Sunteți pe pagina 1din 2

Organismul dispune de sisteme de adaptare fata de variatiilr de temperatura.

Atunci cand mijloacele de protectie sunt insuficiente ,sau cand aceste variatiuni depasesc limitele in interiorul carora sistemul de apaptare ale organismului sunt mai eficiente , omul va vrezenta fenomene generale si locale datorita hipotermiei sau a hipertermiei. Leziunile si moartea prin temperatura inalta Oragnismul este mult mai putin adaptat la temperaturile inalte decat la cele saczute si reactioneaza mult mai puternic la aceste temperaturi. Pe de alta parte, datorita faptului ca temperaturile inalte au si aplicabilitati casnice sau termice, accidentele sunt mult mai frecvente. In privinta modificarilor locale, leziunile poarta numele de arsuri atunci dnd sunt produse prin flacara, metale lncalzite, gaze fierbinti sau raze solare si opariri cand sunt produse prin lichide fierbinti sau aburi. Sunt cunoscute 4 grade de arsuri: Arsura de .gradul I se caracterizeaza prin hiperemie (roseata), tumefiere si durere locala. Dupa u n timp, roseata si tumefierea dispar, persista l!n timp 0 culoare rosie inchis, apoi urmeaza descuamarea epidermului. Arsurile de gradul II se caracterizeaza prin inflamatie cu formarea de bule cu lichid transparent, rareori tulbure. Arsurile de gradul III se caracterizeaza prin necroza tisulara si prezinta un teren favorabil infectiilor. Vindecarea lasa cicatrice retractile, dureroase, cu limitarea miscarilor, daca ele sunt dispuse la plici. Arsurile de gradul IV apar sub actiunea prelungitaa flacarii, tesutul carbonizandu -se; acest grad de arsura este intalnit de regula doar la cadavre. La persoana vie, arsurile sunt considerate ca leziuni corporale. Determinarea gradului de arsura este usoara, - vom gasi cicatrice, ceea ce indica ca a fost :fara ind oiala vorba de 0 arsura de gradul III. In ceea ce priveste actiunea generala a caldurii, vom deosebi tulburarile generale produse in urma supraincalzirii corpului si tulburari generale cunoscute ca "boala arsilor" sau socul postcombustional. Actiunea gener al a a arsurilor depinde nu atat de gradul, cat mai ales de intinderea lor. Clasic se considera ca arsurile de gradul III sunt mortale daca se intind pe 1/3 din suprafata corpului, iar cele de gradul II pe 1/2; exceptii de la aceasta regula exista in funct ie de varsta, starea sanatatii, mod de producere etc. Astazi, in urma progreselor :facute de medicina, aceste reguli nu mai sunt valabile. Din punct de vedere clinic, bolnavul este la inceput constient, apoi devine agitat, insetat, pulsul slabeste, respir atia este superficiala si rapida, apare delir, apatie. Uneori survin varsaturi, diaree, convulsii. Copiii sunt mult mai sensibili, datorita particularitiitilor lor biologice, dar si faptului ca suprafata corpului in raport cu volumul este proportional mai mare ca la adulti. Din punct de vedere fiziopatologic, cauza tulburarilor si a mortii este intoxicarea organismului cu produse de degenerare proteica ce se formeaza pe locul arsurii; aceste toxine duc la paralizia vaselor si insuficienta cardiaca. Moartea prin arsuri se poate produce asadar fie rapid si in acest caz ea se datoreaz.a socului initiat de excitarea intensa a terminatiilor senzitive din piele, fie, mai tarziu, urmiind mecanismul expus. Arsurile se pot complica cu infectii locale sau generale. Brollhopneumoniile si nefrita sunt complicatii frecvente ale arsilor; de asemenea, hemoragia de suprarenale. Ulterior, aceste complicatii septice pot determina si ele moartea. Mentionam ca moartea se poate produce uneori nu din cauza arsurilor ci, spre exemplu, in caz de incendiu, prin sufocare cu fum sau intoxicatie cu oxid de carbon. In ceea ce priveste actiunea temperaturilor inalte asupra organismului, ele produc supraincalzirea corpului. Asa cum am ariitat, mijloacele de apiirare contra ciildurii sunt mai slabe decat cele contra frigului; astfel, o sciidere a temperaturii corpului cu 7 -8 C nu insemnii obligatoriu moartea, in schimb o crestere cu aceeasi valoare, peste normal, nu este compatibila cu viata. Suprainciilzirea corpului poate avea loc vara i n caz de caniculii sau in orice sezon in mediul industrial. Suprainciilzirea poate duce fie la insolatie (sub acpunea razelor solare), caracterizata prin leziuni in specialla nivelul

sistemului nervos central, fie la socul termic care este o tulburare a te rmoreglarii ce apare mai frecvent in timpul muncii fizice in medii supraindilzite si umede. in aceste cazuri temperatura corpului cre~te, apar transpiratii putemice, rosirea fetei, iar la temperatura corpului de 44 -45oC survine moartea prin paralizia centr ilor nervosi. In caz de insolatie , se observa fenomenul de iritatie meningeala ( varsaturi), iar in cazuri grave pierderea constiintei si a convulsii. In general , simptomele clinice ale celor doua forme ( Insolatie si soc termic) sunt asemanatoare. Examenul medico-legal al cadavrelor cu arsuri ridica unele probleme mai ales atunci ciind aqiunea flacarii a fost prelungita. La examenul extern yom examina arsurile. Arsurile de gradul I care in timpul vietii se manifesta ca o inrosire a tegumentului nu lasa nici un fel de semne pe piele dupa deces. Arsurile de gradul II se caracterizeaza prin bule pline sau sparte; locurile unde s -au spart bulele se deshidrateaza, au o culoare rosie sau rosu -cafeniu, se pergamenteaza. In arsurile de gradul III exista o esca ra cenusie mai mult sau mai putin adanca. In arsurile de gradul IV se constata carbonizari intinse, local tesuturile si organele fiind intarite. Tot in cadrul examenului extern gasim adesea urme care ne. pot da indicatii asupra originii arsurii, cum ar fi: funingine, resturi de lichide, precum si asupra modului de producere a arsurilor, in - functie de dispozitia lor. Pentru calcularea suprafetei arse exista tabele speciale. In cadrul examenului intern, daca moartea s -a produs rapid, nu vom gasi semne caracteristice. Un interes deosebit pentru medicina legala in prezinta arderea cadavrelor. Aceasta se poate face pentru ascunderea adevaratei cauze a morii. Sub actiunea prelungita a flacarii se produce carbonizarea. Apa din tesuturi se evapora, iar proteinele se coaguleaza. Tesuturile se contractii, devin dure, cadavrul ia pozitie de "boxer". Uneori, din cauza ratatinarii patilor moi, sangele trece in vasele din apropierea acestor tesuturi, determiniind ruperea lor cu hemoragie post -mortala. La inceput oase le se innegresc, apoi pe masura ce substantele organice se vaporizeaza , ele se albesc. Sub actiunea flacarii se pot produce fisuri si fracturi post mortem.Partile de corp acoperite de imbracaminte ard mai tarziu.Daca actiunea flacarilor este de lunga dur ata , cadavrele se pot distruge complet in 2 -3 ore.