Sunteți pe pagina 1din 24

REGLEMENTAREA LEGALA A ACTIVITATII BNR SI BCR

Banca Nationala a Romaniei Banca Centrala a Romaniei Legea 312\2004 privind statutul legal al BNR. Art. 1 precizeaza ca BNR este Banca Centrala a Romaniei si functioneaza ca institutie publica independenta cu sediul central in Municipiul Bucuresti. Obiectivul fundamental BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Legea ii confera puteri depline in ce priveste politica monetara, valutara si de credit cat si organizarea, functionarea si controlul sistemului bancar. In realizarea obiectivului fundamental, legea acorda BNR atributii in ce priveste : 1) elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii cursului de schimb 2) stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia 3) supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si administrarea rezervelor internationale ale tarii In activitatea sa, BNR nu se subordoneaza nici unei institutii, motiv pt. care legiuitorul a prevazut ca aceasta nu va putea primi instructiuni de la nicio alta institutie publica, in schimb, toate celelalte institutii publice sunt obligate sa-i solicite avizul cand este vorba de acte normative care privesc domeniile in care BNR are atributii. In asigurarea functiei de supraveghere, BNR va asigura schimbul de informatii cu toate autoritatile responsabile in domeniu, cu conditia ca informatiile furnizate sa fie utilizate de celelalte institutii, exclusiv in scopul indeplinirii sarcinilor de supraveghere, sa se respecte cerintele referitoare la secretul profesional si sa nu fie transmise mai departe decat cu acordul BN. Pe plan international, BNR poate participa la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plati, poate participa in nume propriu sau in numele statului la tratative sau negocieri externe in probleme financiare, monetare, de curs de schimb si de plati si exercita drepturile si indeplineste obligatiile care revin Romaniei in calitate de membru fondator al FMI. Principalele functii ale BNR Atat legea cat si doctrina sunt de acord ca principalele functii ale BNR sunt: 1) 2) 3) 4) 5) functia functia functia functia functia de de de de de realizare a politicii monetare emisiune monetara realizare a politicii valutare agent al statului banca a bancilor

Functia de realizare a politicii monetare este unul din instrumentele politicii economice si urmareste cererea si oferta de moneda din economie. In cadrul politicii monetare, BNR utilizeaza 3 tipuri de proceduri si instrumente specifice: proceduri si instrumente pt. operatiuni de piata monetara operatiuni de creditare a institutiilor de credit mecanismele rezervelor minime obligatorii Obiectivele specifice ale politicii monetare sunt in general urmatoarele: a) cresterea masei monetare pana la un nivel optim obiectul cantitativ b) mentinerea ratei dobanzii la un nivel corespunzator care sa permita echilibrarea pietei monetare c) practicarea unui nivel optim al ratei de schimb d) alocarea optima a resurselor financiare creditarea economiei nationale trebuie facuta doar in stricta concordanta cu cerintele pietei.

Cursul 3 Functia de realizarea a politicii valutare Politica valutara se realizeaza prin cursul de schimb si prin regimul valutar. Potrivit legii BNR elaboreaza si aplica politica de curs de schimb fiind abilitata in acest sens: a. Sa elaboreze balanta de plati si alte lucrari privind pozitiainvestitionala monetara a tarii b. B sa stabileasca cursurile de schimb pentru operatiunile proprii pe piata valutara , c. C sa pastreze sis a administreze revervele international ale statului Cursul de schimb ca parte component a policticii valutare reprezinta raportul dintre caloarea pritara a monedei nationale si valoarea paritara a alete monede cu care se compara. El este un ionstrument aflat la indemana banciii central oentru un contril efficient al schimburior valutare.banca Centrala poate intervene asupra cursului de schimb prin cumpararea sau vanzarea cu valute influentand in acest mod rrportul cerere oferta. Cursul de schimb este influentat si de alti factori cum ar fi : rata inflatiei, nivelul dobanzilor, etc Regimul valutar reprezinta cea de a doua component a politicii valutare a BNR. Potrivit legii reglementarile BNR se refera in principal la: a. Autorizarea si retragerea autorizatiei , b. Stabilirea de plafoane si alte limite pentru detineri de credite externe si operatiuni cu acestea atat pe persoana fizica cat sip e pesoana juridical. Persoanele autorizate sa desfasoare operatiuni valutare au aobligatia de a raporta la BNR asupra tranzactilor aferente. Functia de instrument al statului

BNR nu este contabilul statului, astfel incat nu isi asuma gestionarea directa a veniturilor si cheltuielilor publice. Aceasta functie ii revine trezoreriei statului. Cu toate acestea BNR tine in evidentele sale contul current general al trezoreriei statului deschis pe numele statului. Functionarea acesti cont si inregistrarea operatiunilor se stabilesc prin conventii incheiate intre BNR si Ministerul Finantelor Publice. BNR poate actiona ca agent al statului si prin acordarea de imprumuturi din contul current general al trezoreriei statului. Functia de banca a bancilor BNR autorizeaza potrivir legii functionarea celorlate banci pe teritoriul Romaniei, le supravegheaza activitatea, le impune restrcitii de anumite situati sau le retrage autorizatia . In acelasi timp BNR joaca rolul de banca pentru celelalte banci in ce priveste depozitele si acordarea de credite. BNR este de asemenea imputernicita de lege sa emita reglementari pentru intregul sistemul bancar. Functia de banca a bancilor se manifesta si prin posibilitatea bancii central de a acorda credite celorlalte institutii de credit. Totodata BNR poate fi imprumutata in ultima instant in situatie de criza financiara sau de aparitia a unor crize sistemice.

Operatiunile de Creditare
Potrivit legii, Bnr poate acorda credite institutiilor de credit eligibile in conditiile pe care le stabileste ea insasi. In relatia cu Banca Comerciala, Banca Centrala practica operatiuni de rescontare a titlurilor de credit pe care bancile le detin, titluri de credit care se resping in ultima instanta, efecte de comert cu cauza reala . Aceste titluri provin din vanzarile pe credit ale marfurilor, si printre cele mai importante astfel de titluri sunt cambiile si cecurile. Un efect de comert, care este in acelasi timp si titlu de credit, da dreptul celui care il detine de a-l vinde sau compensa cu alte obligatii. Cand detinatorul sau are nevoie de lichiditati el poate vinde acest titlu numai unei banci, Operatiunea fiind numita operatiunea de scontare a efectelor de comert. Cand bancile comerciale au ele insele nevoie de lichiditati, se adreseaza Bancii Centrale vanzand din titlurile astfel cumparate anterior in schimbul carora primesc de la Banca Centrala suma inscrisa pe titlu , mai putin comisionul si taxa scontului. Aceasta operatiune se mai numeste operatiune de rescontare a efectelor de comert. O alta forma de creditare practicata de banca centrala este creditul de gafate de efecte publice, numite si credit de lombardare, unde titlurile care constituie garantia unui

astfel de credit nu mai sunt efectele comerciale cu cauza reala, ci obligatiuni si bonuri de tezaur cumparate de banca comerciala cu ocazia emisiunilor lansate de stat pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, banca central cumpara sau preia in pensiune aceste titluri in schimbul carora acorda avansuri si credite de Lombard, insa rata dobanzii este mai mare decat rata de la rescontare. Banca central mai practica si creditul structural alimentand un cont pentru o anumita perioada de timp din care bancile folosesc sume de bani pana la nivelul plafonului, doar pentru anumite operatiuni. Un alt tip de credit este si creditul de licitatie in cadrul caruia banca central pune la dispozitia sistemului bancar, un plafon maxim pe care bancile il liciteaza in cadrul sedintelor de licitatie. Rata dobanzii se fixeaza in acest caz pe baze competitive. Acest tip de credit se acorda pe o perioada de maxim 5 zile. Un alt tip de credit practicat de banca central este creditul special care constituie o refinantare extraordinara acordata de banca centrala bancilor aflate in criza de lichiditati. Acesta refinantare este conditionata de prezentarea unui program de restructurare a respectivei banci, programul este acceptat sau nu de banca central. Durata creditului nu poate depasi 30 zile.

Rezerva minina obligatorie


Legea prevede ca Bnr stabileste regimul RMO pe care orice institutie de credit trebuie sa le mentina in conturile deschise la BN. bancile, persoanele fizice romane, precum si sucursalele din Romania a bancilor persoane straine, trebuie sa mentina RMO in lei si valuta in conturile deschise la BNR. Nivelul prevazut al RMO trebuie sa respecte media zilnica pe durata intervalului de aplicare care este stabilit intre a 24 zi a lunii prezente si a 23 a zi a lunii viitoare. RMO indeplineste cel putin doua obiective: -un obiectiv de politica monetara -un obiectiv de ordin prudential Intrucat obiectivul esential al politicii monetare este acela de a mentine masa monetara la un nivel cat mai aproape de cantitatea de bani si service de pe piata, acest obiectiv apare ca un obiectiv cantitativ. Legat de acest obiectiv cantitativ trebuie facute cateva observati: Prima observatie este aceea ca in cadrul sistemul bancar se admite o insolvabilitate temporara mai mare decat in alte sectoare. Bancile nu acorda credite doar din capitalurile proprii ci mai ales din fondurile atrase , si prin urmare, creditele acordate sunt de departe mai mari decat fondurile proprii , A doua observatie priveste faptul ca RMO nu poate servii drept baza pentru acordarea de credite economiei, astfel incat orice variatie in nivelul cantitativ al acestora nu face decat sa creasca sau scada oferta de moneda din economie , oferta care asftel este controlata de banca centrala. In masura in care, la un moment dat o banca nu poate face fata solictarilor de retragere a depunerilor , Banca central poate permite utilizarea acestor rezerve pentru restituirea depunerilor , ceea ce confera siguranta publicului.
4

Obiectivul de ordin prudential este realizat in masura in care publicul are incredere ca bancile dispun de lichiditati suficiente pentru a face fata solicitarilor de retragere a depunerilor. Potrivit regulamentului 6/2002 baza de calcul a RMO se constituie din mijloace banesti in moneda nationala si moneda, reprezentand obligatii ale bancii rezulatata din acceptarea depozitelor si a altor fonduri. Sunt exceptate de la baza de calcul: miljloacele banesti atrase de la BNR;

mijloacele banesti atrase de la alte banci daca asupra acestora au fost calculate anterior RMO; fondurile proprii ale bancilor.

Se admite ca din punct de vedere structural RMO constituie o taxa asupra sistemului bancar , in scopul de a determina bancile sa plateasca serviciile pe care BC l;e ofera, insa necesitatea constituirii acestor rezerve este dictate in primul rand de obiectivele politicii monetare.

Functia de emisiune monetara


Banca Centrala sau de emisiune, emite bancnote si monede metalice ale caror curs este legal si care au putere liberatorie nelimitata, Art 12 din lege intitulatDrept exclusiv de emisiune, stabileste prerogative exclusive a BNR ca unica institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede ca mijloacele legale plata pe teritoriul Romaniei. Sub aspectul cursului legal si al puterii liberatorii nelimitate, dipozitia art 16 din legea prevede ca:bancnotele si monedele emise si neretrase din circulatie de catre BNR reprezinta insemne monetare care trebuie acceptate la valoarea nominal pentru palata tuturor obligatilor publice sau private. Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul. Programul de emisiune elaborate de BNR trebuie sa asigure necesarul de numerar in stricta concordanta cu nevoile reale ale circulatiei banesti. Suma totala a bancnotelor si a monedelor metalice in circulatie , excluzand rezerva de numerar se evidentiaza in contabilitatea BN ca pasiv. BN este singura in drept sa stabileasca valoarea nominal , dimensiunea emisiunilor, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor. Emisiunea monetara, o data realizata este distributita tot de BN care administreaza si rezervele de numerar. Bancnotele si monedele uzate sau necorespunzatoare vor fi retrase din circulatie si distruse de BN care este obligata sa le inlocuiasca cu altele noi fara taxe , cu exceptia celor ilizibile , cu deformari , sau carora le lipseste mai mult de 40% din suprafata lor. BN nu raspunde de pierderea, furtul, distrugerea, contrafacerea sau falsificarea insemnelor monetare.

BN fiind unica institutie autorizata sa emita insemne monetare poate hotari anularea sau retragerea din circulatie a oricaror bancnote sau monede care au fost emise si punerea in circulatie in locul acestora a altor insemne monetare. Suma totala a bancnotelor si monedelor retrase din circulatie , dar nepreschimbate in termenul stability se scade din totatul numerarului in circulatie, inregistrate in evidentele contabile si se inregistreaza ca venit al BN BN, avand privilegiul de emisiune devine patrimonial detinatoareea sctocului de aur monetary si titulara rezervelor valutare ale tarii. Supravegherea bancara. Atribut exclusive al bancii central Potrivir legii, Bnr are competenta exclusiva de autorizare a institutiilor de credit si rasounde de supraveghereea a celor pe carea le-a autorizat sa opreze in Romania. In interesul legii, institutia de credit reprezinta : a. Entitatea are desfasoara cu titlu professional active de atragere de depozite sau de fonduri rambursabile de la public si de acordarea de credite in nume propriu. b. Entitatea emitenta de moneda electronica decat cea prevazuta la punctual. Prin urmare supravegherea bancara cuprinde doua operatiuni distincte: -autorizarea functionarii institutiilor de credit -supravegherea prudentiala a institutiilor de credit Autorizarea functionarii institutiilor de credit Bancile, personae fjuridice romane precum si sucursalele din Romania ale bancilor personae juridice straine pot functiona potrivit legii numai pe baza autorizatiei emise de BNR. Ele se constituie sub forma juridica, in baza aprobariii prealabile a BNR si cu respectarea prevederilor legale in vigoare aplicabile. Procedura de autorizarea a functionarii bancilor cuprinde doua etape: 1. Inregistratea cererii de autorizare impreuna cu documentele necesare , analiza acesteia si aprobarea de constuire ca baza. 2. Elaborarea autorizatie de functionare 1. In prima etapa cererea de autorizatie in forma stabilita de BNR va fi inaintata acesteia impreuna cu documentatia stabilita de BNR. In ceea ce priveste conditile in care autorizatia poate fi acordata , legea recomanda ca aceste conditii sa fie limitativemm sa aibe in vedere urmatoarele: A. experienta profesionala a conducerii bancii B. nivelul minim al capitalului social subscris care trebuie varsat in totalitate in forma baneasca la momentul constituirii

C. studiul de fezabilitate al bancii care va cuprinde cel putin tipul operatiuni prevazute a se desfasura precum si structurara orgazinatorica a bancii. D. Asctionari semnificativi si fondatorii bancii E. Structura F. Sediile bancii G. Auditorul financiar Daca documentele si informatiile prezentate sunt incompletesau insuficiente BNr poate cere solicintantului completarea lor . BNR pune la dispozitia pe site informatii pentru a se pronunta asupra cererii die aproband cererea de constituire, fie respingand- o situatie in care va trebui sa-si motiveze refuzul 2. Priveste eliberarea propriu-zisa a autorizarii de functionare a bancii asftel constituita BNR se va pronunta de asemenea in cel mult 4 luni Legea prevede in mos expres situatiile in care cererea de autorizarea va fi respinsa: A. Documentatia prezentata este incomplete sau este intocmiota cu incalcarea dispozitiilor legale B. Capitalul initial se situeaza sub nivelul minim stabilit de BNR C. Forma juridical este alta decat SA D. Din evidenta documentatie prezentate rezulta ca banca nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse in conditii compatibile E. BNR constata ca persoana numita in calitate de conducator nu corespunde obiectivelor propuse F. Nu sunt respectate prevederile legii si reglementarile dare G. Inainte de obtin aprobarii de constituire fondatorii inst de credit au facut comunicari publice asupra functionarii bancii

Retragerea autorizatie de functionare a bancii Conform art 16 din legea 58 BNR poate retrage autiriz de functionare fie la cererea bancii cand actionariiau decis dizolvarea si lichidarea ei respectv la cererea pers juridice straine pt acea sucursala sau ca urmare a unei sanctiuni sau pt urm motive:

a. banca nu a inceput operatiuni pt care a fost autorizata timp de 1 an de zile b. Autorizarea a fost obtinuta pe baza unor declaratii false sau prin orece mijloace ilegale c.A avut loc o absorbtie a bancii sau o divizare d. actionaratul bancii nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege pentru asigurarea unei bune gestiuni e. s-a pronuntat o hotarare de declansare a procedurii falimentului bancii Hotararea BNR de retragere a autorizatiei se comica in scris bancii impreuna cu motivele care au stat la baza acestuia si se publica in Monitorul Oficial Supravegherea prudentiala a institutiilor de credit Potrivit dispozitiilor art. 25 din Lg. 312 pt asigurarea functionarii si viabilitatii sistemului bancar, BNR este imputernicita sa: a) emita reglementari, sa ia masuri pt. impunerea respectarii acestora, sa aplice sanctiuni in cazul nerespectarii b) sa controleze si sa verifice registrele, conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit autorizate BN este abilitata sa stabileasca norme si indicatori de prudenta bancara, sa urmareasca respectarea acestora si in caz de necesitate sa dispuna masuri de intrare in legalitate, inclusiv sanctiuni. Prin reglementarile proprii, BNR va stabili si cerintele prudentiale care trebuiesc respectate la nivel consolidat, care se vor referi cel putin la urmatoarele elemente: a) solvabilitate b) adecvarea fondurilor proprii pt. acoperirea riscurilor de plata c) controlul expunerilor mari d) controlul expunerilor fata de persoanelor aflate in relatii speciale cu banca e) limitarea participatiilor in entitati care nu desfasoara activitati financiare f) organizarea si controlul intern In situatia in care BNR constata ca o banca si\ sau oricare dintre administratorii sau conducatorii acesteia sa fac vinovati de urmatoarele: a) incalcarea unei prevederi a legii bancare, a reglementarilor si ordinelor ale BNR ori a reglementarilor emise de respectiva banca b) incalcarea conditiilor sau restrictiilor prevazute emise de respectiva banca c) efectuarea de operatiuni fictive si fara acoperire reala d) nerespectarea masurilor stabilite prin actele de control e) periclitarea credibilitatii prin administrarea necorespunzatoare a fondurilor ce au fost incr4edintate BNR poate aplica urmatoarele sanctiuni: a) avertisment scris dat bancii b) amenda aplicabila bancii 0,05-1% din capitalul social c) retragerea aprobarii date conducatorilor bancii d) retragerea autorizatiei bancii
8

In urma acestor constatari si pe langa sanctiunile dispuse, BNR poate lua si alte masuri: incheierea unui acord de consiliul de administratie al bancii acord care sa cuprinda un program de remediere al celor constatate suspendarea exercitarii dreptului de vot al actionarilor limitarea operatiunilor bancii retragerea aprobarilor acordate pt. participatiile bancii la capitalul social al unor filiale instituirea masurilor de supraveghere speciala si de administrare speciala In urma axcordului incheiat de BNR cu conslilul de administartie a bancii masurile luate ca urmare a acestui acordf treb sa cupr: a. stab unui plan de majorare a fnd proprii b. inlocuirea administartorului c. inloc pers desemnate sa asig conducerea compartimentelor , a altor sucursale a sediilor secundare d. inbunatatirea sist de control interior
Operatiuni de piata monetara Operatiunile de piata monetara pe care BNR este autorizata sa le efectueze se refera la vanzari-cumparari, vanzari directe sau luarea in gaj pt. acordarea de credite colateralizate de creante sau titluri ale statului, asupra statului, ale autoritatii centrale si locale ale societatii nationale, regii autonome etc., dar numai de pe piata secundara si cu conditia ca aceste operatiuni sa fie reversibile (sa fie vandute ulterior). Legea foloseste formularea operatiuni reversibile cumpararii-vanzarii directe. Legea interzice BNR sa achizitioneze de pe piata primara creante asupra ststului, autoritatilor publice, regiilor etc. In tarile dezvoltate, principalul instrument de control monetar il constituie aceste operatiuni de piata monetara operatiuni open market care constau in operatiuni de cumparare si vanzare de catre BC a titlurilor publice pe piata libera. Atunci cand Banca Centrala cumpara aceste titluri publice de la Banci Comerciale, rezervele acestor Banci Comerciale la Banca Centrala sporesc cu suma care reprezinta contravaloarea titlurilor cumparate, fara ca oferta de moneda sa inregistreze o crestere. Cand Banca Centrala cumpara aceste titluri de la institutiile emitente, se inregistreaza o crestere a ofertei de moneda. Efectul este invers cand Banca Centrala procedeaza la vanzarea titlurilor catre Banca Comerciala, agentii economici, populatie etc. Retragand astfel din circulatie cantitatea de moneda echivalenta cu suma acestor titluri. Politica de open market urmareste 2 obiective: 1) cantitativ, care se traduce prin stabilirea cantitatii de moneda de pe piata 2) pasiv tintirea ratei de dobanda pe piata monetara

Alaturi de operatiunile de open market BNR este imputernicita de lege sa efectueze si operatiuni de swap valutar tranzactii financiare in care doua parti schimba sume exprimate in doua monede diferite, la o anumita data si le rascumpara la o data ulterioara, stabilita ulterior. Aceste operatiuni sunt efectuate in scopul declarat de a influenta lichiditatea interna si de a gestiona rezervele valutare, stimulandu-se si dezvoltarea pietei financiare interne.

OPERATIUNI CU BANCILE
Creditarea bancilor In cadrul politicii monetare si de curs de schimb, BNR poate acorda credite institutiilor de credit pe termene ce nu pot depasi 90 de zile, credite garantate in principal cu titluri de stat, cu depunerile constituite la BN si cu titluri de credit. Conditiile de creditare, nivelul minim al ratei dobanzii si criteriile ce trebuiesc indeplinite de banci pt. a accede la astfel de credite sunt stabilite de BN si sunt publicate. Pt. toate operatiunile de creditare BN percepe dobanda si comisioane. Servicii de compensare, depozitare, decontare si plata Aceste servicii se realizeaza prin intermediul conturilor deschise in evidentele BN de celelalte institutii de credit. Prin aceste conturi BNR efectueaza decontarea finala irevocabila si neconditionata a transferurilor de fonduri in conturile titularilor. Prevenirea si limitarea riscurilor In scopul asigurarii securitatii si eficientei sistemului de plati si pt. evitarea unor riscuri, BN stabileste masuri, reglementeaza, autorizeaza si supravegheaza sistemul de plati si reglementeaza instrumentele de plata. Pt. prevenirea si limitarea riscurilor de plata si credite, BNR poate presta servicii de colectare si difuzare de date si informatii privind incidentele de plati si riscurile de creditare la cererea institutiilor de credit contra cost si in conditiile de asigurare a secretului bancar Reglementarile Bancii Comerciale. Raporturi juridice bancare Reglementarile BN pot fi sub forma de regulamente, ordine, norme, circulare, avand caracter obligatoriu pt. persoane juridice publice si private, precum si pt. persoane fizice. Raporturile juridice nascute pe baza acestor reglementari sunt raporturi de drept public. Obligativitatea institutiilor de credit de a mentine rezervele minime obligatorii in conturile BN atrage in caz de nerespectare sanctiuni,

10

Emiterea insemnelor monetare presupune ca emitentul BNR este subiect dominant in raporturile pe care le incheie cu celelalte subiecte (autoritatile, bancile, persoane fizice si juridice). Deoarece valoarea nominala a unitatii monetare este o prerogativa a emitentului, celalalt subiect nu poate decat sa accepte circulatia valoare si posibilitatea de a face plati cu respectarea insemnelor monetare. Reglementarile BN sunt atat reglementari cantitative cat si calitative. Ex: In raporturile juridice de creditare, BNR poate interveni cerand bancilor sa-si restranga nivelul creditelor pana la un anume procent din totalul disponibilului de credite pt. o anumita perioada. D. In realizarea activitatii de supraveghere bancara BNR prin reglementarile sale impune celorlalte banci cerinte prudenziale cum ar fi: a. nivelul minim de solvabilitate determinat ca raport intre fondurile proprii si totalul activelor in afara bilantului; b. expunerea maxima fata de un singur debitor exprimata procentual ca raport intre valoarea totala a acestuia si nivelul fondurilor proprii; c. expunerea maxima agregata exprimata procentual ca raport intre valoare totala a expunerilor mari si nivelul fondurilor proprii; d. nivelul minim de lichiditate determinat in functie de scadentele creantelor si angajamentelor bancii; e. classificarea creditelor acordate si a dobanzilor neincasate aferente acestora f. pozitia valutara exprimata procentual in functie de nivelul fondurilor proprii; g. administrarea resurselor si plasamentelor bancii; h. extinderea retelei de sucursale si alte sedii secundare Toate aceste reglementari ale BNR se inscriu categoria normelor de drept public, asa incat raporturile juridice in care BNR intra cu celelalte banci sunt raporturi de drept public. Guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorii , in conformitate cu Regulamentul intern aprobat de catre consiliul de administratie al BNR pot aplica urmatoarele sanctiuni: a. Avertisment scris; b. Amenda c. Suspendarea partiala sau total pe termen de pana la 90 de zile a autorizatiei acordate de BNR; d. Retragerea autorizatiei acordate de BNR. Contestatiile impotriva acestor sanctiuni pot fi formulate in termen de 15 zile de la data comunicarii sanctiunii si se solutioneaza de consiliul de administratie al BNR in termen de 30 de zile de la primirea acestora. In termen de 15 zile de la comunicare, hotaririle consiliului de administratie al BNR pot fi contestate la Curtea de Apel Bucuresti Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.

BANCILE COMERCIALE. REGLEMENTAREA ACTIVITATII BANCILOR.


Pe langa Legea 312 activitatea bancara in Romania este reglementata de Legea 58/1998. Acest cadrul legal este complemetat de Legea falimentului bancilor nr. 278/2004 si de reglementarile Bancii Nationale.
11

Activitatea bancara in Romania se desfasoara prin institutii de credit autorizate si reprezinta activitatea de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea de credite in cont propriu. Termenul de banca desemneaza acea instutie de credit care efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare desfasurand o gama diversificata de activitati cu posibilitati de modificare continua.

Activitati permise bancilor


Potrivit art. 8 din legea bancara bancile pot desfasura urmatoarele activitati: a. atragerea de depozite si de alte fonduri rambursabile; b. contractarea de credite: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare. c. Leasing financiar; d. Servicii de transfer monetar; e. Emiterea si administrarea de mijloace de plata; f. Emiterea de garantii si asumarea de angajamente; g. Tranzactionarea in cont propriu sau in contul clientilor ; h. Intermedierea in conditiile legii in oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare; i. Acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta; j. Intermediere pe piata interbancara; k. Administrarea de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta; l. Pastrarea in custodie si administrarea de valori mobiliare; m. Prestarea de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii; n. Inchirierea de casete de siguranta.

Tranzactii interzise
Sunt prevazute de dispozitiile art. 8 (1) si vizeaza acele operatiuni comerciale realizate de alti comercianti decat bancile sau operatiuni interzise. Sunt interzise urmatoarele activitati: a. Angajarea in tranzactii cu bunuri mobile si imobile. Bunurile mobile si imobile dobandite in urma executarii silite a creantelor bancii vor trebui vandute de catre banca in termen de 1 an de la data dobandirii. b. Gajarea propriilor actiuni in contul datoriilor bancii; c. Acordarea de credite sau furnizarea altor servicii clientilor; d. Acordarea de credite garantate cu actiunile emise de banca; e. Primirea de depozite, titluri sau alte valori; f. Acordare de credite conditionate de acceptarea de catre client de alte servicii care nu au legatura cu actiunea de creditare respectiva;

Interdictii legale
Principala interdictie pe care legea o instituie se refera la desfasurarea de activitati de atragere de depozite ori alte fonduri rambursabile de la public.

12

Aceeasi interdictie opereaza si impotriva persoanelor juridice care nu sunt autorizate ca institutii de credit cu exceptia atragerii de depozite si alte fonduri rambursabile de catre statul roman. Lipsa autorizatiei de functionare genereaza si o alta interdictie si anume aceea a utilizarii denumirii de banca si derivatele denumirii de banca. Astfel, potrivit art. 5 al.1 din lege se interzice oricarei persoane care nu are autorizatie emisa de BNR sa utilizeze denumirea de banca sau derivatele denumirii de banca in legatura cu o activitate cu exceptia cazului in care aceasta utilizare este stabilita sau recunoscuta prin lege.

PROCEDURA FALIMENTULUI BANCILOR 1.REGLEMNTAREA LEGALA SI DOMENIUL DE APLICARE


Desfurarea normal a activitii comerciale impune ca toi comercianii care i-au asumat obligaii n baza unor contracte legal ncheiate, s-i execute aceste obligaii n strict conformitate cu contractele ncheiate. Neexecutarea obligaiilor bneti la scaden produce consecine negative nu numai asupra creditorului, ci i fa de ali comerciani administrator interimar-persoan fizic sau juridic desemnat de B.N.R., iar\n cazul cooperativelor de credit, i comitetul de administrare special desemnat de casa central a cooperativelor de credit, s ia msuri conservatorii, n scopul prevenirii diminurii activului i a creterii pasivului instituiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului i pn la data numirii lichidatorului. o banc este considerat n stare de insolven , inurmtoarele situaii: a) incapacitate vdit de plat a datoriilor exigibile cu disponibilitile bneti; b) scderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instutuiei de credit; c) retragerea autorizaiei de funcionare a instituiei de credit, Termenul de insovabilitate astfel cum este definit n dreptul civil presupune un pasiv mai mare dect activul, Termenul de insolven presupune mai degrab o stare temporar de jen financiar, Termenul de insolven este sinonim cu incapacitatea temporara de plat, Legiuitorul a neles s sancioneze nu numai starea de insolvabilitate ci i starea de insolven, manifestat prin ncetarea plilor mai mult de 30 de zile. Trebuiesc fcute dou precizri, respectiv: a) In absena unor dispoziii exprese ale legii, este evident c procedura falimentului nu poate fi declanat pentru orice fel de datorii ale comerciantului, ci numai pentru datorii comerciale sau fiscale, b) Neonorarea integrala a creantelor certe, lichide si exigibile trebuie sa fie consecinta incapacitatii de plata si nu orice refuz al debitorului intemeiat pe o exceptie invocata cu buna credinta,

2. Procedura de sesizare a Tribunalului.


Persoanele abilitate s declaneze procedura falimentului sunt fie banca debitoare, fie oricare din creditorii acesteia, fie B.N.R., iar procedura va ncepe pe baza unei cereri introduce de oricare din aceste personae, la Tribunalul n a crei jurisdicie se afl sediul central al bncii debitoare.
13

Legea precizeaz c procedura falimentului unei bnci se pornete dup constatarea de ctre B.N.R. c aplicarea msurilor de supraveghere special, nu a condus la evitrii starii de insolvabilitate. Procedura falimentului nu ar putea fi declanat dect dup aplicarea unor msuri de supraveghere special care nu au dat rezultate, B.N.R., n calitatea sa de autoritate de supravghere bancar, va introduce cererea pentru deschiderea procedurii falimentului mpotriva instituiei de credit a) banca debitoare poate adresa Tribunalului o cerere pentru a fi supus procedurii falimentului n situaia n care nu mai poate face fa n totalitate datoriilor sale exigibile. Aprecierea strii de insolven aparine bancii debitoare, Cererea va trebui semnat de persoanele care au calitatea de a o reprezenta, altfel cererea ar putea fi respinsa, Precizm faptul c cererea trebuie s fie nsoit n acest sens de hotrrea Consiliului de Administraie, dat fiind faptul c lipsa acesteia ar duce la respingerea aciunii. Cererea bncii debitoare va trebui s fie nsoit de urmtoarele acte: - bilanul contabil i copii de pe registrele contabile curente; - o list a tuturor bunurilor, pentru imobile, - o list a numelor i adreselor creditorilor, - contul de profit i pierderi pe anul anterior depunerii cererii. b) Orice creditor al bncii debitoare care are o crean cert, lichid i exigibil, poat introduce la Tribunal o cerere mpotriva acesteia, dac timp de 30 de zile , banca debitoare se afl n ncetare de pli Starea de insolven va trebui invocat de creditor n cererea adresat Tribunalului, dovedit i susinut . Dovada este comunicarea B.N.R. n calitate de ter poprit fcut creditorului care a introdus o aciune de executare asupra contului bncii debitoare deschis n evidenele sale c repectiva banc se afl n ncetare de pli de peste 30 zile. Creana trebuie s fie cert, lichid i exigibil. Creana este cert cnd nu se contest existena i cuntumul su i poate fi constatat nu numai printr-un titlu executoriu, ci i prin orice nscris, singura condiie s fie recunoscut de debitor. Creana este lichid cnd ea se refer la o sum de bani prcis determinat n lei sau n valut O crean este exigibil cnd a ajuns la scaden, c) Banca Naional a Romniei n calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar (art 14 din Lege) este abilitat s introduc cererea la ribunal mpotriva bncii fa de care s-au aplicat msuri de supraveghere i administrare special i care nu au condus la redresarea bncii aflate n situaia de a nu onora integral plile Dup nregistrarea cererii Tribunalul va notifica aceasta prilor interesate, creditorilor i Oficiul Registrului Comerului unde banca debitoare este nmatriculat, La primul termen de judecat, Tribunalul va analiza cererea, iar n situaia n care banca debitoare nu contest situaia de insolven n cazul cererilor introduce de pri prevzute de art. 13 i 14, va emite hotrrea privind deschiderea procedurii falimentului. contestaia bncii debitoare mpotriva cererii creditorilor sau a B.N.R. de declanare a procedurii falimentului se poate face n termen de 5 zile de la data comunicrii cu privire la depunerea acestei cereri. Tribunalul prin judectorul sindic se va pronuna asupra contestaiei n termen de 10 zile de la data nregistrrii contestaiei

3. Atribuiile organelor care aplic procedura falimentului.

14

organele care aplic procedura falimentului sunt: instanele judectoreti (Tribunalul), judectorul -sindic i lichidatorul. Potrivit legii, singura instituie ce se poate implica pentru redresarea unei bnci este B.N.R. Tribunalul competent este tribunalul n a crei jurisdicie se afl banca debitoare. Procedurile prevzute de prezenta lege, cu excepia recursului, sunt de competena exclusiv a tribunalului n circumscripia cruia se afl sediul social al instutuiei de credit debitoare, Tribunalul prin Preedinte desemneaz judectorul-sindic, Judectorul-sindic este un judector specializat care pentru ndeplinirea atribuiilor sale implic i aplicarea unor reglementri bancare, fapt pentru care poate cere i opinia B.N.R. n calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar. Principalele atribuii ale judectorului-sindic, aa cum sunt prevzute n art. 3 alin 4 din Lege sunt: a) emiterea hotrrii de deschidere a procedurii; b) judecarea contestaiei instituiei de credit debitoare mpotriva cererii introductive formulate de B.N.R. sau de creditori pentru deschiderea procedurii; c) desemnarea, prin hotrre, a lichidatorului, stabilirea atribuiilor acestuia, controlul activitii sale i, dac este cazul, nlocuirea sa; d) judecarea aciunilor introduse de lichidator ori de comitetul creditorilor pentru anularea unor constituiri de garanii sau a unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotrrii de deschidere a procedurii; e) judecarea contestaiilor formulate de reprezentantul acionarilor instituiei de credit debitoare sau de creditori mpotriva msurilor luate de lichidator; f) luarea msurilor care se impun din analiza rapoartelor prezentate de lichidator i soluionarea obieciilor la acestea; g) confirmarea planului de distribuire a sumelor obinute de lichidator; h) autentificarea actelor juridice ncheiate de lichidator, i) aprobarea modalitii de lichidare i a tranzaciilor de cumprare de active i asumare de pasive; j) stabilirea rspunderii civile a organelor de conducere, a cenzorilor i a personalului de execuie sau de atribuie de control din instituia de credit ajuns n stare de insolven; k) emiterea hotrrii de nchidere a procedurii. Hotrrile judectorului-sindic sunt definitive i executorii. Ele pot fi atacate separate cu recurs. Pentru hotrrile date de judectorul-sindic n baza prevederilor art. 3 curtea de apel va fi instana de recurs. Recursul va fi judecat n termen de 15 zile de la nregistrarea dosarului la curtea de apel, hotrrile judectorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instana de recurs. Instana de recurs va putea suspenda urmtoarele hotrri: a) hotrrea de respingere a contestaiei instituiei de credit debitoare, b) hotrrea prin care se soluioneaz obieciunile la planul de distribuire a fondurilor obinute din lichidare, Lichidatorul: In materia falimentului bncilor, lichidatorul nu poate fi dect o persoan juridic specializat, Lichidatorul va fi desemnat de judectorul-sindic i cu avizul B.N.R. Lichidatorul este investit de lege cu puteri de gestionare i de control asupra bncii debitoare i poate lua orice msuri pe care le consider necesare pentru lichidarea activelor bncii debitoare n scopul de a se obine valorificarea optim a acestora, Astfel de msuri pot fi: a) continuarea sau ntreruperea n mod justificat a oricrei operaiuni; b) contractarea unor mprumuturi pentru banca,

15

c) modificarea ratelor dobnzilor aferente pasivelor bncii debitoare; d) angajareaa de personal necesar lichidrii; e) ncheierea de documente n numele bncii debitoare, iniierea de aciuni sau proceduri legale n justiie sau proceduri legale n justiie sau aprarea debitoarei Principale atribuii ale lichidatorului sunt: a)n momentul primirii hotrrii judectoreti va deschide la o banc, persoan juridic romn sau sucursal a bncii strine autorizat s funcioneze pe teritoriul Romniei, dou conturi, unul n lei i altul n valut. Se va comunica B.N.R. denumirea bncii comerciale i conturile deschise la acesta; b)inventarierea bunurilor instituiei de credit debitoare iluarea msurilor corespunztoare pentru conservarea lor; c)examinarea activitii instituiei de credit debitoare n raport cu situaia de fapt, ntocmirea unui raport iniial amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la starea de insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar imputabil, i supunerea acestui raport judecttoruluisindic spre aprobare, n termen de cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii falimentului; d) angajarea, personalului necesar n vederea lichidrii i conducerii activitii acestuia; e) conducerea activitii instituiei de credit debitoare, efectuarea de operaiuni n interesul procedurii falimentului, inclusiv reealonri de credite i stabiliri de noi rate ale dobnzilor f) meninerea, rezilierea sau denunarea unor contracte ncheiate de instituia de credit debitoare; g) ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii; h) ncheierea oricrui document n numele instituiei de credit debitoare; i) introducerea de aciuni pentru anularea constituirilor de garanii sau a transferrilor de drepturi patriomoniale ctre teri i pentru restituirea de ctre acetia a bunurilor transmise i a valorii altor prestaii executate; j)examinarea creanelor asupra instituiei de credit debitoare i formularea de obieciuni la acesstea; k) primirea sumelor n lei i n valut pe seama instituiei de credit debitoare i consemnarea acestora, n termen de 24 de ore; l)urmrirea ncasrii creaneleor din averea instituiei de credit; m)lichidarea bunurilor i drepturilor din averea instituiei de credit debitoare; n)convocarea primei edine a adunrii creditorilor i stabilirea programului edinelor comitetului creditorilor; o) ntocmirea unui raport lunar asupra evoloiei procedurii falimentului; p) ntocmirea bilanului final de lichidare; q) sesizarea judectorului-sindic despre orice problem care arc ere o solutionare de ctre acesta.

4.Efectele declanrii procedurii falimentului a) Inchiderea conturilor


Dup primirea comunicrii hotrrii tribunalului privind nceperea procedurii falimentului bncii debitoare, B.N.R. va nchide conturile bncii debitoare deschise n evidenele sale i va deschide un nou cont cu meniunea banc n faliment,

b) Suspendarea tuturor aciunilor judiciare sau extrajudiciar c)suspendarea curgerii termenelor de prescripie a aciunilor creditorilor, d) nulitatea oricrei constituiri de garanii personale sau reale; e)suspendarea calculului dobnzilor la creanele negarantate;

16

5. Etapele procedurii falimentului bncii: sunt: a) luarea primelor msuri:


-ridicarea dreptului administratorului bncii de a conduce activitatea acesteia i desemnarea lichidatorului; -sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului; -inventarierea acestor bunuri; -luarea msurilor de conservare a bunurilor; -vnzarea unor bunuri; -nciderea conturilor bncii debitoare; -nscrieri sau nregistrri n registrele de publicitate imobiliar

b)stabilirea masei pasive; -ntocmirea listei creditorilor;


-verificarea creanelor i ntocmirea tabelelor de creane; -ntocmirea de ctre judectorul-sindic a tabelului preliminar al tuturor obligaiilor debitorului; -soluionarea de ctre tribunal a contestaiilor; -ntocmirea i afiarea tabelului definitiv al obligaiilor debitorului.

c) efectuarea lichidrii
-vnzarea bunurilor din averea debitorului, la licitaie sau direct ; -evaluarea bunurilor prin expert; -publicitatea vnzrilor; -licitaia i adjudecarea; -ncasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor averii debitorului; -depunerea sumelor obinute din vnzri; -plata creditorilor care au garanii reale.

d)distribuirea sumelor
-ntocmirea de ctre judectorul-sindic a raportului i a planului de distribuire i notificare acestora ctre creditori; -soluionarea de ctre tribunal a obiecilor la raport i la plan; -acoperirea cheltuielilor aferente procedurii i plata creanelor n ordinea stabilit prin lege; -consemnarea unor sume pentru plata ulterioar a unor creane; -ntocmirea raportului final i a bilanului de ctre judectorul sindic, -distribuirea final a fondurilor din averea debitorului.

e)nchiderea procedurii.
Procedura falimentului va fi nchis atunci cnd tribunalul a aprobat raportul final, cnd toate fondurile sau bunurile din averea bncii ajunse n stare de faliment au fost distribuite i fondurile nereclamate au fost depuse la B.N.R. La cererea judectorului-sindic, tribunalul va da o hotrre, nchiznd procedura. Hotrrea va fi comunicat n scris tuturor creditorilor bancii debitoare i B.N.R., care va nchide contul banc n falimentdeschis n evidenele sale i va vira eventulaele sume rmase n cont la bugetul statului.

6. Rspunderea organelor de conducere i a cenzorilor.


Potrivit art. 39 din lege judectorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul instituiei de credit ajuns n stare de insolven s fie suportat de ctre membrii organelor de conducere, cenzori, auditori financiari, personalul de execuie i/sau cu atribuii de control, care au deinut

17

funciile respective n cei 3 ani anterior deschiderii procedurii, dac au contribuit la ajungerea acesteia n stare de insolven: a) au utilizat bunurile sau creditele bncii n folosul propriu; b)au fcut acte de comer, n interes personal, c)au dispus n interesul personal continuarea unei activiti care ducea n mod vdit instituia de credit la ncetare de pli; d) au inut o contabilitate fictiv, au fct s dispar unele documente contabile e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul instituiei de credit f) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura instituiei de credit fonduri, g) au acordat credite cu nclcarea cerineleor prudeniale aprobate prin normele n vigoare, h) n luna precedent deschiderii procedurii au pltit i au dispus s se plteasc, cu preferin, unui creditor n dauna celorlali creditori; i) au ntocmit situaii financiare nelegale j) n cadrul aciunilor interne de verificare nu au identificat i nu au sesizat, faptele care au condus la fraude i gestiunea defectuas a patrimoniului. Legea stabilete c aplicarea acestei msuri nu nltur aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infraciuni. Executarea silit mpotriva acestor persaonae se efectueaz potrivit prevederilor C. proc. civ., iar sumele ncasate vor intra n averea bncii debitoare i vor fi destinate plii datoriilor.

CERINTE OPERATIONALE DE CAPITAL SI PRUDENTIALE


In intreaga lor activitate bancile trebuie sa respecte anumite cerinte stabilite prin lege si prin reglementari ale BNR.

Reglementari de principiu
Sunt prevazute ca sub forma de dispozitii generale. O prima dispozitie stabileste ca: - bancile trebuie sa-si organizeze intreaga activitate in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase, - o alta dispozitie stabileste ca modificarile in situatia bancii sunt supuse aprobarii BNR in conditiile stabilite de aceasta prin reglementari, - Regula stabilita de art. 101 din Legea 31/1990 potrivit careia o actiune de drept la un singur vot in adunarea generala a actionarilor este mult mai categorica in ceea ce privesc bancile in sensul ca bancile nu vor putea stabili in statutele lor exceptie de la aceasta regula - actiunile emise de banci vor putea f inumai nominative; - Dispozitia art. 39 din legea bancara stabileste si regula potrivit careia institutia de credit autorizata de BNR pentru a functiona are obligatia sa-si deschida in termen de 30 de zile de la obtinerea autorizatiei cont curent la BNR. Cerine de capital. Actul constitutiv ca societate pe aciuni trebuie s conin cele 3 elemente specifice contractului de societate: - aportul asociailor; - intenia ce exercit n comun activiti comerciale : acordul de a mpri beneficiile;

18

Sub juridic prin aport se nelege obligarea fiecrui asociat de a aduce n societate un anumit bun, a anumit valoare patrimonial n limita creia asociatul devina debitor al societaii cu toate consecinele care decurg n aceast calitate. Potrivit Legii nr. 31/1990 i art. 1492 din Codul civ. aportul societii poate fi n numerar, n numerar, n numerar, n natur, n Industrie, dar aportul la capitalul social al unei banci nu poate fi dect n form bneasc. Legea stabilete obligarea vrsrii integrale de ctre asociai a capitalului societii la momentul subscrierii. Pe lng toate astea legea prevede un minim al capitalului social la suma de 370 miliarde lei vechi,

Majorarea capitalului social. Regimul legal al aciunilor.


Bncile i pot majora capitalul social prin utilizarea urmtoarelor surse: - noi aporturi n form bneasc; - prime de emisiune sau de aport i alte prime legate de capital, integral ncasate, - dividende din profitul net, cuvenite acionarilor, - rezervele constituite din profitul net, existente n sold, potrivit ultimului bilan contabil. Potrivit legii noile aciuni subscrise trebuie s aibe aceeai valoare nominal egal cu celorlalte aciuni emise anterior Dac valoarea nominal a noilor aciuni este aceeai cu valoarea nominal a aciunilor subscrise la aciune preul este majorat cu o prim de emisiune i prin urmare acionarii vor plti o sum mai mare de bani pe aciune, prima de emisiune reprezint diferena ntre valoarea real a unei aciuni determinate prin mprirea valorii activului net al patrimoniului la numrul de aciuni existente i valoarea nominal a aciunii astfel cum a fost stabilit iniial la constituirea bncii. Prima de emisiune ndeplinete 2 funcii: - funcia egalitar; - funcia compensatorie. F. egalitar se realizeaz prin aceea c prima de emisiune egalizeaz drepturile acionarilor anteriori i ale noilor acionari, atunci cnd exist rezerve acumulate sau excedente valorice care fac ca ca activul net patrimonial s creasc fa de valoarea capitalului social. Ea reprezint contraprestaia noilor acionari pentru drepturile pe care le dobndesc asupra acestor rezerve F. compensatorie se explic prin aceea c prima de emisiune compenseaza avantajul acordat noilor acionari care dobndesc automat drepturi asupra rezervelor constituite anterior.

Cerine prudeniale
Legea permite bncilor s-i constituie o serie de garanii reale personale sau combinate care alctuiesc un veritabil sistem de garanii i care din momentul n care sunt nserate n convenia de credit, devin titluri executorii .
19

a) b) c) d) e) f) g)

Respectarea acestor cerine se refer la : solvabilitate; lichiditate; expunerea maxim fa de un singur debitor i expunerea maxim agregat; expunerea fa de pwersoanele aflate n relaii speciale cu banca; riscul valutar; calitatea activelor, constituirea i utilizarea provizioanelor de risc; organizarea i control intern.

Operaiuni de virament cu disponibilitile din contul curent. Viramentul. Definiie. Natura juridic
Viramentul este o operaiune esenialmente bancar i const n debitarea contului curent al unei persoane cu o anumit sum, pentru a se credita cu aceeai sum contul altei persoane.

Natura juridic a viramentului.


Viramentul se bazeaz pe un mecanism propriu, al crui specific const n aceea c este o operaiune abstract prin care se pot realiza acte juridice diferite cum ar fi stingerea unei obligaii prin plata, acordarea unui mprumut sau efectuarea unei donaii. Caracterul abstract al operaiunii de virament are drept consecin c validitatea ei nu depinde de scopul operaiunii exclusiv de regularitatea ei, ca operaiune tehnic, indisolubil legat de moneda scriptural. -moned de cont utilizat n decontri fr numerar, care este format din disponibilti n conturi, cecuri, cambii, bilete la ordin. Sub acest aspect viramentul se aseamn cu CEC-ul, numai c acesta poate opera i cu monede n numerar atunci cnd se ncaseaz la ghieele bncii i nu numai cu moneda scriptural. Atunci cnd viramentul se efectueaz ntre dou conturi la aceeai banc se produce doar o schimbare de creditor, meninndu-se n banc suma depus. Din caracterul abstract al operaiunii de virament se disting urmtoarele: a) banca nu poate cenzura un ordin de virament emis de clientul titular al contului, atunci cnd acest cont are un sold creditor; b) banca nu trebuie s verifice cauza juridic a ordinului de virament, pentru c validitatea viramentului actului juridic care se realizeaz prin aceste operaiuni.

Plati si operatiuni bancare internationala Acreditivul documentar


Majoritatea platilor cu strainatatea se bazeaza pe tranzactii comerciale internationale. in practica se utilizeaza in principal urmatoarele forme de decontare: a) acreditivul documentar;
20

b) incassoul documentar; c) ordinul de plata; d) scrisoarea de garantie bancara. Acreditivul documentar denumit si scrisoare de credit folosit in conformitate cu regulile si conditiile stabilite prin documentul intitulat reguli si uzante uniforme privind acreditivele documentare RUU elaborat de Camera Internationala de Comert din Paris, cunoscut si sub denumirea de Publicatia 500/1993 RUU , este din punct de vedere al beneficiarului platii (exportator sau creditor) o promisiune irevocabila de plata din partea unei banci conditionata de prezentarea de catre beneficiar intr-un anumit termen a unor documente de expeditie bine definite. Din punct de vedere al debitorului (importator) acreditivul documentar este o dispozitie de plata irevocabila in favoarea exportatorului, data de importator printr-o banca din tara sa si conditionata de prezentarea de catre beneficiar (vanzator) la ghiseele bancii sale locale sau ale corespondentului acesteia din tara cumparatorului. Acreditivul documentar este o modalitate de decontare pentru realizarea careia o banca din tara cumparatorului se angajeaza din ordinul acestuia, pe baza unui credit ce a fost acordat sau din disponibilitatile lui proprii, de a plati vanzatorului, prin intermediul unei banci din tara acestuia, o anumita suma de bani, cu conditia ca vanzatorul sa prezinte pana la un anumit termen anumite documente convenite care sa dovedeasca expedierea marfii comandate. In derularea acestei operatiuni sunt implicate : - Ordonatorul importatorul cel care solicita bancii sale deschiderea acreditivului documentar - Banca emitenta (banca importatorului) este cea care la solicitarea importatorului isi asuma angajamentul ca va plati exportatorului in cazul in care conditiile cerute de importator sunt respectate de exportator. - Banca avizatoare sau platitoare (banca exportatorului) este cea care-l deserveste pe beneficiarul acreditivului, il anunta pe exportator de sosirea acreditivului, efectueaza plata daca in acreditiv s-a precizat ca plata documentelor se face la ghiseele sale, negociaza in numele clientului sau anumite documente ale acreditivului. - Beneficiarul este cel in favoarea caruia a fost descris acreditivul si care, dupa indeplinirea conditiilor precizate in acreditiv, in termenul stipulat, incaseaza banii pe baza documentelor prezentate la ghiseele bancii platitoare. Acreditivul documentar este folosit pentru a desemna o forma de decontare

Termenii si conditiile Acreditivului documentar.


Valoarea acreditivului documentar, respectiv suma maxima de plata la care se angajeaza banca; Valabilitatea: intervalul limita de timp scurs de la emiterea acreditivului, in care banca este angajata la plata, iar exportatorul trebuie sa prezinte documentale; Intervalul de timp de la data expedierii marfii in cadrul caruia trebuie prezentate documentale de plata. Utilizarea acreditivului- modul de utilizare a platii: prin acceptare, la vedere sau la o alta data expres precizata; Natura, cantitatea si starea marfurilor; Conditia de livrare Documentele ce vor fi prezentate de exportator la banca platitoare

21

Alte precizari cum sunt: livrari partiale permise / nepermise, transbordari permise/nepermise, cine suporta comisioanele bancare, clauza de ramburs a fondurilor,

Ca modalitate de plata internationala, acreditivul documentar prezinta cateva trasaturi esentiale si anume: - formalismul sau caracterul documentar, in sensul ca exportatorul nu poate pretinde plata decat pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv , - independenta fata de relatia contractuala de baza, in sensul ca obligatiile asumate de parti, chiar daca au un temei contractual , sunt autonome fata de acestea, iar intinderea acestora este cea prevazuta in acreditiv. - Fermitatea angajamentului bancar, in sensul ca banca se angajeaza sa efectueze plata, in conformitate cu instructiunile acreditivului, - Adaptabilitatea , in sensul ca, prin tipurile sale, acreditivul poate fi adecvat diferitelor operatiuni de comert exterior; - Siguranta, prin aceea ca asigura protejarea intereselor tuturor participantilor angajati in tranzactie.

Documente uzuale folosite in cazul utilizarii acreditivului:


a. documente comerciale de identificare cantitativa, calitativa si valorica a marfurilor livrate printre care cel mai important document ramine factura externa Alte documente sunt factura consulara (vizata sau legalizata de reprezentanta diplomatica a tarii importatorului din tara exportatorului) si factura proforma (de informare sau provizorie care este transmisa de exportator importatorului inainte de expedierea marfurilor). In factura externa sunt cuprinse date privind: denumirea marfii, cantitatea, calitatea, pretul unitar si valoarea. Tot in factura sunt specificate si conditiile de livrare, data livrarii si modalitatea de plata. b. documentele de transport: conosamentul maritim sau fluvial, duplicatul scrisorii de trasura internationale pentru transportul feroviar, scrisoare de trasura internatioanla pentru traficul rutier, scrisoare de transport aerian, dovada sau adeverinta unei case de expeditii internationale, in situatia in care marfurile livrate nu au greutatea sau volumul necesar ocuparii unui vagon intreg sau unui container. Conosamentul este un document de transport utilizat in cazul transportului maritim sau fluvial de marfuri. Este documentul care dovedeste expedierea marfurilor si cuprinde detalii privind conditiile de livrare, starea marfii si a a ambalajului , ruta de trasport. Prin acest document carausul confirma preluarea marfurilor pentru transport, si, fapt deosebit de important, este documetul care atesta titlul de proprietate asurpa marfurilor ,

Scrisoarea de trasura este documentul de transport utilizat pentru


transportul aerian sau terestru. Acest document reprezinta dovada de primire si incarcare a marfurilor Scrisoarea de trasura nu reprezinta un titlu de proprietate asupra marfii. Scrisoarea de trasura poate fi rutiera, feroviara sau aeriana.

22

c) Documente de asigurare Pentru acoperirea riscurilor legate de


transportul international (calamitati, naufragii, incendii, stare de razboi etc) marfurile sunt asigurate la o companie de asigurari, asiguratorul plateste o prima de asigurare, iar casa de asigurari emite polita de asigurare. Alaturi de aceste documente, in acreditiv, se pot cere si alte documente cum ar fi: cambia, certificat de calitate, certificat de garantie, certificat de origine, etc. Cambia in cazul in care plata acreditivului este conditionata de prezentarea unei cambii, aceasta este trasa asupra bancii importatorului banca emitenta- si acceptata de importator, prin ea solicititandu-se ca suma de bani inscrisa in acreditiv sa fie platita la prezentarea sa in cazul unei cambii la vedere, sau dupa un anumit numar de zile in cazul unei cambii cu plata la o anumita scadenta.

Elementele acreditivului documentar


Domicilierea, adica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului. Valoarea acreditivului in instructiunile pe care ordonatorul le da bancii sale se mentioneaza suma ce urmeaza a fi platita la prezentarea documentelor Valabilitatea acreditivului reprezinta termenul limita pana la care exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul. Natura angajamentului bancar Potrivit angajamentului bancar, acreditivul poate fi: Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un aviz prealabil Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul tuturor partilor Acreditivul documentar irevocabil confirmat este acreditivul in care angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare.

Modul de stingere a obligatiei de plata


Din acest punct de vedere acreditivele documentare pot fi cu plata la vedere, in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator aceastea fiind platite imediat; cu plata prin acceptare, folosindu-se un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele si cu plata diferata care permite aminarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor. Scrisoarea de credit comerciala este varianta mai simpla a acreditivului si reprezinta un document prin care banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil fata de exportator, sa onoreze cambiile trase asupra ei de catre acesta, fie prin plata (daca tratele sunt la vedere) fie prin acceptare (daca tratele sunt la termen) cu conditia ca
23

odata cu tratele, sa fie prezentate si documentele mentionate in scrisoarea de credit prin catre se atesta expedierea marfii.

24