NOTĂ

În Anexa I sunt prezentate localitatile identificate prin nume si prin ultima varianta oficiala a codului SIRSUP furnizat de Institutul National de Statistica (2003) şi poten ialul pentru cultura vegetala si crestera animalelor. In situa ia în care, beneficiarii apar in altor unită i administrativteritoriale decât cele men ionate în Anexa I, poten ialul pentru cultura vegetala si crestera animalelor este cel al localită ii cu care se învecinează. În siua ia în care localită ile men ionate în Anexa I şi-au modificat structura administrativa, prin comasare/divizare, pentru localită ile noi se men ine poten ialul ini ial.

În Anexa II sunt cuprinse A) Produc iile medii orientative în func ie de poten ial ale principalelor culturi şi B) Sporurile orientative ale principalelor specii de animale în func ie de poten ial

În Anexa III este prezentată Metodologia utilizată pentru stabilirea zonelor de poten ial.

000 1.seră cu subven ie Ardei gras .000 20.000 50.000 160.000 60.600 Ridicat Scazut Ridicat Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha buc/ha buc/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha 2400 2800 2800 2400 2800 2000 800 16000 24000 3000 3500 3500 3000 3500 2500 1000 20000 30000 3600 4200 4200 3600 4200 3000 1200 24000 36000 2000 2240 2500 2800 3000 3360 1040 1300 4000 4000 1300 1700 5000 5000 1560 2040 6000 6000 12.400 22.irigat Tutun Virginia .600 45.000 36.000 15.seră cu subven ie Castrave i .000 48.neirigat Porumb boabe .000 48.irigat Grâu .000 30.000 720.000 20.neirigat Orez Mazăre boabe neirigat Fasole boabe -irigat Fasole boabe -neirigat Cartofi de toamnă Sfeclă de zahăr.000 50.000 33.000 240.000 54.000 200.seră fără subven ie Castrave i .000 40.000 60.000 45.000 90.000 30.000 160.600 33.000 60.000 30.000 38.000 72.000 36.000 72.000 90.neirigat Orzoaică de primăvară .000 24.000 25.000 200.000 38.000 20.neirigat Cânepă pentru fibră -neirigat Tutun Semioriental .000 45.000 12.000 30.000 60.000 108.000 32.000 22.000 .400 40.irigat Orzoaică de toamnă .irigat Tutun Mare Consum .000 40.000 28.000 30.000 42.irigat Sfeclă de zahăr.000 55.400 Campie Mediu 5000 3500 6000 4000 6000 3500 3500 6000 4000 3500 3000 2000 1200 18000 40000 25000 1800 2200 1600 2200 1500 1500 6000 6000 1200 1400 1600 1700 900.080.000 15.400 30.000 20.000 25.000 25.000 28.000 72.000 54.seră fără subven ie Conopidă -seră cu subven ie Conopidă -seră fără subven ie Pătlăgele vinete -seră cu subven ie Pătlăgele vinete-seră fără subv.000 66.000 44.000 36.neirigat Floarea soarelui -irigat Floarea soarelui -neirigat Soia .neirigat Orzoaică de toamnă .000 Productie Deal Scazut Mediu Munte Mediu Ridicat 6000 4200 7200 4800 7200 4200 4200 7200 4800 4200 3600 2400 1440 21600 48000 30000 2160 2640 1920 2640 1800 1800 7200 7200 1440 1680 1920 2040 1.000 18.000 25. gogoşari Ardei lung Castrave i Ceapă arpagic Morcov Tomate timpurii Tomate vară-toamnă Varză timpurie Varză de vară Varză toamnă Pătlăgele vinete Ardei gras .irigat Tutun Burley . Tomate -seră cu subventie Tomate -seră fără subven ie Varză albă.Anexa II A) Produc iile medii orientative în func ie de poten ial ale principalelor culturi UM Scazut 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 42 43 44 45 46 47 49 50 51 52 53 54 55 56 CULTURĂ MARE Grâu .000 900.000 36.000 24.000 20.000 108.000 30.600 60.000 28.000 50.000 35.irigat Soia .000 24.000 240.000 30.000 45.neirigat Orz irigat Orz .000 40.irigat FLORICULTURĂ Crizantemă Garoafe LEGUMICULTURĂ Ardei.000 50.irigat Porumb boabe .000 40.000 25.000 30.000 36.seră cu subven ie Varză albă-seră fără subven ie 4000 2800 4800 3200 4800 3200 2800 4800 3200 3200 2400 1600 960 14400 32000 20000 1440 1760 1280 1760 1200 1200 4800 4800 960 1120 1280 1360 720.neirigat Rapi ă ulei .080.000 18.neirigat In pentru ulei In pentru fibră .000 30.

000 50.400 14.160 2.800 24.600 8.000 10.000 8.000 12.000 12.000 12.500 1.600 6.440 9.000 30.600 16.000 15.600 12.200 9.000 54.000 13.400 14.400 10.400 8.000 8.600 5.000 13.000 21. poten ial mediu (sol brun) Trifoi masă verde Trifoi roşu fân Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha 7.fără subven ie VITICULTURĂ Struguri de masă I Struguri de masă II Struguri de vin CULTURI FURAJERE Sfeclă furajeră irigată potential mediu (sol cernoziom) Sfeclă furajeră neirigată potential mediu (sol cernoziom) Orz furajer verde neirigat potential mediu (sol cernoziom) Borceag masă verde neirigat Porumb siloz irigat poten ial mediu (sol cernoziom) Porumb siloz neirigat poten ial mediu (sol cernoziom) Fânea ă naturală fân .600 9.000 8.000 18.800 1.400 12.800 6.000 10.600 9.600 6.500 1.000 6.040 60.000 4.000 8.000 7.400 14.000 12.400 14.cu subven ie Gutui-fără subven ie Măr .400 24.000 90.000 10.600 21.600 12.poten ial mediu (sol brun roşcat) Lucernă fân irigat potential mediu Lucernă fân neirigat poten ial mediu Lucernă masă verde irigat potential mediu (sol cernoziom) Lucernă masă verde neirigat poten ial mediu (sol cernoziom) Păşuni naturale masă verde.600 9.200 1.000 8.800 9.600 8.800 14.440 8.400 4.000 12.fără subven ie Piersic-cu subven ie Piersic-fără subven ie Prun-I.000 20.000 9.000 20.000 8.000 12.000 108.240 20.600 9.000 1.000 24.400 12.600 9.400 18.000 16.200 3200 4.fără subven ie Păr-II-cu subven ie Păr-II.600 15.000 11.000 18.000 15.000 12.160 2.cu subven ie Cais .000 10.400 1.700 50.400 6.960 5.440 1.000 7.800 18.000 9.000 16.600 9.000 14.000 8.000 12.57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 POMICULTURĂ Zmeur .000 5.200 7.400 14.000 2.000 14.160 2.000 18.800 1.000 8.200 6.600 9.000 12.000 12.000 15.600 7.000 45.000 1.000 10.000 8.400 12.000 10.600 6.000 9.000 12.fără subven ie Vişin-II-cu subven ie Vişin-II.000 16.000 1.000 8.800 10.000 9.440 1.400 14.200 12.000 8.000 13.500 1.400 8.800 12.000 8.000 18.000 8.000 9.000 60.fără subven ie Cireş -II-cu subven ie Cireş-II-fără subven ie Gutui .000 12.400 8.000 24.000 6.200 4.000 8.360 5.600 8.000 30.000 72.000 10.fără subven ie Cais .600 6.600 5.440 1.400 8.000 18.000 7.400 14.000 24.000 7.000 36.cu subven ie Prun-I.000 8.000 8.cu subven ie Nuc-I.200 1.II .000 10.800 16.cu subven ie Păr-I.200 24.000 12.000 4.000 4.600 5.000 10.800 1.800 1.400 19.400 5.600 12.400 5.000 15.000 10.800 12.600 9.fără subven ie Păr-I.000 10.000 14.000 12.000 8.600 5.200 14.000 20.000 8.800 7.400 8.000 16.000 7. nerigat.000 10.200 .000 7.000 12.000 7.000 10.800 16.400 6.000 12.360 40.I.000 15.000 14.600 9.000 10.000 24.600 12.000 10.000 11.800 20.fără subven ie Cireş -I-cu subven ie Cireş-I.000 30.000 6.800 1.fără subven ie Prun-II-cu subven ie Prun-II.fără subven ie Nuc-II-cu subven ie Nuc-II.000 20.600 8.cu subven ie Vişin-I.000 12.000 12.400 9.600 8.fără subven ie Nuc-I.000 36.600 9.000 6.000 18.000 5.000 36.000 40.400 9.cu subven ie Măr .400 6.cu subven ie Zmeur .000 12.000 7.000 12.600 9.000 15.000 7.I.000 12.000 12.000 8.000 8.000 9.800 1.400 8.400 14.160 14.600 9.000 15.600 13.000 1.fără subven ie Migdal -cu subven ie Migdal .400 6.400 18.000 12.cu subven ie Măr-II.000 7.400 9.fără subven ie Măr .600 9.000 8.200 1.000 9.000 8.400 14.000 5.000 12.400 6.000 20.400 5.000 18.000 25.600 4.200 19.600 9.400 12.fără subven ie Vişin-I.000 12.000 12.000 12.000 30.000 14.000 15.800 6.000 25.000 7.500 15.

serii /an 5. serii/an 6.modul 100 capete l/cap/an Kg/cap/an 35 35 45 45 60 55 CAPRINE 116 Mame şi tineret femel montat. gr/zi/cap 500 300 400 17 600 700 500 PĂSĂRI 120 121 122 123 124 Pui pentru carne (nr. 2. 5.7. 7.7.Carne gr/zi/cap Buc/cap/an gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap 35 250 30 35 60 40 260 35 42 70 45 270 40 45 80 .modul 100 capete-carne Găini outoare.3) -modul 100 capete. carne (nr.1.6. carne (nr. serii/an 3.modul 100 capete .6) -modul 100 capete. 4.B) Sporurile orientative ale principalelor specii de animale în func ie de poten ial UM BOVINE 108 109 110 111 SUB 1 AN Vi ele reproductie Tineret mascul pentru carne SUB 2 ANI Vi ele reproduc ie Tineret mascul pentru carne DE 2 ANI ŞI PESTE 2 ANI 112 113 Junici (24-27 luni) Vaci de lapte . 5. 2.purcei Porci la îngrăşat (serii/an 3. serii/an 5.ouă Curci ptr.8) carne Scroafe cu 17 purcei . 5.2.2. 5.Carne Ra e ptr.7) .lapte gr/zi/cap l/cap/an gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap POTEN IAL Scazut Mediu Ridicat 500 600 490 770 600 700 540 850 700 800 580 930 380 4000 540 5000 650 6000 OVINE 114 115 Oi mame şi mioare . carne (nr.3) -carne gr/zi/cap nr.modul 100 capete l/cap/an 300 400 500 PORCINE 117 118 119 Purcei 9-25 Kg (nr. 4.5.lapte Berbecu i la îngrăşat . 2.3. 4.3) -modul 100 capete. serii/an 8.8. 2.2.2.modul 100 capete .Carne Gâşte ptr.

clima. in functie de caracteristiile de clima.Bucureşti (coordonator) si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrară (ICDEA). Metodologia utilizata pentru evaluarea zonelor de potential pe tipuri de culturi se bazeaza in principal pe « Metodologia de bonitare a terenurilor agricole » inclusa in Metodologia elaborarii studiilor pedologice ICPA 1987. mediu si scazut. plante tehnice. Stabilirea zonelor de potential pe tipuri de culturi si specii de animale si pasari in vederea aplicari criteriilor de selectie privind poten ialul zonei s-a axat pe: Stabilirea criteriilor pentru fiecare zona de potential : ridicat. vita de vie in functie de cele mai importante conditii de mediu (sol. Delimitarea zonelor de potential pentru productia vegetala (cultura mare.) cresterea animalelor (bovine.) Incadrarea localitatilor rurale – comune . legumicultura. mai usor si mai precis masurabile si anume : o Temperatura medie anuala o Precipitatii medii anuale o Gleizare o Pseudogleizare o Salinizare sau alcalizare o Textura in orizontul de sol de la suprafata o Panta o Alunecari o Adincimea apei freatice . cresterea animalelor si pasarilor. bubaline. Prin aceasta metodologie se calculeaza notele de bonitare corespunzatoare principalelor culturi agricole.Anexa III METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU STABILIREA ZONELOR DE POTEN IAL Determinarea zonelor de poten ial are la bază «Studiul pentru determinarea zonelor de potential. teren).in cele trei zone de potential. ale solului. pentru productia vegetala. Pentru calculul notelor de bonitare naturale. conditiile naturale specifice. Studiul elaborat în anul 2004 a fost finan at prin Programul SAPARD. caprine) si pasari (gaini. ovine. suine.1 “Investitii in exploatatii agricole”» elaborat de un consortiu format din Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA) . plantatii de vii si pomi etc. a zonelor geografice si marjelor brute de standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3. evaluarea economica etc. curcani etc. rate. . din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren (TEO) delimitata in cadrul studiilor pedologice s-au ales numai cele mai importante. giste. pomi fructiferi.

scazut al comunei pentru fiecare din culturile evaluate pe baza histogramelor (analizei de frecventa) a notelor de bonitare pentru toate comunele de pe teritoriul tarii. slab ondulat. deal cu gradient mediu. Tutun. Orez. Mazare-fasole. munte cu gradient mare. Cires/Visin. Mar/Par criofil. Orz.o o o o o o o o Inundabilitate Porozitatea totala in orizontul restrictiv Continutul de carbonati de calciu total pe 0-50 cm Reactia in orizontul de sol de la suprafata Gradul de saturatie in baze in orizontuil de sol de la suprafata Volumul edafic Rezerva de humus in stratul 0-50 cm Excesul de umiditate la suprafata Notele de bonitare calculate pornind de la o baza cartografica 1 :50.000 se calculeaza dupa acest sistem pentru urmatoarele culturi : o Arabil: Griu. pantă si hipsometrie utilizind aceeasi tehnologie SIG pentru suprapunerea unor straturi cartografice reprezentind procentul la nivel de comuna al principalelor unitati de relief (câmpie. Soia. Trifoi o Vii : Vie de vin. Sfecla de zahar. vălurit. vale adâncită) şi al caracteristicilor pantelor (neted-umed. Prun. Migdal o Arbusti fructiferi o Pasuni o Finete Agregarea informatiilor obtinute in acest mod la nivelul comunelor se face prin calculul mediilor notelor de bonitare pentru fiecare cultura pentru terenurile apartinind comunelor respective utilizind tehnologia SIG (Sisteme Informatice Geografice) prin care peste harta teritoriilor ecologic omogene (scara 1 :50. Intervalul 0-100 in care poate varia nota de bonitare a fost divizat in trei clase reprezentind trei zone de potential: ridicat. mediu. foarte accidentat). platou. Porumb. Floarea soarelui. Cartof. Cinepa. in de ulei. pat de vale. Piersic/Cais. Legume termofile/criofile. În Tabelul 1 sunt prezentate intervalele notelor de bonitare pentru fiecare cultura vegetala corespunzatoare celor trei nivele de potential: . Lucerna. neted. accidentat muntos. depresiune. moderat accidentat. deal cu gradient mare. In de fuior. Vie de masa o Livezi : Mar/Par termofil.000) s-a suprapus harta unitatilor teritorial-administrative (la nivelul SIRSUP-2003 : comune). Notele de bonitare medii pe comune astfel obtinute au fost apoi corectate in functie de condi iile de relief. Gutui. glacis + piemont. Nuc. câmpie litorală.

100 41 .10 15 – 20 15 .30 15 .40 21 .100 41 -100 41 . .100 41 .40 21 .40 21 .Tabelul 1 Intervalele notelor de bonitare corespunzatoare zonelor de potential scazut.40 21 .100 41 . A fost evaluata de asemenea histograma corespunzatoare Unitatilor de Vita Mare (UVM) din comune raportate la suprafata terenului agricol.50 21 .20 15 .30 15 .100 51-100 51-100 41 .20 15 .100 51 .20 15 .100 41 .40 21 .40 11 .40 21 .50 31 .100 41 -100 41 -100 41 -100 41 -100 41 -100 In cazul in care notele de bonitare sunt mai mici de 15 se considera ca respectiva cultura nu are conditiile minime pentru a fi cultivata In vederea evaluarii potentialului la nivel de comuna privind cresterea animalelor a fost utilizat urmatorul algoritm bazat pe bazele de date existente : o Au fost calculate histogramele (frecventa) corespunzatoare efectivele existente de animale la nivelul comunelor raportate la suprafata agricola a comunelor.20 0 .30 15 .20 POTENTIAL MEDIU 31 .20 15 .50 31 .50 21 .20 0 .20 15 . mediu si ridicat pentru principalele culturi vegetale CULTURA Griu Orz Porumb Floarea Soarelui Soia Mazare / Fasole Sfecla Zahar Cartof In ulei In fuior Cinepa Orez Tutun mare consum Lucerna Trifoi Pasuni Finete Legume criofile Legume termofile Vie – vin Vie masa Piersic / Cais Prun Cires / Visin Mar termofil Mar criofil Gutui Migdal Nuc Arbusti fructiferi SCAZUT 15 .20 15 .30 15 .30 31 .20 15 .20 15 .40 21 .20 0 .40 21 .20 15 .100 51 .20 15 .30 0 .40 11.40 21 .20 0 .40 21 .20 0 .40 21 .40 21 .20 15 – 20 15 .40 31-50 21-50 21 .100 41 .40 21 .50 21 .100 41 –100 41 .40 31 .20 15 .50 21 .20 15 .100 41 .40 RIDICAT 51 .40 21 .40 21 .100 51 .50 21 .20 0 .10 0 .100 41 – 100 51 – 100 51 –100 41 –100 41 –100 31 -100 51 – 100 41 .

Suprapunerea straturilor de informatii din Sistemele Informatice Geografice si metodologia de interpretare a datelor pentru evaluarea claselor de potential a permis incadrarea localitatilor rurale – comune – in cele trei zone de potential pentru culturile si speciile animale luate in considerare.058 0 – 0. a ponderii culturilor in rotatie. iar pentru ovine histograma este log normala demonstrind o specializare a unor comune in cresterea ovinelor.116 > 1. . SPECIE Bovine Suine Cabaline Ovine Pasari Scazut 0 – 0.781 0.52 > 0.00 Ridicat > 0. cabaline si pasari s-a facut utilizind informatiile din histogramele calculate pentru fiecare tip de animal.535 0 – 6. cabaline histogramele sunt normal distribuite (deci nu exista comune specializate in cresterea acestor animale). pasunilor si finetelor si a productiei medii pe punct de bonitare penru fiecare cultura s-a evaluat productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei.781 > 0.606 > 13.116 0.o Analiza formelor histogramelor a dus la concluzia ca pentru UVM.535 – 1.26 – 0. o Utilizind coeficientii de transformare din zootehnie s-a evaluat numarul de unitati de vita mare (UVM) sustenabil de productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei . pentru suine si pasari histogramele sunt foarte asemanatoare – apropiate de distributia normala demonstrind o usoara specializare la nivelul comunelor pentru cresterea acestor animale.585 – 0. o Pe baza notelor de bonitare pe culturi.50 POTENTIAL Mediu 0. ovine.606 6.52 0.058 – 0. taurine. Tabelul 2. Limitele claselor de potential pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de frecvente obtinuta la nivelul tarii pentru indicatorul numarului de animale raportat la suprafata agricola şi sunt prezentate în Tabelul 2.585 0 – 0.00 Pentru delimitarea zonelor de potential pentru cultura vegetala si crestera animalelor metodologia prezentata a fost aplicata utilizind bazele de date existente rezultind zonele de potential pentru cultura plantelor si crestera animalelor. porcine.26 0 – 0. a suprafetei terenurilor arabile. Limitele (animale/ha agricol) in functie de care se evalueaza zonele de potential pentru cresterea animalelor. o Transformarea UVM in numar de bovine.50 – 13. In acest mod evaluarea claselor de potential include conditiile specifice Romaniei.