Sunteți pe pagina 1din 9

1) Arztoare .. 2) Electrozi .. 3) Zona de reasociere .. 4) Zona de hidrogen molecular ..

Sub influenta temperaturi nalte a arcului se produce disocierea hidrogenului din atomi , absorbinduse o mare cantitate de cldura . Cnd atomi din hidrogen ating suprafaa metalului care este mai rece atomi se recombina in molecule de hidrogen . Acest fenomen este nsoit de dezvoltarea clduri , care a fost absorbita la disocierea hidrogenului . Topirea metalului de baza si de adaos se face exclusiv pe baza clduri dezvoltate in urma reaciei de reasociere . electrozi de wolfram se leag la transformatorul de sudare care are tensiunea de mers in gol de 250-300V .. Datorita aciuni de rcire a arcului provocata de disocierea , precum si a potenialului ridicat de ionizare a hidrogenului este necesara o tensiune

mare pentru amorsarea arcului si instalaia trebuie prevzuta cu dipozitive de protecie contra electrocutri . Procedeul se utilizeaz la sudarea piselor relativ mici din fonta , otel refractat , incarcari cu materiale dure si lucrri de reparaii speciale .. Utilaje de sudare in mediu de gaz inert ( WIG ) .. Arcul se formeaz intre un electrod Wolfram si piesa . Electrodul , arcul si baia topita sunt protejate de un nveli gazos inert ( Argon , Heliu ) ce se scurge printr-un ajutaj concentric cu electrodul . Sursele folosite pot fi din curent continuu sau curent alternativ . Arztoarele sunt de obicei rcite cu apa . Diametru unui electrod wolfram este de 1,5-6 mm ( milimetri ) iar curentul de sudare de pana la 300 A ( Amperi ) . Argonul folosit ca un gaz protector poate fi pur in proporie de ( 99,99 %) fiind utilizat la sudarea aliajelor din aluminiu , sau argon tehnic utilizat la sudarea otelurilor ..

1 ) Generatorul .. 2 ) Oscilatorul .. 3 ) Rezistenta de balast .. 4 ) Ampermetrul .. 5 ) Condensatorul .. 6 ) Bobina .. 7 ) Arztorul .. 8 ) Debitmetrul .. 9 ) Reductorul de presiune .. 10 ) Butelie .. 11 ) Materialul de sudare .. Pentru amorsarea arcului electric se folosete un Oscilator ( 2 ) . Acesta produce o tensiune de valoare mare si o frecventa ridicata . Datorita cmpului de lucru intens , in spaiul arcului se produce o ionizare pronunata permind aprinderea arcului . Din punct de vedere constructiv Oscilatorul este un generator de scntei de frecventa ridicata . Bobina ( 6 ) si condensorul ( 5 ) alctuiesc un filtru de protecie pentru ca tensiunea nalta s-a nu ajung in sursa de sudare . Sudarea se poate face si cu heliu , instalaia fiind asemntoare , excepie facem la sursa de sudare deoarece tensiunea arcului in Heliu este de doua ori mai mare dect tensiunea arcului in Argon . In acelai curent de sudare , in heliu se dezvolta o cantitate de cldura mai mare datorita cderi mai mari de tensiune pe coroana arcului . Un amestec de He + Ar este cel mai convenabil ( 40 % Ar + 60 % He ) si realizeaz cordoane de sudura mai bune dect cele de Argon si Heliu luate separat .. Utilaje pentru sudarea MIG .. La acest procedeu arcul electric se formeaz intre sarma electrod si piesa de sudat ..

Sarma electrod avanseaz mecanizat si continuu de pe un tambur . Gazul protector se scurge printr-un ajutaj al arztorului si are misiunea de a proteja baia de metal topit de aciunea atmosferei . Sursa de sudare poate fi un generator sau un redresor de cu curent continuu si re racordeaz cu polul negativ la piesa si cu polul pozitiv la arztor . Gazele utilizate pentru protecie la sudare pot fi : - Argon , heliu sau amestecuri de gaze ( Ar + He ) . Procedeul se aplica pentru sudare aluminiului si a aliajelor sale si aliajelor ce conin procente ridicare de cupru , nichel cat si la sudarea otelurilor carbon slab si nalt aliate . Schema insalatiei de sudare este asemntoare cu cea a procedeului WIG , cu deosebirea ca electrodul este avansat in arc de ctre un mecanism de avans , ca la instalaiile de sudare semiautomata substrat de flux .

Utilaje pentru sudarea MAG .. Arcul se formeaz intre electrod si piesa , intr-un mediu de gaz activ . De obicei se utilizeaz bioxidul de carbon ( CO2 ) care realizeaz protecia arcului . Acest gaz are o aciune oxidabila , ce poate fi compensata prin creterea coninutului de elemente de aliere din sarma electrod . Bioxidul de carbon trebuie s-a aib o puritate de 99,99 % . Prin deschiderea buteliei la ieirea bioxidului de carbon se va forma zpada carbonica , care va reduce presiunea gazului . Din aceste motive instalaia de sudare va fi prevzuta cu un nclzitor electric , cuplat cu un usctor pentru a eliminarea vaporilor de apa ..

1) Sursa de curent .. 2) Tabloul de comanda .. 3) Mecanismul de avans .. 4) Capul de sudare .. 5) Tamburi de sudare .. 6) Debitmetru .. 7) Usctor de gaz .

8) Reductor de presiune .. 9) nclzitor de gaz .. 10) Butelie CO2 .. Acest procedeu de sudare are o serie de avantaje printre care : - Putere mare de topire , ca urmare a densitilor mari de curent .. - Productivitate ridicata .. Robotizarea proceselor de taiere si a proceselor deconexe .. Particularitati si cerine pentru roboti folosii la operaiunile de taiere .. Numrul aplicaiilor robotizate ale proceselor de taiere este mult mai redus dect cel ntlnit la procesul de sudare , consideram ca unu dintre motive este precizia deosebita a roboilor , in acest caz deoarece daca la sudare baia de metal topit integreaz mici abateri de poziionare si deplasare , la taiere orce dicontinuitate de poziionare se traduce prin uniformitati pe suprafeele tiate .. Apreciere cu privire la gradul de robotizare a procesului de taiere ..

Procese de taiere Cu plasma termica Cu laser Cu jet de apa Cu flacra oxi gaz

Gradul actual de mecanizare Mediu Ridicat Ridicat Mediu

Gradul actual de robotizare Redus Mediu Ridicat Mediu

Sisteme robotizate de taiere cu flacra oxigaz .. Din diferite motive flacra utilizata la tierea oxigaz ar putea in timpul procesul procesului de taiere s-a se sting . In cazul tieri robotizate in absenta operatorului acesta ar putea avea efecte periculoase , datorita gazelor combustiile ce ar continua s-a ias din capul de taiere . Pentru a mpiedica acest lucru in practica se utilizeaz adesea un sistem de supraveghere al arderi flacari , ca de exemplu : - O foto celula care sesizeaz absenta radiaiei luminoase a flacari .. - Un traductor de ionizare al gazului fierbinte din apropierea jetului de taiere ..

Semnalele din aceste traductoare comanda blocarea admisiei gazelor ( O2 , C2 ,H2 ) si oprirea robotului pe traiectorie . Roboti industriali moderni permit ca dup revenirea cauzei stingeri si reaprinderea flacari de taiere , procesul s-a poat fi reluat din locul opririi . Pana nu de mult

aprecierea calitati tieturilor se fcea pentru fiecare din cele 3 procedee ( oxigaz plasma si laser ) , dup norme specifice , iar acum se evalueaz dup norme de tip ISO care unifica sistemul de evaluare .. Premizele si efectele procesului de taiere cu oxigaz .. Un proces continuu de taiere cu oxigaz poate s-a produc in rostul tiat , numai daca sunt ndeplinite urmtoarele condiii : - Daca muchia superioara a tieturi se afla in permanenta la temperatura de aprindere .. - Daca exista in permanenta o cantitate suficienta de mare de atomi din substanele reactivante ( oxigen si fier ) .. - Daca cldura de reacie este suficient de mare pentru a produce topirea produilor de reacie .. - Daca energia cinetica a jetului de oxigen este suficient de mare pentru a produce PURJAREA ( ndeprtarea ) filmului de material topit .. Sisteme robotizare de taiere cu plasma .. Datorita numeroaselor avantaje tehncoeconomice in ultimu timp se constata tendina de nlocuire a flacari oxigaz cu arcul de plasma . Att comanda mediilor plasmogene si de protecie , controlul energiei arcului de taiere , precum si sesizarea arderi acestuia se pot face mult mai uor dect la sistemele oxigaz , pe cale electrica ..

Sistem complex pentru taiere robotizata cu arc de plasma avnd pana la 12 grade de libertate..