitatii . cu secretie apoasa continua si stranuturi .limba geografica constitutional . cu cearcane. bere. amar sau acru . rade (Caust. acufene . dismenoree ..scapa urina cand tuseste. mucoase uscate. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta. exploziva.nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr. fisuri la comisuri . anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate .varsaturi acre-amare . crustoase .constipatie cu scaune dure. dispnee urcand .menstre variabile cu tristete si herpes. eruptii pruriginoase. inflamate. inchise la culoare .senzatia de sufocare cand bea (Hyosc). evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . ameliorata in liniste.transpiratia fetei mancand . la unele alimente .). +/. crapate. privind prin fereastra unui vehicol in mers. hemoroizi .apetit capricios. strabism divergent.afte. gust sarat. paine. uleioasa pe frunte .pleoape cu margini fisurate. fotofobie.cefalee de diferite tipuri agravata dimineata.93- .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit. Scilla) .hipertiroidie. la miscare. TDS .acnee.miros puternic al organelor genitale. poliurie .vertij la privirea fixa a unui obiect.herpes la menstra. culcat.fisuri anale.uscaciunea mucoasei nazale.raguseala la rece . scaune apoase.nod in gat .paralizii musculare oculare. stranuta. Puls.greata si dureri gastrice matinale +/.otite. borborigme .inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat .dureri oculare la fortarea vederii sau la soare..tuse seaca. lacrimare la vant . miopie sau hipermetropie . fisura mediana buza inferioara. la aer rece. la suparare. la vant. la febra. obstructia nasului noaptea . la efort intelectual.diaree profuza. dupa cafea si in alte situatii .

dermita de contact agravate la cald. mortification 3 Mind ± anger 3.conversation agg 3. la soare. tulburari de comportament Tulburari respiratorii : rinite.concentration. Allium cepa ± afectiuni respiratorii Apis ± alergii REPERTORIU Mind ± absent minded 3 ³ .leucoree apoasa. fright 3. alergii. Sepia.iod. corozive. spoken. Natrum carbonic ± agravare la soare Kali muriatic.. urticarie. acnee. palpitatii. future about 2. mental exertion from 2 ³ . tahicardie. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes.answering. night 3. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. violent 2. pruriginoasa sau umeda cu secretii groase. comedoane.consolation agg 4 ³ .ailments from. difficult 2. Sal marinum ± remedii asemanatoare Pulsatilla. veruci palmare. aversion to 4 ³ . urticarie Adenopatii tuberculinice Anemie. anger 2. grief 3. bad news 2. Sulph. want of self 2 ³ . eczeme. inaintea menstrei . love disappointed 3.confusion of mind 3.piele uscata. hypochondriacal 3 ³ .pielite periunghiale (Carc) INDICATII CLINICE Cefaleea scolarilor. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani Hipertiroidie RELATII Aqua marina.company. Bryonia. bronsite. aversion to 2 Mind ± anxiety. coapse eczema uscata. taciturn 3 .. ± teren tuberculinic Glonoin. herpes circinat fata. Tub.confidence. fisuri anale. disappointment 3.94- . cap. at 2 ³ . trifles. aversion 2. constipatie. Silicea. dullness 3 ³ . galbuie . Phosphorus. acnee. Cyclamen. la efort fizic. Ignatia.

impacience 2 ³ . morning 2. reproaches himself 2.malicious 3 ³ . hysterical 2 ³ ³ . noise to 2 ³ . love. house in 2. cannot weep though sad 4 Vertigo ± 3. from disappointed 3 ³ .loathing. thieves. tormenting 3 ³ .grief 3. forward 3 ³ . everything to 2 ³ . seem to 3 Generals ± morning agg 3. suicidal disposition 2 ³ .discontented 3.memory.if he believes he is 3. revengeful and 3 ³ . talking from 3 ³ . life at 3. before mental symptoms 3 ³ .mood alternating 2 ³ .looked at.hatred 4. consolation agg 3. speaking in 3 (singur cu 3).thinking persistent 3.delusions. fright from 3 ³ . pitied.prostration.laziness 3 ³ . weakness mental exertion 3 ³ .irritability 3.³ . unpleasant subjects. on 4. rising on 3. cannot bear to be 2 ³ . recalls disagreeable memories 3 ³ .insanity 2 ³ . fall tendency to.menses. rage 2.hypochondriasis 3.estranged. frighte d easily 2.weeping 3.mistakes. quarrelsome 2 ³ . hysteria 3 ³ . from his 2 ³ . offended 2.sensitive 3. crowd in 2.mental exertion agg 3 ³ . coition after 2 ³ .fear. everything with 3 ³ .somnambulism 3 ³ . periodicity 3 . active 3. insolence 2 ³ . starting 3. walking while 3.hurry 3.dwells past disagreeable occurrence. writing 2 ³ . evil of 2.impertinence 2.95- . vision has. haunted by 3.rising on 3. death of 2.indifference 3. objects turn in circles. pain in head 2. family. silent 3. 2 ³ . accompanied by.sadness 3.

difficult stool 3. middle of 3. lips. feces remind in. eructation 3.hiccough 3. mapped tongue 2 ³ ³ . 10h 4. acne 3.³ ³ ³ ³ . 3 Face ± discoloration pale 3.pain 3. vomiting 3 Abdomen ± distention 3. amel 2 . tongue 3. stadily 3 .eruptions. nervous 3. pain.diarrhea 3. greasy 3 ³ ³ ³ . itching 3 ³ ³ . tongue 2 ( Sil 2. eating after 3. sun exposure to 3 .forenoon.96- . discoloration red 3 ³ ³ . inside 3.disordered 3. pain 2 Rectum ± constipation 3. reading 3. ineffectual 3.hayfever 4. discharge albuminous 3. relish without 3 ³ ³ . copious 3 ³ . falling 3 . drawn from posterior nares 3. periodical 3. sour 3. pimples 3.10h 2. dryness. impetigo margin of hair 2.cracked. eating after 3. increased 2. heat during 3. Kali bi 1) Nose ± catarrh 3. wind in 2 Mouth ± dryness 3.hair sensation of a.air seaside.eruptions.heaviness 3. dryness 3 ³ . pressure external amel. salt desire 3. sun. daytime only 3.food. mucus 3. waking 3. occiput 3 ³ . morning 2 .heat. sneezing 2 Throat ± catarrh 3. school children 3. large quantities for 3 Fever ± forenoon 3 Perspiration ± 3 Head ± eruptions. exertion of eyes from 3. sensation of 3. postnasal 3. nausea 3.pain. morning. upper 2. eating 2 Eye ± asthenopia muscular 3. lump sensation of a 3.hair. 11h 3 . comedones 2 . reading 3. agg 3. involuntary stool 3 .choking drinking 4. contraction of eyelids 3. white 3. swallowing on 2 External throat ± goitre 4 Stomach ± appetite. vesicles 3. ravenous 3.perspiration. obstruction 3. eyes around circles 2. mouth corners of 2 .from exposure to 2. as if 4 ³ . crusts 3. salt agg 3 Stomach ± thirst 3. tip 3 . herpes 3. extreme 3. lips 3.lachrimation. 10-11h 2. eating after 3. looking when. lower.

In medicina se foloseste. frequent too 3. bearing down.pain. uscata si zbarcita. r espiratorii. night 3. mai ales glezne. cearcane si usoara umflare a pleoapelor. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. cu varsta sicotic.inflammation 2.leucorrhea 3. fissure 2 . uremie .depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . J. oculare. alone. arterioscleroza. protracted 3. cough during 4. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. infiltratii celulare.hemorrhoids 2. excoriation 3 NATRUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu.menses copious 3. herpetic 3.eruptions herpetic. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum. aversion to 3. ulceratii ale mucoaselor digestive. painful 3. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. se foloseste in cosmetica. itching 3. genitale BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida. retarded. pain burning 3 Bladder ± urination.sterility 3 Skin ± eruptions 3. ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . Cea mai mare consumatoare este industria sticlei. masturbation disposition 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ .³ ³ . uterus 3 ³ . laughing 3. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. pimples 3. MODALITATI . acne 3. wanting 2. scanty3 ³ . ca alcalinizant pentru stomac. incomplete 2.H. Tendinta la obezitate. apoi industria detergentilor si a hartiei. sapunuri. albuminous 3 ³ . itching 3 ³ .catar. alaturi de bicarbonatul de sodiu. sneezing 2 ³ ³ . Laxitate articulara. thighs between 3 Female genitalia/sex ± coiton.Se gaseste in pasta de dinti. anemie.eruptions. vesicular 3. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. urticaria 3. can only pass urine when 2 Kidneys ± Addison`s disease 3 Male genitalia/sex ± sex erections continued 2. pollutions 3 ³ ³ ³ . late too 3.97- . anus about 3. eczema 3. Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. involuntary 3.

timiditate .vertij dupa expunere la soare. Natr.tulburari de memorie si concentrare.cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. raguseala . iritabilitate. luxatii articulare . de viitor. insomnie cu ruminatii noaptea SIMPTOME GENERALE . tresare .hipersensibil emotional si senzorial. aversiune pentru lapte SIMPTOME LOCALE . serios. buzelor .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 .constipatie cu scaune dure. intolerant la contradictie.coriza dupa cel mai mic curent de aer. .sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare . curajos. caldura.slabiciune generala. galben-verzui.Agravare : efort intelectual. gat uscat.diaree galbena ca pulpa de portocale . SIMPTOME PSIHICE .hiperacuzie la zgomot.98- . la luna plina Ameliorare : la miscare. ulceratii corneene. presiune.somnolenta ziua agravata dupa mancare.fata palida. vegetale. mai ales dimineata la trezire .frica de furtuna cu tunete.catar nazal posterior cu secretii groase. dacriocistite. farinacee. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare .palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . arsura in ochi si mare excitatie sexuala . fragmentate.morocanos.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry.eructatii acide. inaintea menstrelor . enurezis . evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. entorse. soare. inclinat la disperare (³viata e nedreapta cu el´) . la masaj. Phos. muzica.friguros intolerant la caldura. phos. pelvine.agravare dupa bauturi reci. agravat la miscare.. astenie psiho-fizica .depresie anxioasa. vorbire. de oameni .arsuri uretrale in timpul si dupa urinare.slabiciunea ligamentelor ± ptoze abdominale.keratite. sociabil cu locvacitate voioasa . > dupa transpiratie. zgomot. surditate .perseverent.) . neindemanare. acufene. uscaciunea conjunctivei. labilitate afectiva. nemultumit. mai ales la soare . edeme ale pleoapelor. urat mirositoare . efort intelectual .

demineralizat . mai slab.. Natr.starting 2 .Natr. Natr. before 2. sleep during 2. alternating with cheerfulness 1 . hipotiroidism. Lilium tigrinum.sadness 3.Sepia. Lil. c. weakness of 2 .s..timidity 3 . future about 2.ph.m.concentration. rinofaringite catarale.. eruptii veziculare. Phosphorus. herpes. Glonoin ± cefalee la soare .Calcarea carbonica.leucoree abundenta cu secretie galbena groasa. noise to 2 . daytime 2 . with sleepiness.Natr. people of 3 .contradiction intolerant 2 Sleep .sleeplessness 2. discontented 2 . Murex) < asezata pe scaun .piele uscata.morose 2. RELATII . music from 2 . poate fi acutul lor . Natr. serious 2 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . Ledum ± glezne slabe Antidot : Arsenicum album. Lach. difficult 2 .99- .fear. dispepsie flatulenta..senzatia de greutate pelvina ( Sep. music to 3 ( Nux v.. midnight before 3. sterilitate.. hipertrofie de prostata.anxiety 3.Natrum muriaticum ± mai respirator. ennui 2 . luxatii.greutate pelvina ( bearing down ) .tigr. mai ulcerat .)..Natrum sulphuricum ± mai hidrogenoid -. metroanexite.. INDICATII CLINICE Tulburari depresiv-anxioase. eczema.instabilitatea gleznelor cu entorse. insolatie. Sep.menstre precedate de cefalee occipitala . Murex .sensitive. Graphites ± mai cronici.Kali carbonicum ± mai respirator.irritability 3. thunderstorm 2.memory. Nux vomica. iritanta . ichtioza.ph. Sepia REPERTORIU Mind ± conscientious 3. ulceratii ( calcaie ) .

hip 2. difficult stool 2. midnight before 23h 1.side. posterior Extremities ± weakness 2. sleep after 2. exposure 3 . left 2 Female genitalia/sex ± menses. cold drink agg 2 . vesicles 3. sour 1 Abdomen ± distension 3. milk agg 2 .vomiting.food. herpes 2 (Sep 2. crusts inside 2.cold agg 2 . offensive 3. cold taken 2.Caul. leukorrhea with 2 ( Kreos. milk aversion 3. farinaceous 1 Stool ± yellow 2 Nose ± coryza 2.nausea 2 . bile 2. . farinaceous.eructations .100hip. eating after 2. unic cu gr 2. Nicc1). storm on.gr 2.sterility 3. eating after 2.flatulence 2 Rectum ± constipation 2. insufficient 3 ³ . type of. vesicles 2. gr 1 ) Chest ± palpitation 3.photophobia 2 . pale 3.leukorrhea 2. waking on 2. copious 2. thigh 2 . p urulent 2.dryness 1 Stomach ± appetite increased night. thick 2. discharge with 3 ³ . agg 2. tumultuous.food. offensive 2 yellow -green 2. lower limbs. yellow 2. late too 1 ³ ³ ³ ³ ³ . eating after 2 ³ . approach of a ± gr 1 ( R. thick 2. type of. + 2 R. from exposure to 3. vertex 2 Face ± discoloration. unic ) ³ . ascending stairs 2.2. morning 2. warm room going into a 2 ( R.Generals ± weakness 2.food.1) ³ . food. sour 3 . nares 3 Cough ± dry 2. after 5h 1 ³ ³ ³ . exertion. occiput.eruptions. eyes around circles 3 Eye ± pain. anxiety with 2. violent 2. sun.pain.discharge.diarrhea 2. ± gr 1 Head ± heat . ankle 3 ³ .sun. upper limbs. slight from 3 ³ ³ ³ ³ ³ . copious 2. lying. light strong 1 ³ ³ . vegetables agg 2 Vertigo ± sun facing agg.

Metaloidul care se adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii : Nat-ar : SN si aparat respirator Nat-c : SN. cu atit mai mult cu cit. reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac). nutritie Nat-s : echilibru osmotic celular SIMPTOME PRINCIPALE Nat-p este un remediu de stare cronica . Din punct de vedere diatezic este un remediu tuberculinic. mucoase.. care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie. .note de curs Nat-p (fosfat de sodiu) FIZIOPATOLOGIC.J. nutritie. circinate 2 ³ .101- . Este un Kali-p agravat. 1. Mariana G le anu .Skin ± eruptions. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRUM PHOSPHORICUM Dr. herpetic 2.dry 2. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv. ACTIUNE 1. 2. mucoase. craks 2 BIBLIOGRAFIE Bungetzianu G. locomotor.H. Jurj G. A Dictionary of practical Materia Medica B. 3. digestiv. 4. Tulburari de nutritie Depresie fizica si mentala Dureri articulare (tendinta uricemica) Tulburari genitale Afectarea mucoaselor TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos. 2. 1 Clarke J. SN. in calitate de ³Na´ prezinta si atonie digestiva. locomotor. 2. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase). Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in : 1. glande Nat-p : digestiv. 5. echilibrul acido-bazic metabolismul acidului lactic. mucoase Nat-m : SN. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol.

Tulburari digestive hiperacide : eructatii si vomismente acide (ca otetul) regurgitari acide flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta. de ceva rau care se poate intimpla iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae. ficat marit de volum prurit exema cefalee icter Simptome mentale : ³Prea inchis (introvertit) pentru Phos. secretie gastrica. lapte. slabiciunea memoriei confuzie mentala dupa efort intelectual si coit tristete (agravata de muzica) indiferenta (si fata de familie) tresare cu usurinta (in special la zgomote) frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric. usor de ranit rezervat. de boala si moarte. voma.102- . cu tenesme. aude zgomote de pasi in camera alaturata) vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos) durere de cap in timpul furtunii (Phos) . sputa. de furtuna. leucoree. scaun. transpiratie). aversiune la consolare nervozitate. urmata de o stare de epuizare scaune cu elemente nedigerate Simptome de insuficienta hepatica : abdomen destines.Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA : exces de acid lactic exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust.. oboseala. agravata dupa absorbtie de grasimi. prea plin de frici pentru Nat -m´ : delicat. zahar colica flatulenta cu borborigme colici cu simptome de verminoza diaree acida. eructatii. sensibil. verzuie.

cremoase la nivelul ochilor rinofaringite cu mucozitati groase. peste prajit.Simptome generale · · instabilitate termica (remediile Na) talpi reci ca gheata ziua . lapte. lapte. cu miros acru. arzatoare noaptea agravat cind trece de la frig la cald (in pat) senzatii eratice de soc electric prin corp alimente : agravare la grasimi. grasimi (simptome digestive) furtuna (tremuraturi. bere) Simptome genitale pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat -m) polutii nocturne (cazuri grave . galbene leucoree cu aceleasi caracteristici MODALITATI · · · · Agravare zahar. galbena cremoasa displazii uterine. in fiecare noapte) dorinta fara erectie leucoree acida. condimente. palpitatii. cremoase deposit auriu. sare. cremos la baza limbii secretii galbene. cremoase. sterilitate Simptome locomotorii cracmente articulare. cefalee) efort intellectual act sexual . zahar.103- . dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite. guta tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate) dureri reumatice (in special lombare) gleznele cedeaza la mers Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na) · · · · secretii galbene.

uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica CAUZALITATE : . copil gras si flasc.diaree acida.hranit in exces cu lapte si zahar 3. Carb-v . picioare reci si umede) Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru.104- . Teucr Agravat dupa actul sexual : Caust.parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate . Lyc. TANAR cu polutii nocturne 4. Guaj.muguet . dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie zilnica) Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila) . Kali-c. Nux-v. SUGAR cu : .evolutie spre atrepsie (marasm) 2. ADULT arthritic. lapte. scaune nedigerate . COPIL cu : .intoleranta la lapte .· · Ameliorare la rece mancand (cefalee) ± (Phos) TABLOURI CLINICE 1. grasimi . ficat marit de volum .colici abdominale imediat dupa hranire . Sulph.furtuna .abdomen destines. Rob Guta : Benz-ac.diateza tuberculinica COMPARATII · · · Hiperaciditate digestiva : Calc. Cina. Kali-c Aciditatea eliminarilor la copii : Calc (transpiratia capului. Urt-u Verminoze : Abrot.zahar.

Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe. MODALITATI . tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate. hidratant dar si iritant. bronsite cronice) aparat digestiv (congestie hepatica. 4.Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi. mucoase = catar eliminator). apoi spre emonctori.Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor). 3. Sulfatul de Na. scurgeri catarale.105- . Nat-m) alte remedii Phos (Kali-p. intestin = diaree iritanta . distonie neurovegetativa) aparat respirator (astm. combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de schimb la nivelul spatiilor pericelulare. FIZIOPATOLOGIE Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului. justitiabila de prezenta cationului Na si a anionului sulfat. Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie . . 2. afectiuni biliare. mucoase.- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremu raturi ale genunchilor : Nat-m Polutii : alte remedii Na (Nat -c. . .Na este centripet. vezicula biliara = debaclu . periferic si vegetativ (depresie mentala. celulita) eliminari iritante (multiple) afectare hepato-biliara mentala (depresie profunda) TROPISM Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti : sistem nervos central. ede me). diaree) muschii si articulatii (reumatism) afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice) piele. etapa hidrogenoida. Ph-ac. ACTIUNE 1. edeme. hidrogenoid (infiltrare hidrica. Phos) NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium) Nat-s Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI. . dureri nevralgice.

Este o natura sistematica. stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian. isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie. Atasamente puternice. poate avea si un comportament necontrolat (droguri. pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii. tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o lovitura la cap. excese sexuale). (Nat-s nu apare in nicio rubrica de Äiluzii´). Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca) . se simte bine (vesel) dupa defecatie. iritabil si trist. diaree.Agravare : umiditate sub toate formele traumatism cranian sau al coloanei vertebrale dimineata (mental. Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat -s. sau il amina pina ii vede pe toti asigurati. obiectiva. plinge cind asculta muzica (Na). Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis.106- . SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM . in special dimineata. astm) primavara (periodicitatea simptomelor cutanate) culcat pe partea stinga imobilitate (durerile) mincaruri si bauturi reci (diaree) Ameliorare : uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa) aer liber la presiune la schimbarea pozitiei dupa un scaun abundent Lateralitate predominanta stinga SIMPTOME PRINCIPALE SIMPTOME MENTALE Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite).

galben-verzui. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei. edeme ale extremitatilor (semnul inelului). prurit agravat la dezbracare.· · · · · · - agravare la umiditate (habitat. cu raluri congestive la baza plaminului sting. veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului. tenace la nivelul aparatului respirator : coriza cronica cu eliminari groase. . stagnare interstitiala cu celulita . la nivelul aparatului genito-urinar : poliurie (Na). umiditate atmosferica. diaree. agravata noaptea fortind bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry). agravate de umiditate. mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare. pleoape. tesut celular subcutanat : edeme periferice arzatoare. la malul marii sau la 4 a. cu miros neplacut si gust sarat. sejur la malul marii sau linga o apa. edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na). astm declansat de suferinta psihica . astm agravat de umezeala. leucoree (eliminari iritante ± Na). fata.m. la nivelul aparatului digestiv : greata si vomismente apoase. tulburari de hidratare : edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei edeme ale extremitatilor (semnul inelului) edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na) tulburari de eliminare : coriza. anus). diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnarea nocturna) . regiunea genitala. astm infantil. Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta) SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la piele : galbena pamintie. alimente apoase) . astm. condiloame . insotita de durere in bratul sting.107- . tuse groasa cu expectoratie verzuie. sarate sau bilioase dimineata la trezire.

diaree brusca. gonoree supresata. leucoree galben-verzuie . ficat marit. agravare la mers. Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul : . borborigme. flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) . blefarite) . colici (actiunea Na asupra vagului) . aplecare. traumatism cranian. afectarea pancreasului (exo. SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic Ionul sulfat este coleretic. bronsita. diaree biliara. gaze incarcerate. curea (Lyc). TABLOURI CLINICE 1.conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite. sete de bauturi reci. dureros. cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant pozitia (Rhus tox). congestie hepatica . abdomen sensibil. limba acoperita cu depozit gros verzui.si endocrin).arsuri in timpul mictiunii (Sulph).arborelui respirator (coriza. asezare si ridicare de pe scaun.108- . CAUZALITATE : umezeala. cu gaze. astm) . agravata de umiditate. La COPIL. dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga. scurgere uretrala groasa. dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun. aparat locomotor : artrite si mialgii agravate de umiditate. sarate. suferinta psihica. Na este colecistokinetic. verzuie (gonoree). nu suporta haine strinse. apoasa. Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul : gura pastoasa cu mucozitati aderente. iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului : · · · · hipercolie. in jet. eructatii matinale cu greata neameliorata de voma.

alte eliminari sicotice : scurgeri uretr ale. Nux-m. simptome oculare (Graph. colecistita calculoasa sau simpla. hepatita cronica. celulitic. Caust) . eruptii exematoase sau herpetiforme. Sulph) . precum si o patologie genitala : . diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) . edematos . regiunea periungheala. Caust. limba cu depozit gros (Nat-p = galben) . Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice. 2. Con). Este totusi util in sindroamele litiazice si reumatismale (complementar). enterocolita cu debaclu biliar . de preferinta. 4. isi apasa toracele cind tuseste (Bry) . Rhus-+) . . Eliminarile sicotice pot fi. barba. hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical. dorsal.2.aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic.109- ¥ . dar. . La BATRINI mai rar folosit. sold sting) tulburari digestive . . la nivelul aparatului respirator. leucoree. Thuj. agravare la presiunea hainelor (Lach. BIBLIOGRAFIE 1. . La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. Thuj. condiloame (Merc. nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t. secretii galbenverzui groase si iritante cu modalitatile remediului. dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) .tub digestiv (dispepsie flatulenta. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle Leon Vannier. dupa traumatism si caderi (Arn). facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj. Remedii complementare : Ars. afectiuni pancreatice) . organe genitale externe) sub forma de transpiratii. Hep. eliminari cutanate sau cutaneo-mucoase (nas. 3. COMPARATII agravat de umiditate (Nat-m. exista o afectare hepato -biliara si intestinala sau/si osteoarticulara. Lyc) . ca si la copil. 3. anus.subiect gros (obez). Dulc. angiocolita. pleoape.hidrogenoidism . Staph) . condiloame si veruci .

ies în strad în calea b ie ilor i chiar a adul ilor. hipersensibil i reac ioneaz cu agresivitate în mediul s u. Devine un orgolios insuportabil.are nevoie s domine . Exaltarea pasiunii face ca orice rela ie de durat s fie dificil i de aceea rela iile pacientului sunt foarte furtunoase. având impresia c va fi victima violen ei altora i fiindu -i team de acest lucru. Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide.are impresia sau iluzia c e mai înalt decât al ii sau c prive te în jos dintr -un loc înalt. În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familie foarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât al ii. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important .excesiv de pasionat. Nu numai c este orgolios ci i dispre uitor. ci cu îns i persoana sa. St ri mentale: . admirat .i simt sufletul în l at deasupra celorlal i. exaltarea se face pe plan sexual. caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sfera sexual . Ioan Teleianu : PULSATILLA Dr..Curând devine rea i despotic cu anturajul s u. Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai mic observa ie. pacientul pare s . cu tendin la masturbare i are deosebit interes i preocupare pentru sexul s u. afectat. Are obsesie sexual . Altfel devine agitat. Dac ego-ul nu este atât de dramatizat. în perioada prepubertar .110- . deghizându-se i care. Cei doi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit u or s r emarc m c e vorba de acest remediu. Axest copil este arogant et trufa . . Este în general un remediu femenin. Desigur. Tân ra Platina ar vrea s fie frumoas . Feti a Platina. . are nevoie de emo ii puternice i de dram . se observ exaltarea mâniei.are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´). preocupat numai de propria persoan .Dr. un astfel de pacient î i proiecteaz impulsurile asupra altora. . narcisist. vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual . Patologia sexual se dezvolt pe baza explor rii de c tre pacient a oric rui tip de exces sexual sau de ³perversiune´. nervos. Când exist senza ia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate desc rca într-un fel sau altul. Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. sau exaltat. Putem vedea feti e mici petrecând ore întregi în fa a oglinzii. . remarcat etc. Se remarc la ea o cochet rie neobi nuit . impulsurilor violente i a fobiilor adânci. . Platinum este cel mai arogant dintre remedii. El nu accept s intre într-un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac Orice contradic ie va fi r u suportat de vanitatea sa.arogant. El nu se mândre te prea tare cu realiz rile sale (Aurum) sau cu int electul s u (Sulphur). În repertoriu g sim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´. Poate ajunge la promiscuitate de i în stadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic . Copilul Fat sau b iat. Ioan Teleianu : PLATINA (Platinum metallicum) Platinum este un tip uman fascinant.

). violen .pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut.hipersensibilitate a vaginului. . . .i ucide so ul (chiar dac îl iube te). promiscuitate.amor eal în zona organelor genitale. îi e team c so ul va muri sau c va fi r pit ori de câte ori acesta iese din cas . . .nevralgie facial . senzual.amor eal sau senza ia de frig în cap i pe fa . simte un bandaj în zona afectat . organelor genitale externe.plânge de mânie. . . amor eli. . . .bulimie. durerea poate alterna cu amor eal . . dispre uindu-i pe ceilal i.tendin la exagerare . animale. . . . .ciclul menstrual poate fi frecvent.miasm luetic . . lovituri de orice fel. Uro-genital: . perversiune.chist ovarian.malignitate a uterului.simptome mentale alternând cu acuze fizice.cefalee ap s toare care începe i se sfâr e te lent.111- .pacienta poate spune c sufer de frigiditate. mai sever când c l tore te. cu sânge întunecat la culoare i filamentos.dismenoree intens . în momentul apari iei dorin ei sexuale. ovarelor.apetit sexual excesiv. . senzuale. excese sexuale.prurit voluptos al organelor genitale. .se consider neîn eles i lezat pe nedrept de societate. herpes. ca i cum locul respectiv ar fi bandajat. impulsul de a ucide.senza ie de amor eal mai ales în din i. . testiculelor.simte o ap sare.constipa ie. .team de: moarte. .senza ie de trac iune în zona ombilicului (Plb.lipsa durerii în zona afectat (Op. nelini te în leg tur cu s n tatea.buze c rnoase.paralizia lui Bell. dispre uitor. . mai ales în jur ul oaselor fe ei i în jurul buzelor. imperceptibil. uneori cu senza ia de prolaps. .senza ie de bandaj în jurul zonei afectate.grosolan i insolent. un individ în lupt cu mediul s u. . fantome.nu-i plac copiii. în timpul menstrelor sau a sarcinii. .gelozie. . Extremit i: . ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte satisf cut . groase.team c va fi p r sit de so .). Generalit i: . Cap: . abundent. atacuri de panic . Gastro-intestinal: . paralizie nedureroas a fe ii. dorin a sexual apare la cea mai mic atingere. de a.se îmbrac ip tor. nu suport penetrarea (vaginism).. ochelari de soare negri. copiii nu au ce c uta în via a sa. .impulsuri violente. .Reflexele i reac iile lor sunt înafara normelor obi nuite . c so ul va muri. . gen ³hollywood´. Indica ii clinice: . decât o pierdere a libidoului. mai ales în partea stâng . o contrac ie în zona afectat .Este un om retractat. pierzând sensul propor iei (Hodiamont) .

. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. mânie.Nux-v. Din pacate. Mg. . in repertoarul Kent. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice.. lat.st ri de spirit schimb toare. Chist ovarian.Bulimie. Paralizia lui Bell. dramatizarea eu-lui. Herpes. etc ). Compara ii: . Ileana Rinda u ( Bioxidul de siliciu. Narcisism. Sub forma de silicati.: Arogan . pentru Sil -mar.ci doar in combinatie cu oxigenul. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. ca element de baza. Alaturi de oxigen. patologie genital . remediul. la care ne vom referi in continuare . Obezitate. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata. Dismenoree. datorita proprietatii sale de a stoca informatii.nici psihic. Constipa ie. vaccinari excesive. Adolf Butenant. Deregl ri de natur fobic . uneori promiscuitate.sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. In acest caz. se mai intalneste in pietrele pretioase. Dupa Vithoulkas. Este vo rba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. obtinand initial transformarea in sticla si. Silicea are propria sa parere. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Pall. in prima copilarie: greseli de alimentatie. in cuart. . Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului.Aur. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. CARACTERISTICI GENERALE Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere.nu apare liber. piele. SILICEA Dr.. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile. plânge de mânie. Siliciul se gaseste in organism. putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente. astfel incat remediul Sil -mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur.Sulph. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste este un nutrient esential. apoi. Metroragie. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii.mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. impulsuri violente. Hyos. boli acute tratate incorect.. se gaseste sub forma amorfa. se foloseste adesea prescurtarea Sil. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. nevralgie. Actualmente. laureat al premiului Nobel. In natura. dramatizarea eu -lui. In zilele noastre. avand in vedere comportamentul sau tenace. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. . Spre deosebire de Pulsatilla. formand un sfert din scoarta terestra. sfios. Grat.: Apetit sexual puternic. Nevralgie. miasm sifilitic. nici fizic si nici imunologic. insolubil in orice so lvent. ametistul si opalul. I. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat.predominent in : tesutul conjunctiv. Silex= cremene) Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. tridimit si cristobalit. prin triturare. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). cum sunt: smaraldul. In 1939..112- . Cefalee. supus. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil.patologia testiculelor sau ovarelor. constipa ie. Malignitate. la fel de important ca si fierul sau calciul. Lyc. Terra. ganglioni si oase. de parca ³ar sta cu spa tele la zid´. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil. Prof.. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. Deregl ri sexuale. . Lach. Lil-t.Med. De exemplu.: Apetit sexual puternic.

apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna.de sechestre. de aceea. sunt frecvente si neoformatiile benigne. Copilul mic . lentoare in dezvoltare. deformari osoase. sistemul osos ( rahitism. eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. mai rar constipatie. oste ofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. ca un semnal de alarma pentru decompensare. deformari. convulsii ). Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. pe cand era copil. necroze eliminari. abcedari proliferari benigne si maligne distructii ( fistule. chiar aristocratica si.veruci. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. i s -a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). aton. evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). plange slab. scaune neformate. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). Se vor produce: supuratii. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale.113- . dureri. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. rafinata. cu aparitia . adinamic. este foarte sensibil la vaccinari. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. sufera de diaree ). vulnerabila. mai ales cu frica de a n u gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. chisturi. cu stari de emaciere. chiar neoformatii maligne). La adult. marasm. mocnite. silicoza. Daca nu se intervine la timp.Persoana se va supune acestei imagini. devenind chiar fixata in ea. Sugarul Silicea Este atrepsic. predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-I place. carii ) ulceratii. La varsta a treia. putride. dar intr-un anumit fel). Organele tinta ale remediului sunt. a diferitelor temeri. corpi straini dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. fibroame. Amprenta silicica se observa diferit: La copil.Silicea este o persoana delicata. ³ incapatanata´. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex.

Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna. cu instalarea unui dezgust fata de viata. merg si vorbesc mai tarziu). Frici mai frecvente: .Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). au un dor bolnavicios de casa( Caps. desi este bine pregatit. Ph-ac ). la scoala. Pot prezenta stari de iritabilitate. etc. Sunt copii slabi. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. copilul este obosit si raceste usor. alimentele noi nu sunt tolerate. Diversificarea alimentelor se face cu greu.de obiecte ascutite(ace). ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate (Teleianu) Sensibil si usor de jignit. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla. Pe langa transpiratia capului. extrem de timid. este plin de temeri. Apare oboseala. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. in acelasi ritm. Ca tendinta patologica. Adultul Toate caracteristicile anterioare se accentueaza. ca urmare a instalari starii de slabiciune.114- . Adultul este tipul de intelectual inteligent. rafinat si rezervat. cu dezvoltare generala intarziata( dintii apar mai tarziu. face sport cu abnegatie. Prefera sa se joace singur ( Calcarea ). apare si cea a talpilor. de ex. inceperea unor activitati noi il sperie. . alaturi de nerabdare si neliniste. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. PSIHISMUL Copilul nu are incredere in sine. inclusiv injectii de oameni de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote de anticipatie legata de viitor in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. Adolescentul Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. Este conservator. coloana se incurbeaza. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. Neurastenia se poate agrava. este prea corect si serios.

la menstre la suprimarea transpiratiei. inghetata. bauturi reci. mancarea calda/ fierbinte Dorinte: Mancare rece sau calduta. Copiii doresc inghetata si apa rece. Paradoxal. detesta mancarea calda. carne . lapte. laptele (matern). mai ales dupa ce simt frigul la picioare. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie la efort mental la ortostatism in decubit noaptea la luna noua dupa pierderi de lichide organice. SIMPTOME GENERALE. cosmaruri cu hoti. branza. mai mult la frig decat la cald. MODALITATI Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica. crime. nu mai doarme dupa ora 2 a. Racesc usor. cu insomnie de adormire sau de trezire. vise lascive.. SIMPTOME LOCALE Cap ± transpira.ex. iar odata raciti se vindeca greu. vise cu evenimente din trecut.Somnul ± poate fi afectat. frigul umed. Agravari: la frig ( aer rece. transpira abundent la picioare. ce ii par respingatoare la trezire. ii este frig si dupa exercitii fizice. In mod paradoxal.115- . infofolire) la magnetism ( bioenergie ) dupa mictiune profuza Alimente Aversiuni: Carne. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. mai ales in timpul somnului . pe care le uitase. dezvelirea mai ales a capului. mai ales a picioarelor dupa vaccinari Ameliorari: la caldura ( camera calda. lupte. Vise anxioase.m. alteori mancare fierbinte. ii plac bauturile si mancarurile reci. curenti.

infectii ale gingiilor eruptia dintilor lenta dintii se cariaza usor senzatia de par pe limba( kali-bic) faringoamigdalite recidivante Ureche Nas Obstructie cronica. la rece si curenti de aer. la menstre. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva Ochi infectii ale ductului lacrimal. orjelet cataracta caderea parului. in decubit. dupa vaccinare Constipatie. cu blocarea sa la nou-nascuti urcior. scaun timid care se retrage in rect Constipatie la copii Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor) Urogenital Piept .cheleste devreme Orofaringe abcese dentare. efort intelectual. cu ochii inchisi.forme trenante Gastrointestinal Greata. cu absenta senzatiei de defecatie.116Chisturi ale glandelor Bartholin Chisturi vaginale Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita . Meniere asociat unei sinuzite cronice Otita medie acuta si cronica. uscata Sd. descoperirea capului.cefalee agr. amel.

incarnate. de oboseala cronica. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa Impetigo Vitiligo Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. se asociaza cu Myristica. veruci.Spate - Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. sd.Phosphorus. verminoze. Sanicula. se continua cu Sil. cu pete albe Onicomicoze. Fluoric acid. Calcarea. acnee. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. astm. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. dermatofitie interdigitala Tegumente Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi. mastoza fibroc histica. relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. Remediu incompatibil: Mercurius . fibroame uterine. bronsita. vitiligo. In panaritii.117- . amigdalita. anxietate. scolioze. psoriazis. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale Coccigodinie Extremitati Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. otita medie. constipatie.Meniere. se incepe de obicei cu Capsicum. fragile. Sulfur In supuratii. sd. cefalee. Thuja.

plecând de la cochilia de stridie. având o toleran foarte sc zut la efort toate formele de frig. oase scurte. organelor genitale i picioarelor. Senza ia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap. ochi alba tri. musculatur flasc . Este friguros i transpir excesiv. toracelui. Nicoleta Bratcoveanu. Agravare general : eforturile intelectuale i fizice. tegu mentul transpirat este rece. cefei. degete boante. extremit i reci. hipertrofie cronic ganglionar .CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007) http://www. Tip Constitu ional i modalit i generale Indivizii justi iabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie.ro/Curs_05.homeopatia.generalitati (Dr. Experimentat de c tre Hahnemann. Indicat adeseori în tulbur ri de cre tere i rahitism. Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici. esuturi infiltrate. scheletul puternic. vaginal . Ileana Rindasu) GRUPUL CALCAREA CALCAREEA CARBONICA Este carbonatul de calciu. Simte cel mai discret curent de aer rece. Senza ia ca i cum ar avea gambele i picioarele introduse într-o baie rece. Calcareea carbonica transpir cu u urin pe zone cincurmscrise i profuz la nivelul capului. auricular . cu multe indica ii clinice. Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros. Silvia Nedelcu) Grupul Kalium (Dr. Ac iune general Are o ac iune profund asupra esutului osos. Ioan Teleianu) Medorrhinum (Dr. În constitu ia carbonic este prescris de homeopa ii plurali ti. mâinilor. iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cu ganglioni mici i duri (Conium). Are ac iune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz . O tr s tur interesant a remediului este predispozi ia la polipoz : nazal . Aversiune pentru aerul liber. ap rece luna plin . cu o ac iune predominant antipsoric . axilelor. frunte lat . Dorin Dragos) Grupul Argentum (Dr. mai ales în timpul somnului i eforturilor fizice i intelectuale. cu o senza ie de ar sur i usturime în zona dilata iilor varicoase (Arsenicum album). de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata. ten cretos. Atena Antonescu) Sicoza . ca remediu de constitu ie. piele catifelat i fin care las s se vad prin transparen re eaua venoas (Tuberculinum).htm y y y y y y y Grupul Calcarea (Dr. adeseori. vezical . aer rece. Dr. prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici. Doina Pavlovschi) Aurum ( Dr. din i albi puternici. cutanat (mici polipi pedicula i moi i spongio i care migreaz cu u urin ). stratul mijlociu. a c rui dezvoltare o prezideaz . iar relaxarea esutului pere ilor vasculari favorizeaz apari ia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare.118- . Con ine carbonat de calciu. se inflameaz i uneori fistulizeaz . p r blond. Mariana Galesanu) Thuja (Dr. Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona). Este unul din marile policreste. Printr-o distribu ie prost controlat a calciului este responsabil de exostoze i diformit i care pot alterna cu segmente ale osului care r mân aproape cartilaginoase. urme de fosfat de calciu i substan e organice. triturat.

affect her profoundly: 52. al conven iilor). . sau Phos. 1350. ca pe elementul cel mai rezi stent al societ ii umane care î i construie te o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate. Sulph. Senza ii de greutate în cre tetul capului. mind.frica de boli de inim . 48. 41. Erup ii uscate i umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului. 3) . fear insanity of: 45.119- . ciudate. încerc na i. ciudat. particulare care s ne atrag aten ia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R.frica de nebunie (R.). realism.frica de infec ii . Calc.frica de s r cie (R. Erup ie pruriginoas .10.K. Cefalee cu grea dup efort intelectual.frica de oameni. 3. particular: . mind.frica de moarte .ameliorarea simptomelor psihice dup eforturi fizice (R. i alte frici i anxiet i. Senza ia intens de frig glacial în hemicraniul drept. 3): .frica de boli incurabile . Re inem ca simptom rar.c. fear poverty: 46.K. respect al legii (al regulamentelor.K. said stories.K. Vertij Vertij la întoarcerea capului i la în l ime Fa Paloare cu ochi înfunda i în orbite. 2) . Buza superioar tumefiat (Hep.Ameliorare general : Psihism vreme cald i uscat acoperit foarte c lduros i mai ales cu un pled greu constipat (R. generalities. aspect boln vicios. c. 1) Cap Transpira ia abundent a capului noaptea în timpul somnului ud perna.K. horrible things. 1. Cefalei cu mâini i picioare reci. Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou fric i ne putem gândi la Calc. În planul psihic sunt câteva simptome rare. mind. 2) Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc. 11. mind.

caries . Polipi ai conductului auricular care sângereaz u or. eggs. 3) Polipoz nazal (R.K.K. 26. 3) . Fatigabilitate i hipersensibilitate la lumin . 34. crustoase. Are relativ multe pofte i aversi uni alimentare din care re inem: · · dorin vie de ou (R. Abcese adenoidiene reci. 4. 485. nose. desires. 341. 1) Pleoape congestionate. 7. eye. Obstruc ie nazal cronic (R.K. at age of: 431.K. 49. Urechi Otoree mucopurulent . Strictura c ilor lacrimare (R. 3. 486. L crimare diminea a la ie irea în aer liber. external throat. 1) Regiunea cervical Amigdalite recurente. stomach.K. stomach. 266. Pete i ulcera ii corneene. 471.K. 2) Nas Coriz la fiecare schimbare a vremii i la cel mai mi c curent de aer. gums.K. Gingivoragii. fiind unul din remediile bulimiei. 3) Cavitate bucal Gust acru i persistent. desires. stricture of lachrymal duct. repetate otite catarale i supurate. Secre ie exagerat de cear (R. ear. goitre. Gu (R.120- .Ochi Midriaz cronic ca i Belladona care este acutul calcareei. 1. Halen fetid . Durere arz toare a vârfului limbii.K. 3) Stomac Compenseaz mult prin mâncare. Carii de colet (R. 349. tumefiate. pruriginoase. 10. 1) dorin de mere acre (R. 320. Hipoacuzie. nose. teath.

· · · Abdomen aversiune pentru carne aversiune pentru lapte v rs turi i eructa ii acide ± toate alimentele par s se acreasc în tubul digestiv al Calc. Menstre în avans. fetide. abcess left: 832. Aparat genital feminin Menarh întârziat (R. chest. Hipertrofie a ganglionilor inghinali i mezenterici. 552. Aparat genital masculin Dorin sexual excesiv cu erec ie de scurt durat . 2). 20. mucoas . 15. clothing sensitive to: 541. c. hernia umbilical. abundent . 28. genitalia femele delayed. 3). 2). 1). abdomen.121- . Foarte sensibil la atingere. first then fluid: 638. 56. Aparat respirator Abces pulmonar stâng (R. 3). Excese sexuale. menses. dry. curvature of spine: 887. in girls. 1. R gu eal cronic nedureroas agravat diminea a. Scaun la început tare apoi p stos i la sfâr itul emisiunii lichid (R. Leucoree l ptoas . Agalactoree (R. abudente. 3). nu suport haine strânse pe corp (R. abdomen. Lacta ie abundent (R. Diaree când Är ce te´.K. chest.K. milk flowing: 837.K. 30. 5.K. Menoragii dup enervare. 3) Membre deformate. de lung durat . Tuse nocturn seac la început. first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx: 787. chest. urmat de expectora ie s rat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R.K. milk: 837. 2).K. 3). 14. first menses: 726. stool. exer tion brings on the flow: 726. Scaune Diarei cu scaune acide. .K. 4. destins.K.K.K. cu resturi alimentare nedigerate. Eforturile fizice declan eaz apari ia menstrei (R. 1. cu astenie i frilozitate. Spate i extremit i Devia ii ale coloanei vertebrale (R. cough. Hernie ombilical (R. neiritant . hard. 2) Hernie inghinal . escoriante.

Transpira ie rece a scalpului (R.K. sleeplessness. perspiration night: 222. Bryonia ========================================== . 3). Fontanelele se închid greu (R. Copil lent chiar greoi. Somnolen dup mese (R.Redoare.122- . mind. sleep. phimosis: 708.K.K. head. desene animate horror. Merge târziu (R. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate. Transpira ia scalpului noaptea (R. Somn Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu bra ele deasupra capului. head. înc p ânat (R. teeth. heat from: 1253. Este remediul cel mai des folosit în perioada copil riei. Intoleran pentru medicamentele care con in calciu. 2). Copii mici ce refuz orice aliment cu excep ia laptelui dar cu vârsta dezvolt aversiune cu intoleran pentru acest aliment (v rs turi i diaree dup lapte). obstinate. dentition slow: 431. Lycopodium. inclined to grow fat: 69. male. Fimoz (R. Rela ii cu celelalte remedii Complementare diatezice: Sulphur. 1. Pulsatilla. 3). 3). Rhus toxicodendron. leucorrhoea.K. 1.K. 2). 21.K. Insomnii într-o camer supraânc lzit (R.K. dwarfishness: 1357. genitalia. steels money: 61. Cleptomania (R. 14. 2). 22. 32. extremities. perspiration cold: 222. A ipe te dup amiaza. Copil gurmand. Erup ie dificil (R. 3). 1) Copilul Calc.K. teeth. inclusiv lucruri necimestibile. 8. girls. extremities curving and bowing: 978. mind. Erup ie dentar întârziat (R. genitalia femele. 9. filme. late. Sulphur iodat. Leucoree la feti e (R. însp imântat dar i fascinat de pove ti. 6. 14.K. simptom ce ne sugereaz parazitozele intestinale. 3). 8.K. children. Copil foarte fricos. Retard de cre tere (R. eating after: 1250. 4. Sugar Äbun´ care se treze te doar pentru a mânca. care m nânc orice. sleepiness.K. learning to: 1223. Simptomatice (acute): Belladona. sleep. 2). little: 722. 54. K. head.K. 2) Somn semicon tient (R. extrem de impresionabil. dificil de mobilizat care înva greu dar bine. 3).K. open fontanelles: 132. semiconscious: 1247. 1). Incompatibile: Barita carbonica. Extremit i curbate (R. c. Picioare reci i umede. 15. walk. dentition difficult: 1357. 2). generalities. sl biciune.K. 11. sleep. 1). kleptomania. Nou n scut hiperponderal.

longilin. torace îngust o Copil / adolescent ± slab. Spirit viu. verzi. înghe at .123- . toamna Cugetând la suferinta / problemele sale . Fosfaturie Apetit sexual crescut înainte de menstre i pe perioada lacta iei la femei tinere Menstre dureroase cu lombalgii. fie pr ea rare i cu sg negru Leucorre permanent . Copil iritabil. Agravat de fructe. mai ales baz pl mân stg Simptome pulmonare alternând cu fisura anala Polu ii nocturne repetate . tuberculunic Sugar ± slab. furtun Prim vara. Prurit senil Modalit i : · o o o Agravare Frig umed. Dureri postfractur Piele uscat . prim vara. romantic. agitat. Cefaleea colarilor apetit bun cu dorin de carne afumat . se deprim cu u urin Oboseal rapid dup efortul intelectual. afectare bron ic . vîrstinici. agravate de frig umed. ameliorat la culcare (dd hyos). fie prea frecvente i cu sg ro u. toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Ø Ø Consolidarea fracturilor (Symph). ridat . aspect albu ou (borax.CALCAREA PHOSPHORICA fosfat de calciu Constitu ia fosforic Ø o Tipul sensibil : fosforicul. helonias) Ø Dureri reumatice cu edeme. insuficien respiratorie. Gaze fetide. alungit. Ø Diaree cu scaune apoase. epuizante la adolescent. Vârful nasului pare înghe at sl be te în partea superioar în ciuda unui apetit s n tos vertij la persoanele vârstnice (phos) cefalee agravat sau provocat de munca intelectual (kali phos. s rat i de sare. Torace dureros. o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Adult / vârsta a treia ± slab. torace îngust. rece. nervos. termin prost anul colar Frilozitate general (dd Phos). sentimental. lung. abundente. cu abdomen plat (dd calc carb). Cre tere prea rapid . sufocant . phos). fontanele deschise. la denti ie (cham) Ø Ø Ø Ø Ø Ø Tuse tenace. dureri e cre tere. b uturi reci.

În acest caz. Psor. s devin una cu prietenii sau compania în care se g se te. În schimb. frecvent implicite. pentru c aceasta vine s le confirme exact lucrul de care se tem. ³Unde m-am în elat?´ i ³voi putea s -mi mai fac prieteni?´ su nt întreb ri i îndoieli care îi urm resc. subiec ii Calcium p streaz o distan fa de celelalte persoane. Calcarea phosphorica poate aduce un stimul s n tos. alte ri. Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare. atât de prin i sunt de jocurile i interac iunea cu ceilal i copii. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer c ldur i sus inere. Tipul Phosphorus poate. Tub. Toate situa iile în care au impresia c ceilal i au a tept ri ± fie în domeniul cunoa terii sau al înv rii ± le readuce acest vechi « traumaticm ». China Cronic : Sil. de fundament solid. dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii homeopatice. Pot fi deschi i. Se a teapt la comlimente privind felul de a face sau a calit ii rela iei. cu adev rat. sau ale compozi iei osoase si de denti ie pot fi tratate cu acest remediu. p rin ii aproape c nu mai exist . Nevoie de securitate Elementul Calciu d o nevoie de securitate. Iau în serios toate sugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. Curiozitatea este o alt tr s tur de caracter. . astefl e normal ca p rin ii s a tepte de la copii rezultate bune la înv tur . Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de a c l tori i de a cunoa te alte culturi. cele mai multe r ni se vindec de la sine. îns poate s se întâmple ca o mare decep ie va provoca o insecuritate de lung durat . Prieteni pentru via Origine Remediu preparat din sarea de calciu i fosfor. chiar i la adul i. Suport pr ost critica. În momentul în care o prietenie îi dezam ge te. Phos. Symph. Fosfatul de calciu are un rol important în compozi ia scheletului. îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilal i despre ei. ³A avea succes la coal ´ este un subiect major pentru p rin i. ei fiind orienta i mai degraba spre ceilal i copii decât spre p rin i. pentru c numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adev rat problemele privind nesiguran a. comunicarea. decât în tiin ele exacte. Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste a tept ri. « nu sunt totu i cam prost ? » Cultura noastr acord importan cunoa terii intelectuale. vreme uscat Vara Lateralitate Stâng ( -/+) Complementare · · Acut : Rhus tox.124- . Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care implic limba. lucru valabil i în cazul loviturilor emo ionale. Opinia celorlal i jo ac un mare rol.· o o · o Ameliorare C ldur . Din fericire. Angaja i / Implica i social Subiec ii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. Contactele umane reprezint punctul lor forte. Studiaz de bun voie i sunt interesa i de tot felul de lucruri. De cum merg la cola . Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise. ci pentru c un rol important în via a lor îl joac contactul social cu cei de vârst apropiat . iar acest lucru este aproape inevitabil. Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copil riei. Probleme de cre tere. aorul lor propriu prime te o lovitur . Nu pentru c p rin ii nu sunt importan i. La copii mici aceast imagine poate fi evident . Ruta. Sul -I.

angoasa de examen. Secre ii albuminoase. Ei caut prietenia. cu member reci i digestie slab . boli ale oaselor. înal i. Este valabil i pentru problemele de denti ie.regiunea sacral . Tremur turi. agravare la schimbarea vremii. în cazul în care imaginea remediului este potrivit problemei ! Alimenta ie În cazul refuzului laptelui matern. pe te. cu leucoreea. durere în member. . C aceast pierdere se datoreaz unui deces. nu apar probleme. mai pu in stupid. Amigdalele sunt frecvent m rite i r cesc u or. Vor s ob in rezultate bune la coal . Ereditate sifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic . Dac un prieten îi respinge. Simptome generale de calc carb. Calcarea phosphorica poat ameliora i.i pe aceast baz propria încredere în sine. Examenele nu fac pl cere nim nui. Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea colarilor. emanciat. i ganglionii cervicali pot fi m ri i de volum. de i au mare nevoie. foarte posibil. cu sarcina. este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale. Tendin la emanciere. În cazul cre terii prea lente sau prea rapide. Pe lâng triste ea resim it . Durere. Subiec ii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguro i i simt nevoia de c ldur . a problemelor de osificare. sare. Au cu adev rat dificult i în a g si lini te a i mul umirea în orice. furnic turi. Artrit . merge greu. anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. scaune verzi mucoase. dac sunt critica i. care sunt caracteristice remediului. Vechii homeopa i cuno teau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferin ele amoroase ! Aceasta se leag totodat de agita ia i nervozitatea subiec ilor Calcarea phosphorica. aggravate de clinostatism. colici. cu abdomen retras. Subiec ii sunt palizi. datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit. Dureri migratoare. sau unei neîn elegeri. Dac apare o problem . indisciplinat. casante. Din acest motiv sunt hipersensibili la critic . Calc. Copilul cre te lent . e important pentru imaginea de sine. De aici frica de a merge la coal . Agravare la ridicare. apare o ran adânc în inima lor. oricare ar fi motivul. încrederea în sine sufer . chiar i a dezvolt rii mentale. Indicat în denti ia întârziat i probleme legate de denti ie.multe persoane se lovesc de acest situa ie în cazul unei reorganiz ri sau recicl ri. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii. dureri dup effort intens. Caracteristici fizice Toate problemele legate de oase i denti ie se reg sesc în patologia remediului. i temperament mai pu in înc p ânat. Senza ii caracteristice : amor eli. Convulsii la copii întin i pe spate.125- . calus defectuos în fracture. tendin a de a transpire (mai pu in ca Sil!) i m rirea glandelor (asem. ensent n eux. îns se tem c niciodat nu vor ti suficient. Studiaz de bun voie. amel pe o pa rte. dezordonat în munc . a durerilor de cre tere. flatus fetid. Afecteaz nutri ia oaselor i glandelor. flasci. delica i. pe tele i sarea nu le priesc. Sunt sensibili la p rerea celorlal i despre ei. asimetric.) Scrofuloz . are indigestie. Remediu tisular important (s rurile Schussler). Aceea i problem poate surveni în domenul cunoa terii. Langoare asociat cu diareea. îns sufer de frica de a nu o g si sau de a o pierde din nou. Paradoxal. de înv atul mersulu. Lips de c ldur vital . Germanii spun « nu e fosfor. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. arsur pe linia suturilor. a doua alegere dup Silicea. Util pentru tinere femei (cu leucoree) tr date în dragoste. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist . Calcarea fluorica Ø Tipul sensibil: fluoric. Strabism. Copii anemici cu temperament plâng cios. Subiec ii Calcarea phosphorica au o preferin pentru condimente i afum turi. tremur turi ale mâinilor. Toate energiile sunt dirijate înspre cap. Mai bine decât s îndep rt m amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur. rheumatism. cu greu leag noi prietenii. construindu. Se simte rigid pe parcursul menstrei. hiperlax. Copiii Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. instabil psihic i fizic. b uturi îndulcite i reci. devin fragile. oasele se înmoaie. mai ales la copii de vârst colar . îns pentru subiec ii Calcarea phosphorica devine cu adev rat un co mar. vomit mâncare nedigerat . Suport cu greu acest lucru i nu se las consola i u or. nu e gândire ». cloroz i ftizie. vindeca. C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. Prietenii pierdute Subiec ii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în rela iile cu ceilal i încât întâmpin mari dificult i în a accepta pierderea unui partener sau prieten. Umezeala produce rigidizarea gâtului. vor încerca i mai mult.

dureri ce iradiaz în coapse i menometroragii Denti ie neregulat . prognatism. hydrastis. moi ± calc carb) Tiroid indurat Noduli duri la niv sâni (cancerinism) Indura ii testicule . Deform ri osoase. merc. fisuri Adenopatii dure (elastice ± lapis albus. conium Cronic ± aurum. fluoricum ac. Hemoroizi fisura i Bron it cronic prin scleroz pulmonar Arterioscleroz accentuat . vip gels. Osteoporoz .126- .. proemin ente. Fracturi spontane. cu agravare la începutul mi c rii (rhus tox) Ø Ø Ø Osteofite voluminoase. predom la niv lombar. mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. rahitism. Anevrisme. uneori. fisurate.Ø Ø o o o o o Ø Ø Ø Ø Ø Ø Ø Team boln vicioas de ruin . agravare noaptea. Dureri de CR cu epifizit . umezeal i frig. Cicatrici cheloide fisurate Modalit i : · o o o · o o Agravare Frig. mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplas ri vertebrale Ø Dureri reumatismale lancinante. alcohol Dolicocolon. Calcarea fluorica . malforma ii cardiace. cu margini dure. Agravare noaptea. constipa ie. umezeal Repaos Noaptea Ameliorare : C ldur Mi care prelungit Complementare : Acut ± rhus tox. phytolacca. Ameliorare la mi care prelungit . HTA. Varice indurate Ulcere varicoase caloase. prostat Fibrom dur cu senza ie bearing down . carii dentare Dorin tabac. luez. Avar sau escroc Fibrom i scleroz tisular cu indura ie i.

Dorin de a fi remarcat (exhibi ionism. lovituri urmate de cre tere fibroas (ruta) Dd : calc. teribilism. delir paranoid Extravagan comportamental i / sau vestimentar Indiferen fa de familie. keratoconjunctivite flictenulare tropism genital tumori. hipertrofii. moarte Fizic : asimetrie i dismorfism. satiriazis. Mitomanie. noduli Exostoze Cap : din ii se f râmi eaz repede Tumori sau noduli tiroidieni Urogenital: fibroame dure. Arsuri post radioterapie tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice). în l ime. fabula ii). ulcere varicoase. nimfomanie. sacadate Din ii : asimetrici. sinoviale ± pumn) tropism limfatic limfosarcoame. zmucite. hidrocel. durerea iradiaz pe mb sup Deform ri severe ale coloanei. glande. rhus-t. fistule. caria i. ± gânduri. mastoz fibrochistic tropism osos necroz osoas . Partea sexual ± investit cu mare importan sexuale Obsesii (echivalentul psihic al chistelor) Vise : însp imânt toare. calus hipertrofic tendin de deformare ± artroze deformante. exostoze. tumori fibroide ± chiste palpebrale. bolt palatin ogival Vergeturi. chiar i torace. ant-c. hemangioame alterare profund esuturi cataract . cu men inerea interesului pt p rerea celor din afara familiei. cutanate. fantasme lascive. cu osteofite. sulph Calcarea sulphurica . Perversiuni Extermit i : nodozit i artritice proeminente. mari. indura ii gg. inflama ii testiculare.127- .Fizic i psihic marcat de dizarmonie . frecvent bufeuri cu palpita ii alternând cu frisoane Tumori. varicocel / chiste ovariene. valvulopatii. Mi c ri imprecise. de unde i complexele ce apar. fracturi patologice. Metroragie perimenopaus Spate: Artrit cu amel la c ldur si mi care (rhus-t). sau la copii afec iuni deformante ale femurului Minte : anxietate legat de s n tate Sup rare/triste e în urma unei pierderi nea teptate Fric de: s r cie. carii. membre Tendin e : chisturi i neoforma ii sarcoame. G t rigid. oareci Generalit i : c lduro i.

mucoasele. flegmoane) cu puroi gros. la cel mai mic ef ort Veruci dure. putrid. greoaie Înf i are : fa a i b rbia au frecvent form p trat Cap : acnee. ba de sulf ! nu cumva calc-sulf? Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese. se înc lze te). adul i i copii Personalit i puternice. Remediul Dr. camer cald .Calc-s. transpira iii ale picioaelor. dureroase ! laringit striduloas . Afecteaz glandele. dominante Fric de p s ri Generalit i : c lduros i agravat de c ldur Formare de fistule Obezitate moderat /sever . furuncule. Urticarii Erup ii uscate cu multe cruste galbene (eczeme. mastoidit . furunculoze. sulfat de calciu CaSO4 Substan incolor .128- . la baie. umezeal . Dermatologic: acnee. frecvent sanguinolent. Schüssler de tesut conjunctiv. crup recurent General ± senza ie de c ldur intern Agrav ri: c ldur . de unde i partea comun de simptomatologie. Gyps. Fistula Mental : gelozie. psoriazis) Ulcere profunde cu elimin ri putride Transpira ii abundente. în special supura iile Pacientii care ni se par ba de calc carb. oasele i pieleaAbcese recurente. herpes. Constitu ie robust . foame cintens Aversiune carne i lapte Caracteristici Eczema. cristale rombice Aproape identic chimic cu Hepar sulfur. cu grunji. prurit. inflamate. efort fizic fa de care are aversiune (transpir . frecvent sever Otit medie cu otoree cronic Abces canal auditiv extern. Tumori cistice.

Ulcer gastric.Obstruc ie nazal cronic Coriz pe dreapta Erup ii la nivel scalp Gastrointestinal : Dorin fructe verzi. colec ii purulente care se deschid i dreneaz lung timp (zile. Vertigo precedând criza epileptic Cap : (Kent) ± durerea se duce în partea pe care nu se st Gastrointestinal: dorin sup /ciorbe. s pt mâni. Sunt dou condi ii patologice cu indica ie specific pentru Calc ars : epilepsie boli cardiace asociate cu nefrit sau insuficien renal . lac-c). având i un keynote de calc ars. ars. Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca. Urogenital: nefrit Torace: durere sau palpita ii. foarte friguros i anxios Mental : fric de p s ri (calc-s. ign). periorbital etc) Dd : calc. la sp lat DD : Hep. viitor Vertigo : ca i cum ar pluti (asar . edeme extremit i. Dulciuri Abces rectal Piele : Abcese. necoapte sau acre. Anxietate s n tate . mai r u iarna . chiar luni) un puroi g lbui hidradenit . Pacientul este mai degrab obez. Colit . constipa i. Sil. tumori chistice piele fisurat .129- . Pacienti friguro i. inainte de criza epileptic . Keynote ± vorbe te cu mor ii ( frecvent nu este prezent !) . kali-ar. Med. lac-c Calcarea Silicata Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee. Sulph Calcarea Arsenica Il lu m în considerare când pacientul prezint simptome de Calc i de Ars.

Miasmele sunt prezente în îns i simptomatologia pacientului. monden. Ei au tendin de a se culpabiliza. cosmopolit. Sicoza are dureri bru te. erotic. slujba. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic. gâdileli i arsuri . septic. Durerile: Psora resimte ca dureri: mânc rimi. Pseudo Psora are tendin a de a produce oase lungi i fine. partenerii. schimb tor. fibroze i supura ii . un torace strâmt.tiin ifice. miasmele i constitu ia fizic a subiectului. i s perturbe func iile digestive i i ulcera ie. intense. Sindroamele produse de miasme atrag aten ia asupra cauzei fundamentale chiar i atunci când ea nu poate fi legat . au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie. penetrante. Sicoza: infiltra ie. spasmodice. la reten ie de ap . degenerescen Atât cât permite constitu ia fizic : Psora face ca organismul s devin intoxicat. senza ii de repta ii furnic toare. Ei sunt foarte expresivi. indura ie. Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor. în cadrul observa iei. de tipul crampelor sau colicilor . de un factor etiologic specific. Sifilisul are tendin a de a produce malforma ii congenitale. din i malforma i i o fa buh it de tip buldog. temperamentul constitu ional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. obraji scobi i i ochi str lucitori. perforante .i schimbe locul. dar adesea uit m de a asocia acestora factorii etiologici. extrovertit. secret. Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic. etc. De exemplu: Psora are tendin de a induce irita ie. . la excrescen e de esuturi i la o lentoare a metabolismului.========================================== MIASMA SICOZICA (SICOZA) S ne reamintim unele aspecte generale privind SIMPTOMATOLOGIA CONSTITU IONAL I MIASMELE Etiologia unei boli. dar pentru al ii ei par nesocoti i i nereali ti. vorb re i. realist f r c oncesiuni. b nuitor. Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice. cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însu i. Sicoza duce la formarea de oase grele. granula ie. optimist. Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascu it al ironiei care -l conduce la obsesia mor ii i destruc iei. gelos. filozofice. Sifilisul . Noi trebuie s cont m în mod un ic pe istoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. pielea nes n toas eliminatorii. acute. Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi. demen sau suicid.130- . dar nesatisf cut i dore te s . o structur osoas asimetric . politice. Sicozicul est pesimist. inflama ie i hipersensibilita te . Temperamentul: Temperamentul psoric este plin de idei pseudo. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur rilor cronice întrucât constitu ia i temperamentul reflect mo tenirea miasmatic . în ep turi lancinante. i excrescen e . se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali. religioase.

Pielea la Pseudo Psora este diafan . irita ia mucoaselor. astenie fizic dispropor ional fa de eforturi . Luezinicul spune da. foarte puternice. sângerânde. fetide. pruriginoase . se lezeaz secre ii purulente. tendin a la neoforma iuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi. groaznice i în special agravate noaptea. Pielea la Luez prezint pete ro ii închise. ezitare sau evitare (fug ) . cu preferin pentru sfera ORL i genital . sicoza este caracterizat prin ritmul s u lent i neregulat. explicând e ecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputa ia homeopatiei de a fi lent i incert adesea in acest tip de patologie . i sângereaz cu u urin . galbene. cu miros de mucegai . dup ce a ezitat. excrescen e. Pseudo Psora are scurgeri purulente. incetinirea circula iei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere. dificultate de adaptare la diferite imprejur ri. lips de curaj în decizii. Ø Pielea: Pielea la Psora est uscat . de unde existen a constant a tulbur rilor urinare. i e ec pe plan psihic. puncte de frumuse e. chiar opuse. al medicinii i al societ ii. iritante. Scurgerile: Psora are scurgeri destul de pu in abundente. nedefinite i acute. pasivitate fizic cumva un e ec celular. potrivit etiologiilor sau diatezelor purt toare de sicoz . pete.131- . producând multe Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare. re inere. de unde inclina ie spre pesimism. daca nu se supra-adaog un element luezinic . caracter.Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde. nici hipertensiune. de pe te . patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin . aspr . uneori insolubile. cea mai mic plag infectându -se u or iar leziunile sunt pruriginoase cu secre ie purulent abundent . fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu. neîngrijit . umoral. verzui sau murdar închis cu miros acru. Semnele sunt variabile. Sunt de re inut totu i câteva elemente constante: perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltr rii. dar tot f r a reflecta asupra riscurilor. de culoare închis cu dezvoltare excesiv a pilozit ii. nici hipernervozitate .intestinale i genitale . imediat. neted . ca reactivitate general : nici hipertermie. fie al dezhidrat rii. ca o intoleran interiorizat . sau culoare ar mie. Este .uneori f r explica ie . Pielea la Sicoz este acoperit de veruci. În concluzie. delicat . Sicoza are scurgeri apoase. un e ec al individului. absen de reac ie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme. SICOZA Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic . ca de infec ie. cu erup ii f r prurit dar cu tendin a de a ulcera cu u urin .

.) . o stare care duce la supraînc rcare de aporturi : fortifiante.In general îns i în mod special la tipul Sulfur. finalul incert . ame eli i gre uri.) i Rauwolfia (cefalei. etc. cu posibile tumori moi. altera ie a fanerelor tendin anormal la oboseal i pesimism Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin.Calcarea carbonica . elimin ri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale . care e deja lent i moale.un Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivit ii constitu ionale. etc. adenomul de prostat . în competi ie cu cele de reten ie ale sicozei. crevase. mai ales dac apar i elemente alergice care poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat. întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifest rile morbide din cadrul miasmei sicotice. manifest rile sunt din ce în ce mai pu in febrile . boala las îns o oboseal care se prelunge te timp de s pt mâni intregi. extracte glandulare. pronosticul acestora fiind cu atât mai pu in grav cu cât apar mai târziu . etc. cum ar fi polipii nazali. Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele tr s turi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume: in cazul reten iei de ap i tentativei de elimin ri : Natrum sulfuricum in cazul irita iei mucoaselor i produc iilor tumorale : Thuya in cazul dezhidrat rii i sclerozei : Causticum. pu in influen abile de regimurile restrictive . debutul este progresiv. atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea . apar recidivele care agraveaz cerc vicios al unei devenite perpetue sicoz ri . ingreunarea picioarelor. ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz . bulimie. i de i oboseala i descurajarea i supradoz rile medicamentoase . vitamine. sedentaris m i inactivitate.Evolu ia sicozei nu are ceva absolut specific. senza ie de c ldur . În general. Aici apar: cre tere ponderal (infiltra ie). c rora sicoza le superpune propriile sale polarit i. ame eli. evolu ia trenant . sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei. ceea ce diversific tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei. aceast oboseal ia aspect de îmb trânire prematur depresie. palpita ii. Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic. cancerul. Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constitu ii remedii ca : Petroleum (erup ii cu fisuri. bine trata i cu Teucrium i Lap is albus.132- . Astfel : a) In cadrul constitu iei carbonice : Exist 2 tendin e : . sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya. ca un fel de vâscozitate reac ional .cu depuneri in special la olduri i bazin. Din p cate. calciu.

nevoie de sare. Manganum. acesta este terenul cel mai amenin at de cancer. extremit i reci. infec ii cu colibacili sau proteus. Evolu iile posibile pot duce la remedii ca : Nepentes (are de la fluorism ner bdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipita ia ineficace. cu semnale de alarm de tipul : oboseal fizic i intelectual . mioclonii. dup cump na diatezic . copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic. perturbarea formulei sanghine. cu scurte perioade de excita ie i panica de a avea cancer sau o boal incurabil . care duc rapid la pr bu iri decompensatorii. Este un fel de Causticum mai grav. balon ri. În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i pr p dit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneaz anturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evolu iei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina.b) In cadrul constitu iei fosforice Apare indica ia schemei Natrum muriaticum à Silicea. Asterias Un fapt inedit: pe teren fluoric neoforma iile nu mai sunt de consisten rubens. sl bire progresiv care alimenteaz anxietatea. atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice. uveite. Sicoza apare precoce din cauza slabei rezisten e imunitare. salpingite. Ar fi prea simplu. hepatit viral . În cadrul constitu iei fluorice Schema teoretic stabile te linia Calcarea fluorica à Causticum. manifest ri mai specifice tuberculinismului : otite. În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza. care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. In plus dispepsie cu usc ciunea gurii. De asemenea. mai ales dup terapeuticele supresive i vaccin rilor: Aici sicoza se manifest prin : o o o afec iuni acute. dezorientare în timp i spa iu. infec ii intestinale : intoxica ii alimentare. endometrioz . Selenium. salmoneloze. capilarelor i limfaticelor. Remediu indicat în boli deg enerative ale sistemului . bron ite. alter ri ale venelor. De fapt. ver uci durero i i sângerânzi). Exist ating ere simultan a esutului elastic i a esutului reticulo-endotelial. reumatism articular acut sau decompens ri accelerate în interiorul acestei constitu ii. rigiditate muscular . Haloperidol : mare remediu al imb trânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constitu iile. adic : infec ii urinare: cistite. Gesturi i mimic fixe. frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum).). etc. impresie c tr ie te în alt univers. pe acest teren sicoza duce la decompens ri grave ale sistemului nervos . evoluând foarte rapid in special in caz de atingere ganglionar sau sanghin . Adenopatii moale ci dure. altera ia psihismului spre depresie. astm. rinite. de tipul Conium. pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. Phytolacca. dureri osoase. c). infec ii genitale : metrite. pete ro ii. Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie. grefate pe zonele sale preferen iale. hipotermie.133- . fapt anormal la constitu ia tipic luezinic . apoi Silicea sau Phosphorus. hipotensiune.

Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. I. incit rareori vom ajunge la el repertorizind simptomele relatate de bolnav. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´ generatiei urmatoare. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE EXTREME ale PERSONALITATII 1) EXTROVERSIE EXTREMA foarte vital. Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat. tulbur ri cortico-hipofizare. din ce in ce mai numeroase. mentalul abunda de simptome (266 in Kent). Apropiat de Agaricus. impulsurile. dar la cealalta extrema poate exista o INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie. amplificindu-se. dar poate sa-l bata cu cruzime. dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa. Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse. Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie. sexualitatea). Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti. agranulocitoz ). zgomotos (ii irita pe cei din jur) energie debordanta. pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate). atul timid si rezervat ± ambii necesitind Med). ========================================== MEDORRHINUM (Med) (puroi blenoragic) Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI. trombopenie. Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic.134- . Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari. Aceasta oscilatie intre extreme este valabila: pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv. Vaccinarile obligatorii.Alzheimer). Totul este d us la extrem (eliminarile fizice. etc). precum si abdicarea de la constringerile moral religioase din ultimul secol.nervos (scleroza în pl ci. au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. Parkinsonism. afec iuni sanghine (purpur . temperamentul. impulsivitate comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) : . BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica ALLEN i-a dedicat un studiu complet PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan). prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale. s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). De regula. Med este inima sicozei. timiditate. nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida. Oricum. Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa. retractarea personalitatii.

hiperactivitate : mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea) incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) ÄTrebuie sa fac asta. alcool. rusinos nu are incredere in sine.. orice : droguri. 2) INTROVERSIE EXTREMA timid. se simte departe de oameni iubeste animalele (excesiv... si asta. vrea sa experimenteze totul. multi prieteni vorbeste degajat (chiar impertinent) megastar-ul care captiveaza stadioanele .135- . deprimat (senzatia ca este parasit) doreste sa dispara. ci pentru ca a pierdut speranta si nu ii mai pasa de nimic). necuviincios (deranjeaza) agitat (nu poate sta linistit) tresare (in special la zgomot).. tutun. sa moara (ginduri de sinucidere) autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama) anorexie (adolescente) . eventual maninca numai fructe droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit. abuziv.foarte sociabil. nici sellfrespect singuratic. compensator) nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste) capacitate mental-emotionala scazuta (distrat.) grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice) indecent. uituc) descurajat. 3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT de la cruzime salbatica la sfiala si introversie extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde) emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr -odata izbucneste o toana) . in exces sexualitate (foarte devreme si excesiva) .

dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum. FRICI sa fie singur in intuneric (Lyc. o privire. Puls) o prezenta nevazuta (monstru. stafie. se lupta. prezinta faptele partial se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la Ämasca´). oameni (chiar fata de propria familie) se derobeaza de responsabilitati MINCIUNA incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii. lapsusuri .. violent (copii care isi lovesc parintii) bataus. Cann-i) : se proiecteaza in viitor (agenda) putere de premonitie (medium) graba amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi. CONFUZIE dificultate de concentrare : dislexie uita cuvinte. piscina) . Rho. Äceva´) de nenorocire de intinderi mari de apa (nu in bazin. apoi abandoneaza egoism extrem / sensibilitate iesita din comun.- lucreaza excelent o perioada. loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie) nu poate fi potolit in timpul crizei daca este admonestat reactioneaza cu violenta incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint. Arg -n. CRUZIME si TICALOSIE salbatic. il obsedeaza ore in sir si vrea satisfactie) priveste cu placere scene de violenta pierde orice control al comportamentului nepasare fata de sentimentele altora cruzime fata de animale. pierde sirul conversatiei. Nota dominanta a sicoticului : ÄTrebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceila lti´.136- .

adorm spre dimineata se agita in timpul somnului (in special picioarele) pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda) se trezeste neodihnit SIMPTOME FIZICE in cimpul vizual periferic ca si cind mici vietati s-ar misca rapid astigmatism (Lil-t. Tub) URECHI colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize. broaste. cu hipoacuzie (la copii) .- de animale gelatinoase (meduze.137- . etc) de nebunie (este constient de confuzia mentala) ILUZII ca cineva este in spatele lui ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap) ca apar persoane care ii soptesc : Ävino´! ca totul este ireal (ca intr-un vis) SOMN II. CAP OCHI rosata umflare puroi masiv aglutinarea pleoapelor dimineata halucinatii : inflamatii cu semne intense : migrene imprecis descrise par uscat. matreata Äoameni de noapte´: se retrag greu la culcare.

Nux-v. ca desenate barba. Samb) prurit intens al virfului nasului (interior) piele palida. Thuya) 8. polipi sinuzite nas infundat la copii (Lyc. mustata rara GURA GIT racelile lasa catar postnazal cronic inflamatie. rinita cronica cu mucus gros corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor scurgeri retronazale. obstructie. frig si curent . Mang.NAS FATA - mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa). amigdalita (ameliorate la mare) eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust. ceroasa (poate fi si gri-verzui) uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda) pilozitate faciala minima : sprincene subtiri. TORACE . Staph) limba cu depozit posterior salivatie copioasa vezicule de febra (herpes) dinti cu indentatii adinci (Tub) carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic) transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin.afectarea sistemului respirator inferior : bronsite (de la nastere) astm agravat de umezeala. ziua sau noaptea) spider hemangiom (capilare dilatate.138- .

ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala) dorinte alimentare : grasime (carne grasa. gheata bauturi alcoolice suc de citrice (portocale) 10. Psor) gastrita. condimentata) sare si dulciuri acru. RECT .139- .probleme respiratorii cronice tuse productiva ameliorare culcat pe abdomen. STOMAC foame vorace imediat dupa masa (Lyc. fructe (necoapte) peste aversiuni alimentare mincare gelatinoasa (albus nefiert. mazare sete bauturi reci.eritem fesier (la copii) poate insoti orice episod de boala rosu aprins (uneori vezicular) poate fi rezistent la orice tratament diaree cronica (Tub) scaun excoriant miros extrem de ofensiv constipatia este mai frecventa scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate) . melci) vinete. caimac. fasole. la mare afectiuni cardiace : la oameni tineri infarct la virsta sub 40 ani cardita reumatismala poststreptococica 9. stridii.

singe inchis la culoare cu c heaguri. acide. excoriante cu miros de peste tumori adenom prostatic chisturi de ovar fibroame probleme menstruale dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere) menstre ofensive. argiloase (ALUM) 11.impuls sexual foarte puternic (nimfomanie. bitiie) senzatie de caldura (le descopera n oaptea. plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata) 13.picioare · · · · agitate (le misca incontinuu. uretrita. sterilitate .impotenta. URINAR . epididimita. pateaza persistent lengeria SPM sever cu tristete. metrita.enurezis (urina foarte colorata.gonoree . GENITAL .140- . prostatita vaginita. dureroase (nu poate merge pe teren accidentat. chiar iarna) talpi sensibile. merge cu picioarele goale pe ciment.herpes. EXTREMITATI . anexita scurgeri galbene.cistita cronica recidivanta 12. stricturi .scaune aderente.inflamatii · · · · · · · · orhita. satiriazis) .uretrite (inclusiv nespecifice) cronice. pinten) glezne umflate articulatii intepenite cu nevoia de a le Ätroz ni´ . miros amoniacal) . condiloame.perversiuni sexuale . veruci . calciie sensibile.

nas) dar se descopera. iritante si amelioreaza ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen miasma sicotica : negi.141- . · · · · - GENERALITATI · · · calduros istoric familial : gonoree boli genitourinare trenante maladii cardiace la virsta tinara toate eliminarile sunt ofensive. veruci. chisturi sebacee.· · · - artrite (inclusiv reumatoida) dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus -t) deformari ale degetelor unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale isi roade cu inversunare unghiile 14. lipoame pielea din regiunea genitala afectata : rash inflamatii exeme excrescente moluscum pendulum in jurul gitului vitiligo rece (mai ales sini. negi. veruci. tumori. frig diurna atingere (chiar usoara) acoperit (invelit) . PIELEA multe excrescente : alunite. excrescente de orice fel MODALITATI · · · · lateralitate stinga (sicoza) agravare : umezeala.

142- . scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben isi rod unghiile (inclusiv de la picioare) COPIL · · poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica costeliv cu tendinta spre marasm lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare probleme de comportament (greu de educat) .· · · · · · · · zgomot ameliorare seara la malul marii culcat pe abdomen. nas obst ruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita) nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l -a ingerat) bea cu placere suc de portocale diaree de la nastere. pozitie genu -pectorala aplecat in spate cind se intinde aer proaspat (ventilat) frictiuni puternice TABLOURI CLINICE SUGAR · · · · · · · · · · · · · · eritem fesier exema. ast m inca de la nastere dificultate de a adormi (nu se poate relaxa) doarme pe abdomen sau in pozitie genu -pectorala se dezveleste in somn. agita picioarele spider laringiom al fetei raceste des.

143- . dureri mari la ciclu) chisturi ovariene libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el) masturbare ADULT Traim intr-o societate sicotizanta (control. fimozite) conjunctivite. in special la baieti a caror personalitate se retrage din fata unui tata ± Med cu comportament agresiv dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori.· · · · · · · · · · - toane cruzime / timid si retras comportament agresiv (acasa si la scoala) isi bate parintii. imagine). Deci trasaturile comportamentale sicotice se amplifica la adult. veruci enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal inflamatii genitale frecvente (vaginite. care mai poate prezenta : . fratii. in special la fete comportament introvertit. recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite. imbracaminte excentrica impertinenti / usor intimidabili anorexie / bulimie. masturbare. etc) patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale probleme menstruale (SPM. tendinte incestuoase) probleme de concentrare dislexie (greseli in scris si vorbit) greutate in mentinerea atentiei nu-si pot face temele decit in li niste deplina uita negi. droguri. fara incredere in sine. blefarite (ochi lipiti dimineata) astigmatism astm. exema (ameliorate la mare) IACRS frecvente. ADOLESCENTI razvratiti. colegii iubeste excesiv animalele / cruzime sexualit ate prematura (interes anormal pentru sexul opus. competitie.

hipersexual . tumori reumatism deformant nevralgii (faciala.144minte alerta in permanenta impuls sexual excesiv manifestari extrovertite dorinta de grasimi cistite repetate . daca a facut un anumit lucru. frecvente lapsusuri in conversatie) COMPARATII Complementare : Thuya. Nat-s. Sulphur. dorinta de alimente grase. gelos. rezistenta la tratament impotenta. condiloame. sinuzite cronice. distructiv diaree cronica raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar astigmatism. noduli. Puls TUB : copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult comportament agresiv. polipoza nazala slabiciunea memoriei (uita nume proprii. dezordine. Cann-i. vitalitate. sciatica stinga) probleme ale talpilor. dinti cu marginea indentata dorinta de grasime o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in fundal = miasma) Sulphur : egotism. unde si-a lasat lucrurile. dulci.- patologie urogenitala tenace. chisturi. acre si de bauturi reci (dar uraste pestele) isi roade unghiile isi dezveleste picioarele (calduros) nevoia de scaun il scoala dimineata din pat Nux-v : Lach : pasional. sterilitate veruci. calciielor rinofaringite. plex solar.

Nat-s : - ameliorat de orice eliminare (scurgere) negi. Samb: obstructie nazala (copii si sugari) Kali-c : sensibilitatea talpilor. : The Homoeopathic treatment of Children. Arg-n.145- . BIBLIOGRAFIE Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice Sankaran : Soul of Remedies George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica Paul Herscu. Sec : piele rece. timpul trece prea incet Camph. masturbare). condiloame agravat la vreme umeda ginduri suicidare Alumina. ========================================== . Nux-v.D. N. veruci. dar se dezveleste Sanic : miros de peste Zinc : agitatia picioarelor Thuj : Plat : Ph-ac : uita cuvintele cind vorbeste vrea sucuri de citrice platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit). se prezinta altfel decit este scurgeri asemanatoare cu Med patologie urogenitala unghii deformate (striatii longitudinale) uscaciunea parului excrescente diverse afectarea articulatiilor Lyc. comportament sexual extrem. polipi. inselator. perversiuni. Cann-i : Äca in vis´. hipersexualitate (dorinta exagerata. mincinos.

Med. Cauzalitate: supresia gonoreei ( i a altor BTS.proasp t recoltate. astm bron ic. agita ie psihomotorie. Poate ajunge pân la 15 -20m. i conuri de 1 cm.) Conifere . iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. condiloame.gonoree în APP).) => diaree. Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infec iilor bacteriene se vere .THUJA THUJA OCCIDENTALIS (Arbor Vitae. A fost adus în Europa în sec. T. . amenoreei. THUJA Ac ioneaz în principal la urm toarele niveluri: GENITO-URINAR PIELE mental-emo ional. Thuya canadian etc.. supresia manifest rilor sicozei ± veruci. Hahnemann a remarcat poten ialul terapeutic . aplatizate. SIL. diaree. Intoxica ia provoac v rs turi. în regiuni ml tinoase. cap-occiput. grd.M se ob ine din vârfurile tinere ale ramurilor. sifilisul) ( Thuj. în form de solzi. Cupressaceae Thuja occidentalis cre te spontan în estul Americii de Nord. frunze i flori . insuficien hepato -renal . -gonoree în AHC. cu frunze mici.146- ¦ vaccinarea ( r. are o form piramidal . except. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoac inflama ie acut i secre ii purulente. cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan. Remediul are afinitate pentru esuturile epiteliale.. verzi. convulsii. care a înv at de la indieni s foloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. Mai sunt men ionate i ac iuni insecticide. psoriazisului. SULPH. Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator fran cez. ac iunea sa iritant provocând hipersecre ie glandular i hiperplazie epitelial . cu apari ia unor forma iuni de tipul verucilor i condiloamelor. digestiv. Jacques Cartier .antigonoreic al plantei observând apari ia unei secre ii uretrale purulente verzui la un tân r care mestecase câteva frunze de Thuja. aritmii. verucilor etc. tumori. enurezisului. lateralitate stâng . Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are ac iune imunomodulatoare i antiviral . ganglioni limfatici. fiind folosit în combina ie cu Echinacea purpurea. 4: THUJ. In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infec iilor respiratorii. reumatismului. paralizie. cistitei. antihelmintice i abortive. 16 i cultivat în scopuri ornamentale.. convulsii . Cedru alb/ galben.fam.

Nu comunic u or (cu excep ia cazului în care masca presupune s fie foarte sociabili). iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice pre . de inadecvare. Ameliorat: c ldur . MENTAL-EMOTIONAL: Au o senza ie de sl biciune interioar . religiozitate.CORYZA . inflexibili. manipulativi i în el tori. cinste i alte calit i pe care le observ c sunt aprecia te. contact sexual. c ldura patului. secreto i. deoarece se deschid greu i pot oferi chiar informa ii false.147- . Masca/ m tile trebuie ap rate cu orice pre i devin rigizi.m/p. mi care. pozi ie: în decubit pe partea afectat . fanatici. sunt rezerva i. decubit dorsal sau cu coapsele flectate. corectitudine. evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentru atingere).amel. mic iune. Sunt pacien i dificili. cu idei fixe.m. general symptoms Thuj). lateralitate stâng .GENERALITATI: Agravat: VREME RECE . Depresie provocat de sentimentul izol rii. periodic: 3 a. de senza ia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi. Alimentar: agravat de : ceap gr simi aversiune pentru : ceap usturoi dorin pentru : ceap ± crud usturoi s rat secre ii galben-verzui sau verzi.: ameliorare general când este r cit . menstrua ie. UMEDA. fazele lunii ( ). eliminarea secre iilor .GENERALS . sentimentul c sunt lipsi i de orice valoare. . (ex. Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societ ii în care tr iesc ± de moralitate.

is · c au sl bit.148- .delicate.DELUSIONS .animals . Ign). secre ii nazale posterioare. carii dentare lâng gingie.DELUSIONS . ofensive cu miros putrid.DELUSIONS . is MIND .abdomen.beside him. body is in danger of MIND .she is made of MIND .pregnant.body .DELUSIONS . .body .body is MIND .body .people .body .separated . fragili : MIND . greu de piept nat .DELUSIONS .behind him..body .DELUSIONS .coming in pieces.brittle. people are MIND .DELUSIONS .DELUSIONS . friabil.soul. corpul î i pierde materialitatea sau c este separat de spirit: MIND . veruci sau tumori pe fa .DELUSIONS . sinuzit cronic .DELUSIONS .Idei fixe sau iluzii : · c sunt sensibili.emaciation. body is MIND .glass .body . sau de sarcin (Crocus) CAP cefalee frontal sau temporal .lighter than air. hipersecre ie de sebum.immaterial. secre ii purulente. MIND . îi cad sprâncenele în ½ extern . is MIND .body . otit cronic .). p r uscat. are in MIND . body is separated from · c se afl o persoan str in lâng ei sau în spatele lor ( Med) MIND . aversiuni i agrav ri prezentate la generalit i) distensie abdominal . dup abuzul de ceai (Selen. senza ia c se mi c un animal în abdomen.people .DELUSIONS .pieces . flatulen .continuity of body would be dissolved MIND . of MIND . coriz în timpul defeca iei (sep ).DELUSIONS .thin . cu aspect uleios al fe ei. someone is · c au un animal în abdomen . durere ca de cui înfipt în cap (COFF.DELUSIONS . GASTROINTESTINAL (preferin e. she is.DELUSIONS .

urât mirositoare a picioarelor. se treze te la 3 a. jet urinar bifurcat. de ars. dup vaccinare. de miere. RESPIRATOR astm bron ic ag. mor i. . NUCLEUL (Vermeulen): 1. transpira ie abundent . deformate. UROGENITAL uretrit .) transpira ie cu miros dulceag. insomnie. PIELE veruci sau orice fel de tumori cutanate. adenom de prostat . dup micul dejun (NAT-S). fisuri între degetele de la picioare. de vreme umed polipi corzi vocale.chist ovarian -stâng. erup ii. galben -verzuie.- diaree: dup vaccinare. Thuj. transpira ie uleioas ..). i rece. încarnate. verzuie.m. Sentimentul c sunt lipsi i de valoare. erup ii în zonele acoperite. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senza ia de evacuare incomplet . de praz. veruci plantare. condiloame perianale. condiloame genitale.. stg.149- . pe t lpi. constipa ie cu dureri rectale violente. vise: de c dere. (Lach. cu scaun exploziv. prostatit . transpir în zonele neacoperite (Bell. ag. dureri premenstruale ovariene pe p. leucoree abundent groas . fibroame sau polipi uterini. Masca. SOMN pe partea stâng . cronic . hirsutism.. probleme unghiale ± casante. puls. rânced. hipersecre ie de sebum. EXTREMITATI reumatism cu antecedente de gonoree. de usturoi. secre ie uretral cronic purulent .

probleme unghiale etc... Nat-s. Are mare conductibilitate electrica si termica. carii dentare care apar foarte devreme etc. aversiune sau agraveaz )... Desktop Guide of Materia Medica.abilitatea de a se ocupa de ceva nou. s rat. circuite electrice.. The Substance of Homoeopathy. Vithoulkas G. proiecteaz o imagine compensatorie de putere. Gibson D. Complementare Ars. Nat-m .. Nit-ac etc Bibliografie: Boericke W.închi i. sa o apere de orice atac. . 5. Med.nevoia de a performa in conditii adverse . urât mirositoare a picioarelor etc.R..pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. Nat-s. bijuterii. dorin pentru usturoi. rezerva i. Morrison R. Staph ± se subapreciaz . Nit-ac. Merc-s. constipa ie cu scaun dificil. condiloame i fibroame. 3. 6. care se retrage.. Ceap (dorin . Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. Sabin. conductori electronici. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. nazal posterioar etc Med. Nat-m. agg. 4. ag.. friguros. Veruci. antiseptice.M. Puls.2. The Soul of Remedies.Vremea rece i umed agraveaz .Sulph Compara ii Lyc ± sl biciune interioar . germicide. transpira ie abundent . Essence of Materia Medica.150- . Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. Sil ±lips de încredere în sine. Sankaran R.. rezerva i. de aici anxietatea de anticipatie. Piele uleioas . secr.sensibili la muzic .. vesela. .. condiloame. Aplicatii : fotografie.. Synoptic Materia Medica. de vaccinare.. de ceap . Probleme unghiale. Sankaran R. Studies of Homoeopathic Remedies. Secre ii galben-verzui / verzi.. ag de gr simi.. provocarea de a fi creativ . Sil. RADAR 8 ========================================== GRUPUL ARGENTUM ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Vermeulen F. oglinzi. tumori etc.

de aici anxietate si furie. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. recunoastere. nou. asigurare. noaptea. la pranz. rezervat in atitudine . incredere. ii cade vocea. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. Se simte silit sa performeze. Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´. ajutat din spate. MODALITATI Agravare : contact. multime . responsabilitate. incurajat. tristi nelinistiti. la soare. priceperea. tendinta la ulceratii. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. criticat. locuri inguste. convulsii. se apara prin intelect. prolaps uterin.sistemul nervos ± contracturi.anxietate pentru sanatate. abia mai vorbeste. cancer uterin. cancer. cantaret. scriitor. impotenta . pret. in vehicol. raguseala oratorilor.femeie : anexita stanga. presiune. invelit. articulatii . performanta. cantaretilor secretii mucoase gri. cu ochii adanciti.genital ± barbat :orhita dreapta . epilepsie. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . creativ. injunghiat in spate. paralizii.Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. totusi rezervat si inchis socuri electrice la adormire sau trezire SIMPTOME PSIHICE . cafea. exostoze craniene. mentine controlul. dureri in cartilajele costale. puterea creierului sau. cautator de greseli. oase. parestezii. dezvelindu -se. fetida. confuzie. vascoase. talentele. ( Vermeulen) CARACTERISTICI (Vermeulen) durerea creste treptat si dispare brusc laringe dureros. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. carii osoase .muschi ± crampe in extremitati.151- . neliniste psiho -motorie . usor expulzate friguros agravat la soare anxios nelinistit. stand aplecat. schimb. etc si se apara prin ea. piele palida. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. tulburari de memorie. senzatie de socuri electrice. TDS cu polutii. Ameliorare : la miscare.dureri sfasietoare. suport moral.frica de inaltime. Se simte slab in interior. BIOTIP : slab. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. de catre preajma mai tarziu. anxietate de anticipatie. contractura.grabit in mers si vorbit . predicator. leucoree iritanta. vertij . Copil a fost fortat de parinti sa performeze. ACTIUNE . ca o rana.mucoase ± laringe si faringe mai ales . dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura. ten pamantiu.cartilagii. aparare. se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. culcat pe spate. se exprima ca orator. Trebuie sa straluceasca in societate.

.slabiciune.gastralgii arzatoare. ametit.dureri osoase.scaun moale.inflamatia laringelui. tuse. tahicardie.prurit ocular. cedeaza brusc .coriza cu stranut. prolaps. raguseala.agravare la soare SIMPTOME LOCALE . diabet zaharat. ulcer. usor expulzate .crampe. TDS. blefarite. la pranz .cefalalgie stanga instalata treptat. convulsii. saliva vascoasa.palpitatii. impotenta sexuala . confuz . greata. epilepsie. anexita stanga . dureri articulare . mai des .agravat culcat pe spate . borborigme . cancer uterin RELATII Zincum ± prurit ocular. Stannum ± tuse razand . secretii vasc oase. excoriatii . contractii in pulpe coborand INDICATII CLINICE Blefarite. faringite. strictura canalului lacrimal .mictiuni frecvente. vascoase . carii osoase. carii osoase.depresie taciturna sau excesiva veselie . senzatia de oprire a inimii . reumatism articular. varsaturi acre. secretii nazale fluente sau purulente gri . exostoze. fara caldura vitala. exostoze. gri.152- .furie deliranta dupa criza de epilepsie .constrictii externe. laringite. enurezis nocturn. emaciere. epilepsie .deficit de memorie SIMPTOME GENERALE . agravare la efort fizic .uscaciunea gurii. inflamatii ale cartilagiilor . articulatii ³isterice´.senzatie de cap gol.ingrosarea cartilagiilor.agravare ziua.secretii mucoase gri. cantitati mari -TDS : polutii. Palladium ± ovar drept.prolaps uterin.

hurry 1 .taciturn 2. mental exertion agg. gray 2 .. noon agg. 3 . voice. convulsions 2. in bed 2 . exertion physical agg 2. lack of vital heat 2. cartilages 3 .cold agg 2 .inflammation 2.numbness 2 . uterus 2.153- . inflammation.cartilages affection of 3. children.pollutions 2 Female genitalia/sex ± prolapsus 3.restlessness 2.sun. pain bones of 2.pain 2. cervix 1 Chest ± palpitation of heart 2 . Sepia POSOLOGIE ± 6 X ± CM REPERTORIU Mind ± anxiety 2.emaciation 2. Platina. discharge with 3 Throat ± choking 3. ideas abundant 1 Generals ± daytime morning agg. cancer of. right 3.Urmeaza bine dupa Alumina. infants 2 ³ . 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . ulcers. inflammation 2 Larynx . trembling 2 . frequent 3 Male genitalia/sex . weakness 3 .itching 2.mucous secretions increased 2. 3.prostration 3.lying agg 2. epileptic 3.side. twitching 2. weakness 2 . lost 3 Stomach . burning 2 Bladder ± urging to urinate 3.. empty 2 Eye .stricture of lachrymal duct 2 Nose ± coryza 2.periodicity 3 Head ± pain 3. interrupted 3. hoarseness 3. Puls.memory.caries bone of 2. back on 2. e urmat bine de Calc. inflammation 2. health about 2 ³ ³ ³ ³ . loquacity 2. lids 3. exostosis 2. exposure to the 2 .constriction external 2. uterus. joints 3 . left 2 .

MODALITATI Agravare : la cald. pareze mai ales ale membrelor inferioare . hipertiroidian si hiposuprarenalian.anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare . Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei.depresie anxioasa. sicoza.) si fizic cu anxietate. deprimat agitat. ACTIUNE . tunele. Planifica tot ca sa stapaneasca situatia.T.154- . nimeni nu -l ajuta. inaltimi. tuse. grabit si nerabdator. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. durere de piept. nu poate astepta. actioneaza impulsiv ca sa scape. idei si actiuni fixe. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra. ajunge la intalniri mai inainte. Ameliorare : la aer curat ± ii place sa-i sufle vantul in fata. ridat. Lateralitate stanga. orice loc cu iesi rea blocata. ganduri tulburi. rinichi BIOTIP : slab. SIMPTOME PSIHICE . obsesiile. tulburari de coordonare motorie. la menstra. altfel va fi renegat si dispretuit. la presiune forte. uscat.m. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. psora. co mpulsiile care sunt tulburari afective ? n. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime. pe care le doreste.sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire.BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. poduri. apar frici.mucoase : respiratorii. psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. miasme multiple ± luetism. alimente reci. trebuie sa vada iesirea tot timpul. la furie cefalee. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . sta langa usa. Trebuie sa lupte singur.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau . la baie rece. colturi de strada. Jain Publishers New Delhi Kent J. spatii inguste. Murphy. digestive. dulciuri. fobiile. in criza.degenerescente parenhimatoase : ficat. slabiciune iritabila. avioane. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios. anxios iritabil.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. Trituratie si solutie.oase si cartilagii : necroze . febrilitate. iluzii. slabiciune . halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . culcat pe partea dreapta. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint ± NO3Ag. noaptea.agitatie anxioasa.

hipoacuzie.raguseala cronica a cantaretilor. treziri anxioase bruste . de spatii inguste.doreste aer rece.diaree verde. frica de inaltime.agravat culcat pe partea dreapta SIMPTOME LOCALE . fizica si psihica . varsaturi . cu aspect de spanac tocat. diaree emotiva sau dupa masa . spumoasa.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie.dorinta de dulciuri care-l agraveaza.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . de alimente si bauturi reci .constipatie cu scaune uscate .de inchiderea ochilor.impuls de a se arunca de la inaltime .impuls nestapanit de a merge repede .tendinta la hemoragii .155- .acufene. surditate . vrea sa termine lucrul inainte de a incepe . fotofobie intensa. regurgitari de alimente nedigerate. este grabit.timpul trece prea incet.flatulenta marcata.in situatii nespecifice) . baie rece . confuzie mintala .conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta.agravat la cald . cu tremor si slabiciune SIMPTOME GENERALE . < la cald . pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit. frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac.eructatii zgomotoase imediat dupa masa . gaze zgomotoase si fetide la scaun .irational in concluzii si actiuni .agravat noaptea . senzatie de infundare urechea stanga.limba cu papile proeminente.vise anxioase. ameliorata la aer rece si legat strans la cap .frica de multime.senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . epilepsie la frica.. la menstra .deficit de memorie. varf rosu si dureros . oratorilor.vertij la vederea unor cladiri inalte agr. de poduri.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda.slabiciune generala. greata. agravata dimineata obligand la tuse .durere epigastrica rozatoare.

forsaken is 3. laringita cronica a cantaretilor si oratorilor. of 1 . Ars. epilepsie. when 2 . eroziune de col uterin.palpitatii agravate culcat pe dreapta. flatulenta.anxiety 3 time is set. la emotie.col uterin tumefiat.high places agg 2 .impotenta sexuala. dizenterie. sanguinolenta . in 2 .leucoree alba. mur.fear.ciclu menstrual neregulat. fetida. uretrite.hurry time. delusions.156- . paraplegie. leucoree.anexita stanga . diaree verde cu flatulenta in entero-colite.. coree.alb. tulburare afectiva bipolara. 3 . ameliorate plimbandu -se la aer rece . ulcer cornean. tremuraturi. afectiuni medulare. conjunctivita granuloasa. ataxie locomotorie.incontinenta de urina zi si noapte .excitement. anticipating events. ulcer gastro duodenal. ulcerat. paralizii INDICATII CLINICE Tulburare anxioasa. hipertiroidism. impotenta sexuala. la mirosul de tu tun. diaree la emotie. coit dureros .. tulburare depresiv-anxioasa.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi..³ .undertakes nothing. aerofagie. place cannot pass.self-control. gastrita hiperacida. astm nervos . certain 2 .delusions. RELATII Complementar : Lyc. uretrite la barbat . meteorism.Ver. parestezii. despised he is 3 ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³ . corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind ± delusions. sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . crossing a bridge or place. if a 2 Generals ± night agg. galbuie. obsesii. oftalmie purulenta. Antidot : Natr. pareze.tuse la notele inalte. of losing 2 . narrow places. fobii. Incompatibilitate : Coffea REPERTORIU Mind ± ailments from anticipation 3 ³ .alb. lest he fail 2 . hurry to arrive for appointed 3 ³ walking while 3 .

astm. simpatetic. sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. boala. se vrea centrul a tentiei. sweets. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. spasm de esofag.³ ³ ³ ³ ³ . continua.: comunicativ.durere constrictiva arzatoare in gat. ARGENTUM IODATUM Ag I. < aplecat. > de tuse. Este sensibili la critici. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. uscata. tunet e. moarte. singuratate. tresariri.durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte . Mictiuni imperioase. Are prieteni artisti. crampe.pain 3 burning 2 Abdomen ± distention 3 Rectum ± diarrhea 2. nu poate articula decat un cuvant odata.respiratie dificila. prietenos. mandrie ranita. scurta. fulgere. fata si limba foarte rosii . atacuri de sufocare.food.hemorrhage 2 Head ± pain 2 Stomach ± eructations 3 nausea 3 vomiting 3 ³ . dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. ocrotitor al artelor si ideilor Phos. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. 3 . intuneric. : conservator. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: . crampe dureroase. idei fixe. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. tuse spastica. Are relatii profunde. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. care-l agraveaza. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. Frica de inaltime. politicos arogant.convulsions 2 epileptic 3 . cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. pasionate. . 3 . calator. adenopatii ganglionare. impresia de gat zgariat.warm agg. sa arate ce talentat este. spatii inguste. cefalee la ora 16. tuse spastica.weakness 3 . sa tina discursuri.157- . intelectuali superiori. Iritabil agravat de umilire . Simptome comune ambelor elemente. agg. durere constrictiva tampla stanga. stool green 3 flatus 3 Chest ± palpitation of heart 3 Extremities ± weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. desire 3.

la o persoana in ace lasi timp bine crescuta si manierata. Cu timpul. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. a caror afectiune o dorea. Dar. capabili. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. peste. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. bauturi reci. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. carne. se joaca cu cuvintele. somnambulism. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. fructe. condimente. fiind reprimate. sentimentele negative sunt tinute sub control. De obicei. de anihilare si moarte. Ameliorat de cafea. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. in acest scop. dar nu sunt in stare sa o ofere. Ameliorat vorbind. fiind prea seriosi si muncitori. Punctul slab es te reprezentat de nivelul emotional. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala. din etape premergatoare. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. prea mult aur indeparteaza iubirea. Intr-adevar. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. devin tot mai autocritici. cu accente frecvente de tristete. ei fiind cu adevarat valorosi. pentru emotiile lor fragile. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. isi vor face tot mai multe reprosuri. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. Initial. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. R. nimic nu ii mai intereseaza. Pentru ei. dar paradoxal. individul Aurum este insetat de iubire. Pentru homeopat. Accepta cu usurinta afectiunea altora. Dificultate de adormire. Pe masura ce patologia avanseaza.tablou mental Dupa George Vithoulkas. .Doreste dulciuri. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. desi au intelectul foarte puternic. de aceea. ele se vor fac e simtite prin oscilatiile dispozitiei. adesea primii din clasa. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. ========================================== AURUM METALLICUM Trasaturi esentiale. Pe masura ce patologia avanseaza. inghetata. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. Existenta lor este prea sobra. luminoasa a vietii. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. Nu mai au nici o bucurie . Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. inteligenti. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste.158- . sare Aversiune pentru grasimi. ambitiosi la scoala.

remediu antisifilitic ameliorat: . 3 Industrious. delicatese(produse de patiserie) aversiune: carne . munca devine supapa lor de siguranta. friends. In aceasta noua etapa. of 2 . has lost the affection of 2 Delusion. vara agravat: . plin de cruzime. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. In acest caz. he has 3 Fear ± failure. cu agravarea depresiei seara. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. mania for work 3 Delusion. dulciuri. In cele din urma. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. al durerilor osoase si al aterosclerozei. spune lucruri foarte dure celor din jur. dar dupa apusul soarelui. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. in aer liber. al congestiei si induratiei locale. ceea ce ii mai alina suferinta. boala ia un alt curs. pacientul . prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv. melancholia 2 Loathing of life 3 Suicidal disposition 4 Suicidal disposition. desi deprimat. neglected his duty. Exista si o alta varianta de Aurum.seara. cel foarte moral si religios.noaptea ( mai ales durerile osoase ) dorinte alimentare ± alcool.Tot in acest stadiu. el poate parea insensibil. throwing height. desi nu injura. Tot acum. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. o adevarata moarte in timpul vietii. pot s a se arunce de la etaj. lapte.high places 1 . Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana. preferinte alimentare si modalitati Prof.heart disease 2 Apecte generale. Se roaga si plange ore in sir. Simptome de repertoar: Religious affection 2 Religious affection. se remarca si inversul acestei situatii. apare ameliorarea generala seara. toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat. nu se mai gandeste la autodistrugere. mai plini de inc redere.159- . himself from a 4 Alcoholism 2 Music amel. Uneori. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. paine.

Iasi. Bibliografie Dujany Ruggero ± Manual practic de homeopatie.dureri de cap atat de intense. merc.dureri osoase sfasietoare. dureroase Cavitate bucala si gat ± Carcinom la nivelul limbii sau gatului. Chirila Pavel ± Manual de homeopatie.ed. cancer testicular. ca de branza veche. striga in somn insomnie cronica severa cosmaruri. ed. Buc. nat-m. cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor... 2005 Bungetzianu Gheorghe.Ghid practic de remedii homeopatice. la femei. endocardita. agravate noaptea Somn geme. miros fetid al cavitatii bucale. psor. Tao. Medicala. palpitatii violente. dureri reumatice migratorii psoriazis Comparatii cu alte remedii nat-s. cu forme severe de sinuzita ± nari ulcerate. 1983 Morrison Roger .obstructie nazala. incat se gandeste la sinucidere. pericardita.- sete pentru apa rece Simptome locale reprezentative Cap. Buc. testicul ectopic. plat. profunde. nux-v. Genital . ign. necoborat. ed. Extremitati .160- . fibromatoza uterina Piept ± angina pectorala agravata seara.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi ± hemianopsie ± nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . agravate noaptea senzatia ca inima e stransa de o platosa cardiopatie reumatismala. Polirom.care este simtit si de altii Abdomen ± hernie inghinala la copii Ap. 2001 .

SICOZA si LUEZA .htm y Miasma Luetica . Haarlem. M. clar . 1995 Vermeulen Frans.Dr.Dr. inhibitia) = PSORA -HYPER (excesul. cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral. Hahnemann a descris 3 miasme PSORA.Lachesis. care viciaza judecata . eroziuni -la nivel psihic =violenta . numai 3 : -HYPO (defectul. vol.al excesului sau al distructiei .Dr. Merlijn Publ. ed. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei . 1992. Pavlovschi y Materia Medica . Moldogrup Iasi. Desi . D. lipsa . Bromium .in sensul lipsei . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic .161- . Homoeopathic Book Publ. in caz contrar . care va genera cu siguranta diferite afectiuni . fisuri . dinamic si potrivnic. care sunt . acumularea. Adrian Dumitrescu y Materia Medica . London. George ± Materi medica viva. M. necroze . isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere . Conium . CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007) http://www.ro/Curs_06.Dr. 3. Prof. Arsenicum album. miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . Nederlands. 1997 Vithoulkas. care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic . memoria si acuitatea intelectului introvertit .( afectare profunda a organelor ) CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE MENTAL mentalitate distructiva. Synoptic Materia medica. Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. Belladonna. excitatia ) =SICOZA DYS (devierea . degenerarea ) =LUEZA Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . George ± Esenta Materiei medica.. Galesanu y Luesinum . agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . ulterior s-au descris si alte miasme . Staphysagria.homeopatia.Vithoulkas. distructia . (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica . Ileana Rindasu y Medicamentul homeopatic LUEZA . ca o c onditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala .Phosphorus.Dr.

neinfluentate de explicatii . ulcere. argumente lipsa de incredere in sine . criminal cu sange rece (tocmit ) furie violenta . golita de orice realizare sau intelegere -nemilosi . corozive .- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) incapatanat. distructivi . caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna . gangrene -aritmii modalitati : Agravare . distructii . distructiva melancolie si depresie profunda manifestari de autoagresiune GENERALITATI -tendinte melancolice . chiar pentru responsabilitati obisnu ite ) inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) nu sunt interesati de munca lor ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) anxietate agravata noaptea.162- . atat de ei insisi cat si de ceilalti ) memoria afectata ( foarte uituc. nu au incredere nici in altii mare neliniste si agitatie sterila. dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa .noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. putride (tendinta supurativa ) -fisuri. cu ganduri chinuitoare cruzime tintita. depresive . distrofii . idei fixe . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni ±inclusiv fata de ei insisi ) aversiune la companie . agresiune corporala . suicidare -displazii. aplicatii reci ) . degenerescente -malformatii-secretii groase.necroze .

fetid si fisuri -alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului -agravarea caracteristica a luezei NAS -leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului . persistente . cu scoame -intoleranta la lumina artificiala -agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura URECHI -lungi -otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive -otite ulcerate -otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) -degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) -dureri cu caracter arzator . cu miros fetid sau metalic -tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) -parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior -dureri de cap dure . devieri ( strabism .163- . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare OCHI -modificari de refractie ( miopie . ulcerate . hipermetropie ) -deformari . anizocorie . aglutinat .) -ulcere corneene -cataracta -dezlipire de retina -dureri cu caracter de carne vie -pleoape rosii . exploziv . sfasietor -exema retroauriculara cu puroi gros .La schimbarea pozitiei CAP -par gras . de nesuportat: unilaterale.

cleioasa. ridata -transpiratia fetei si capului curge in picaturi -acnee severa . amigdalite . profunda si sparta . Tub ) -modificari structurale ale arcului dentar -dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei -dinti supranumerari sau lipsa -eruptie dentara complicata cu diaree . ulcerat . fisuri adanci RESPIRATOR -gat dureros .-distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) -cruste groase verzui . buze groase .formeaaza filamente lungi -gust neplacut in gura (metalic . aspra . se refac frecvent dupa desprindere -respiratie urat mirositoare -simtul mirosului diminuat . pierdut sau pervertit GURA -ulcere ale cavitatii bucale -leucoplazii -malformatii (keilopalatoskizis . pastreaza amprentele dintilor -foetor oris extrem de ofensiv -abcese dentare cu saliva putrida -pierderea dintilor -margine zimtata a incisivilor (Med . ulcerate . negre sau maron cu miros ofensiv . convulsii -gingivite supurate . piele rugoasa pometi evidenti . flegmon retroamigdalian -ulceratii pe tot arborele respirator -senzatie de carne vie in gat si amigdale -simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee -voce ragusita . keiloskizis ) -saliva groasa .164- . de cupru ) -limba umeda . cenusie . false membrane -amigdalite grave . parodontoza FATA -grasoasa . distructiva .

scleroza . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate -aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) ABDOMEN -degenerescenta grasa a ficatului .-tuse latratoare scurta . uneori paroxistica -expectoratie fara gust pregnant . noaptea -abces pulmonar . ardezie . explozive .. sfasietoare -agravare la amidon ( feculente ) -dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea . aritmii -infarct miocardic -arterioscleroza (arterite obliterante . ulcer varicos -senzatie de greutate sternala .rupturi vasculare (AVC ) -vene varicoase . agrav. ciroza -dizenterie cu sange si puroi -rectocolita ulcero-hemoragica -cholera infantum -peristaltism intestinal pervertit -scaun negru . coronarite . in filamente -dispnee in pozitia culcat . HTA grava ) -dilatatia aortei . cancer ulcerat -dureri gastrointestinale arzatoare . Noaptea si la caldura STOMAC -ulcer . .165- § lucruri indigeste (creta . ofensiv . vascoasa . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala . scleroza pulmonara CARDIOVASCULAR -endocardite bacteriene ulcerative -degenerari valvulare -anomalii congenitale -puls neregulat .) .

fistule -apendicita flegmonoasa . gangrena URINAR -tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. genitale -infertilitate (azoospermie ) PIELE -supuratii . nastere de copii morti sau cu malformatii ) -apetit sexual violent . invadante ale org . furuncule . hemoroizi cu scurgeri putride . fisuri .escare . moartea fatului in uter . coroziva (agreseaza zonele de contact ) -enuresis total inconstient (nu se trezeste . ofensiva -displazie de col uterin dureri abdominale arzatoare si explozive -menstre flux profuz .166- . para. ulceratii . vagin -leucoree coroziva . supranumerar ) GENITAL F ±tumori ulcerate . rectale . cu urme de puroi . carbunculi -necroze . necroza -ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase -abcese . Animale ) -erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala -tumori ulcerate .rinichi in potcoava . putrida . zace dimineata in patul ud ) -toate malformatiile (fimoza . Rinichiului si vezicii -pielonefroza -distructii si fibrozari ale parenchimului renal -stricturi uretrale -carcinom invadant de prostata -urina rosiatica . perforata -fisuri anale .gangrene . eroziuni de col . cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie -infertilitate (avorturi spontane . coroziv.-abcese perianale . invadante -ulceratii . sadism B-apetit sexual pervertit (chiar pt..

H. gangrene SOMN -caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului -insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa -insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) -somn afectat la malul marii .-fisuri adanci pe piele (in sp. ofensive. Noaptea . transpiratie si amel. PES -deformari si atrofii musculare -ulcer varicos . evoluand spre ulceratie -supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare . presiune . vara . carii si necroze osoase -osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum -metastaze maligne osoase -ulcere si gangrene osoase -dureri in oasele lungi (agr.J. din ulceratii cu baza cadaverica -transpiratie ofensiva . invers in sicoza (bombate ) -panaritiu EXTREMITATI -fragilitatea oaselor .atingere . grupate circular -eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda .ziua . datorita transpiratiei BIBLIOGRAFIE 1. depresie -scurgeri putride. Allen The cronic miasms 2Proceso Ortega Note despre miasme 3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis . se rup usor -concave ( ca o farfurie ) . iarna si la schimbarea pozitiei ) -degenerari musculare cu paralizii -slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor -MS . palme si talpi ) -cancer de piele ulcerat sau necrozat -alunite ulcerate si cu smocuri de par -eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliu rilor de flexie. ce agraveaza toate simptomele UNGHII -subtiri (ca de hartie ) . se indoaie .167- . percutie . arterite . la caldura .

LUESINUM - Dr. Adrian Dumitrescu Istoric i esen a remediului: Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sc zut i când remediul corec t ales nu amelioreaz decât par ial, mai ales când exist o tendin ereditar c tre alcoolism sau c tre miasma sifilitic . A fost folosit în cancer, tuberculoz , tipuri severe de neuroartrit , diverse tulbur ri mentale i paralizii. Agravarea nocturn a tuturor simptomelor înso it de o extrem nelini te fizic indica ii pentru remediu. i mental cu intens iritabilitate sunt

Extrem prostra ie i oboseal diminea a la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la r s ritul soarelui care cresc i descresc gradat. Din aceast cauz îi este groaz de venirea nop ii. Fric intens , nejustificat , ira ional în ceea ce prive te s n tatea dar mai ales fa de boli infec ioase i germeni patogeni cu dorin de a se sp la des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2). Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a f cut (ex : dac a închis gazul sau u a de la intrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m). Ac ioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor. Ulcera ii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii. Abcese recurente. Mental: ANXIETATE ÎN PRIVIN A SÃNÃTÃ II. Ipohondru. DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3). Tendin a de a verifica ce a f cut într-un mod obsesiv.. FRICÃ DE INFEC II I BOALÃ. NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ. Aversiune la murd rie. Comprtament compulsiv de a se sp la pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duce s se spele. Supersti ios. Simte c înebune te. Apatie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac). Apatic i depresiv, foarte iritabil i plâng cios. Râde sau plânge f r cauz . Pierdere a memoriei dar î i aminte te tot ce s-a întâmplat înainte de a se îmboln vi. Nebunie. Nebunie sifilitic . Generalit i: AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT. Agg. între 2-4 a.m. Agg. la malul m rii. - 168-

Amel. de mi care lent . DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului I al oaselor lungi. Carii osoase. Deform ri congenitale. Malforma ii anatomice (tr s turi faciale cu distorsiuni: palatoschizis, strabism). ALCOOLISM. Nevralgii cu dureri care cresc i descresc lent. (Generals - pain - appear gradually ± disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)). Nanism. Nou n scu i care încep s plâng imediat dup na tere. Ganglioni m ri i. Dorin de ALCOOL sub orice form . Cap: DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de c ldur . Cefalee sifilitic cronic (Aur, Sil, Kali -bi, Nit-ac). Marcat iritabilitate în timpul durerilor de cap. Dureri liniare de la tâmpl la tâmpl sau de la ochi c tre posterior Dureri deasupra ochiului drept. Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p). C derea p rului, alopecie. Ochi: Ochi aglutina i diminea a: Eye agglutinated morning (Arg-n (3), Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rh us-t(3), Clem(3), Carb-s(3)). Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta). Inflama ie cronic , flictenular , recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial al corneei. Oftalmia nou-n scutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic. Irit . Paralizia mu chilor ochiului. Fotofobie, ptoz . Ureche: Surditate f r nici o cauz detectabil înso it de nervozitate crescut i ca exie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic . Otoree cu eliminare iritant , apoas sau purulent (Kali-s). Nas: - 169care da u insomnie sau delir noaptea.

Nas în a (cu r d cina nasului pr bu it ). Degenerare a oaselor nasului, perfora ia septului nazal. Carii. Cancer. Sinuzit . Secre ii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului. Sfor it. Eliminare nazal groas , fetid , verde-g lbuie (Kali-bi, Puls). Ozena cu elimin ri fetide galben-verzui. Fa : Tr s turi faciale distorsionate. Palid, ridat cu aspect b trânicios. Paralizie de o singur parte, cu vorbire dificil . Asimetrie facial cu vorbire i mastica ie dificile (Caust). Fascicula ii musculare. Nevralgii agravate noaptea. Gur : PALATOSCHIZIS. Saliva ie abundent care iese din gur , agravat noaptea în somn. Ulcera ii cu senza ie de usturime i arsur . Cancer. Din i deforma i. Din ii se cariaz la marginea gingiilor i se rup. Au form de cup , cu marginile zim ate i converg spre vârf (Staph). Afazie. Paralizie a limbii. Limb cu cr p turi adânci i lungi în centru, cu ulcera ii arz toare. Gât intern: Afonie înainte de menstrua ie. Hipertrofie cronic a amigdalelor cu tent sifilitic . Dureri în gât dup b uturi reci. (throat pain drinks cold ± Syph (3), Lyc (2), Sulph (2), Sabad (2). Stomac: Vomit timp de s pt mâni sau luni datorit unor eroziuni superficiale la nivelul mucoasei gastrice. Great . Pirozis cu durere i senza ie de inflama ie ce iradiaz de la stomac pân la gât (Iris), care provoac tusea. Abdomen: Durere sau discomfort profund în abdomen. Senza ie de c ldur intern în regiunea hipogastric . Durere în regiunea inghinal dreapt , urmat de adenopatie. Rect: Constipa ie rebel , cronic . - 170-

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). D up clism apa se evacueaz cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.). Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit -ac (3), Thuj (3),Rat (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2). Prolaps rectal. Rinichi: Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)). Genital masculin: Inflama ii i forma iuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice. Genital feminin: Leucoree abundent , care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant fi înso it de dureri ovariene i prurit genital. Leucoree la feti e mici. Menstrua ia are miros de carne putred . Ulcera ii labiale, ale vulvei i dureri ovariene. Sâni durero i la atingere i în timpul menstrua iei. Respira ie: Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald Astm cu wheezing i ronhusuri (horc it) (Ant-t). Dureri ascu ite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii la clavicul sau um r ± Spig). Spate: Deform ri ale coloanei vertebrale, scolioz . Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz . Dureri la nivelul coccisului cu senza ia c este umflat, agg la stat în fund. Piept: Durere i senza ie de presiune încât simte c nu mai poate respira. Extremit i: DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la c ldura patului, ameliorate de comprese reci. Sciatic , < noaptea i > c tre r s rit. Osteosarcom în centrul tibiei. Dureri cu senza ie de rece în picioare. Ulcere cronice. Ro ea i r ni între degetele de la picioare (Sil). - 171i umed i în timpul furtunilor. i urât mirositoa re, agravat noaptea. Poate

Erup ia tipic este sub form de pete ar mii dar include multe alte forme. Sulph. tusea cu < noaptea beneficiaz de Syph. Sulph). La nivelul nasului ulcera iile au baze de culoare gri -cenu iu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cu secre ii fetide.172- . Piele: Erup ii ar mii. care ca i Sulph restabile te somnul pacien ilor. . Rhus-t. nevralgiile i durerile de cap. genital. imposibil s . H. Constipa ia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat .). ca i cum din ii i s-ar mi ca. brun-ro cate pe tot corpul. Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutri ia i asimilarea sunt deficitare. Merc. Lac-c. Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur . Abcese sau furuncule recurente (Sulph). ceea ce duce la o emaciere extrem . ca i cum i s-ar desprinde vertexul.i in piciorul într-o pozi ie anume. Remedii complementare: Med. Clinic i Cazuri: Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nop ii. Aur. Mare nelini te noaptea. piele). Erizipel care se mut din loc în loc. cu miros nepl cut. Rat. nas. Nit-ac. Allen spune : « Pacien ii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani de zile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ». (sau dup miezul nop ii ± pân la 6 a. Senza ii particulare: ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea. Erup ii pustulare pe diverse zone (Ant-c. Secre iile fetide de la nivelul urechii intr în aceia i cat egorie. Se treze te între 2-4 diminea a i nu mai poate s doarm dup aceea. Merc. Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu.Somn: Insomnie. chiar i pemfigus -ul. Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor. Insomnia este per se o indica ie pentru Syph.m. Abcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note. Remedii similare: Ars. remediul ac ioneaz pe toate orificiile corpului. î i simte limba ca paralizat . ca i cum ar înebuni sau ar paraliza. astmul bron ic.C.

rinichi. Simptomele experimentale. Robin Murphy.Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. plante si animale. frun ii i scalpului. oxigenoid . El s-a ghidat ( inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat de erup ie de m rimea unei monezi asem n toare cu lepra. fata s-a acoperit o treime cu cruste groase i galbene . tuberculinic. Phatak. inalt si subtire. Roger Morrison. plicilor i mâinilor. traumatizat afectiv de orice emotie. Dupa Sankaran : Randul 3 : Äimi lipseste identitatea. temperament sanguin. miocard. 2. datorita hipersensibilitatii. A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apari ia pe întreg corpul a unei erup ii în form de pete -petice . remediul s-a administrat în continuare i pacientul s-a vindecat. Durerea avea un caracter p trunz tor. Bibliotecarul avusese sifilis cu câ iva ani mai înainte. in roci. TIPul sensibil este longilin. 1. Adolph von Lippe. relatii sau performanta. c prurigo este infec ios i c seam n cu unul din primele stadii ale leprei. b rbiei. sunt separat. toracelui. buzelor. PHOSPHORUS .173- . generale sau psihice. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. Wildes sus ine c erup ia sifilitic poate s aib prurit. ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale. combina ie de prurigo i herpes la nivelul obrazului. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. vizibile la tipul sensibil. datorate intoxicatiei acute sau cronice. Un b iat de 4 ani avea o erup ie cronic . constituent al celulei cu important rol metabolic. iritabilitatea a disp rut i a început s doarm bine. plaman. Sub remediul administrat în fiecare sear durerea a disp rut în 10 zile i facult ile mentale au revenit la normal. Coloana 15. cu torace ingust . dar cine sunt ?´ Coloana 15 : structura erodata. Bibliografie: Boericke. trasaturile sunt trase. Radar key-notes. Pare bolnav. entuziasmului si generozitatii firii sale. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. foarte intens i ascu it. Peste 6 s pt mâni a ap rut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului i inferior pân la baza aripa nasului. sunt mai ales functionale.usor aplecat. Intensitatea era a a de mare încât pacientul î i pierdea irul gândirii i memoria. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre posterior. Clarcke. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. bra elor. adânc în creier. s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare. pielea palida. Dorin a crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buni amici). Frecvent constitutie phosphorica. Acesta ( ancrul) cre te în primele 2 s pt mâni de tratament i dup aceea se mic oreaz treptat pân la dispari ie f r a mai apare sifilisul secundar.

erotic si impudic la febra fatigabilitate rapida SIMPTOME GENERALE frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini dispozitie hemoragica . la nivelul mainilor vertij. boala. care se repeta..hiperemotiv.MODALITATI Agravare : . involuntare.Psor. debilitante raguseala dureroasa seara. agravata la rece. foame noaptea (Lyc. iritanta. mergand dela cald la frig . agravat culcat pe dreapta.in obscuritate culcat pe partea dreapta alimente reci dupa somn SIMPTOME PSIHICE anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul teama de furtuna. violent. dar emotiv timid hipersensibil. splina mari gingii inflamate care sangereaza usor limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii constipatie cu scaune dure sau diaree cronica. spasm laringian tuse uscata. moarte sau neliniste nedefinita sentimental. dureroasa. singuratate. varsaturi facile. alimente sarate si condimente SIMPTOME LOCALE sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) foame nesatioasa imediat dupa masa. regurgitari.hemoragii frecvente.) eructatii. epuizanta.la frig Ameliorare : . prefera compania. mai ales dimineata cu senzatia de lesin dorinta de sare.seara in crepuscul inainte de miezul noptii culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa in timpul furtunei la schimbarea vremii. vorbaret. ficat. in toate locurile senzatii arzatoare ± intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa. scaune fetide.174- . hiperacuitatea tuturor simturilor delir locvace. senzatie de gol in stomac durere in regiunea hepatica.

locvace ca Lachesis. 15 CH o doza pe saptamana. scleroze medulare).15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. flux redus prelungit. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. sau la 2-4 saptamani.- dispnee cu senzatia de constrictie toracica palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare albuminurie cu hematurie si dureri lombare menstre in avans. 1-2 saptamani. sechele AVC : Phos.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. Nefrite hematurice acute : Phos. mielite. Insuficienta cardiaca dreapta. hemoragii vicariante transpiratii epuizante. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. crestere prea rapida.cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH.3 pag. Degenerescente renale : Phos. Hepatite cronice.228 .15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana. Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. ciroze : Phos. reci. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. vascoase matinale INDICATII CLINICE Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie.175- .9 CH dimineata si seara plus Arn ica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. encefalopatii. interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. ficatul (ciroze). Tulburari ale constitutiei phosphorice. Hepatite virale acute : Phos. rinichii (nefrite).2 Mind ± weary of life ± gr.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. Inaintea unei operatii : Phos. pancreasul (diabet) POSOLOGIE Remarci : . Stari cronice : procese de hipertrofie. apoi degenerescenta tisulara si celulara. 15 CH o doza pe saptamana.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. urmari ale exceselor sexuale : Phos. vezica biliara (colecistite). Infiltrate pulmonare virotice : Phos. poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. Mielopatii. REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± activity desires ± gr3 pag. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.

3 unquenchable ± gr 3 pag.1 pag.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4.2 pag. se simte singur sa faca fata.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Vannier L.3 pag 1511 Nose ± epistaxis ± gr.H.3 pag 1649 Head ± pain in general ± gr 3 pag. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.&Poirier J.3 pag.3 pag. Book Service London 1989 Lathoud J.3 morning ± gr.3 pag 175 Mind .705 Perspiration in general ± gr.T. sfaramata.fear thunderstorm of ± gr. Coloana 15.3 pag 1623 Generals .235 Stomach ± thirst ± gr. A dictionary of practical Materia Medica B.1713 lightning ± gr.sensitive ± gr.3 morning ± gr 2 noon ± gr.3 pag 1712 Generals ± food salt desire ± gr.3 pag 1614 Generals ± pain burning ± gr. nu se poate increde in altii . Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 ARSENICUM ALBUM .483 Extremities ± chilblains ± gr 2 pag.125 Mind ± prostration ± gr.1 pag.703 large quantities for ± gr. integritat ea pierduta .Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy Zissu R.1714 Generals ± weather change of .& Guillaume M.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Jouanny J.thunderstorm agg ± gr.Mind ± grief undermining the constitution ± gr 2 pag. Du pa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate .trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile.gr.176- .A. se simte singur sau in saracie.nu are siguranta.J.1162 BIBLIOGRAFIE Clarke J.3 pag 117 Generals ± hemorrhage ± gr. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984 Kent J. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.175 Mind .275 occiput ± gr 2 pag 303 Vertigo ± gr 3 pag.

frica de moarte. mucoase. daca e imobilizat ordonat si minutios patologic hipersensibilitatea tuturor simturilor idei delirante sau delir violent egoist si rautacios slabiciune iritabila SIMOTOME GENERALE frilozitate. Sunt hoti in casa care ma fura. boli anergizante. erori dietetice ( vegetale.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. plamani. de ruina si convingerea ca e incurabil agitatie. alcool. tutun). mai ales intre orele 1-3 frig si umiditate bauturi si alimente reci vin. SIMPTOME PSIHICE anxietate cu depresie. abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. bauturi calde . la 2. Trebuie sa fiu cu grija. cancerinic. se misca agil. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice.4 zile. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. oamenii au luat toate lucrurile. nimeni nu este de incredere. sunt neajutorat.Arsenicum album : Ä Apararea mea este slaba. cere sa fie misca t in pat. la 15 zile. CAUZALITATE Stari acute : la frig sau baie rece. anual BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic.3. anxios.la cald. daca e mobil. inghetata). la 6 saptamani.dupa miezul noptii. agitat. iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. sange MODALITATI Agravare : . dorinta de cald prostratie nemotivata dureri arzatoare ameliorate la cald .´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic ACTIUNE alterare profunda a sistemului nervos central si periferic inflamatii si necroze mai ales pe piele.177- . precaut si neincrezator. ordonat si minutios. cauze infectioase.alcool efort culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : .

Etc. scuamoase. Cancer. Carbo veg.D. Pericardita. Boala Addison. Tulburare anxioasa. Aortita.Indigestii. Cistite. Endocardita. ameliorate la cald INDICATII CLINICE Boli infectioase. P soriazis. Scleroza multipla. Febra intermitenta.23 Mind ± fastidious ± gr.2 pag 101 Mind ± avarice ± gr 3 pag. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium. RELATII Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus.. POSOLOGIE Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. REPERTORIU SYNTESIS 7 Mind ± anxiety ± gr..178- . Eczema cronica.fear death of ± gr. Rhus tox. Hepar sulphur. Coriza.2 pag.106 .3 pag 14 Mind ± irritability ± gr. Nevralgii.141 Mind . Nux vomica. pruriginoase agravate la frig.Gastro-enterite. Paralizii.109 Mind ± excitement ± gr.4 pag. Veratrum album pentru tulburarile digestive. Astm .3 pag. Angor pectoris. Nefrite. Intoxic atii alimentare. Sciatica. China.- secretii mucoase excoriante cu miros putrid periodicitatea simptomelor alternanta de simptome cutanate si tulburari interne SIMPTOME LOCALE sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat dorinta de alimente calde greata la miros de bucatarie varsaturi si diarei simultane palpitatii cu slabiciune tremuratoare insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor eruptii uscate. Paludism . Tbc pulmonar. Anemie. Lupus E. Zona zoster. Polineuropatii. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute .

Mind ± restlessness ± gr 3 pag.182 Mind ± delusion, sees thieves at night ± gr 2 pag 84 Mind Ä , that the house and space under the bed are full of thieves ± gr 2 pag 83

Mind ± delusion, conspiracies, against him , there are ± gr 1 pag 57 Mind ± Ä , injury, about to receive, is ± gr 1 pag 70

Mind ± company, desire for, alone while ± gr 3 pag 34 Mind ± fear, alone of being, lest he die ± gr 3 pag 107 Mind ± carefulness ± gr 3 pag 28 Mind ± anguish driving from place to place ± gr 3 pag 12 Generals ± agg. Night midniht after : 1 h. ± gr 3 1-2 ± gr.2 Generals ± cold agg. ± gr 3 pag 1575 cold air agg. ± gr.3 pag 1576 Generals - warm amel. ± gr.3 pag 1699 Generals ± side right ± gr.3 pag 1680 Generals ± pain burning externally ± gr 3 internally ± gr 3 pag 1649 Generals ± hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye ± swelling lids ± gr 3 pag.411 Stomach ± thrist ± gr 3 pag.703 extreme ± gr 3 small quantities for ± gr 3 pag 704 Respiration ± asthmatic ± gr.3 pag 970 midnight after ± gr 3 pag 971 Skin ± erruptions ± gr.3 pag 1527 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne Synthesis 7 Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

- 179-

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. ACTIUNE - psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie g enerala, excitatie sexuala - SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, toracica si cefalica. Piele

CAUZALITATE TIP copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat batran prostatic psoro-tuberculinism, luetism, sicoza furie retinuta excese sexuale, masturbare rani prin obiecte taioase

MODALITATI Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii SIMPTOME PSIHICE hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate im potriva lui, foarte susceptibil hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura tulburari de memorie indiferenta, apatie, astenie generala rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE tulburari psiho-somatice legate de frustrare ± urinare , intestinale, cutanate eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare - 180-

-

mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc veruci uscate, predominant genitale orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1 -4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± indignation ± gr 3 pag 136 Mind - anger ± gr 3 pag 8 Mind - contradiction intolerant of ±gr2 pag.42 Mind ± suspicious ± gr.2 pag 213 Mind - sensitiv ± gr 3 pag 195 Mind - irritability ± gr.3 pag 141 Mind ± thoughts persistent ± gr.3 pag 217 Mind ± nymphomania ± gr.2 pag 171 Mind ± jealousy ± gr.2 pag.145 Mind ± taciturn ± gr 3 pag 213 sex excesses after ± gr.3 pag 214 Mind ± thinking aversion to ± gr.3 pag 216 Generals ± injuries operation ailments from ± gr 3 pag 1628 Eye ± inflammation lids ± gr.3 pag.386 Eye ± tumor lids ± gr.2 meibonian glands ± gr 3 nodules in the lids ± gr.3 pag.413 - 181-

Female genitalia ± masturbation disposition to ± gr 3 pag 921 Bladder ± urination frequent ± gr.3 involuntary ±gr.3 pag 844 Skin ± eruptions dry ± gr.2 eczema ± gr.2 pag.1530 Skin ± itching ± gr.3 pag.1544 BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´. Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii paralizia nervului vag ± HTA, midriaza, hiperemie capilara dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald hiperestezie la toate excitatiile ± contact, frig, zgomot, lumina calor ± rubor ± tumor ± dolor

CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insol atie. TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb. MODALITATI Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 - 182-

prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste halucinatii vizuale. caldura alungit. tumor hipersensibilitatea tuturor simturilor spasme. epistaxis cu fata rosie si calda guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta tuse spastica. tumefiata. neameliorata de epistaxis.- orice contact cu mediul exterior ± frig. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). cu ochii injectati. rubor. liniste camera calda. delir agresiv. obiecte stralucitoare aplicatii reci deglutitie culcat pe partea afectata Ameliorare : . urmata apoi iar de agitatie. contact. SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie excitatie violenta. sa bata. dolor. incoerent. secuse musculare.la inceput fara sete. oroare de frig SIMPTOME LOCALE cefalee congestiva acuta. dorinta de a fugi locvacitate mare. impresiile nu corespund obiectelor din jur´. prostratie brusca cu stupoare. SIMPTOME GENERALE violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. dureroasa.183- . monstri la picioarele patului. agravata seara inainte de miezul noptii buza superioara tumefiata si rosie limba uscata. gandurile nu corespund impresiilor.repaus. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. cauta sa muste. lumina. strigate. apa ± imagine care-l sperie neliniste mare. midriaza si fotofobie. lancinanta. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. rosie si lucioasa . Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor. pulsatila si arzatoare. transpiratii calde. zgomot. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. cu frison. inflamatie congestiva si iritativa ±calor. contracturi violente si convulsii uscaciunea mucoaselor insomnie cu mare dorinta de a dormi febra brusca.

sinuzite. tahicardie mictiuni frecvente. REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur COMPARATII : Apis. urat mirositor anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca sani grei. cald. Laringite. in delir dilutie inalta ± 30 CH. Ferrum phosphoricum. rosu. lucios.- faringe uscat. eritem scarlatiniform INDICATII CLINICE Remediul inflamatiilor cu debut brusc.gr 3 pag 194 Mind ± restlessness ± gr 3 pag 182 Mind ± excitment ± gr 3 pag 101 Mind ± delirium ± gr 3 pag 46 Mind ± delusions ±gr 3 pag 51 Generals ± inflammation glands of ± gr3 pag 1626 Generals ± side right ± gr 3 pag 1680 Generals ± pain suddenly ± gr 3 pag 1646 Generals ± inflammation externally ± gr 3 pag 1625 Sleep ± sleeplessness ± gr3 pag 1432 . Hyosciamus. Lilium tigrinum (bearing down). reumatism articular acut. imperioase. calzi si duri (Bry.184- . Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind ± fear animals of ± gr3 pag 107 Mind . cu tenesme si senzatie de caldura menstre in avans. hemoroizi sangeranzi palpitatii violente puls plin. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. Remediul are actiune scurta. Lachesis (delir) Sepi a.) reumatism articular acut piele : abcese. sange cald. manifestari violente si disparitie brusca ± abces. rosu. rosii. anexite. Stramonium. angine. metrite. adenite. sete mare si disfagie durere vie inghitind. trebuie repetat des. abundente. scarlatina. insotite de febra si transpiratie. dismenoree. etc In stari acute dilutii joase ± 4-5 CH. congestii cerebrale. colici. rujeola. sensibil. coriza. Aconitum (inflamatii). colici care apar si dispar brusc contractii anale dureroase.sensitive . iradiata in urechea dreapta abdomen destins.

ca AgBr in fotografie. atacat. A dictionary of practical Materia Medica B. la purificarea apei. glande mamare. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. munca zilnica e siguranta.testicule.Este folosit ca sedativ in medicia. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest . ovare.Head ± pain ± gr 3 pag 274 Eye ± discoloration red ± gr 3 pag 379 Female genitalia ± menses bright red ± gr 3 clotted ± gr 3 copious ± gr 3 pag 924 frequent ± gr 3 pag 925 BIBLIOGRAFIE Clarke J. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.&Guillaume M.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. singur in fata pericolelor. marea moarta.racit in zile calde seara inainte de miezul noptii band lapte cefaleea intrand intr-o camera calda tusea . lasat sa cada Bromium : insecuritate totala. unele izvoare termale. Se afla in oceane. Coloana 17. glande salivare si ganglioni limfatici astenie marcata eretism cardiac MODALITATI Agravare : . nu poate cere ajutor. J. tradat.&Poirier J.Book Service London 1989 Lathoud J. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 BROMIUM .185- .Vienne Synthesis 7 Vannier L.H. Coloana 17 : structura e distrusa. tradat . Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. ACTIUNE : iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare hipertrofii indurate glandulare . tiroida.A.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4.T. Este singur. Randul 4 : securitate si datorie. Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826.

tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite. spasm al glotei tuse seaca. ulceratii verzui cu miros putrid INDICATII CLINICE Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii : coriza. agravata seara inainte de miezul noptii. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand.insuficient hipofizar. abundente. dur. ochi albastri.halucinatii in obscuritate.Puls. furuncule. sangeranzi testicul stang umflat.) SIMPTOME GENERALE hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici dureri surde.. astm . displazie mamara stanga menstre in avans. nedureros. Tanar blond. difterie. Phos. gusa. indiferent. agravata band lapte sau aplecandu-se.Carbo v. glande salivare Afectiuni digestive : gastrite.la mare in masina sau calarind Lateralitate stanga. ameliorat culcat pe partea dreapta coriza persistenta si excorianta cruste in nari. acnee fata si spate. orhite. sanguin. durerosi. nu suporta alimente calde scaune mucomembranoase cu gaze. cu pielea fina. laringite.. frica de fantome (Ac. constrictia gatului cu sufocare..Ameliorare : . dureri constrictive ovarul stang. TIP : carbonic. cu accese bruste de sufocare. abulic anxietate agravata seara . tuberculinic . hemoroizi proccidenti.186- . profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) senzatia de panza de p ianjen pe fata dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree SIMPTOME LOCALE vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge hemicranie stanga spre seara. SIMPTOME PSIHICE astenie psihica. astmul marinarilor pe uscat inflamatia faringelui cu adenopatie satelita. traheite. astmul ameliorat la mare. acnee. ten deschis. Tuberculine . spastica. arsura vie de la limba la stomac senzatia de piatra in stomac. ulcer gastro-duodenal.c u false membrane. colite REMEDII COMPLEMENTARE Diatezice : Calcarea carbonica. ovar stang marit de volum si dur piele galben-pamantie. Sulphur iodat.

inflammation glands of ± gr 2 pag 1626 Generals ± weakness ± gr 3 pag 1701 . degete terori nocturne ale copiilor. Baryta iodata. ora 5 a. neliniste in maini. Graphites. dar nu obligatoriu. piept. in sarcina.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica eruptii cutanate TIP supraponderal. agravata noaptea si culcat. spate.1 pag 111 Generals . parestezii SIMPTOME LOCALE respirator : tuse seaca. cefalee care insoteste criza insomnie agitata din cauza grijilor mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. bruxism. strigate. tremuraturi. cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare digestiv : colici cotidiene la copii. REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea. trebuie sa se miste. Dulcamara. balbaie. nu sta linistit.. Sambucus.m. MODALITATI Agravare : noaptea.Simptomatice : Argentum nitricum COMPARATII : Bryonia. obez. pe fata. gemete in somn.c. Kali sulphuric. 106 Mind ± fear alone of being ± gr 1 pag 107 Mind ± fear dark of ± gr 1 pag 108 Mind ± fear ghost of .. Phosphorus. Iodum.gr.fear evening ± gr.187- . epilepsie premenstruala sau la luna noua. diaree choleriforma genital : dureri in ovarul stang la mers piele : acnee indurata . Silicea.fl. Ipeca.. vorbeste cu dificultate agitatie nervoasa. Conium. Spongia.la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic SIMPTOME PSIHICE deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea uita cuvinte. Calc. la dentitie. Sulphur si altele KALI BROMAT ACTIUNE : . somnambulism SIMPTOME GENERALE convulsii la frica sau emotie. la luna noua .spune un cuvant in locul altuia. Sulphur REPERTORIU SYNTHESIS 7 Mind . necontenita. Calc. umeri.1 pag. silabe .pustuloasa. livida.

cucuta sau bucinis. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 Materia medica: Conium. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale. Modalitati: amel. Lachesis . pierderea brusca de forta in timpul mersului. ± gr. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J. vorbire dificila.Generals ± weather warm wet agg.T.2 pag 1714 Generals ± air seaside air at the amel ± gr 1 pag 1714 Generals ± side left ± gr 2 pag 1680 Respiration ± asthmatic ± gr 2 pag 970 Respiration ± asthmatic sailors as soon as they go ashore ± gr3 pag 972 Male genitalia ± induration testis left ± gr 2 pag 889 Female genitalia ± induration ovaries left ± gr 2 pag 912 Mind ± gestures hands involuntary motions of the fingers playing with ± Kali bromat ± gr 1 pag. suprasolicitarea.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.& Poirier J. Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate. ducand la lipsa de coordonare si paralizie. necazurile.Dr.Conium maculatum. in relatarea despre executarea lui Socrate. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. A dictionary of practical Materia Medica B.H.A. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. mers nesigur.Book Service London 1989 Lathoud J. un timp al slabiciunii si al lentoarei. traumatismele vertebrale. munca in exces. la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie.J. Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura. denumire completa. cand remediul se dovedeste extrem de util. cum ar fi mersul dificil. . Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest .188- .: -in timp ce posteste. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J.Rindasu Ileana CONIUM Familia Umbeliferae.122 Face ± eruptions acne ± Kali bromat gr 3 pag 515 BIBLIOGRAFIE Clarke J. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Vienne Synthesis 7 Vannier L. se pastreaza descrierea facuta de Platon. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. denumire populara .Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R. excesele sexuale. Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva.& Guillaume M. Substanta produce paralizie ascendenta. slabiciune care se instaleaza treptat.

: . epuiz ate intelectual (³brain-fag´). Indiferenta. eventual si lacrimare. Nu intelege ce a citit. dar si de persoanele straine.fotofobie. . depresie. cafea. Simptome mental-emotionale: Anxietate. cu aversiune fata de viata sociala. oboseala. avand senzatie de nod in gat.depresie la persoane timide. Peferinte alimentare: dorinta de acru. Vertij: . -la ridicarea bratelor( dupa un efort ).-la miscare. insensibile. Simptome generale: Senzatie de slabiciune. cu deteriorare intelectuala progresiva. Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici. -de excesele sexuale.etc ). -de intuneric. Paralizie si slabiciune. lipsite de orice relief. -stand aplecat. dar si cu teama de singuratate. Tristete agr. Tulburari de memorie. -la presiune.189- . -la alcool. -de celibat. Atitudine: persoane inchise. -de apasarea hainelor stranse pe corp Simptome principale: Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii.: de san. tristete. idei fixe. Tumori maligne sau istoric de cancer (ex. isterie. -la rasucirea in pat. in decubit dorsal si la rasucirea in pat. Superstitii. Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex.: dupa divort sau moartea partenerului). fata de paine. Alteori.privind obiecte aflate in miscare.agrav. mers. Teama de singuratate. -stand la soare. avers. Simptome fizice caracteristice: Cap: . surmenate. agrav. sare. de consolare.

Cocc.Vermeulen. complementare : Tub. closing eyes. Murphy. Carb-an. Comentarii : De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie Rem. contusion.. uter. every (2/1) . Proving: efectuat de C. ejaculare prematura. LACHESIS Denumire completa: Lachesis muta Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud.. Caust. -adenom sau cancer de prostata. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului . -pain.190- . albicioasa sau sanguinolenta.motion . Gusa cu exoftalmie. displazie de col uterin. Urogenital: -impotenta. menses during (2). (Grimmer). senilitate. ovar. from(2) . inainte de menstruatie. cancer. Bibliografie:Boericke. from eyes of(2). -ataxie.Gat: . -se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit. inclusiv maligne de testicul. Extremitati: -slabiciune. hipertiroidie. Sani durerosi la atingere. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior. Hering. turning in bed (3). -parestezii. step . mammae. -swelling mammae. fibrom uterin. depresie.sadness. cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. -pain. prostatita. disfunctii sexuale.. Chest: -cancer. vertij. -tumori. Piept: -cancer de san. mammae.adenopatii cervicale dure. la cererea guvernului german.indurations. impotenta. Cateva simptome de repertoar : Mind: . cervicita. Indicatii clinice frcvente: Ataxie. Phos-Ac. Vertigo: . continence from (3). oboseala progresiva. menses before (3) . (2). mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul coapselor. ejaculare prematura. Morrison. injuries from(2/1) . Female genitalia: . Diagnostic diferential: Sep.. -leucoree iritanta. amel. on. mammae. scleroza multipla.

Remediu predominent feminin. -ingestia de alcool. Dupa ce si -a revenit.homeopat. vexarea. Cauzalitati: -suprimarea secretiilor. Cuvant cheie: suprastimulare.necazul. menopauza.191- . provocandu-i stare de inconstienta. dezamagirea in dragoste. -menopauza. foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri). .: -dupa somn. -atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient. -vremea innorata.gelozia. cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. cu febra ridicata si delir. vesnic in miscare. -primavara. de unde si tendinta spre hemoragii. mai ales in zona gatului. menopauza. . are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze Trasaturi principale: Ca si alte veninuri de serpi.descompune sangele.: -la aparitia secretiilor. . ingestia de alcool. soarele. canicula. irascibili. -dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe). -bauturi reci. pacientii se plang de intoleranta la atingere. este util in purpura si stari septice. spaima. -caldura camerei. Sunt agitati. Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii. -dimineata. Agrav. -aplicatii calde. -suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor. -aer liber. Lach. mania. -eructatii. Modalitati: Amel. -presiune puternica.

). iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale .192- .).urata. suspiciune ( Hyos. Se ataseaza de obiecte si de oameni... mai ales in legatura cu bolile de inima. care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. frica de nebunie aversiunea femeilor fata de casatorie. frustrare si invidie. Pot fi zeflemitori.-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene). Emotii puternice. frica de serpi. sarcastici.). Sar rapid de la un subiect la altul. Simptome mental-emotionale: iritabilitate. suporta greu restrictiile de orice fel. agitatie psihomotorie. · Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante.de ex. Simptome generale: . Foarte critici. nu suporta nici o critica. gelozie patologica. Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune.. suporta greu autoritatea parinteasca.. dar. pot ajunge paranoici( Hyosciamus.dispretuita. la randul lor. Simptome principale: Atitudine: Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. Extrem de suspiciosi. Exista si un tip introvertit de Lach.crede ca este urmarita. manie religioasa(Veratrum. daca sunt anxiosi. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. Egocentrici. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. cu un puternic complex de inferioritate. Totul la ei este foarte intens: de ex. energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi). malitioasa. Veratrum). sarind rapid de la un subiect la altul. Gelozie fara nici un motiv. jignitori. sunt foarte anxiosi. Ambele tipuri de Lach. frica de boli de inima. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut. avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). tristete dimineata agravare mentala dupa somn. Stram. Isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. locvacitate.

agrav. -senzatie de greutate sau arsura pe vertex. Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. loquacity. nu suporta gulere stranse. in decubit lateral stang.throat: sensitive.slightest touch(3). psihoza maniaco-depresiva. Tegumente: -furuncule de culoare violacee. senzatie de nod in gat. amigdalita. stridii. agr. -purpura. Gat: . changing quickly from one subject to another(3). -migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri. delirium tremens. as foolish as it is irresistible(2/1).premenstrual. -ulcer varicos. Simptome fizice caracteristice: Cap: -cefalee cu senzatie de explozie.· - de regula caldurosi.(2). -mare agravare dupa somn.sleep agg. Fem. -intoleranta fata de atingere. de ingestia de lichide mai ales fierbinti.(3). sd. Somn: -tresar brusc la adormire. pot fi frigurosi. tulburari de climax.genitalia: menses.amel.dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga. cafea.of all complaints during(3). Preferinte alimentare: fructe.193- .vin. alcoolism. . Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre). Comentarii: De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy): -Agravare dupa somn. clothing agg. Throat: Choking. Indicatii clinice frecvente: Astm bronsic. -erisipel senil. cu senzatia de sufocare. Ext. -cosmaruri cu serpi -pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil). furuncule. cardiopatie ischemica. insuficienta acr diaca congestiva. dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare. HTA. Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta.

Dr. Bibliografie: W. Cocc. CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007) http://www. Dr.Chelidonium. spalandu -se. hiperlaxitate ligamentara. vant din est. a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. Se izoleaza. MODALITATI Agravare : inainte de pranz si seara.diferential: Con. Diagn. ACTIUNE . cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree . Rhus Toxicodendron .Sepia. -ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari.-lateralitatea stanga.homeopatia.194- .staza si congestie venoasa pasiva. China . G. Pavlovschi Materia Medica .Dr.J.Nux Vomica . insuficienta hepatica si genitala. Rindasu Materia medica . se simte nenorocita.Dr.Lycopodium .Murphy. ptoze viscerale.Dr.Bryonia. Nux -v. P. Bell. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei.Clarke.ro/Curs_07. Lyc.. ierarhia superior-inferior.Dr. Se simte in capcana si se vrea liber.. Graph. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. D. familiei cefalopodelor. Rem. poarta culori inchise. I. a sistemului port si a organelor genitale feminine.Anthracinum(furuncule).Vithoulkas. complementare: Crotalus. Doina Pavlovschi.htm y y y y y y y Medicamentul homeopatic .. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. visceroptoze.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . Silvia Nedelcu Materia medica .Chappell. pleoape cazute. Nicoleta Bratcoveanu. inainte de furtuna. competitia. Ignatia . relatia victima -agresor. Adrian Dumitrescu Materia medica . un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor.Dr.Boericke. Ileana Rindasu Materia medica . Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. la aer rece. pana la istovire.. Nicoleta Bratcoveanu Evaluare de etapa .Dr.Dr. aversiune pentru familie. Secil Omer SEPIA . Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia. BIOTIP Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica. moluste. Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. Vise de viol. Hepar. disperata. Ph-ac. Antidoturi: Ars. in societate.instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . mai ales la nivelul ficatului. Coff. Isi ca uta refugiul in munca.relaxarea tesuturilor venoase. . R..Dr. Cedron..

dar face planuri pentru viitor´ . acre. otet.. ameliorata seara.195- .greata dimineata la sculare ameliorata mancand. intinzandu-se Lateralitate : stanga SIMPTOME PSIHICE . in chisa in ea.acufene.pleoape superioare grele.lacrimare dimineata si seara. Pod. anxietate seara (Caust. cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . senzatie de dinti prea lungi.senzatie de frig pe alocuri : vertex.transpiratii abundente. buze umflate dimineata.ameliorare la miscare (dans) . obosita dimineata.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang. se vexeaza usor..aversiune pentru carne . neliniste si frici. nu suporta contradictia .) imediat ce se gandeste la un aliment dorit. la cald. agr.Ameliorare : exercitiu fizic. greata la spalatul pe dinti .gust sarat ( Carbo v. ptozate .fatigabilitate iritabila.senzatie de gol in stomac (Ign. nimic nu o distreaza. plange vorbind despre ea. hipersensibilitate la zgomot . orele 18-24. intre umeri. China) . muraturi . Puls. distrusa ..foarte impresionabila. picioare reci .agravare la abuz de tutun (dispepsie) .sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului . la aer curat .. neameliorata mancand . pioree .sensibilitate dureroasa a ochilor seara. la presiune. apatica taciturna. herpes al buzei inferioare .gura uscata. nemultumita de ceila lti si de ea insasi. se simte nenorocita. se doreste singura. Phos. nimic nu o intereseaza. in axile si scrot SIMPTOME LOCALE . indiferenta pentru prezent.indiferenta la preajma si la ai sai. fara bucurie de viata.trista si abatuta. intoleranta la lumina stralucitoare .) SIMPTOME GENERALE . mergand repede.limba alba cu afte.agravare la lapte (diaree) si la mirosuri.carii dentare cu dureri acute agr. nu suporta consolarea ± ³nostalgie pentru trecut. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort.insomnie noaptea. curata la menstre . totu -i negru.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . somnolenta ziua .dorinta de lucruri acide. mai ales de bucatarie .herpes al pleoapelor superioare .

la femeie : menstre intarziate si de scurta durata. prolaps rectal . migrena digestiva. Plat. cedeaza la evacuarea scaunului . Lach. acuta in anus amel. hemoroizi. nas.. dupa somn.196- . ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. spastica.) . umeri. glezne). negricioase. numai ziua.).durere profunda in hipocondrul drept.) . cu aspect laptos (Calc.. ci transformat in senzatie de arsura . Kali carb. mergand repede.dureri constrictive in piept agr. cu depozit rosu. psoriasis (coate..mur.durere brusca. abdomen. acida.constipatie cu scaune insuficiente.) . picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului .senzatia de greutate pelvina. Puls. fetida.Lil.herpes circinat catamenial .) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr. prolaps uterin leucoree galbena. agr. secretie anala quasi continua (Ant..c. cu aparitie matinala.).urina tulbure. si pe peste tot. trebuie sa -si incruciseze picioarele cand sta. cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis.prurit in plicile coatelor(Rhus.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun.distensie abdominala cu borborigme si flatulenta .pete galbene sau brune pe spate. neameliorata de scaun . constipatie . amel.eczema. mergand repede . aderent de peretii vasului . Sulph. ihtioza .. ameliorata in camera calda . amel.t.urticarie agravata la aer.la barbat : secretie uretrala cronica. senzatie continua de bol greu in rect (Anac..senzatie de opresiune dimineata si seara -senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) .incontinenta de urina in prima parte a noptii . seara dupa ce s-a culcat (Sang.varice ale membrelor inferioare INDICATII CLINICE Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze. neameliorat de scarpinat.).tox.tuse seaca. scibale brune dificil de evacuat. umflate si ulcerate . obositoare. pete de sarcina .c.t.nari uscate. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos. inainte de menstra. culcat pe dreapta sau la masaj . dupa fiecare mictiune. iritanta. dispepsie atona. dure.) .

about domestic affairs . Nitri ac. contradiction of .197- . Lil. locale severe.Afectiuni genito-urinare : metrite.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare . Chel. cronice : dilutii 9-15 CH. Plat. ± tulburari hepatice Benzoic acid. psoriazis.industrious . iod.sadness Generals ± exertion amel. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema..rac... Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell.undertakes things opposed to his intentions .ac.fear of poverty . menopauza.will.. dismenoree. . tulburari de sarcina. Act. Ars. herpes catamenial. consolation aggr. alb. ± psoriasis Natr.... Nux vom.. Murex ± senzatia de ³bearing down´ (presiune pelvina in jos) REPERTORIU Mind ± anger.7 CH zilnic Simptome generale.. Sulphur. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice. Caust. leucoree. Kali c.weeping when telling of her sickness .prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des .mur. prolaps uterin.to everything ³ ³ ³ ³ ³ ³ . pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie.from contradiction ³ ³ ³ . ± psihism Lil. full of.tigr.cares. Helonias.. Phos..in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic.delusion.. Phos. . tigr.irritability. ± urini fetide Ars. astenie iritabila POSOLOGIE Simptome locale : dilutii joase . similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : . to . ± tulburari reflexe de origine uterina Lyc. Phos. that he is unfortunate Mind ± indifferent loved ones.

alcool.H. sour food.) . razbunare. Arg. doliu ( pierdere de persoana apropiata) MODALITATI Agravare : necaz. doliu. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . mirosuri. indignare (Staph. violenta.manifestari spasmodice . Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea. frica.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. aprehensiune (Gels.. Book Service London 1989 Lathoud J.teama. diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie. distrus. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. isi tine nemultumirea in sine. desire Eye ± falling of lids during headache Nose ± yellow saddle across BIBLIOGRAFIE Clarke J.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) . la plimbare SIMPTOME PSIHICE . necazurile. Lyc.vexatie.ac.food.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy IGNATIA AMARA . contradictorii CAUZALITATE . Lach. Colocynthis) . acids.dezamagiri din dragoste (Natr.hipersensibilitate senzoriala si mintala .nitr. facut bucati. A dictionary of practical Materia Medica B.Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J.. frig.&Poirier J. emotie. evenimente triste (Arnica.T..198- . contact.A.J.) . tutun Ameliorare : la cald. cafea. ACTIUNE . Ignatia prezinta labilitate afect iva. Phos.accidente (Arnica). la distractie.manifestari paradoxale.³ .mur..). Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare. rumineaza vexarile.

dureri vii in locuri mici (Kali bi.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. abundente.ac. sange negru cu cheaguri si miros urat. Ox. tulburari de vedere functionale .hemoroizi cu dureri ascutite.spasme ale pleoapelor. cu durere mare la scaun. tahicardie emotiva.prurit cutanat ³nervos´ INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE . caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina . nod in gat.senzatie de constrictie faringiana.9 CH de 1-2-3 ori/zi . extrasistole .sughit spastic .senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic. spastica. agravate in mers . surmenaj.suspine.199- .acufene ameliorate de zgomot . cu cat tuseste.insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat .tuse seaca.. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului . mai ales cand e moale . ameliorata de presiune.aversiune pentru fumul de tigara . precedate de cefalee . unilaterala.durere in gat ameliorata mancand alimente solide . ameliorat inghitind . mai ales la migrena . cafea.dispepsie paradoxala .dispozitie schimbatoare SIMPTOME GENERALE . contrariere. alcool.menstre in avans.manifestari spastice localizate : tuse. doliu .depresie dupa necaz.anxietate care il impiedica sa vorbeasca . cascat si plans nemotivat .emotivitate exagerata .cefalee congestiva.nevoia de inspir profund . colici abdominale ± 5-7.ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic SIMPTOME LOCALE .diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica .tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.) . cu atat ar mai tusi . durere agravata la frig. cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala. tutun. nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere.constipatie mergand cu masina.greata ameliorata mancand . presiva.

ruined he is Generals ± chill.. fright after .catalepsy. friendship deceived.A.H.sudden manifestations. shock. fright or fear from ³ ³ ³ ³ ³ ³ .Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. Sepia. side.convulsion.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. position loss of Mind ± delusion. vexation.J. coming and going . death. money from losing.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand . sleep going to . mortification.Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy . Book Service London 1989 Lathoud J.shocks. grief after . electric like. Sulphur Spasme : Belladonna. Gelsemium Vexatie : Staphysagria REPERTORIU Mind ± ailments from. Apis.paralysis emotion after .200- . Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent RELATII Remedii complementare : Natrum muriatic. disappointment.torn to pieces. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest . deception.&Poirier J.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata . anger. love.soc emotive vechi : 30-200 CH. fright. A dictionary of practical Materia Medica B. shattered pain as if Head ± pain. right Teeth ± neuralgic. bad news. Hyosciamus Frica : Opium. shattered as if a nerve were BIBLIOGRAFIE Clarke J. grief.T.

De aici o insecuritate financiara. frica de saracie. artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie .201- ¨ . Sunt doua idei principale la acest remediu. vint rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dim .Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. mucoase .Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile.Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie si umor.Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut. In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig .Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea. vreme uscata . securitatii materiale adica banilor. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.Uscaciunea este in plan mental. pleurodinii. Anxietate legata de viitor GENERALITATI Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata.De aici frica de saracie.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism Iritabilitate Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare.Dr.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Este o planta agatatoare. emotional si fizic.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale .BRYONIA ALBA .seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase MENTAL Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete .Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat .

hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare.trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese. EXTREMITATI Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare SOMN Doarme pepartea stg . agg dim . dim sau la ridicarea di pat Constipatie cu uscaciunea rectului Scaun tare si uscat PIEPT Tuse uscata dureroasa. mese.Pneumonie.202- . de constipatie .bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare. miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie.Bronsita.amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata Buze uscate si crapate GASTROINTESTINAL Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne. varsaturi.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite CAP Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse.

Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci.Pacientii adulti sunt de regula seriosi. intepenit atit in plan fizic cit si emotional. Faringita.Graba Anxietate legata de copii. apetit capricios Chelidonium-Agg de miscare.Artrita reumatoida.Gastrita. .Artrita.Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare.In fazele initiale pacientul este vessel .203- . Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. agg de suparari. Dureri dentare.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate.Apare depresia.Gripa. legate de agitatie. Rhus-t. Agg de inspire profound. vrea lapte cald..Astm. rautate.In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic. Iritabilitate .Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t. pneumonii.. Spig.Nerabdare. Apendicita.Guta..Tuse .Psor. Pleurezie. . Calc. Sepia. Rhus-t.Hepatita.Cefalee. iritabilitate. nelinistit. Sulphur COMPARATII Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v-iritabil.Dr.Sciatica. Pneumonie.Me ningita. membrane seroase si piele.agg la 9PM. Secil Omer Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Caracteristic acestei familii este senzatia de µintepenire´ Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. vessel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul.Constipatie.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor. ACUT Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa).Bursita. RHUS-TOXICODENDRON . nelinistit.Vise legate de afaceri CLINIC Apendicita. MENTAL Glumet.Epistaxis.Fibrozita.T use convulsiva.Vertij.Este unul din cele mai supertitioase remedii.Diaree. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v.Desi prietenos pare mai degraba timid. mucoase.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste COMPLEMENTAR Nat-m.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata.Nu exista multe descrieiri in diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului. E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid.Boli de tesut conjunctiv.Mastita.Exantem.Lumbago. lateralitate dreapta. constipate cu indigestii Cham-iritabil.Migrene. Actiunea sa e puternica pe nervi.glumet si plin de viata. Tendinita.

. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dim la trezirea din somn. rece si umeda Amel de vreme calda . Ars Irita GIT Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare. comprtament ritualistic si uneori compulsiv GENERALITATI Agg de frig .Frici: de a ucide pe cineva.Dulciuri . Agg de la effort Agg toamna Laeralitate stg NEUROLOGIC B. Nat -c) Eruptia veziculara la vf nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. de furtuna . de modificarile de vreme amel de miscari Acnee rosacee. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree ticuri Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate CAP Cefalee agg de vreme umeda inchisa. Aeth.Probleme cu artic temporomandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit GASTROINTESTINAL Dorinta de :lapte rece. de bai calde Agg de current de aer¶ Agg de vreme innorata .204- .Brinza. de vreme .Otrava Superstitios.Kali-c. cu intepenire amel de miscare.Parkinson.

agg de exercitiu Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati .Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci UROGENITAL Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti PIEPT Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.205- .Artrite Artrita agg noaptea in pat.Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul. EXTREMITATI Reumatism acut sau cronic.dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna.Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg SPATE Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti Durere de spate amel de miscare Durere de spateamel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gitului si spatelui.agg de vreme rece amel de caldura Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee.

Erizipel. intepenit .Lumbago. Rhod.Dulc. frisoane.Eritem nodos. respiratorii .Astm.Impetigo. Cimic.Urticarie .agg noaptea . dureri de git cu redare la acest nivel CALC-friguros.dorinta de dulciuri.eczema .iritabil.Bronsite.Boli de tesut conjunctiv.erizipel Ran-b.Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice PIELE Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes.Psoriazis Eritem nodos SOMN Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn BOLI ACUTE Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant. nelinistit.Contuzii.Laringita. febra. neliniste.CALC Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna.RAA. Calc-p. .eczema ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra.206- .Gripa.Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela.dorita de lapte rece. agg de suprasolicitare fizica.Tendinita.Entorse.Boala Parkinson Pemphigus.Tendinita.Reumatism. Rad-br.Bursita.Cefalee.Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Complementare BRY. dorinta de lapte rece tuse si raguseala TUB-artrita cu aceleasi modalitati.Probleme de comportament.Artrita.Enurezis. agg de vreme rece si umeda.Faringita.Pneumonie. CLINIC Angina.Varicela.probleme respiratorii RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati.Herpes.la vreme rece si umeda si de la furtuna.Eczema.Coree. sete pentru cantitati mici.Hemilegie. probleme cutanate. probleme de piele.Urticarie.artrite.dorinta de lapte APIS-reumatism articular acut.Sciatica.

Dr. dorin pentru: dulciuri. ISTORIC familial sau personal de malarie. AMELIORAT de : -PRESIUNE puternic . aversiune pentru: bere. Plini de imagina ie. Au un sim artistic dezvoltat. ceai. f inoase. carne. pâine. trepida ii. de a nu fi r ni i. se exprim mai u or prin versuri sau pictur . se las purta i de fantezii i planuri (în care au construiesc cas tele de nisip în Spania) averi fabuloase.) -ATINGERE (u oar ). în timpul zilei dar mai ales noaptea. V. curent. mi care. s unt ideali ti i rezerva i. Nervi. condimentat. fructe. postprandial. moroc no i i pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. câini. EMACIERE PERIODICITATE: la 2 . diaree. lapte. Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plant originar din America de Sud. SISTEM CIRCULATOR. bere. . din Anzii peruvieni. de a nu fi comp timi i. ceilal i îi împiedic s î i realizeze planurile sau c sunt urm ri i de du mani. fric de ceva r u. lacta ie. mâncare cald . unt. alcool. de : fructe. GENERALITATI SLABICIUNE. AGRAVAT de : -PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie. u or ofensabile. chiar domestice. la lun nou . în 1790. Splina.B. Propriet ile curative ale scoar ei erau cunoscute indigenilor.207- © . s rat. De Cinchon. p s ri de curte. proving care i-a oferit în elegerea principiului Similia Similibus Curantur. carne. pisici. odihn . ALIMENTAR: agg. gr simi.). gr simi. APARAT DIGESTIV ( ficat. cu modific ri bru te de dispozi ie.dar folosirea ei pe scar larg a fost determinat de cuceritorii spanioli. Iluzii: c sunt persecuta i. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane sensibile. care a fost tratat de malarie. Au st ri de spirit alternante. toamna. Numele de ³Cinchona´ provine de la numele so iei viceregelui spaniol al Peru-ului. team de atingere.Lateralitate stâng / dreapt . iritabile. post. -zgomote. Au multe frici: de animale. sl birea presiunii hainelor. NIVEL DE ACTIUNE SANGE. vânt. efort mental. de lucruri imaginare e tc. excese sexuale. transpira ie etc. pe te. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. care au beneficiat de efectele ei (utilizat ca antitermic în tratamentul malariei).CHINA OFFICINALIS (Chinchona). sau au calit i excep ionale i realizeaz lucruri uimitoare. cafea. introverti i. cafea. vreme rece. pot fi capricio i. de fantome. . 7 sau 14 zile.

crampe abdominale amel. gust amar când m nânc sau fumeaz . cu tinnitus. cu tendin a de c dere spre spate. pulsatil . orice are gust amar cu excep ia salivei. bron it .VERTIJ CAP cefalee exploziv . de atingere sau piept nat. cu pulsa ii vizibile ale carotidelor. (dorin e. sensibilitate exagerat la mirosuri. pe te. de aplecarea în fa . cefalee periodic . diaree ag. transpira ie rece în jurul gurii. metroragie cu sânge închis la culoare. pneumonie. diaree periodic . RESPIRATOR crize de astm toamna. care revine îns dup prima înghi itur .) GENITAL leucoree sangvinolent . de presiune puternic . foame canin noaptea. dureri de din i ag. ap rece. cefalee pe fondul unor afec iuni hepatobiliare. care nu este amel. hepatit sau ciroz hepatic . amel. în timpul frisonului. la cea mai mic atingere. cearc ne. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. epistaxis. de fructe. GASTROINTESTINAL distensie abdominal cu borborisme. dismenoree. EXTREMITATI . ± la Gen. colic billiar . care îl treze te din somn. aversiuni i agg. colecistopatii. sensibilitate dureroas a scalpului ag. cu senza ia ca i cum creierul plute te i se love te de pere ii craniului. splenomegalie.208- . lapte. dup pierderi de fluide. de eliminarea gazelor. paloare. hepatomegalie.

COMPARATII Nux-v. Idei multe i planuri seara i noaptea.then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiaz . NUCLEUL: 1. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide i godeu la ap sare. la cel mai mic efort. etc. neameliorat de eliminarea gazelor. la schimbarea vremii. simptome gastro-intestinale.- dureri articulare sau musculare ag.heat . Ars. 2. . FEVER -SUCCESSION of stages . 3. debilitante noaptea. rinichi. anemie.followed by . SOMN pozi ie imposibil pe partea dreapt . cu mâinile deasupra capului sau sub cap.Distensie abdominal excesiv . FEBRA febr periodic . de atingere. recoltat în perioada înfloririi. COMPLEMENTARE: Ferr. visele continu i dup trezire. -ag. membru inferior) / lateralitate stg. old. Nat-m. care debuteaz în zona pieptului. transpira ii abundente. p teaz lenjeria în galben. -ag.. Agravare la cea mai mic atingere i ameliorarela presiune puternic .chill . diferen e de temperatur stg-dr. se treze te din cauza foamei. pe spate. de vreme rece. cefalee. insomnie. 5. la 4 a. genunchi. a planurilor i a fanteziilor eroice. ag.. Ign. diminea a la trezire.m. colon ascendent.Hipersensibilitate. GENERALITATI -Friguros.. insomnie din cauza gândurilor incitante. Lateralitate dreapt (pl mân. 2 sau 4 p. cu sete î nainte.(o mân sau un picior cald i cel lalt rece). Carb-v. Lyc. 4. oasele fe ei.. PIELE sensibilitate dureroas în timpul febrei.209- . malarie sau antecedente. ovar. Occiput.m. sl biciune.Tulbur ri dup pierderi de fluide =epuizare. umed . CHELIDONIUM MAJUS Tinctura se ob ine din planta întreag . NIVEL DE ACTIUNE FICAT..

ulcera ii cu secre ii ofensive.-amel. de alimente/b uturi calde. mâncând. amel. senza ie de constric ie transversal . amel. au tendin a de a se impune oriunde (în fa a oricui). scaune decolorate. hemoptizie. când închide ochii. 4). pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. Durere pe partea dreapt . brânz . Mai dominatori decât Lyc. aplica ii calde.. TORACE Pneumonie pe partea dreapt . B t i ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente i mucoase icterice. ca din cauza unui pantof prea strâmt. amel. gust amar. condimentat. Distensie abdominal . lapte cald. litiaz . dureri interscapulare dup -amiaza. cu excep ia b uturilor calde. în decubit lateral stg. erup ii eczematoase. senza ie de greutate. amel. senza ie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor. amel. Alimentar: dorin pentru lactate. VERTIJ Ame eal cu senza ie de greutate i de amor eal general . Icter. casc înaintea apari iei durerilor nevralgice. halen fetid . Constipa ie cu scibale. prurit. ca de plumb. cu l crimare excesiv . sceptice. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. ³cu picioarele pe p mânt´. spanac. cu amprente dentare. icter neonatal. mai pu in înclinate pentru o activitate intelectual . de b uturi calde (fierbin i). V rs turi amel. alimente/b uturi calde. cu limba maronie sau fisurat . spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. EXTREMITATI Dureri în um rul drept. dureri articulare în special de partea dr. cu tendin a de a c dea spre fa . când st ridicat în pat (grd. redoare. MENTAL-EMOTIONAL Sunt persoane practice. vars tot. i f r sl biciunea sau la itatea acestuia. cu picioarele aduse spre piept. SOMN Neodihnitor. sau alternând cu diaree. înmormânt ri. limba cu depozit g lbui.210- . mâncând. Nevralgie intercostal dreapt . . vise despre afaceri. asociat cu probleme hepatice. precedat de durere în hipocondrul drept. care iradiaz spre spate. GASTROINTESTINAL Dureri în hipocondrul drept. dureri deasupra ochiului drept. de presiune. de b uturi calde. CAP Senza ie de rece la nivelul occiputului. iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatul drept. SPATE Dureri cervicale. urticarie. aversiune pentru brânz .din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei... cadavre. colic biliar . dureri intolerabile în c lcâie. PIELE Icter. Nevralgie facial dr. Hepatit .

NUCLEUL: 1. Vermeulen F. foarte raspandit. dominatoare.. prezinta imaginea omului capabil. 4. Essence of Materia Medica. Synoptic Materia Medica. flatulenta In urma cu milioane de ani. Bry. 2. Vithoulkas G. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute. pe care incearca permanent sa le depaseasca. grupate de obicei cate doua. cu frunze dese. TEMA PRINCIPALA: LASITATEA Se simte nesigur. insomnie.R. astfel incat va incerca mereu sa le evite. chiar curajos. liniare. fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. dornice de afectiune si de a fi laudate. Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator. Desktop Guide of Materia Medica. Persoane practice. incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile. In exterior insa. Essentials of Homeopathic Materia Medica. dar in interior sunt slabe si nesigure.Lateralitate dreapt 3. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor ± aminteste de anxietate. pana in zona montana. cu ramuri ascendente de 5-15 cm.. fierbin i.. etc. Bibliografie: Boericke W. > B uturi calde. Creste pe coastele dealurilor inalte. este o planta plapanda care se intinde pe pamant. . cu spice sporifere. era un arbore falnic. Spori de culoare galbena..211- .. Dewey W.. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila. frica de fantome Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului ± tulburari digestive. Astfel. Nux-v. dar in pr ezent. RADAR 8 LYCOPODIUM CLAVATUM .. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. Morrison R. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. 5.COMPLEMENTARE: Lyc COMPARATII: Lyc. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Este unul din remediile fundamentale.A.Dr Ileana Rindasu ( Pedicuta) Specie perena taratoare. PSIHISM: Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate.. in paduri umede. fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. < 4 am sau 4 pm. vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare.

Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori. frica puternica de oameni. agorafobie COPIII Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. au frica de moarte. datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. in cele din urma. fanfaron. fantome. pentru a scapa de responsabilitati. de oameni. timiditate legata de aparitia in public. dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac. Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate. Pe masura ce cresc. Dorinta lui sexuala . . pacientul devenind timid si introvertit. vorbeste cu un ton de comanda este dictatorial. lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. claustrofobie. extrovertit. Bolnavul devine bombastic. isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex. desi crescuta. dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. de singuratate noaptea. vrea sa-si afirme personalitatea. inainte de a fi ingradit in vreun fel. calculator). ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Poate opta . cu aversiune fata de companie.El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric. ajungand uneori sa minta de ³ ingheata apele´. cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri). Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea.212- . este mai mult dorinta de a obtine satisfactie. ingamfat. Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale. tiranic cu familia sau cu subalternii. Spre exemplu. STADII DE PATOLOGIE In stadii incipiente. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul frici: de cancer. Odata castorit. citit. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile. frica de caini. inainte de examene. vrea sa obtina satisfactii sexuale facile. Lyc va disparea fara urme. iubeste puterea dictatorial. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid. Simptome mental-emotionale (repertoar): · oboseala mentala dictatorial dictatorial. nu este la fel de intensa ca la Platina. frica de a ramane singuri noaptea. dar si cu teama de singuratate. Sufera de numeroase frici sau fobii. fara a -si asuma angajamente.pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. prin egotism si ingamfare. desi es te capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate. Daca partenerul se arata interesat de casatorie. fara obligatii. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Muncitori si ambitiosi la scoala.

Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura. alcool. MORFOLOGIE Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei. dar in practica. sunt descrise in carti bataile aripilor nasului.In stadiul al 2-lea. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul. stridii. Frecvent. SIMPTOME GENERALE. cu tendinta de a se rida excesiv. prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital. precum si lasitatea. varza. mistificarea devine si mai exagerata.213- . precum si asupra sistemului nervos. in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post . Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta. treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei. mancare rece Agravari: stridii. se intalnesc in cazuri de dispnee. Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor. fie prin excese sexuale. ceapa. iar parul se poate albi devreme. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla. se vor plange de slabirea memoriei dimineata. Fata are alura anxioasa. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal. pot sa ajunga ipohondri. alimente reci. alimente fast -food. P REFERINTE ALIMENTARE Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros. datorita risipirii energiei. In final. se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. gatului s i a toracelui. dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri. fasole. cu slabiciune intelectuala. dulciuri. bauturi. ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI Este dovedita prin studii clinice. de obicei. in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale. astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. solduri si coapse. vin. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen. alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii. fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat). In cel de al 3-lea stadiu. in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. sfarsind intr -un azil de timpuriu. mazare. Initial. MODALITATI. usturoi. pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate.

psoriazis Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala. declansata de foame. sperietura. la 4-8 pm. foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. ameliorata de bauturi calde Cefalee agr pe dreapta. zvonuri SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE : Cap: Gat: Faringita pe partea dreapta.214- . mai ales in etajul abdominal inferior. eczema. dimpotriva. ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee. amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau. apetit crescut. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat urogenital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta .- dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari.

cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular( piept): Palpitatii agravate seara in pat.215- . mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator(piept): tuse uscata.- Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor( Spate. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie . cronica. ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Tegumente: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale.

Moldogrup Iasi. J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics. Crapanne. Polirom. H. Lachesis. Dancer. ed. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor.Manual practic de homeopatie. Sulphur. stomac. 2001 F. Constanta. Dujany. ed. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice. În cazurile de intoxica ii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CONVULSIILE care vor provoca moartea prin oprirea mi c rilor respiratorii. Merlijn Publ. Dictatorial acasa inflatie (ego. coordonator Dr. Vithoulkas ± esenta Materiei Medica. ed. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. 2002 C. Turta lupului. acoperite de peri ori fini. al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele sunt evidente în intoxica ii.ed. ed. 1994 M.AFADH 2007 R. possibilities in chronic pathology. Spasmul afecteaz atât mu chii voluntari cât i pe cei involuntari: . 2003 J. Fructul este asem n tor cu o portocal unei monezi. modulul 1. ed. Strychnos Nux Vomica. mai ales legate de aparitiile in public Silicea ± datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc. Istoric : Este un copac de talie medie.Loutan ± Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros.216i con ine semin e turtite i circulare de forma .Synoptic materia medica. Boiron.Dr. Ioan Teleianu. 2004 R. Fundatia crestina de homeopatie Simile. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. Sepia.- doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama REMEDII COMPLEMENTARE: Pulsatilla. 1992 G. Tao. Fiat Lux. SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica. Sunt foarte amare la gust datorit con inutului de stricnin . Vermeulen . Natrium-muriaticum. Blackie ± Homeopatie clasica. ed. Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice. agr de lucrurile noi. 2005 G. 1997 Internet. Jouanny. Wikipedia encyclopedia NUX VOMICA . de responsabilitati. de culoare gri-cenu iu.Manual cu note de curs. ed. Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS i aruncarea capului c tre în spate. Caba . duoden). J-B.

pline de stres din zilele noastre. droguri. METICULOSI în acest domeniu.DORINTA DE STIMULENTE: alcool. Caust i Kali-C (grad 2). Accept cu pl cere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni. Se spune despre ei c sunt cei mai COMPETITIVI din toat materia medica. . mâncare gras . Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental. s fac fa unui stres permanent. La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ie ite din comun. sex.rectul . S re inem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoa tem imediat tabloul remediului: .TULBURARI DIGESTIVE. Au un puternic sim al datoriei în ceea ce prive te munca i sunt foarte con tiincio i. pân la ore târzii din noapte. El r spunde la aceste provoc ri muncind i mai mult.SPASME. ig ri. capabile.vezica urinara . Se reg sesc la rubrica MIND ± FASTIDIOUS al c rei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) al turi de Carc. rapide i eficiente în ceea ce fac.FRIGUROS ± sensibil la frig i curen i de aer. Nat-m. Tabloul mental este îns foarte diferit. Datorit calit ilor pe care le are avanseaz rapid în func ii care presupun mult responsabilitate (ceea ce î i i doresc). fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s -l dep easc în trafic..NERABDARE. . Este interesant de tiut c semin ele de Ignatia au un con inut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica.217- .HIPERSENSIBILITATE .intestinele . .IRITABILITATE (se înfurie foarte u or). Esen a remediului: Este remediul esen ial pentru multe simptome ap rute ca urmare a vie ii agitate.uterul Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de p s ri. . la multe sarcini i detalii i ajung s fie supu i i condimentat .stomacul . Este imposibil pentru el s accepte vreo limitare sau s se resemneze.esofagul . Tocmai aceste ultime 2 tr s turi îl vor face s prezinte ma i târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. În acest sens ei trebuie s câ tige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri. . În stadiul echilibrat pot fi descrise ca ni te persoane inteligente. i în mu c turi de arpe. Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent Decoctul din frunze se folose te extern în reumatism. Poate c a a s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar.

sexul. r zbun tor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid . Este < de orice curent de aer. Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison. Când sunt foarte obosi i i se confrunt cu multe probleme.atunci când are senza ie imperioas de urinare nu ies decât câteva pic turi . Sufer de gastrit . Este mali ios.spasme Nux Vomica produce tulbur ri digestive. Dac nu reu e te s se încheie la c ma Dac aude pe cineva cântând strig la el. Dac întârz ii la consulta ie e furios. mirosuri. zgomote.adesea are constipa ie cu necesitate constant dar f r eficien . < de cea mai mic mi care ce determin un curent de aer pe sub p turile cu care e învelit. Nu suport s a tepte la coad . temperatur înalt . ulcer. congestie portal . mâncarea gras . pot ipa la al ii. În ceea ce prive te spasmele exist câteva particularit i: . faptul c nu se odihne te suficient i c are o via sedentar i nes n toas îl fac s fie cople it. HIPERSENSIBILITATEA ± IRITABILITATEA Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s p r seasc înc perea trântind u a. Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente. nu reu e te. drogurile. d telefon dup tine i trebuie s -i spui exact cât mai are de a teptat. În final. indigestie cu grea a i vom matinal sau dup ce m nânc . mânia. Nu pot a tepta.218i vrea s vomite. NERABDAREA Ca medic po i s recuno ti u or un astfel de pacient în sala de a teptare pentru c nu are stare. . .când are grea Friguros Este friguros. iar printre simptomele importante sunt spasmele i crampele (datorit stricninei). la semafor sau când este un blocaj în trafic. Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat.i uite grijile i s poat sim i o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. Tulburari digestive . Apar primele simptome cum ar fi capul greu diminea a la trezire. Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge s n tatea. î i smulge nasturii. Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional . furia i în final violen a i cruzimea. Poate s aib dorin a de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. cafeaua i ig rile.Ca s . . Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin . consistent i condimentat . ceea ce îl va agrava i mai mult. dispepsia i iritabilitatea. transpira ie).

Aversiune de a r spunde la întreb ri. ig ri.> de vremea umed (Caust. . . . Responsabil i eficient.Onoare r nit .< diminea a. . alcool. (Workaholic).> de c ldur . .Mânie. . Con tiincios în munca. dezam gire.Cauzalitate: .< când m nânc . Ajunge s fie dep it de sarcini. Hiperstresat i hipersensibil. Nu poate s accepte o limitare. fric . Folose te stimulente precum: cafea. Impulsuri violente. Fric de c s torie. condimente i exces sexual. (Mind ± weeping ± anger ± after). Uneori inut în interior. Devine dependent de munc . Pragmatic. COMPETITIV la modul patologic.< la dezvelirea unei p r i. Generalit i: FRIGUROS. curen i. Ner bd tor. dar îi lipse te curajul. probleme de s n tate ap rute dup abuz de alcool. Plânge de furie. Hepar Sulphur). indignare. . . Mental: Ambi ios.Tulbur ri. Tulbur ri mentale. Înjur i oc r te. medicamente.> de o siest scurt . . R zbun tor. Poate deveni foarte agresiv. stimulente. Arogant. Gr bit. Crud. Dispozi ie suicidar (prin împu care sau s rit de la în l ime). Meticulos. Se bazeaz pe sine. Dictatorial. IRITABILITATE.< la frig. droguri. . sex.219- .< de vreme uscat .

220- . < frig. Op.Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. . în timpul travaliului.. Vertij cu tendin a de a c dea într-o parte.Durere de cap frontal cu dorin de a-si presa capul de ceva. .) Ochi: Fotofobie. Vertij cu pierdere temporar a cuno tiin ei. Cap: Dureri de cap i migrene. . . Ureche: Mânc rimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac s t u easc sau s înghit .Durere de cap congestiv asociata cu hemoroizi. cu vertij i senza ie de creier care se învârte. înainte de menstrua ie. lumin .Sensibil la to i stimulii : miros.. . la trezire.Sensibil la curen i de aer (Chin. .SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII. < diminea a (Arg-N). efort mental. . ALCOOL.Convulsii.Opistotonus. . etc. furie. alcool. .< de STIMULENTE Vertij : Vertij diminea a i dup mesele principale. STIMULENTE. zgomote. . < de furie. . urinatul i defeca ia). Hep. DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL.Durere de cap occipital sau deasupra ochilor.Senza ie de presiune la nivelul vertexului ca i cum s-ar introduce un cui. .. Strych). . Cic. Sil. . Dorin e i aversiuni alimentare : .Aversiune: la Carne.Apoplexie. > de c ldur .Le in : de la mirosuri . .Vrea : CONDIMENTE. cu dureri ca de împungere în membrele afectate. Trismus (Bell. Hyper.Peristaltism inversat ( în ceea ce prive te vomitatul. CU INTRERUPERI DE CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA. încle tarea maxilarelor. GRASIME.

< dup ce m nânc . GREATA SI VARSATURI MATINALE. ERUCTATII ACRE SAU AMARE. BRY (3). . dup ce m nânc (prea mult). . .Scrâ ne te din din i. diminea a. . . .after ± overeating). .½ anterioar a limbii curat . > de b uturi calde. NUX-V (3). REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR.Mandibul blocat .Senza ie de piatr în stomac. . .Efort de vom . CORIZA.F lci contractate.Miros urât. .Limb cu depozit gros.Gust amar.Nas: ALERGII. . . . b uturi calde. eructa ii cu incapacitatea de a voma. FEBRA FANULUI. ULCERE. Fa : . ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben. BRY (3).Mici ulcera ii.221- . Din i : . CU DEPRESIE.Dureri < de furie. sup rare.Grea i vom < de furie. acru în gur diminea a.Probleme dup abuz de alcool. ma rgini cr pate. stimulente. dureri abdominale. Nas înfundat noaptea. sup rare.Dureri < rece. acru. Stomac: GASTRITA. BAR-C (3)). curge ziua.Transpira ie de o singur parte. haine strâmte > de caldur . (Stomach ± Stone. afte cu saliv sângerie. Samb). .Acnee. (Stomach ± pain ± eating . sensation of a : ARS (3). Cu str nut. Sfor it al sugarilor (Lyc. CALC (3). Gur : . Sensibil la mirosul florilor. GREATA PERMANENTA (Ip). Puls (2) . GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3).

Lyc). Dureri i crampe < dup ce m nânc . Colici la sugari cu iritabilitate i arcuire a spatelui ( Cham. Genital masculin: . > de baie cald . în timpul durerilor de travaliu . sub iri sau sanghinolente.Hemoroizi. > dup scaun. Coloc). .222i de baie cald . .Senza ie de defeca ie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac). Boal Chron. Litiaz biliar Rect: .CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph). chimicale i alcool. Rinichi: Colic renal .DIZENTERIE . Ficat intoxicat cu medicamente. scaune frecvente.HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE. Chin. de frig. . reduse. . SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA. HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL (Aur. > de c ldur . Hepatit . alterneaz cu constipa ia. Flatulen . Hernie inghinal . ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg -N. .Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisf c tor).Reten ie urinar . dar nu ies decât câteva pic turi. i colici. Dios). hernie ombilical . . Sulph).Diaree cu senza ie imperioas de evacuare. Promiscuitate. Hernie trangulat (Lyc. .Abdomen: Meteorism. cu dureri ce iradiaz în spate i senza ie de defeca ie sau tenesme ameliorate imediat dup defeca ie.Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat . de caldur . Vezic urinar : CISTITA.Spasme în timpul orgasmului. înainte de scaun. Ciroz hepatic . Carb-V. . . prolaps rectal. în timpul menstrua iei. .Dorin sexual crescut .

crampe i contracturi. Somnolen în timpul zilei. Respira ie: Astmatic : < noaptea.m. iradiate la rect. Somn neodihnitor . . Somn: INSOMNIE.erotice Piele: . .. Opistotonus. înso it de senza ie de scaun imperios . de senza ia de scaun imperios. Pierde erec ia în momentul intromisiei. .Sleep unrefreshing (Lach (3). Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui s se scoale.m. Se treze te la 3-4 a. cu vise. trebuie s se ridice ca s se întoarc în pat (Kali -c. la 3-4 a. Genital feminin: .Emisii seminale în timpul somnului. gândindu-se la munca lui. Tuse : Ameliorat de b uturi calde. Mag-m (3). cu senza ie de scaun imperios. sup rare. Promiscuitate. dup ce m nânc . emo ii. ineficiente.Dismenoree > de c ldur . dup ce M nânc sau în leg tur cu mâncarea.Spasm uterin în timpul orgasmului.Dureri de travaliu. la frig.223- . diminea a. Kali-p) < de febr . Extremit i: Spasme ale mu chior. Palpita ii < de stimulente. Spate: Dureri. mânie. la afaceri. < diminea a în pat. Piept: Angin pectoral .Dorin sexual crescut . tres riri. extins la întreg corpul.c se ceart . Vise: . Mag-c (3). .. Nit-ac (3))..Impoten .

. este o dorin nebuneasc care apare atunci când r mâne singur cu so ul pe care îl ador . Calc. Con.În ceea ce prive te meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa.) SEP (4). Lil -t. . plâns. Sep. vehemen prin melancolie. Remedii similare: Asar. Remedii complementare: Bry.i va modifica niciodat p rerea sau pozi ia adoptat . Strych.Urticarie înso it de tulbur ri gastrice. Bry. Nux ± V 1M a vindecat cazul. idea of marriage seemed : NUX-V (3). Lyc. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbr cat.Poate s -i fie fric de c s torie i s-o evite dar nu din teama de a. Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie. ci pentru c ar putea s . Ign (3). Aur. CAZ 2 . Coloc.224- . Nux-v explodeaz i ³rezolv ´ problema.i piard libertatea. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns. Stram. Ceea ce o tulbur cel mai mult. La Nux -V e mai mult iritabilitate decât depresie. Poate lovi i omorâ.SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT CORPUL (Arg-N). Cham. de a-l omorâ dac ar avea un cu it în mân în acele momente. Med (2)). Ign. (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4. Câteva elemente de diagnostic diferen ial: .Diagnosticul diferen ial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. Lach (2). dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns. Sulph. Sulph.Atunci când sunt complet epuiza i vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda i nu va mai fi în stare de nimic. Grat. Puls. LYC (3). vrea s fac totul perfect în acest domeniu. . Med. Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu. la cur enia i ordinea din cas .i asuma responsabilitatea cum se întâmpl la Lycopodium. Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i e ner bd tor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceia i concluzie atât de repede ca el. Aur (3).Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit arogan ei (Lyc. . CAZURI: CAZ 1 O tân r doamn c s torit din dragoste se plânge de tulbur ri gastrice nu foarte deranjante. (Mind ± marriage ± unendurable. la Ignatia se manifest Ignatia la suprafa poate s par vehement . Sep. i iritabilitate. Este meticulos datorit insecurit ii profunde pe care o simte în interior. Kali -c. Nux-v (3)). Dac au un raport de f cut i gre esc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori. Phos. Cham. Nu se culc pân nu iese perfect. Senza ii particulare: .

de 55 de ani este paznic de noapte. . Amor eal a mâinilor i picioarelor. Î i simte capul greu.225- . Pleoapa dreapt era c zut . Durere intens în occiput cu ame eal . ( Homeopathic Remedy Guide). Are mic iuni frecvente dar de fiecare dat urineaz foarte pu in. un puternic i robust irlandez. Hoyne T. Durere la nivelul ochilor. Foarte nelini tit i cu dureri de spate i la nivelul oldurilor. Reu e te s . Bibliografie: . Morrison R. CAZ 3 Doamn de 30 de ani.. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). diminea a la sculare. S. CAZ 4 Domnul W. Durere de cap sever la nivelul frun ii. A fost dintotdeauna un b rbat s n tos i activ. Pe 22 ianuarie anul curent.. cade pe podea incapabil s .i revin în 2 luni i se reântoarce la munc . iar apetitul sc zut. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile i îl las paralizat pe partea dreapt a corpului. (Materia Medica). Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a f cut s redevin calm i ra ional. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. se îmb ta de mult timp cu rom i a f cut o criz de delirium tremens. Prime te Nux-V repetat i î i revine complet cu excep ia unei u oare amor eli în piciorul stâng. Când a fost examinat prima dat era incapabil s stea în picioare sau s mearg singur. Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. RADAR key notes. (Terapeutic clinic ). Limb cu depozit i gust r u în gur . Limba cu depozit gros (lueta deviat c tre stânga) i respira ia urât mirositoare.i mi te bra ul sau piciorul drept.George Vithoulkas (Esen a Materiei Medica).M.Delirium tremens. Nu a avut nici o boal mai serioas pân în mai anul trecut când a avut un accident vascular cer ebral tranzitor.i reia afacerile. Prezint grea i v rs turi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas . - . Se manifesta foarte s lbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla. Murphy Robin. În 2 zile a putut s . P rea cu totul neajutorat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful