STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

Hatmania Divanului. Ele contineau principii moderne . Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice. desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor). conducatorul miscarii eteriste. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. Dupa 20 martie. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare. Suveranitatea poporului.numirea in functii dupa merit. Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" .000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor.Nationale din timpul insurectiei sarbesti. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). reprezinta principalul document programatic al revolutiei. desfiintarea vamilor interne -. cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". si du pa tratativele cu Tudor. · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice). iar promovarea sa se faca dupa merit). Dintre acestea. libertatea comertului. · reforma administrativa. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. armata nationala. delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. Vornicia Capitalei). Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale.

Tudor a fost judecat. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. condamnat si executat de Eterie pentru tradare. prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. Elita politica romaneasca a recuperat. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. din perspectiva antiotomana a Eteriei. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta. chiar de tarul Alexandru I. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). apoi. Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. Parasit de capitanii sai. care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. iar privilegiile boieresti desfiintate. Dincolo de proiectul antiotoman. Desi infranta.3. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). membru al Sfintei Aliante. numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. In vara anului 1822. 1. boierimea reformatoare . Domnul trebuia sa fie ales de tara. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832).("Proclamatia catre bucure steni"). insa. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. In acelasi timp. a fost asimilata tradarii. Evolutie si revolutie. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia.

Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 . politice si nationale s -au agravat. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). bisericeasca. Gheorghe Bibescu (1842 . financiara. a tiparul ui. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. In anii 1837-1838. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. avand puteri limitate. care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. separarea puterilor in stat. judecatoreasca. *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa. In final. libertatea tiparului. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). respectul proprietatii.1842). personala. cele doua documente . Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara.1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. impozit progresiv pe avere. Partida Nationala. condusa de boierul Ion Campineanu. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. avand astfel un caracter liberal si iluminist. in primul rand. Cu aceasta ocazie.a redactat zeci de proiecte. Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). Proiectele de reforma au devenit mai complexe. egalitatea in fata legilor. In legatura cu problemele nationale. exprima revendicarile micii boierimi. vizand modernizarea organizarii interne si. libertatea religioasa. redactarea unor legi fundamentale. ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor". dobandind uneori accent e radicale. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale. *Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti.

Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. In 1845 se infiinta la Paris. dupa parerea domnului moldovean. Rosetti. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Balcescu. urmand sa se bucure de libertatea personala. Ele au pregatit revolutia din 1848. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Cu acelasi program. iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. in 1839. Arhiva istorica. Societatea Studentilor Romani. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. asezata de o parte si de alta a Carpatilor".cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca). a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. din 1846. In cadrul regimului preconizat. lichidarea proprietatii boieresti. independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. I. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. Ghica. la Sibiu. inde pendenta. cautandu-si noi modele si forme de organizare. In Tara Romaneasca. fondata la Bucuresti de N. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. fapt posibil. In 1834. din initiativa lui C. unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Rosetti. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. egalitatea cetatenilor in fata legii. Intre activitatea teoretica . a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. In Moldova. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice. emanciparea clacasilor. ca filiala a Fratiei. A. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. sub suzeranitatea Portii. Fratie".A. numai cu sprijinul puterilor europene. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Asociatia patriotica. Christian Tell si C. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. Deviza ei era: " Dreptate.

numite anaforale. care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. La baza statului s -au stabilit. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc.4. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. in "spiritul veacului". memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. viitoarele Regulamente Organice. separarea puterilor si bugetul modern. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Actele de . 1. dar pastrand vechiul continut al puterii. dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. corpul de avocati. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. Au fost infiintate tribunalele. introducand principii si forme moderne de organizare. limitau puterea sefului statului. activitatea societatilor secrete). aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. suveranitatea poporului. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata.reformatoare (proiecte de reforma. serviciul procuraturii. O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor . care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. De asemenea. Reforme in spiritul despotismului luminat. prin participare la activitatea legislativa. care. arhivele statului. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. notariatele. instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. putea dizolva Adunarea Obsteasca. * Puterea executiva revenea domnului.

Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. 1. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. calculata pe venit. se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Acte fundamentale pentru Principate. Cu toate limitele lor. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. posta. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. de noi idei politice si de gusturi occidentale. redactate de Partida nationala. Regulamentele aveau. atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833. care explica lipsa lor de popularitate. si aspecte negative . singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. de unire si organizare a monarhiei constitutionale. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. in decursul studiilor lor pariziene. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. schitau un proiect de eliberare. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. in plus. asa cum prevedeau Regulamentele). insa. In 1834. dar a pastrat vechile privilegii fiscale. pentru burghezie). Revolutia de la 1848 . o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Astfel organizate. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. Mai mult. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii.5.stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor.

o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. In Moldova si Tara Romaneasca. care avertizase ca nu va tolera miscari . care sa stimuleze dezvoltarea economica. Ei erau un grup deosebit de omogen. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg). la care a participat boierimea mica si mijlocie. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Alecsandri. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". Moldova . revolutia din 1848 1849. probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. politic si in mentalul colectiv. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. A. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei.social. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate. pentru a fi inaintata domnitorului. Bucovina). de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului.Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. unirea si independenta romanilor. Constienti de aceasta. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico .

Tara Romaneasca . Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . pe langa obiectivele nationale s i sociale. dupa model francez. la Brasov. Tot in exil. domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie. In Tara Romaneasca. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. ofiteri si populatie urbana. unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. unde au participat la actiunile revolutionare. Daca intrunirea de la Iasi. domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. au redactat un legamant. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. Revolutionarii moldoveni. grupul de exilati romani aflati la Paris. evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara. s-a desfasurat o adunare populara. in Tara Romaneasca. incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. B. intelectuali. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. boierime liberala. Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. in august 1848.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. modern. negustori. . Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). la 12 mai. din 27 martie 1848. ministri responsabili. drepturi si libertati cetatenesti. de la Hotelul Petersburg. l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. care a durat pana in septembrie 1848. cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. La 9 iunie. cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani. introdus de revolutionari din considerente tactice). din mai 1848. Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. la Islaz. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. dar la Cernauti. Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti).

La insistenta Rusiei. fiind desfiintata in august 1848. a eliberat robii. a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. Dupa noi presiuni rusesti. Fratie". Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari.si corpul Comisarilor de Propaganda. ecleziastica si intelectuala. armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. fraternitatea. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. Ei au hotarat. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. condusa de Pavel Zaganescu. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale. In aceste provincii. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). C. insa. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. alaturi de taranime. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. Bucovina . disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. Doua zile mai tarziu. numit capitan general . De fapt. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. a infiintat Garda Nationala . Transilvania. Suleima n Pasa. O Comisie a Proprietatii. . acordandu -se libertate presei. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul. sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. in lipsa unui corp reprezentativ. determinat de programul national al revolutionarilor maghiari. exercita atat puterea executiva. a eliberat detinutii politici. trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. in martie 1848. Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa. Banat. cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana". nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. Intr-o prima etapa.pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. compusa din Ion Eliade Radulescu. ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza. reprezentantul Portii. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. egalitatea.Guvernul provizoriu.

3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. anexarea Transilvaniei la Ungaria. Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane. precum si a unei universitati. Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. La 18 mai 1848. sub conducerea lui Avram Iancu. Comitetul National de la Sibiu.Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: . unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. inarmarea poporului. nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . Astfel se anula autonomia P rincipatului. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. Romanii s -au retras in Muntii Apuseni. . iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani. pregatind totodata adunarea din mai. care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. de fapt.000 de participanti). condus de Andrei Saguna. astfel incat. Totusi. prin Constitutia din 4 martie 1849. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. Datorita rezistentei romanilor. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania). Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. a votat pentru unirea. care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. formarea a 15 legiuni romanesti. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. . asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

libertatea comertului. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). Islaz.initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. La 15/27 iunie 1848. provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. convocata din initiativa Comitetului de Actiune.. a precizat obiectivele revolutiei. inarmarea poporului si autonomia provinciei. prezidata de Eftimie Murgu. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . Adunarea de la Lugoj. a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). adunarea populara de la Cernauti condusa de E. . Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. Bucuresti si Blaj din motive strategice. . unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). In Banat. chemata in ajutor de Curtea vieneza. care recunostea unele drepturi ale romanilor. o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. reforma agrara (obiectiv economico social). Nicolae Balcescu. justitie si politica. adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. D. miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. Obiectivele proiectului erau: . Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). . prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti. la Siria. independenta Episcopiei Bucovinei. desfiinta rea clacii si dijmei. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin . oficializarea limbii romane. egalitatea in fata legii. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. La 8/20 mai 1848. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. cuprinse ulterior in Petitia tarii. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. Semnificatia revolutiei de la 1848 . alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni. Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor. In Bucovina. Hurmuzaki. armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. autonomia si independenta (obiectiv national). langa Arad. . Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu.

Sfanta pazire a Regulamentului.I. Cuza. Egalitatea drepturilor politice []. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni. 2. 6. . pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. 8. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate. Pentru a nu irita imperiile vecin e. 4. 30. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari. precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. [] 3. egalitate si fratietate. 9 iunie 1848 "Pe scurt.noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. In Transilvania. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. parte componenta a problemei proprietatii. dezvoltate in toata intinderea lor. Islaz sau Blaj. 13. 12 mai 1848 "1. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Emancipatia manastirilor inchinate. 5. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. C.' Proclamatia de la Islaz. recapituland. romanesc. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. 4. in gazeta Pruncul roman. 12. 5.A. 4. Rosetti. decreta: 1. Siguranta personala. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi. poporul roman. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Brasov. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. Iasi. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. Solutiile propuse au fost diferite. Domn responsabil. 3. in care facea un apel la unire. 27 martie 1848 "1. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste.

ca sa figureze in numele sau. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8. 30. independinte de la oricare alta biserica []. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. de a scrie si a tipari fara nici o censura. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. dezvoltate catre proprietari. Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei. egalitate si lacuitorilor fratietate. de orice alte dari ale sateni libertate. romanesc. Siguranta 4. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. Natiunea romana pretinde." Petitiunea nationala. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. 7. Blaj. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman. Unirea Moldovei 5.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []." Documentul programatic 1. Natiunea romana cere. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. . pe larga o personala. 2. 6. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi. [] 13. a scoalelor si temelie nationala. 3. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. Obstescii Intemeierea 1. 22. raspandirea luminarilor poporul Reforma 3. Printipiile noastre 6. 4 mai 1848 "1.

Egalitatea 13. 5. 3. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire. pe 4. indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. 12. lor. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice. 22. Domn starilor responsabil. Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor. in cele dinauntru ale sale.in toata intinderea 3. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. si politice si tivile. Proclamatia de la 1. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. 4. Independenta sa 2.

Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi. 13. Petitiunea de 1. Natiunea romana cere. 6. sa 8. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. numele sau. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. privi- proportiune numerul sau. 4. Natiunea romana 3. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi . ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera. Natiunea romana 7. taranilor respectul politic. ca libertatei personale. vorbi.cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei. 2. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin. [] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic. independinte de la oricare alta biserica.acestor 21 articole decretate poporul roman. Natiunea romana pretinde.

ai Desfiintarea clacii si dijmei. alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". conducere proprie in administratie. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului. fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz. inarmarea poporului. justitie si politica. 5.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. 6. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane. Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti. . Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. tuturor starilor.

Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. dar si al sporirii autoritatii domnului. De asemenea. Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. Unirea Principatelor Romane. Domnitorii s-au refugiat in Austria. ci numit de tar si de sultan. unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. Pe plan international. in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. spre deosebire de omologul sau muntean.2. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. dar a suferit cateva modificari. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. fara a fi vadit antiunionist. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca. tot Grigore Al.1. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. In 1849. In Moldova. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854). ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. in functie de contextul intern si extern. a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. Potrivit acesteia. care. iar dupa retragerea acestora. Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. au domnit pana in 1856. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. durata domniei era fixata la sapte ani. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Domnul nu mai era ales. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. de catre cele austriece si t urcesti. in 1853.

Ismail). dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei.numite Adunari ad-hoc . Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). spera sa-si refaca prestigiul european.a. Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. dreptul la armata nat ionala s. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Anglia. In locul . Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri.italian si. apoi si-a schimbat atitudinea. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. Poarta numea in mod provizoriu caimacami. a comertului si a cultelor. *libertatea navigatiei pe Dunare. respectiv. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. Rusia. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . Congresul de pace de la Paris (februarie . Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. *mentinerea suzeranitatii otomane. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". Franta sprijinea unirea. german. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea. s-a aratat favorabila unirii. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) . revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). loctiitori ai domnului. in functie de propriile interese.martie 1856). Bolgrad. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . contele Walewski. unde urmau sa se ia deciziile finale. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani.in fiecare Principat. Austria si Turcia erau impotriva. prin ministrul sau de externe. neutralizarea Marii Negre. "juca" dupa "muzica" Frantei.Principatelor sa devina o problema euro peana. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase. infranta in razboiul Crimeii. La Paris. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti. organizata la Paris. garantarea independentei administrative.

dupa dezbateri prelungite. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. inlocuind Regulamentele Organice. nu pe originea sociala . respectarea autonomiei. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. responsabili . Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. In august 1857. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. a creat o stare de tensiune interna si internationala. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. fara a avea insa initiativa legislativa. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). marea proprietate si orasenii votau direct. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. organizarea interna etc. dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. Dupa exprimarea romanilor. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. Adunarile functionau ca un parlament unicameral. iar mica proprietate si taranii indirect. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. adunarile s -au dizolvat. neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. Conventia de la Paris. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. al caror mandat expirase in 1856. ci doar faceau propuneri marilor puteri. Angliei si Turcie i. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. situatia s -a dezamorsat. iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. care dezbatea si adopta legile.celor doi domni. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). prin delegati. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. In aceste alegeri clerul.

La Bucuresti. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. libertatea individuala. accesul liber la functiile publice. Sub presiunea maselor. Conventia era completata de un act electoral. contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. alegatorii se imparteau. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. insa. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. Adunarea Electiva acceptand. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). Grigore Sturdza. In Moldova. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei. fiind acceptat si de conservatori. . In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). la 24 ianuarie 1859. a fost valabila pana in anul 1864. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. drepturi politice pentru crestini. desfiintarea privilegiilor de clasa. garant area proprietatii). Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. a lui Alexandru Ioan Cuza. egalitatea in fata legii. unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. dupa dezbateri furtunoase. in functie de venit (vot cenzitar). Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. de asemenea. dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. ca domn al Tarii Romanesti. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . inlocuind Regulamentele Organice. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

*Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. structurat pe trei cicluri: primar. teologie. In ianuarie 1865. in domeniul armatei . care era gratuit si obligatoriu. legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor. Politica externa . prin rascumparare (despagubire). prin care invatamantul devenea unitar. * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau.imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. in octombrie 1860. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. In aceasta perioada. legea pentru infiintarea consiliilor judetene). *Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. care avea sectii de drept. Principatele au urmat in politica externa o directie proprie. *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei. Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern. Totusi. promulgata la 7 decembrie 1864. Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. Mihail Kogalniceanu a dem isionat. secundar si superior.a. Domnitorul a sustinut miscarile de . a Universitatii din Iasi. neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. fara a socoti padurile. * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice. pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. in justitie (elaborarea Codului penal . in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia). infiintarea Camerei de Comert). adoptarea noului Cod civil.1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe. cu patru facultati: drept. in decembrie 1864). filozofie. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. in comert (elaborarea Codului comerci al. stiinte si filosofie (litere).Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864). stiinte.martie 1864. Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. In 1864 .

mult mai tarziu) etc. unde a murit in mai 1873. Astfel. in primul rand. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. compusa din Lascar Catargiu. domnitorul s -a gandit la abdicare. Pentru ambele grupari. Liberalii radicali. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Bratianu si C. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. dupa modelul Europei Occidentale. s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale.A. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. Rosetti si conservatori. I. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. in schimb. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. astfel. Domnia lui Cuza a coincis. a fost sporita capacitatea militara. A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. insa. a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. Paris si Belgrad. dorind o transformare economica si sociala radicala. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. punerea in aplicare a programului de la 1848 . s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta. Liberalii radicali condusi de Ion C. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. continuatori ai ideologiei de la 1848. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. care avea ca scop coordonarea intregii politici externe.A. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. Domnia lui Al. Conservatorii. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. Politica reformatoare si intarirea statului roman .eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. Bratianu si C. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe. Constient de esecurile domniei autoritare. emigratia poloneza.

Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. Carol intra in Bucuresti. indreptandu -se spre Mitropolie. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. in esenta. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. Pentru Romania anului 1866. La 25 aprilie 1866. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau.3. atat liberalii. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor. Marile Puteri. In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947). inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. Romania moderna era. La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866).a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. Pe plan intern. ca in 1857. in octombrie 1866. In urma unei vizite facute la Istanbul. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. indiferent de domnitor. fiind insotit de Ion C. . aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). inlaturandu -se lupta pentru domnie. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. Din cauza conflictului austro -prusac. se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania. pe Podul Mogosoaiei. printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". drepturile si integritatea sa. s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. 2. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. In randul acestora. Bratianu. edificata.

. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul). avea drept de amnistie politica. Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. vota. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii).a. responsabilitatea ministeriala. prerogativele domnului si ale ministrilor s. guvernarea reprezentativa si responsabila. putea sa de clare razboi si sa incheie pace. luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii. Ca sef al puterii executive. avea drept de veto absolut. Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale. era comandantul armatei. gratia. principiul democratic al separatiei puterilor in stat. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. numea si confirma in to ate functiile publice. puterile in stat. Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . monarhia ereditara. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala. avea drept de interpelare a guvernului s.2. incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. domnitorul numea si revoca ministrii. drepturi si libertati cetatenesti. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866. drepturile cetatenesti. putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. conferea distinctii si decoratii. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. initia proiecte de lege (prin ministrii sai). Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie. Constitutia proclama oficial numele de Romania. Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta. sanctiona si promulga leg ile. batea moneda. Exprimand dorinta de independenta.4.a. Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. modifica sau abroga legile. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. Inspirata dupa modelul belgian.

Articolul 31 consacra suveranitatea poporului. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine". se acorda dreptul de intrunire si asociere. Astfel. Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor. Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite. Cele doua mari partide ale epocii moderne . normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct). Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. de orice natura. in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect). libertatea invatamantului. Sistemul electoral cenzitar. Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale. .10).care constituia majoritatea populatiei.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. In ansamblu.Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . libertatea individuala. Proprietatea. era proclamata sacra si inviolabila (art.Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. articolele 32. Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ". egalitatea in fata legilor (art. Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. bazat pe votul cenzitar. pe de alta parte.a. protejarea refugiatilor din motive politice s. taranimea . libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini). a presei si a intrunirilor. De asemenea. in functie de venituri. prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala. Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult. aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. Impreuna. care impartea corpul de alegatori in colegii. 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. In plus. liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic. ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului. aproape general in acel moment in Europa.19).stratificata . dreptul la azil politic.

promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. 2. Aceasta lege fundamentala. ramasa in vigoare pana in 1923.5. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. 82 . Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman. insusirea de roman se dobandeste. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. Art.dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Puterea executiva este incre dintata domnului. Art. Cucerirea independentei de stat . Desi nu o consacra efectiv. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta. in 1917. Art. l. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. 19. Art. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. pana dupa Primul Razboi Mondial. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. CONSTITUTIA DIN 1866 Art. civile si militare. nu a fost niciodata dezamagit. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. 33. . 7. 35. Toate puterile Statului emana de la natiune. Art. De asemenea. 32. In acelasi timp. [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. sunt sacre si neviolabile. precum si toate creantele asupra Statului. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. Art. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. Proprietatea de orice natura. 2. Art.10. Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. Art. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. in 1884. Art. 31. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare.

1851). Adversarul comun era Rusia care. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873. aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875. Ion H. Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. in timpul domniei lui Al.C. Dupa 1772. M. Noul guvern liberal condus de I. s -ar fi putut realiza. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic. prin semnarea unui tratat in 1868. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca. fapt care a permis. I.Contextul intern si international. o a propiere de revolutionarii maghiari. Kogalniceanu la externe. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. Formati la scolile din Germania. Conservatorii se opuneau. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". Clasa politica sustinea ideea. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni. iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. statutul de independenta pentru Principatele romane. pe cale pasnica.C. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza. Criza s-a agravat in 1876. Bratianu (1876) cu M. iar in 1866 si 1869. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. Cuza. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc. retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. aveau ca obiectiv dobandirea independentei. Cei mai multi liberali (intre care I. in 1863. Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. Pentru conservatori. Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850. maghiari si "iugoslavi". elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse. devenit Austro -Ungaria in 1867. . ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. Astfel. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. Bratianu.

rusa. si de Kogalniceanu.C. calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. In 9 mai 1877. Bratianu a incheiat Conventia romano. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei. in iulie 1876. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu. cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. Kogalniceanu propusese la Livadia. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti . in Crimeea. Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876. Corabia. Bratianu si M. Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman. incheiata fara rezult ate deosebite. Giurgiu. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). guvernul liberal condus de Ion C. Tratativele romano -otomane esuau insa. Luand act de noua realitate. Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman.000 formau armata operativa. Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta. Imediat. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. care ocolea Bucurestiul. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului. cand o delegatie condusa de I. La 4/16 aprilie 1877. armata era slab inarmata si echipata.000 de persoane.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. In decembrie 1876. semnata la 3 ianuarie 1877. Islaz. reprezentantul Rusiei in Romania. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100. La 12/24 aprilie 1877. otomanii au bombardat localitatile Bechet. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart. nu avusese mai mult succes. din care 58. In aceste conditii. dar acesta era primit cu ostilitate. dar nu si inde pendenta. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc". Calafat. la o . revenind la gurile Dunarii.

Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. Marea Britanie a privit -o cu ostilitate. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. Ismail). Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei. raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti. comandantul frontului rusesc din Balcani. in cursul tratativelor dintre tar. in iulie. Dupa ce au traversat Dunarea. ministrul de externe. dar nu si de jure. Italia si-a aratat simpatia. armata rusa a declansat. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. iar Poarta a ripostat prin razboi. neacceptata pana atunci de partea rusa . Inaintarea in Balcani. a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit. Senatul vota aceeasi motiune." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate. rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii.interpelare a lui Nicolae Fleva. ajungand peste o luna dincolo de Balcani. Franta. La inceputul razboiului. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic.000 soldati. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3). trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa. Independenta. privind situatia Romaniei. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. arhiduce si principele . sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877.1878). Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 . In luptele de la Dunare. prin care solicita cooperarea armatei romane. condusa de arhiducele Nicolae. Ignorand forta armatei otomane. salutata cu entuziasm de populatie. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. suntem natiune de sine statatoare!"). Mihail Kogalniceanu. Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri. s -a oprit la Plevna. aparat de o garnizoana formara din 50. condusa de generalul Osman-pasa. A doua zi. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse. Cu toate acestea. Bolgrad. In aceeasi zi. deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul.

complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. Plevna a capitulat. Romaniei si Muntenegrului. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul). In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. fiind respinsa conventia scrisa. urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. care s-a incheiat cu un esec. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878). In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia . fara acceptarea Romaniei la dezbateri. Gheorghe. Delegatul Romaniei la tratative. prevedea: *independenta Hertegovinei. caci au murit aproape 1.cucerirea redutei Grivita I . s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult. Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. print re care Vidin si Belogradcik. din august 1877.a fost scump platita. la inceputul lunii noiembrie. declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. colonelul Eraclie Arion. La 30 august 1877. autonomia Bosniei si . sustinand mentinerea integritatii teritoriale. la 19 februarie martie 1878. Pentru a intari blocada.Adrianopol. Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877. Serbiei. Recunoasterea internationala a independentei . exprimata inainte de atac. In ultima parte a razboiului. Singura victorie . Infranti pe toate fronturile. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului. ca cetatea trebuia asediata. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. acest fapt a atras. In aceeasi zi. protestul Parla mentului Romaniei. Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. dupa aproape trei luni. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. intarea opinia principelui Carol. fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei. comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei.Romaniei. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna.000 de ostasi romani. in ianuarie 1878. Acest bilant trist.

Serbia si Muntenegru deveneau independente. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania. Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. *insula Cipru revenea Angliei. dar pierdea sudul Basarabiei. precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. dupa lungi insistente. erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. In aprili e 1878. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei. rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). care nu primea Bosnia si Hertegovina. luat de Rusia. si Austro-Ungaria. Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. Nici de data aceasta. nu si la cele ruso-romane. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. fapt ce a nemultumit statul roman. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. Delta Dunarii si Insula Serpilor. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse). * Statul roman primea Dobrogea. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri. * In privinta Romaniei. gara ntarea neutralitatii tarii. primul ministru Ion C. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. Intre timp. Romania nu a fost invitata. acordarea unor despagubiri de razboi. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. In aceste conditii. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. Ca urmare.

Anglia si Germania. justitia. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. armata. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste. contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. Imperiul Otoman. Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental.1. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. Prin tratatul final semnat la 1 iulie. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832). Rolul prin cipal il aveau partidele politice. monarhia constitutionala. Constitutia din 1866. indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. In timpul lui Cuza. c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. Atributiile domnului. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. Conventia de la Paris (1858). ca forma de guvernamant a statului roman. biserica. Romania a devenit astfel regat. Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. ales prin vot cenzitar. Parlamentul. 3. specifice perioadei medievale. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social.relatiilor romano -ruse. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. Dupa cucerirea independentei. Serbia. Prin Constitutia din 1866. a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). Monarhia. la 14 martie 1881. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. atributiile domniei au crescut. era consa crata. Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident . Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. guvernul. 3. dar nu guverneaza". Adunarea obsteasca (Parlamentul). Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada.

1914) . reprezentarea statului roman in politica externa. avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . care.cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . indeosebi dupa cucerirea independentei de stat. evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. aparandu -i interesele. Domnul il numea pe primul-ministru. Desigur. Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. urmand. forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic. al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman. In schimb. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania. in care guver nele rezulta din alegeri). si-a implinit menirea de monarh constitutional.). Germania wilhelmiana. domnul (din 1881. dreptul de amnistie. pe cea executiva. dreptul de a bate moneda. Carol.(Belgia. Marea Britanie s. daca nu erau contrasemnate de un ministru. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial). care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . Dupa anii 1870 -1871. Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice. descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana. etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a . EI era seful armatei. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. actele domnitorului nu aveau autoritate. disciplinat si perseverent. Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite.Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman. cand au loc manifestari antidinastice.a. simpatia francofila a opiniei publice. Conform Constitutiei din 1866. Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. fiind figura politica centrala. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor. impreuna cu guvernul. la randul sau. de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice. putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme.articolul 92). Devenit principe al Romaniei in 1866.

cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman. prin Tratatul . Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. nepotul de frate al lui Carol I. pri n care era reglementata succesiunea la tron. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). in martie 1881 a fost proclamat Regatul. Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). pentru un timp. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. Pe plan intern. sustinut de Rusia.luat titlul de Alteta Regala. disciplinat si riguros. Carol a incurajat formarea partidelor politice. s -a dedicat cuceririi independentei. integru din punct de vedere moral. ci de presiunea panslavismului. precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali. Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878. dupa incheierea raz boiului cu Turcia. Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. Italia). deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala. a culturii. a cultivat un climat de ordine. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. Un puternic impact l -a avut faptul ca. a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice.. In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. Germania si. iar pe 10 mai 1881. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. aflati mai mult timp la guvernare. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". in 1878. in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale. a protejat sistemul bipartit. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. In plus. ale caror venituri completau lista civila a regelui. disciplina si rigoare. A conlucrat si cu liberalii.

In mod normal. Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. este o creatie a epocii moderne. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. a bugetului. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. Rus si Austro -Ungar. Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii. Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. 3. Guvernul. electorala). mai ales cei din opozitie. Potrivit Constitutiei. Deputatii si senat orii. motiuni de cenzura. De regula. a ocupat trei judete din sudul Basarabiei. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . ca institutie reprezentand puterea executiva. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva. avand ca act de nastere Regulamentul. In timpul regel ui Carol I. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". Totusi. se foloseau de dreptul de interpelare.2.de la Berlin. timp in care erau discutate si votate legile. In activitatea lor. Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. controlul activitatii guvernamentale prin intrebari. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. interpelari. Cadrilaterul a revenit statului roman. Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. anchete. urmarind modul in care se aplicau legile. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918).3. hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914. 3. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). Ferdinand I (1914 -1927). In baza Constitutiei din 1866. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. regele . Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc.

A. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I.C. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. Prin acest sistem.4.A. Partide si grupari politice .5. Rosetti. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere. In 1895. C.A. Rosetti. Astfel. iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente.N. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne.incredinta guvernul unui lider de partid. partide de orientare social -democrata sau socialista. Bratianu si C. pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene. Bratianu. 3. Astfel. impozit progresiv pe venit. C. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885). cu toate deosebirile de idei. conservatoare.. Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. D. dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale. Biserica Romana ramanea independenta. Rosetti care sustineau libertatea presei. care se bucura de respect si de prestigiu moral. Ambele au participat la guvernarea tarii si. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile. reforma agrara si o legislatie . executivul isi construia majoritati parlamentare.6. Conform Constitutiei din 1866. Reprezentand indeosebi burghezia. Bratianu.L. reforma agrara radicala. 3. 3. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti. Ea a contribuit la dezvoltarea culturii. A. regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. fiind adeptii politicii "prin noi insin e". Tot acum. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. in 1884. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. Sturdza. care milita pentru introducerea votului universal. infiintat in 1880. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. In cadrul P. guvernul "facea" Parlamentul. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. Liberalii. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada. Biserica era o importanta institutie. s -a creat gruparea radicala condusa de C. Ion I. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi.

Gheorghe Gr. odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I. Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu.R. In 1899.eficienta a muncii. o existenta efemera. bazat pe ideile socialiste ale epocii. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895. Titu Maiorescu. In 1910. iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat. dar de mai mica intindere. in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. Aceasta va avea. prin "tradarea generosilor". Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc. numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul". Bratianu. De asemenea. conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. Pe scena politica au aparut si alte orientari politice.. In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal. "Conservatorul". Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. In 1913. elemente ale burgheziei comerciale si bancare. Carp. s-a constituit gruparea condusa de P. Conservatorii. C. s-a dizolvat. atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor. partidul si -a consolidat pozitia. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. Petre P. datorit a politicii lor filoantantiste. ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate. in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte).S. . intitulat "Ce vor socialistii romani?". Dupa 1895. Cantacuzino. autorul primului program socialist din Romania. Vasile Kogalniceanu.D. a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". Totusi. P. "Vointa nationala" si " Viitorul".S. iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. insa. Aurelian. "Lumea Noua" sau "Emanciparea".M. care s-au orientat spre liberali. "Drapelul". "Epoca". evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges. Ion Mihalache. Adepti ai politicii "pasilor marunti". intelectuali. Alte orientari politice. Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul". un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii.

Marea Britanie si Rusia. formata din Germania. reprezenta o uriasa forta politica. Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. In acest sens. 4. In acelasi timp. Treptat. formata din Franta.1. de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani. izbucnit in 1912. fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat. la care a aderat. datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. Politica externa. format din judetele Durostor si Caliacra). Austro-Ungaria si Italia. in primul rand. in aceeasi zi. deci alaturi de Serbia. Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei.7. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. De asemenea. Agricultura. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. Dupa anul 1900. Dupa experienta Congresului de la Berlin. STATUL . legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. regele Carol I si Ion C. in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. Problema taraneasca . aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. Grecia si Turcia. impotriva Bulgariei. Era vorba. semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914. creandu-se. agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. Tripla Alianta. Trebuie precizat. deci de putere importanta in sud -estul continentului. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. ca in acea epoca.3. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . eco nomica si militara. astfel. insa. Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje. si Germania. Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Pana in anul 1914.

forestiera. care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri. Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. In ciuda acestei legislatii. Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. petroliera si metalurgica. Totusi. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. politicieni. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent. de masini si materii prime. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. In consecinta. constituirea bancilor populare. eco nomisti. Ca urmare. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea. astfel ca pentru a -si asigura existenta. industria a cunoscut .cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. 1907). erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. credite putine. imediat dupa obtinerea independentei. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia. industria era lipsita de capital autohton. In 1907. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului. adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant. 4. insuficienta pamantului pentru tarani. dar continua. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut.2. 1894. a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta. Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. analfabetismul. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant. inventarul agricol modest. iar productivitatea era rel ativ modesta. 1898 -1899. au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. Dupa legea rurala din 1864. de cadre tehnice bine calificate. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. predomina cultura cerealelor. infiintarea Casei Rurale (1908). Industria. In 1907. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol.

Acest fapt a fost determinat. pe timp de 15 ani. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor.000 lei. Transporturile. Industria usoara era cel mai bine reprezentata. 4. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. prima cale ferata executata de statul roman. Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar . Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice. Dupa anul 1900. electricitate. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume. in 1914. O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. deoarece necesita capitaluri mici. Mecanizarea comunicatiilor. Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. . Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu. In preajma primului razboi mondial. astfel incat Romania era. francez si belgian. prima din Romania. In 1895. Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. a doua tara producatoare de petrol din Europa. astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. acorda inlesniri. Industria constructoare de masini era inexistenta. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. care viza industria mare. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul.3. In plus. utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile. gaz. celor care infiintau intreprinderi mari. Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50. in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord. cea mai dezvoltata era industria petroliera. industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor.un proces de modernizare. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. zahar). indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). in dauna productiei mestesugaresti. care acorda numeroase facilitati investitorilor. in buna masura. olandez.

Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda. Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini.4. Populatia scolara era in crestere.6. s-au creat laboratoare si au . Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant. s -a dezvoltat reteaua scolara. Franta. Marea Britanie. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar. legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. 4. Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. Ca o expresie a dezvoltarii economice. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda. La inceputul secolului XX. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893. crescand numarul stiutorilor de carte. a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864). in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti. De asemenea. prima bursa de valori din Romania. Tarile Scandinave. Germania (1877). Totodata. construit de inginerul roman Anghel Saligny. Italia (1876). din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. Elvetia. Italia. Prima emisiune de hartie . Ca ministru al instructiunii publice. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul). Invatamantul. sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. Ca expresie a progresului economic. 4. Comertul si sistemul bancar . desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania. Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. matematicianul si astronomul Spiru Haret.moneda a fost realizata in 1877.Dupa obtinerea independentei. la acea vreme cel mai lung pod din Europa. iar o treime de la stat. Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. s-a reorganizat instructiunea publica. Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc. secundar si universitar. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros.

situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. 4. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic. In acest proces. primele asociatii studentesti. fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia). Cultura. de asemenea. Treptat. Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). istorie. au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina. ci si personalitati din domeniul economiei. o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. Inca de la intemeiere. artisti. Din 1879. rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european.7. Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu. In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. Basarabia si de la sudul Dunarii). Scoala Superioara de Arhitectura. Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. Scoala de Arte Frumoase. medicinei. In celelalte teritorii romanesti. Literati. s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. stiinte. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. s-au alaturat nu numai filologi si istorici. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Bucovina. stiintelor si artelor frumoase". Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. Ea avea trei sectii: literatura. In Transilvania. Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata.aparut publicatii stiintifice. Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. in 1866. ulterior Societatea Academica Romana (1867). impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. Academia Romana. oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. a literelor. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. stiintelor naturale etc. Insa in timpul regimului dualist. limbii si istoriei nationale. In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor .

Alecsandri. Iacob Negruzzi. Vasi le Pogor si Petre P. 1865). poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. Creanga. in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie .act al domnitorului. capitulare . Xenopol. infiintata la Bucuresti in 1890. adunari ad-hoc . .incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti.practica politica preluata dupa model englez.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. armistitiu .adunari intrunite anume pentru un anumit scop. Publicatia acesteia. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale. care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. balanta comerciala . Carp. caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului.act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. samanatorismul. militand pentru votul universal si reforma agrara. sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale. In literatura s-au format mai multe curente. contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune. au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare.loctiitor al domnitorului. regelui etc. " Convorbiri Literare" a promovat valori autentice. Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu. afirmand insemnatatea si valoarea literaturii. al carei suflet a fost Nicolae Iorga. bazandu-se pe criteriul estetic.romanilor". avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei. Prin filialele ei. Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863). pe evocarea naturii si a iubirii. Slavici etc. Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti. caimacam . deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale.

domnie ereditara . modernism .politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala.curent sau tendinta. referindu -se la produse ale culturii.de drept.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei. integritate teritoriala . si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii.in fapt.actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale. avand anumite institutii centrale comune. colegiu electoral . de iure .forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii. gubernie .Casa Scoalelor .procedura de control parlamentar. administrative. talent. constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice. .uniune de state independente. diplomatice etc. lovitura de stat . manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea. elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire. In urma acestui pact. cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului. potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau. deznationalizare . dualismul austro-ungar . ceea ce exista in practica. respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor. institutii.comunicare rostita de monarh. ceea ce exista in teorie. normelor si practicilor traditionale. confederatie . mesajul tronului . in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor.atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie. forme de organizare sociala etc.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie. de facto . interpelare .principiu de drept international.institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli.in sens general. diaspora . drept de veto .categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. caracteristica de a fi modem. Transilvania a fost incorporata Ungariei. avere etc.grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine. modernitate .

traditionalism .obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran. obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare. suzeranitate .curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale.vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica.actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat.1916) . regim autoritar . de forma poligonala. tarif vamal protectionist . in dauna legislativului.mic fort de aparare. vot de blam (de neincredere) . sa de vina executorie.a dispune. criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat. neoabsolutism . pronunciament .monarhie constitutionala . inconjurat de santuri. printr-un act oficial.consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum).regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. secularizare . Perioada neutralitatii armate (1914 . tratat de pace . a promulga .act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict. In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze. vot cenzitar . responsabilitate ministeriala .dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa. 5. ca o lege sa intre in vigoare. a sanctiona .taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone.forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite. PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5.1. panslavism .trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului.conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona.forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii.a confirma o lege sau o dispozitie.declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic. reduta . razboaie balcanice . plebiscit .

pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat. In dezbaterile care au avut loc. Pe de alta parte. Pozitia geografica a Romaniei. Ferdinand. cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. Ion I. asa cum prevedea tratatul de alianta. Rege constitutional. balcanica etc. deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. Ceilalti oameni politici. In aceste conditii. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. Take Ionescu. fruntasii politici ai tarii. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile. Guvernul liberal condus . pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie. C. In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. Franta. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale. Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina. pe 21 iulie 1914. fiind sustinut de Petre P. Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. bosniaca. Austro-Ungaria. la care au participat printul mostenitor. formula neutralitatii armate. Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. printre care Alexandru Marghiloman. Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia. membrii guvernului Bratianu. Carp. au fost ucisi de un nationalist sarb. potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. supunandu -se majoritatii. Interesele politice si economice divergente ale acestora. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. Incurajata de Germania.Contextul international . Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra. la care aderasera Germania si Italia. numeroasele crize regionale (marocana. Carol I a acceptat. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania.) prefigurau un conflict de mari proportii. Rusia ). in final. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. Sofia. Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. Ferdinand I (di n septembrie 1914). Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. Pozitia Romaniei fata de razboi .

In septembrie 1914. iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice.regele Carol I. ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale. Desi atat Bratianu. daca dorea realizarea unirii. conservatorii filogermani (P.1914). In anii 1914-1916. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. cat si pe importantele resurse de petrol si cereale. Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei". Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala.C. Bucovina). In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi. responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I. sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile. mizand a tat pe pozitia ei geostrategica.I. opozitia nationalista.miscarea socialista. C. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale. Negocieri pentru intrarea in razboi . Carp). cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor. neutralitatea definitiva . Anglia). Banat. Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania. Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi. cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta. Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili.P. i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania.guvernul liberal. In perioada neutralitatii. Dupa moartea regelui Carol I (27 sept.de Ion I. sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . Bratianu. in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care.

Rusiei si Italiei la Bucuresti. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. Marii Britanii. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. Nicolae Filipescu s. Octavian Goga. sa intre in razboi "acum ori niciodata". conferinte. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. Ulterior. In baza acestor documente. Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament.C. caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. invocand pericolul rus si tratatul din 1883.a. Paris.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. Antanta a uzat de toate mijloacele. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga. Londra. La randul ei. Titu Maiorescu. De asemenea. tratatul de alianta si conventia militara. la 4 august 1916. in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria.C. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok). tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin). Cu toate aceste masuri. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. Dupa indelungi tratative. dar a si somat Romania. imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara"). La randu l sau. Constantin Stere) care. se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . Barbu Delavrancea. Exista si un curent germanofil (Petre P. solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. demersuri diplomatice. In anii 1914-1916. dotarea armatei romane era modesta. Bratianu sa i se alature. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. in vara anului 1916. Carp. incercari de inlaturare a lui Ion I. Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman. Sub presiunea evenimentelor de pe front. demonstratii.

000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile. Rusia. 4. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. ANGLIA. VI. Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1. mitralierele si avioanele. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916. Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea. trei armate romane (in total. II. Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac. (4 AUGUST 1916): "I.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142. cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea.758 soldati si 19. Franta. ITALIA. 420. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA. Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art. FRANTA.1918) Consiliul de Coroana.2. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie. Germania (15 august). . [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material. 3. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. multi militari aveau o instructie insuficienta. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita. 4. numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ." 5.843 ofiteri. 2. tratativele de pace. RUSIA. In urma mobilizarii. careia i s-a declarat razboi. III. Beligeranta (1916 . Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". armata romana cuprindea 813. ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. de asemenea. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta.

In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata. in sud.20 noiembrie 1916).24 august 1916) de catre germani si bulgari. femei si copii murind de foame si de frig.000 de morti. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori. avea o armata numeroasa. contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. pe Olt. planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. Gheorghe. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece"). zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita.La 14 august 1916. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. au intrat sub ocupatie straina. aliatii nu si -au respectat promisiunile. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. Odorhei. In acelasi timp. dar slab echipata si lipsita de experienta. armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. Dupa patru luni de lupta. . Gheorgheni si Orsova. Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250. in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase.700 km. autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia. inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916). avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. In plus. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. Retragerea s -a facut in dezordine. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. dar nerealiste. In acest context. au el iberat localitatile Brasov. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. ca urmare a victoriei obtinuta in sud. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor. avea de aparat o frontiera de 1. temporar. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. la Turtucaia (19 . o mare parte a tarii. precum si la Neajlov-Arges (16 . autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. multi batrani. sub deviza "acum ori niciodata". dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu. Romania era inconjurata din trei parti de dusmani. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara. Miercurea-Ciuc. Fagaras. Orsova Sf. unde a avut loc "batalia trecatorilor". ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala.

Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte. Ea cuprindea 700. Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917. condus de Ionel Bratianu. la 23 martie 1917. Romania a fost infranta. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. sosita in tara in octombrie 1916. Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917).000 erau pregatiti pentru operatiuni. Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. Cu sprijinul Antantei. in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu. dar nu a fost scoasa din lupta. confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. pana in mai 1917. Pentru impulsionarea rezistentei militare. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria. pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati.000 de militari din care 460. totodata.000 de oameni. armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. La sporirea capacitatii de lupta. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord.Galati. pe valea Siretului. pe linia Focsani . regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. pusa la dispozitie de aliatii Romaniei. oras devenit capitala provizorie. Dobrogea). Alimentele au fost rationalizate. Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918. organizati in Armata I si Armata a II -a. Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. La 24 . Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman. Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. in zona Oituz si de la vest spre est. teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor. iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica. care a rapus peste 80. La Iasi. s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii.In teritoriul cucerit (Oltenia. Muntenia. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. facand imposibila cucerirea Moldovei.

Pascani. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie . (Istoricul N. Armata romana. . ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman.6 august 1917). planul Puterilor Centrale a esuat. In nord. provocandu-le pagube importante.a. Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat. Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura. presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat. Eremia Grigorescu. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»). comi tand jafuri. In replica. situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. distrugeri si provocand incidente la Galati. rusii se retrag din fata atacului german. dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi. armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918). C. a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. Ecaterina Teodoroiu s. dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 .reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). intre care generalii Alexandru Averescu. von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi. Constantin Prezan. Dar.lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. la finele anului 1917. La inceputul anului 1918. cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii.iulie 1917. la Darnita. au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze. dedandu -se la agitatii bolsevice. Ca urmare. in curs de dezmembrare. fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918). comandata de adevarate personalitati militare. Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani. Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie .9 august). Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918). Armatele rusesti din Moldova. Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare. Acest lucru era insa imposibil. la randul sau. Ca urmare. In acest context. Bratianu a demisio nat.martie 1918). Iasi. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului. primul ministru Ion I. In batalia de la Marasesti (24 iulie . devin adevarate bande de jefuitori. Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. La bataliile de la Marasti.

a gasit Romania in tabara invingatoare. s -a ales ultima solutie. Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920. o tara nu face parte dintre beligeranti.600 km 2. guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala. Rusia si. din 1915. intr-o atmosfera de entuziasm. armata romana era demobilizata. La 18 noiembrie 1918. ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100. desi umilitoare. neutralitate .Franta.simpatizant al aliantei cu Germania./11 nov. In octombrie-noiembrie 1918.unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). in cazul unui conflict.a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . Sfarsitul raz boiului. raniti.aproximativ 800.in frunte cu Ion I. guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918). Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale.000 morti. cuprinzand 72% din populatie.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret). germanofil . permitea supravietuirea statului roman. pe fondul succeselor militare ale Antantei. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta. Italia . pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati. guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman. s -a optat pentru prima varianta. Anglia. insumand 5. care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria. a comertului cu cereale. disparuti si prizonieri. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace. a exploatarii si prelucrarii lemnului. regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti. 1918. Pacea de la Bucuresti. participarea la razboi a Romaniei. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare. Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat. Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi.situatia in care. Dintr -un teritoriu de 137. 29 oct. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze. care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator). .000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi. Astfel.C. alaturi de Puterile Antantei .

6. neutralitate . imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". Aceasta speranta s-a pastrat. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). armistitiu . esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918. prin unirea Basarabiei. incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916). Realizarea Romaniei Mari. Transilvania. in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti. Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara.a. numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani. casus foederis .situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni .intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi.s-a inrolat in armata romana.cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire.). Banat). interzicerea activitatilor politice s. cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. In mai/iunie 1917.fosti prizonieri in Rusia. sperau intr-o apropiata intregire. in anumite conditii. dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri. Astfel. victoriile militare ale Antantei. Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918. neutralitate permanenta . in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918). Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri. eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial.neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare. obligatia statelor membre de a actiona in comun. dar aceasta initiativa nu a avut succes).clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede."acum ori niciodata" . Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat. MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale. cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si . mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva.

congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive".cel Austro-Ungar. dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa. hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita. creat pe 3 aprilie (martie. organizarea cercurilor de istorie. s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. cat si de bolsevicii rusi. geografie si cantec romanesc. s -a aflat Partidul National Moldovenesc. cu ocazia marii adunari de la Odessa. Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei.000 de militari romani. pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. mentinerea ordinii. la care au participat peste 10. in lagarele de prizonieri. In fruntea miscarii pentru autonomie. scolara si economica pentru Basarabia. Incepand cu aprilie 1917. editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). preoti si studenti. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. 13/26 aprilie 1917). Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". contributia intelectualilor din Ardeal. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. in spitalele de raniti. treptat. pe fron t. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta.1. care incercau s -o castige de partea . Basarabia a) Autonomia. religioasa. in vara anului 1917. 6. intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista). alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. precum si numerosi profesori.

care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. insa. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918). in nu mele . In noile conditii. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. Inca din perioada razboiului. regele a promulgat actul Unirii. Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. Basarabia isi pastra autonomia provinciala. In consecinta. Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918). C. Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917). Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei.N.R. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. 6. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet . aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu. intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. Prin Decretul regal nr. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni. 842/22 aprilie 1918. aflat la Chisinau. drepturile minoritatilor trebuiau respectate. Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri.2. La 9 octombrie 1918. Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania. l a 13 ianuarie 1918. a cerut oficial. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. b) Unirea cu Romania. Bucovina a) Autonomia. Alexandru Marghiloman. erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. situatia Basarabiei se agraveaza. Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. care il avea in frunte pe Petre Erhan. Destramarea armatei ruse. In lunile urmatoare.revolutiei proletare. Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali.

In 1918. recunoscut de guvernele francez. trecandu -se la etapa a doua. condus de Iancu Flondor. voluntarii bucovineni. Intrunit la data stabilita. emigratia romana din Transilvania. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei". intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii. s-au opus.). aflati in Basarabia. deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei.S.R. ca organism reprezentativ. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. care s -a proclamat Adunare Constituanta. La 11/24 octombrie 1918. Faza autonomiei se incheia. La 12 noiembrie 1918. Adunarea Ucraineana. 6. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". fosti militari in armata austro ungara. condus de profesorul Sextil Puscariu. Transilvania a) Autonomia. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. si un Birou Executiv. Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. In Transilvania. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. In aceste imprejurari.D. la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti.N.3. La 20 septembrie 1918. b) Unirea cu Romania. Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. Deputatii ucraineni. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi. Tot atunci s -a format Consiliul National. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor. Prin integrarea Bucovinei la Romania. Guvernul roman a aprobat. s-a format. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 . bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene. In Transilvania. la 23 octombrie 1918. Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. au exprimat sprijinul pentru unire.) si Partidul Social -Democrat (P. La initiativa lui Sextil Puscariu. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. ca reprezentant al tuturor romanilor. englez si italian. care a influentat puternic constiinta colectiva. la Paris. Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe.natiunii. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei .

). Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar. adresa o nota ultimativa guvernului ungar. Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria.septembrie 1918. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta. La 18 octombrie 1918. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional. Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C. unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918. in acelasi timp. Consiliul National Roman Central (C.D. consilii si garzi nationale locale.N. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania. C. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918. la Alba Iulia.. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P. de Iuliu Maniu. a decis.R. elaborata de cele doua partide. se preciza ca: "I.N. In noiembrie.R. cerand "intreaga putere de guvernare".C. la Budapesta. In acest context. La 7 noiembrie 1918.C. Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. C.S. careia i a dat citire Vasile Goldis. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania.R. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. la 5 noiembrie 1918. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane. In Rezolutia unirii.N.). ca organ politic unic al romanilor din Transilvania.C. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg .R. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti.N. si P. au participat peste 100. sepa rarea politica de Ungaria. dupa modelul cantonal elvetian.N.C. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie.R. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni. Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti. Banat si Tara Ungu reasca. dupa modelul C. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia. s e constituia. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918.228 delegati alesi. Adunarea. Propunerea partii ungare a f ost respinsa. La 9 noiembrie 1918.000 de oameni si 1. s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar. b) Unirea cu Romania. in intreaga Transilvanie s -au format..N. conduse. din partea romana.R. plebiscitul. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii. mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918. s-a publicat textul convocarii.C.

3631 din 11 decembrie 1918. II. 5. Reforma agrara radicala. Prin Decretul nr. direct. Romania Mare . care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii.proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia.actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative. egal. stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. egalitate politica . In legatura cu aceasta. ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman. 4. Astfel. Tisa si Dunare.stat rezultat in urma evenimentelor din 1918.Banatul. asociere si intrunire. se desavarsea formarea Romaniei Mari. III. autodeterminare . Marea Unire . federalizare . ratificare . stat national unitar . 6. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat. cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920.partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. Noul stat romanesc. regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus. Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. prezidat de Iuliu Maniu.principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale.049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori. aleasa pe baza votului universal. cuprins intre raurile Mures. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti. partid etnic .dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala . secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani. avand o suprafata de 295.concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). IX. Votul obstesc. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman. care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent. . Desavarsita libertate de presa.

drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa. sex. nationalitate. vot universal . .unificare administrativa . grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat. credinta religioasa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful