NOTĂ

În Anexa I sunt prezentate localitatile identificate prin nume si prin ultima varianta oficiala a codului SIRSUP furnizat de Institutul National de Statistica (2003) şi poten ialul pentru cultura vegetala si crestera animalelor. In situa ia în care, beneficiarii apar in altor unită i administrativteritoriale decât cele men ionate în Anexa I, poten ialul pentru cultura vegetala si crestera animalelor este cel al localită ii cu care se învecinează. În siua ia în care localită ile men ionate în Anexa I şi-au modificat structura administrativa, prin comasare/divizare, pentru localită ile noi se men ine poten ialul ini ial.

În Anexa II sunt cuprinse A) Produc iile medii orientative în func ie de poten ial ale principalelor culturi şi B) Sporurile orientative ale principalelor specii de animale în func ie de poten ial

În Anexa III este prezentată Metodologia utilizată pentru stabilirea zonelor de poten ial.

000 108.400 22.000 48.irigat FLORICULTURĂ Crizantemă Garoafe LEGUMICULTURĂ Ardei.080.000 24.seră fără subven ie Conopidă -seră cu subven ie Conopidă -seră fără subven ie Pătlăgele vinete -seră cu subven ie Pătlăgele vinete-seră fără subv.000 1.000 33.000 50.000 900.000 20.000 55.neirigat Cânepă pentru fibră -neirigat Tutun Semioriental .irigat Grâu .irigat Soia .000 40.000 20.000 28.000 24.000 60.000 25.seră cu subven ie Ardei gras .000 38.000 50.000 18.000 90.000 40.000 30.600 60.000 30.000 30.080.000 36.000 60.000 54.600 Ridicat Scazut Ridicat Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha buc/ha buc/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha 2400 2800 2800 2400 2800 2000 800 16000 24000 3000 3500 3500 3000 3500 2500 1000 20000 30000 3600 4200 4200 3600 4200 3000 1200 24000 36000 2000 2240 2500 2800 3000 3360 1040 1300 4000 4000 1300 1700 5000 5000 1560 2040 6000 6000 12.000 66.600 33.000 36.neirigat Floarea soarelui -irigat Floarea soarelui -neirigat Soia .000 72.seră cu subven ie Castrave i .000 22.000 28.000 36.000 240.000 28.000 30.000 30.000 30.000 90.000 240.000 20.000 30.000 30.000 40.000 72.000 20.000 35.000 50.000 48.000 32.neirigat Orzoaică de toamnă . gogoşari Ardei lung Castrave i Ceapă arpagic Morcov Tomate timpurii Tomate vară-toamnă Varză timpurie Varză de vară Varză toamnă Pătlăgele vinete Ardei gras .000 200.000 .000 160.irigat Orzoaică de toamnă .000 40.000 720.000 72.000 45.irigat Tutun Virginia . Tomate -seră cu subventie Tomate -seră fără subven ie Varză albă.000 38.000 36.000 42.000 25.400 Campie Mediu 5000 3500 6000 4000 6000 3500 3500 6000 4000 3500 3000 2000 1200 18000 40000 25000 1800 2200 1600 2200 1500 1500 6000 6000 1200 1400 1600 1700 900.neirigat In pentru ulei In pentru fibră .Anexa II A) Produc iile medii orientative în func ie de poten ial ale principalelor culturi UM Scazut 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 42 43 44 45 46 47 49 50 51 52 53 54 55 56 CULTURĂ MARE Grâu .000 160.irigat Porumb boabe .000 18.000 54.000 20.neirigat Porumb boabe .000 12.000 25.000 44.400 30.neirigat Orez Mazăre boabe neirigat Fasole boabe -irigat Fasole boabe -neirigat Cartofi de toamnă Sfeclă de zahăr.irigat Sfeclă de zahăr.neirigat Orzoaică de primăvară .400 40.000 25.000 108.000 Productie Deal Scazut Mediu Munte Mediu Ridicat 6000 4200 7200 4800 7200 4200 4200 7200 4800 4200 3600 2400 1440 21600 48000 30000 2160 2640 1920 2640 1800 1800 7200 7200 1440 1680 1920 2040 1.irigat Tutun Mare Consum .000 50.000 200.000 60.seră cu subven ie Varză albă-seră fără subven ie 4000 2800 4800 3200 4800 3200 2800 4800 3200 3200 2400 1600 960 14400 32000 20000 1440 1760 1280 1760 1200 1200 4800 4800 960 1120 1280 1360 720.000 30.neirigat Rapi ă ulei .irigat Tutun Burley .000 25.600 45.neirigat Orz irigat Orz .000 36.000 60.000 15.000 24.000 15.000 45.000 45.seră fără subven ie Castrave i .

cu subven ie Vişin-I.600 9.000 7.000 18.000 30.960 5.000 12.400 14.000 12.cu subven ie Cais .600 12.000 9.400 24.800 16.000 12.400 10.400 5.000 18.000 5.200 14.000 8.400 12.000 14.000 18.000 8.400 6.000 12.400 9.800 6.000 12.000 18.600 5.400 8.000 12.000 9.000 8.cu subven ie Măr .fără subven ie Măr .cu subven ie Măr-II.000 1.400 4.000 8.240 20.400 9.400 6.000 14.fără subven ie Nuc-II-cu subven ie Nuc-II.I.000 10.000 12.800 18.400 14.000 7.000 45.fără subven ie VITICULTURĂ Struguri de masă I Struguri de masă II Struguri de vin CULTURI FURAJERE Sfeclă furajeră irigată potential mediu (sol cernoziom) Sfeclă furajeră neirigată potential mediu (sol cernoziom) Orz furajer verde neirigat potential mediu (sol cernoziom) Borceag masă verde neirigat Porumb siloz irigat poten ial mediu (sol cernoziom) Porumb siloz neirigat poten ial mediu (sol cernoziom) Fânea ă naturală fân .000 10.000 10.000 54.000 9.040 60.600 9.000 8.000 10.000 15.800 12.000 10.440 8.000 8.000 6.400 8.200 1.000 12.000 12.000 10.000 24.400 19.000 12.600 5.000 8.400 8.400 12.000 8.800 24.600 9.600 9.000 10.800 12.000 8.800 1.fără subven ie Piersic-cu subven ie Piersic-fără subven ie Prun-I.000 8.600 9.000 18.160 2.cu subven ie Gutui-fără subven ie Măr .000 8.160 2.000 15.000 20.cu subven ie Prun-I.400 12.600 6.000 7.400 14.600 9.000 1.800 1.600 9.000 15.440 1.600 15.000 40.fără subven ie Vişin-I.000 8.cu subven ie Păr-I.600 6.400 14.57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 POMICULTURĂ Zmeur .000 90.fără subven ie Nuc-I.fără subven ie Cais .600 13.000 15.cu subven ie Nuc-I.400 18.500 1.000 21.000 30.000 16.000 15.000 8.800 16.440 1.160 14.000 8.000 12.000 10.fără subven ie Cireş -II-cu subven ie Cireş-II-fără subven ie Gutui .000 12.000 14. nerigat.000 18.600 8.000 12.000 10.000 5.000 6. poten ial mediu (sol brun) Trifoi masă verde Trifoi roşu fân Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha 7.000 12.000 10.cu subven ie Zmeur .600 5.200 1.600 6.400 14.000 20.000 10.000 14.400 8.000 5.000 10.000 12.000 50.000 9.800 9.000 1.000 30.000 16.000 24.600 12.poten ial mediu (sol brun roşcat) Lucernă fân irigat potential mediu Lucernă fân neirigat poten ial mediu Lucernă masă verde irigat potential mediu (sol cernoziom) Lucernă masă verde neirigat poten ial mediu (sol cernoziom) Păşuni naturale masă verde.000 7.600 8.000 13.600 9.400 14.360 5.600 12.000 12.000 36.000 8.200 24.000 8.000 1.000 12.600 9.700 50.400 6.800 1.000 6.000 8.fără subven ie Păr-II-cu subven ie Păr-II.fără subven ie Prun-II-cu subven ie Prun-II.fără subven ie Vişin-II-cu subven ie Vişin-II.440 9.000 12.000 8.000 25.000 18.800 10.000 15.600 9.400 9.800 20.400 18.600 8.000 7.000 7.800 1.500 1.000 7.600 12.800 1.400 1.360 40.000 12.000 9.400 14.000 12.000 108.400 8.000 12.600 21.600 7.000 7.000 4.160 2.500 1.000 7.200 4.600 8.000 10.000 8.000 4.400 6.000 2.000 9.000 30.440 1.fără subven ie Migdal -cu subven ie Migdal .II .000 15.600 6.000 9.200 3200 4.200 1.000 15.800 7.800 1.I.000 8.000 12.000 60.000 24.000 12.000 4.400 14.800 14.000 12.000 10.000 13.400 6.000 72.200 9.600 9.000 12.200 7.600 9.000 13.600 4.000 14.600 8.500 15.600 9.800 6.fără subven ie Păr-I.000 25.400 8.000 12.000 7.000 20.000 8.200 .400 12.000 12.000 8.000 10.400 14.600 9.000 16.000 36.000 20.600 5.000 16.200 12.400 5.000 11.000 6.600 16.000 11.000 7.000 24.000 36.000 20.200 6.400 5.200 19.fără subven ie Cireş -I-cu subven ie Cireş-I.

5. serii/an 5. 2.3) -carne gr/zi/cap nr. serii/an 3.6. 5. carne (nr. 2.lapte Berbecu i la îngrăşat .lapte gr/zi/cap l/cap/an gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap POTEN IAL Scazut Mediu Ridicat 500 600 490 770 600 700 540 850 700 800 580 930 380 4000 540 5000 650 6000 OVINE 114 115 Oi mame şi mioare . serii /an 5.3. carne (nr.7) . 2. 5.Carne Ra e ptr.purcei Porci la îngrăşat (serii/an 3.2.modul 100 capete l/cap/an Kg/cap/an 35 35 45 45 60 55 CAPRINE 116 Mame şi tineret femel montat.3) -modul 100 capete.6) -modul 100 capete. 5.7.3) -modul 100 capete. serii/an 6.8) carne Scroafe cu 17 purcei .modul 100 capete-carne Găini outoare. carne (nr. 5. 4. 4.2.2.2.8.B) Sporurile orientative ale principalelor specii de animale în func ie de poten ial UM BOVINE 108 109 110 111 SUB 1 AN Vi ele reproductie Tineret mascul pentru carne SUB 2 ANI Vi ele reproduc ie Tineret mascul pentru carne DE 2 ANI ŞI PESTE 2 ANI 112 113 Junici (24-27 luni) Vaci de lapte .modul 100 capete . 4.modul 100 capete l/cap/an 300 400 500 PORCINE 117 118 119 Purcei 9-25 Kg (nr.7. serii/an 8.Carne gr/zi/cap Buc/cap/an gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap 35 250 30 35 60 40 260 35 42 70 45 270 40 45 80 . 2.modul 100 capete .Carne Gâşte ptr. 7.ouă Curci ptr. gr/zi/cap 500 300 400 17 600 700 500 PĂSĂRI 120 121 122 123 124 Pui pentru carne (nr.1.

Pentru calculul notelor de bonitare naturale. rate. in functie de caracteristiile de clima. plante tehnice. pentru productia vegetala. clima. a zonelor geografice si marjelor brute de standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3. evaluarea economica etc. plantatii de vii si pomi etc. vita de vie in functie de cele mai importante conditii de mediu (sol. .Bucureşti (coordonator) si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrară (ICDEA).) cresterea animalelor (bovine. conditiile naturale specifice. mai usor si mai precis masurabile si anume : o Temperatura medie anuala o Precipitatii medii anuale o Gleizare o Pseudogleizare o Salinizare sau alcalizare o Textura in orizontul de sol de la suprafata o Panta o Alunecari o Adincimea apei freatice .in cele trei zone de potential. Stabilirea zonelor de potential pe tipuri de culturi si specii de animale si pasari in vederea aplicari criteriilor de selectie privind poten ialul zonei s-a axat pe: Stabilirea criteriilor pentru fiecare zona de potential : ridicat.1 “Investitii in exploatatii agricole”» elaborat de un consortiu format din Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA) . din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren (TEO) delimitata in cadrul studiilor pedologice s-au ales numai cele mai importante. caprine) si pasari (gaini. legumicultura. Delimitarea zonelor de potential pentru productia vegetala (cultura mare. Prin aceasta metodologie se calculeaza notele de bonitare corespunzatoare principalelor culturi agricole. cresterea animalelor si pasarilor. teren). Studiul elaborat în anul 2004 a fost finan at prin Programul SAPARD. pomi fructiferi. bubaline. mediu si scazut. curcani etc. ovine. ale solului. Metodologia utilizata pentru evaluarea zonelor de potential pe tipuri de culturi se bazeaza in principal pe « Metodologia de bonitare a terenurilor agricole » inclusa in Metodologia elaborarii studiilor pedologice ICPA 1987.) Incadrarea localitatilor rurale – comune .Anexa III METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU STABILIREA ZONELOR DE POTEN IAL Determinarea zonelor de poten ial are la bază «Studiul pentru determinarea zonelor de potential. suine. giste.

Floarea soarelui. Orz. Cires/Visin. pantă si hipsometrie utilizind aceeasi tehnologie SIG pentru suprapunerea unor straturi cartografice reprezentind procentul la nivel de comuna al principalelor unitati de relief (câmpie. Trifoi o Vii : Vie de vin.o o o o o o o o Inundabilitate Porozitatea totala in orizontul restrictiv Continutul de carbonati de calciu total pe 0-50 cm Reactia in orizontul de sol de la suprafata Gradul de saturatie in baze in orizontuil de sol de la suprafata Volumul edafic Rezerva de humus in stratul 0-50 cm Excesul de umiditate la suprafata Notele de bonitare calculate pornind de la o baza cartografica 1 :50. slab ondulat. Porumb. câmpie litorală. Gutui. Migdal o Arbusti fructiferi o Pasuni o Finete Agregarea informatiilor obtinute in acest mod la nivelul comunelor se face prin calculul mediilor notelor de bonitare pentru fiecare cultura pentru terenurile apartinind comunelor respective utilizind tehnologia SIG (Sisteme Informatice Geografice) prin care peste harta teritoriilor ecologic omogene (scara 1 :50. Tutun. munte cu gradient mare. Intervalul 0-100 in care poate varia nota de bonitare a fost divizat in trei clase reprezentind trei zone de potential: ridicat. Mar/Par criofil. In de fuior. Mazare-fasole. Prun. vălurit. Soia. depresiune. glacis + piemont. Cinepa. Legume termofile/criofile. Sfecla de zahar. Nuc. Vie de masa o Livezi : Mar/Par termofil. Orez.000) s-a suprapus harta unitatilor teritorial-administrative (la nivelul SIRSUP-2003 : comune). foarte accidentat). Notele de bonitare medii pe comune astfel obtinute au fost apoi corectate in functie de condi iile de relief. scazut al comunei pentru fiecare din culturile evaluate pe baza histogramelor (analizei de frecventa) a notelor de bonitare pentru toate comunele de pe teritoriul tarii. Lucerna. accidentat muntos. În Tabelul 1 sunt prezentate intervalele notelor de bonitare pentru fiecare cultura vegetala corespunzatoare celor trei nivele de potential: . in de ulei. mediu. platou. Cartof. deal cu gradient mare. Piersic/Cais. pat de vale. moderat accidentat. deal cu gradient mediu. vale adâncită) şi al caracteristicilor pantelor (neted-umed.000 se calculeaza dupa acest sistem pentru urmatoarele culturi : o Arabil: Griu. neted.

20 15 .40 21 . mediu si ridicat pentru principalele culturi vegetale CULTURA Griu Orz Porumb Floarea Soarelui Soia Mazare / Fasole Sfecla Zahar Cartof In ulei In fuior Cinepa Orez Tutun mare consum Lucerna Trifoi Pasuni Finete Legume criofile Legume termofile Vie – vin Vie masa Piersic / Cais Prun Cires / Visin Mar termofil Mar criofil Gutui Migdal Nuc Arbusti fructiferi SCAZUT 15 .40 21 .50 21 .30 15 .20 15 .50 21 .40 21 .40 21 .50 31 .100 41 –100 41 .40 RIDICAT 51 .30 15 .20 15 .100 51 .100 41 -100 41 -100 41 -100 41 -100 41 -100 In cazul in care notele de bonitare sunt mai mici de 15 se considera ca respectiva cultura nu are conditiile minime pentru a fi cultivata In vederea evaluarii potentialului la nivel de comuna privind cresterea animalelor a fost utilizat urmatorul algoritm bazat pe bazele de date existente : o Au fost calculate histogramele (frecventa) corespunzatoare efectivele existente de animale la nivelul comunelor raportate la suprafata agricola a comunelor.20 15 .30 0 .100 41 .20 15 .40 21 .50 21 .40 11.50 21 .40 21 .10 15 – 20 15 . .20 0 . A fost evaluata de asemenea histograma corespunzatoare Unitatilor de Vita Mare (UVM) din comune raportate la suprafata terenului agricol.100 41 .50 31 .20 0 .100 41 .40 21 .20 15 .20 0 .10 0 .20 0 .40 31-50 21-50 21 .20 15 .Tabelul 1 Intervalele notelor de bonitare corespunzatoare zonelor de potential scazut.20 15 .40 11 .100 41 – 100 51 – 100 51 –100 41 –100 41 –100 31 -100 51 – 100 41 .20 0 .100 51 .20 15 .40 21 .20 POTENTIAL MEDIU 31 .20 15 .100 41 .50 21 .30 15 .40 31 .40 21 .100 41 -100 41 .20 15 .40 21 .40 21 .30 31 .30 15 .100 41 .40 21 .100 41 .20 15 – 20 15 .40 21 .20 0 .100 51-100 51-100 41 .40 21 .20 15 .100 51 .40 21 .

116 0. pentru suine si pasari histogramele sunt foarte asemanatoare – apropiate de distributia normala demonstrind o usoara specializare la nivelul comunelor pentru cresterea acestor animale. Limitele (animale/ha agricol) in functie de care se evalueaza zonele de potential pentru cresterea animalelor. a suprafetei terenurilor arabile. SPECIE Bovine Suine Cabaline Ovine Pasari Scazut 0 – 0.585 – 0.058 – 0.781 0. iar pentru ovine histograma este log normala demonstrind o specializare a unor comune in cresterea ovinelor.52 > 0.50 – 13.058 0 – 0.26 – 0.606 > 13.781 > 0. .52 0.50 POTENTIAL Mediu 0. porcine. taurine. o Utilizind coeficientii de transformare din zootehnie s-a evaluat numarul de unitati de vita mare (UVM) sustenabil de productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei .00 Pentru delimitarea zonelor de potential pentru cultura vegetala si crestera animalelor metodologia prezentata a fost aplicata utilizind bazele de date existente rezultind zonele de potential pentru cultura plantelor si crestera animalelor. pasunilor si finetelor si a productiei medii pe punct de bonitare penru fiecare cultura s-a evaluat productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei.585 0 – 0. cabaline histogramele sunt normal distribuite (deci nu exista comune specializate in cresterea acestor animale). Tabelul 2.535 0 – 6.116 > 1. ovine. o Transformarea UVM in numar de bovine. Limitele claselor de potential pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de frecvente obtinuta la nivelul tarii pentru indicatorul numarului de animale raportat la suprafata agricola şi sunt prezentate în Tabelul 2. a ponderii culturilor in rotatie. Suprapunerea straturilor de informatii din Sistemele Informatice Geografice si metodologia de interpretare a datelor pentru evaluarea claselor de potential a permis incadrarea localitatilor rurale – comune – in cele trei zone de potential pentru culturile si speciile animale luate in considerare. In acest mod evaluarea claselor de potential include conditiile specifice Romaniei.00 Ridicat > 0.535 – 1. cabaline si pasari s-a facut utilizind informatiile din histogramele calculate pentru fiecare tip de animal.26 0 – 0.606 6.o Analiza formelor histogramelor a dus la concluzia ca pentru UVM. o Pe baza notelor de bonitare pe culturi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful