COMPOZITIA nseamna punerea n ordine a elementelor de limbaj plastic.

Distribuirea acestora pe suprafata se face prin: - dispunere pe axe verticale, orizontale sau oblice - asezare simetrica ori asimetrica fata de axe - ntindere pe toata suprafata sau formnd grupari Cum aplicam aceste posibilitati? urmarind: - raporturile dintre plin si gol; - echilibrul maselor; - tensiunea, contrastul; - armonia formelor si culoarea.

Care sunt tipurile de compozitie? compozitia compozitia compozitia compozitia nchisa deschisa statica dinamica

Compozitia nchisa este organizata astfel nct toate elementele tabloului (linii, pun cte, forme, culori, personaje) se orienteaza spre interiorul cadrului acestuia. Toata actiunea, elementele de limbaj si mijloacele de expresie se desfasoara n i nteriorul tabloului. Toate elementele se ndreapta spre acelasi centru de interes, spre un scop comun.P oate fi o compozitie cu o simetrie relativa. Simetria accentueaza caracterului d e compozitie nchisa. n compozitia nchisa, toate elementele compozitionale nconjoara zona centrala, o nchi d. SFAT Desenati, mai nti, o forma nchisa, pe toata suprafata, ncadrnd n pagina compozitia. Tipurile de scheme compozitionale: compozitia pe registre orizontale sau verticale compozitia pe diagonala sau dubla diagonala compozitia n triunghi compozitia piramidala compozitia circulara compozitia eliptica compozitia n spirala

Compozitia deschisa se bazeaza pe existenta mai multor centre de interes. Prin m odul de organizare a elementelor componente, acestea trimit ochiul si gandul pri vitorului n afara cadrului tabloului. Actiunea, liniile, formele, valorile, culorile, ies din limitele spatiului plast ic. Ele se continua n afara, n orice directie, lasnd privitorului dreptul de a intu i ce ar urma.

Compozitia deschisa pare a fi doar un fragment dintr-o imagine mai mare. Astfel, peisajul , compozitia cu personaje sau cea nefigurativa pot fi exemple de compo zitii deschise. Multimea elementelor, personajelor, pot intra si iesi din tablou. Si pot exista mai multe centre de interes n cadrul imaginii, dar, de regula, ele pot fi nchipuit e si n afara cadrului tabloului. Pentru nceput vom trasa liniile directoare, schema compozitionala. Liniile ies si intra in cadru, nu au o limita. Soseaua intra n pagina jos, n dreapta, pentru a se pierde n perspectiva, n partea stn ga. Centrul de interes nu este evidentiat, el poate fi punctul de fuga, aflat pe linia orizontului, spre care converg liniile principale ale tabloului. Exemplul luat este un tablou de atmosfera, redata prin culori reci (violet,verde ,albastru). Alegerea culorilor nu este indiferenta atunci cnd vrem sa redam o anu mita stare. Scena se continua, are o larga deschidere, centrele de interes pot fi doar dedus e, ele sunt ex-centrice. Aproape orice subiect poate fi tratat ntr-o structura compozitionala nchisa sau de schisa, dar ele se preteaza mai usor la un tip de compunere sau altul.

Compozitia statica are o structura dominata de axe, linii si forme pe directii o rizontale si verticale, directionari ce pot fi realizate prin constructia de lin ii, prin dirijarea tuselor de culoare, prin pozitia formelor. Compozitia statica poate fi inchisa sau deschisa si poate avea unul sau mai mult e centre de interes. Caracterul static nu rezulta din nemiscarea formelor, a per sonajelor, ci din dispunerea liniara, orizontala sau verticala. Subordonarea elementelor care trebuie sa compuna constructia plastica se va efec tua pe scheme construite din linii pasive, din linii ce compun suprafete stabil e. De obicei liniile si suprafetele dominante in astfel de configurari sunt orizont alele, verticalele, cercul, ovalul, patratul, semicercul, dreptunghiul, semioval ul etc. ritmul apare mai monoton, dar in nici un caz fara expresivitate, deci n u poate fi vorba de o eliminare a acestui principiu. Contrastele cromatice sunt mai potolite, mai atenuate, insa si aici culorile nu devin fade, inexpresive. Nota optimista trebuie pusa in valoare printr-o tratare mai discreta a fondului, evitnd astfel o mozaicare obositoare. Se aleg culori pastelate, catifelate, griz ate, iar raporturile cromatice sunt departe de a fi foarte contrastante. Lumin a, culorile pastelate, griurile, nuantele subtile, configureaza mult mai conving ator o atmosfera odihnitoare, de meditatie, liniste, concentrare.

Schema compozitionala Schema compozitionala este structura, esenta compozitiei din punctul de vedere a l formei de ansamblu. Schema se bazeaza pe anumite linii directionale, linii de forta pe care se construieste intreaga compozitie. Este elementul care sustine c ompozitia si pe care vor fi "brodate" celelalte elemente auxiliare. Exemple de s cheme compozitionale: registre orizontale, registre verticale, dreptunghi, patra t, diagonala sau dubla diagonala, triunghi, trapez, romb, cerc, spirala. Orizontala exprima stabilitate, echilibru. Se potriveste pentru subiecte statice

ca: "Plaja", "Odihna". Verticalei i se potrivesc subiecte ca: "Turn", "Cladiri" ', "Orasul" etc. Diagonalele exprima spatialitate si dinamism si se preteaza uno r subiecte care exprima miscare: "Santier", "Sosea", "Viteza", "Fotbal". Triungh iul cu varful in sus exprima masivitate, stabilitate sau echilibru instabil, pre cum: "Circ", "Cascadori" etc. Patratul si dreptunghiul exprima stabilitate maxim a si se potrivesc unor subiecte inspirate din activitati intelectuale : "Bibliot eca", "Atelier". Trapezul inspira ceva solid, consistent: "Solidaritate", "Pace" . Rombul poate sugera convergenta si comutarea atentiei de la marginile dreptung hiulare ale tabloului spre centru. Este formula care se potriveste subiectelor u nde atentia este concentrata mult spre interiorul imaginii. Elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijata circu lar, ocolind interiorul imaginii. Este forma recomandata unor subiecte dinamice inchise: "Circ", "Hora", "Motocros", "Hipodrom". Cercul este perfectiunea,, centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul ima ginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbol ice: "Rodul", "Pace". Spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, si este proprie u nor subiecte dinamice: "Inclestare", "Lupta", "Explozie". Folosirea schemei compozitionale usureaza munca de creatie, dar poate duce la sa blonism, daca nu este expresia structurala a ideii. Este gresita compunerea unui subiect dinamic pe o schema compozitionala specific statica, si invers. Tipul static-dinamic se stabileste dupa subiectul abordat, in corelatie cu struc tura constructiva. Compozitia statica este o insumare a elementelor de limbaj plastic, cu semnifica tie statica: punctele ordonate pe trasee orizontale, verticale sau perpendicular e, liniile orizontale sau verticale (intersectia lor, perpendiculare, unghiuri d repte). Culorile nu sunt ordonate dupa criteriul efectului termodinamic. Compozitia dinamica este opusa celei statice. Punctele sunt diferite ca dimenisu ne (mari-mici), ordonate pe trasee curbe,zigzagate, oblice, circulare, aglomerat e sau dispersate. Punctele pot fi policrome. Liniile, dupa forma, pot fi: curbe, frante, zigzagate, sinusoidale, circulare, spiralate; dupa pozitie, pot fi: obl ice, ascendente, descendente, convergente, divergente; dupa dimensiune, pot fi: scurte, lungi, groase, subtiri; dupa expresivitate, pot fi: active sau pasive. C ulorile sunt in contrast, relevand efectul termodinamic si spatial. ompozia plastica Intr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic (puncte , linii , culori , forme) dupa anumite principii, se creeaza o forma unitara numi ta compozitie plastica. O compozitie este considerata unitara daca prin eliminarea unui element se stric a ordinea si echilibrul acesteia. Cand elementele de limbaj plastic (puncte si linii) au o semnificatie statica , fiind ordonate pe trasee orizontale sau verticale, iar culorile apropiate valori c, raman in acelasi plan, compozitia este statica. Cand elementele sunt puse pe diagonale ascendente sau descendente, iar culorile contrastante accetueaza efectul dinamic si spatial , compozitia este dinamica . 37829yuh79uti4o

Clasificarea compozitiei plastice dupa modul in care centrul de interes conduce privirea spre interiorul sau exteriorul unei lucrari : Compozitia inchisa are, de regula , un singur centru de interes care indreapta p rivirea spre interiorul lucrarii, iar principalele elemente componente sunt disp use in zona centrala care o inconjoara. Exemplu: ,, Nasterea Venerei de Sandro Botticelli

Compozitia deschisa se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de inters care indreapta privirea spre exteriorul lucrarii. Aspectul acesteia poate crea impresia ca este un detaliu dintr-un ansamblu. Exemplu: ,, Primavara de Sandro Bo tticelli ut829y7379utti Principii compozitionale 1. Paginatia consta in modul de asezare , de organizare a elementelor de limbaj in spatiul plastic. 2. Structura reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele . 2.1. Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri : a) in triunghi triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , stabilitate si se potriveste cu reprezentarea unor subiecte care exprima solidaritate si permanenta; triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil ; b) in spirala - spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, s i este proprie unor subiecte dinamice ; c) circulara - cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul m esajelor simbolice ; d) eliptica - elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijata circular si este recomandata unor subiecte dinamice inchise ; e) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent ; f) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste un or subiecte care exprima miscarea ; g) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibr u si se potriveste pentru subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, asc ensiunea ; 3. Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ; o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia ; 4. Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contra riile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse :

dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret; genera l-particular; intre valori, intre culori , volume-forme; 5. Expresivitatea - este acea proprietate care o face capabila sa atraga interes ul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda in sufletul privitorului ; 6. Simetria - este structura compozitionala formata din doua parti , care suprap use , imaginar sau real , ele corespund ; este o repetitie inversata in functie de o dreapta numita axa de simetrie , o forma perfecta de echilibrare a partilor ; 7. Asimetria - este structura opusa simetriei ; pentru a obtine echilibru in ace st caz se cere un discernamant compozitional deosebit; ea se obtine prin folosir ea unor cresteri si descresteri ale cantitatilor sau calitatilor ; 8. Disimetria - este o simetrie in care sunt inversate culorile sau valorile ; 9. Ritmul - este repetitia elementelor intr-o anumita modalitate ; orice obiect concret insufletit sau neinsufletit are forma, proportie si o anumita ordine, ia r daca este bine proportionat are si o armonie, adica aspect placut ; pentru ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate raporturi armonioase intre partile obiectului unele fate de altele, precum si intre acele parti si intreg ; O proportie deosebita este sectiunea de aur , care este raportul constant dintre elementele unui sir de cel putin trei elemente , in care unul se raporteza la c el precedent , intocmai cum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; rapor tul se poate aplica la lungimi, suprafete, volume, culori, valori, goluri . 10. Centrul de interes - reprezinta locul sau zona din compozitie spre care se i ndreapta pentru prima data privirea; de regula el se situeaza in jurul centrului geometric al compozitiei sau chiar in acest centru ; poate fi centru de interes orice semn plastic, un fragment dintr-un intreg, o portiune a fondului; in cadr ul unei compozitii pot exista unul sau mai multe centre de interes; centrul de i nteres poate fi pus in evidenta prin diverse modalitati : - orientarea elementelor catre el ; - zona cea mai aglomerata cu detalii ; - contrastul cel mai puternic; - miscarea cea mai accentuata; - pata cea mai valorata sau cea mai grizata; - culoarea cea mai pura ; 11. Proportia - consta in armoonia creata intre elementele componente ; 12. Contrastul - reprezinta opozitia dintre diversele elemente de limbaj plastic : mare-mic; cald-rece ; inchis-deschis