STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. Vornicia Capitalei). necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" . dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice. se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). Ele contineau principii moderne . Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. Suveranitatea poporului. afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. armata nationala. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. Dupa 20 martie. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare.numirea in functii dupa merit. Dintre acestea.Nationale din timpul insurectiei sarbesti. conducatorul miscarii eteriste. · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice). Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor). · reforma administrativa. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. desfiintarea vamilor interne -. cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. si du pa tratativele cu Tudor. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. iar promovarea sa se faca dupa merit). reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Hatmania Divanului. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. libertatea comertului.

("Proclamatia catre bucure steni"). numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. 1. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). iar privilegiile boieresti desfiintate. Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. In vara anului 1822. Dincolo de proiectul antiotoman. din perspectiva antiotomana a Eteriei. boierimea reformatoare . condamnat si executat de Eterie pentru tradare. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor. in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. Parasit de capitanii sai. prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. Domnul trebuia sa fie ales de tara. chiar de tarul Alexandru I. Desi infranta. Tudor a fost judecat. Evolutie si revolutie. apoi. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). membru al Sfintei Aliante. insa.3. Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. a fost asimilata tradarii. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Elita politica romaneasca a recuperat. In acelasi timp. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta.

avand puteri limitate. Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). In anii 1837-1838. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. Gheorghe Bibescu (1842 . separarea puterilor in stat. drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822.1842). judecatoreasca. libertatea tiparului.1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). bisericeasca. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). impozit progresiv pe avere. ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor". personala. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. In legatura cu problemele nationale. cele doua documente .a redactat zeci de proiecte. condusa de boierul Ion Campineanu. care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. in primul rand. dobandind uneori accent e radicale. Partida Nationala. * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. libertatea religioasa. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. Proiectele de reforma au devenit mai complexe. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale. *Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. avand astfel un caracter liberal si iluminist. financiara. egalitatea in fata legilor. redactarea unor legi fundamentale. respectul proprietatii. a tiparul ui. Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. exprima revendicarile micii boierimi. * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti. Cu aceasta ocazie. vizand modernizarea organizarii interne si. Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 . politice si nationale s -au agravat. *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa. In final.

Intre activitatea teoretica .A. urmand sa se bucure de libertatea personala. Arhiva istorica. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. In Tara Romaneasca. unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. lichidarea proprietatii boieresti. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. Ghica. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. Asociatia patriotica. Cu acelasi program. din 1846. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. din initiativa lui C. I. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. Balcescu. Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. numai cu sprijinul puterilor europene. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. emanciparea clacasilor. la Sibiu. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. In cadrul regimului preconizat. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. In 1845 se infiinta la Paris. Rosetti. iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului. cautandu-si noi modele si forme de organizare. independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Christian Tell si C. In Moldova. asezata de o parte si de alta a Carpatilor". toti romanii erau declarati egali in fata legilor. in 1839. ca filiala a Fratiei. fondata la Bucuresti de N. dupa parerea domnului moldovean. fapt posibil. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. Societatea Studentilor Romani. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca). a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. A. Deviza ei era: " Dreptate. Fratie". inde pendenta. In 1834. In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. Ele au pregatit revolutia din 1848. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". sub suzeranitatea Portii. Rosetti. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice.cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. egalitatea cetatenilor in fata legii.

Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei.4. viitoarele Regulamente Organice. numite anaforale. De asemenea. suveranitatea poporului. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Au fost infiintate tribunalele.reformatoare (proiecte de reforma. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. separarea puterilor si bugetul modern. dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. introducand principii si forme moderne de organizare. care. arhivele statului. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. prin participare la activitatea legislativa. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. corpul de avocati. instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. serviciul procuraturii. avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. limitau puterea sefului statului. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. putea dizolva Adunarea Obsteasca. * Puterea executiva revenea domnului. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. Reforme in spiritul despotismului luminat. activitatea societatilor secrete). O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor . notariatele. aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). dar pastrand vechiul continut al puterii. in "spiritul veacului". La baza statului s -au stabilit. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. Actele de . 1. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat.

Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. redactate de Partida nationala. pentru burghezie). atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate. 1. singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Acte fundamentale pentru Principate. in plus. Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. dar a pastrat vechile privilegii fiscale. si aspecte negative . Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. schitau un proiect de eliberare. posta. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". care explica lipsa lor de popularitate. Regulamentele aveau. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. Cu toate limitele lor. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. in decursul studiilor lor pariziene. In 1834. insa. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. de unire si organizare a monarhiei constitutionale. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. Astfel organizate. calculata pe venit. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. Mai mult. Revolutia de la 1848 .stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. de noi idei politice si de gusturi occidentale.5. asa cum prevedeau Regulamentele).

Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. In Moldova si Tara Romaneasca. Ei erau un grup deosebit de omogen. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . apartineau in general mijlocului clasei boieresti. care avertizase ca nu va tolera miscari . Constienti de aceasta. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). unirea si independenta romanilor. revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. pentru a fi inaintata domnitorului. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus.social. A. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului. probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. Moldova . care sa stimuleze dezvoltarea economica. Bucovina). la care a participat boierimea mica si mijlocie. Alecsandri. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei. Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". revolutia din 1848 1849.Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. politic si in mentalul colectiv. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg).

Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. Tara Romaneasca . in Tara Romaneasca.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. dar la Cernauti. cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. unde au participat la actiunile revolutionare. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. in august 1848. drepturi si libertati cetatenesti. l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. la Brasov. boierime liberala. intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. ofiteri si populatie urbana. La 9 iunie. Daca intrunirea de la Iasi. intelectuali. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. Revolutionarii moldoveni. pe langa obiectivele nationale s i sociale. unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. s-a desfasurat o adunare populara. introdus de revolutionari din considerente tactice). domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie. la 12 mai. B. din 27 martie 1848. la Islaz. grupul de exilati romani aflati la Paris. Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. modern. care a durat pana in septembrie 1848. cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani. dupa model francez. evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara. incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. negustori. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. de la Hotelul Petersburg. In Tara Romaneasca. au redactat un legamant. cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. ministri responsabili. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie. din mai 1848. Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti). Tot in exil. Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . .

Dupa noi presiuni rusesti. Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). Suleima n Pasa. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza. acordandu -se libertate presei. ecleziastica si intelectuala. nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. Doua zile mai tarziu. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul.si corpul Comisarilor de Propaganda. fiind desfiintata in august 1848. in lipsa unui corp reprezentativ. cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. insa. a eliberat robii. Banat. In aceste provincii. fraternitatea. disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. De fapt. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana". determinat de programul national al revolutionarilor maghiari.pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. compusa din Ion Eliade Radulescu. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. Transilvania. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. reprezentantul Portii. ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. alaturi de taranime. Fratie".Guvernul provizoriu. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale. Bucovina . O Comisie a Proprietatii. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. a infiintat Garda Nationala . armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. Ei au hotarat. condusa de Pavel Zaganescu. egalitatea. exercita atat puterea executiva. a eliberat detinutii politici. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. C. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. in martie 1848. numit capitan general . sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. Intr-o prima etapa. Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa. La insistenta Rusiei. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. .

preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. Totusi. precum si a unei universitati. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. sub conducerea lui Avram Iancu. care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele. de fapt. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor. La 18 mai 1848. ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. Romanii s -au retras in Muntii Apuseni. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare. Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. . imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania). Comitetul National de la Sibiu. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. inarmarea poporului. Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat.000 de participanti). condus de Andrei Saguna. astfel incat. formarea a 15 legiuni romanesti. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. . anexarea Transilvaniei la Ungaria. pregatind totodata adunarea din mai. Astfel se anula autonomia P rincipatului. Datorita rezistentei romanilor. prin Constitutia din 4 martie 1849. unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani.Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: . Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. a votat pentru unirea. un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu.

Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin .initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. oficializarea limbii romane. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). D. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). reforma agrara (obiectiv economico social). La 15/27 iunie 1848. In Banat. o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. inarmarea poporului si autonomia provinciei. desfiinta rea clacii si dijmei. Obiectivele proiectului erau: . Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. Nicolae Balcescu. . independenta Episcopiei Bucovinei. romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. Semnificatia revolutiei de la 1848 . . In Bucovina. chemata in ajutor de Curtea vieneza. La 8/20 mai 1848. Bucuresti si Blaj din motive strategice. convocata din initiativa Comitetului de Actiune. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. . a precizat obiectivele revolutiei. care recunostea unele drepturi ale romanilor. a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). la Siria. langa Arad. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. Islaz. independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). adunarea populara de la Cernauti condusa de E. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. . redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. libertatea comertului. egalitatea in fata legii. armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. prezidata de Eftimie Murgu. Adunarea de la Lugoj. justitie si politica. cuprinse ulterior in Petitia tarii. alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni.. In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . autonomia si independenta (obiectiv national). Hurmuzaki.

Egalitatea drepturilor politice []. Islaz sau Blaj. Sfanta pazire a Regulamentului. C. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. egalitate si fratietate. 12. 9 iunie 1848 "Pe scurt. romanesc. in care facea un apel la unire. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". 4.I. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. 4. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. decreta: 1. Rosetti. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. Domn responsabil. 3. dezvoltate in toata intinderea lor. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. Emancipatia manastirilor inchinate. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. Siguranta personala. Cuza. parte componenta a problemei proprietatii. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste. 4. 2. 30. recapituland.' Proclamatia de la Islaz." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. 12 mai 1848 "1. poporul roman.A. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. in gazeta Pruncul roman. 6. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). Pentru a nu irita imperiile vecin e. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. 27 martie 1848 "1. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. 13. Solutiile propuse au fost diferite. In Transilvania. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi.noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Iasi. 5. 8. . Brasov. [] 3. 5. precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii.

raspandirea luminarilor poporul Reforma 3. pe larga o personala. Natiunea romana pretinde. Unirea Moldovei 5. de orice alte dari ale sateni libertate. de a scrie si a tipari fara nici o censura. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. ca sa figureze in numele sau. romanesc. [] 13. independinte de la oricare alta biserica []. . Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei. 2. Printipiile noastre 6. 22. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic. 3. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. 30. a scoalelor si temelie nationala." Petitiunea nationala. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. Natiunea romana cere." Documentul programatic 1. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. 6. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat. Siguranta 4. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. 7. dezvoltate catre proprietari. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. egalitate si lacuitorilor fratietate. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. 4 mai 1848 "1. Obstescii Intemeierea 1. Blaj.

Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. 4.in toata intinderea 3. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. Egalitatea 13. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire. indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. lor. pe 4. 12. Independenta sa 2. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . 3. 5. in cele dinauntru ale sale. Domn starilor responsabil. si politice si tivile. 22. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii. Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor. Proclamatia de la 1. Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice.

sa 8. 6. ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera. Petitiunea de 1. independinte de la oricare alta biserica. numele sau. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi . [] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic. 4. Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi.acestor 21 articole decretate poporul roman. ca libertatei personale.cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei. Natiunea romana 7. Natiunea romana cere. privi- proportiune numerul sau. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. taranilor respectul politic. 13. Natiunea romana 3. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin. Natiunea romana pretinde. 2. vorbi.

conducere proprie in administratie. fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti. Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. ai Desfiintarea clacii si dijmei. autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". . justitie si politica. 6. inarmarea poporului. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane. alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni. fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz. tuturor starilor.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. 5.

2. a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. dar si al sporirii autoritatii domnului. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. ci numit de tar si de sultan.1. incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. tot Grigore Al. Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn. Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. Potrivit acesteia. In Moldova. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Unirea Principatelor Romane. a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei. in 1853. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854). in functie de contextul intern si extern. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. au domnit pana in 1856. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). Pe plan international. in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. Domnul nu mai era ales. durata domniei era fixata la sapte ani. dar a suferit cateva modificari. spre deosebire de omologul sau muntean. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. In 1849. De asemenea. in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. Domnitorii s-au refugiat in Austria. unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". care. fara a fi vadit antiunionist. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. iar dupa retragerea acestora. de catre cele austriece si t urcesti.

Austria si Turcia erau impotriva. loctiitori ai domnului. s-a aratat favorabila unirii. contele Walewski. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) . organizata la Paris. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". respectiv.italian si. garantarea independentei administrative. La Paris. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. "juca" dupa "muzica" Frantei.a. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea. unde urmau sa se ia deciziile finale. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. *mentinerea suzeranitatii otomane. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Anglia. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. apoi si-a schimbat atitudinea. Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara.Principatelor sa devina o problema euro peana.numite Adunari ad-hoc . Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). dreptul la armata nat ionala s. Congresul de pace de la Paris (februarie . a comertului si a cultelor. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale .in fiecare Principat. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. In locul . Franta sprijinea unirea. neutralizarea Marii Negre.martie 1856). precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). Ismail). Poarta numea in mod provizoriu caimacami. german. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. Rusia. deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. prin ministrul sau de externe. Bolgrad. spera sa-si refaca prestigiul european. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti. in functie de propriile interese. *libertatea navigatiei pe Dunare. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase. infranta in razboiul Crimeii. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale .

sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris.celor doi domni. al caror mandat expirase in 1856. Adunarile functionau ca un parlament unicameral. responsabili . Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. prin delegati. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. adunarile s -au dizolvat. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. Dupa exprimarea romanilor. iar mica proprietate si taranii indirect. inlocuind Regulamentele Organice. iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. In aceste alegeri clerul. dupa dezbateri prelungite. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Conventia de la Paris. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. situatia s -a dezamorsat. dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. nu pe originea sociala . a creat o stare de tensiune interna si internationala. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. marea proprietate si orasenii votau direct. In august 1857. Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere. Angliei si Turcie i. ci doar faceau propuneri marilor puteri. Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. fara a avea insa initiativa legislativa. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. organizarea interna etc. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). care dezbatea si adopta legile. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. respectarea autonomiei. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si.

El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. libertatea individuala. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. la 24 ianuarie 1859. inlocuind Regulamentele Organice. accesul liber la functiile publice. in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. garant area proprietatii). a lui Alexandru Ioan Cuza. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. in functie de venit (vot cenzitar). fiind acceptat si de conservatori. alegatorii se imparteau. In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. egalitatea in fata legii. a fost valabila pana in anul 1864. Grigore Sturdza. insa.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. Adunarea Electiva acceptand. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. drepturi politice pentru crestini. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. . Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. de asemenea. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese. Sub presiunea maselor. In Moldova. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. dupa dezbateri furtunoase. unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei. Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. desfiintarea privilegiilor de clasa. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. Conventia era completata de un act electoral. ca domn al Tarii Romanesti. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. La Bucuresti.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia). care avea sectii de drept. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. in octombrie 1860. In aceasta perioada. Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. in comert (elaborarea Codului comerci al. adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864). promulgata la 7 decembrie 1864. In 1864 . cu patru facultati: drept. *Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. infiintarea Camerei de Comert). legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor. In ianuarie 1865. adoptarea noului Cod civil. neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe.imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. stiinte si filosofie (litere). *Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. fara a socoti padurile. *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. filozofie.Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. secundar si superior. teologie. prin rascumparare (despagubire). Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. Totusi. *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei.martie 1864. legea pentru infiintarea consiliilor judetene). Mihail Kogalniceanu a dem isionat. care era gratuit si obligatoriu. * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau. Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. prin care invatamantul devenea unitar. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. Domnitorul a sustinut miscarile de . a Universitatii din Iasi. in justitie (elaborarea Codului penal . in domeniul armatei . Politica externa .a. in decembrie 1864). O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice. structurat pe trei cicluri: primar. iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. stiinte. Principatele au urmat in politica externa o directie proprie. Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern.

Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. a fost sporita capacitatea militara.eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. I. in primul rand. in schimb. Politica reformatoare si intarirea statului roman . Paris si Belgrad. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. insa. domnitorul s -a gandit la abdicare. dupa modelul Europei Occidentale. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Constient de esecurile domniei autoritare.A. emigratia poloneza. pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. Liberalii radicali. s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. Bratianu si C.A. astfel. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe. Domnia lui Al. Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. unde a murit in mai 1873. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. Bratianu si C. Domnia lui Cuza a coincis. compusa din Lascar Catargiu. a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. mult mai tarziu) etc. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. Liberalii radicali condusi de Ion C. dorind o transformare economica si sociala radicala. continuatori ai ideologiei de la 1848. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat. Rosetti si conservatori. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". Conservatorii. s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. punerea in aplicare a programului de la 1848 . Astfel. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. care avea ca scop coordonarea intregii politici externe. Pentru ambele grupari.

aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866). Pentru Romania anului 1866. inlaturandu -se lupta pentru domnie. Pe plan intern.3. drepturile si integritatea sa. fiind insotit de Ion C. pe Podul Mogosoaiei. indreptandu -se spre Mitropolie. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. ca in 1857. Din cauza conflictului austro -prusac. Carol intra in Bucuresti. edificata. Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei.a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei. La 25 aprilie 1866. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". In urma unei vizite facute la Istanbul. Romania moderna era. Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. . In randul acestora. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. atat liberalii. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. Bratianu. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947). Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I. Marile Puteri. printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin. se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene. indiferent de domnitor. 2. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. in octombrie 1866. inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. in esenta. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor.

Constitutia proclama oficial numele de Romania. batea moneda. iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. domnitorul numea si revoca ministrii. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul).a. sanctiona si promulga leg ile. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. gratia. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie. consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. Ca sef al puterii executive. conferea distinctii si decoratii. drepturi si libertati cetatenesti. prerogativele domnului si ale ministrilor s. Exprimand dorinta de independenta. numea si confirma in to ate functiile publice. luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii.a. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). era comandantul armatei. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866. modifica sau abroga legile. avea drept de amnistie politica. incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului.4. drepturile cetatenesti. Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. guvernarea reprezentativa si responsabila. Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale. Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta.2. Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. responsabilitatea ministeriala. monarhia ereditara. puterile in stat. avea drept de veto absolut. putea sa de clare razboi si sa incheie pace. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala. avea drept de interpelare a guvernului s. vota. Inspirata dupa modelul belgian. . principiul democratic al separatiei puterilor in stat. initia proiecte de lege (prin ministrii sai).

Articolul 31 consacra suveranitatea poporului. Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia. dreptul la azil politic. normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. De asemenea. . bazat pe votul cenzitar.19). Astfel. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ". in functie de venituri.10).a. Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini).Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale. aproape general in acel moment in Europa. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult.care constituia majoritatea populatiei. pe de alta parte. se acorda dreptul de intrunire si asociere. Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor. iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine".Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. era proclamata sacra si inviolabila (art. libertatea individuala. libertatea invatamantului. articolele 32. prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala. Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite. egalitatea in fata legilor (art. aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. Impreuna.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. Cele doua mari partide ale epocii moderne . liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic. in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect). de orice natura. In ansamblu. In plus. 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. Proprietatea. Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru.stratificata . ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului. electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. care impartea corpul de alegatori in colegii. boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. protejarea refugiatilor din motive politice s. a presei si a intrunirilor. Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct). oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. taranimea . Sistemul electoral cenzitar.

Cucerirea independentei de stat . Art. 32. promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. 35. Puterea executiva este incre dintata domnului. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. Art. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. sunt sacre si neviolabile. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. Aceasta lege fundamentala. pana dupa Primul Razboi Mondial. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare. 2. Toate puterile Statului emana de la natiune. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. Art.dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. Art. 82 . 7. De asemenea. Proprietatea de orice natura. ramasa in vigoare pana in 1923. . Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. Art. Art. CONSTITUTIA DIN 1866 Art. in 1884. Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. 2.10. l. In acelasi timp. 33. precum si toate creantele asupra Statului. insusirea de roman se dobandeste. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. nu a fost niciodata dezamagit. Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. Art. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman.5. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. 19. in 1917. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. 31. Art. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. Desi nu o consacra efectiv. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . civile si militare. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. Art.

Noul guvern liberal condus de I. Conservatorii se opuneau. Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. aveau ca obiectiv dobandirea independentei. Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. I. in timpul domniei lui Al. statutul de independenta pentru Principatele romane. maghiari si "iugoslavi". Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic. Cei mai multi liberali (intre care I. aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. Clasa politica sustinea ideea. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. Dupa 1772. devenit Austro -Ungaria in 1867. Bratianu. cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. Astfel. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. fapt care a permis. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. Ion H. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca.Contextul intern si international. prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. in 1863. Criza s-a agravat in 1876. Adversarul comun era Rusia care. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. s -ar fi putut realiza. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873. Pentru conservatori. parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane. Cuza. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. 1851). iar in 1866 si 1869. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875. o a propiere de revolutionarii maghiari. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse. prin semnarea unui tratat in 1868. Kogalniceanu la externe. Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850. elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. Bratianu (1876) cu M. .C. M. Formati la scolile din Germania.C. Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. pe cale pasnica.

Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). dar nu si inde pendenta. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman. in Crimeea. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. si de Kogalniceanu. revenind la gurile Dunarii. La 12/24 aprilie 1877.000 formau armata operativa. in iulie 1876. Giurgiu. Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman. incheiata fara rezult ate deosebite.C.rusa. Bratianu si M. guvernul liberal condus de Ion C. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100. Imediat. Tratativele romano -otomane esuau insa. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti . Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare. Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". In aceste conditii. nu avusese mai mult succes. cand o delegatie condusa de I. Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876. Islaz. otomanii au bombardat localitatile Bechet. In 9 mai 1877. semnata la 3 ianuarie 1877. Bratianu a incheiat Conventia romano. reprezentantul Rusiei in Romania. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc". la o . cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. armata era slab inarmata si echipata. In decembrie 1876. Luand act de noua realitate.000 de persoane. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. Calafat. Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. Corabia. Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman. dar acesta era primit cu ostilitate. La 4/16 aprilie 1877. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. din care 58. Kogalniceanu propusese la Livadia. Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. care ocolea Bucurestiul. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului.

ajungand peste o luna dincolo de Balcani. Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. dar nu si de jure. rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii. Inaintarea in Balcani. In luptele de la Dunare. a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit.interpelare a lui Nicolae Fleva.1878). iar Poarta a ripostat prin razboi. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. Mihail Kogalniceanu. arhiduce si principele . Senatul vota aceeasi motiune. in cursul tratativelor dintre tar. Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. privind situatia Romaniei. condusa de generalul Osman-pasa. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3).000 soldati. armata rusa a declansat. Ismail). In aceeasi zi. comandantul frontului rusesc din Balcani. in iulie. Ignorand forta armatei otomane. condusa de arhiducele Nicolae. ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. neacceptata pana atunci de partea rusa . Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. Italia si-a aratat simpatia. Bolgrad. Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei. ministrul de externe. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic. s -a oprit la Plevna. Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri. raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti. salutata cu entuziasm de populatie. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate. suntem natiune de sine statatoare!"). La inceputul razboiului. trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. Cu toate acestea. sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877. deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Independenta. Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 . prin care solicita cooperarea armatei romane. Marea Britanie a privit -o cu ostilitate. Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. A doua zi. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. aparat de o garnizoana formara din 50. Dupa ce au traversat Dunarea. Franta. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse.

urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei.cucerirea redutei Grivita I . intarea opinia principelui Carol. Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna. Delegatul Romaniei la tratative. colonelul Eraclie Arion. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului. Romaniei si Muntenegrului. Acest bilant trist. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei. Singura victorie . in ianuarie 1878. prevedea: *independenta Hertegovinei. Pentru a intari blocada. acest fapt a atras. In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. In ultima parte a razboiului.Adrianopol. fara acceptarea Romaniei la dezbateri. autonomia Bosniei si . La 30 august 1877. s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878). Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. la inceputul lunii noiembrie. dupa aproape trei luni. protestul Parla mentului Romaniei. caci au murit aproape 1. sustinand mentinerea integritatii teritoriale. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. ca cetatea trebuia asediata. Plevna a capitulat. Infranti pe toate fronturile. Serbiei. din august 1877.a fost scump platita. In aceeasi zi. care s-a incheiat cu un esec.Romaniei. declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul).000 de ostasi romani. print re care Vidin si Belogradcik. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. exprimata inainte de atac. la 19 februarie martie 1878. Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. Recunoasterea internationala a independentei . fiind respinsa conventia scrisa. In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. Gheorghe. complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877. relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult. In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia .

Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . Intre timp. rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. fapt ce a nemultumit statul roman. In aprili e 1878. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. Nici de data aceasta. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. primul ministru Ion C. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane. dupa lungi insistente. dar pierdea sudul Basarabiei. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei. luat de Rusia. Romania nu a fost invitata. * Statul roman primea Dobrogea. in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. Delta Dunarii si Insula Serpilor. In aceste conditii. Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse). precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. care nu primea Bosnia si Hertegovina. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania. acordarea unor despagubiri de razboi. independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. Serbia si Muntenegru deveneau independente. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. *insula Cipru revenea Angliei. * In privinta Romaniei. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri. nu si la cele ruso-romane. gara ntarea neutralitatii tarii. Ca urmare. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. si Austro-Ungaria. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856.

Atributiile domnului. Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. Adunarea obsteasca (Parlamentul). armata. Constitutia din 1866. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. la 14 martie 1881. Imperiul Otoman. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832). Prin tratatul final semnat la 1 iulie. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste. Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Prin Constitutia din 1866. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. Anglia si Germania. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. monarhia constitutionala. Rolul prin cipal il aveau partidele politice. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. In timpul lui Cuza. Serbia. atributiile domniei au crescut. justitia. biserica. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. Parlamentul. contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. Conventia de la Paris (1858). progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. specifice perioadei medievale. Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. Romania a devenit astfel regat. 3. Monarhia. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social. era consa crata. Dupa cucerirea independentei. Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. ca forma de guvernamant a statului roman. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada. 3.1. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918.relatiilor romano -ruse. ales prin vot cenzitar. guvernul. dar nu guverneaza". c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident .

Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. Conform Constitutiei din 1866. care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si. Germania wilhelmiana. si-a implinit menirea de monarh constitutional.articolul 92). de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme. EI era seful armatei. disciplinat si perseverent. dreptul de a bate moneda. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. indeosebi dupa cucerirea independentei de stat. domnul (din 1881. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial).cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana. Carol. Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . la randul sau. daca nu erau contrasemnate de un ministru. dreptul de amnistie. Desigur. Marea Britanie s. In schimb. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania. pe cea executiva. Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite. cand au loc manifestari antidinastice. Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. simpatia francofila a opiniei publice. putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. Dupa anii 1870 -1871.a. reprezentarea statului roman in politica externa. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. fiind figura politica centrala.). forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic.1914) .Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman.(Belgia. actele domnitorului nu aveau autoritate. in care guver nele rezulta din alegeri). Devenit principe al Romaniei in 1866. Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor. care. avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti. aparandu -i interesele. impreuna cu guvernul. urmand. Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. Domnul il numea pe primul-ministru. etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a .

In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. A conlucrat si cu liberalii. Un puternic impact l -a avut faptul ca. sustinut de Rusia. prin Tratatul . Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului. in 1878. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. integru din punct de vedere moral. ale caror venituri completau lista civila a regelui. Carol a incurajat formarea partidelor politice. ci de presiunea panslavismului. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878. Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). Italia). EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale.. pentru un timp. s -a dedicat cuceririi independentei. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman. In plus. disciplina si rigoare. Germania si. Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. disciplinat si riguros. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. a cultivat un climat de ordine. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). iar pe 10 mai 1881. aflati mai mult timp la guvernare.luat titlul de Alteta Regala. in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. dupa incheierea raz boiului cu Turcia. a culturii. deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala. precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali. a protejat sistemul bipartit. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse. pri n care era reglementata succesiunea la tron. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. nepotul de frate al lui Carol I. in martie 1881 a fost proclamat Regatul. Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. Pe plan intern.

In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. controlul activitatii guvernamentale prin intrebari. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . urmarind modul in care se aplicau legile. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. Deputatii si senat orii. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918). cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. este o creatie a epocii moderne. hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914. mai ales cei din opozitie. precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani.2. Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. In activitatea lor. a ocupat trei judete din sudul Basarabiei. a bugetului. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. anchete. Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. se foloseau de dreptul de interpelare. Potrivit Constitutiei. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). Guvernul. La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. Rus si Austro -Ungar. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). Totusi. guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva. Ferdinand I (1914 -1927). Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". electorala). In timpul regel ui Carol I. interpelari. i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). avand ca act de nastere Regulamentul. Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. timp in care erau discutate si votate legile. Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. regele .de la Berlin. Cadrilaterul a revenit statului roman.3. 3. In baza Constitutiei din 1866. Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii. Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. De regula. In mod normal. ca institutie reprezentand puterea executiva. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. 3. motiuni de cenzura. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc.

Ambele au participat la guvernarea tarii si. In 1895. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. Bratianu. Sturdza. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. conservatoare.6. In cadrul P. regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. A. Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente. 3. Biserica era o importanta institutie. C. cu toate deosebirile de idei.A. D. executivul isi construia majoritati parlamentare.A. Tot acum. Ea a contribuit la dezvoltarea culturii. 3.4. Biserica Romana ramanea independenta. Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". s -a creat gruparea radicala condusa de C. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri. Rosetti.L. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata. Bratianu. Ion I. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C.A. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885).C. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. Prin acest sistem.. Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi. Partide si grupari politice . care milita pentru introducerea votului universal. impozit progresiv pe venit. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada. reforma agrara radicala. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti. fiind adeptii politicii "prin noi insin e".incredinta guvernul unui lider de partid. partide de orientare social -democrata sau socialista. dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale.N. Astfel. Bratianu si C. reforma agrara si o legislatie . iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. Rosetti. 3. guvernul "facea" Parlamentul. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale. Reprezentand indeosebi burghezia. Conform Constitutiei din 1866. in 1884. Astfel. infiintat in 1880. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile. Liberalii.5. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere. Rosetti care sustineau libertatea presei. C. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I. care se bucura de respect si de prestigiu moral. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne. pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene.

a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania. Aurelian. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895. .D. "Drapelul". bazat pe ideile socialiste ale epocii.S. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal. Totusi.M. prin "tradarea generosilor". "Vointa nationala" si " Viitorul". iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat. evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges. Vasile Kogalniceanu. Bratianu. Carp. Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc. s-a constituit gruparea condusa de P. garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor. Dupa 1895. In 1910. P. Petre P. Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. "Epoca". Pe scena politica au aparut si alte orientari politice. s-a dizolvat.. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul". Conservatorii. o existenta efemera. Alte orientari politice. Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte). Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul".eficienta a muncii. in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia. autorul primului program socialist din Romania. Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu. Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. partidul si -a consolidat pozitia.S. datorit a politicii lor filoantantiste. un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. De asemenea. intitulat "Ce vor socialistii romani?". odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate. Aceasta va avea. atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. intelectuali.R. "Conservatorul". iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. Titu Maiorescu. care s-au orientat spre liberali. In 1899. dar de mai mica intindere. Ion Mihalache. elemente ale burgheziei comerciale si bancare. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii. Cantacuzino. "Lumea Noua" sau "Emanciparea". C. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale. Gheorghe Gr. insa. In 1913. Adepti ai politicii "pasilor marunti".

care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. in aceeasi zi. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . In acelasi timp. creandu-se. si Germania. reprezenta o uriasa forta politica. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania. Austro-Ungaria si Italia. insa. legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul. in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. formata din Franta. Trebuie precizat. Grecia si Turcia. Problema taraneasca . Agricultura. deci alaturi de Serbia. Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914.1. STATUL . Treptat. format din judetele Durostor si Caliacra). agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica. ca in acea epoca. Pana in anul 1914. astfel. Dupa experienta Congresului de la Berlin. impotriva Bulgariei. deci de putere importanta in sud -estul continentului. izbucnit in 1912. fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat. Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). Tripla Alianta. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. De asemenea. Era vorba. regele Carol I si Ion C. sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. Dupa anul 1900. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. la care a aderat. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani. Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. Marea Britanie si Rusia. Politica externa. 4. In acest sens. Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale.7. eco nomica si militara.3. Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor. in primul rand. formata din Germania.

1907). agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol. credite putine. de masini si materii prime. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta. dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului. Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. inventarul agricol modest. industria era lipsita de capital autohton. dar continua. In ciuda acestei legislatii. In 1907. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. iar productivitatea era rel ativ modesta. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut. 1898 -1899. Totusi. petroliera si metalurgica. 4.cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). Industria. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. In 1907. Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. insuficienta pamantului pentru tarani. a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia. de cadre tehnice bine calificate. care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri.2. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. predomina cultura cerealelor. politicieni. 1894. imediat dupa obtinerea independentei. industria a cunoscut . infiintarea Casei Rurale (1908). au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. eco nomisti. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia. forestiera. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. Dupa legea rurala din 1864. analfabetismul. In consecinta. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. constituirea bancilor populare. adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant. astfel ca pentru a -si asigura existenta. Ca urmare. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant.

in buna masura. Transporturile. electricitate. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. prima cale ferata executata de statul roman. francez si belgian. Industria constructoare de masini era inexistenta. a doua tara producatoare de petrol din Europa. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887. deoarece necesita capitaluri mici. acorda inlesniri. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. Industria usoara era cel mai bine reprezentata. cea mai dezvoltata era industria petroliera. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50. O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. prima din Romania. Mecanizarea comunicatiilor. Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. celor care infiintau intreprinderi mari. In preajma primului razboi mondial. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul. iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord. olandez. In plus. industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. 4. Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. care acorda numeroase facilitati investitorilor. In 1895. gaz. . Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. care viza industria mare. Acest fapt a fost determinat.000 lei. in 1914. zahar). utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar .un proces de modernizare. Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu. astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. pe timp de 15 ani. astfel incat Romania era. Dupa anul 1900. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice. indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor. in dauna productiei mestesugaresti. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului.3. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume.

Ca expresie a progresului economic.4. sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. Prima emisiune de hartie . a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864). legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. La inceputul secolului XX. Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor.Dupa obtinerea independentei. Italia. Comertul si sistemul bancar . construit de inginerul roman Anghel Saligny. Invatamantul. prima bursa de valori din Romania. 4. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda. din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros. Franta. Populatia scolara era in crestere. Italia (1876). in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti. Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893.6. De asemenea. s -a dezvoltat reteaua scolara. Elvetia. crescand numarul stiutorilor de carte. Germania (1877). iar o treime de la stat. Marea Britanie. Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant. Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. Tarile Scandinave. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania. Ca o expresie a dezvoltarii economice. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar. matematicianul si astronomul Spiru Haret. s-au creat laboratoare si au . Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc. la acea vreme cel mai lung pod din Europa. Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). s-a reorganizat instructiunea publica. Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. 4. Ca ministru al instructiunii publice. Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. Totodata. secundar si universitar. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul).moneda a fost realizata in 1877. Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda.

o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. Literati. artisti. In celelalte teritorii romanesti.aparut publicatii stiintifice. Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). Cultura. situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. Treptat. Inca de la intemeiere. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . Academia Romana. Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. Scoala Superioara de Arhitectura. stiinte. Ea avea trei sectii: literatura. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. medicinei. In acest proces. istorie. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. a literelor. impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. 4. Scoala de Arte Frumoase. In Transilvania. stiintelor si artelor frumoase". ci si personalitati din domeniul economiei. scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. de asemenea. s-au alaturat nu numai filologi si istorici. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor . Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia). fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. primele asociatii studentesti. Bucovina. stiintelor naturale etc. limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. ulterior Societatea Academica Romana (1867). Basarabia si de la sudul Dunarii).7. in 1866. limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu. Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata. In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic. Insa in timpul regimului dualist. Din 1879. rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european. limbii si istoriei nationale.

act al domnitorului. conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare. infiintata la Bucuresti in 1890.practica politica preluata dupa model englez. caimacam . Xenopol.loctiitor al domnitorului. poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie . au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. Iacob Negruzzi. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei. Publicatia acesteia. Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863). Slavici etc.romanilor". adunari ad-hoc . deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale. Carp. contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune. sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale. armistitiu .act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului. capitulare . Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti. afirmand insemnatatea si valoarea literaturii.adunari intrunite anume pentru un anumit scop. al carei suflet a fost Nicolae Iorga.incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale. " Convorbiri Literare" a promovat valori autentice. Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu. pe evocarea naturii si a iubirii. regelui etc. Creanga. avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. bazandu-se pe criteriul estetic. Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. balanta comerciala . In literatura s-au format mai multe curente.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. Prin filialele ei. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . . militand pentru votul universal si reforma agrara. 1865). a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. samanatorismul. Vasi le Pogor si Petre P. Alecsandri.

in sens general. ceea ce exista in teorie. colegiu electoral . normelor si practicilor traditionale.Casa Scoalelor .uniune de state independente.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei. avand anumite institutii centrale comune.de drept. interpelare .categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. institutii. de facto . In urma acestui pact.forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii. deznationalizare . domnie ereditara .atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. diplomatice etc. si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii. manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea. avere etc.principiu de drept international. constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice.institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli. referindu -se la produse ale culturii. gubernie . potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau. dualismul austro-ungar . diaspora . ceea ce exista in practica. caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie. elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire.grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine.actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale. . drept de veto .comunicare rostita de monarh. in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor. respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor. confederatie . mesajul tronului . de iure . modernitate . forme de organizare sociala etc.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie. talent.politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala.procedura de control parlamentar. administrative.in fapt.curent sau tendinta. lovitura de stat . caracteristica de a fi modem. Transilvania a fost incorporata Ungariei. cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului. modernism . integritate teritoriala .

vot cenzitar . in dauna legislativului. de forma poligonala. secularizare .monarhie constitutionala . criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat.declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic.conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona.consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum). plebiscit .1916) . a sanctiona . 5.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat. responsabilitate ministeriala . neoabsolutism . sa de vina executorie. Perioada neutralitatii armate (1914 . regim autoritar . ca o lege sa intre in vigoare.vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica.curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale.a dispune.actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata. a promulga . printr-un act oficial.mic fort de aparare.forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii.act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict. vot de blam (de neincredere) . tratat de pace . obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare.1. reduta . pronunciament .trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului.a confirma o lege sau o dispozitie. tarif vamal protectionist . razboaie balcanice . In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze. suzeranitate . PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5.dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa.obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran. inconjurat de santuri. traditionalism .regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. panslavism .taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone.forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite.

bosniaca. supunandu -se majoritatii.Contextul international . In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. Pozitia geografica a Romaniei.) prefigurau un conflict de mari proportii. Ferdinand I (di n septembrie 1914). Carp. Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. numeroasele crize regionale (marocana. Rege constitutional. Carol I a acceptat. printre care Alexandru Marghiloman. Ferdinand. In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. pe 21 iulie 1914. Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. balcanica etc. la care au participat printul mostenitor. Ion I. C. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. in final. fiind sustinut de Petre P. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale. Pozitia Romaniei fata de razboi . tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile. membrii guvernului Bratianu. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat. care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra. Ceilalti oameni politici. cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. asa cum prevedea tratatul de alianta. formula neutralitatii armate. Austro-Ungaria. Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. Sofia. In dezbaterile care au avut loc. In aceste conditii. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia. Franta. Pe de alta parte. Interesele politice si economice divergente ale acestora. Guvernul liberal condus . au fost ucisi de un nationalist sarb. Incurajata de Germania. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina. Rusia ). fruntasii politici ai tarii. potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie. Take Ionescu. la care aderasera Germania si Italia.

cat si pe importantele resurse de petrol si cereale. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . conservatorii filogermani (P. In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania.miscarea socialista. mizand a tat pe pozitia ei geostrategica. Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala. opozitia nationalista. Bucovina). Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi. In perioada neutralitatii.I.regele Carol I. In anii 1914-1916. intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice. sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. Anglia). Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi.1914). in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". In septembrie 1914. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale. sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . C. Banat. ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale. Carp). responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I. expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care. neutralitatea definitiva .C. i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania. Bratianu. Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta. cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta.guvernul liberal. Negocieri pentru intrarea in razboi . Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili. cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor. Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei". Desi atat Bratianu. Dupa moartea regelui Carol I (27 sept.de Ion I.P. daca dorea realizarea unirii.

Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament. Carp. demonstratii. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. Sub presiunea evenimentelor de pe front. Paris.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. sa intre in razboi "acum ori niciodata".a. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara. Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin). imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. conferinte. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. Bratianu sa i se alature. Octavian Goga. Titu Maiorescu. Ulterior. iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. demersuri diplomatice.C. tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. Exista si un curent germanofil (Petre P. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. La randul ei. in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria. Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . Rusiei si Italiei la Bucuresti. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara"). se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. Nicolae Filipescu s. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. Marii Britanii. Antanta a uzat de toate mijloacele. Constantin Stere) care. dar a si somat Romania. in vara anului 1916. Londra. la 4 august 1916.C. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok). La randu l sau. tratatul de alianta si conventia militara. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. dotarea armatei romane era modesta. Barbu Delavrancea. Dupa indelungi tratative. incercari de inlaturare a lui Ion I. In baza acestor documente. In anii 1914-1916. Cu toate aceste masuri. invocand pericolul rus si tratatul din 1883. De asemenea.

Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. Franta. tratativele de pace. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare. Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ. armata romana cuprindea 813. trei armate romane (in total. Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art. careia i s-a declarat razboi. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara. [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material. 4. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA. cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142." 5. Rusia. (4 AUGUST 1916): "I. III.2. In urma mobilizarii. RUSIA. . mitralierele si avioanele.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta. 3. VI. ANGLIA. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. Beligeranta (1916 ." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1. ITALIA.1918) Consiliul de Coroana. ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. 420. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916. 4. multi militari aveau o instructie insuficienta.758 soldati si 19. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. Germania (15 august). Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei.843 ofiteri. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare. 2.000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac. II. FRANTA. de asemenea.

dar slab echipata si lipsita de experienta. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. avea de aparat o frontiera de 1. Gheorgheni si Orsova. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. pe Olt. Gheorghe. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara. unde a avut loc "batalia trecatorilor". avea o armata numeroasa. la Turtucaia (19 . . Miercurea-Ciuc.20 noiembrie 1916). vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala. contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase. planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. Dupa patru luni de lupta. autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia.24 august 1916) de catre germani si bulgari. multi batrani. Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata. au el iberat localitatile Brasov. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. Retragerea s -a facut in dezordine. In acest context. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916). in sud. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. aliatii nu si -au respectat promisiunile. temporar. femei si copii murind de foame si de frig.700 km. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. ca urmare a victoriei obtinuta in sud. o mare parte a tarii. precum si la Neajlov-Arges (16 . armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor. Orsova Sf. sub deviza "acum ori niciodata". Romania era inconjurata din trei parti de dusmani.La 14 august 1916. In acelasi timp. au intrat sub ocupatie straina. dar nerealiste. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece"). zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. Fagaras. in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250.000 de morti. In plus. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita. Odorhei. In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste.

care a rapus peste 80. Ea cuprindea 700. Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917. Cu sprijinul Antantei. sosita in tara in octombrie 1916. dar nu a fost scoasa din lupta. Pentru impulsionarea rezistentei militare. Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918.000 de militari din care 460. Muntenia. s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). totodata. teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor. Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. la 23 martie 1917. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. La Iasi. condus de Ionel Bratianu. Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala.000 erau pregatiti pentru operatiuni. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria. La 24 . regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). pusa la dispozitie de aliatii Romaniei. armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. Romania a fost infranta. organizati in Armata I si Armata a II -a. La sporirea capacitatii de lupta. Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman. Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. pe linia Focsani . o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. pe valea Siretului.Galati. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. oras devenit capitala provizorie.In teritoriul cucerit (Oltenia.000 de oameni. Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii. Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte. Dobrogea). Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. facand imposibila cucerirea Moldovei. pana in mai 1917. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord. Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917). in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu. in zona Oituz si de la vest spre est. Alimentele au fost rationalizate. Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica.

La inceputul anului 1918. Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului. Acest lucru era insa imposibil. comandata de adevarate personalitati militare. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918). . dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi. Pascani. von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»). Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani. Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat. ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman. Ca urmare. provocandu-le pagube importante. Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. Dar. fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918).a. intre care generalii Alexandru Averescu. rusii se retrag din fata atacului german. Eremia Grigorescu. la Darnita. Bratianu a demisio nat. dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 . Iasi. presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat. la finele anului 1917. Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura. Constantin Prezan. Ca urmare. a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. devin adevarate bande de jefuitori. C. armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918). In batalia de la Marasesti (24 iulie . La bataliile de la Marasti.iulie 1917. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie . armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. primul ministru Ion I. planul Puterilor Centrale a esuat. In nord. comi tand jafuri.lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze.6 august 1917). cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii. dedandu -se la agitatii bolsevice.martie 1918). (Istoricul N. Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare. in curs de dezmembrare.9 august). la randul sau. In acest context. Armatele rusesti din Moldova. In replica. distrugeri si provocand incidente la Galati.reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie . Armata romana. Ecaterina Teodoroiu s.

unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100. intr-o atmosfera de entuziasm. Sfarsitul raz boiului. pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit. guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi.000 morti. Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920. La 18 noiembrie 1918. s -a ales ultima solutie. in cazul unui conflict.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret). care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator). 1918.600 km 2. disparuti si prizonieri. Anglia. Astfel. pe fondul succeselor militare ale Antantei. Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat. germanofil ./11 nov. alaturi de Puterile Antantei . raniti. participarea la razboi a Romaniei. insumand 5. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. a gasit Romania in tabara invingatoare. . In octombrie-noiembrie 1918.situatia in care.a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . 29 oct.in frunte cu Ion I. s -a optat pentru prima varianta. Pacea de la Bucuresti. Italia . guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918). din 1915. guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). a exploatarii si prelucrarii lemnului. fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala. cuprinzand 72% din populatie. Rusia si. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat. neutralitate .aproximativ 800. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta. a comertului cu cereale. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze.Franta. Dintr -un teritoriu de 137. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare. regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti. care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria. o tara nu face parte dintre beligeranti. desi umilitoare. Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman.simpatizant al aliantei cu Germania.C. armata romana era demobilizata. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace.000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi. permitea supravietuirea statului roman. Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale. Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati.

clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede. casus foederis .fosti prizonieri in Rusia. un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni . dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri. in anumite conditii. cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si . Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). interzicerea activitatilor politice s. esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918. 6. in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti."acum ori niciodata" . prin unirea Basarabiei.cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire. Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial. incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916).intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. neutralitate .neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale. in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. obligatia statelor membre de a actiona in comun. Aceasta speranta s-a pastrat. Astfel. victoriile militare ale Antantei. mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva. eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani. Banat). Realizarea Romaniei Mari.s-a inrolat in armata romana. in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918).situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. dar aceasta initiativa nu a avut succes). Transilvania. neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi. Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918. imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". In mai/iunie 1917.a. neutralitate permanenta .). sperau intr-o apropiata intregire. armistitiu . Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri.

Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. organizarea cercurilor de istorie. pe fron t. pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. cat si de bolsevicii rusi. Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". mentinerea ordinii. 6.cel Austro-Ungar. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. contributia intelectualilor din Ardeal. hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista). precum si numerosi profesori. cu ocazia marii adunari de la Odessa. s -a aflat Partidul National Moldovenesc. Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. scolara si economica pentru Basarabia. religioasa. in spitalele de raniti. Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei. Basarabia a) Autonomia. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. in lagarele de prizonieri.000 de militari romani. Incepand cu aprilie 1917. in vara anului 1917. care incercau s -o castige de partea . editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). 13/26 aprilie 1917). In fruntea miscarii pentru autonomie. treptat. preoti si studenti. congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive". dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. la care au participat peste 10. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta. creat pe 3 aprilie (martie. geografie si cantec romanesc. intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei.1.

R. In lunile urmatoare. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. La 9 octombrie 1918. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet . in nu mele . insa. intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri.N. l a 13 ianuarie 1918. Prin Decretul regal nr.revolutiei proletare. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918). Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). Basarabia isi pastra autonomia provinciala. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918). situatia Basarabiei se agraveaza. 6. Destramarea armatei ruse. In noile conditii. In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. regele a promulgat actul Unirii. Bucovina a) Autonomia. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. b) Unirea cu Romania.2. Alexandru Marghiloman. care il avea in frunte pe Petre Erhan. C. aflat la Chisinau. 842/22 aprilie 1918. aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu. Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. In consecinta. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali. Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917). Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti. Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. drepturile minoritatilor trebuiau respectate. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. a cerut oficial. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei. Inca din perioada razboiului. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul. Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania.

condus de profesorul Sextil Puscariu. trecandu -se la etapa a doua. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. La 12 noiembrie 1918. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. care s -a proclamat Adunare Constituanta. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". 6. englez si italian. dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. Deputatii ucraineni. recunoscut de guvernele francez. In aceste imprejurari. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). Tot atunci s -a format Consiliul National. Transilvania a) Autonomia. La initiativa lui Sextil Puscariu. b) Unirea cu Romania. la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti. Prin integrarea Bucovinei la Romania. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi.N. s-au opus. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei . Intrunit la data stabilita.D. Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei". Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe.R. Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. ca organism reprezentativ. aflati in Basarabia. In 1918. la Paris. La 20 septembrie 1918.S. Faza autonomiei se incheia. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 .) si Partidul Social -Democrat (P. intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor. la 23 octombrie 1918. In Transilvania. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. La 11/24 octombrie 1918. emigratia romana din Transilvania. Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. fosti militari in armata austro ungara. Guvernul roman a aprobat. si un Birou Executiv. bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene.natiunii.3. voluntarii bucovineni.). Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. In Transilvania. care a influentat puternic constiinta colectiva. au exprimat sprijinul pentru unire. condus de Iancu Flondor. ca reprezentant al tuturor romanilor. Adunarea Ucraineana. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P. s-a format.

si P. de Iuliu Maniu.000 de oameni si 1.D.N.C. unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918. In noiembrie.N.R. Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar. dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei. la Alba Iulia. Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. consilii si garzi nationale locale. au participat peste 100. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918.C. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania. plebiscitul. la Budapesta. Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C. Adunarea.R.C. b) Unirea cu Romania. In Rezolutia unirii. La 7 noiembrie 1918.R.N. s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar. se preciza ca: "I. mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918. Banat si Tara Ungu reasca.S. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania. Consiliul National Roman Central (C.). Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. ca organ politic unic al romanilor din Transilvania.N. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie.R. din partea romana. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane.N.. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii. s e constituia. a decis. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P.. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni.C. dupa modelul cantonal elvetian. careia i a dat citire Vasile Goldis. elaborata de cele doua partide.N.C. La 9 noiembrie 1918. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia.R. Propunerea partii ungare a f ost respinsa.).R. cerand "intreaga putere de guvernare". conduse. C. adresa o nota ultimativa guvernului ungar. in intreaga Transilvanie s -au format.septembrie 1918. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. s-a publicat textul convocarii. in acelasi timp. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg . Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti. la 5 noiembrie 1918. sepa rarea politica de Ungaria. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti. In acest context. La 18 octombrie 1918. dupa modelul C.228 delegati alesi. C.

ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman. Romania Mare . egal.proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia. stat national unitar . prezidat de Iuliu Maniu. 3631 din 11 decembrie 1918. regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania.Banatul. Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. se desavarsea formarea Romaniei Mari. Prin Decretul nr. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei. Desavarsita libertate de presa. Tisa si Dunare.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central. 5. autodeterminare . cuprins intre raurile Mures.dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala .principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale.partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. 6. Votul obstesc. secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani.concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni. . Astfel. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti. In legatura cu aceasta. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat. II. Marea Unire . direct. aleasa pe baza votului universal. federalizare . asociere si intrunire." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). III. Reforma agrara radicala. ratificare . Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920. stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman. IX. egalitate politica . cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. avand o suprafata de 295.049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori. partid etnic . 4.actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative.stat rezultat in urma evenimentelor din 1918. care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent. Noul stat romanesc.

grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat.drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa. sex. . vot universal . credinta religioasa. nationalitate.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat.unificare administrativa .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful