Cercetari de Marketing Licenta Iulie 2011

MULTIPLE CHOICE 1. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei nominale: a. coeficientul de corelatie al lui Spearman, grupul modal, testul U b. coeficientul de contingenta, grupul modal, testul 2 c. testul , coeficientul de continuitate, grupul modal d. testul Student, grupul modal, coeficientul de concordanta Fechner ANS: B 2. Intr-o cercetare de marketing cu tema Cercetare privind gradul de inzestrare cu televizoare cu plasma a populatiei din Bucuresti unitatea de cercetare este: a. capul familiei b. gospodaria c. magazinul d. vanzatorul ANS: B 3. Gradul de asociere dintre doua variabile nominale, fiecare in stare dihotomica, se determina cu ajutorul: a. coeficientului de corelatie al lui Kendall b. coeficientului de contingenta c. coeficientului lui Spearman d. coeficientului lui Pearson ANS: B 4. Coeficientul de contingenta nu poate lua niciodata valoarea: a. -1 b. 0 c. +1 d. +2 ANS: C 5. Metoda de scalare a comparatiilor perechi permite masurarea preferintelor cu ajutorul unui scale: a. nominale b. ordinale c. interval d. proportionale ANS: B 6. Masurarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, se realizeaza utilizand: a. coeficientul de corelatie al lui Kendall b. coeficientul de consistenta c. coeficientul de contingenta d. coeficientul de corelatie al lui Pearson ANS: D

7. Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate in aplicarea legii lui Reilly, variabile de evaluare a gravitatiei comerciale? 1. cumparaturile atrase de doua centre urbane; 2. probabilitatea de garantare a rezultatelor; 3. populatia centrelor urbane; 4. marimea factorului de inertie; 5. numarul stimulilor neconsiderati de populatia statistica cercetata; 6. distanta de la localitatea considerata pana la cele doua centre urbane; 7. importanta fiecarui centru uman in decizia respondentilor; 8. imaginea respondentilor referitoare la fiecare centru uman a. 1+3+4+6 b. 1+3+6 c. 1+2+5+6+7+8 d. 1+3+6+7+8 ANS: B 8. Pentru aplicarea cu succes a testului 2, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: 1. numarul subesantioanelor independente sa fie mai mare de trei; 2. numarul subesantioanelor independente sa fie mai mic de trei; 3. frecventele ce rezulta din observare trebuie sa aiba valori mici; 4. efectivul colectivitatii cercetate sa fie de cel putin 40 de unitati; 5. efectivul colectivitatii cercetate sa fie de cel mult 40 de unitati; 6. variabilele analizate sa fie masurate cu ajutorul scalei nominale; 7. frecventele ce rezulta din observare nu trebuie sa aiba valori prea mici; 8. efectivul colectivitatii cercetate sa fie de 1000 de unitati a. 2+5+7 b. 4+6+7 c. 1+3+8 d. 6+7+8 ANS: B 9. Calea extensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii presupune: a. cresterea cumparaturilor medii efectuate de clientii proprii dar si de clientii organizatiilor concurente b. atragerea de noi cumparatori pentru produsele organizatiei fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor organizatii concurente c. cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere) d. atragerea de noi cumparatori pentru produsele organizatiei, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor organizatii concurente, precum si cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum ANS: B 10. Pentru o firma producatoare de tigari sunt considerati nonconsumatorii relativi: a. persoanele care sunt impotriva fumatului b. persoanele care au renuntat la tigari din lipsa fondurilor banesti c. persoanele care cumpara tigari de la o firma concurenta d. persoanele care sufera de o boala pulmonara si nu au voie sa fumeze ANS: B

11. In cazul unei cercetari selective, efectuate pe un esantion de 500 de persoane, gradul de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiecti, in functie de mediu, a fost analizat cu ajutorul testului 2 in cazul in care la un nivel de semnificatie de 3% si pentru (3-1)(4-1)=6 grade de libertate valoarea teoretica 2t = 2,66, pentru ce valoare calculata a lui 2c ipoteza nula nu este acceptata? a. 2,156 b. 2,326 c. 2,666 d. -2,566 ANS: C 12. Indicele Laspeyres se utilizeaza in cercetarile de marketing pentru: a. segmentarea pietei b. studierea comportamentului consumatorului c. previziuni de marketing d. studierea preturilor ANS: D 13. Ansamblul elementelor care se refera la marimea populatiei situata in aria de activitate a inteprinderii constituie: a. mediul economic b. mediul cultural c. mediul institutional d. mediul demografic ANS: D 14. In ce stadiu se afla un produs, conform analizei BCG, daca cota relativa de piata este 0,5 iar rata de crestere a pietei este 12%: a. dileme b. vedete c. vaci de muls d. pietre de moara ANS: A 15. In ce stadiu se afla un produs, conform analizei BCG, daca cota relativa de piata este 0,5 iar rata de crestere a pietei este 5%: a. dileme b. vedete c. vaci de muls d. pietre de moara ANS: D 16. In cazul analizei BCG, cota relativa de piata nu poate lua valori mai mari decat: a. 0,5 b. 20% c. 2 d. 10% ANS: C 17. In cazul unei organizatii lider pe piata pe care activeaza cota relativa de piata este:

a. b. c. d.

supraunitara unitara subunitara secundara

ANS: A 18. Piata potentiala este alcatuita din: a. cumparatorii actuali plus nonconsumatorii absoluti b. cumparatorii actuali minus nonconsumatorii absoluti c. cumparatorii actuali plus nonconsumatorii relativi d. cumparatorii actuali minus nonconsumatorii relativi ANS: C 19. Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii: a. direct, slab si permanent b. direct, puternic si permanent c. indirect, slab si pe termen lung d. indirect, puternic si pe termen lung ANS: B 20. O scala de tipul urmator: Foarte favorabil -- -- -- -- -- Foarte nefavorabil este denumita: a. scala nominala b. diferentiala semantica c. scala Likert d. scala Stapel ANS: B 21. Daca notam cu N = suma frecventelor unui tabel de contingenta 2x2, iar N < 20, gradul de semnificatie a asocierii dintre doua variabile nominale se evalueaza cu ajutorul testului: a. 2 b. student c. coeficientul de contingenta d. probabilitatii exacte a lui Fisher ANS: D 22. Nevoia de a cumpara o masina pentru inlocuirea celei vechi si uzate face parte mai ales din categoria motivatiilor: a. primare b. secundare c. rationale d. emotionale e. extrinseci ANS: A 23. Consumatorul poate avea motive sa-si cumpere mai degraba un Mercedes decat un Cielo face parte mai ales din categoria motivatiilor: a. primare b. secundare c. rationale d. emotionale

e. intrinseci ANS: B 24. Pentru masurarea gradului de asociere dintre rangurile alternativelor considerate pentru doua variabile ordinale se poate utiliza: a. coeficientul de contingenta b. coeficientul de difuziune c. coeficientul de corelatie al lui Spearman d. coeficientul de corelatie al lui Pearson ANS: C 25. Gradul de concentrare spatiala a activitatii de piata se poate masura cu ajutorul: a. coeficientului lui Gini b. coeficientului lui Reilly c. coeficientului lui Converse d. coeficientului lui Pearson ANS: A 26. Pentru analizele efectuate asupra stilurilor de viata se foloseste un chestionar numit prescurtat: a. DMA b. AIDA c. SWOT d. AIO ANS: D 27. Una dintre urmatoarele metode nu permite comparatii: a. scala comparatiilor perechi b. scala cu suma constanta c. scala de ordonare a rangurilor d. scala de tip diferentiala semantica. ANS: D 28. In cercetarile de marketing tehnicile Monte - Carlo sunt tehnici de: a. cercetare calitativa b. experimente bazate pe patrate latine c. simulare numerica d. previziune ANS: C 29. Un exemplu de esantionare nealeatoare este urmatorul: a. esantionarea stratificata b. esantionarea de grup c. esantionarea simpla aleatoare d. esantionarea prin metoda cotelor ANS: D 30. Mediana poate fi utilizata pentru: a. determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale b. testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei interval

c. masurarea corelatiei in cazul scalei proportionale d. analiza statistica a scalelor parametrice ANS: A 31. Cercetarea calitativa presupune: a. preluarea informatiei fara antrenarea purtatorului acesteia b. furnizarea informatiei de catre purtatorul acesteia c. investigatia se realizeaza pe esantioane de dimensiuni mari si alese cu grija d. relevanta statistica a informatiilor obtinute si analiza statistica a datelor este complexa ANS: B 32. Face parte din metodele calitative de culegere a informatiilor: a. Psihodrama b. Monte-Carlo c. Simularea d. Sondajul ANS: A 33. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum "testul aperceptie tematice", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de exprimare ANS: B 34. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum "tehnica persoanei a treia", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de exprimare ANS: B 35. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum "portretul chinezesc", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de exprimare ANS: B 36. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum "jucarea de roluri", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare

d. tehnicilor de exprimare ANS: D 37. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum "brainstormingul", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de rationale c. tehnicilor intuitive d. tehnicilor de exprimare ANS: C 38. Intrebarea de tipul Considerati ca designul vazei de cristal Bohemia este atragator? Da/Nu este: a. diferentiala semantica b. scala nominala dihotomica c. scala ordinala multihotomica d. scala metrica ANS: B 39. Este scala metrica: a. scala de ordonare a rangurilor b. scala nominala c. scala interval d. scala comparatiilor perechi ANS: C 40. Modelul Fishbein-Rosenberg este o metoda scalara utilizata pentru: a. evaluarea atitudinii b. evaluarea preferintelor si opiniilor c. evaluarea intentiilor de cumparare d. evaluarea comportamentului de cumparare si consum ANS: A 41. Metoda Belson se utilizeaza in cercetari referitoare la: a. previziuni de piata b. analiza univariata in cazul scalei interval c. comportamentul cumparatorului d. segmentarea pietei ANS: D 42. In cazul experimentelor de marketing, unitatile carora nu li se aplica tratamentul experimental, ci sunt doar controlate si masurate pe parcursul experimentului, se numesc: a. unitati experimentale b. variabile independente c. unitati de control d. variabile dependente ANS: C 43. Care dintre urmatorii statisticienti a creat o metoda de scalare care ii poarta numele: a. Belson

b. Markov c. Stapel d. Spearman ANS: C 44. Formula corecta a sondajului neexhaustiv este: (aici este o problema nu exista raspuns correct se repeat formula la B si D dar probabil la licenta se va corecta si introduce o formula noua. Correct ar fi n = t * p(1-p) / a. b. c. d. ANS: A 45. Reprezinta o metoda de culegere a informatiilor: a. metoda lanturilor Markov b. psihodrama c. media aritmetica d. videoproiectorul ANS: B 46. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese, reprezinta: a. scalarea b. masurarea c. codificarea d. editarea ANS: C 47. Care dintre urmatorii coeficienti care masoara corelatia dintre variabilele analizate nu ia valori in interbalul [-1,+1]: a. coeficientul de corelatie Pearson b. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman c. coeficientul de corelatie a rangurilor al Kendall d. coeficientul de contingenta ANS: D 48. Care dintre urmatoarele este metoda de scalare: a. modelul Fishbein-Rosenberg b. metoda lanturilor Markov c. coeficientul Gini d. coeficientul lui Spearman ANS: A 49. Ce metoda se aplica pentru desfasurarea unei cercetari de marketing cauzale:

a. b. c. d.

observarea interviul in profunzime semidirijat experimentul testele conjuncturale

ANS: C 50. Face parte din categoria indicatorilor concomitenti: a. rata inflatiei b. cursul de schimb c. rata somajului d. ritmul constructiilor ANS: C 51. In cazul in care o organizatie producatoare de sucuri pentru copii lanseaza un suc cu numele de Taddy avand ca mascota un ursulet, in conditiile in care exista sucul pentru copii Teddy acest demers reprezinta: a. disonanta cognitiva b. dumping c. concurenta parazitara d. strategie de demarketing ANS: C 52. Care dintre urmatoarele metode este metoda cantitativa de previziune: a. tehnica Delphi; b. metoda Mayer; c. metoda PERT; d. metoda Lanturilor Markov. ANS: B 53. Care dintre urmatoarele metode este metoda cantitativa de previziune: a. tehnica brainstorming b. metoda ritmului mediu c. metoda analogiilor d. metoda juriului format din executiv ANS: B 54. Metoda lanturilor Markov este utilizata pentru: a. previziuni dinamice ale cotei de piata b. analiza univariata in cazul scalei interval c. analiza comportamentului cumparatorului d. segmentarea pietei ANS: A 55. Afirmatia varsta nu influenteaza semnificativ obiceiurile de consum ale populatiei, in cazul produsului X reprezinta in cazul unei cercetari de marketing: a. ipoteza a cercetarii b. obiectiv principal c. tema cercetarii d. obiectiv secundar e. scopul cercetarii

ANS: A 56. Intrebarea Care dintre variantele A si B ale noului produs X trebuie sa fie lansata pe piata? reprezinta in cazul unei cercetari de marketing: a. ipoteza a cercetarii b. obiectiv principal c. problema decizionala d. obiectiv secundar e. scopul cercetarii ANS: C 57. Considerand nivelul teoriei statistice care sta la baza fiecarei metode cantitative de previziune, se disting: a. metode cantitative endogene si metode exogene b. metode de analiza a seriilor dinamice si metode cauzale c. metode informale si metode formale d. metode formale si metode calitative ANS: C 58. Dup tipul metodelor care stau la baza previziunilor de marketing, se disting: a. metode cantitative endogene de previziune b. metode de analiza a seriilor dinamice c. metode calitative informale d. metode calitative cauzale ANS: B 59. Metodele calitative de previziune se mai numesc: a. metode tehnologice b. metode cauzale c. metode tehnocrate d. metode exponentiale ANS: A 60. Metoda calitativa de previziune care consta in previziunea aparitiei unei inovatii in cazul unei tehnologii sau intr-o companie se numeste: a. metoda analogiilor b. metoda evenimentelor precursoare c. metoda juriului format din executiv d. metoda discriminantului liniar multiplu ANS: B 61. Metodele de analiza a seriilor dinamice se mai numesc si: a. metode endogene b. metode cauzale c. metode exodene d. metode calitative ANS: A

62. Metoda calitativa de previziune prin care se compara configuratii istorice cu situatii existente, in vederea previzionarii dezvoltarii viitoare poarta numele de: a. metoda sporului mediu b. tehnica Brainstorming c. tehnica analogiilor d. metoda celor mai mici patrate ANS: C 63. Mediul instabil este caracterizat de: a. frecvente modificari in majoritatea componentelor sale b. schimbari bruste a raporturilor dintre componente c. evolutia lenta si usor previzibila a fenomenelor d. schimbari bruste si modificari frecvente ale componentelor ANS: A 64. Concentrarea spatiala a activitatii pietei este o problema de: a. structura a pietei b. arie a pietei c. capacitate a pietei d. arie, structura si capacitate ANS: B 65. Cota de piata reprezinta: a. un raport procentual intre o subdiviziune a pietei si ansamblul acesteia b. un proces de divizare a pietei in grupe omogene in functie de mai multe criterii c. spatiul geografic in care firma este prezenta cu produsele sale d. cererea pentru produsele unei organizatii care se satisface local ANS: A 66. Exprimarea capacitatii efective a pietei unui produs poate fi facuta prin intermediul: a. volumul ofertei produsului respectiv b. vanzarilor principalilor competitori de pe piata c. volumul tranzactiilor la nivelul pietei d. volumul cererii pentru produs ANS: C 67. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a. testul Durbin-Watson, analiza factoriala, mediana b. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall, mediana, coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman c. coeficientul de corelatie a rangurilor Kendall, media aritmetica, coeficientul de corelatie al lui Pearson d. testul U, grupul modal, coeficientul de concordanta ANS: B 68. Scalele care permit ordonari sunt: 1. scalele nominale; 2. scalele interval; 3. scalele neparametrice; 4. scalele proportionale;

a. b. c. d.

5. scalele ordinale; 6. scalele nemetrice; 7. scalele unidimensionale; 8. scalele multidimensionale 5,2,3 2,4,7 2,4,6 2,4,5

ANS: D 69. Scalele care au intervale egale sunt: 1. scalele nominale; 2. scalele interval; 3. scalele neparametrice; 4. scalele proportionale; 5. scalele ordinale; 6. scalele multihotomice; 7. scalele metrice; 8. scalele dihotomice a. 1,3,5 b. 2,4,7 c. 3,6,8 d. 2,4,7 ANS: D 70. Scala preferata de cercetatori este: a. scala nominala b. scala interval c. scala ordinala d. scala dihotomica ANS: B 71. Face parte din grupa scalelor de evaluare a atitudinii: a. diferentiala semantica b. scala dihotomica c. scala de ordonare a rangurilor d. scala cu suma constanta ANS: A 72. Care dintre urmatoarele grupuri cuprinde doar indicatori care caracterizeaza tendinta centrala: a. coeficientul lui Kendall, coeficientul de corelatie, coeficientul lui Spearman b. mediana, grupul modal, media geometrica c. testul Z, testul 2 (Chi patrat), testul t (Student) d. coeficientul lui Gini, scala lui Likert, metoda lui Markov ANS: B 73. Concurentii pasivi sunt acei concurenti care reactioneaza la actiunile altor firme: a. cu intarziere si fara hotarare b. numai in anumite situatii concurentiale c. violent la orice actiune initiata de alte firme

d. cu intarziere dar violent ANS: A 74. Concurenta este total absenta in situatia de: a. concurenta perfecta b. concurenta pura c. oligopol pur d. monopol bilateral ANS: D 75. Din punct de vedere al reactiei lor atunci cand sunt atacati concurentii pot fi: a. concurenti selectivi b. concurenti indirecti c. concurenti puternici d. concurenti intensivi ANS: A 76. Analiza micromediului ar trebui sa reprezinta un tip de cercetare: a. descriptiva b. instrumentala c. permanenta d. concluziva ANS: C 77. Este forma de concurenta directa: a. concurenta la nivel de industrie b. concurenta formala c. concurenta generica d. concurenta monopolista ANS: A 78. Concurenta perfecta presupune existenta in cadrul pietei a urmatoarei conditii: a. eterogenitatea produsului b. un numar cat mai mic de vanzatori si de cumparatori c. atomicitatea d. conditionarea intrarii factorilor de productie pe piata ANS: C 79. Procesul de adoptare a deciziei de cumparare a unui consumator cuprinde urmatoarea etapa: a. evaluarea variantelor b. platforma de marketing c. selectia ideilor d. stabilirea obiectivelor ANS: A 80. In ceea ce priveste decizia de cumparare, ca etapa a procesului de adoptare al unui produs, se poate constata ca aceasta depinde de doi factori si anume: a. vointa de cumparare si disonanta cognitiva b. atutidinea celorlalti si factorii situationali surpriza

c. retentia selectiva si puterea de cumparare d. factorii situationali surpriza si recunoasterea nevoii ANS: B 81. Cum se numesc cercetarile care au ca obiectiv elaborarea, testarea si validarea chestionarelor? a. descriptive b. exploratorii c. instrumentale d. cauzale ANS: C 82. Face parte din metodelor de culegere si sistematizare a informatiilor: a. chestionarul b. scala c. experimentul d. baza de date ANS: A 83. Pe baza criteriului obiectul cercetarii, tipologia cercetarilor de marketing poate fi urmatoarea: a. cercetari cantitative, cercetari calitative b. cercetari exploratorii, cercetari predictive c. cercetari periodice, cercetari ocazionale d. cercetari primare, cercetari secundare ANS: B 84. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor fenomenului cercetat, cand nu se cunosc date suficiente pentru a defini corect problema decizionala, are caracter: a. exploratoriu b. instrumental c. descriptiv d. predictiv ANS: A 85. Este tip de scala: a. raspunsul latent b. Scala lul Likert c. testele de diferentiere dublu triunghi d. scala proportionala e. toate celelalte variante sunt corecte ANS: D 86. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici: a. nu are origine unica b. nu are intervale egale c. nu permite transformari de tipul f(x) = ax + b d. nu permite masurarea distantelor ANS: A

87. O scala de tipul urmator: Acord total Acord Indiferent a. scala lui Likert b. scala cu suma constanta c. scala nominala d. diferentiala semantica ANS: A

Dezacord

Dezacord total este denumita:

88. Pentru analiza tendintei centrale in cazul in care datele au fost culese print-o scala nominala se utilizeaza: a. testul 2 b. coeficientul de contigenta c. mediana d. grupul modal ANS: D 89. Nu este scala nemetrica: a. scala nominala b. scala interval c. scala lui Likert d. scala de ordonare a rangurilor ANS: B 90. Coeficientul de contigen masoara corelatia in cazul scalei: a. nominale b. ordinale c. interval d. proportionale ANS: A 91. Prietenii intimi sunt grup tipic: a. modal b. de aspiratii c. de apartenenta d. de subcultura si de referinta ANS: C 92. Agentii de vanzari fac parte din sursele de informatii: a. personale b. comerciale c. publice d. conative ANS: B 93. Face parte din categoria proceselor perceptuale care distorsioneaza receptia informatiei: a. memorarea selectiva b. invatarea selectiva c. disonanta cognitiva d. aspiratia selectiva

ANS: A 94. Faptul ca un cumparator achizitioneaza de fiecare data apa minerala la sfarsit de saptamana de la Metro reprezinta: a. motivatie latenta b. intentie de cumparare c. obicei de cumparare d. recunoastere a nevoii ANS: C 95. Care dintre urmatoarele reprezinta metode indirecte de cercetare calitativa: a. tehnicile proiective de constructie b. interviul in profunzime c. tehnicile explicative d. observarea ANS: A 96. In majoritatea cazurilor cercetarile de marketing instrumentale sunt utilizate pentru: a. formularea mai buna a problemei decizionale b. oferirea de probe concludente care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune c. sugerarea de noi idei de produse d. testarea si validarea unor metode de cercetare, cum ar fi metodele de esantionare ANS: D 97. Ce semnificatie are valoarea zero pentru coeficientul de contingenta: a. exista o legatura slaba intre variabile b. exista o legatura slaba si directa intre variabile c. exista o legatura slaba si inversa intre variabile d. inexistenta legaturii intre variabile e. coeficientul de contingenta nu ia niciodata aceasta valoare ANS: D 98. Care este opinia unui esantion de 200 de persoane privind produsele Samsung, stiind ca in urma unei anchete de piata, la intrebarea referitoare la caracteristica pret a produselor s-a utilizat Scala lui Likert, iar in urma calculelor s-a obtinut valoarea -3,55: a. usor favorabila b. nici favorabila-nici nefavorabila c. usor nefavorabila d. s-a gresit la calcule e. nu se pot trage concluzii datele fiind insuficiente ANS: D 99. Intrebarile de baza dintr-un chestionar: a. au rolul de a releva informatiile factuale, de comportament, hotaratoare pentru problema cercetata b. sunt intrebari nelegate strict de informatia dorita, dar care sunt amplasate la inceputul chestionarului si servesc pentru a introduce respondentul in tema si a coopera c. au rolul de a marca si pregati trecerea la o noua grupa de intrebari referitoare la o alta problema d. au rolul de a verifica exactitatea raspunsurilor la una dintre intrebarile anterioare

ANS: A 100. Respondentul are libertate totala de raspuns in cazul intrebarilor: a. deschise b. dihotomice c. introductive d. Filtru ANS: A 101. Care este opinia unui esantion de 100 de persoane privind sucurile marca Granini, stiind ca in urma unei anchete de piata, la intrebarea referitoare la caracteristica gusta produselor s-a utilizat Scala lui Likert, iar in urma calculelor s-a obtinut valoarea -0,1: a. usor favorabila b. nici favorabila-nici nefavorabila c. usor nefavorabila d. s-a gresit la calcule e. nu se pot trage concluzii datele fiind insuficiente ANS: C 102. Fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp, tendintele de ansamblu exprimate de raportul dintre ele si efectele pe care le genereaza formeaza: a. mediul de marketing extern b. mediul de marketing intern c. conjunctura pietei d. micromediul e. macromediul ANS: C 103. Concurenta pura, caracteristica situatiei cu multi oferatanti, care actioneaza in cadrul pietei bunurilor de masa, generice (minereuri, combustibili, cereale etc.) este o forma de: a. concurenta imperfecta b. concurenta loiala c. concurenta neloiala d. concurenta perfecta ANS: A 104. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 200 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: Opinia Foarte favorabila favorabila nici nici nefavorabila Foarte nefavorabila Nr persoane 70 40 50 15 25 Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv? a) 3,78; b) 3,20; c) 2,05; d) 1,45. 3,820 3,575 2,575 -1,257

a. b. c. d.

ANS: B 105. Cota de piata a intreprinderii X este de 20% iar a principalului concurent existent pe piata de 50 %. Care este cota relativa de piata a intreprinderii X? a. 2,5% b. 2,50 c. 0,40 d. 40% ANS: C 106. Produsul servetele, realizat de intreprinderea Vrancart, era consumat in terioada t1 de 5 milioane de persoane si s-a inregistrat un consum mediu pe persoana de 2 pachete pe saptamana. In perioada t2 se estimeaza ca produsul va fi consumat de 7 milioane de persoane, inregistrand-se un consum mediu pe persoana de 4 pachete pe saptamana. Sa se determine dimensiunea caii intensiva de extindere a pietei. a. 4 milioane pachete b. 5 milioane pachete c. 10 milioane pachete d. 72 milioane pachete ANS: C 107. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 230 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul Granini cu coacaze negre, masurata cu ajutorul scalei lui Likert, raspunsurile au fost: Produsul Granini cu coacaze negre are gust placut: Acord total Acord Indiferent Nr pers 82 49 17 Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului? 0,443 1,324 0,750 -2,176 Dezacord 53 Dezacord total 29

a. b. c. d.

ANS: A 108. Produsul servetele, realizat de intreprinderea Vrancart, era consumat in terioada t1 de 5 milioane de persoane si s-a inregistrat un consum mediu pe persoana de 2 pachete pe saptamana. In perioada t2 se estimeaza ca produsul va fi consumat de 7 milioane de persoane, inregistrand-se un consum mediu pe persoana de 4 pachete pe saptamana. Sa se determine dimensiunea caii extensive de dezvoltare a pietei. a. 4 milioane pachete b. 5 milioane pachete c. 10 milioane pachete d. 72 milioane pachete ANS: A 109. Vanzarile firmei Y erau in anul 2004 de 30 miliarde $, in timp ce circulatia totala de marfuri a tarii A a fost in acelasi an de 600 miliarde $. Care a fost cota de piata a firmei Y in anul 2004? a. 20% b. 5% c. 50% d. 25%

ANS: B 110. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de autoturisme de teren, notate cu A, B, C, D se utilizeaza scala cu suma constanta. Respondentul repartizeaza 100 de puncte, in functie de preferintele sale, astfel: 1. Marca A 90 Marca B 10 2. Marca A 80 Marca C 20 3. Marca A 70 Marca D 30 4. Marca B 70 Marca C 30 5. Marca B 80 Marca D 20 6. Marca C 50 Marca D 50 Scorul calculat, pentru fiecare marca, in ordinea A, B, C, D este: a. (50, 40, 20, 30) b. (70, 25, 40, 25) c. (30, 50, 20, 20) d. (60, 40, 25, 25) ANS: D 111. Pentru previzionarea evolutiei pietei produsului A i s-a solicitat unui specialist sa faca trei estimari asupra vanzarilor: optimista, pesimista si probabila. Valorile atribuite de acesta au fost: 75 mld.u.m.; 15 mld.u.m.; 60 mld. u.m. Care este valoarea previzionata a vanzarilor produsului X? a. 20 mld.u.m. b. 110 mld.u.m. c. 50 mld.u.m. d. 55 mld.u.m. ANS: D 112. Sa se stabileasca aria de atractie comerciala a unei localitati A, amplasata astfel: distanta A-B =80 km, distanta A-C= 50 km. Se stie ca populatia localitatii A este de 280.000 de locuitori, populatia localitatii B este de 60.000 de locuitori si populatia localitatii C este de 120.000 de locuitori. a. 22,3 km fata de B; 10,7 km fata de C b. 21,5 km fata de B; 14,5 km fata de C c. 25,3 km fata de B; 15,0 km fata de C ANS: C 113. O ancheta efectuata la inceputul anului 2011, pe un esantion de 100 de specialisti, cu privire la perspectivele ofertei romanesti de produse alimentare, a relevat urmatoarele opinii: - crestere importanta : 10 specialisti - crestere usoara : 40 specialisti - stagnare : 14 specialisti - scadere usoara : 30 specialisti - scadere importanta : 6 specialisti Sa se determine valoarea medie a opiniilor specialistilor, utilizandu-se metoda soldului conjunctural. a. -0,12; b. 0,18; c. 1,18; d. 20 ANS: B 114. Sa se determine gradul de concentrare a activitatii de piata a unei companii stiind ca vanzarile pe regiuni au fost urmatoarele:

Regiuni Transilvania Moldova Banat Muntenia Dobrogea Bucuresti TOTAL a. b. c. d. 0,01; 0,09; 0,22; 0,14.

Volumul vanzarilor (mil. u.m.) 620 450 800 750 480 300 3400

ANS: D 115. O localitate mica are 6.000 locuitori si se afla la o distanta de 20 km fata de orasul A care are 120.000 locuitori. Sa se determine proportia dintre cererea care migreaza spre orasul A ( q) si cererea care se satisface local ( h). a. 66% migreaza; 34% se satisface pe plan local; b. 55% migreaza; 45% se satisface pe plan local; c. 35% migreaza; 65%se satisface pe plan local; ANS: B 116. In urma unei cercetari directe s-au obtinut informatii de la un esantion de 100 de persoane. Respondentii au fost rugati sa ierarhizeze 5 marci de detergent (A, B, C, D, E) dupa caracteristica putere de curatare. Rezultatele au fost: Marci Numar de respondenti C 7 D 13 B 22 A 28 E 30 Sa se determine mediana: a. 25 b. 22 c. 50 d. 18 ANS: B 117. O ancheta de piata a solicitat subiectilor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I pentru cel mai important, locul III - cel mai putin important) a trei atribute (pret, design, calitatea ambalajului) in decizia de cumparare a unui pachet de unt. Rezultatele obtinute au fost: Atribue I II III pret 30 60 10 design 40 50 10 calitatea 15 65 20 ambalajului a. design = 2,30; pret = 2,20; calitate ambalaj = 1,95 b. pret = 2,50; design = 2,10; calitate ambalaj = 1,95

c. calitate ambalaj = 2,30; design = 2,10; pret = 2,05 d. design = 23; pret = 22;calitate ambalaj = 19,5 ANS: A 118. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 200 de persoane, in conditiile in care valoarea calculata a lui este 10, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 80%, pentru care valoarea t=1,44. a. 0,577 b. 0,755 c. 0,824 d. 1,577 ANS: A 119. Care este numarul de straturi in care se va structura colectivitatea investigata, pentru o cercetare privind imaginea sucurilor racoritoare marca Granini, in raport cu criteriile: mediu (urban, rural), stare civila (casatorit, necasatorit, vaduv, divortat), varsta (sub 20 ani, intre 21-35 ani, 36-45 ani, intre 46-55 ani, intre 5665 ani, peste 66 ani) si venit (sub 1000 lei, intre 1001-2000 lei, intre 2001-3001 lei, peste 3001 lei). a. 4 b. 16 c. 48 d. 192 ANS: D 120. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 20.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P=80%, valoarea coeficientului t=1,44, iar eroarea limita acceptata este de +/-2%. a. 296 b. 2906 c. 3609 d. 1296 ANS: D