STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. Dupa 20 martie. Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice). Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. Suveranitatea poporului. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare. · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). conducatorul miscarii eteriste. si du pa tratativele cu Tudor. armata nationala. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. · reforma administrativa. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". iar promovarea sa se faca dupa merit). administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. Dintre acestea. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice. Hatmania Divanului.Nationale din timpul insurectiei sarbesti.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor).numirea in functii dupa merit. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor. Vornicia Capitalei). Ele contineau principii moderne . desfiintarea vamilor interne -. necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" . Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. libertatea comertului.

chiar de tarul Alexandru I. din perspectiva antiotomana a Eteriei. Elita politica romaneasca a recuperat. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). a fost asimilata tradarii. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. iar privilegiile boieresti desfiintate. apoi. in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). membru al Sfintei Aliante. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. Evolutie si revolutie. In vara anului 1822. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. Tudor a fost judecat. 1. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. Domnul trebuia sa fie ales de tara. boierimea reformatoare . condamnat si executat de Eterie pentru tradare.("Proclamatia catre bucure steni"). Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea. insa.3. Desi infranta. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. In acelasi timp. numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. Dincolo de proiectul antiotoman. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. Parasit de capitanii sai. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta.

*Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. In final. vizand modernizarea organizarii interne si. judecatoreasca. redactarea unor legi fundamentale. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. bisericeasca. dobandind uneori accent e radicale. Cu aceasta ocazie. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. financiara. Gheorghe Bibescu (1842 . condusa de boierul Ion Campineanu. impozit progresiv pe avere. libertatea tiparului. egalitatea in fata legilor. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). politice si nationale s -au agravat. *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa.1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor". In legatura cu problemele nationale. cele doua documente .1842). Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. In anii 1837-1838. respectul proprietatii. in primul rand. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. libertatea religioasa. separarea puterilor in stat. personala. * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti. * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. a tiparul ui. Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. avand puteri limitate. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. exprima revendicarile micii boierimi. avand astfel un caracter liberal si iluminist. Proiectele de reforma au devenit mai complexe. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). Partida Nationala. Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 .a redactat zeci de proiecte. progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale.

A. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare. independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. numai cu sprijinul puterilor europene. din 1846. Fratie". din initiativa lui C. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice. Ghica. Ele au pregatit revolutia din 1848. Cu acelasi program. Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. In 1845 se infiinta la Paris. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca). Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. In Tara Romaneasca. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. asezata de o parte si de alta a Carpatilor". In cadrul regimului preconizat. Arhiva istorica. Asociatia patriotica. Balcescu. Intre activitatea teoretica . la Sibiu. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. I. in 1839. In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. Rosetti. sub suzeranitatea Portii. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. Deviza ei era: " Dreptate. Christian Tell si C. cautandu-si noi modele si forme de organizare. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. fondata la Bucuresti de N. dupa parerea domnului moldovean. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. inde pendenta. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. ca filiala a Fratiei. iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. emanciparea clacasilor. Societatea Studentilor Romani. In 1834. urmand sa se bucure de libertatea personala. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. egalitatea cetatenilor in fata legii. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia.A.cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". In Moldova. fapt posibil. lichidarea proprietatii boieresti. Rosetti.

La baza statului s -au stabilit.4. care. avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. Actele de . Reforme in spiritul despotismului luminat. prin participare la activitatea legislativa. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. introducand principii si forme moderne de organizare. 1. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. viitoarele Regulamente Organice. limitau puterea sefului statului. suveranitatea poporului. numite anaforale. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". in "spiritul veacului". aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. corpul de avocati. arhivele statului. care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. separarea puterilor si bugetul modern. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. notariatele. serviciul procuraturii. conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. * Puterea executiva revenea domnului. programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei.reformatoare (proiecte de reforma. dar pastrand vechiul continut al puterii. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat. Au fost infiintate tribunalele. De asemenea. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. activitatea societatilor secrete). putea dizolva Adunarea Obsteasca. Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor .

Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. care explica lipsa lor de popularitate. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Astfel organizate. Acte fundamentale pentru Principate. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. insa. in plus.stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. schitau un proiect de eliberare. pentru burghezie). asa cum prevedeau Regulamentele). dar a pastrat vechile privilegii fiscale. de noi idei politice si de gusturi occidentale. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. Mai mult. Revolutia de la 1848 . Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. In 1834. Regulamentele aveau. in decursul studiilor lor pariziene. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. si aspecte negative . o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. posta. Cu toate limitele lor. atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. calculata pe venit. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". de unire si organizare a monarhiei constitutionale. redactate de Partida nationala. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. 1. au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate.5.

de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . politic si in mentalul colectiv. A. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg). la care a participat boierimea mica si mijlocie. Alecsandri. Moldova . apartineau in general mijlocului clasei boieresti. Bucovina). cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. revolutia din 1848 1849. o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. pentru a fi inaintata domnitorului. revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. care avertizase ca nu va tolera miscari . al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). cu recunoasterea drepturilor natiunii romane.social. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei. care sa stimuleze dezvoltarea economica. unirea si independenta romanilor. Ei erau un grup deosebit de omogen. Constienti de aceasta. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental".Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate. In Moldova si Tara Romaneasca. probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale.

modern. Tot in exil. Revolutionarii moldoveni. unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. la 12 mai. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. Daca intrunirea de la Iasi. grupul de exilati romani aflati la Paris. . incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. negustori. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. in Tara Romaneasca. dar la Cernauti. unde au participat la actiunile revolutionare. Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. B. care a durat pana in septembrie 1848. pe langa obiectivele nationale s i sociale.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie. s-a desfasurat o adunare populara. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. la Islaz. Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. In Tara Romaneasca. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. intelectuali. introdus de revolutionari din considerente tactice). intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. la Brasov. in august 1848. La 9 iunie. l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti). drepturi si libertati cetatenesti. ofiteri si populatie urbana. miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. au redactat un legamant. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. din mai 1848. domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. dupa model francez. Tara Romaneasca . Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. ministri responsabili. evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara. boierime liberala. de la Hotelul Petersburg. din 27 martie 1848. cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani. domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie.

Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa. insa. fiind desfiintata in august 1848. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. Fratie". in martie 1848. De fapt. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale. armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana". trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. Intr-o prima etapa. ecleziastica si intelectuala. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. a eliberat robii. determinat de programul national al revolutionarilor maghiari. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul. C. O Comisie a Proprietatii. acordandu -se libertate presei.si corpul Comisarilor de Propaganda. fraternitatea. nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. compusa din Ion Eliade Radulescu. a eliberat detinutii politici. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. a infiintat Garda Nationala .pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. reprezentantul Portii. in lipsa unui corp reprezentativ. La insistenta Rusiei. a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti. ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. alaturi de taranime. Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). exercita atat puterea executiva. .Guvernul provizoriu. Suleima n Pasa. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. Banat. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. Bucovina . condusa de Pavel Zaganescu. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. In aceste provincii. sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. Doua zile mai tarziu. egalitatea. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. numit capitan general . Dupa noi presiuni rusesti. Ei au hotarat. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. Transilvania.

de fapt. preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. precum si a unei universitati. a votat pentru unirea. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani. infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele. Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania). formarea a 15 legiuni romanesti. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. . condus de Andrei Saguna.000 de participanti). inarmarea poporului. Astfel se anula autonomia P rincipatului. care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. anexarea Transilvaniei la Ungaria. La 18 mai 1848. prin Constitutia din 4 martie 1849. asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: . pregatind totodata adunarea din mai. Romanii s -au retras in Muntii Apuseni. Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. Totusi. . sub conducerea lui Avram Iancu. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. Comitetul National de la Sibiu. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. astfel incat. unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. Datorita rezistentei romanilor. iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor.

miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . adunarea populara de la Cernauti condusa de E. convocata din initiativa Comitetului de Actiune. cuprinse ulterior in Petitia tarii. prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti. . armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. egalitatea in fata legii. desfiinta rea clacii si dijmei. Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu. adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. . Semnificatia revolutiei de la 1848 . unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). In Bucovina. reforma agrara (obiectiv economico social). . independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). Obiectivele proiectului erau: .. libertatea comertului. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. oficializarea limbii romane. Bucuresti si Blaj din motive strategice. la Siria. Adunarea de la Lugoj. a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. justitie si politica. Islaz. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. . a precizat obiectivele revolutiei. independenta Episcopiei Bucovinei. Hurmuzaki. provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. inarmarea poporului si autonomia provinciei. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). La 8/20 mai 1848. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin . D. autonomia si independenta (obiectiv national). langa Arad. o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic).initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. prezidata de Eftimie Murgu. care recunostea unele drepturi ale romanilor. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. Nicolae Balcescu. La 15/27 iunie 1848. Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. chemata in ajutor de Curtea vieneza. romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. In Banat.

Siguranta personala. Brasov. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. Egalitatea drepturilor politice []. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate. egalitate si fratietate.I. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. 4. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii.noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. parte componenta a problemei proprietatii. Sfanta pazire a Regulamentului. 27 martie 1848 "1.' Proclamatia de la Islaz. poporul roman. . recapituland. 13. 3. 5. 30. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. [] 3. 12. 2.A. 4. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni. in gazeta Pruncul roman. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Cuza. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. Domn responsabil. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. C. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. 12 mai 1848 "1. Iasi. In Transilvania. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. Islaz sau Blaj. 6. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. Rosetti. 4. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. in care facea un apel la unire. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. decreta: 1. Solutiile propuse au fost diferite. romanesc. 8. Pentru a nu irita imperiile vecin e. 9 iunie 1848 "Pe scurt. dezvoltate in toata intinderea lor. Emancipatia manastirilor inchinate. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste. precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. 5. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune).

ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. 22. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman. dezvoltate catre proprietari. Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei." Documentul programatic 1. a scoalelor si temelie nationala. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. . Unirea Moldovei 5. 7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. romanesc. [] 13. Printipiile noastre 6. 30. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []. raspandirea luminarilor poporul Reforma 3. 4 mai 1848 "1. Blaj. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. egalitate si lacuitorilor fratietate. Natiunea romana cere. 3. Obstescii Intemeierea 1. ca sa figureze in numele sau. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Natiunea romana pretinde. de orice alte dari ale sateni libertate. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. pe larga o personala." Petitiunea nationala. independinte de la oricare alta biserica []. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. de a scrie si a tipari fara nici o censura. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8. Siguranta 4. 2. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. 6.

in toata intinderea 3. 4. 12. Independenta sa 2. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. pe 4. Proclamatia de la 1. si politice si tivile. lor. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire. 22. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii. Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . Domn starilor responsabil. indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. 5. in cele dinauntru ale sale. Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor. 3. Egalitatea 13.

numele sau. 13. Natiunea romana pretinde. sa 8. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin. Natiunea romana 7.acestor 21 articole decretate poporul roman. [] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic. Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi.cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei. independinte de la oricare alta biserica. Petitiunea de 1. 4. vorbi. taranilor respectul politic. Natiunea romana cere. ca libertatei personale. ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. Natiunea romana 3. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi . privi- proportiune numerul sau. 2. 6.

autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti. 6. Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. . conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. conducere proprie in administratie. alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni. fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. tuturor starilor. justitie si politica. ai Desfiintarea clacii si dijmei. inarmarea poporului. 5. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului.

De asemenea. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. iar dupa retragerea acestora. spre deosebire de omologul sau muntean. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Pe plan international. in 1853. durata domniei era fixata la sapte ani. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. tot Grigore Al. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca. in functie de contextul intern si extern. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn. incurajand dezvoltarea economica si invatamantul.1. a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. Potrivit acesteia. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". ci numit de tar si de sultan. Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. care. Domnul nu mai era ales. dar a suferit cateva modificari. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. dar si al sporirii autoritatii domnului. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. au domnit pana in 1856. Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta.2. fara a fi vadit antiunionist. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854). In 1849. in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. de catre cele austriece si t urcesti. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. In Moldova. Unirea Principatelor Romane. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. Domnitorii s-au refugiat in Austria.

contele Walewski. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale .a. dreptul la armata nat ionala s. Franta sprijinea unirea. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea.in fiecare Principat. a comertului si a cultelor. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. neutralizarea Marii Negre. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. Austria si Turcia erau impotriva. apoi si-a schimbat atitudinea. organizata la Paris. infranta in razboiul Crimeii. Bolgrad.italian si. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase.martie 1856). Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani.Principatelor sa devina o problema euro peana. Poarta numea in mod provizoriu caimacami. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). Ismail). revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice).numite Adunari ad-hoc . unde urmau sa se ia deciziile finale. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Anglia. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". prin ministrul sau de externe. german. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). spera sa-si refaca prestigiul european. "juca" dupa "muzica" Frantei. garantarea independentei administrative. respectiv. *mentinerea suzeranitatii otomane. Rusia. La Paris. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) . Congresul de pace de la Paris (februarie . loctiitori ai domnului. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. In locul . comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. *libertatea navigatiei pe Dunare. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. s-a aratat favorabila unirii. in functie de propriile interese.

sub garantia colectiva a Marilor Puteri. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. Conventia de la Paris. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. care oferea Principatelor o noua organizare interna. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. prin delegati. Dupa exprimarea romanilor. marea proprietate si orasenii votau direct. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. a creat o stare de tensiune interna si internationala. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). ci doar faceau propuneri marilor puteri. dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. care dezbatea si adopta legile. al caror mandat expirase in 1856. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. situatia s -a dezamorsat. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. nu pe originea sociala . In august 1857. In aceste alegeri clerul. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. organizarea interna etc. adunarile s -au dizolvat. respectarea autonomiei. Adunarile functionau ca un parlament unicameral. responsabili . Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. inlocuind Regulamentele Organice. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. Angliei si Turcie i. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. iar mica proprietate si taranii indirect. fara a avea insa initiativa legislativa.celor doi domni. dupa dezbateri prelungite. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si.

dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. La Bucuresti. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. desfiintarea privilegiilor de clasa. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. drepturi politice pentru crestini. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. egalitatea in fata legii. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. libertatea individuala. Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. a fost valabila pana in anul 1864. in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. Sub presiunea maselor. In Moldova. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. Grigore Sturdza. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. insa. Adunarea Electiva acceptand. contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. fiind acceptat si de conservatori. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. alegatorii se imparteau. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. a lui Alexandru Ioan Cuza. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese. . garant area proprietatii). Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei. dupa dezbateri furtunoase. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . inlocuind Regulamentele Organice. ca domn al Tarii Romanesti. unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. de asemenea. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. in functie de venit (vot cenzitar). Conventia era completata de un act electoral.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. accesul liber la functiile publice. la 24 ianuarie 1859.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

prin rascumparare (despagubire). adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864). filozofie. in decembrie 1864). Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. stiinte. structurat pe trei cicluri: primar. Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. In aceasta perioada. Principatele au urmat in politica externa o directie proprie. O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice. Domnitorul a sustinut miscarile de . Totusi. Mihail Kogalniceanu a dem isionat. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe. iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. in justitie (elaborarea Codului penal . *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei. Politica externa . adoptarea noului Cod civil. In ianuarie 1865.1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. promulgata la 7 decembrie 1864. neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc.Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. teologie. *Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. cu patru facultati: drept. *Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. legea pentru infiintarea consiliilor judetene).imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. care avea sectii de drept. In 1864 . fara a socoti padurile. stiinte si filosofie (litere).a. pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. secundar si superior. * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. infiintarea Camerei de Comert). Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern. a Universitatii din Iasi.martie 1864. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor. in octombrie 1860. in domeniul armatei . * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau. Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. care era gratuit si obligatoriu. prin care invatamantul devenea unitar. in comert (elaborarea Codului comerci al. in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia).

Constient de esecurile domniei autoritare. A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. mult mai tarziu) etc. continuatori ai ideologiei de la 1848. Bratianu si C. Domnia lui Al. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Domnia lui Cuza a coincis. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. Rosetti si conservatori. Pentru ambele grupari.eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat.A.A. a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. in schimb. astfel. I. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala. Paris si Belgrad. s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta. a fost sporita capacitatea militara. Astfel. Politica reformatoare si intarirea statului roman . emigratia poloneza. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. insa. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. in primul rand. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". care avea ca scop coordonarea intregii politici externe. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. Bratianu si C. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe. dupa modelul Europei Occidentale. Liberalii radicali condusi de Ion C. Liberalii radicali. compusa din Lascar Catargiu. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. unde a murit in mai 1873. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. punerea in aplicare a programului de la 1848 . Conservatorii. dorind o transformare economica si sociala radicala. domnitorul s -a gandit la abdicare.

La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866). inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. ca in 1857. Pentru Romania anului 1866. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene. inlaturandu -se lupta pentru domnie. 2. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor. Pe plan intern. drepturile si integritatea sa. Din cauza conflictului austro -prusac. Bratianu. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I. In urma unei vizite facute la Istanbul. se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. fiind insotit de Ion C. in esenta. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania.a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. . In randul acestora. indreptandu -se spre Mitropolie. In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947).3. indiferent de domnitor. Carol intra in Bucuresti. pe Podul Mogosoaiei. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". edificata. Romania moderna era. Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau. prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. in octombrie 1866. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. atat liberalii. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. Marile Puteri. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin. La 25 aprilie 1866.

Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. batea moneda. iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. Inspirata dupa modelul belgian. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. drepturi si libertati cetatenesti.a. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale. initia proiecte de lege (prin ministrii sai). Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. puterile in stat. Ca sef al puterii executive. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala. numea si confirma in to ate functiile publice. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866. consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. drepturile cetatenesti. avea drept de interpelare a guvernului s. Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. Exprimand dorinta de independenta. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie. Constitutia proclama oficial numele de Romania.4. avea drept de amnistie politica. sanctiona si promulga leg ile. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala. prerogativele domnului si ale ministrilor s. guvernarea reprezentativa si responsabila. monarhia ereditara. vota. . Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul). Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. modifica sau abroga legile. putea sa de clare razboi si sa incheie pace. putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. principiul democratic al separatiei puterilor in stat. incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. responsabilitatea ministeriala.2.a. avea drept de veto absolut. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. domnitorul numea si revoca ministrii. gratia. conferea distinctii si decoratii. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). era comandantul armatei.

dreptul la azil politic. In ansamblu.Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului. Sistemul electoral cenzitar.Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. bazat pe votul cenzitar.19). libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini). . libertatea individuala. prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor. iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine". Impreuna. taranimea . Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite. de orice natura. in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. libertatea invatamantului. normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. a presei si a intrunirilor.a. aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. pe de alta parte. protejarea refugiatilor din motive politice s. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult. oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. articolele 32. Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru. Proprietatea.10). Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct). se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ". Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale. liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic. in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect). se acorda dreptul de intrunire si asociere. Articolul 31 consacra suveranitatea poporului. aproape general in acel moment in Europa. era proclamata sacra si inviolabila (art. Cele doua mari partide ale epocii moderne . 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia.stratificata . Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. in functie de venituri. egalitatea in fata legilor (art.care constituia majoritatea populatiei. care impartea corpul de alegatori in colegii. De asemenea. boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. Astfel. In plus.

Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. . Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare. civile si militare. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. 7. De asemenea. l. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Cucerirea independentei de stat . promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. Art. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. 82 . [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare.5. cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. Art. 19. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. 2. nu a fost niciodata dezamagit.10. Art. Toate puterile Statului emana de la natiune. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. In acelasi timp. Art. Art.dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. precum si toate creantele asupra Statului. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. 31. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. insusirea de roman se dobandeste. Puterea executiva este incre dintata domnului. CONSTITUTIA DIN 1866 Art. 33. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. 2. Desi nu o consacra efectiv. pana dupa Primul Razboi Mondial. in 1884. 35. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. Art. Art. in 1917. ramasa in vigoare pana in 1923. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. Art. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman. Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. Aceasta lege fundamentala. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta. 32. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. sunt sacre si neviolabile. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. Art. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . Proprietatea de orice natura.

statutul de independenta pentru Principatele romane. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca. o a propiere de revolutionarii maghiari. Noul guvern liberal condus de I. retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. M. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni. Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. maghiari si "iugoslavi". Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. in timpul domniei lui Al. Formati la scolile din Germania. aveau ca obiectiv dobandirea independentei. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. Astfel. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. Conservatorii se opuneau. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. iar in 1866 si 1869. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. Bratianu (1876) cu M.Contextul intern si international. s -ar fi putut realiza. Criza s-a agravat in 1876. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873. Ion H. Bratianu. Cuza. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. Dupa 1772. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875. devenit Austro -Ungaria in 1867. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. Pentru conservatori. fapt care a permis. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. Adversarul comun era Rusia care. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza. pe cale pasnica. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. Cei mai multi liberali (intre care I. prin semnarea unui tratat in 1868. in 1863. Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic.C. Clasa politica sustinea ideea. iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. I. . aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. Kogalniceanu la externe. parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. 1851). cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850.C. elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane.

dar nu si inde pendenta. armata era slab inarmata si echipata. In decembrie 1876. Bratianu si M. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman. calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta.000 formau armata operativa. din care 58. Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol. Luand act de noua realitate. Islaz. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. dar acesta era primit cu ostilitate. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului. revenind la gurile Dunarii. In 9 mai 1877. in iulie 1876. Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876. Kogalniceanu propusese la Livadia. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. care ocolea Bucurestiul. incheiata fara rezult ate deosebite.000 de persoane. cand o delegatie condusa de I. Giurgiu. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc". Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti . Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100. Bratianu a incheiat Conventia romano. Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei. La 4/16 aprilie 1877.C. otomanii au bombardat localitatile Bechet. Tratativele romano -otomane esuau insa. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". guvernul liberal condus de Ion C. reprezentantul Rusiei in Romania. In aceste conditii. Imediat. Calafat. nu avusese mai mult succes. cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. semnata la 3 ianuarie 1877.rusa. La 12/24 aprilie 1877. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. la o . in Crimeea. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. Corabia. si de Kogalniceanu. Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare.

Mihail Kogalniceanu. sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877. La inceputul razboiului. Bolgrad.000 soldati. Independenta. condusa de arhiducele Nicolae. in cursul tratativelor dintre tar. ministrul de externe. Inaintarea in Balcani. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3). comandantul frontului rusesc din Balcani. armata rusa a declansat. dar nu si de jure. Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. in iulie. Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 . raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic. privind situatia Romaniei. Italia si-a aratat simpatia. Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. Ignorand forta armatei otomane. Dupa ce au traversat Dunarea. s -a oprit la Plevna. Marea Britanie a privit -o cu ostilitate. Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. Ismail). iar Poarta a ripostat prin razboi. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani. In aceeasi zi. salutata cu entuziasm de populatie. Senatul vota aceeasi motiune. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. In luptele de la Dunare.1878). rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii. Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri.interpelare a lui Nicolae Fleva. ajungand peste o luna dincolo de Balcani. condusa de generalul Osman-pasa. prin care solicita cooperarea armatei romane. ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. arhiduce si principele . deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate. neacceptata pana atunci de partea rusa . a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit. aparat de o garnizoana formara din 50. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse. trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. Cu toate acestea. Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei. A doua zi. Franta. suntem natiune de sine statatoare!"). Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa.

Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. intarea opinia principelui Carol. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. Singura victorie . In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul). Pentru a intari blocada. autonomia Bosniei si .Romaniei. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. La 30 august 1877. caci au murit aproape 1. la inceputul lunii noiembrie. sustinand mentinerea integritatii teritoriale. intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. in ianuarie 1878. exprimata inainte de atac. In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia . declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului. Delegatul Romaniei la tratative. acest fapt a atras. fiind respinsa conventia scrisa. prevedea: *independenta Hertegovinei. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877. Infranti pe toate fronturile. complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult. din august 1877. Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. Serbiei. In aceeasi zi. urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. In ultima parte a razboiului. Plevna a capitulat. s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. Acest bilant trist.000 de ostasi romani. Gheorghe. comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei. ca cetatea trebuia asediata.Adrianopol. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Romaniei si Muntenegrului. fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei. print re care Vidin si Belogradcik. trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei.a fost scump platita. dupa aproape trei luni. fara acceptarea Romaniei la dezbateri. care s-a incheiat cu un esec. la 19 februarie martie 1878. colonelul Eraclie Arion.cucerirea redutei Grivita I . protestul Parla mentului Romaniei. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878). Recunoasterea internationala a independentei .

Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri. domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei. Romania nu a fost invitata. Delta Dunarii si Insula Serpilor. Serbia si Muntenegru deveneau independente. primul ministru Ion C. Ca urmare. care nu primea Bosnia si Hertegovina. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. dar pierdea sudul Basarabiei. Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate. fapt ce a nemultumit statul roman. Intre timp.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse). nu si la cele ruso-romane. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania. gara ntarea neutralitatii tarii. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. si Austro-Ungaria. independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. Nici de data aceasta. *insula Cipru revenea Angliei. * Statul roman primea Dobrogea. acordarea unor despagubiri de razboi. Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane. In aprili e 1878. dupa lungi insistente. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . * In privinta Romaniei. Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. In aceste conditii. luat de Rusia.

Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. dar nu guverneaza". justitia. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. Constitutia din 1866. Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. Dupa cucerirea independentei. progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. Conventia de la Paris (1858). Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Monarhia. Atributiile domnului. In timpul lui Cuza. Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident . ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. Parlamentul. Rolul prin cipal il aveau partidele politice. a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. Prin Constitutia din 1866. guvernul. monarhia constitutionala. ca forma de guvernamant a statului roman. Adunarea obsteasca (Parlamentul).1. contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. Serbia. atributiile domniei au crescut. 3. c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. Imperiul Otoman. Romania a devenit astfel regat. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918. biserica. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. specifice perioadei medievale. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social. 3. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. era consa crata.relatiilor romano -ruse. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832). armata. Anglia si Germania. indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. ales prin vot cenzitar. Prin tratatul final semnat la 1 iulie. la 14 martie 1881. Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste.

care. fiind figura politica centrala. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. Dupa anii 1870 -1871. dreptul de a bate moneda. Carol. descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si. Germania wilhelmiana. Devenit principe al Romaniei in 1866.cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a .a. Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite. pe cea executiva. indeosebi dupa cucerirea independentei de stat. si-a implinit menirea de monarh constitutional. aparandu -i interesele. forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic.(Belgia. dreptul de amnistie. care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman. Conform Constitutiei din 1866.articolul 92). simpatia francofila a opiniei publice. impreuna cu guvernul. in care guver nele rezulta din alegeri).Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . domnul (din 1881. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial). Domnul il numea pe primul-ministru. avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut. cand au loc manifestari antidinastice. Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. EI era seful armatei. daca nu erau contrasemnate de un ministru.). de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice. Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania. Desigur.1914) . reprezentarea statului roman in politica externa. actele domnitorului nu aveau autoritate. la randul sau. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti. urmand. disciplinat si perseverent. evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme. Marea Britanie s. Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. In schimb.

nepotul de frate al lui Carol I. precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali.luat titlul de Alteta Regala. ci de presiunea panslavismului. In plus. sustinut de Rusia. EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. in 1878. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). disciplinat si riguros. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice. Un puternic impact l -a avut faptul ca.. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878. cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. a protejat sistemul bipartit. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. prin Tratatul . dupa incheierea raz boiului cu Turcia. Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. Carol a incurajat formarea partidelor politice. ale caror venituri completau lista civila a regelui. deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala. a culturii. s -a dedicat cuceririi independentei. In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. A conlucrat si cu liberalii. Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. integru din punct de vedere moral. pri n care era reglementata succesiunea la tron. Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman. Italia). in martie 1881 a fost proclamat Regatul. Pe plan intern. iar pe 10 mai 1881. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. disciplina si rigoare. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. pentru un timp. aflati mai mult timp la guvernare. Germania si. pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". a cultivat un climat de ordine. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului.

3. Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. anchete.2. interpelari. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc. 3. este o creatie a epocii moderne. hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914. Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. De regula. a ocupat trei judete din sudul Basarabiei. avand ca act de nastere Regulamentul. guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. Totusi. Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. urmarind modul in care se aplicau legile. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. In mod normal. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). motiuni de cenzura.de la Berlin. cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. regele . Guvernul. In baza Constitutiei din 1866. Rus si Austro -Ungar. Ferdinand I (1914 -1927). precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). Cadrilaterul a revenit statului roman. controlul activitatii guvernamentale prin intrebari. mai ales cei din opozitie. Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). ca institutie reprezentand puterea executiva. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. In activitatea lor. In timpul regel ui Carol I. timp in care erau discutate si votate legile. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918). Potrivit Constitutiei. In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. Deputatii si senat orii. a bugetului. se foloseau de dreptul de interpelare. 3. electorala).

3. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile.A. Rosetti. Bratianu si C.6. Sturdza. care se bucura de respect si de prestigiu moral. Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente.A. Reprezentand indeosebi burghezia. In 1895. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata. reforma agrara radicala. Biserica era o importanta institutie. C. guvernul "facea" Parlamentul. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene. regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. partide de orientare social -democrata sau socialista. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C. Ion I. s -a creat gruparea radicala condusa de C. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". Astfel.L. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale. Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. Conform Constitutiei din 1866. A. care milita pentru introducerea votului universal. Bratianu. In cadrul P. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. Ea a contribuit la dezvoltarea culturii. Liberalii.. fiind adeptii politicii "prin noi insin e". Rosetti care sustineau libertatea presei.4.incredinta guvernul unui lider de partid. in 1884. Rosetti. conservatoare. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. C. Partide si grupari politice .A. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri.5. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. impozit progresiv pe venit. Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. 3.C. executivul isi construia majoritati parlamentare. Tot acum. iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi. Biserica Romana ramanea independenta. D. dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale.N. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885). cu toate deosebirile de idei. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I. Ambele au participat la guvernarea tarii si. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. Astfel. Bratianu. infiintat in 1880. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. 3. reforma agrara si o legislatie . Prin acest sistem. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere.

"Drapelul".M. De asemenea. Adepti ai politicii "pasilor marunti". datorit a politicii lor filoantantiste. P. Totusi. Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc.. atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. Cantacuzino. s-a constituit gruparea condusa de P. autorul primului program socialist din Romania. Aceasta va avea. "Conservatorul". Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. bazat pe ideile socialiste ale epocii. In 1899. C. insa. Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". care s-au orientat spre liberali.eficienta a muncii. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. elemente ale burgheziei comerciale si bancare.D. Carp. Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul". ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate. "Vointa nationala" si " Viitorul". "Lumea Noua" sau "Emanciparea". Pe scena politica au aparut si alte orientari politice. in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. Vasile Kogalniceanu. s-a dizolvat. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale. un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. prin "tradarea generosilor". iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat. Ion Mihalache. odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I. Alte orientari politice. iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. partidul si -a consolidat pozitia. In 1910. In 1913. garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor. conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. "Epoca". in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte). Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. intelectuali. Dupa 1895. intitulat "Ce vor socialistii romani?". promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul". Gheorghe Gr. o existenta efemera. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895. Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu. Titu Maiorescu. Conservatorii. .S. dar de mai mica intindere. Aurelian. In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal. Bratianu. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania.S. Petre P. evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges.R.

creandu-se. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat. Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). Pana in anul 1914.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . In acest sens. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. regele Carol I si Ion C. Dupa anul 1900. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. in aceeasi zi. astfel. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje. aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania. Treptat. Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul. de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. Agricultura. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). deci alaturi de Serbia. in primul rand.3. sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. Grecia si Turcia. Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor. impotriva Bulgariei. Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale. In acelasi timp. premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. insa. Trebuie precizat.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. si Germania. formata din Franta. care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei. formata din Germania. Tripla Alianta. Era vorba. format din judetele Durostor si Caliacra). eco nomica si militara. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. De asemenea. datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. ca in acea epoca. in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. Marea Britanie si Rusia. izbucnit in 1912. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani. la care a aderat. semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914. Dupa experienta Congresului de la Berlin. legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica. deci de putere importanta in sud -estul continentului. Politica externa.7. reprezenta o uriasa forta politica. Problema taraneasca . 4.1. Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. Austro-Ungaria si Italia. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa. STATUL .

industria a cunoscut . 1907).cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. petroliera si metalurgica. Ca urmare. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut. 1894. credite putine. au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. 4. analfabetismul. astfel ca pentru a -si asigura existenta. Industria. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. imediat dupa obtinerea independentei. de masini si materii prime. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia. agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta. infiintarea Casei Rurale (1908). Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. industria era lipsita de capital autohton. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. In 1907. dar continua. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului. predomina cultura cerealelor. eco nomisti.2. In ciuda acestei legislatii. insuficienta pamantului pentru tarani. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant. Dupa legea rurala din 1864. In 1907. 1898 -1899. Totusi. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol. inventarul agricol modest. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia. forestiera. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. In consecinta. politicieni. adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant. dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea. de cadre tehnice bine calificate. constituirea bancilor populare. iar productivitatea era rel ativ modesta.

prima cale ferata executata de statul roman. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. . in buna masura. prima din Romania. a doua tara producatoare de petrol din Europa. astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. astfel incat Romania era. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei. Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. In preajma primului razboi mondial. acorda inlesniri. Mecanizarea comunicatiilor. in dauna productiei mestesugaresti. Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor. deoarece necesita capitaluri mici. francez si belgian. Industria usoara era cel mai bine reprezentata. industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar . celor care infiintau intreprinderi mari. Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. in 1914. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. Industria constructoare de masini era inexistenta. iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887. electricitate. cea mai dezvoltata era industria petroliera. in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. In 1895. indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). care viza industria mare. Acest fapt a fost determinat. utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile. pe timp de 15 ani. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul. O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu.un proces de modernizare. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. Transporturile. Dupa anul 1900. olandez.3. gaz. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. care acorda numeroase facilitati investitorilor.000 lei. In plus. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume. Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. 4. zahar). Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50.

Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc. Ca expresie a progresului economic. Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. Prima emisiune de hartie . s-a reorganizat instructiunea publica. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor. 4. Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini.moneda a fost realizata in 1877. Italia. Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. crescand numarul stiutorilor de carte. Invatamantul. Franta. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda.4. secundar si universitar. construit de inginerul roman Anghel Saligny. Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893. Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant. Ca ministru al instructiunii publice. s -a dezvoltat reteaua scolara. Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros. La inceputul secolului XX. Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. Tarile Scandinave. desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania. Populatia scolara era in crestere. legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. De asemenea. 4. Elvetia. Italia (1876). s-au creat laboratoare si au . Ca o expresie a dezvoltarii economice. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul).Dupa obtinerea independentei. a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864). iar o treime de la stat. Comertul si sistemul bancar . Totodata. in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti. Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. la acea vreme cel mai lung pod din Europa.6. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. matematicianul si astronomul Spiru Haret. Marea Britanie. Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. Germania (1877). Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. prima bursa de valori din Romania.

fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. Cultura. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. Inca de la intemeiere. Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. Scoala Superioara de Arhitectura. stiintelor naturale etc. Basarabia si de la sudul Dunarii). Bucovina.7. limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu. 4. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. Academia Romana. Ea avea trei sectii: literatura. Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european. a literelor. In acest proces. Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata. in 1866. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. In celelalte teritorii romanesti. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia). o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. stiintelor si artelor frumoase". ulterior Societatea Academica Romana (1867). impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina.aparut publicatii stiintifice. Literati. Insa in timpul regimului dualist. s-au alaturat nu numai filologi si istorici. scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). artisti. stiinte. de asemenea. ci si personalitati din domeniul economiei. In Transilvania. In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor . Treptat. primele asociatii studentesti. Din 1879. In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. istorie. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic. medicinei. limbii si istoriei nationale. Scoala de Arte Frumoase.

Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu. Alecsandri. adunari ad-hoc . infiintata la Bucuresti in 1890.act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. Iacob Negruzzi. armistitiu . capitulare .loctiitor al domnitorului. In literatura s-au format mai multe curente.romanilor". al carei suflet a fost Nicolae Iorga. deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale.incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti. sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale. " Convorbiri Literare" a promovat valori autentice. Xenopol.act al domnitorului. 1865). bazandu-se pe criteriul estetic. Creanga. Publicatia acesteia. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei. pe evocarea naturii si a iubirii. avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. Carp. afirmand insemnatatea si valoarea literaturii.adunari intrunite anume pentru un anumit scop. conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare. balanta comerciala . in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie . Vasi le Pogor si Petre P. samanatorismul. Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. regelui etc.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863). poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. caimacam . caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului. a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti.practica politica preluata dupa model englez. Prin filialele ei. Slavici etc. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale. au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. . care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. militand pentru votul universal si reforma agrara. prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune.

colegiu electoral .forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii.actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei. Transilvania a fost incorporata Ungariei. .de drept. forme de organizare sociala etc. gubernie .atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor.politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala. caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie.uniune de state independente.in fapt. deznationalizare . ceea ce exista in practica. avand anumite institutii centrale comune. de facto .procedura de control parlamentar. administrative. drept de veto . modernitate . confederatie . referindu -se la produse ale culturii. normelor si practicilor traditionale.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie.principiu de drept international. avere etc. cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului. integritate teritoriala . caracteristica de a fi modem. constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice. potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau.Casa Scoalelor .grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine. manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea. In urma acestui pact. modernism . talent. institutii. diaspora . ceea ce exista in teorie.comunicare rostita de monarh. domnie ereditara . elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire.curent sau tendinta. lovitura de stat . si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii.categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. dualismul austro-ungar . diplomatice etc. interpelare .in sens general.institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli. de iure . mesajul tronului . in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor.

dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa.forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii. inconjurat de santuri.mic fort de aparare.curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale. ca o lege sa intre in vigoare. plebiscit . in dauna legislativului.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat. sa de vina executorie. regim autoritar . a sanctiona . vot de blam (de neincredere) .actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata.consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum). razboaie balcanice . Perioada neutralitatii armate (1914 . suzeranitate .trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului.declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic. criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat.1.forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite. reduta . a promulga .conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona. pronunciament . tratat de pace . secularizare .vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica.regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. panslavism . responsabilitate ministeriala . vot cenzitar . tarif vamal protectionist .monarhie constitutionala .a confirma o lege sau o dispozitie.1916) . traditionalism .act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict. de forma poligonala. 5. printr-un act oficial. PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5.a dispune. neoabsolutism . In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze.taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone. obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare.obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran.

formula neutralitatii armate. Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile.Contextul international . pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania. C. Pozitia Romaniei fata de razboi . In dezbaterile care au avut loc. in final. Carp. Austro-Ungaria. Carol I a acceptat. Franta. Ceilalti oameni politici. Incurajata de Germania. printre care Alexandru Marghiloman. Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia. Pozitia geografica a Romaniei. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale.) prefigurau un conflict de mari proportii. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). pe 21 iulie 1914. Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. fiind sustinut de Petre P. Take Ionescu. la care aderasera Germania si Italia. In aceste conditii. potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. fruntasii politici ai tarii. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. asa cum prevedea tratatul de alianta. tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. Pe de alta parte. Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. Sofia. Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. Rusia ). la care au participat printul mostenitor. balcanica etc. Ferdinand. au fost ucisi de un nationalist sarb. In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. numeroasele crize regionale (marocana. Ion I. Ferdinand I (di n septembrie 1914). membrii guvernului Bratianu. Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. Guvernul liberal condus . care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra. cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. supunandu -se majoritatii. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. bosniaca. In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. Interesele politice si economice divergente ale acestora. Rege constitutional. pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat.

C. Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi. intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice. cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta. expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . In septembrie 1914. conservatorii filogermani (P. ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale. daca dorea realizarea unirii. Bucovina). Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi. In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. Negocieri pentru intrarea in razboi . responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I. opozitia nationalista.P.regele Carol I. Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala. iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. mizand a tat pe pozitia ei geostrategica. in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". In perioada neutralitatii. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale. sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile. Desi atat Bratianu.guvernul liberal. Banat.1914). Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . cat si pe importantele resurse de petrol si cereale. C.de Ion I. Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care. Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta. Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei". cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor. Bratianu. Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili. neutralitatea definitiva .I. Dupa moartea regelui Carol I (27 sept. Anglia). In anii 1914-1916.miscarea socialista. sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . Carp). i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania.

demonstratii. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. Cu toate aceste masuri. la 4 august 1916. Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga. Titu Maiorescu. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale. Octavian Goga. tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. incercari de inlaturare a lui Ion I. Ulterior. caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. in vara anului 1916. conferinte. Antanta a uzat de toate mijloacele. La randu l sau. invocand pericolul rus si tratatul din 1883. Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. De asemenea. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. Londra.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. tratatul de alianta si conventia militara. dotarea armatei romane era modesta. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. dar a si somat Romania. Exista si un curent germanofil (Petre P. Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament. sa intre in razboi "acum ori niciodata". Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. In anii 1914-1916. Barbu Delavrancea. Paris. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. Bratianu sa i se alature. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. Marii Britanii.a. se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara. Sub presiunea evenimentelor de pe front. iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. La randul ei.C. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. Nicolae Filipescu s. solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok).C. Carp. In baza acestor documente. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin). Rusiei si Italiei la Bucuresti. demersuri diplomatice. Dupa indelungi tratative. Constantin Stere) care. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara").

In urma mobilizarii. Rusia.000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. 2. multi militari aveau o instructie insuficienta.758 soldati si 19." 5. Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac. Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara. Germania (15 august). trei armate romane (in total.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142. numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA. ANGLIA. Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare. VI. (4 AUGUST 1916): "I. ITALIA. . Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. de asemenea. mitralierele si avioanele." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1. FRANTA.2. Beligeranta (1916 . ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material. 4.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta. cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea. Franta. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. 420. 4. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916. 3. RUSIA. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. III.843 ofiteri. Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". II. tratativele de pace. careia i s-a declarat razboi.1918) Consiliul de Coroana. armata romana cuprindea 813. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita.

Romania era inconjurata din trei parti de dusmani. contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. temporar. la Turtucaia (19 . ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala. Fagaras. Gheorghe.000 de morti. precum si la Neajlov-Arges (16 . Gheorgheni si Orsova. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata.24 august 1916) de catre germani si bulgari. ca urmare a victoriei obtinuta in sud. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. aliatii nu si -au respectat promisiunile. dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu. autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita. sub deviza "acum ori niciodata".20 noiembrie 1916). dar nerealiste. avea de aparat o frontiera de 1. In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. multi batrani. planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250. Retragerea s -a facut in dezordine. in sud. Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia. Orsova Sf. au el iberat localitatile Brasov. avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. Miercurea-Ciuc.La 14 august 1916. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. femei si copii murind de foame si de frig. avea o armata numeroasa. vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara. Dupa patru luni de lupta. In plus. pe Olt. inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916). Odorhei. in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. o mare parte a tarii. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). au intrat sub ocupatie straina. Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. unde a avut loc "batalia trecatorilor". In acest context. In acelasi timp. zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece"). . dar slab echipata si lipsita de experienta. armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv.700 km. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor.

pe valea Siretului. Ea cuprindea 700. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale. Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman. pusa la dispozitie de aliatii Romaniei. confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. organizati in Armata I si Armata a II -a. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord. Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. La sporirea capacitatii de lupta. Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte. dar nu a fost scoasa din lupta. iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii. la 23 martie 1917. pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati. Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917. oras devenit capitala provizorie. Cu sprijinul Antantei. La Iasi. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria.000 de militari din care 460. Dobrogea). o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. in zona Oituz si de la vest spre est. condus de Ionel Bratianu. pana in mai 1917.Galati. Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. Romania a fost infranta. totodata. Alimentele au fost rationalizate. sosita in tara in octombrie 1916.000 erau pregatiti pentru operatiuni. Muntenia. care a rapus peste 80. in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu.000 de oameni.In teritoriul cucerit (Oltenia. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. La 24 . Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica. Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917). Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. facand imposibila cucerirea Moldovei. teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). pe linia Focsani . Pentru impulsionarea rezistentei militare.

in curs de dezmembrare. provocandu-le pagube importante. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie . fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918). presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat. C. Ca urmare. ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman. la randul sau. situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. Bratianu a demisio nat. distrugeri si provocand incidente la Galati.9 august). In batalia de la Marasesti (24 iulie . Ca urmare. . Armatele rusesti din Moldova. Constantin Prezan. dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 .lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . In nord. comi tand jafuri. Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului. armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. (Istoricul N. intre care generalii Alexandru Averescu. Dar. von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi. Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. comandata de adevarate personalitati militare. au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze. Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat.martie 1918). Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani. Iasi. La inceputul anului 1918. In acest context. In replica. Armata romana. La bataliile de la Marasti. a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura.reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). planul Puterilor Centrale a esuat. Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»). precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare.a. Acest lucru era insa imposibil. Ecaterina Teodoroiu s. dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi. devin adevarate bande de jefuitori. rusii se retrag din fata atacului german. cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii. Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918). Eremia Grigorescu. dedandu -se la agitatii bolsevice. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918).iulie 1917. la Darnita. la finele anului 1917. Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie . primul ministru Ion I.6 august 1917). Pascani.

ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100. pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit.unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920. La 18 noiembrie 1918. neutralitate . care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria.situatia in care. fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat. 29 oct. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman.simpatizant al aliantei cu Germania. Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat. guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze. s -a optat pentru prima varianta. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace.600 km 2. guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). Dintr -un teritoriu de 137. Rusia si. a exploatarii si prelucrarii lemnului. din 1915. Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale. raniti. guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918). a gasit Romania in tabara invingatoare. 1918. Sfarsitul raz boiului.a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . Anglia. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare. armata romana era demobilizata. insumand 5. . Pacea de la Bucuresti. regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti./11 nov. cuprinzand 72% din populatie. germanofil . disparuti si prizonieri. alaturi de Puterile Antantei . in cazul unui conflict.aproximativ 800. intr-o atmosfera de entuziasm. desi umilitoare. permitea supravietuirea statului roman.Franta. Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati.in frunte cu Ion I. s -a ales ultima solutie. a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi. participarea la razboi a Romaniei.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret).000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi.000 morti. Astfel. Italia . pe fondul succeselor militare ale Antantei. a comertului cu cereale. In octombrie-noiembrie 1918. o tara nu face parte dintre beligeranti. care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator).C.

neutralitate . neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi."acum ori niciodata" .cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). Transilvania. Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918. dar aceasta initiativa nu a avut succes). imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". Banat). sperau intr-o apropiata intregire. in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti. Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara. dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri.situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. prin unirea Basarabiei. 6. Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri. numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani. eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. obligatia statelor membre de a actiona in comun. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale. In mai/iunie 1917.intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni . Astfel. neutralitate permanenta . mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva. Realizarea Romaniei Mari. incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916).s-a inrolat in armata romana. Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat.neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare. esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918. cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si . in anumite conditii. victoriile militare ale Antantei. MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial. Aceasta speranta s-a pastrat. casus foederis .). interzicerea activitatilor politice s. armistitiu .a. in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918).clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede.fosti prizonieri in Rusia.

Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat. preoti si studenti. care incercau s -o castige de partea . hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita.1. la care au participat peste 10. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. s -a aflat Partidul National Moldovenesc. 13/26 aprilie 1917). Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". organizarea cercurilor de istorie. in lagarele de prizonieri. geografie si cantec romanesc. scolara si economica pentru Basarabia. contributia intelectualilor din Ardeal.000 de militari romani. Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa. pe fron t. Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta. cat si de bolsevicii rusi. in spitalele de raniti. Basarabia a) Autonomia. treptat. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). in vara anului 1917. dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive". Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. precum si numerosi profesori. In fruntea miscarii pentru autonomie.cel Austro-Ungar. mentinerea ordinii. Incepand cu aprilie 1917. creat pe 3 aprilie (martie. 6. religioasa. Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei. cu ocazia marii adunari de la Odessa. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista).

Inca din perioada razboiului. Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri. Basarabia isi pastra autonomia provinciala.2. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. drepturile minoritatilor trebuiau respectate. 842/22 aprilie 1918. La 9 octombrie 1918. aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu. Destramarea armatei ruse. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. situatia Basarabiei se agraveaza. a cerut oficial. Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917).R. Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. Bucovina a) Autonomia. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul. l a 13 ianuarie 1918. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. in nu mele . In consecinta. C. b) Unirea cu Romania. In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei. insa. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918). 6. Prin Decretul regal nr. care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. care il avea in frunte pe Petre Erhan. aflat la Chisinau. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. regele a promulgat actul Unirii. Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918).N. erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti. In noile conditii. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse.revolutiei proletare. Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. In lunile urmatoare. intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. Alexandru Marghiloman. Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918). Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet .

Tot atunci s -a format Consiliul National. fosti militari in armata austro ungara. Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe. voluntarii bucovineni. au exprimat sprijinul pentru unire.) si Partidul Social -Democrat (P. Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. Deputatii ucraineni. condus de Iancu Flondor. La 12 noiembrie 1918. La 11/24 octombrie 1918. Faza autonomiei se incheia. Prin integrarea Bucovinei la Romania. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 . la 23 octombrie 1918. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". Transilvania a) Autonomia. ca reprezentant al tuturor romanilor. La 20 septembrie 1918. Adunarea Ucraineana. In aceste imprejurari.D. Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. englez si italian. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. In 1918. La initiativa lui Sextil Puscariu. Intrunit la data stabilita. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. ca organism reprezentativ. bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene. In Transilvania. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. si un Birou Executiv. In Transilvania. emigratia romana din Transilvania. s-a format. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei .R. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P. care s -a proclamat Adunare Constituanta. la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi.3. recunoscut de guvernele francez. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. b) Unirea cu Romania. aflati in Basarabia. 6. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. Guvernul roman a aprobat. condus de profesorul Sextil Puscariu.S. sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). la Paris. trecandu -se la etapa a doua. Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. s-au opus.N. deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii. dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. care a influentat puternic constiinta colectiva. Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei".).natiunii.

mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918. plebiscitul. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta.N. sepa rarea politica de Ungaria.C.N. Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti.septembrie 1918. Banat si Tara Ungu reasca. se preciza ca: "I. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia. la Alba Iulia. Consiliul National Roman Central (C. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni. careia i a dat citire Vasile Goldis.D.R. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania. la 5 noiembrie 1918. Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania. s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar.C. dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. La 18 octombrie 1918. din partea romana. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania. C. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. de Iuliu Maniu.R.228 delegati alesi. a decis. In acest context.R.N.R. in acelasi timp. in intreaga Transilvanie s -au format. ca organ politic unic al romanilor din Transilvania. dupa modelul C.C. b) Unirea cu Romania. Propunerea partii ungare a f ost respinsa. elaborata de cele doua partide. dupa modelul cantonal elvetian.N.S. s e constituia. Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria.. Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. Adunarea.R. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane.N. si P. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P.R. La 7 noiembrie 1918.C. la Budapesta. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti.C. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg .). unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918. In noiembrie. cerand "intreaga putere de guvernare". C. adresa o nota ultimativa guvernului ungar.000 de oameni si 1. conduse.N.). Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C.. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918. consilii si garzi nationale locale. s-a publicat textul convocarii. au participat peste 100. In Rezolutia unirii. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional. La 9 noiembrie 1918.

prezidat de Iuliu Maniu. 5. aleasa pe baza votului universal.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central. egalitate politica .Banatul. secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani. stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). IX.stat rezultat in urma evenimentelor din 1918. care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman.concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni. federalizare . direct.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania.dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala . Desavarsita libertate de presa. 3631 din 11 decembrie 1918. Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. egal. cuprins intre raurile Mures. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti. 6. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat. care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii. stat national unitar . ratificare . Reforma agrara radicala.proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia. Noul stat romanesc. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus. se desavarsea formarea Romaniei Mari. Romania Mare . a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920. III. 4. Votul obstesc. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman. Prin Decretul nr. Astfel.049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori. partid etnic .partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. Marea Unire .actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative. In legatura cu aceasta. II. asociere si intrunire. . Tisa si Dunare. cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. autodeterminare . Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. avand o suprafata de 295.principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale.

drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa. nationalitate. grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat. . sex. credinta religioasa.unificare administrativa . vot universal .