STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

Nationale din timpul insurectiei sarbesti. desfiintarea vamilor interne -. Hatmania Divanului. Ele contineau principii moderne . desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor). delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire.numirea in functii dupa merit. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Vornicia Capitalei). reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). libertatea comertului. · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). Suveranitatea poporului. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. conducatorul miscarii eteriste. Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice). reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. armata nationala.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. Dupa 20 martie. cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". · reforma administrativa. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. iar promovarea sa se faca dupa merit). Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. si du pa tratativele cu Tudor. afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" . Dintre acestea. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821).

in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821).3. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. chiar de tarul Alexandru I. Parasit de capitanii sai. tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. membru al Sfintei Aliante. Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. insa. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). Domnul trebuia sa fie ales de tara. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Tudor a fost judecat. Evolutie si revolutie. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. apoi. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. In vara anului 1822. In acelasi timp. boierimea reformatoare . numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta.("Proclamatia catre bucure steni"). 1. condamnat si executat de Eterie pentru tradare. Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. Elita politica romaneasca a recuperat. Dincolo de proiectul antiotoman. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. iar privilegiile boieresti desfiintate. Desi infranta. din perspectiva antiotomana a Eteriei. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. a fost asimilata tradarii.

a tiparul ui. condusa de boierul Ion Campineanu. ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor". libertatea tiparului. progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. politice si nationale s -au agravat. bisericeasca. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). exprima revendicarile micii boierimi. Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Proiectele de reforma au devenit mai complexe. vizand modernizarea organizarii interne si. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti.a redactat zeci de proiecte. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. Gheorghe Bibescu (1842 . avand puteri limitate. respectul proprietatii.1842). Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. In legatura cu problemele nationale. avand astfel un caracter liberal si iluminist. care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. personala. Cu aceasta ocazie. financiara. dobandind uneori accent e radicale. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. In anii 1837-1838. Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 . judecatoreasca. separarea puterilor in stat. Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. libertatea religioasa. * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa. impozit progresiv pe avere. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. redactarea unor legi fundamentale. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). *Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. cele doua documente .1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). In final. in primul rand. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. Partida Nationala. egalitatea in fata legilor.

cautandu-si noi modele si forme de organizare. Intre activitatea teoretica . Societatea Studentilor Romani. Deviza ei era: " Dreptate. din 1846. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice. din initiativa lui C. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. asezata de o parte si de alta a Carpatilor". unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia.A. Rosetti. a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. egalitatea cetatenilor in fata legii. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. numai cu sprijinul puterilor europene. emanciparea clacasilor. Ele au pregatit revolutia din 1848. Fratie". dupa parerea domnului moldovean. ca filiala a Fratiei. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. fondata la Bucuresti de N. in 1839. urmand sa se bucure de libertatea personala. Ghica. Christian Tell si C. Cu acelasi program. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca). Rosetti. sub suzeranitatea Portii.cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. Arhiva istorica. iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului. In 1834. In Moldova. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. la Sibiu. A. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. lichidarea proprietatii boieresti. Balcescu. inde pendenta. I. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. fapt posibil. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. In cadrul regimului preconizat. In 1845 se infiinta la Paris. independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. Asociatia patriotica. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". In Tara Romaneasca.

care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". activitatea societatilor secrete). putea dizolva Adunarea Obsteasca. care. De asemenea. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. prin participare la activitatea legislativa. avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata. Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. Reforme in spiritul despotismului luminat. in "spiritul veacului". instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc.4. dar pastrand vechiul continut al puterii. care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. notariatele. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. suveranitatea poporului. viitoarele Regulamente Organice. limitau puterea sefului statului. programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei. serviciul procuraturii. numite anaforale. memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. La baza statului s -au stabilit. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor . arhivele statului. Actele de . conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. introducand principii si forme moderne de organizare. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti.reformatoare (proiecte de reforma. * Puterea executiva revenea domnului. dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. separarea puterilor si bugetul modern. instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. corpul de avocati. aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). 1. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Au fost infiintate tribunalele. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat.

posta. de noi idei politice si de gusturi occidentale. de unire si organizare a monarhiei constitutionale. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. redactate de Partida nationala. Cu toate limitele lor. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. care explica lipsa lor de popularitate. Regulamentele aveau. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate. Acte fundamentale pentru Principate. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. in decursul studiilor lor pariziene. Mai mult. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. Revolutia de la 1848 .stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. si aspecte negative . Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. calculata pe venit. 1. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". asa cum prevedeau Regulamentele). dar a pastrat vechile privilegii fiscale. Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Astfel organizate. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833. pentru burghezie). Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. insa. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. In 1834. atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. in plus. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. schitau un proiect de eliberare.5.

de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului. unirea si independenta romanilor.Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. A. la care a participat boierimea mica si mijlocie. politic si in mentalul colectiv. o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Bucovina). Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. pentru a fi inaintata domnitorului. revolutia din 1848 1849. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg). In Moldova si Tara Romaneasca. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. Constienti de aceasta. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. Ei erau un grup deosebit de omogen. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. Moldova . probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". care avertizase ca nu va tolera miscari . Alecsandri.social. care sa stimuleze dezvoltarea economica. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate.

unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. au redactat un legamant. Tara Romaneasca . Daca intrunirea de la Iasi. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. unde au participat la actiunile revolutionare. la 12 mai. La 9 iunie. Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. din mai 1848. domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie. Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. pe langa obiectivele nationale s i sociale. intelectuali. Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti). Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. Revolutionarii moldoveni. ministri responsabili. la Brasov. . in Tara Romaneasca. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. dar la Cernauti. de la Hotelul Petersburg. s-a desfasurat o adunare populara. cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. dupa model francez. grupul de exilati romani aflati la Paris. cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani. Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. negustori. in august 1848. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. ofiteri si populatie urbana. la Islaz. In Tara Romaneasca. miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. din 27 martie 1848. care a durat pana in septembrie 1848. B. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. boierime liberala. modern. domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. drepturi si libertati cetatenesti. introdus de revolutionari din considerente tactice). Tot in exil. cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara.

a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti. Intr-o prima etapa. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. condusa de Pavel Zaganescu.pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale.si corpul Comisarilor de Propaganda. alaturi de taranime. compusa din Ion Eliade Radulescu. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. . ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. O Comisie a Proprietatii. egalitatea. Doua zile mai tarziu. Ei au hotarat. insa. Bucovina . In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. in lipsa unui corp reprezentativ. reprezentantul Portii. C. Transilvania. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. Banat. Fratie". exercita atat puterea executiva. ecleziastica si intelectuala. Dupa noi presiuni rusesti. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. a eliberat robii. disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. La insistenta Rusiei. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana". sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. acordandu -se libertate presei. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. In aceste provincii. nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. in martie 1848. numit capitan general . sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. fiind desfiintata in august 1848. a eliberat detinutii politici. De fapt. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul.Guvernul provizoriu. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. determinat de programul national al revolutionarilor maghiari. fraternitatea. armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. a infiintat Garda Nationala . Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. Suleima n Pasa.

nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. prin Constitutia din 4 martie 1849. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. La 18 mai 1848. elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. pregatind totodata adunarea din mai. Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare. sub conducerea lui Avram Iancu. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. Datorita rezistentei romanilor. . Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat. a votat pentru unirea. astfel incat. unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. .Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: . Comitetul National de la Sibiu. Romanii s -au retras in Muntii Apuseni. care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. anexarea Transilvaniei la Ungaria. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . Totusi. asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania). Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. de fapt. inarmarea poporului. formarea a 15 legiuni romanesti. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane.000 de participanti). care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. precum si a unei universitati. imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. condus de Andrei Saguna. un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. Astfel se anula autonomia P rincipatului. infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele.

desfiinta rea clacii si dijmei. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. la Siria. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. independenta Episcopiei Bucovinei. care recunostea unele drepturi ale romanilor. egalitatea in fata legii. chemata in ajutor de Curtea vieneza. La 8/20 mai 1848. provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti.. Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). a precizat obiectivele revolutiei. convocata din initiativa Comitetului de Actiune. independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). libertatea comertului. . La 15/27 iunie 1848. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin . o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. Hurmuzaki. Islaz. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). Adunarea de la Lugoj. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu. langa Arad. . Obiectivele proiectului erau: . autonomia si independenta (obiectiv national). romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni. Semnificatia revolutiei de la 1848 . adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. . justitie si politica. reforma agrara (obiectiv economico social). a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. adunarea populara de la Cernauti condusa de E. Nicolae Balcescu. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. Bucuresti si Blaj din motive strategice. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). In Bucovina. a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor.initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. In Banat. . o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). inarmarea poporului si autonomia provinciei. cuprinse ulterior in Petitia tarii. redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. D. prezidata de Eftimie Murgu. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. oficializarea limbii romane.

Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. in care facea un apel la unire. 8. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste. Emancipatia manastirilor inchinate. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. 12. .' Proclamatia de la Islaz. 6. 27 martie 1848 "1. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. Solutiile propuse au fost diferite. 12 mai 1848 "1. 9 iunie 1848 "Pe scurt. Cuza. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni. C. 3. dezvoltate in toata intinderea lor. 4. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". egalitate si fratietate. Siguranta personala. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []. 4. [] 3. in gazeta Pruncul roman. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. Iasi. parte componenta a problemei proprietatii.A. decreta: 1. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei.I. Rosetti. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari. Pentru a nu irita imperiile vecin e. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. recapituland. 13. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". 5. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. Brasov. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune).noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. 30. In Transilvania. romanesc. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. 2. Egalitatea drepturilor politice []. precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi. poporul roman. Sfanta pazire a Regulamentului. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. 5. 4." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Islaz sau Blaj. Domn responsabil.

de orice alte dari ale sateni libertate. 4 mai 1848 "1. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat. 3. Siguranta 4. 7. Unirea Moldovei 5. . Blaj. ca sa figureze in numele sau. de a scrie si a tipari fara nici o censura. Printipiile noastre 6. 30. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. egalitate si lacuitorilor fratietate. independinte de la oricare alta biserica []. a scoalelor si temelie nationala. dezvoltate catre proprietari. [] 13. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Obstescii Intemeierea 1. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. pe larga o personala." Documentul programatic 1. Natiunea romana pretinde. romanesc. 6. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman." Petitiunea nationala. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8. 22. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. 2. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. Natiunea romana cere. raspandirea luminarilor poporul Reforma 3.

22. si politice si tivile. pe 4. Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. Domn starilor responsabil. 5.in toata intinderea 3. 4. lor. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . in cele dinauntru ale sale. Independenta sa 2. Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor. Proclamatia de la 1. 3. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire. Egalitatea 13. indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. 12. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii.

13. independinte de la oricare alta biserica. Petitiunea de 1. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. ca libertatei personale. 2. taranilor respectul politic. [] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. 6. ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera. 4. privi- proportiune numerul sau. vorbi. Natiunea romana pretinde. Natiunea romana 7. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi . Natiunea romana 3. numele sau. Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi.cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei.acestor 21 articole decretate poporul roman. Natiunea romana cere. sa 8. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin.

conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. conducere proprie in administratie. 5. tuturor starilor. Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti. ai Desfiintarea clacii si dijmei. Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. 6. alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. . justitie si politica. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului. autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". inarmarea poporului. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane. fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz.

a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. in functie de contextul intern si extern. tot Grigore Al. a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). In 1849. Pe plan international. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta. care. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. In Moldova. Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei.2. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. Unirea Principatelor Romane. de catre cele austriece si t urcesti. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. iar dupa retragerea acestora. fara a fi vadit antiunionist. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. durata domniei era fixata la sapte ani. Domnitorii s-au refugiat in Austria. ci numit de tar si de sultan. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. Domnul nu mai era ales. dar si al sporirii autoritatii domnului. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn.1. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. in 1853. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . spre deosebire de omologul sau muntean. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. dar a suferit cateva modificari. Potrivit acesteia. Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854). Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. De asemenea. au domnit pana in 1856. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca.

"juca" dupa "muzica" Frantei. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea. Rusia.numite Adunari ad-hoc . apoi si-a schimbat atitudinea. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. dreptul la armata nat ionala s. a comertului si a cultelor. deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. loctiitori ai domnului.italian si. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. german. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) . unde urmau sa se ia deciziile finale. prin ministrul sau de externe. respectiv.in fiecare Principat. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. *mentinerea suzeranitatii otomane. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. garantarea independentei administrative. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. Congresul de pace de la Paris (februarie . Poarta numea in mod provizoriu caimacami. in functie de propriile interese. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. Franta sprijinea unirea. In locul .a. neutralizarea Marii Negre. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti.Principatelor sa devina o problema euro peana. Austria si Turcia erau impotriva.martie 1856). infranta in razboiul Crimeii. Anglia. La Paris. spera sa-si refaca prestigiul european. *libertatea navigatiei pe Dunare. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). Ismail). s-a aratat favorabila unirii. contele Walewski. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Bolgrad. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase. organizata la Paris.

marea proprietate si orasenii votau direct. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. Dupa exprimarea romanilor. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. inlocuind Regulamentele Organice. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere. prin delegati. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. a creat o stare de tensiune interna si internationala. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele.celor doi domni. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. responsabili . Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. fara a avea insa initiativa legislativa. iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. adunarile s -au dizolvat. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). al caror mandat expirase in 1856. Conventia de la Paris. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). iar mica proprietate si taranii indirect. respectarea autonomiei. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. care dezbatea si adopta legile. ci doar faceau propuneri marilor puteri. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. Adunarile functionau ca un parlament unicameral. Angliei si Turcie i. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. dupa dezbateri prelungite. situatia s -a dezamorsat. In august 1857. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. nu pe originea sociala . dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. organizarea interna etc. In aceste alegeri clerul.

datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei. . de asemenea. La Bucuresti. la 24 ianuarie 1859. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. desfiintarea privilegiilor de clasa.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. in functie de venit (vot cenzitar). In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). fiind acceptat si de conservatori. In Moldova. alegatorii se imparteau. ca domn al Tarii Romanesti. garant area proprietatii). oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. Sub presiunea maselor. egalitatea in fata legii. Grigore Sturdza. libertatea individuala. a lui Alexandru Ioan Cuza. unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Adunarea Electiva acceptand. inlocuind Regulamentele Organice. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . dupa dezbateri furtunoase. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). insa. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. accesul liber la functiile publice. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. drepturi politice pentru crestini. contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. Conventia era completata de un act electoral. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. a fost valabila pana in anul 1864. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice. Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. In aceasta perioada. In ianuarie 1865. Totusi. care avea sectii de drept. *Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute.imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei. a Universitatii din Iasi. in decembrie 1864). legea pentru infiintarea consiliilor judetene). in comert (elaborarea Codului comerci al. prin rascumparare (despagubire). stiinte. *Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. in octombrie 1860. Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern. Domnitorul a sustinut miscarile de . in domeniul armatei . in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia). iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau. adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864).a.1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. fara a socoti padurile. care era gratuit si obligatoriu. promulgata la 7 decembrie 1864.martie 1864. secundar si superior. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. cu patru facultati: drept. infiintarea Camerei de Comert). Politica externa . Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor.Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. Principatele au urmat in politica externa o directie proprie. adoptarea noului Cod civil. structurat pe trei cicluri: primar. * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. teologie. pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. filozofie. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe. In 1864 . Mihail Kogalniceanu a dem isionat. in justitie (elaborarea Codului penal . prin care invatamantul devenea unitar. stiinte si filosofie (litere).

unde a murit in mai 1873. emigratia poloneza. Conservatorii. astfel. care avea ca scop coordonarea intregii politici externe. Rosetti si conservatori. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Bratianu si C. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. domnitorul s -a gandit la abdicare. punerea in aplicare a programului de la 1848 . s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. Astfel. Liberalii radicali.A. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. Paris si Belgrad. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. mult mai tarziu) etc. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta.eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. continuatori ai ideologiei de la 1848. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. Constient de esecurile domniei autoritare. dorind o transformare economica si sociala radicala.A. Pentru ambele grupari. Politica reformatoare si intarirea statului roman . Domnia lui Al. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. in primul rand. dupa modelul Europei Occidentale. a fost sporita capacitatea militara. A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. in schimb. Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. compusa din Lascar Catargiu. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. insa. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. Domnia lui Cuza a coincis. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. I. Bratianu si C. Liberalii radicali condusi de Ion C.

Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I.3. drepturile si integritatea sa. indiferent de domnitor. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. Bratianu. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". Romania moderna era. Pe plan intern. Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. fiind insotit de Ion C. in octombrie 1866. 2. se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947). La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866). s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. ca in 1857. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. In urma unei vizite facute la Istanbul. Pentru Romania anului 1866. edificata. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. In randul acestora. prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. Marile Puteri. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. inlaturandu -se lupta pentru domnie. pe Podul Mogosoaiei. atat liberalii. indreptandu -se spre Mitropolie. . Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei.a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. in esenta. dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. Din cauza conflictului austro -prusac. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). Carol intra in Bucuresti. La 25 aprilie 1866. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene.

Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. batea moneda. putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. drepturi si libertati cetatenesti. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. . guvernarea reprezentativa si responsabila. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. puterile in stat. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie. avea drept de interpelare a guvernului s. gratia. avea drept de amnistie politica. luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii. responsabilitatea ministeriala. Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866. Inspirata dupa modelul belgian. prerogativele domnului si ale ministrilor s. modifica sau abroga legile. vota. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale.4. Constitutia proclama oficial numele de Romania.a. initia proiecte de lege (prin ministrii sai). Ca sef al puterii executive. drepturile cetatenesti.a. sanctiona si promulga leg ile. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. era comandantul armatei.2. Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. principiul democratic al separatiei puterilor in stat. consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala. incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). putea sa de clare razboi si sa incheie pace. Exprimand dorinta de independenta. conferea distinctii si decoratii. iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. numea si confirma in to ate functiile publice. Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). avea drept de veto absolut. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala. monarhia ereditara. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul). domnitorul numea si revoca ministrii.

care impartea corpul de alegatori in colegii. in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. In plus. protejarea refugiatilor din motive politice s. In ansamblu.a. Astfel. Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor. era proclamata sacra si inviolabila (art.care constituia majoritatea populatiei. normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult.10).stratificata . electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. aproape general in acel moment in Europa. De asemenea. oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala. pe de alta parte.Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. Sistemul electoral cenzitar. libertatea invatamantului. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. Articolul 31 consacra suveranitatea poporului. in functie de venituri. liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic. . Cele doua mari partide ale epocii moderne . Proprietatea. in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect). bazat pe votul cenzitar. Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine". dreptul la azil politic. a presei si a intrunirilor. Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru. aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. taranimea . 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. articolele 32.Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini).19). se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ". Impreuna. libertatea individuala. se acorda dreptul de intrunire si asociere. Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct). ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului. egalitatea in fata legilor (art. Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite. Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. de orice natura. boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia.

7. Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa.dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. 19. 2. 82 . Art. civile si militare. Art. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. In acelasi timp. insusirea de roman se dobandeste. l. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. Proprietatea de orice natura. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. De asemenea. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. 33. cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. Desi nu o consacra efectiv. Art. . sunt sacre si neviolabile. promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. Cucerirea independentei de stat . Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. Art. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si. 2.5. nu a fost niciodata dezamagit. Art. CONSTITUTIA DIN 1866 Art. [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. in 1917. Art. Puterea executiva este incre dintata domnului.10. 32. in 1884. Art. 31. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. Aceasta lege fundamentala. 35. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . pana dupa Primul Razboi Mondial. precum si toate creantele asupra Statului. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. Art. ramasa in vigoare pana in 1923. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Toate puterile Statului emana de la natiune. Art. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare.

C. I. Conservatorii se opuneau. Bratianu. M. Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. Pentru conservatori. iar in 1866 si 1869. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. Criza s-a agravat in 1876. Formati la scolile din Germania. pe cale pasnica. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca. Astfel. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875. Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850.Contextul intern si international. Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic. Kogalniceanu la externe. in timpul domniei lui Al. Ion H. devenit Austro -Ungaria in 1867. maghiari si "iugoslavi". parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza. cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. prin semnarea unui tratat in 1868. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. Clasa politica sustinea ideea. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. Cei mai multi liberali (intre care I. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni.C. fapt care a permis. aveau ca obiectiv dobandirea independentei. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. . iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873. 1851). Noul guvern liberal condus de I. Adversarul comun era Rusia care. s -ar fi putut realiza. statutul de independenta pentru Principatele romane. o a propiere de revolutionarii maghiari. Cuza. Dupa 1772. Bratianu (1876) cu M. in 1863.

la o . Bratianu a incheiat Conventia romano. care ocolea Bucurestiul. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. nu avusese mai mult succes.C. in Crimeea.000 formau armata operativa. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti . guvernul liberal condus de Ion C. Islaz. Tratativele romano -otomane esuau insa. revenind la gurile Dunarii. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. In decembrie 1876. incheiata fara rezult ate deosebite. Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman. Imediat. Bratianu si M. otomanii au bombardat localitatile Bechet. Calafat. dar nu si inde pendenta. La 12/24 aprilie 1877. Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei.000 de persoane. Corabia. in iulie 1876. semnata la 3 ianuarie 1877. In 9 mai 1877. reprezentantul Rusiei in Romania. dar acesta era primit cu ostilitate. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart. Kogalniceanu propusese la Livadia. Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100. din care 58. Giurgiu. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta. si de Kogalniceanu. armata era slab inarmata si echipata. Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. Luand act de noua realitate. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman. Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. La 4/16 aprilie 1877. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol. Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta.rusa. cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. In aceste conditii.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc". cand o delegatie condusa de I. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu.

Ignorand forta armatei otomane. Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. aparat de o garnizoana formara din 50. deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul.interpelare a lui Nicolae Fleva. trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. in iulie. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. in cursul tratativelor dintre tar. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa. sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877. ministrul de externe. Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 . In aceeasi zi. Dupa ce au traversat Dunarea. Bolgrad. Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei.000 soldati. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3). Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri. suntem natiune de sine statatoare!"). s -a oprit la Plevna. raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate. Senatul vota aceeasi motiune. condusa de arhiducele Nicolae. iar Poarta a ripostat prin razboi. Cu toate acestea.1878). salutata cu entuziasm de populatie. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani. Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. dar nu si de jure. Mihail Kogalniceanu. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. arhiduce si principele . Italia si-a aratat simpatia. comandantul frontului rusesc din Balcani. A doua zi. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. armata rusa a declansat. La inceputul razboiului. prin care solicita cooperarea armatei romane. neacceptata pana atunci de partea rusa . Marea Britanie a privit -o cu ostilitate. Independenta. rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii. ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. Franta. In luptele de la Dunare. a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit. Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse. privind situatia Romaniei. Ismail). condusa de generalul Osman-pasa. Inaintarea in Balcani. ajungand peste o luna dincolo de Balcani.

urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. la inceputul lunii noiembrie. prevedea: *independenta Hertegovinei. In aceeasi zi. colonelul Eraclie Arion. Gheorghe. Infranti pe toate fronturile. Romaniei si Muntenegrului. Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. din august 1877. fara acceptarea Romaniei la dezbateri. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna. s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. autonomia Bosniei si . Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult.Romaniei. caci au murit aproape 1. fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei. ca cetatea trebuia asediata. In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. in ianuarie 1878. print re care Vidin si Belogradcik. complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. intarea opinia principelui Carol.a fost scump platita. exprimata inainte de atac. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul). trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Singura victorie . fiind respinsa conventia scrisa. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. Acest bilant trist. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878). care s-a incheiat cu un esec. dupa aproape trei luni. acest fapt a atras. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului. Pentru a intari blocada. sustinand mentinerea integritatii teritoriale. Plevna a capitulat. In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia . Delegatul Romaniei la tratative.cucerirea redutei Grivita I . La 30 august 1877. Serbiei. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877. la 19 februarie martie 1878. protestul Parla mentului Romaniei.Adrianopol. intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei. In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. In ultima parte a razboiului.000 de ostasi romani. Recunoasterea internationala a independentei .

*insula Cipru revenea Angliei. Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania. Ca urmare. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei. dar pierdea sudul Basarabiei. care nu primea Bosnia si Hertegovina. gara ntarea neutralitatii tarii. independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856. erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. * In privinta Romaniei. In aceste conditii. luat de Rusia. acordarea unor despagubiri de razboi. Serbia si Muntenegru deveneau independente. primul ministru Ion C. Delta Dunarii si Insula Serpilor. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse). nu si la cele ruso-romane. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. Intre timp. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. * Statul roman primea Dobrogea. Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. Romania nu a fost invitata. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane. Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. fapt ce a nemultumit statul roman. domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. dupa lungi insistente. Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . Nici de data aceasta. In aprili e 1878. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. si Austro-Ungaria. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei.

era consa crata. Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). Prin Constitutia din 1866. c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. Constitutia din 1866. Anglia si Germania. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918. a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident . contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. Atributiile domnului. Adunarea obsteasca (Parlamentul). justitia. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. Dupa cucerirea independentei. specifice perioadei medievale. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. armata. Monarhia. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada. monarhia constitutionala. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. Romania a devenit astfel regat.relatiilor romano -ruse. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832). ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. Parlamentul.1. In timpul lui Cuza. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. Imperiul Otoman. guvernul. ales prin vot cenzitar. la 14 martie 1881. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste. Conventia de la Paris (1858). Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Prin tratatul final semnat la 1 iulie. ca forma de guvernamant a statului roman. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. dar nu guverneaza". 3. indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. Serbia. Rolul prin cipal il aveau partidele politice. Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. 3. biserica. atributiile domniei au crescut.

a. la randul sau. evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. pe cea executiva. de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice. EI era seful armatei. simpatia francofila a opiniei publice. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. indeosebi dupa cucerirea independentei de stat. Carol. fiind figura politica centrala. reprezentarea statului roman in politica externa. si-a implinit menirea de monarh constitutional.1914) . avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut.articolul 92). aparandu -i interesele. dreptul de amnistie. Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. in care guver nele rezulta din alegeri). Domnul il numea pe primul-ministru. al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman.(Belgia. urmand. dreptul de a bate moneda. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. Marea Britanie s. forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic. domnul (din 1881. disciplinat si perseverent. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme. In schimb. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor. putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. impreuna cu guvernul. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si. Conform Constitutiei din 1866.Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. cand au loc manifestari antidinastice. actele domnitorului nu aveau autoritate.cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana. Devenit principe al Romaniei in 1866. Desigur. daca nu erau contrasemnate de un ministru. Dupa anii 1870 -1871. care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . care. etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a . Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial). Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania. Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite. Germania wilhelmiana.).

In plus. a protejat sistemul bipartit. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". iar pe 10 mai 1881. a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice. in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului. regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. integru din punct de vedere moral. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse. prin Tratatul . in 1878. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali. In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. disciplinat si riguros. Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. sustinut de Rusia. ci de presiunea panslavismului. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman. pentru un timp. s -a dedicat cuceririi independentei. disciplina si rigoare. pri n care era reglementata succesiunea la tron. De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. Carol a incurajat formarea partidelor politice. Pe plan intern. a culturii. EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale. in martie 1881 a fost proclamat Regatul. aflati mai mult timp la guvernare. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. Un puternic impact l -a avut faptul ca. deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala. cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). a cultivat un climat de ordine. ale caror venituri completau lista civila a regelui. Italia). Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. Germania si.. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878.luat titlul de Alteta Regala. pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. A conlucrat si cu liberalii. nepotul de frate al lui Carol I. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. dupa incheierea raz boiului cu Turcia.

ca institutie reprezentand puterea executiva. 3. Deputatii si senat orii. Potrivit Constitutiei. mai ales cei din opozitie. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. Guvernul. timp in care erau discutate si votate legile. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). Cadrilaterul a revenit statului roman. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. urmarind modul in care se aplicau legile.2. motiuni de cenzura. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918).3. Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii. 3. a bugetului. Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". In activitatea lor. Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). Ferdinand I (1914 -1927). In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. Rus si Austro -Ungar. anchete. In baza Constitutiei din 1866. hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914. precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. este o creatie a epocii moderne. regele . i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. se foloseau de dreptul de interpelare. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. avand ca act de nastere Regulamentul. controlul activitatii guvernamentale prin intrebari.de la Berlin. Totusi. In mod normal. Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. a ocupat trei judete din sudul Basarabiei. guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. interpelari. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). electorala). In timpul regel ui Carol I. De regula. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.

4. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I. cu toate deosebirile de idei. Rosetti. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. s -a creat gruparea radicala condusa de C. C. Biserica era o importanta institutie. Partide si grupari politice . Tot acum. Bratianu. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C. Ion I. dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale. Sturdza. 3. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". Astfel. 3. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885). Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. Conform Constitutiei din 1866. reforma agrara si o legislatie . in 1884. conservatoare.A. Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. partide de orientare social -democrata sau socialista. C. fiind adeptii politicii "prin noi insin e".C. reforma agrara radicala.L.N. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. A. D. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. Ambele au participat la guvernarea tarii si. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada.5. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. infiintat in 1880.. In 1895. Prin acest sistem. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri. Biserica Romana ramanea independenta. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere. Reprezentand indeosebi burghezia. Bratianu si C. pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene. Rosetti. In cadrul P. Astfel. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata. 3. impozit progresiv pe venit.incredinta guvernul unui lider de partid. Ea a contribuit la dezvoltarea culturii. iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. care se bucura de respect si de prestigiu moral.A.A.6. care milita pentru introducerea votului universal. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi. executivul isi construia majoritati parlamentare. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti. Bratianu. Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente. Rosetti care sustineau libertatea presei. Liberalii. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale. guvernul "facea" Parlamentul.

in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. Titu Maiorescu. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul".S. Cantacuzino. Dupa 1895. conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. Totusi. ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate.M. prin "tradarea generosilor". evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges.D. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. C. "Conservatorul". Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu. intelectuali. Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul". partidul si -a consolidat pozitia. In 1913. Conservatorii.. Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. elemente ale burgheziei comerciale si bancare. datorit a politicii lor filoantantiste. s-a constituit gruparea condusa de P. P. a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania. intitulat "Ce vor socialistii romani?". "Lumea Noua" sau "Emanciparea". garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor. De asemenea. autorul primului program socialist din Romania. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895.S. care s-au orientat spre liberali. Adepti ai politicii "pasilor marunti". . un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. bazat pe ideile socialiste ale epocii. Aceasta va avea. Gheorghe Gr. odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I.R. Pe scena politica au aparut si alte orientari politice. Carp. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii. In 1910. dar de mai mica intindere. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale. Aurelian. Bratianu. o existenta efemera. Alte orientari politice. In 1899. insa. in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte). Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. "Vointa nationala" si " Viitorul". Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc. "Drapelul". iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat. Ion Mihalache. Petre P. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. "Epoca". In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal.eficienta a muncii. Vasile Kogalniceanu. s-a dizolvat.

deci de putere importanta in sud -estul continentului. In acest sens. Treptat. format din judetele Durostor si Caliacra). in primul rand. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje. Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. izbucnit in 1912. care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei. Marea Britanie si Rusia.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . Agricultura. ca in acea epoca. premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. impotriva Bulgariei. De asemenea. formata din Germania. Trebuie precizat. Grecia si Turcia. legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. insa. si Germania. deci alaturi de Serbia. de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. STATUL . fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat. aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. Austro-Ungaria si Italia. semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. In acelasi timp. Pana in anul 1914. eco nomica si militara.3. in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). 4. reprezenta o uriasa forta politica. Problema taraneasca . Dupa anul 1900. astfel. creandu-se. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. in aceeasi zi. Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul.7. formata din Franta. la care a aderat. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale. Dupa experienta Congresului de la Berlin. sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. Tripla Alianta. Era vorba. regele Carol I si Ion C. Politica externa. Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor.1.

credite putine. iar productivitatea era rel ativ modesta. Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. Ca urmare. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant. 1894. Industria. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut. au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. In 1907. analfabetismul. agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. Totusi. Dupa legea rurala din 1864. constituirea bancilor populare. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. In 1907. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. 1898 -1899. Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. industria a cunoscut . insuficienta pamantului pentru tarani. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. dar continua. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. inventarul agricol modest. care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri. adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant. 4. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia. imediat dupa obtinerea independentei. Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). infiintarea Casei Rurale (1908). In consecinta. petroliera si metalurgica. predomina cultura cerealelor. de masini si materii prime. in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. eco nomisti.cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea. 1907). In ciuda acestei legislatii. de cadre tehnice bine calificate.2. forestiera. industria era lipsita de capital autohton. politicieni. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol. astfel ca pentru a -si asigura existenta. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia.

in 1914.un proces de modernizare. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul. indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). care acorda numeroase facilitati investitorilor. Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord. Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. 4. gaz. a doua tara producatoare de petrol din Europa. astfel incat Romania era. utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile.3.000 lei. acorda inlesniri. cea mai dezvoltata era industria petroliera. celor care infiintau intreprinderi mari. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. Dupa anul 1900. . iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor. pe timp de 15 ani. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului. Mecanizarea comunicatiilor. francez si belgian. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887. Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu. in buna masura. electricitate. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar . Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. Transporturile. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. In plus. prima din Romania. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. Industria usoara era cel mai bine reprezentata. industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. Industria constructoare de masini era inexistenta. olandez. prima cale ferata executata de statul roman. in dauna productiei mestesugaresti. care viza industria mare. deoarece necesita capitaluri mici. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume. Acest fapt a fost determinat. In 1895. Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. zahar). O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50. In preajma primului razboi mondial. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei.

Elvetia. in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti.6. cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Populatia scolara era in crestere. Ca ministru al instructiunii publice. Germania (1877). Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul). Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. 4. Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros.Dupa obtinerea independentei. Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. la acea vreme cel mai lung pod din Europa. crescand numarul stiutorilor de carte. Prima emisiune de hartie . Ca o expresie a dezvoltarii economice. Marea Britanie. Franta. s-a reorganizat instructiunea publica. Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. s-au creat laboratoare si au . din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. De asemenea. Invatamantul. Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc. s -a dezvoltat reteaua scolara. desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania.moneda a fost realizata in 1877. matematicianul si astronomul Spiru Haret. Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda. 4. Ca expresie a progresului economic. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. construit de inginerul roman Anghel Saligny. Comertul si sistemul bancar . Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. iar o treime de la stat. Totodata. Italia. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda. Italia (1876). secundar si universitar.4. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar. Tarile Scandinave. La inceputul secolului XX. prima bursa de valori din Romania. a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864).

impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. Bucovina. Inca de la intemeiere. Ea avea trei sectii: literatura. Scoala de Arte Frumoase. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. artisti. In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor . medicinei. In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. In acest proces. Cultura. 4. limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu. primele asociatii studentesti.7. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. stiintelor naturale etc. in 1866. Din 1879. Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata. au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina.aparut publicatii stiintifice. a literelor. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. Academia Romana. de asemenea. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. ci si personalitati din domeniul economiei. stiintelor si artelor frumoase". s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic. oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. istorie. stiinte. Literati. Insa in timpul regimului dualist. Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. Scoala Superioara de Arhitectura. o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. In celelalte teritorii romanesti. rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european. Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. Basarabia si de la sudul Dunarii). Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). Treptat. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. s-au alaturat nu numai filologi si istorici. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia). ulterior Societatea Academica Romana (1867). limbii si istoriei nationale. In Transilvania.

prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune. al carei suflet a fost Nicolae Iorga.act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. caimacam . Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. 1865). samanatorismul. armistitiu . conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare. Xenopol. In literatura s-au format mai multe curente. regelui etc.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului.adunari intrunite anume pentru un anumit scop. poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti. Publicatia acesteia. au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale.romanilor".practica politica preluata dupa model englez.loctiitor al domnitorului. . balanta comerciala . care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. Iacob Negruzzi. " Convorbiri Literare" a promovat valori autentice. Vasi le Pogor si Petre P. militand pentru votul universal si reforma agrara. Alecsandri. in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie . Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu. Prin filialele ei. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei. Carp. Slavici etc. avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. adunari ad-hoc . capitulare .incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti. bazandu-se pe criteriul estetic. pe evocarea naturii si a iubirii. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863). afirmand insemnatatea si valoarea literaturii. infiintata la Bucuresti in 1890. deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale.act al domnitorului. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale. Creanga.

diaspora . de facto . drept de veto .forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii.in fapt. dualismul austro-ungar .Casa Scoalelor .atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. colegiu electoral . constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice. modernitate .curent sau tendinta.uniune de state independente. domnie ereditara . In urma acestui pact. mesajul tronului . avand anumite institutii centrale comune. si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii.politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala. elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire. Transilvania a fost incorporata Ungariei. confederatie . .de drept. caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie.in sens general. gubernie . interpelare . avere etc. deznationalizare . in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor. forme de organizare sociala etc. respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor. modernism . referindu -se la produse ale culturii.institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli.actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale. institutii. talent. integritate teritoriala . administrative. ceea ce exista in teorie. ceea ce exista in practica. diplomatice etc.categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie. de iure .principiu de drept international. caracteristica de a fi modem. lovitura de stat . potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau.grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine.comunicare rostita de monarh. manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea.procedura de control parlamentar. normelor si practicilor traditionale.

1916) .dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa.a dispune. suzeranitate .forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite. criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat. obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat. tarif vamal protectionist .obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran.trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului. panslavism . a sanctiona .vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica. Perioada neutralitatii armate (1914 . tratat de pace . vot de blam (de neincredere) . neoabsolutism . razboaie balcanice . secularizare .regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. regim autoritar . ca o lege sa intre in vigoare.curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale. reduta . in dauna legislativului.mic fort de aparare. de forma poligonala.actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata.1.a confirma o lege sau o dispozitie.monarhie constitutionala . responsabilitate ministeriala . plebiscit .forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii.conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona. a promulga . inconjurat de santuri. 5.declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic. printr-un act oficial.act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict. vot cenzitar . In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze.taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone. PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5. sa de vina executorie. traditionalism . pronunciament .consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum).

Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. asa cum prevedea tratatul de alianta. tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. Sofia. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania. C. supunandu -se majoritatii. In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. la care aderasera Germania si Italia. pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. Rusia ). Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. fiind sustinut de Petre P. Guvernul liberal condus . Ferdinand I (di n septembrie 1914). care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra. Rege constitutional. Carol I a acceptat. bosniaca. numeroasele crize regionale (marocana. Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina.) prefigurau un conflict de mari proportii. Ceilalti oameni politici. Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia. Austro-Ungaria.Contextul international . formula neutralitatii armate. la care au participat printul mostenitor. Pe de alta parte. printre care Alexandru Marghiloman. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). Carp. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale. in final. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. Ion I. fruntasii politici ai tarii. deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie. au fost ucisi de un nationalist sarb. balcanica etc. Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. membrii guvernului Bratianu. Incurajata de Germania. Franta. pe 21 iulie 1914. Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile. Ferdinand. Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. Pozitia Romaniei fata de razboi . In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. Take Ionescu. In dezbaterile care au avut loc. In aceste conditii. Interesele politice si economice divergente ale acestora. Pozitia geografica a Romaniei.

daca dorea realizarea unirii. Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei". responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I. iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. Carp).I.1914). sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale.miscarea socialista.regele Carol I. sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania.P. in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". Bratianu. opozitia nationalista. Bucovina). Banat. ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale. Dupa moartea regelui Carol I (27 sept.de Ion I. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. neutralitatea definitiva . cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta. C. Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi. Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi. Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta. Desi atat Bratianu. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala. Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili.C. expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care. mizand a tat pe pozitia ei geostrategica. intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice. cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor.guvernul liberal. Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania. In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. Negocieri pentru intrarea in razboi . In perioada neutralitatii. conservatorii filogermani (P. Anglia). cat si pe importantele resurse de petrol si cereale. In anii 1914-1916. In septembrie 1914.

Nicolae Filipescu s. dotarea armatei romane era modesta. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale. tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. In anii 1914-1916. Bratianu sa i se alature. imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara"). demersuri diplomatice. Barbu Delavrancea.a. Carp. In baza acestor documente. se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman. demonstratii. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok). in vara anului 1916. incercari de inlaturare a lui Ion I. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. Marii Britanii. Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. tratatul de alianta si conventia militara. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. sa intre in razboi "acum ori niciodata". Ulterior. Londra. Cu toate aceste masuri. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara. Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament. La randu l sau. Exista si un curent germanofil (Petre P. invocand pericolul rus si tratatul din 1883. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. Titu Maiorescu. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin). caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. conferinte. Constantin Stere) care. Antanta a uzat de toate mijloacele.C. Paris.C. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. dar a si somat Romania. La randul ei. solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. Sub presiunea evenimentelor de pe front. Rusiei si Italiei la Bucuresti. De asemenea. Octavian Goga. la 4 august 1916. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. Dupa indelungi tratative.

Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac. . RUSIA. mitralierele si avioanele. Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ. armata romana cuprindea 813.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1. Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei. Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". ITALIA. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916. 2. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare. 4. II. In urma mobilizarii.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta. ANGLIA.000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile.2. careia i s-a declarat razboi. multi militari aveau o instructie insuficienta." 5. Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art. III. FRANTA. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara.1918) Consiliul de Coroana. 3. trei armate romane (in total.843 ofiteri. Rusia. de asemenea. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie. VI. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. (4 AUGUST 1916): "I. cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea. 420. Beligeranta (1916 .758 soldati si 19. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. tratativele de pace. ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material. Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. 4. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita. Franta. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA. Germania (15 august).

Dupa patru luni de lupta. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste. vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita. armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. dar nerealiste. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece"). au intrat sub ocupatie straina. autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori. temporar. Fagaras. In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. pe Olt. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. multi batrani. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. la Turtucaia (19 . contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. in sud. Romania era inconjurata din trei parti de dusmani. in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. Retragerea s -a facut in dezordine.24 august 1916) de catre germani si bulgari. o mare parte a tarii. inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916).La 14 august 1916. In plus. Gheorghe. . autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia. sub deviza "acum ori niciodata". Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase. femei si copii murind de foame si de frig. au el iberat localitatile Brasov. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata. precum si la Neajlov-Arges (16 . dar slab echipata si lipsita de experienta. aliatii nu si -au respectat promisiunile. dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu.700 km. ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala.000 de morti. Gheorgheni si Orsova. zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. Odorhei. Orsova Sf. In acelasi timp. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara. Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. avea o armata numeroasa. Miercurea-Ciuc. avea de aparat o frontiera de 1.20 noiembrie 1916). Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. ca urmare a victoriei obtinuta in sud. In acest context. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. unde a avut loc "batalia trecatorilor".

pe valea Siretului. in zona Oituz si de la vest spre est. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman. Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917. Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917). Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. Cu sprijinul Antantei.Galati. pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati.000 erau pregatiti pentru operatiuni. La 24 .000 de militari din care 460. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale. oras devenit capitala provizorie. pana in mai 1917. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria. Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii. armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. Dobrogea). Alimentele au fost rationalizate. sosita in tara in octombrie 1916. la 23 martie 1917. totodata. Romania a fost infranta. o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. Muntenia. Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord. dar nu a fost scoasa din lupta. Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu. confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). facand imposibila cucerirea Moldovei. La Iasi. Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte. Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica. condus de Ionel Bratianu. care a rapus peste 80. La sporirea capacitatii de lupta. Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. organizati in Armata I si Armata a II -a. regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). Pentru impulsionarea rezistentei militare. Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. pusa la dispozitie de aliatii Romaniei. pe linia Focsani . Ea cuprindea 700.In teritoriul cucerit (Oltenia. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor.000 de oameni.

devin adevarate bande de jefuitori.iulie 1917. ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»).a. armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918). Armatele rusesti din Moldova. cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii. armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi. Constantin Prezan. Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani. la randul sau. dedandu -se la agitatii bolsevice. In acest context. Pascani. Eremia Grigorescu. C. la finele anului 1917. Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului. In replica. Ca urmare. presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat. intre care generalii Alexandru Averescu. In batalia de la Marasesti (24 iulie . Armata romana. precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare. Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. Dar. la Darnita. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura.9 august). au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze. distrugeri si provocand incidente la Galati. La inceputul anului 1918.lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918). La bataliile de la Marasti. rusii se retrag din fata atacului german.martie 1918). Acest lucru era insa imposibil. situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 . in curs de dezmembrare. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie . Iasi. primul ministru Ion I. planul Puterilor Centrale a esuat. In nord.6 august 1917). Ecaterina Teodoroiu s.reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie . Bratianu a demisio nat. comandata de adevarate personalitati militare. . Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat. (Istoricul N. Ca urmare. comi tand jafuri. provocandu-le pagube importante. a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918). von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi.

La 18 noiembrie 1918.situatia in care. pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit. s -a ales ultima solutie. Astfel. Rusia si. s -a optat pentru prima varianta. armata romana era demobilizata. Sfarsitul raz boiului. din 1915. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman. Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati. guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). . desi umilitoare./11 nov. care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria.Franta. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze. 29 oct. disparuti si prizonieri.unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). 1918. permitea supravietuirea statului roman. insumand 5.C. Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace.aproximativ 800.simpatizant al aliantei cu Germania. care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator). Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale. Pacea de la Bucuresti. raniti. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta. in cazul unui conflict. a comertului cu cereale. germanofil . pe fondul succeselor militare ale Antantei. regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti. Dintr -un teritoriu de 137. guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918).000 morti.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret). guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. a exploatarii si prelucrarii lemnului. a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi.600 km 2. participarea la razboi a Romaniei. Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat. In octombrie-noiembrie 1918. neutralitate . ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100. a gasit Romania in tabara invingatoare. o tara nu face parte dintre beligeranti.in frunte cu Ion I. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare.000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat. alaturi de Puterile Antantei . cuprinzand 72% din populatie. Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920. Italia .a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala. intr-o atmosfera de entuziasm. Anglia.

numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani.neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare. neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi. dar aceasta initiativa nu a avut succes). in anumite conditii. armistitiu . Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri. Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara. 6.intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. neutralitate .clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede.s-a inrolat in armata romana. in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti. Aceasta speranta s-a pastrat. incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916). interzicerea activitatilor politice s. cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial. victoriile militare ale Antantei. Banat).). cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si .fosti prizonieri in Rusia. esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918.a. prin unirea Basarabiei. dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri. Transilvania. MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale.cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire. in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918). Astfel. obligatia statelor membre de a actiona in comun. neutralitate permanenta . imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni . In mai/iunie 1917.situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. sperau intr-o apropiata intregire. eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918. Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat. mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva. casus foederis . Realizarea Romaniei Mari."acum ori niciodata" .

Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. Incepand cu aprilie 1917. mentinerea ordinii. pe fron t. preoti si studenti. 6. in spitalele de raniti. Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. precum si numerosi profesori.000 de militari romani. Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista). contributia intelectualilor din Ardeal. In fruntea miscarii pentru autonomie. cat si de bolsevicii rusi. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa.cel Austro-Ungar. Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat.1. s -a aflat Partidul National Moldovenesc. in lagarele de prizonieri. scolara si economica pentru Basarabia. congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive". religioasa. Basarabia a) Autonomia. la care au participat peste 10. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. organizarea cercurilor de istorie. Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". treptat. creat pe 3 aprilie (martie. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. cu ocazia marii adunari de la Odessa. editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta. s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. care incercau s -o castige de partea . pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. geografie si cantec romanesc. 13/26 aprilie 1917). intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei. in vara anului 1917.

Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri. In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918). intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. b) Unirea cu Romania.2. C. 6.N. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. situatia Basarabiei se agraveaza. Basarabia isi pastra autonomia provinciala. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet . drepturile minoritatilor trebuiau respectate. Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. In consecinta. La 9 octombrie 1918. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali. Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918). iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. aflat la Chisinau. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. 842/22 aprilie 1918. Bucovina a) Autonomia. Inca din perioada razboiului. l a 13 ianuarie 1918. Prin Decretul regal nr. care il avea in frunte pe Petre Erhan. Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917).R. Destramarea armatei ruse. Alexandru Marghiloman. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. insa. care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul.revolutiei proletare. Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. regele a promulgat actul Unirii. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. In noile conditii. aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu. in nu mele . In lunile urmatoare. a cerut oficial. Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta.

condus de profesorul Sextil Puscariu. Tot atunci s -a format Consiliul National. ca reprezentant al tuturor romanilor. Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe. La initiativa lui Sextil Puscariu. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. trecandu -se la etapa a doua. recunoscut de guvernele francez. Deputatii ucraineni. intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. La 20 septembrie 1918. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor. care a influentat puternic constiinta colectiva. Intrunit la data stabilita. fosti militari in armata austro ungara. sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. Adunarea Ucraineana. aflati in Basarabia.S. b) Unirea cu Romania. bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 . condus de Iancu Flondor. s-au opus. la 23 octombrie 1918. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P. La 11/24 octombrie 1918. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei . emigratia romana din Transilvania. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. Faza autonomiei se incheia. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada.D. deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei. s-a format. La 12 noiembrie 1918. Prin integrarea Bucovinei la Romania. In aceste imprejurari. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. voluntarii bucovineni. englez si italian.3.).) si Partidul Social -Democrat (P. si un Birou Executiv. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". Guvernul roman a aprobat.N. Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi. In Transilvania. au exprimat sprijinul pentru unire. care s -a proclamat Adunare Constituanta.natiunii. ca organism reprezentativ. 6. Transilvania a) Autonomia.R. la Paris. Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei". In 1918. Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. In Transilvania.

sepa rarea politica de Ungaria. Propunerea partii ungare a f ost respinsa. la 5 noiembrie 1918.D. La 9 noiembrie 1918. In acest context. La 18 octombrie 1918. dupa modelul cantonal elvetian. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia.).R. Consiliul National Roman Central (C. Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar. dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei.228 delegati alesi.C. cerand "intreaga putere de guvernare".C. ca organ politic unic al romanilor din Transilvania. la Alba Iulia. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918.R.R. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta.C. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti. Adunarea. In Rezolutia unirii. In noiembrie. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni. unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918.). Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. C. adresa o nota ultimativa guvernului ungar. Banat si Tara Ungu reasca. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania.R. elaborata de cele doua partide. dupa modelul C. in acelasi timp. plebiscitul. mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional.. careia i a dat citire Vasile Goldis. la Budapesta. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti.N. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg .N. La 7 noiembrie 1918. si P.septembrie 1918. b) Unirea cu Romania.N.000 de oameni si 1.C. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918. consilii si garzi nationale locale.N. a decis. Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C. s e constituia.R. se preciza ca: "I. conduse.N.R. din partea romana.S. C. in intreaga Transilvanie s -au format. au participat peste 100. de Iuliu Maniu.. s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar. Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria. s-a publicat textul convocarii. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P.N.C.

prezidat de Iuliu Maniu. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti. II. 5. regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. Votul obstesc. Desavarsita libertate de presa. egal. Tisa si Dunare. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus. cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. 6. partid etnic . Reforma agrara radicala. Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. direct. a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920. secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani. Romania Mare . Prin Decretul nr.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice.stat rezultat in urma evenimentelor din 1918. Marea Unire . Noul stat romanesc. care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii. ratificare . III." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei. aleasa pe baza votului universal. stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). federalizare . se desavarsea formarea Romaniei Mari.principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale. Astfel. avand o suprafata de 295.partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. asociere si intrunire.proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia. 4. ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman. IX. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat.dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala .concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni. . egalitate politica .049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central. care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent. autodeterminare .actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative. stat national unitar .Banatul. cuprins intre raurile Mures. In legatura cu aceasta. 3631 din 11 decembrie 1918.

vot universal .unificare administrativa . credinta religioasa. nationalitate. grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat. . sex.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat.drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa.