Educarea medical-stomatologica a pacientilor Educatia pentru sanatate este un process active si complex de comunicare interumana, individuala sau colectiva,

care determina un transfer de informatii despre modalitatile de mentinere a sanatatii, informatii ce au rolul insusirii de deprinderi si comportamente sanogene. Educatia pentru sanatatea oro-dentara este procesul ce influenteaza pozitiv comportamentul indivizilor, motivand pastrarea sanatatii si dezvoltarea aptitudinilor pozitive fata de aceasta. Scopul educatiei este de a avea un stil de viata cat mai sanatos, de a creste respectul de sine si calitatea vietii. Educatia pentru sanatate este o problema prioritara a activitatii medicale, avand implicatii economice, sociale si politice. Obiectivele educatiei pentru sanatatea oro-dentara: - acumularea de cunostinte privind cauzele producerii principalelor afectiuni dentare si modalitatilor de prevenire - mentinerea ingrijirii organismului - intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative - invatarea regulilor importante de igiena dentara si orala In medicina dentara, educatia pentru sanatate se face individual si colectiv. Educarea colectiva da rezultate bune, obtinute rapid. Promovarea sanatatii este considerata de O.M.S. ca fiind eficienta atunci cand este facuta in locul unde oamenii traiesc, invata, muncesc sau se joaca. Educarea individuala este etapa cea mai dificila a profilaxiei primare, necesitand timp si intelegerea pacientului. Educatia pentru sanatate are ca scop schimbarea atitudinilor si comportamentelor, folosind mesaje adaptate capacitatii de intelegere, dar si necesitatilor publicului vizat. Se adreseaza copiilor, adultilor si varstnicilor, si se poate realiza prin urmatoarele mijloace: 1. Vorbite: discursuri, dialog fata in fata, conferinte de presa, intalniri, prezentari, casete audio etc. 2. Scrise: ziarul sau revista, stirile de presa, publicatii periodice ale organizatiei, internet, brosuri, carti etc. 3. Vizuale: stirea de televiziune, CD-urile, casetele video, filmele, teleconferintele, picturile etc. Informatiile gasite pe internet, de multe ori, sunt denaturate de publicul larg, printr-o intelegere limitata, legata de nivelul de cunoastere al individului. Surse de informare: Surse primare. Acestea sunt reprezentate de specialisti: profesori universitari, cercetatori din domeniu, medici dentisti etc. Sursele secundare. Acestea sunt reprezentate de: mass-media, colegii de scoala sau serviciu (educatori, invatatori, profesori, parinti) Mesajele primite din aceste surse trebuie sa fie coordonate si sinergice. Continutul mesajului este determinat de posibilitatile de percepere, de interesul afisat de receptor, de cadrul si de canalul de trasmitere. Mesajul poate fi: - atragator - amenintator

- strict informativ - incurajator - umoristic - serios etc. Cu toate acestea, este recomandat ca mesajul sa aiba o formulare pozitiva si sa fie utilizate argumente. Persoana care prezinta informatiile sanogene trebuie sa aiba pregatire medicala si sa fie responsabila. Discursul se axeaza pe respectarea audientei, respectarea cunostintelor despre subiect, acuratetea si obiectivitatea informatiei, dar si pe atentia acordata posibilelor consecinte produse de discurs. Educarea individuala trebuie sa inceapa cu un interviu, prin care profesionistul analizeaza cunostintele si importanta data de individ practicilor preventiei primare. Procesul educativ tine cont de varsta, se desfasoara continuu, variat si cu multa diplomatie. Reusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte: - profesionistul sta la distanta de aproximativ 1 m fata de pacient, creand astfel un climat de confidentialitate - dialogul are loc fata in fata - dialogul are loc intr-o incapere a cabinetului special amenajata, pacientul nefiind asezat in fotoliul dentar - exprimarea trebuie facuta cu claritate, intr-un vocabular simplu si in concordanta cu nivelul de educatie al individului - formularea medicului trebuie sa suscite interesul pacientului - expunerile noi alterneaza cu rezumarea cunostintelor anterior comentate Randamentul educational mare se obtine prin etapele demonstratiilor practice, de repetare si consolidare a cunostintelor acumulate, ce o urmeaza pe cea de constientizare si motivare a pacientului. Profesionistul trebuie aiba in vedere o serie de factori complementari in realizarea mesajului educational: - apartenenta sociala a pacientului - atitudinea grupurilor mici sau a populatiei cu privire la un subiect anume - profilul psihologic a celor implicati - capacitatea pacientului de a intelege mesajul transmis si de a-l integra in practica Pacientului i se comunica: avantajele obtinute prin respectarea si aplicarea corecta a procedurilor preventiei primare, comparativ cu tratamentele curative. La sfarsitul sedintelor, pacientul trebuie sa inteleaga ca boala poate fi prevenita, stopata sau chiar vindecata, daca procedurile preventiei primare sunt corect aplicate. Lipsa de interes a unor pacienti trebuie mentionata in fisa clinica, in cazul in care medicul trebui sa se apere atunci este dat in judecata de catre pacient, care pretinde daune pentru tratamente esuate. Este cunoscut faptul ca o treime dintre pacienti respecta indicatiile date, o alta treime le aplica im mod corect, iar ultima treime nu le respecta. In situatia in care exista o incapere special amenajata, unde sunt realizate sedinte de educatie, demonstrative, aceasta va fi in asa fel construita si amenajata incat sa fie cat mai luminata, confortabila si primitoare. Trebuie expuse postere intr-o anumita ordine pe pereti, cat si produse specifice igienizarii, pe care pacientul sa le examineze.

Discutia dintre specialist si pacientul de educat incepe prin a arata importanta legaturi dintre placa dentara si prezenta diferitelor combinatii microbiene, prezente in interiorul ei, cu aparitia bolii carioase sau a celor parodontale. Se prezinta apoi modul corect de control al placii bacteriene, individualizat in functie de cazul clinic. Se insista asupra periajului, ca mijloc principal de control al placii bacteriene, dar si asupra urmarilor neefectuarii lui, in mod corect si zilnic. Metoda de periaj si utilizarea corecta a mijloacelor mecanice auxiliare vor fi exersate in fata profesionistului. Se recomanda de asemenea utilizarea unor substante antiplaca, care sa actioneze benefic asupra florei microbiene a placii dentare, prin care se influenteaza favorabil incidenta cariei dentare sau a gingivitelor. Motivarea pacientului se face si prin colorarea placii bacteriene. Aceasta se face dupa periaj, si contribuie la obiectivarea rezultatelor periajului si a locurilor de retentie. Rezultatele bune obtinute confirma ca pacientul doreste sa colaboreze, iar medicul poate sa stabileasca momentul inceperii tratamentului curativ, sau, in caz contrat, sa schimbe planul de tratament sau chiar sa refuze tratarea pacientului ce nu coopereaza. Pacientului i se poate recomanda si autocolorarea placii la domiciliu pentru a observa singur locurile unde trebuie sa insiste si rezultatele obtinute. Buna educatie a pacientului presupune si indicarea unui anumit regim alimentar. Se insista asupra efectelor distructive produse de un consum frecvent de alimente ce au un continut ridicat de zahar. In ceea ce priveste regimul alimentar, in principal sunt urmariti pacientii: - care prezinta gingivite, parodontopatii sau multiple zone de demineralizare - cu diferite grade de xerostomie - bulimici - cu afectiuni psiho-medicale - cei cu cancere orale, lichen plan eroziv etc. - cei care prezinta atritii localizate In aceste cazuri, se fac modificari in functie de regimul alimentar constatat. Pacientului i se cere sa noteze ce a mancat de-a lungul a trei zile, sau chiar a intregii saptamani. Atunci cand ii cerem pacientului sa noteze ce a mancat pe o durata de trei zile, atunci una dintre zile va fi din weekend, cand regimul alimentar sufera modificari esentiale. Regimul alimentar nu este usor de modificat deoarece, de multe ori, se intra in conflict cu anumite traditii sau obiceiuri, modificare fiind mai dificila la pacientii mai in varsta. In functie de varsta pacientilor, cat si de cazul intalnit, se pot recomanda fluorizari ale structurilor dure dentare, efectuate sistemic sau local. Totodata pacientului i se pot realiza sigilari la nivelul santurilor si al fosetelor, in special in cazul molarului de 6 ani.