joi, 14 iulie 2011

PELASGII CEA MAI VECHE CIVILIZATIE DIN EUROPA

asezarea de la Lepenski Vir pe malul drept al Dunarii -acum 9000 de ani

I. VECHEA CIVILIZAIE EUROPEAN PELASGII

MOTO: "Eu sunt Pelasg, fiul lui Palaechtin (Marte), nascut din Terra (Gaea), domnul acestei tari, si dupa mine regele sau s-a numit cu drept cuvant, gintea pelasgilor ce stapaneste acest pamant" Eschil - (Supplices)

Descoperirile arheologice au dat posibilitatea istoricilor de a periodiza evoluia omului. Pentru a putea delimita momentele distincte n care se afla omul n cursulevuluiei lui, cercetrile au mprit istoria strveche n mai multe epoci. Caracterul i numele acestor epoci este n direct legtur cu gradul de dezvoltare al omului n acea perioad i originea uneletelor folosite. Cea mai veche epoc, Paleoliticul, extins pe o perioad cuprins ntre 1000000 10000, numit i epoca pietrei vechi, este perioada hotrtoare a procesului de antropogenez, marcat de trecerea prehominizilor la Homo sapiens. Omul primitiv folosete ca unealt i arm o combinaie simpl ntre lemn i piatr cioplit. Organizai n cete de culegtori vntori pescari se adpostesc n peteri sau refugii sub stnci, n

apropierea cursurilor de ap i a zonelor bogate n hran. Epoca paleoliticului cuprinde trei subdiviziuni : Paleoliticul inferior (1.000.000 100.000) se caracterizeaza prin apariia primelor unelte i descoperirea focului. n jurul anilor 600.000 se nate Pitecantropus erectus. Paleoliticul mijlociu (100.000 40.000) este perioada culturii omului de Neanderthal i al primelor comuniti mai mari, de tip gentilic. Paleoliticul superior (40.000 10.000) marcheaz dispariia omului de Neanderthal, n mod enigmatic, destinul omenirii va fi continuat de Homo sapiens, rud mult inferioar fiziologic.

Epoca Mezoliticului (10.000 5.500) marcheaz sfritul perioadei glaciare i mblnzirea climei. Marile comuniti gentilice se divizeaez, diferitele grupri micndu-se spre noi teritorii necunoscute pn atunci. Epoc de trecere, mezoliticul face loc neoliticului (5500 2500) epoc a pietrei lefuite -, perioad zdruncinat de mari mutatii n viaa omului primitiv. Comunitaile umane se dezvolt pe baza extinderii agriculturii i creterii animalelor domestice. Aceste activiti oblig gintele la sedentarizare i la amenajarea unor locuine durabile, pe termen ct mai lung. Apare tribul ca o form superioar de organizare, i primele aezri sate aprate de o reea de garduri i anuri. Cultul zeilor prsete marile spaii ale stepelor i pdurilor, practicndu-se n altare i sanctuare primitive. Uneltele i armele sunt calitativ mai perfecionate, acordndu-se o atenie deosebit finisrii i diversificrii lor. Transformrile profunde din rndul comunitilor umane sunt cauzate i de schimburile culturale, rezulte in urma penetraiei triburilor strine sau a micrilor de populaii. Astfel perioada anilor 2500 1800, este perioada de tranziie de la neolitic la epoca bronzului (1800 800).

Metalurgia bronzului adus din Orient (dup unii istorici), capt amploare. n scurt timp uneltele i armele din piatr vor fi nlocuite cu similare din bronz i aram. Rolul revoluionar n accelerarea dezvoltrii societilor umane i revine ns fierului. Metalurgia fierului se consider c ar fi aprut n Asia Mic, regatul Hitit, n jurul anilor 1500 .Hr., de unde s-a rspndit, dup anul 1200 .Hr. si spre spaiul carpato- danubian. Epoca fierului (800 .Hr. sec. I d.Hr. ) aduce cu ea profunde modificri n cadrul comunitilor umane ale acelor timpuri. Acesta este schematic modelul folosit de ctre cercettori i, nvat n coal de ctre copiii notri. i, totui , nu este chiar aa! Dac se aplic aceast schem ablonizat ar rezulta c cei care au construit piramidele, cei care au tiat pietrele de la Abydos, Karnas i Luxor au lucrat cu ciocane de lemn i piatr, iar cei care au sculptat dala de la Palenque i poarta Soarelui din Bolivia nu cunoteau fierul, bronzul sau arama ! Cum este posibil c n mormintele descoperite n Europa, Asia, America, datate acum 10.000 de ani (!) s-au gsit obiecte din bronz, aur, platin i oel inoxidabil ! Iat cum apoca bronzului este mpins napoi cu numai 6.000 de ani ! S ne amintim de crearea metalurgiei fierului pe teritoriul Asiei Mici i atribuit hitiilor. i iat cum o dogm susinut cu dinii, cade, fr drept de apel, rsturnnd ntregul eafodaj miglos construit de-a lundul timpului i prezentat cu precizie stiinific n toate crile de specialitate. Dar despre ce este vorba ? La Medzamor n Armenia sovietic (n momentul descoperirii, Armenia, nc aparinea de imperiul sovietic N. A.) Dr. Korioun Meguertchian a scos la lumin cea mai veche uzin metalurgic din lume.

Expertize riguroase fac s urce construcia sa la 5.000 de ani, cu dou trei mii de ani nainte de bronzul i arama preistoricilor ! S-a gsit la Medzamor vase i obiecte metalice, cuite, sulie, sgei, agrafe, inele, brri, etc. din toate metalele cunoscute. Topitoria avea o serie de cuve tiate n stnc unde minereul sfrmat, periat, splat, se cura i se mbogea pn la obinerea metalului pur. Mai mult de 200 de cuptoare ar fi ngropate, dar 25 au fost scoase. Medzamor era un centru industrial al epocii, zise n derdere, neolitic ; aici se trata metalul de import, care era pe urm prelucrat i distribuit popoarelor din Orientul Apropiat. Se lucra aici arama, bronzul, plumbul, zincul, ferul, aurul, cositorul, arsenicul, manganul etc. Si de asemenea oelul. n adevr s-au gsit acolo, cleti de oel, fine i nc strlucitoare, analoage cu pensetele noastre de depilat. Ele aunt puin mai recente, datd numai de acum 3.000 de ani ! Patruzeci de varieti de bronz erau topite n uzine i destinate diferitelor industri. Aceste descoperiri verificarte, autentificate de Institutele stiinifice din U.R.S.S., controlate de cele din Statele Unite, Frana, Anglia i Germania, n-au modificat unghiul de vedere al preistoricilor. Epoca fierului, epoca bronzului rmn ceea ce erau chiar dac, cu dou milenii mai nainte se topeau ustensile de oel ! Este eretic cel ce susine contrariul ! Charroux) (Robert

Oamenii mezoliticului triau rudimentar folosindu-se de unelte de lemn i piatr cioplit pentru a supravieui ; totui foloseau SCRISUL ! Ridicndu-se cu greu din starea de semi- slbticie constuiau totui sanctuare strict orientate dup poziia astrelor ! Prin descoperirea fosilei umane se la Bugiuleti, jud. Vlcea, limita paleoliticului este mpins napoi n timp DOAR cu aproximativ 800.000, 1.000.000 de ani(!). Trebuie s-i dm dreptate lui Mircea Eliade cnd afirm att de tranant c : Sunt unele cri care necesit att de lung maturizare nct se nvechesc i sunt depite de tiin nainte chiar de apariie. Cam astfel a fost cazul Geticei lui Vasile Prvan, lucrare genial care se va citi pentru Prvan, i nu pentru adevrurile sale, adevruri an de an tot mai ndoielnice. De ce apar aceste discrepane uriae ntre crile actuale, consacrate ale unor istorici i , noile descoperiri arheologice ? Pentru c n general noi oamenii avem tendina de a fi dogmatici, mult prea comozi s ncercm s ne modificm anumite mentaliti. Refuzm s credem c naintea actualei civilizaii a existat o alt civilizaie care a putut s strluceasc prin grandoarea i cuceririle ei. i urme ale ecestei civilizaii sunt rspndite peste tot pe pmnt, dar, i la ora actual studiate doar ca simple ciudenii i nu omologate ca realiti istorice. Dar aceasta este cu totul alt poveste, care nu intr oarecum n cuprinsul acestei lucrri.

Perioada de care ne vom ocupa mai n amnunit este mai apropiat nou, mai bogat n date i mrturii i anume cea de acum 9000 de ani (adic 7000 .Hr.). Dar pentru a avea o mai mult nelegere asupra acestei epoci ne vom folosi de scrierile doamnei Marija Gimbutas, eminent profesoar a Universitii California din Los Angeles, care prin prefaa crii ei ne oblig la o gndire plin de respect pioenie: Romnia este vatra a ceea ce am numit Vechea Europ, o entitate cultural cuprins ntre 6500-3500 .Hr., axat pe o societate matriarhal , teocratic, panic, iubitoare i creatoare de art, care a precedat societile indo europenizate patriarhale de lupttori din epocile bronzului i fierului ( . . . ) Uluitoarele descoperiri fcute n Romnia i n alte ri nvecinate dup cel de-al doilea rzboi mondial, asociate datrilor cu radio carbon, au fcut posibil nelegerea importanei nceputurilor culturii vechi europene, o cultur a unei societi de agricultori. A devenit de asemenea evident c aceast strveche civilizaie europeanprecede cu cteva milenii pe cea sumerian. Aceste date fac imposibil ipoteza conform creia

civilizaia rzboinic i violent a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.n Vechea Europ nu existau fortificaii elaborate i nici arme de lupt. Absena reprezentrilor privind societatea rzboinic sau condus de brbai reflect o structur social n care femeile aveau rolul principal i n care att brbaii ct i femeile activau n mod egal ntru binele comun.

A fost o perioad de real armonie n deplin acord cu energiile creatoare ale naturii. Trebuie ca de acum ncolo s recunoatem realitile i modul de via al epocilor neolitic ia cuprului, caren nsemnau mai mult dect semnatul, culesul, mcinatul i coacerea pinii ori ridicarea caselor ( .. .) .

i pentru a fi i mai concret completm cuvintele Marijei Gimbutas, cu crezul de o via al marelui nostru

mitologist i istoric Nicolae Densuianu legat de existena poporului pelasg: ( . . . ) ( pelasgii )au fost cei dinti care au adunat n societate familiile i triburile rspndite prin caverne, prin muni i pduri, au ntemeiat sate i orae au format cele dinti state, au dat supuilor lor legi i au introdus modul lor de via mai blnd. (. . . ) Pentru poporul grec, pelasgii erau cei mai vechi oameni de pe pmnt . Rasa lor li se prea att de arhaic,att de superioar n concepiuni, puternic n voin i n fapte, att de nobil n moravuri nct tradiiunile i poemele graceti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de dioi divini, ce ei ntru adevr l-au meritat prin darurile lor fizice i morale.

i iat c istoria, nu ncepe la Sumer, aa cum am nvat pn acum. Istoria ncepe aici n spaiul Carpato pontic, n tara Geei (generatoare a matriarhatului ca form de conducere)i a lui Pelasgos cel nscut din pmnt negru. Iat cum se leag scrierile recente bazate pe multiple dovezi arheologice, ale Marijei Gimbutas cu intuia genial a lui Nicolae Densuineanu. Iat cum termenul general de Veche Civilizaie European i recapt numele legitim cel de civilizaie pelasg. Au fost necesari ani ca ideile parial uitate ale lui Densuineanu, parial luate n rs, s poat fi verificate, n parte i argumentate. Monumentala lui carte se cuvine a fi studiat pentru c este un izvor de informaie nesecat i nu putem ti c poate mine printro mic descoperire documentar sau arheologic s se confirme multe alte prezumii ale istoricului, care astzi ar prea banale sau fantaste.

i totoi care ar fi putut fi motivele generatoare ale unei mari civilizaii n aceast zon. Ne folosim din nou de afirmaiile unor ilutrii istorici. N.J.Jirov concluzioneaz n celebra sa carte Atlantida ca: Civilizaiile primare au fost cele de munte. Astfel cultura sumerienilor din Mesopotania a fost creat de oameni venii din inuturile muntoase. Cultura chinez i cea indian au fost ntemeiate de asemenea de triburi muntene. Cele mai dezvoltate culturi din ambele Americi au aprut n regiuni de munte i pe platouri. Iar ca o completare folosim si afirmaia lui Jaques de Launay : civilizaia se dezvolt n zonele temperate caracterizate prin ierni aspre i veri cu cldur normal. i astfel se concretizeaz un sumum de factori determinani n geneza Vechii Civilizaii Europene, factorii de mediu geografici i climatic. n acest sens ne este uor s argumentm existena unei populaii predacice pelasg pe teritoriul Romniei, innd cont de varietatea i complexitatea formelor de relief existente.

Zonele montane i naltele platouri ofereau peteri n care oamenii se puteau adposti ; piatr i lemn ca material de construcii pentru case i sanctuare; ap curat att de vital existenei fiinei umane; hran suficient i bun sub form animal, rezultat din vnat i pescuit, sau vegetal din diferite plante, fructe sau diverse rdcini. Marile zone de pune au mpins omul spre ideea de a-i asigura un trai mai sigur, prin creterea animalelor (iniial oi apoi vite) obligndu-l la mari deplasri, ocazie cu care a descoperit marile cmpii sudice si estice, cmpii care l-au fcut s viseze la sedentarizare. i iat cum ncepe marea epoc a agricultorilor, care nva din instinc s supravieuiasc folosindu-se de un complex de plante i animale: gru orez, oaie capr vite porc cine i ulterior i cal. i totodat cum apar i realiile interumane dintre diversele comuniti, n primul rnd prin necesitatea schimbului de produse specifice zonei de habitat (btinaii montani cu cei de la cmpie). Dar eceste realii nu se limiteaz doar cu att ci ele converg spre forma mai complex facilitnd apariia unor mari grupri umane care, sub conducerea unor oameni dotai intelectual i spiritual s-au extins panic i spre alte zone ale Europei. Conductorii acestor grupri formate tiau c i asum o responsabilitate enorm: viaa i existena semenilor si i prin aceasta propria lor existen. Dar aveau un ascendent moral, o experien asemntoare a omului conductor primar,

aa dup cum ne este relatat de acelai Nicolae Densuineanu: Arcazii, popor pastoral i viteaz, dup cum ne spune Pausanias, cci cel dinti om nscut pe pmnt a fost Pelasg, un brbat, care se distingea prin mrimea, prin frumuseea i puterea figurei sale i care ntrecea pe toi ceilali muritori prin facultile spiritului su; c acest Pelasg, dup ce a nceput s domneasc a fost cel dinti care a nvat pe oameni s-i construiasc colibe, pentru a se apra de incomoditiile frigului, a ploilor i a cldurilor ; c el a nvat pe oameni s-i fac haine din piei de oaie ; le-a interzis s se mai nutreasc i mai departe cu frunze, cu buruien i cu rdcini ( . . . ). Iat cum este explicat de antici, prin legende, modalitatea de formare a primelor comuniti umane. Extinderea pelasgilor nu s-a limitat la teritoriul Romniei, sau la cel imediat urmtor. Urme i dovezi ale existenei lor apar i n Ucraina i actuala Republic Moldov, Ungaria i sudul Slovaciei, ntreag zona Balcanic inclusiv Grecia i insulele limitrofe, zonele de coast ale Asiei Mici, Italia i Sudul Franei, coastele Mediteraniene ale Spaniei. Inventarele arheologice care relev existena lor sunt imense, ncepnd cu vestigii ale unor aezri panice, ceti i ziduri de aprare, sanctuare i obiecte de cult, obiecte de munc i de lupt, opere de art neegalate,construcii megalitice. Dar cel mai important lucru rmas de la ei este limba, acea limb unic cu specific vechi european, o limb prelatin- aa-zis protolatina !

Sunt convins c aceast afirmaie va prea ocant, dar n cursul acestei lucrri voi ncerca s argumentez ct mai precis aceast afirmaie ntradevr riscant la prima vedere. Acum m voi referi la o afirmaie foarte edificatoare care se gsete n Vechiul Testament (geneza) legat de momentul construirii turnului Babel: Tot pmntul avea o singur limb i aceleai cuvinte. S ncercm s ne explicm aceast afirmaie simplu i fr prea multe deducii. Civilizaiile umane vechi au aprut n diferite zone ale Pmntului, n adevrate focare, de unde s-au extins circumferic : astfel n Asia, populaiile irano indiene (dravidian) formate pe podiurile munilor Himalaia, s-au extins apoi n zona peninsulei indiene i a Asiei de Vest. Normal ca aceast populaie s fi folosit iniial aceeai limb; civilizaia nscut pe malurile Tigrului i ale Eufratului, asiro babilonian a generat apariia popoarelor din Orientul Mijlociu. Limba vorbit era o limb semit din care s-au format ulterior limbile arabe i ebraice actuale i vechile limbi feniciene, egiptene, arameice, abisiniene;

civilizaia chino mongol nscut pe platourile Tibetane s-au extins n ntreaga Asie Central i de Est. E foarte simplu de observat c limbile chinez, mongol, corean, japonez i celelalte din zon au un fond comun. Deci ele au fost generate de o limb unic. Concluziile istoricilor n acest sens sunt unanime, fr dubiu : Limbile indo europene evideniaz numeroase apropieri, n primul rnd gramatical, care nu se pot explica dect printr-o unitate lingvistic genuin, o limb comuna, ce presupune o patrie comun i un popor iniial . (!) ( I.H.Crian Spiritualitatea getodacilor ). Chia dac majoritatea istoricilor refuz s mai cread n mitul popoarelor indo-europene totui mai folosesc acest termen perimat i greit dintr-un automatism lingvistic. Teoria prin care se afirm c Europa ar fi fost invadat, la un moment dat de n istorie, de un popor de origine asiatic, nu poate fi nici dovedit i nici argumentat. Nu a existat niciodat o limb indo-european care s infuzeze spiritualitatea lingvistic a neoliticului i, s-i confere o nou identitate. -

De altfel I.C.Drgan, n ideea de a fi mpciuitor ntre partizanii teoriei populaiilor indo-europene i contedtatari propune i susine termenul de populatie euroindiana argumentnd : Din aceast mare unitate euro-indian, compus din populaii vorbind o limb comunla origini, s-au nscut marile ramuri ale familiei europene strvechi, tez susinut i argumentat de de numeroi lingviti precum : Boppe, Coeurdoux etc. Invazia euro-indian s-a extins pn n Mesopotania prin Sumer i pn n Iran, iar n india, prin puinii aa-zii Brahmani (ef politici religioi), asemntori rasiali cu noi Europenii i total deosebii de Dravizii localnici. Arianii din Europa s-au rspndit mai mult pe continent i mai puin n India, motiv

pentru care apare mai justificat expresia de euro-indieni n locul celei vechi de indo-europeni. Dup ce am prezentat termenii de indoeuropeni i de euro-indieni, v voi prezenta i originea numelui de arieni care desemneaz de altfel aceeai populaie. Vechea civilizaie a Indusului, civilizaia dravidian de la Mohenjo-Daro, coboar dim marea familie a irano-indienilor format pe platourile Himalaiei, i rspndit n Asia Central i de Vest prin micri succesive. Limba folosit de aceast populaie nu are legtur cu grupul de limbi ariene. La ora actual exst puini descendeni ai acestei mari civilizaii, habitai n zonele retrase ale Indiei, n jungle inaccesibile, vorbind dialecte din aa numitul grup Munda de limbi. Aceste mici comuniti mane ce supravieuiesc timpului sunt organizate n triburi cu identitate proprie i nume propriu : Santali, Khonzi, Gonzi etc. Chiar antropologic descendenii grupului iranoindieni sunt total diferiti de cel european (arian), avnd o pigmentaie a pielii mai nchis (brun) i o statur scund. n jurul anilor 1500 .Hr. aceast civilizaie va fi invadat de un popor de ras alb, pe care aveau s-l denumeasc Arya, ceea ce nseamn strin, iar mai trziu om de origine nobil sau stpn. Impactul dintre cele dou civilizaii a creat actualul popor indian. De unde veneau aceti arieni Ce limb vorbeau ei, att de diferit de dialectele locale ? Cercettorii nu reuesc s se pun de acord pentru a soluiona problema. S ncercm s facem puin ordine n gndirea noastr i s ncercm s judecm. S ne amintim de afirmaiile Marijei Gimbutas n legtur cu Vechea Civilizaie European. S ni-l reamintim pe Nicolae Densuineanu al crez de o via a fost c : nainte de civilizaiunea grac i egiptean, o civilizaiune mult mai veche se revars asupra Europei. Aceasta a fost civilizaiunea moral i material a rasei pelasge i care a deschis un vast cmp de activitate a genului omenesc. Influenele acestor trei culturi

pelasge au fost decisive, pentru soarta muritorilor de pe acest pmnt. Pelasgii au fost adevraii fondatoriai strii noastre actuale ( . . . ) Pelasgii ne apar dup vechile tradiiuni istorice ca una i aceeai populaie cu neoliticii, cari introduc n Europa cele dinti elemente ale civilizaiunii, animale domestice, cultura cerealelor i o art industrial mai prograsat. Concluzie : Rasa alb s-a nscut n spaiul carpatodanubiano-pontic extins pn n zona caucazian, de unde s-a rspndit apoi prin micri succesive n ntreaga Europ, cu preponderen n jurul bazinului mediteranian, fapt care le-a adus i supranumele de popoare ale mrii

Care sunt argumentele afirmaiei de mai sus ? n primul rnd, existena fizic a grupurilor de oameni depinde de factori sociali, culturali i mai ales geografici, de condiiile necesare desfurrii funciilor fiziologice minimale ale organismului uman. Omul a trit din cele mai vechi timpuri pe teritoriul carpatic, gsind din abunden hran i apa necesar organismului. Un alt argument important, este, existena n exces a srii, substan fr de care nici un mamifer nu poate tri. n mileniul VII . Hr. (!) pelasgii aveau o scriere proprie , cea care va genera apoi alfabetele antice i cele moderne. Ori un popr care n jurul anilor 6000 . Hr. scria i-i contabiliza viaa de zi cu zi, nu putea s se afle n stadiul de neolitic.

Prezena acestei civilizaii pe teritoriul rii este confirmat i de existena marilor construcii megalitice care pzesc Carpaii. Dup cum ne spune Eschyl ginta pelasgilor a stpnit iniial acest pamnt, respectiv Europa, de la nceputul timpului istoric. Ori un asemenea popor ntins pe o suprafa att de mare nu avea cum s dispar peste noapte, iar spaiile ocupate de ei s devin pusti. V vei ntreba de ce m-am oprit la termenul de pelasgi ? Pentru c mi se pare cel mai corect din punct de vedere istoric. Termenii de populaie indoeuropeana si euro-indiana sunt termeni moderni fr nici o legtur cu adevrul istoric. Deoarece atta timp ct s-a pedalat pe teoria c Europa a fost invadat de un popor asiatic, cercettorii au mbriat cu frenezie noiunea de indo-european dintr-o oarecare intuiie, dar fr nici un support arheologic. Nu exist nici o dovad c rasa alb a venit de undeva, cndvadin Asia i a fost generatoarea popoarelor europene. Invers, da ; este un fapt istoric dovedit c Asia Mic, Orientul Apropiat i India au fost invadate de triburi de Arieni care veneau din Europa, mai corect spus, din bazinul carpato-pontic. Dar nici termenul euro-indieni adoptat ad-hoc, de ctre cercettori, nu este corect, deoarece civilizaia indian s-a format pe scheletul comunitii irano-indiene ; arienii infuznd doar aceast civilizaie. E timpul s nu mai alturm doi termeni complet contrarii, pentru a crea o populaie utopic, care nu a existat niciodat. S rmnem mai bine la termenii folosii de antici, pentru c ei i-au cunoscut, i, au fost n direct legtur, indiferent dac grecii i egiptenii i-au numit pelasgi iar dravidienii arieni. Cum artau aceti pelasgi ne-o spun reprezentrile de pe vase ceramice i statuetele descoperite. Din puct de vedere antropologic pelasgii sunt diferii de greci i egipteni : avnd chipul oval, alungit, brbia retras, fruntea nalt, nasul drept (roman!), ochi mari denotnd

vivacitate i inteligen, carnaie alb contrastnd puternic cu prul bogat blond sau castaniu. Brbaii erau medii de nlime, puternici, foarte agili, iar femeile mignone, delicate, deosebit de frumoase i suple. Iat cum n sec. VII VI . Hr. ntr-o Europ dominat de un Homo sapiens aflat n epoca pietrei (dup cum afirm marii cercettori ai istoriei), primitiv i slbatic i afirm prezena un tip antropologic deosebit. Un asemenea tip uman, zvelt, fin, specific, dei unele trsturi se ntlnesc i la alte popoare mediteraneene, apare curios dac este comparat cu imaginea general admis despre omul din neolitic i chiar antic (...) Locul de unde a venit populaia respectiv (care a adus cu ea i obinuina folosirii metalelor neferoase) rmne nc incert. Caracteristicile antropologice elimin Africa, Asia i Grecia continental, iar printre popoarele din Orientul Mijlociu nu se numrau prea multe de navigatori n mileniul al IIIlea . Hr. Oricum, argumente de ordin istoric i cultural, la care se adaug diferenele majore privind nsi concepiile despreom, Univers, via, societate, religie etc. a cretanilor, par s exclud Orientul Mijlociu, rmnnd deschise doar dou posibiliti : emigrarea unei populaii necunoscute din Asia Mic, ori, din SudEstul Europei (. . .) ( Dan Apostol n Terra - Planeta Vieii, vorbind despre cretani, popor de origine pelasg ). Concluzie clar : Sud-Estul Europei, adic mai pe neles spaiul carpato-pontic ! ! ! i aceast fantastic civilizaie pelasg s-a extins n ntreaga Europ, Asia Mic i Africa circumediteranean genernd istoria preantic. Este normal ca un asemenea popor s aib i o limb proprie, unic, n stadiul incipient, care a dat natere ulterior la o mare parte a limbilor europene. i care era aceast limb ? Grecii afirm la venirea lor n Europa, c pelasgii vorbeau o limb BARBAR , mult diferit de a lor, fr s-i aminteasc caracterul. Care este caracterul acestei limbi ni-l comunic Quintilian afirmnd c, dac, se adaug la cuvintele

latine, ori, se lsau pe dinafar, unele litere sau silabe, se obinea vorbireabarbar. Cicero numete limba poporului lui ca o limb barbar corupt Barbaries domestica. Astfel dup unii autori, limba barbar avea caracterele unei limbi latine vulgare sau rustice. De altfel ei etichetau ca limb barbar toate dialectele populaiilor de ras pelasg, indiferent c erau din Spania, Gallia, Dacia, Germania sau Tracia. Iar la rndul lor, romanii erau considerai de graci vorbitori de limb barbar. Isidor din Sevilla ne spune c cea mai veche limb latin a fost numit lingua prisca, adic, limba btrn. Ovidiu i-a compus ultimele versuri apelnd la latina barbar a geilor, att de apropiat de latina literar ; afirmnd el nsui c a devenit un poet get. De altfel, dup cum este evident i pe Columna lui Traian, dialogul dintre solii daci i mprat se face fr translatori, n deplin nelegere. i nu credem c dacii cei mndrii i nemuritori s-au servit de latine mpratului ! Putem afirma cu toat convingerea i n conformitate cu concluziile trase de ilutri istorici, c limba civilizaiei pelasge a fost o PROTOLATINA, sau altfel zis o latin vulgar. Un alt argument important n susinerea acestei afirmaii este de ordin geografic. Spaiul sud-european de la vest la est este ocupat de popoare de limb latin (cu mici enclave), rezultate nu din romanizarea lor cu romanii, ci, din originea lor comun pelasg. Romanii nu au reuit s romanizeze limba dac n 165 de ani, precum nu au reuit s romanizeze pe egipteni n 425 de ani (30 .Hr. 395 d.Hr.); pe greci n 641 de ani (146 .Hr. 395 d.Hr.) ; pe evrei n 325 de ani (70 d.Hr. 395 d.Hr); pe maltezi n 1088 de ani (218 .Hr. 870 d.Hr.) ; pe britanici n 400 de ani i mai ales nu au reuit s creeze o limb unitar n propria lor Italie, odat ce exist 1.500 de dialecte (!). Pe parcursul istoriei aceast limb btrn i va pstra unitatea, fiind suportul pe care se vor construi limbile latine europeene. Diferenele lingvistice dintre ele au fost cauzate de aezarea geografic i influenele produse de popoarele care au venit ulterior, pe parcursul istoriei, n contact. Astfel limbile :

italian, francez, spaniol i portughez au suferit influene germanice, iar romna, slavone. Istoria pelasgilor este puin cunoscut din textele antice. Ne-au rmas puine relicve de la ei pentru a putea cunoate aceast mare civilizaie uitat. Se pare c multe informaii despre ei se afl n mitologia greac i egiptean informaii care se cer a fi descriptate. Ceea ce se cunoate este puin i trebuie s ne bazm pe intuiie pentru a putea discerne realitatea istoric. ncepnd cu anii 4400 .Hr. civilizaia pelasg se vede nevoit s-i schimbe structura social. Atacart dinspre Est de valuri succesive de triburi nomade (numite Kurgan de M. Gimbutas), provenite probabil din Asia, se vede nevoit s se apere. n faa pericolului au loc profunde modificri de ordin social, culminnd cu trecerea puterii decizionale n minile brbailor. Obligai s fac fa unui duman crud, puternic narmat i clare, pelasgii vor nva s-i fac propriile lor arme, s foloseasc calul ca mijloc de rzboi, vor construi n jurul aezrilor ziduri, mprejmuiri i anuri de aprare. Atacatorii vor fi repede nfrni i alungai. n mileniul al III-lea .Hr. poporul pelasg se va angrena n mari micri i deplasri de populaii : spre sud, ocupnd Asia Mic i insulele Mrii Egee (aa se poate explica cum a ajuns alfabetul carpatic pelasg n Creta). spre sud-est n Sumer (ducnd cu ei scrierea care va fi etichetat ca sumeriana). Spre nordul Africii (crja ncrligat a pstorilor carpatici este prezent n minile faraonilor ilustrai pe pereii piramidelor). Spre India, n jurul anilor 1500, pomenii de cronicile Vii Indusului ca Arieni Arya strain !, (multe legturi spirituale s-au descoperit ntre civilizaiile europeene i cea indian). Aceste micri ale populaiei pelasge au fost ciclice, permindu-le s ocupe mare parte a Europei, Asiei Mici i Orientale, parte din subcontinentul Indian i Africa de Nord

(Egiptul) , repetndu-se la anumite intervale, determinate de sporul de populaie i necesitatea de noi spaii. Celebra epopee sanscrita Ramayana , scrisa in secolul IV iHr. si alcatuita din 24.000 de distihuri si care prezinta epopeea printului Rama descrie in mod clar si distinct aceaste masive miscari de populatii dinspre zona Carpatilor si a Caucazului catre alte spatii. Demn de remarcat in aceasta epopee ca printul Rama este identificat ca preot scit. Ori numele de Scitia era in antichitate denumirea unui spatiu care cuprindea o parte din Dacia (Doborgea) sub numele de Scitia Mica si stepele nord pontice, sub numele de Scitia Mare. Termenul Scitia defineste o provincie istorica si mai putin o regiune locuita de sciti. In urma unei revelatii divine Rama ajunge conducatorul spiritual al poporului sau. In urma unor divergente intre conducatorii pelasgi, Rama isi va duce adeptii spre India, spre noi teritorii. Miscarea este masiva, pelasgii cucerind Caucazul, Iranul, India si Ceylonul. Rama este prezentat nu ca si un cuceritor, dornic de expansiune ci ca si conducator al poparelor, domnul lumii, stapanul sufletului sau si dragostea oamenilor, tatal si mama supusilor sai; el a stiut sa uneasca toate fiintele intr-un lant unic al iubirii ( E.Schure Marii Initiati) Iata cum a fost considerata chiar si in India influenta civilizatoare pelasga asupra populatiilor bastinase. Demn de amintit este numele printului si al poporului lui: RAMA, RAMANI! In alt spatiu geografic n jurul anilor 1250 1100 .Hr. populaii pelasge din nordul Balcanilor, triburi ilire, trace i predacice, numite de ctre istorici triburile cmpurilor de urne , datorit faptului c-i incinerau morii (obicei arian indian), organizeaz o campanie mpotriva triburilor greceti aheene. Angrennd n aceast micare i treiburile doriene, distrug lumea aheean (revana) din Grecia peninsular, se rspndesc n Grecia insular, trec n Asia Mic, regatul Hitit, Fenicia, Palestina i ajung pn n Egipt unde cu mare greutate sunt respini de ctre Merneptah, n anul 1221 .Hr. Care a fost scopul acestei invazii ?

Unul singur : reluarea n stpnire a ceea ce le-a aparinut mai nainte. Nu degeaba cronicile greceti numesc aceast campanie de recucerire - ntoarcerea Heraclizilor , iar egiptenii nu uit s specifice c atacatorii au fost popoarele mrii. Se cuvine a face aici o mic parantez legat de atributul acordat pelasgilor heraclizi, adic urmai ai lui Hercule. Iat cum recunosc grecii c cel mai celebru erou al mitologiei lor a fost pelasg. Mileniul II .Hr. va fi mileniul n care marele imperiu pelasg se destram, populaia scindndu-se n triburi, cu identitate diferit determinat de spaiul geografic de habitat. De aici nainte izvoarele antice i vor trata pe descendenii poporului pelasg cu denumiri zonale : iberi n Spania ; gali n Frana; etrusci i latini n Italia ; arimani n Germania; traci i ilari n Balcani ; gato-daci n Daci ; dar, toi vorbitori de latin barbar.

miercuri, 6 iulie 2011

NOI DOVEZI CA PELASGII DIN CARPATI AU INTEMEIAT VECHEA EUROPA

. Astazi, nu mai face nimeni un secret, din faptul, ca Europa Unita scartaie din toate incheieturile. Imensele datorii externe acumulate de Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, cresterea somajului sau distrugerea economica a Romaniei prin monitorizare, reprezinta tot atatea exemple, care probeaza ca diriguitorii de la Bruxelles n-au inteles nimic din realitatile care trebuie gestionate. Criza financiara nu scuza, ci acuza politica UE si reprezinta consecinta multelor greseli comise de toate organismele, implicate in procesul de edificare a unitatii europene. Desi consuma fonduri imense, forurile pentru unificarea Europei actioneaza la intamplare, dovedind ca n-au inteles nimic, dar absolut nimic, din premizele procesului, pe care ar vrea sa-l modeleze, spre a asigura cresterea democratiei si a civilizatiei in

Europa Unita. Demersul acestor foruri este falimentar, la nivel de principiu, in toate domeniile vietii noastre. Asa, de exemplu, in planul tinutei juridice, aceste foruri au trecut in penumbra principiul respectarii ferme a tratatelor de pace, pentru a tolera contestarea lor. Chiar, mai mult decat atat, au emis recomandari, care au amplificat conflictele interetnice, urmate de efectele economice, care se vad. Create, de cele mai multe ori, pe cai artificiale, prin manevre politicianiste de tip divide et impera, revendicarile etnice se vor inmulti, conducand la acea stare de tensiune improprie progresului, pe care si-l doreste Uniunea Europeana. Fara a le mai inventaria, erorile forurilor europene sunt multiple si ele, toate, provin de la inversunarea, cu care reformatorii au refuzat sa accepte, ca Lumea Veche are radacini prea adanci pentru a putea fi ignorate. Au refuzat, in fapt, esentele ontologice ale unitatii europene, au refuzat criteriile de eficienta, fara de care, o mare parte a Europei a ajuns in pragul ruinei economice si morale. In termeni concreti, forurile pentru modelarea Europei Unite au pus un prea mare accent pe doctrina diversitatii, fara a avea in vedere ca aceasta diversitate se sprijina pe puternica si evidenta inrudire a neamurilor, cu limbile lor atat de asemanatoare. Dar, puternicele criterii de inrudire a neamurilor europene genereaza tot atatea criterii de unitate. In primul rand, este vorba despre necontestata unitate pelasgica, ce presupune si matricea naturala, care a zamislit aceasta unitate, fiindca nu se poate imagina o inrudire, fara entitatea reala aflata la originea acestei inrudiri. Prin coroborarea multelor studii, care s-au scris despre pelasgi, inclusiv, in format electronic, se confirma pe deplin concluzia marelui istoric Berthold-Georg Niebuhr, care a aratat ca: Pelasgii reprezinta cea mai raspandita susa a popoarelor din Europa".(Histoire romaine, Vol.VII, p. 82).

Copii ale Cronicle Roll, din secolul XV, depuse la Trinity College din Cambridge sau la Biblioteca Nationala din Paris, arata ca si la originea popoarelor germanice se afla Boerinus, asociat, inevitabil, cu boierin, forma mai veche a cuvantului romanesc boier. Dar stravechiul sufix indoeuropean, -in, indica inrudirea cu un spatiu (ex. urs carpatin), care nu poate fi decat Hyperborea sau Borea, vatra zeilor lumii. Ajungem astfel la vatra romanilor, cei care prin denumirea lor foarte veche, de valahi, sunt inscrisi in toate Cartile Sacre ale omenirii, de la Rig-Veda la Edde-le germanice, iar in Biblie (Fc. 10,25) cu numele de Peleg, fiindca pe vremea lui s-a impartit lumea. In mitologia greaca, Pelasgos este erou civilizator. Conexiunea mitica se sustine, in plan lingvistic, prin succesiunea de consoane V-B-P, ceea ce permite asocierea numelui pelasg cu numele volsgi-lor din Latiu, dar si cu wlisc, aflat la originea numelui welsh-ilor. (http://homepages.rootsweb.ancestry.com/Iwalsh/folklore.html). Urmele vietuirii lor, din perioada in care se dadeau nume muntilor, le regasim, nu numai in muntii Volsgi din Latiu, ci si in alti munti Volsgi, ale caror denumiri initiale, bine atestate, sunt foarte vechi, de vreme ce, prin utilizare multimilenara, au devenit Vosg(es), in Alsacia, si Besk(iz), in Cehia si Polonia, unde mai traiesc, si azi, in

Moravia, stravechi comunitati de romani, numite Valaske. Asadar, matricea neamurilor europene, nu este o fictiune, ci o realitate care dainuie prin neamul romanesc, numit si neamul Valah. Ni s-a spus Axis mundi, ca semn ca toate imperiile lumii neau recunoscut rolul de matrice a civilizatiei. Din considerente de ordin antropologic, E. Pittard a ajuns la aceeasi concluzie (Congr. XVII, 1937). De aici si responsabilitatile, ce ne revin in edificarea Europei Unite pe bazele ei firesti. Or, pentru a incepe sa functioneze, acest mare agregat multi-etnic are nevoie, nu numai de o inima, cum demonstreaza tanarul Alexandru Demeter (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/) ci si de o limba comuna, care sa asigure la nivel de masa libera circulatie a informatiei si a persoanelor, dupa cum indica si analistii de la Wall Street Journal (http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/ce-poate-face-uepentru-a-se-salva-din-criza-228707.html). Desigur, exista impresia ca aceasta limba ar putea fi limba engleza, dar dificultatile sale etimologice ii limiteaza utilizarea la cei foarte putini, de maximum 10%, care o pot vorbi curent pe langa limba materna. Perfect constienta de dificultatile pe care le reprezinta engleza pentru straini, chiar, Anglia a finantat Programul Interlingua 1 si Interlingua 2 (Google), pentru a crea o limba fonetica de larga circulatie, iar lucrarile de specialitate arata ca avansul limbii engleze nu se justifica din punct de vedere lingvistic (Revista LUMEA, An IX, Nr 8 (100), 2001, p.53), asa incat nu mai pot fi amanate dezbaterile stiintifice, necesare pentru a stabili limba care sa asigure buna functionare a Uniunii Europene. Sa nu uitam ca in cartea sa Previziunile de la Sarajevo, aparuta cu zece ani in urma, savantul elvetian, Urs Altermat, a intitulat capitolul II Batalia limbilor, ca semn ca si in acest domeniu lingvistic competitia este in plina desfasurare, asa ca zarurile au fost aruncate. Acesta este si motivul pentru care ne vom asuma, fara alte intarzieri, responsabilitatea de a promova limba romana spre statutul de UNICA LIMBA PAN-EUROPEANA. Si o vom promova cu toata increderea avand in vedere faptul ca virtutile limbii romane puse in evidenta de cercetarile ultimilor 25-30 de ani satisfac pe deplin cele doua criterii majore cerute de

specialistii straini pentru limba comunitara. Primul este criteriul fonetic pe care limba romana il satisface mult mai bine ca orice alta limba. Al doilea criteriu, promovat, mai ales, de Umberto Eco prin cele doua eseuri ale sale: Pe urmele limbii perfecte in cultura europeana In cautarea limbii perfecte vizeaza limba cu cea mai buna competenta generativa, ceea ce presupune aflarea limbii matriciale, usor de recunoscut prin regulile de gramatica universala a limbilor, pe care le mai conserva. Or, mai multe grupuri toponimice de vecinatate de pe teritoriul Romaniei ilustreaza in mod vizibil asemenea reguli de gramatica universala a limbilor, de unde si dovada ca limba romana satisface si cea de-a doua conditie impusa la nivel de principiu pentru limba comunitara. Ca o confirmare directa a faptului ca limba romana este limba moderna cu cele mai profunde radacini in timp, dar si o limba care a fost respectata pana la divinizare de catre civilizatiile in formare, spiritualitatea valahica din Dacia a fost sacralizata, cu 4000 de ani in urma, de panteonul vedic sub forma tandemului de zeitati Valac-Hilya si Daksa, la care se mai adauga in lexicul lor religios cuvintele de uz comun valaca, daksa si dakisa". Daca filologii lumii ar fi constientizat faptul ca numai entitatile de mare prestigiu si pre-existente panteonului vedic puteau fi venerate si sacralizate in Vede, n-ar fi ezitat sa acorde vechime pre-vedica acestor cuvinte de esenta valahica, la care se mai adauga alte minimum 300 de cuvinte care au o aceeasi forma si un acelasi inteles, atat in limba romana, cat si in limba sanscrita si, ca urmare, n-ar fi omis sa atribuie limbii romane importanta si pozitia ce i se cuvin ca depozitara in forma actuala a unor fapte de limba foarte vechi, ce ajung pana la originea reala a graiului uman articulat. Parca pentru a confirma, odata in plus, importanta matriciala a limbii romane, Martin Maiden de la Universitatea Cambridge va afirma in anul 2003, pe baza unui studiu bine documentat, ca sunt absolut convins ca o lingvistica romanica in cadrul careia nu se afla pe primul plan si limba romana este o absurditate. Caracteristicile structurale ale limbii romane permit

romanistilor sa inteleaga cu o precizie mai mare cum se prezentau limbile romanice in faza lor arhaica". La concluzia domnului profesor Martin Maiden noi vom mai adauga constatarea facuta de mai multi cercetatori ca elemente din substratul romanesc prelatin se regasesc in multe alte limbi zise indoeuropene. Dar pentru o limba actuala cum este limba romana, cu o fosta arie de raspandire mult mai mare decat cea de astazi, vorbita curent in secolul XIX de la golful Corint pana in Bucovina de Nord si din Moravia pana dincolo de Bug, marea sa vechime reprezinta inainte de orice o proba de mare stabilitate in timp, o adevarata proba de anduranta. In plus, si acest fapt este esential, vechimea sa pre-vedica asociaza limba romana la atotcuprinzatorul sistem de metafore care au generat graiul uman articulat, iar pe temeiul acestei preponderente metaforice, limba romana se afla in situatia de a satisface si cele patru conditii preconizate, pentru limba comunitara, de catre Dante Alighieri in De vulgari eloquentia". In conformitate cu criteriile marelui florentin, limba romana poate fi considerata ilustra, adica purtatoare de lumina, chiar prin aceea ca vorbitorii ei, numiti Valac-Hilya in Rig-Veda, au fost desemnati literalmente ca purtatori de lumina, asemenea celei solare. Este aulica, asa dupa cum constatase pe la anul 1842, W.Hoffman care vorbind despre neamul romanesc, a consemnat: si ca o completare, limba sa este atat de armonioasa si bogata ca s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pamant". Este cardinala fiindca noi insine am fost numiti Cardines mundi", iar acest fapt, conform postulatului formulat de Th. Mommsen se reflecta in limba. Si este curiala, dupa cum s-a constatat la incheierea Pacii de la Trianon, in anul 1919, cand nici unul din participantii la negocieri n-au avut ce opune celor zece volume de paremii, cat cuprinde marea colectie realizata de inginerul Iuliu A. Zanne, pentru a conserva si sub forma scrisa valorile morale si etice promovate prin graiul viu al neamului romanesc numit si VLAHI. Remarcabila, mai mult ca oricare alta limba, sub aspectul conditionarilor de ordin principial, limba romana manifesta si celelalte insusiri necesare unei limbi moderne de larga circulatie. Astfel:

1. Spre deosebire de limbile zise universale, create in mod artificial, de tip esperanto sau Interlingua, lipsite de orice validare practica, calitatile si validitatea limbii romane beneficiaza de confirmarile utilizarii sale multimilenare si pe arii extinse. 2. Cu un lexic pe deplin adaptat nevoilor contemporane, limba romana are cel mai apropiat lexic de lexicul limbii latine, care a servit ca limba culta si stiintifica de circulatie europeana pana in epoca moderna. 3. Gramatica limbii romane prin complexitate, finete si precizie (cele trei genuri pentru substantive sau scara timpurilor verbale) permite o exprimare lipsita de ambiguitati, clara si la obiect, ce nu lasa loc unor interpretari contextuale. Lipsita de aceasta precizie gramaticala, limba engleza utilizeaza de regula cu peste 10-12% mai multe cuvinte decat limba romana pentru a transmite un acelasi mesaj. 4. Ca dovada ca va fi adoptata cu usurinta de catre toti cetatenii Europei Unite, multe din cuvintele sale, inclusiv cele de substrat, se regasesc in toate limbile vorbite astazi pe continentul nostru. 5. Limba romana va manifesta si in continuare o deplina rezistenta la actiunea tuturor factorilor de uzura entropica, datorita legaturii fonetice directe dintre scris si citit, legatura care va mentine vizibil si pe mai departe etalonul pronuntiei. 6. Fiindca este fonetica in proportie de 99,5%, scrisul si cititul se invata usor in limba romana, asa dupa cum recunosc toti cei veniti in Romania. 7. In cadrul bilingvismului, menit sa infaptuiasca unitatea in diversitate, caracterul profund fonetic al limbii romane si caracteristicile sale matriciale vor menaja in cel mai inalt grad limbile actuale ale Europei. 8. Limba romana este izofonica, adica numarul total de consoane dintr-un text este egal cu numarul de vocale ale textului respectiv, ceea ce denota un raport optim intre energia la emisie si acuratetea perceptiei. 9. Limba romana este deosebit de versatila, naturalizand cu usurinta orice neologism pentru conceptele noi, oriunde ar aparea ele in lume. 10. Ca pastratoare a Traditiei Primordiale, limba romana conduce la criteriile fundamentale de inrudire religioasa pe larga arie

cuprinsa intre Atlantic si Oceanul Indian si, ca atare, poate fi numita limba Pacii popoarelor. In incheiere, doresc sa arat ca, accesul fiecarui cetatean al Europei Unite la libera circulatie si accesul la libera informare, nu mai pot fi grevate de multele dificultati specifice limbilor cu scriere etimologica, dificultati atat de greu depasite chiar si de elita intelectuala, care reprezinta astazi doar 3-10% din populatie. Alaturi de aceste elite care vor continua sa invete limbi straine, demosul Europei Unite va avea astfel la dispozitie limba care satisface la superlativ toate anticiparile de principiu, formulate pentru limba comunitara. George Liviu Teleoaca 21 iunie 2011