Discretia losoei: , Alexandru Dragomir si , crasele banalitti metazice ,

Gabriel Liiceanu 10 iunie 2004

1
1.1

Despre o tipologie a scrisului si cele patru categorii de , autori care i corespund

Prima categorie

Cineva, oricare dintre noi, la un moment dat n viat, nu se stie cum, ecare pe propria lui , , crare, ajunge s scrie. Apoi public un articol, mai multe, o carte, o a doua carte, devenind cu vremea, scriitor. Autor. Faptul de a publica devine pur si simplu o conduit a vietii lui si scopul suprem al acesteia. , , , Acest Cineva public la intervale regulate si, dac e n stare asta ncearc mereu ct mai , mult. Dac se poate, o carte pe an; dac nu, mcar la doi ani. Cam o dat la doi ani e cazul s apari. Dac nu, lumea ncepe s se ntrebe lumea nsemnnd colegii de breasl dac mai existi, si bucuria pe care o poti crea n jur prin ntrzierile sau prin absenta ta e destul de , , , , mare. Cu alte cuvinte, cnd cineva intr n viat n felul acesta, scriind, publicnd si fcndu-si din , , , asta un tel al vietii, scrisul ajunge s se fac ritmic si cu metod. Si lucrul e valabil n forma , , , , aceasta pentru nouzeci si nou la sut din membrii tagmei scriitoricesti: , , Julien Green scria un roman pe an. Faptul c a publicat saptezeci-optezi de romane n , viata lui si c astzi nu le mai citeste nimeni Jurnalul este cartea lui citit si recitit , , , , este, desigur, doar o pur ntmplare a istoriei culturii. Thomas Mann scria de la sapte dimineata pn la dousprezece n ecare zi, ca un , , functionar constiincios. , , Eliade scria ntre sapte si paisprezece pagini pe zi; o spunea chiar el n Jurnal. , , Sadoveanu se scula cu noaptea n cap si scria n ecare dimineat de pe la ora cinci-sase. , , ,
Conferint Microsoft avut loc la Universitatea Transilvania din Brasov. , , Transcrierea conferintei a fost realizat de Cristina Cheveresan si publicat la adresa: , , , http://revistaorizont.ro/conferintelemicrosoft/index.php/conferinte?cid=28

1 1.1

DESPRE O TIPOLOGIE A SCRISULUI SI CELE PATRU CATEGORII DE AUTORI , Prima categorie CARE I CORESPUND

Crtrescu pentru a veni n vremea noastr scrie dup un plan si cu termene destul de , bine precizate. Intr n biroul editurii care are plcerea s-l publice, si prezint ultimele , proiecte literare si spune: Romanul Orbitor volumul nti, Aripa stng, l voi preda la , anul n luna noiembrie. Volumul al doilea va gata peste doi ani si jumtate, iar volumul , al treilea se va ncheia n 2005. Coehlo ca s m refer la cel mai citit scriitor din lume, nu nseamn c si cel mai bun , scrie cam la trei ani o carte. Llosa la fel, la trei-patru ani public un nou volum. Ce vreau s spun cu toate acestea? C ntre mobilul scrisului si publicarea ca scop absolut , apele devin cu vremea neclare. Scrii pentru c nu poti altfel? Sau scrii pentru ca s publici, , pentru a exista public, pentru a avea succes, pentru a aplaudat si comentat, pentru a aprea , n lumina reectoarelor, camerelor de televiziune, pe undele radiourilor s.a.m.d.? , Cnd istoria ajunge n situatii-limit, scriitorii care scriu ca s publice si scriitorii care scriu , , pentru c au ceva de spus ncep s se departajeze. n comunism, sub cenzur, foarte multi au , ales s scrie ca s publice, cu orice pret: al operei lor, al constiintei lor, pentru a obtine privilegii, , , , , pentru confortul lor general n viat. Altii, dimpotriv. Vorba lui Ierunca: n timp ce unii au , , ales fotoliile Academiei, altii au ales drumurile nchisorilor. , n situatii-limit, istoria departajeaz scriitorii care scriu ca s publice cu orice pret de cei , , care scriu pentru c au ceva de spus: Sadoveanu devine nu-stiu-ce n Marea Adunare National si scrie Mitrea Cocor, , , , Argezi recuperat scrie Cntarea omului. G. Clinescu scrie (poate ati citit pagina splendid din Romnia literar, dactilograma , ntlnirii cu Gheorghiu Dej de prin anii 60, n care Clinescu si exprima ardent dorinta , , de a primi indicatii din partea sectiei ideologice a Comitetului Central) ca s ncheie si , , , s poat publica mutilate, romanele Bietul Ioanide si Scrinul negru. Astepta indicatiile , , , partidului! Petre Dumitriu, care era cunoscut n epoc pentru cinism, spunea: Eu scriu orice c nu pot s nu m duc n ecare sear la Athene-Palace s mnnc icre negre cu lingura. La marii scriitori si n zodiile fericite ale istoriei se naste un echilibru perfect ntre nevoia scrii, , torului autentic de a scrie si asteptarea reasc a publicului de a citi. Departajarea ntre faptul , , de a publica cu orice pret si de a scrie pentru c ceva te mboldeste s o faci nu se petrece n , , , mod obisnuit. Istoria e mai clement, nu e traversat doar de totalitarisme sau de epoci lungi de , mizerie spiritul si ideologic. Asa se face c problema aceasta nu a existat n cazul, s zicem, , , al lui Balzac, Flaubert, Tolstoi, Thomas Mann s.a.m.d. , n aceast prim categorie a scrisului pe care am mentionat-o, Cineva scrie si public. Prin , , intermediul acestui act smplu se naste, exist si apoi se amplic ceea ce se numeste partea , , , public a culturii. Nemtii au pentru acest lucru un cuvnt care spune mult: Kulturbetrieb. Betrieb nseamn , ntreprindere. Cuvntul Kulturbetrieb vrea s spun c n societtile moderne cultura capat , aspectul unei industrii, al unei ntreprinderi, iar aceast cultur-ca-ntreprindere, ca industrie, comport o structur extrem de complicat, alctuit din agenti literari nu e usor s discuti cu , , , agentul lui Coehlo, care vinde patruzeci de milioane de exemplare pe an , din strategii ample de marketing si publicitate, din reviste, premii, lansri, dezbateri publice, conferinte, mese rotunde, , ,

1 1.2

DESPRE O TIPOLOGIE A SCRISULUI SI CELE PATRU CATEGORII DE AUTORI , A doua categorie CARE I CORESPUND

colocvii, aparitii la televiziune, lecturi publice etc. Toate acestea constituie partea public a , scrisului. Scrisul-ca-fapt-de-a-publica se nscrie ntr-un Kulturbetrieb. Acestei categorii a scrisului scrisul n vederea publicrii i corespunde autorul notoriu, autorul-vedet, autorul celebru, autorul rsftat, dandy-ul cultural. ,

1.2

A doua categorie

Cineva ne ntoarceam la personajul nostru, la agentul scrisului n genere scrie pentru c nu poate altfel. Apoi, de asemenea, public. Care e deosebirea fat de primul caz? Pn n clipa aceasta, niciuna. Numai c pentru , acest Cineva, reprezentant al celei de-a doua categorii pe care v-o propun, scrisul este mai nti o nevoie acut de exprimare, iar publicarea este oarecum o concesie pe care autorul o face existentei publice, partea public a persoanei sale ind altminteri redus la maximum. Nu , premii, nu interviuri, nu aparitii la emisiuni TV. , Exemplul cel mai bun este Cioran care, nc din timpul vietii sale, a fost numit lozoful , clandestin. Existenta lui a fost nsotit de un anumit mit al pudorii sociale, de o retractilitate , , programat; n garsoniera lui nu prea ptrundea presa, publicitatea nu btea pn acolo. Este caracteristic autorilor care fac parte din aceast categorie ca, pe msur ce opera avanseaz n spatiul public, autorul se retrage n spatiul lui intim, pe care l pzeste cu strsnicie. , , , , (Becket mai era asa.) Orice informatie smuls de la acest tip de autor, orice rumoare n jurul , , lui, orice fapt de publicitate indirect reprezint o victorie a lui Kulturbetrieb. ntreprinderea cultural, industria culturii tinde s nghit totul si, dup cum o s vedem n nal, o si face. , , n timp ce n cazul anterior aveam autorul-vedet, acestei a doua categorii i corespunde autorul discreto-misterios.

1.3

A treia categorie

Cineva scrie stiind c deocamdat nu va putea publica si, la o adic, ind constient de faptul , , , c n timpul vietii sale nu va publica niciodat. Fcnd astfel, el si asum ignorarea de ctre , , ceilalti, contemporanii so, si nu tracheaz nicio clip opera de dragul publicrii ei. n acest , , caz, existenta public a autorului e redus la zero. Scrisul devine scris de sertar. , n general, acest tip de scris si aceast categorie a autorilor sunt legate de epoci ale culturii , care stau sub o indigent a istoriei. Dup ce istoria se schimb si cenzura ideologic dispare , , (cel putin pentru o vreme), scrisul celui prigonit devine un scris izbvit, iar autorul urc la , suprafata istoriei aureolat de aura interdictiei. Treptat, el este preluat n industra culturii si , , , Kulturbetrieb-ul n nghita. Acestei tipologii a scrisului i corespunde autorul cu aur de martir. Bulgakov a fost un asemenea autor. Oricare dintre dumneavoastr ati citit Maestrul si Mar, , gareta stiind c romanul a fost scris prin 1929 si c a aprut abia trezeci si sapte de ani mai , , , , trziu, n 1966 nu poate s nu se gndeasc la ce s-a petrecut n suetul autorului care a purtat cu el manuscrisul decenii la rnd, nestiind dac l va vedea vreodat publicat. Si nu l-a vzut. , , Cartea a aprut la 16 ani dup moartea sa. Din aceast categorie de autori, care scriu fr certitudinea publicrii sau cu certitudinea neplublicrii n imediat, fac parte toti autorii rusi care, n comunism, nu s-au pliat ideologic, de , , la Iosip Mandelstam, Bugakov sau Pasternak si pn la Soljenitin sau, la noi, Vasile Voiculescu , , sau Constantin Noica. M opresc n o clip n caul acestuia din urm pentru c mi este mai la ndemn.

1.4

A patra categorie

DESPRE ALEXANDRU DRAGOMIR

Cnd l-am cunoscut pe Noica, n 1967, nu mai publicase din 1944 niciun rnd. De 23 de ani! Iar n acest rstimp scrisese si continua s scrie enorm: la nceputul anilor 50 scrie, n conditii de , , viat mizer (nu avea ce mnca si nu avea bani de timbre pentru o scrisoare), Cercul metazic, , , prima parte a ontologiei sale, care va aprea 30 de ani mai trziu. Desprtirea de Goethe, scris , prin anii 53, apare n 1976. Povestiri despre om, faimosul comentariu la Fenomenologia spiritului a lui Hegel, scris n anii 56, apare n 1976. De unde avea omul acesta forta s scrie pentru un , public improbabil si pentru un timp nedeterminat al istoriei, devreme ce comunismul prea c , se instalase n aceast parte a lumii pentru enternitate? Din aceast a treia categorie fac parte, asadar autorii-martiri, cei care si asum scrierea unei , , opere independent de publicarea ei si care stiu c ceea ce au scris s-ar putea s aib un destin , , eminamente postum sau, la limit, s nu aib, neaprnd, niciunul.

1.4

A patra categorie

Cineva scrie dar o face numai n raport cu sine. Nu face calcule cu istoria, nu asteapt nimic de , la nimeni, nu public si nu viseaz recunoasterea nimnui. n cazul acesta scrisul rmne intim , , pn la capt. Autorul, de fapt, nici nu este autor: el devine autor (dac devine) prin ntmplare si inde, pendent de vointa lui, dup moarte. Este (dac ajunge s e!) pur si simplu un autor apriori , , postum, care n timpul vietii a dialogat numai cu el si, eventual, dac e credincios, cu Dumnezeu. , , Repet: scrisul intr n circuitul public, cultural n cazul n care acesta se ntmpl dup moartea lui, independent de vointa lui. El ncepe atunci o a doua viat, nentrevzut nicio clip , , de autor. Acesta este singurul tip de scris care apartine n mod deliberat si exclusiv spatiului , , , intimittii pure si care abia apoi devine n chip neprevzut public. , , Pentru aceast categorie, singurul exemplu pe care l cunosc nu stiu altul n cultura romn , sau universal este acela al lui Alexandru Dragomir. Ajungem astfel s discutm despre unicul caz al culturii romne n care avem de-a face cu un autor care nu a dorit niciodat s devin autor, care nu a scris niciodat o liter cu gndul c va publicat.

Despre Alexandru Dragomir

De unde a aprut acest om? Cine este el si cum a ajuns s si triasc destinul era s zic , , cultural, dar tocmai c nu e asa n acest fel? , Alexandru Dragomir este un domn care s-a nscut n 1916, la Zalu, asadar n Ardeal. , Bunicii din partea mamei sunt din Gurasad, iar cei din partea tatlui, din Domnini, dou sate care pesemne c dumneavoastr v spun mai multe dect mie. Tatl, avocat, se mut la Cluj cnd copii erau mici si capt cu vremea o pozitie nsemnat, devenind seful baroului. , , , n 1933, Alexandru Dragomir vine la Bucuresti unde urmeaz cursurile Faculttii de Drept , , (la dorinta tatlui) pe care o termin n 1937 si, n paralel, nscriindu-se la Litere si Filosoe, o , , , termin n 1939. n vara lui 1940 se duce la Breslau (Wrocaw, cu numele polonez astzi) si studiaz acolo , patru luni doar ca s capete un atestat de latin si greac de la o universitate german, document , fr de care nu puteai admis la seminariile speciale ale lui Heidegger. Cci acesta era visul lui Dragomir. Si ntr-adevr, n 1941 reuseste s se nscrie la Universitatea din Freiburg si, vreme de patru , , , , semestre, pn n 1943, este alturi de alti 14 alesi, studentul lui Heidegger ntr-un seminar spe, , cial. Si este, s-o spunem, unul dintre studentii rsftati, cruia i se permiteau uneori ntmpinri , , , , ciudate si ntrebri neasteptate. V dau un exemplu. , , 4

DESPRE ALEXANDRU DRAGOMIR

Exist n Sein und Zeit un capitol n care Heidegger explic de ce obiectele care ne nconjoar nu pot exista ca obiecte pure. Suntem nconjurati exclusiv de lucruri care au din capul locului o , semnicatie, si nu de obiecte pure, care ulterior capt una. Cu alte cuvinte, nu poti s desparti , , , , un obiect de functionalitatea lui, de utilizarea lui. Aceast teorie a ustensilittii a rsturnat, n , , parantez e spus, ntreaga teorie a obiectului n istoria gndirii occidentale. La un moment dat, n 1941, Heidegger reia aceast idee la un seminar si le explic docto, ranzilor c orice obiect trebuie perceput laolalt cu menirea lui functional un scaun este din , capul locului ceva de stat jos, si nu un ambalaj de lemne slefuite care abia n pasul al doilea ar , , urma s devin scaun. Dragomir ridic mna si spune: Herr Professor, iertati-m, dar scaunele , , din muzee puse n spatele unei corzi, pe care scrie V rog nu v asezati intr tot n aceast , , categorie? Important este c omul acesta, care iese din seminarul lui Heidegger pregtit s scrie o lucrare doctoral despre ce nseamn wir, noi, n Fenomenologia spiritului a lui Hegel, si ntrerupe n , 1943 cursa academic a vietii ind mobilizat pe frontul transilvan. Rzboiul se termin, cortina , de er cade si Alexandru Dragomir realizeaz, nc din 1947, c ntr-o tar pe care urma s o , , nghit comunismul proiectul lui de viat nu putea s mai aib nimic n comun cu practicarea , lozoei. Mai mult, n curnd si d seama c din biograa lui trebuie s dispar orice urm care , trimite la acest trecut devenit blestemat si care, ntr-adevr, n scurt vreme va deveni o piatr , de moar n dosarul lui de cadre. n primii treisprezece ani dup rzboi, si schimb serviciul de sapte ori: Mai nti e sudor , , la un atelier n Pantelimon, pe urm devine sef de serviciu la o ntreprindere cu numele straniu , Metarc, n 1949 reuseste s prind un post de corector la Editura Tehnic, apoi devine redactor , , literar la Editura Energetic (!), pe urm redactor la Editura Politic si nc redactor-sef n , , departamentul de dictionare enciclopedice! E dat afar de ecare dat cnd dosarul l ajunge , din urmp. n 1958 lucreaz la serviciul de aprovizionare al centralei V.I.Lenin de la Bicaz, iar din 1961 reuseste s se xeze ca functionar la Exportlemn, de unde, n 1976, iese la pensie. , , , Directorul de acolo va face tot posibilul s-l pstreze, pentru c n rundele de negociere cu importatorii nu se poate dispensa de germana, franceza, engleza si rusa lui Dragomir si, nu n , , ultimul rnd, de cunostintele sale de marketing. , , Asa arat viata omului despre care vreau s vorbim n urmtoarea jumtate de or si, asa , , , , artnd, o s v ntrebati ce a fcut Dragomir n aceast viat de ajungem s vorbim astzi de , , el si, tot asa, de unde s-a nscut cartea aceasta recent aprut Crase banalitti metazice si , , , , ce este cu celelalte patru-cinci volume care vor mai aprea n urmtorii doi ani sub numele lui. De unde au aprut aceste crti, de vreme ce am armat c Dragomir nu a scris niciodat un , rnd cu gndul de a publica? Si, n fond, cum se poate scrie fr gndul publicrii? Ce anume , si de ce a scris Dragomir? , Nu m pot ns mpiedica s-mi pun nainte ntrebarea: ce s-ar ntmplat cu Dragomir dac istoria noastr nu ar trecut prin trauma celor patru decenii de comunism si dac destinul , lui nu ar fost, deci, unul mutilat? Nu s-ar ntmplat, desigur, nimic extraordinar. Alexandru Dragomir si-ar dat dup , rzboi (pesemne c n Franta) doctoratul nceput la Heidegger, ar revenit n tar aureolat ca , , doctorand al celui mai faimos gnditor din Europa n clipa aceea, ar ocupat fr ndoial o catedr, ar urcat treptele universitare, ar ajuns profesor la Facultatea de Litere si Filosoe , din Bucuresti si ar crescut generatii de studenti si absolventi de lozoe care ar stiut o carte , , , , , , , formidabil. Pesemne c azi n Romnia ar existat cteva sute de persoane care ar aat ce nseamn s citesti un text la surs din Platon, Aristotel sau Toma dAquino, ce au nsemnat , Descartes sau Leibniz pentru epoca modern, ce nseamn s gndesti laolalt cu Kant, Hegel, , Husserl, Heidegger si Wittgenstein. , De ce vi i-am nsirat pe acestia? Pentru c pe ei i stia cu precdere, ceea ce nseamn c i , , ,

CE NSEAMN A GNDI

stia asa cum stie un teolog cnd trimite la o pagin din Scriptur. Dragomir stia acesti autori , , , , , la pagin. Imaginati-v cum ar artat lozoa n tara asta dac ar beneciat de un profesor , , de o asemenea statur. n loc s vnd lemn n trile arabe, secondnd, ca umil functionar , un , , activist incompetent, Dragomir ar pregtit o echip de specialisti n domeniul lozoei asa cum , , exist astzi n trile care nu au trecut prin acest prpd al istoriei. Am fcut parte dintr-o , lume normal si am fost scutiti de penibilul alergrii fr sfrsit dup un tren al istoriei pe , , , care l pierdem mereu. Dar istoria nu a artat asa si atunci, cu Dragomir ce putin, s-a ntmplat , , , ceva foarte straniu: acest om a rmas singur n brate cu ceea ce stia el. , , S-a pomenit, ntors n tara lui, ntr-un loc n care specializarea lui nu mai fcea doi bani, , iar preocuprile si pasiunile lui erau condamnate la clandestinitate. Nu si-a mai pus, am vzut, , , problema ce va face le, social vorbind , cu lozoa pentru c ati vzut ce a devenit din punct , de vedere social viata lui , ci si-a pus ntrebarea la ce l poate ajuta pe el , ca ins, lucrul unic pe , , care l nvtase n cei doi ani petrecuti la Freiburg n preajma lui Heidegger. Ce poti s faci cu , , , viata ta cnd ai n mn asemenea instrumente? Ce v spun acum e un lucru destul de ciudat. , Imaginati-v un om care e obligat s si aseze viata n alt matc dect aceea pentru care se , , , , pregtise si care, parelel, si construieste n secret un acas al lui cu elementele vietii distruse , , , , de istorie. Cu alte cuvinte, Dragomir nu a acceptat, recalicndu-se, s renunte la zestrea lui , freiburghez. Numai c nu o mai putea folosi dect pe cont propriu. si mai pusese cineva vreodat problema c, nvtnd un lucru anume pentru lumea vast a , , culturii, atunci cnd lumea aceasta i se refuz, s nu vrea s renunte la el, ci s-si propun s , , fac ceva cu el doar pentru sine nsusi? Dar cum era cu putint asa ceva? Cum puteai folosi , , , doar pentru tine ceea ce prin esenta sa e menit unui circuit cultural, comunicrii si, n nal , , lui Kulturbetrieb? Si cum, n fond, puteai folosi pentru tine ceea ce deprinsesesi prin ucenicie , , heideggerian? Ca s faci ce anume? Si n fond deprinsesesi ce anume acolo? , , Rspunsul e deconcertant: faptul de a gndi pentru a ntelege. ,

Ce nseamn a gndi

Dar ce nseamn a gndi? ntrebarea asta nu e oare ct se poate de stupid? Nu exist nimeni aici, n sal, care ar putea pretinde c nu gndeste. Exist vreun om pe lumea aceasta care , nu gndeste? Si un oligofren gndeste! Cum s-ti poti imagina o int gnditoare care nu , , , , , , gndeste? Nu e aceasta prin excelent denitia oamenilor? Nu suntem noi, cu totii, inte , , , , , rationale? Oricine gndeste, toat lumea gndeste! , , , Dar dac asa stau lucrurile, atunci de ce ne aferm atta n jurul problemei ce nseamn , a gndi? De vreme ce, repet, ecare dintre noi gndeste cel putin saisprezece ore pe zi, iar , , , dac reuseste s doarm mai putin ajunge nendoielnic s gndeasc si mai mult. Hegel spune: , , , , Denken tut ein jedes von Hause aus (De gndit, ecare gndeste de la el de-acas, de la bun , nceput). Dac punem totusi aceast ntrebare, nseamn c exist o deosebire ntre gndirea , gnditorului si cea a omului obisnuit. , , nseamn c noi ne ntlnim ast sear nu n marginea discretiei lozoei, ci pur si simplu n , , marginea ideii de gnditor: ce nseamn un gnditor? De ce vorbim despre Alexandru Dragomir ca despre un gnditor? n ce sens, cu alte cuvinte, omul despre care ne-am ntlnit s vorbim acum era un gnditor complet deosebit de ecare dintre noi, de cele douzeci de milioane de romni care i erau contemporani si, pesemne, de ceilalti locuitori ai planetei din clipa aceea? , , V propun s ne gndim mai nti cum gndim noi ndeobste. O facem, cred, n urmtoarele , patru feluri:

CE NSEAMN A GNDI

(1) n primul rnd, de dimineata pn seara cnd ne culcm, ne gndim n ecare clip n , marginea a ceea ce facem. Gndim, altfel spus, fr ncetare pe parcursul preocuprilor noastre. De pild, cnd bat un cui, m gndesc dac tin bine cuiul n mn, dac l-am asezat perpendicular , , pe perete, dac ciocanul este ndeajuns de bine calibrat pentru cuiul acela, dac o s cad sau nu tencuiala s.a.m.d. Cnd ncep s mnnc, m gndesc dac mi pun mncarea bine n farfurie , si n ce ordine anume o pun. Dac analizati actele unei zile veti vedea c n ecare sutime de , , , secund gnditi n acest fel. Este ngrozitor de obositor ct de mult gndim! Dar dac m , gndesc cum s bat un cui nu nseamn neaparat c stiu si care este esenta ustensilelor pe care , , , le folosesc si c pot s spun ce nseamn n genere un ustensil pe lumea asta. , (2) Unii dintre noi sunt intelectuali: cine s gndeasc dac intelectualul care, prin chiar esenta , lui de intelectual, lucreaz cu intelectul?! Este ct se poate de limpede c dac ece om gndeste, , o face cu att mai vrtos cu ct este mai intelectual. Este ntr-adevr asa? Cum gndim noi , ca intelectuali? Ca intelectuali, gndim ori reproducnd ceea ce am nvtat, ori explicnd altuia ceea ce stim , , mai bine, ori ordonnd logic ceea ce exprimm. Dac ati observat, ceea v-am spus pn acum , are o anumit suit, ceea ce nseamn c eu gndesc ca un intelectual si chiar sunt intelectual. , Dar gnditor nu sunt! Ca intelectuali, cnd suntem strluciti, avem si conexiuni originale: domnul Andrei Plesu, de , , , pild, este n acest sens un intelect strlucit, dar de gndit, nu cred c gndeste! Asa cum nici , , eu nu cred c gndesc atunci cnd mi pun ntrebarea ce nseamn a gndi n acest sens, nalt sau adnc cum vreti , si oricum foarte misterios, n care, mnat de restristile isotriei , a ajuns , , , s o fac Alexandru Dragomir. (3) Dar dac, dorind din rsputeri s ajung la sensul acesta tare al lui a gndi, m adresez nsusi locului n care gndirea este la ea acas si caut s au ce anume au gndit lozoi de-a, , lungul istoriei gndirii? Nici atunci nu o s au ce nseamn a gndi? Nu plonjez atunci n chiar miezul gndirii? Pentru c dac nici lozoi nu au gndit pe lumea asta, atunci cine altcineva s-a mai gndit? Fat de cele dou ipostaze anterioare ale gndirii, nu se poate, recurgnd la felul , n care s-a gndit de-a lungul istoriei culturii europene, deci la locul n care lozoa s-a nscut, a existat si si-a atins apogeul, s nu m aleg cu un spor de cunoastere. Si, ntr-adevr, n felul , , , , acesta voi ajunge s cunosc ceea ce au gndit marii gnditori, dar asta nu nseamn ctusi de , putin c eu gndesc. Prin faptul c stiu ce au spus Aristotel sau Kant, nu nseamn n niciun , , caz c eu devin un gnditor n rnd cu ei. Stiu doar ce au spus Aristotel sau Kant si, dac v , , intereseaz, n loc s vorbim despre ce vorbim acum, v voi propune o conferint despre ce a spus , Kant. Voi rmne un gnditor n toate sensurile de dinainte, dar nu voi deveni unul n sensul cutat. (4) S ne imaginm, n sfrsit, urmtoarea situatie. Sunt preocupat de lozoe n sensul cel , , mai nalt cu putint. Pe lng cunoasterea gndirii lozolor, am propriile mele gnduri, am , , acces la nuante aparte, sunt subtil, perspicace, meditativ, am o bun discursivitate si ranament , , n formulare, fac conexiuni rapide si scriu eseuri, studii sau crti inteligente si pline de idei , , , neasteptate. Oare n aceast situatie nu gndesc si nu sunt un gnditor, n sensul acela care , , , este att de precis, nct pare s ne scape cu desvrsire? Rspunsul este: ei bine, nu! Iar dac , enumerate pn acum sunt, ntr-un anume sens, tot attea moduri de a nu gndi. Si pentru c , exasperarea dumneavoastr si-a atins, sper, apogeul, a venit momentul s am ce nseamn a , gndi si n ce sens anume a fost Dragomir un gnditor. ,

CE NSEAMN A GNDI

Heidegger, de care am mai vorbit si de a crui gndire, trebuie s v mrturisesc, sunt destul , de ndrgostit, a tinut un curs la nceputul anilor 50, la Freiburg, care se numeste Was heit , , Denken?, Ce nseamn a gndi?. Exist acolo o propozitie care spune mult n contextul discutiei , , noastre. Ea e construit din materialul aceleiasi familii de cuvinte, cel mai lung (si mai straniu) dintre , , ele aproape neuzitat n forma aceasta superlativ, Das Bedenklichste deschiznd propozitia, , iar cel mai scurt (care e si cuvntul-cheie al prelegerii), denken, nchiznd-o. Propozitia ca, , pt astfel, formal vorbind, o sculpturalitate, care pune cu att mai mult n lumin gravitatea continutului ei. Das Bedenklichste, nu foarte usor de tradus, cred c ar putea cel mai bine , , redat prin lucrul care d prin excelent de gndit. Propozitia sun asa: Das Bedenklichste in , , , unserer bedenklichen Zeit ist das wir noch nicht denken. Adic: Lucrul care d prin excelent , de gndit, n epoca noastr ce d de gndit, este c noi nc nu gndim. Asta spune unul dintre cei mai mari gnditori ai lumii! (S observm c Heidegger pseste oarecum condescendent n , , sfera acelui noi, pe care l rosteste, incluzndu-se pe el, oarecum din politete, n fapt el r, , mnnd, prin chiar logica textului, n afara lui.) Si atunci cu att mai mult suntem obligati s , , ne punem ntrebarea ce nseamn a gndi n sensul acela? V propun pentru c exist si un anumit sadism al detururilor si suspansului care la un , , moment dat devine obositor, dac nu chiar de prost gust s curmm brusc toate piruetele interogative si s spunem: a gndi nseamn pur si simplu a lua o pauz de la toate celelalte , , moduri de gndire pe care le-am nsirat pn acum, a lua o pauz de la preocuprile curente , n perimetrul crora se desfsoar viata ecruia dintre noim pe scurt, a intra n ceea ce latinii , , numeau otium. Ce este otium si ce nseamn a lua o pauz, a lua rgaz? nseamn exact ceea ce am , spus adineauri n treact: la un moment dat, n loc s mai bat un cui n perete, ajung s m ntreb ce este un ustensil si de ce exist ustensile pe lume. V dati seama c exist o deosebire , , urias ntre un om care bate un cui si face o treab extrem de util lui nsusi si altora, si unul , , , , , care ncepe s se gndeasc sa esenta ustensilului. Al doilea face un lucru perfect inutil! , , Gnditorii sunt acele personaje care s-au dedicat inutilului pentru c au vrut s ae nc o dat ce este ecare lcuru, altfel dect prin folosirea lui si prin subntelesurile comunitare pe care , , acesta le acumuleaz n jurul lui ca urmare a acestei folosiri. Gndirea este o posibilitate a intei , umane de a tri inutil pn la limita omeneasc a ntelegerii. , Desigur, pe lumea asta sunt o grmad de lucruri pe care le facem unele dintre ele eminamente intelectuale si culturale si care sunt perfect inutile. Dar nu nseamn c, inutile si , , , culturale ind, ele se aseaz de la sine n orizontul lui a ntelege. , , n 6 noiembrie 1983, Dragomir noteaz ntr-unul din caietele sale: n intelectualitatea noastr eseistul nvrte idei, logicianul rationeaz, iar profesorul sau cercettorul prezint lucrri. Dar , de gndit, cine mai gndeste? , S revenim la povestea lui otium. n latin, cuvntul otium fcea pereche cu negotium. (Limba romn a retinut doar negot.) Negotium, n latin, trimite la aferarea permanent a , , unui om prins n activitatea si n preocuprile lui. Noi trim n negotium, n nelinistea unei , , preocupri, de cnd deschidem ochii si pn ne culcm. Otium este exact opusul acestei aferri , nluntrul unui spatiu al preocuprii; este retragerea din orice preocupare, distanta pe care o iei , , fat de infptuire si fat de gndirea pragmatic. Este pur si simplu faptul de a sta pentru o , , , , clip, eventual pe gnduri. Totusi, intrarea gnditoare n otium nu presupune pur si simplu a te retrage ntr-un colt si , , , , a cdea pe gnduri, asa cum a declarat recent c face pitorescul domn Gigi Becali, artndu-i , reporterului pn si fotoliul n care se petrece actul. Tocmai aceasta este problema: e adevrat , c poti intra n otium (n sensul slab) asezndu-te n fotoliul de gndit al lui Becali, fr s , , nsemne c prin asta obtii otium-ul n sensul tare al gndirii. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns ,

CE NSEAMN A GNDI

s ai un fotoliu de gndit , ca s ncepi s i gnditor. Otium-ul gndirii este mai mult dect cderea pe scaun dup o activitate epuizant. Nu e sucient s i cioban n jurul Rsinariului , si s stai ore ntregi sprinit n bt, privind cum pasc oile, ca s devii gnditor. De ce anume , mai e atunci nevoie ca s se nasc gndirea? (Sper s v adus la un punct n care s explodati de curiozitate! V previn ns c acesta , este felul lozolor de exaspera: merg ntr-un crescendo epuizant al ntrebrilor, dup care spun e c rspunsurile nu sunt de gsit si c n fond doar ntrebrile sunt importante, e rspunsurile , nsesi pe care le dau ntr-un sfrsit sunt, iarasi, e de nenteles, e de-o platitudine desvrsit.) , , , , , Ca s se nasc gndirea mai e nevoie de dou lucruri. Dup ce ai intrat si te-ai instalat con, fortabil n otium , dup ce te-ai detasat de gndirea pragmatic care nsoteste orice preocupare, , , , mai ai nevoie, n primul rnd, s te ntlnesti la surs cu cei care au gndit naintea ta problema , pe care tu vrei s o gndesti. O s mi replicati: Nu ai spus c dac te ocupi de altii care au , , , gndit naintea ta de fapt nu gndesti? Nu. Am spus c gndesti doar n msura n care cunosti , , , profesoral ce au spus Platon, Aristotel si ceilalti, asta nu nseamn nc gndire. Dar dac vrei , , s ai pe cont propriu ce este timpul sau ce este libertatea nu o poti face ignorndu-i pe cei care , au fost , naintea ta, obsedati de aceeasi problem. , , E drept c, dup ce ai aat gndul altora despre ceea ce vrei la rndul tu s gndesti, exist , riscul s te neci n el si s nu mai poti gndi nimic pe cont propriu. Fiinta gndiri tale s-a topit , , , pur si simplu n gndirea lor si tu nu mai esti nicieri; ai fost pur si simplu nghitit de gndirea , , , , celorlalti. Un adevrat gnditor este cel care poate reveni la suprafata propriei sale gndiri dup , , ce a traversat vastitatea gndirii predecesorilor si. Asadar, prima conditie a gndirii este conectarea fericit a obiectului gndirii la istoria gn, , dirii lui. Acesta este si motivul pentru care nimeni nu poate ncepe s gndeasc de pe-o zi , pe alta; ntlnirea la surs cu predecesorii presupune deprinderea uneltelor lozoei greaca, latina si germana si lungul travaliu al parcurgerii si ntelegerii gnditorilor clasici , , , , Ca s existe gndire e nevoie, n al doilea rnd, de o tehnic a gndirii, de un mod de a face ca gndul s progreseze n directia dorit, pe scurt, de o metod. Dragomir nvtase aceast , , tehnic a gndirii la Freiburg. n istoria gndirii contemporante ea s-a numit vz fenomenologic. Ce nseamn vzul fenomenologic si cum poate el obtinut si cultivat? , , , Pn la Huserl si Heidegger au existat si alti gnditori care au gndit, fr s fost neaparat , , , n posesia tehnicii de gndire numite fenomenologie si fr s practice vzul fenomenologic. , Descartes, Platon, Aristotel, Kant n mod sigur gndeau, dar gndirea si are si ea culorile , , si culoarele ei istorice. Dac Dragomir s-ar nscut n secolul XVIII, s zicem, gndirea lui , admitnd c Romnia ar fost deja sincronizat la modernitate ar fost nendoielnic criticist. , Dragomir l-a ntlnit pe Heidegger, nu pe Kant. Cu alte cuvinte, l-a ntlnit pe reprezentatul en titre al fenomenologiei hermeneutice si al , unei tehnici de gndire care putea predat. Predat, presupunnd aici un raport viu si o , intoxicatie cu spiritul celui cu care a stat n contact vreme de doi ani. (Problema aceasta a , transmiterii unui gnd printr-un spirit ncarnat este esential n lozoe.) Dragomir a avut , sansa acestui fat ctre fat lozoc cu unul dintre marii gnditori ai Europei. , , , Ce este vzul fenomenologic? Este un tip de gndire (si nu un simt), care are nevoie de o ca, , pacitate prealabil a mirrii. Dar asta e ceva vechi de cnd lozoea. Aristotel, la nceputul unei crti faimoase, Metazica, vorbeste despre nasterea lozoei tocmai n legtur cu capacitatatea , , , oamenilor de a se mira thaumazein n privinsa faptului c exist un lucru si c el exist asa , , , cum exist. Numai c mirarea aristotelic avea loc n marginea unor lucruri mrete. Aristotel , nu se ntreba, cnd se scula dimineata, care este inta diminetii sau care este inta sandalei pe , , , , care si-o lega la picior. Pentru Aristotel, tinea de nssi conditia mirrii evadarea prealabil din , , , , cercul lucrurilor pragmatice, a celor cu care te ocupi clip de clip. Important pentru Aristotel era s te miri, nu de ceea ce se a n preajm, ci dimpotriv, de lucrurile cele mai ndeprtate,

CE NSEAMN A GNDI

ale cror cauze sunt cel mai greu de perceput. Ce nseamn timpul sau spatiul? Universul este , nit? Sau innit? Care este cauza ultim a lumii? Douzeci si ceva de secole mai trziu, Heidegger pstreaz conditia mirrii, dar obiectul , , devine altul, innit mai umil. Lucrurile de care e cazul s ne mirm nu sunt lucrurile cele mari (n privinta crora nici nu putem cpta un rspuns), ci cele mai mrunte. Mirarea gndirii , trebuie s ating exact lucrurile de care nimeni nu se mai mir. Iar lucrurile de care nimeni nu se mai mir sunt tocmai cele pe care le ntlnim la ecare pas si care, prin ndelunga lor , frecventare, au deczut din nteles n subnteles. Fenomenologul vrea s nteleag ceea ce toat , , , lumea, subntelegnd, nu mai ntelege. , , Asta nseamn c vederea fenomenologic si extrage acuitatea din prealabila noastr orbire. , Si totodat ca acum, prin fenomenologie, lozoa coboar din sublim si intr n spatiul umilului , , , ultim. Din moment ce sunt nconjurat de lucruri menite s m serveasc, care este inta us, tensilului? De vreme ce sunt nconjurat de oameni la fel ca mine si traiesc laolalt cu ei, care , este inta coabitrii? De vreme ce sunt prins ntr-o traditie si triesc ntr-o cas , care este , , , inta locuirii? De vreme ce m raportez necontenit la mine si m au ntr-un anumit raport cu , , propriul meu sfrsit, care este inta sinelui meu? Dar n felul acesta totul poate deveni obiect al , , gndirii. Iar n cazul lui Dragomir exact asa s-a ntmplat. , Pe Dragomir istoria l-a mpiedicat s practice lozoa, dar nimeni nu l-a putut mpiedica, n garsoniera lui de 14 metri ptrati, n care a locuit din anul n care a iesit la pensie si pn , , , la moartea lui din noiembrie 2002, s se gndeasc si s-si noteze ceea ce gndea , fr cea mai , , mic intentie a publicrii. , ntr-unul dintre caietele sale el scrie asa: Seara se las frumos pe ncredintarea mea c nu , , stiu s scriu scriu sec, schematic si pe un suet plin de bucuria c sunt attea probleme la , , care trebuie s te gndesti si care stau aici, la ndemna noastr, ca pomii, ca orile. Si care , , , sunt, pentru Dragomir, aceste probleme la ndemn? Iat, de pild: Ne sculm n ecare dimineat, dup ce noaptea am rupt legtura cu lumea si, de fapt, cu , , toat viata de pn atunci. M nasc n ecare dimineat, din nou. Am, de fapt, nu unul, , , ci trei feluri de a : cel al vietii din ziua precedent, cel al noptii si cel al zilei care ncepe , , , din nou. Faptul c ne trezim n ecare dimineat la o alt viat este n sine uluitor, asa , , , cum uluitoare este si existenta noptii si a viselor. , , , , Orice lucru se uzeaz: mi port pantoi, hainele si ele se uzeaz. Ne gndim vreodat la , ce este uzura, cum anume se uzeaz un lucru? Se uzeaz si oamenii, sau numai lucrurile? , Se uzeaz si copacii, sau doar pantoi? Ce nseamn uzura? , Gresim de dimineata pn seara ntr-o mie de feluri. Am pus prost un obiect, un pahar se , , sparge, am spus ce nu trebuia si am fcut o gaf, am turnat un coleg sau un vecin si am , , distrus viata unui om. Tot timpul vietii noastre gresim. Stim ce nseamn greseala n , , , , , toate aceste cazuri? Ne uitm n oglind cu un resc desvrsit. Dar ne punem noi ntrebarea care este inta , , oglinzii? Mintim. Cum se poate ca vorbirea, care este fcut s spun ceea ce este, s spun tocmai , ceea ce nu este? Cum e cu putint minciuna? Si asa mai departe. , , , n clipa n care lozoa ncepe s si pun ntrebri de acest tip, iar obiectul chestionat este , cel pe care ndeobste nu l mai chestioneaz nimeni, la suprafata gndirii apare acea tehnic pe , , care am amintit-o sub numele de vz fenomenologic. Acest al treilea ochi, cel care ptrunde n spatele a ceea ce se arat ascunzndu-se, este gndirea originar care atac de ecare dat regiunea subntelesului. , 10

DESPRE INTIMITATEA SPIRITULUI SI DAREA LUI N VILEAG ,

Acesta este tipul de gndire pe care Alexandru Dragomir l-a practicat ntr-o clandestinitate desvrsit, una care a devenit suprema lui intimitate, si din care aveti o prim mostr n volumul , , , Crase banalitti metazice. Faptul c noi cei ctiva, care ne aam n jurul lui Noica, am ajuns , , s-l cunoastem pe Dragomir (prin Noica nsusi), ne-am confruntat cu modul lui de gndire, iar , , dup moartea lui, i-am tinut caietele n mini si am nceput s le publicm tine de o purp , , , ntmplare care nu anuleaz cu nimic mretiea intimittii sale si semnicatia ei n raport cu , , , , viata ulterioar culturii. , Despre aceast intimitate a spiritului care are supremul orgoliu de a ntelege lumea pe cont , propriu si care instituie ceva ce vine dinaintea oricrei culturi, fcnd-o totodat pe aceasta , cu putint , as vrea s v vorbesc n ncheiere. , ,

Despre intimitatea spiritului si darea lui n vileag ,

Unul din cuplurile hermeneutice preferate ale lui Dragomir este intimul si vileagul. O s-l , regsiti n interpretarea actului IV din O scrisoare pierdut, cnd Dragomir tlmceste intriga , , ntregii piese ca lupta pentru nedarea n vileag. Vileag vine din maghiarul vilg, care nseamn lume, spatiul public ca opus celui privat, , locul n care totul se a, se spune si se stie si care tinde s anuleze si s absoarb tot ce este , , , , propriu, intim, nestiut de nimeni. Zoe Trahanache vrea s tin secret amorul cu Tiptescu, asadar , , , s-si apere intimul vietii ei, care, pe fondul luptei politice din preajma alegerilor, este pe cale s , , e dat n vileag. Si ea este dispus s-l apere chiar mpotriva celui cu care l mprtseste, chiar , , , mpotriva iubitului ei (si cu tine am s lupt din toate puterile), ba chiar mpotriva guvernului! , Despre intim este vorba si n sintagma cioranian, aat pe o carte postal trimis de , , Cioran lui Noica de la Paris, la nceputul anilor 40, dup ce Cioran o cunoaste pe Simone Boue: , Gloria ntre patru pereti ntrece slava mprtiilor. Cioran se refer aici la eros. , , Numai c gloria aceasta ntre patru pereti are un dezavantaj: ea poate doar enuntat, nu , , si artat, nftisat lumii ntregi ca glorie indefectibil. Altfel spus, ea nu poate omologat, , , , nu poate cunoscut si recunoscut ca glorie dect de cei care, prinsi n miracolul iubirii, , , evolueaz ntre patru pereti. Ei trebuie crezuti pe cuvnt. Orict de mare, ca glorie, ea , , e condamnat prin chiar esenta ei s rmn glorie de budoar, glorie neasistat. Din aceast , cauz geniul erotic este singurul pe care omenirea nu-l poate omologa ca geniu: el reprezint un intim intranzitiv, un intim care nu poate mprtsit si care, ca atare, nu poate intra n , , zestrea comun a omenirii. Suntem obligati, din acest punct de vedere, s ne imaginm o serie , de genii ale budoarului, deci de indivizi care au ranat scenariul erotic al umanului dincolo de limitele comune ale speciei, dispruti fr urm. , Legendele lui Casanova sau Don Juan reprezint pervertiri ale ideii de geniu erotic, expresia esuat a ncercrii de a capta pe o cale exterioar si public ceva care prin esenta lui este , , , condamnat la inaccesibilul interiorittii. Ei sunt geniali pe msura a ce se spune despre ei , si dup un tip de preformant cantitativ (vezi lista baroc a lui Leporello) care i recomand , , mai degrab pentru Guinessbook. Oricum ar , tocmai pentru c ea tine de o expresivitate necomunicabil, gloria erotic nu , poate mprtsit, livrat, scoas n lume. Ea reprezint, dup cum spuneam, intimul in, tranzitiv. Noi nu putem ntemeiati, edicati sau sporiti prin gloria erotic trit de un altul. , , , Altfel spus, nu exist auctoriat erotic. Exist n schimb o glorie ntre patru pereti care tine de intimitatea spiritului si care ntrece , , , slava mprtiilor n n mod omologabil. Toti cei care au avut parte de ea, si pe care ndeobste , , , , i numim marii creatori ai lumii, au practicat un act de ntelegere a lumii pe cont propriu care , n grade diferite si pe paliere diferite ninteaz restul omenirii: modul lor de a nteles ntre , , ,

11

DESPRE INTIMITATEA SPIRITULUI SI DAREA LUI N VILEAG ,

patru pereti devine ntr-un trziu modul nostru public de a ntelege lumea. Ei bine, pentru ca , , transferul de la intim la public s se poat face n acest caz, e nevoie de cultur. Cultura ca Kulturbetrieb este alctuit din suma institutiilor si structurilor menite s-l trans, , forme n bun universal de consum. Ceea ce se produce mai nti la masa mea de brad, ca expresie a unei triri unice si exceptionale, ptrunde pe canalele culturii (reviste, crti, manuale , , , scolare, recitri publice, transpuneri muzicale etc.) n vastitatea spatiului public, este confruntat , , cu mediocritatea tririi celorlalti, asimilat si re-interiorizat si devine, ca regul de percepere si , , , , trire a lumii, sensibilitate universal. Dragomir spune n chip explicit acest lucru n pagina care ncheie prima conferint privat , din Crase banalitti: , Altceva se ntmpl cnd ncerc s nteleg nssi existenta mea. Aceast opinteal , , , care este proprie lui Verstehen este un lucru fundamental si ea nu face parte din , sfera faptelor de cultur.[...] Cultura macin un material pe care nu ea l-a produs, dar asupra cruia si pune , amprenta si pe care l transform n material cultural.[...] , Ea trieste prin adoptarea si absorbtia a ceea ce mai nti apare ca anti-cultur si , , , , care trebuie, ca atare, respins. Filozoa, si odat cu ea, orice act de creatie originar, , , este un act anti-cultural. Toti marii creatori, toti cei care instituie o fundamentare originar, se auto, , elimin cultural si sunt, initial, eliminati cultural. Abia dup ce aceast initial , , , , respingere s-a produs, abia apoi cultura, ca Kulturbetrieb, i scoate pe acestia la , suprafat, i face celebri si i ador n chip cultural. , , Van Gogh primeste un muzeu special care e vizitat duminica de nepotii celor , , care, cu cteva decenii n urm, l ignoraser cu desvrsire. Muzeul este o institutie , , cultural, la fel si sala de concert n care lumea vine mbrcat elegant si aplaud , , frenetic opera unui compozitor pe care nimeni nu l nsotise pe ultimul drum. La fel, , o institutie cultural si revistele si crtile n care este analizat etica lui Socrate. , , , , Fragmentul acesta, nteles n consecintele lui ultime, este de o extrem important. El pune la , , , lumin jocul dintre intim si vileag la nivelul functionrii speciei umane. , , Exist n linii mari, n specia noastr, dou categorii umane: una care trieste si exprim , , intimul ca Verstehen originar ntr-un mod exemplar; si alta care, incapabil s-l experimenteze si , , exprime pe cont propriu, beneciaz de experienta primei categorii din clipa n care, prin releele , culturii, intimul acesta este dat n vileag si devine public. Cultura este vehicularea public a , expresiei pe care o capt intimul n catul unei ntelegeri originare pre-culturale. , Prima categorie este format dintr-o mn de oameni care, prin Verstehen-ul lor originar, asigur combustia existential a omenirii. Specia nssi avanseaz, producnd aceste modele , , pre-mergtoare. Divulgate cultural si mcinate de Kulturbetrieb, ele devin fondatoare pentru , restul omenirii si termin prin a constitui, cu reverberatii diferite de la o epoc la alta, inta , , , ecruia dintre noi. Altfel spus, noi putem experimenta lumea nu numai n virtutea unui apriori intuitiv spatio-temporal sau a unuia intelectual-categorial de tip kantian, ci si n virtutea unor , , tipare ntelegtoare plsmuite mai nti n intimitatea extrem a personajlor numite creatori. , Dac parte din noi suntem moderni este pentru c vedem lumea prin ochii lui Hegel, Nietzsche, Einstein, Freud, Van Gogh sau Hitchcock. Iar dac parte din noi experimentm lumea ca romni este pentru c o vedem cu o ochii prealabili ai lui Caragiale sau Cioran. Exist n noi la scara omenirii occidentale un apriori aristotelic, newtonian sau hegelian, exact n felul n care secolul XIX francezii spuneau c de la o vreme natura a nceput s semene cu peisajele domnului Corot. Vzul, auzul, imaginarul si ntelegerea noastr sunt constituite , ,

12

DESPRE INTIMITATEA SPIRITULUI SI DAREA LUI N VILEAG ,

(regional sau la scara omenirii) die intimul preluat prin vileag cultural de la cei putini care au , nteles si au exprimat un sens al lumii indiferent de forma n care au fcut-o naintea celorlalti. , , , Ar gresit s ntelegem de aici c intimul creatiei este bun n vreme ce vileagul culturii , , , e ru. Fr structurile lui Kulturbetrieb intimul creator ar rmne n izolare si n solitudinea , sa originar. Dac cultura n-ar exista, experienta intimittii spiritului nu s-ar deosebi cu nimic , , de gloria erotic ntre patru pereti. Iar cultura exist, pentru c, prin esenta ei, intimitatea , , spiritului este tranzitiv. n vreme ce expresia erotic se consum si se epuizeaz n propria ei , intimitate, cea a creatiei xeaz intimul n exersarea lui si l face atare transmisibil. Pentru c , , orice ntelegere fundamental a lumii se face discursiv (prin cuvinte, sunete armonice sau culor) , , cultura devine posibil ca transmisibilitate a expresiei culturale. Intimul nu poate re-creat, dar el poate re-prezentat si ceea ce s-a petrecut o singur dat , ntre patru pereti poate deveni obiectul unei re-prezentri reluabile la nesfrsit. Ceea ce a fost , , scris ntr-un moment de gratie si de chin ntre patru pereti poate apoi pus n scen, recitat , , , n sala unui teatri sau re-produs ntr-un studio de radio sau de televiziune n prezenta a sute , de mii de asculttori sau spectatori. n conjunctie cu tehnica, cultura e cea care propune fr , ncetare structurile si institutiile care se specializeaz ca mloace de mprtsire a intimului, a , , , ceea ce mai nti a fost glorie spiritual ntre patru pereti. , Din punctul acesta de vedere rolul culturii n crearea si amplicarea experientei colective a , , omenirii este urias. Datorit culturii,ceea ce a iesit ca experient unic din actul unei ntelegeri , , , , originare, din inta unic a creatorului, nu se pierde ca atare si intr n metabolismul celorlalti, , , , producnd grilele unitare de percepere transcendental-cultural a lumii, tiparele culturale cere preced orice experient uman si o fac pe aceasta cu putint. Noi vedem lumea homeric, , , , eschilian, platonician, dantesc, mozartian, dostoievskian etc. pentru c a existat si exist un , Kulturbetrieb european, pentru c exist universitti, teatre, edituri, interpreti, comentatori, , , concerte si vernisaje care creeaz necontenit grile aperceptive. , Pe lng Kulturbetrieb, nemtii mai au ns un cuvnt care ne ajut s ntelegem functiile , , , culturii pn la capt. Cuvntul acesta este Bildung. El nseamn formatie sau, poate mai , clar spus, formare. Transportul cultural nu se ncheie odat cu convertirea intimului la public printr-un traseu oarecum cobortor urmat de o difuzare pe orizontal prin innite canale culturale (acest proces identicndu-se cu ptrunderea spiritului n lume n variante care, tocmai pentru c sunt inepuizabile, rmn neinventariabile si de necontrolat). Exist un sens , urctor al culturii, care ncearc s adune spiritul difuzat si difuz din risipirea lui n lume si s , , recupereze prin focalizri succesive, memoria sursei. ncercarea tenace si sistematic de regsire , a intimului n stadiul prim al expresivittii sale este cultura ca Bildung. Spre deosebire de cei care , suport darea n vileag a intimului prin mecanismele impersonale ale Kulturbetrieb, oamenii de cultur si impun un ascetism al reintegrrii sursei, o revenire la momentul pre-cultural al , ntelegerii originare ca garantie a unei formri spirituale ct mai apropiate de modelul (formator) , , al intimului care fondeaz. Cultura ca Bildung presupune accesul la model ca form prim a unei ntelegeri nc netrucate cultural. Intrarea n aceast form, ncercara de a lua form prin , contact cu modelul ntelegtor precultural reprezint formarea prin cultur, Bildung. , Termenul de elit cultural are n vedere nu pe creatorii unei colectivitti, ci totalitatea , indivizilor care au parcurs traseul urctor ctre sursa fondatoarea a intimului creator si care, , formati ind, pot la rndul lor forma n spiritul sursei. A incult nseamn e a nu avea , contact cu sursa formatoare, e a nu te lsa condus, de cei care au ajuns n preajma sursei, pe drumul propriei tale formri. Cel incult, adic in-form, este lipsit de autoritatea vorbirii la surs si,ca atare, trebuie s tac. , n ncheiere, si pentru a ntelege mai bine raportul acesta dintre intimul creatiei si vileagul , , , , cultural, v propun s-l urmrim pe nsesi secventele povestii noastre dragomiriene: , , ,

13

APENDIX: NTREBRI SI RSPUNSURI ,

(1) Dragomir se opinteste vreme de o viat s gndeasc pentru a ntelege. ntru atingerea , , , acestui scop, se ajut de conspecte, note ,nsemnri zilnice etc. Scrie, pentru uzul lui si ntr-o , total indiferent stilistic peste o sut de caiete. Ele nu reprezint o oper, ci simple mloace , ajuttoare , instrumente utilizate pe parcursul unei ntreprinderi care vizeaz un scop exitential , a-cultural. (2) Din cnd n cnd intervine nevoia comunicrii orale a unora dintre rezultatele meditatiei sale , solitare. O face ntr-un cerc restrns de mai tineri prieteni (Vieru, Plesu, eu, apoi Patapievici), , mprumutati de la prietenul su mai vrstnic, Noica. Lucrul e gndit n rescul unor ntlniri , fr niciun fel de consecinte culturale. , (3) Dup moartea lui Dragomir, n 2002, apar la suprafat caietele sale, iar materia conferintelor , , sale privatea este pus n form de doi editori si tiprit la Humanitas sub titlul Crase banalitti , , metazice. Se pregtesc pornind de la caietele de note, alte patru volume. (4) Astzi la Brasov, eu tin n fata dumneavoastr, a peste o sut de persoane, o conferint , , , , despre intimul vietii spirituale a lui Dragomir si pesemne c ea va publicat n revista Ori, , zont de la Timisoara n cteva mii de exemplare. La facultatea de lozoe din Bucuresti, re, , feririle la cartea sa recent aprut si la opera sa pe cale de a editat devin curente. Re, vista Societtii romne de fenomenologie, Studia phaenomenologica, cu difuzare international, , , pregteste aparitia n cteva luni a unui numr dedicat lui Alexandru Dragomir, editat n limbi , , de circulatie international. , , Pe tot acest traseu, Dragomir joac rolul de agent al unei ntelegeri fondatoare, iar eu pe acela , de divulagator si de regizor al unui destin cultural. Lui Dragomir i revine, n acest scenariu, , partitura intimului, iar mie partitura celui care, zbovind n preajma sursei, d n vileag. Rolul meu nu este nici negativ, nici nesemnicativ. Fr mine dumneavoastr nu ati ajuns niciodat , la Dragomir, iar fr el cu totii am fost, cum se spune, mai sraci. Iar mie mi place s constat , c am vocatie de dtor n vileag si de mlocitor cultural. Ce ar lumea asta fr transportatori, , , fr purttori de vesti , fr mprtsitori? , , Acelasi lucru l-am fcut, n fond, cu Noica. Am avut sansa sau poate vocatia de a m , , , situa optimal n raport cu intimul ctorva creatori. Si am fost, cred eu, un bun mesager, un bun , mlocitor ntre ei si dumeavoastr. Am ajuns, mnat de un nisus formativus si de un apetit , , levitational, n punctul incandescent al spiritului lor si, cucerit de splendoarea focului, l-am furat , , si am venit s vi-l art. Sunt pesemne un constructor de socluri pentru gloriile trite de altii , , altora ntre patru pereti. ,

Apendix: ntrebri si rspunsuri ,

Ne-ati vorbit, splendid, despre un om si un fel de a gndi, dar la mloc se a si , , , o carte. Ce ne puteti spune despre istoria acestei crti? , , Gabriel Liiceanu: Dragomir a murit n noiembrie 2002 si doamna Nina Clinescu, cea care , i-a stat alturi n ultimii 25 de ani, m-a chemat la un moment dat si mi-a spus c a gsit niste , , caiete ntr-un dulap. De cte ori se ntmpla s mergem pe la el, vedeam c are un caiet de scris pe mas, dar nu stiam exact despre ce e vorba. Caietele scoase n urm cu un an la suprafat sunt cam o sut. , , Dintre ele, mai bine de optezeci sunt caiete de lucru: notele lui pe marginea lecturilor din Platon, 14

APENDIX: NTREBRI SI RSPUNSURI ,

Aristotel si ceilalti numiti deja, vreo zece-doisprezece gnditori pe care i citea si cu care intra n , , , , dialog n functie de ntrebrile lui, pesemne cnd se ntorcea seara de la Exportlemn! Nu-mi e , foarte clar cnd a avut timp s fac toate astea. Cred n foarte mare msur c a fcut-o dup ce a iesit la pensie. Perioada cea mai fertil de gnditor a lui Dragomir trebuie situat ntre , 60 si 80 de ani. Cam treizeci din cele o sut si ceva de caiete sunt gnduri originale, notatii , , , fcute n nume propriu. Unele sunt notatii pure, de tipul propozitiilor pe care le-am citat, altele , , sunt dezvoltri de cteva pagini pe o tem sau alta: despre uzur, despre greseal, trezitul de , dimineat, tr,is urtului-scrbosului s.a.m.d. , , , Cartea aceasta, Crase banalitti metazice, este nscut ntr-un mod original, pentru c la , baza aceastor pagini nu exist texte scrise de mna lui Dragomir, ci texte vorbite. Eram patru insi ntr-o camer, el vorbea o or, o or jumtate pe o tem, si n acest timp noi ne notm , , cte ceva. Pe urm, de la o vreme, dup trei-patru ani, ne-am dat seama c e mai comod s l nregistrm. I-am propus un reportofon pe care l-a acceptat. Notele noastre si casetele au fost , materia prim a acestei crti, care, oarecum, are un statut unic n cultura noastr. , Ea nu are de fapt un autor identicabil. Pe ea scrie Alexandru Dragomir si lui Alexandru , Dragomir i si apartin ideile si, n parte, vorbele acestei crti, chiar dac el nu a scris nici unul , , , , dintre rndurile ei. Textul mai lung pe care vi l-am citit adineauri nu este scris de el, este scris de mine, dar este spus de el. Filologic vorbind, cartea este, desigur, un scandal si Andrei Cornea, , fcnd o cronic la carte, a observat acest lucru. Acest scandal trebuie ns asumat si eu mi-l , asum pentru c n form brut vorbele lui Dragomir nu erau pregtite pentru tipar, iar a renunta , la ele pentru acest motiv ar nsemnat o pierdere si ar fost o prostie. Am pus n fond textul , n forma adecvat unei circulatii publice. E ca si cum, ind n halat de cas si papuci, nainte , , , de a iesi la plimbare pe strad, ne mbrcm adecvat. Atta doar c decizia de a iesi la plimbare , , nu a luat-o Dragomir. Dar ar fost pcat, cred eu, ca s nu stim cu totii c un asemenea om a , , existat printre noi. Stilizarea pe care am operat-o a fost fcut cu constiinta ca o opinteal a gndului iesit , , , din comun merit transpus ntr-o form care s poat circula. Drept care, n carte sunt texte rostite de Dragomir, dar regndite, cosmetizate, stilizate la nivelul redactrii. Recunosc c statul lor este destul de ciudat. Si, pentru a prelungi scandalul lologic, am s v spun c si volumele , , viitoare, care vor avea la baza caietele propriu-zise, vor suferi aceeasi operatie de cosmetizare, , , n msura n care tot ce e notat acolo are forma brut a scrisului care nu era pregtit pentru a trece rampa ctre public. Relatiile dintre Dragomir si Noica au fost oarecum tensionate. Din ce motiv? , , Gabriel Liiceanu: Au avut optiuni metodologico-lozoce diferite. Noica s-a oprit n fata lui , , Heidegger si a fenomenologiei, pe cnd Dragomir, dup cum ati putut, sper, constata, printr-un , , traseu biograc special l-a introdus pe Heidegger, tipul de abordare al acestuia, n metabolismul gndirii sale. Dup cum rezult dintr-o corespondent pstrat, Noica a ncercat s-l seduc pe Dragomir , si s-l supun pn la urm blndei lui tiranii. Dar Dragomir era nuc tare. A rezistat n , cochilia lui si a refuzat sistematic s scrie si s fac sistem, adic exact ceea ce Noica astepta , , , de la el. Noica nu a acceptat dect ntr-un trziu c are de-a face cu un orgoliu iesit din comun, , cu o viziune complet diferit de a lui, cu cineva pregtit s-si dea singur regula. , Noica a terminat prin a se teme de Dragomir. A fcut greseala s l dea la citit, n , dactilogram, Tratatul de ontologie (partea a dou, scris n 1980): i l-a fcut praf. S-a pstrat un caiet de cteva zeci de pagini n care Dragomir i distruge tratatul pagin cu pagin! Pe scurt, Dragomir l acuz pe Noica c nu stie s gndeasc! Noica s-a enervat destul de tare si atunci , ,

15

APENDIX: NTREBRI SI RSPUNSURI ,

s-a rzbunat spunnd c exist si un mod de a gndi care sfrseste prin a simpla cdere pe , , , gnduri. Asta nu nseamn c nu aveau un respect enorm unul fat de altul. Dragomir a fost pesemne , singurul personaj care a fcut ct de ct suportabil singurtatea de gnditor a lui Noica. Simt nevoia s mi cer iertare: i detest pe vorbitorii care depsesc o or. M-am uitat la ceas , si mi-am zis c n-am fost n stare s-mi calibrez cum trebuie traseul. Am czut fr s vrea , sub incidenta unui fragment din interpretarea pe care Dragomir o face la O scrisoare piedut: , fragmentul n care sunt analizate discursurile lui Catavencu si Farfuridi. , , Dup cum stiti, oratorii transpir enorm n piesa lui Caragiale, folosesc des batista si, n , , , indicatiile de regie, se spune n repetate rnduri: transpir abundent, scoate batista si se sterge. , , , Farfuridi, dup cum stiti, o ia de la 21 si de la pasopt. Si el transpir pentru c nu mai poate , , , , , ajunge la cestiune, n contemporaneitate. Omul de cultur romn, spune Dragomir, ncepe de departe, dar nu are forta s fac parcursul pn la capt. Ei bine, n situatia asta m-am pomenit , , si eu: dup o or, mi-am dat seama c nu reusesc s ajung la sfrsit. Iat-m deci transpirat si , , , , trebuind s scot batista!

16