STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

· reforma administrativa. libertatea comertului. se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" .numirea in functii dupa merit. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. conducatorul miscarii eteriste. si du pa tratativele cu Tudor. Suveranitatea poporului. reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. iar promovarea sa se faca dupa merit). Dupa 20 martie. · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice). prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. Hatmania Divanului. Dintre acestea. reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. reprezinta principalul document programatic al revolutiei. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor).Nationale din timpul insurectiei sarbesti. Ele contineau principii moderne . amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. armata nationala. · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). Vornicia Capitalei). administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare. Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice. Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. desfiintarea vamilor interne -.

La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea. din perspectiva antiotomana a Eteriei. Parasit de capitanii sai. prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Domnul trebuia sa fie ales de tara. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. insa.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Tudor a fost judecat. care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. boierimea reformatoare . revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. a fost asimilata tradarii. membru al Sfintei Aliante. in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). In vara anului 1822. Evolutie si revolutie. tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). Desi infranta. In acelasi timp. 1. iar privilegiile boieresti desfiintate. Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor. chiar de tarul Alexandru I. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. apoi. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). Dincolo de proiectul antiotoman. Elita politica romaneasca a recuperat. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. condamnat si executat de Eterie pentru tradare. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta.3.("Proclamatia catre bucure steni").

judecatoreasca. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. *Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 . * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor". Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). a tiparul ui. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). in primul rand. Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. condusa de boierul Ion Campineanu. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. politice si nationale s -au agravat. care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. vizand modernizarea organizarii interne si. personala. avand puteri limitate. respectul proprietatii. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. Partida Nationala. libertatea religioasa. * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. egalitatea in fata legilor. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). In legatura cu problemele nationale.a redactat zeci de proiecte. Proiectele de reforma au devenit mai complexe. avand astfel un caracter liberal si iluminist. exprima revendicarile micii boierimi. libertatea tiparului. bisericeasca. impozit progresiv pe avere. separarea puterilor in stat.1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa. cele doua documente . redactarea unor legi fundamentale. financiara. Cu aceasta ocazie. Gheorghe Bibescu (1842 . In final. dobandind uneori accent e radicale.1842). In anii 1837-1838.

egalitatea cetatenilor in fata legii. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. I. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. cautandu-si noi modele si forme de organizare. inde pendenta. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. Balcescu. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca). independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". Christian Tell si C. Cu acelasi program. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Rosetti. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. In cadrul regimului preconizat. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Rosetti. Ghica. fondata la Bucuresti de N. emanciparea clacasilor. urmand sa se bucure de libertatea personala. din initiativa lui C. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. Fratie". sub suzeranitatea Portii. In 1834. din 1846. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. toti romanii erau declarati egali in fata legilor.A. numai cu sprijinul puterilor europene. In Tara Romaneasca. Societatea Studentilor Romani. fapt posibil. Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. la Sibiu. A. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. ca filiala a Fratiei. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare.cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. In Moldova. Asociatia patriotica. Ele au pregatit revolutia din 1848. Arhiva istorica. lichidarea proprietatii boieresti. In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. Deviza ei era: " Dreptate. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. dupa parerea domnului moldovean. in 1839. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. asezata de o parte si de alta a Carpatilor". In 1845 se infiinta la Paris. unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. Intre activitatea teoretica . iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului.

Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor . De asemenea. numite anaforale. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. La baza statului s -au stabilit. suveranitatea poporului. serviciul procuraturii. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat. Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. separarea puterilor si bugetul modern. dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. corpul de avocati. Reforme in spiritul despotismului luminat. care. programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei. dar pastrand vechiul continut al puterii. Au fost infiintate tribunalele. introducand principii si forme moderne de organizare. care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara.4. prin participare la activitatea legislativa. arhivele statului. putea dizolva Adunarea Obsteasca. limitau puterea sefului statului. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. viitoarele Regulamente Organice. 1. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. * Puterea executiva revenea domnului. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata.reformatoare (proiecte de reforma. in "spiritul veacului". notariatele. Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Actele de . instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. activitatea societatilor secrete). Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit.

au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. in decursul studiilor lor pariziene. schitau un proiect de eliberare.5. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. de unire si organizare a monarhiei constitutionale. singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. Regulamentele aveau. in plus. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. si aspecte negative . de noi idei politice si de gusturi occidentale. 1. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. calculata pe venit. In 1834. care explica lipsa lor de popularitate. Revolutia de la 1848 . Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. asa cum prevedeau Regulamentele). Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. redactate de Partida nationala. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor.stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. pentru burghezie). Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate. Cu toate limitele lor. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. posta. Astfel organizate. atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. Mai mult. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. dar a pastrat vechile privilegii fiscale. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Acte fundamentale pentru Principate. Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. insa.

Moldova . probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg). unirea si independenta romanilor. care avertizase ca nu va tolera miscari .Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. Alecsandri. o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. revolutia din 1848 1849. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. Ei erau un grup deosebit de omogen. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". la care a participat boierimea mica si mijlocie. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Constienti de aceasta. A. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. In Moldova si Tara Romaneasca. cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. care sa stimuleze dezvoltarea economica. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat.social. Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". politic si in mentalul colectiv. pentru a fi inaintata domnitorului. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". apartineau in general mijlocului clasei boieresti. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate. Bucovina).

cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie. din 27 martie 1848. introdus de revolutionari din considerente tactice). Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. de la Hotelul Petersburg. dar la Cernauti. unde au participat la actiunile revolutionare. in august 1848. Tot in exil. boierime liberala. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. au redactat un legamant. Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti). cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. la Brasov. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. B. Revolutionarii moldoveni. s-a desfasurat o adunare populara. care a durat pana in septembrie 1848. in Tara Romaneasca. Tara Romaneasca . negustori. l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. ofiteri si populatie urbana. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. dupa model francez. Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). In Tara Romaneasca. la Islaz. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. La 9 iunie. Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. pe langa obiectivele nationale s i sociale. intelectuali. . modern. ministri responsabili. domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. Daca intrunirea de la Iasi. grupul de exilati romani aflati la Paris. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie. evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara. drepturi si libertati cetatenesti. cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. la 12 mai. din mai 1848.

Fratie". ecleziastica si intelectuala. determinat de programul national al revolutionarilor maghiari. Banat. La insistenta Rusiei. ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale.si corpul Comisarilor de Propaganda. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. In aceste provincii. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. alaturi de taranime. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale. condusa de Pavel Zaganescu. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul. armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. Transilvania. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. . reprezentantul Portii. sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti. nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. Bucovina . Intr-o prima etapa. Ei au hotarat. Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). C. in martie 1848.Guvernul provizoriu. fiind desfiintata in august 1848. exercita atat puterea executiva. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. a eliberat detinutii politici. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana". Doua zile mai tarziu. a eliberat robii. disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza.pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. compusa din Ion Eliade Radulescu. Suleima n Pasa. acordandu -se libertate presei. fraternitatea. in lipsa unui corp reprezentativ. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. O Comisie a Proprietatii. sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. egalitatea. Dupa noi presiuni rusesti. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. insa. a infiintat Garda Nationala . In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa. De fapt. numit capitan general .

Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. prin Constitutia din 4 martie 1849. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Astfel se anula autonomia P rincipatului. care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. pregatind totodata adunarea din mai. Comitetul National de la Sibiu. Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. inarmarea poporului. iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat. imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. sub conducerea lui Avram Iancu. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani. unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. de fapt. a votat pentru unirea. formarea a 15 legiuni romanesti. . care sa coordoneze actiunea politica romaneasca.000 de participanti). infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele. condus de Andrei Saguna. precum si a unei universitati. anexarea Transilvaniei la Ungaria. Totusi. astfel incat. La 18 mai 1848. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania).Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: . Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. . Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . Romanii s -au retras in Muntii Apuseni. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. Datorita rezistentei romanilor.

provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. La 8/20 mai 1848. prezidata de Eftimie Murgu. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. justitie si politica. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. D. miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). reforma agrara (obiectiv economico social). convocata din initiativa Comitetului de Actiune. desfiinta rea clacii si dijmei. o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. egalitatea in fata legii. Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. In Bucovina. Islaz. adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. independenta Episcopiei Bucovinei. Nicolae Balcescu. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin . Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni. redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. la Siria. In Banat. inarmarea poporului si autonomia provinciei. . o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). . chemata in ajutor de Curtea vieneza. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). care recunostea unele drepturi ale romanilor. a precizat obiectivele revolutiei. cuprinse ulterior in Petitia tarii. autonomia si independenta (obiectiv national). Bucuresti si Blaj din motive strategice. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). . . langa Arad. prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti. Hurmuzaki. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . oficializarea limbii romane. Semnificatia revolutiei de la 1848 . Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu.. Obiectivele proiectului erau: . independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei).initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). Adunarea de la Lugoj. La 15/27 iunie 1848. adunarea populara de la Cernauti condusa de E. libertatea comertului.

Domn responsabil. 13. Solutiile propuse au fost diferite. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. 9 iunie 1848 "Pe scurt. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. 4. 6. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. 8. Rosetti. parte componenta a problemei proprietatii. romanesc. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. Siguranta personala. Emancipatia manastirilor inchinate. precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. Brasov. Cuza.I. egalitate si fratietate. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. 12 mai 1848 "1. . Pentru a nu irita imperiile vecin e.' Proclamatia de la Islaz. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste. 3. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. in care facea un apel la unire. Islaz sau Blaj. 4. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. recapituland. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. dezvoltate in toata intinderea lor. C. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al.A. In Transilvania. 12. 4. in gazeta Pruncul roman. 27 martie 1848 "1. Iasi. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). poporul roman. 2. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni.noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. decreta: 1. [] 3. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari. 30. Egalitatea drepturilor politice []. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. 5. 5. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate. Sfanta pazire a Regulamentului.

egalitate si lacuitorilor fratietate." Documentul programatic 1. romanesc. Unirea Moldovei 5. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. Natiunea romana pretinde. Siguranta 4. 7. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8. Printipiile noastre 6." Petitiunea nationala. 4 mai 1848 "1. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. de orice alte dari ale sateni libertate. raspandirea luminarilor poporul Reforma 3. a scoalelor si temelie nationala. [] 13. Natiunea romana cere. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. 30. de a scrie si a tipari fara nici o censura. dezvoltate catre proprietari. . Obstescii Intemeierea 1. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. ca sa figureze in numele sau. 6. 22. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. pe larga o personala. Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei. Blaj. independinte de la oricare alta biserica []. 2. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. 3. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire [].

indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii. Proclamatia de la 1. 5. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire. Egalitatea 13. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . Domn starilor responsabil. Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor.in toata intinderea 3. lor. 22. si politice si tivile. Independenta sa 2. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. 4. pe 4. 12. 3. in cele dinauntru ale sale. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice.

Natiunea romana 3. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. Natiunea romana cere. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. [] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic.cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei. 6. 13. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi . Natiunea romana 7. Petitiunea de 1. vorbi. Natiunea romana pretinde. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. 4. taranilor respectul politic. Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi. privi- proportiune numerul sau. sa 8. 2. ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera.acestor 21 articole decretate poporul roman. independinte de la oricare alta biserica. numele sau. ca libertatei personale.

fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz. alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. conducere proprie in administratie. 5. inarmarea poporului. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane. tuturor starilor. autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". justitie si politica. Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti. 6. fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. ai Desfiintarea clacii si dijmei. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. .

Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. Unirea Principatelor Romane. de catre cele austriece si t urcesti. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848.1. au domnit pana in 1856. a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei. dar si al sporirii autoritatii domnului. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. De asemenea.2. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. in functie de contextul intern si extern. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. fara a fi vadit antiunionist. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854). In Moldova. Potrivit acesteia. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. dar a suferit cateva modificari. durata domniei era fixata la sapte ani. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. In 1849. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. ci numit de tar si de sultan. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. in 1853. iar dupa retragerea acestora. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. Pe plan international. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. tot Grigore Al. unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. spre deosebire de omologul sau muntean. Domnitorii s-au refugiat in Austria. Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn. care. in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). Domnul nu mai era ales. Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris.

comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. Bolgrad. prin ministrul sau de externe. contele Walewski. infranta in razboiul Crimeii. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . *mentinerea suzeranitatii otomane. unde urmau sa se ia deciziile finale. Congresul de pace de la Paris (februarie . respectiv. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) . s-a aratat favorabila unirii. La Paris. Rusia.numite Adunari ad-hoc . pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea. in functie de propriile interese. loctiitori ai domnului. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). dreptul la armata nat ionala s.martie 1856). Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. Franta sprijinea unirea. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii.italian si. Ismail). "juca" dupa "muzica" Frantei. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. Anglia. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". neutralizarea Marii Negre. garantarea independentei administrative. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . organizata la Paris. deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. Poarta numea in mod provizoriu caimacami. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. spera sa-si refaca prestigiul european. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855).Principatelor sa devina o problema euro peana. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. german. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. Austria si Turcia erau impotriva. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti. *libertatea navigatiei pe Dunare. apoi si-a schimbat atitudinea. a comertului si a cultelor. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). In locul . Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara.in fiecare Principat.a.

In august 1857. Angliei si Turcie i. ci doar faceau propuneri marilor puteri. care dezbatea si adopta legile. dupa dezbateri prelungite. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. Conventia de la Paris. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. marea proprietate si orasenii votau direct. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. inlocuind Regulamentele Organice. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. responsabili . In aceste alegeri clerul. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. a creat o stare de tensiune interna si internationala. nu pe originea sociala . Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. situatia s -a dezamorsat. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. fara a avea insa initiativa legislativa. care oferea Principatelor o noua organizare interna. prin delegati. respectarea autonomiei. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. iar mica proprietate si taranii indirect. Adunarile functionau ca un parlament unicameral. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. al caror mandat expirase in 1856. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. Dupa exprimarea romanilor.celor doi domni. adunarile s -au dizolvat. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. organizarea interna etc. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani.

in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). a fost valabila pana in anul 1864. garant area proprietatii). unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. desfiintarea privilegiilor de clasa. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. accesul liber la functiile publice. Sub presiunea maselor. alegatorii se imparteau. fiind acceptat si de conservatori. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. insa. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. egalitatea in fata legii. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . La Bucuresti. Grigore Sturdza. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. . inlocuind Regulamentele Organice. Adunarea Electiva acceptand. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. drepturi politice pentru crestini. In Moldova. Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. ca domn al Tarii Romanesti. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. dupa dezbateri furtunoase. a lui Alexandru Ioan Cuza. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. libertatea individuala. de asemenea. In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. in functie de venit (vot cenzitar). Conventia era completata de un act electoral. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. la 24 ianuarie 1859. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese. dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

martie 1864. Domnitorul a sustinut miscarile de . O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice. care era gratuit si obligatoriu. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. a Universitatii din Iasi. prin care invatamantul devenea unitar. *Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. adoptarea noului Cod civil. Principatele au urmat in politica externa o directie proprie. stiinte si filosofie (litere). Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. filozofie.a. In 1864 . In aceasta perioada. in domeniul armatei . pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. in octombrie 1860. structurat pe trei cicluri: primar. infiintarea Camerei de Comert).imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. legea pentru infiintarea consiliilor judetene). *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei. stiinte. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. teologie. in decembrie 1864). Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern. Totusi. iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. Mihail Kogalniceanu a dem isionat. in comert (elaborarea Codului comerci al. Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare.1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. prin rascumparare (despagubire). * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau. Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. secundar si superior. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe. adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864). Politica externa . fara a socoti padurile. legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor. *Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia). promulgata la 7 decembrie 1864. * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. in justitie (elaborarea Codului penal . La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. In ianuarie 1865. cu patru facultati: drept. *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina.Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. care avea sectii de drept.

a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. Pentru ambele grupari. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. Constient de esecurile domniei autoritare. dupa modelul Europei Occidentale. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. Conservatorii. s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. I. s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta. continuatori ai ideologiei de la 1848. unde a murit in mai 1873. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. in primul rand. Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. punerea in aplicare a programului de la 1848 . mult mai tarziu) etc.A. Bratianu si C. domnitorul s -a gandit la abdicare. Liberalii radicali condusi de Ion C. a fost sporita capacitatea militara. Domnia lui Cuza a coincis. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. in schimb. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. Rosetti si conservatori. Liberalii radicali. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. Bratianu si C. insa. Astfel. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. Politica reformatoare si intarirea statului roman . A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat.eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. dorind o transformare economica si sociala radicala. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". compusa din Lascar Catargiu. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala. care avea ca scop coordonarea intregii politici externe. Paris si Belgrad.A. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. Domnia lui Al. emigratia poloneza. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. astfel. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866.

edificata. 2. Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. Bratianu. Marile Puteri. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. In randul acestora. Romania moderna era. pe Podul Mogosoaiei. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. . Carol intra in Bucuresti. Pe plan intern. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor. printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin. Din cauza conflictului austro -prusac. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. Pentru Romania anului 1866. se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. in octombrie 1866. In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947). prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. drepturile si integritatea sa. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. ca in 1857. atat liberalii. La 25 aprilie 1866. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei. fiind insotit de Ion C.a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". inlaturandu -se lupta pentru domnie. s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I. indreptandu -se spre Mitropolie. dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866).3. aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). indiferent de domnitor. in esenta. In urma unei vizite facute la Istanbul.

Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. Inspirata dupa modelul belgian. putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament.2. Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. drepturi si libertati cetatenesti. vota. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. gratia. prerogativele domnului si ale ministrilor s. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala.4. Constitutia proclama oficial numele de Romania. Exprimand dorinta de independenta. guvernarea reprezentativa si responsabila. numea si confirma in to ate functiile publice. incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. avea drept de veto absolut. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. conferea distinctii si decoratii. era comandantul armatei. monarhia ereditara. domnitorul numea si revoca ministrii. avea drept de interpelare a guvernului s. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala. drepturile cetatenesti. sanctiona si promulga leg ile. Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . modifica sau abroga legile. Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866. puterile in stat. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. avea drept de amnistie politica.a. Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). putea sa de clare razboi si sa incheie pace. iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie.a. . responsabilitatea ministeriala. principiul democratic al separatiei puterilor in stat. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul). Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). batea moneda. Ca sef al puterii executive. Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta. initia proiecte de lege (prin ministrii sai). luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii.

liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic. Cele doua mari partide ale epocii moderne . libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini).a. Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct). Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru. Sistemul electoral cenzitar. ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului. in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ".care constituia majoritatea populatiei. dreptul la azil politic. normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. se acorda dreptul de intrunire si asociere.Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. . in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect). Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor.stratificata .19). De asemenea. libertatea invatamantului. Proprietatea. Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite. electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. care impartea corpul de alegatori in colegii.10). protejarea refugiatilor din motive politice s. 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult. egalitatea in fata legilor (art. iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine". a presei si a intrunirilor.Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. pe de alta parte. in functie de venituri. taranimea . Articolul 31 consacra suveranitatea poporului. Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. In ansamblu. Astfel. Impreuna. bazat pe votul cenzitar.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. articolele 32. oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale. In plus. prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala. aproape general in acel moment in Europa. libertatea individuala. Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia. boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. era proclamata sacra si inviolabila (art. de orice natura.

cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. precum si toate creantele asupra Statului. Puterea executiva este incre dintata domnului. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. Desi nu o consacra efectiv. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. 33. 2. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. pana dupa Primul Razboi Mondial.5. [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. 7. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. Art. De asemenea. 35. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. 19. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. CONSTITUTIA DIN 1866 Art. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta. . in 1884. 2. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. Art. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. sunt sacre si neviolabile. Proprietatea de orice natura. in 1917. Art. l. In acelasi timp. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Aceasta lege fundamentala. Art. 32. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. insusirea de roman se dobandeste. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. ramasa in vigoare pana in 1923. Art. Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si.10. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. Cucerirea independentei de stat . se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. civile si militare. 82 .dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. 31. Art. Art. Art. Art. nu a fost niciodata dezamagit. Toate puterile Statului emana de la natiune. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman.

Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873. cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. devenit Austro -Ungaria in 1867. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic. iar in 1866 si 1869. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. Ion H. statutul de independenta pentru Principatele romane. Formati la scolile din Germania. Dupa 1772. aveau ca obiectiv dobandirea independentei.C. ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. I. in 1863.C. Cei mai multi liberali (intre care I. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. Astfel. Adversarul comun era Rusia care. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. . 1851). Bratianu (1876) cu M. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. prin semnarea unui tratat in 1868. Cuza. in timpul domniei lui Al. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. Bratianu. parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc. Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse. Conservatorii se opuneau. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". Kogalniceanu la externe. iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. Noul guvern liberal condus de I. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza. prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875. Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. Criza s-a agravat in 1876. Clasa politica sustinea ideea. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni. fapt care a permis. retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. maghiari si "iugoslavi". Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850.Contextul intern si international. o a propiere de revolutionarii maghiari. pe cale pasnica. s -ar fi putut realiza. M. Pentru conservatori.

calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta. armata era slab inarmata si echipata. semnata la 3 ianuarie 1877. si de Kogalniceanu. In aceste conditii. in iulie 1876. In 9 mai 1877. Corabia. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului. guvernul liberal condus de Ion C. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti .000 de persoane. cand o delegatie condusa de I. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. la o . Bratianu si M. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". incheiata fara rezult ate deosebite. dar nu si inde pendenta. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc". In decembrie 1876. Calafat. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. Islaz. otomanii au bombardat localitatile Bechet. Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman. dar acesta era primit cu ostilitate. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman. Tratativele romano -otomane esuau insa. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). nu avusese mai mult succes. care ocolea Bucurestiul. din care 58. in Crimeea. cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. La 12/24 aprilie 1877. reprezentantul Rusiei in Romania. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu. revenind la gurile Dunarii. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. Giurgiu. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart. Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta. Luand act de noua realitate. Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman.rusa. La 4/16 aprilie 1877. Imediat. Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare. Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. Bratianu a incheiat Conventia romano. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol. Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei.C.000 formau armata operativa. Kogalniceanu propusese la Livadia. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876.

Mihail Kogalniceanu. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa. trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. privind situatia Romaniei. Cu toate acestea.1878). Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri. condusa de arhiducele Nicolae. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. Franta. In luptele de la Dunare. Inaintarea in Balcani. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti. Independenta. In aceeasi zi. salutata cu entuziasm de populatie. aparat de o garnizoana formara din 50.000 soldati. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani. ajungand peste o luna dincolo de Balcani. rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii. Senatul vota aceeasi motiune. Dupa ce au traversat Dunarea. Bolgrad. Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei. ministrul de externe. comandantul frontului rusesc din Balcani. iar Poarta a ripostat prin razboi. suntem natiune de sine statatoare!"). Ismail). ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. in cursul tratativelor dintre tar. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3). in iulie. deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit. prin care solicita cooperarea armatei romane.interpelare a lui Nicolae Fleva. s -a oprit la Plevna. Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic. neacceptata pana atunci de partea rusa . Italia si-a aratat simpatia. Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. armata rusa a declansat. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse. sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877. A doua zi. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. Ignorand forta armatei otomane. condusa de generalul Osman-pasa. dar nu si de jure. Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. La inceputul razboiului. Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 . Marea Britanie a privit -o cu ostilitate. arhiduce si principele ." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate.

comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei. la 19 februarie martie 1878. acest fapt a atras.000 de ostasi romani. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna.a fost scump platita. caci au murit aproape 1. dupa aproape trei luni. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul). Infranti pe toate fronturile. In aceeasi zi. In ultima parte a razboiului. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului.cucerirea redutei Grivita I . fiind respinsa conventia scrisa. care s-a incheiat cu un esec. Acest bilant trist. Serbiei. Recunoasterea internationala a independentei . print re care Vidin si Belogradcik. Gheorghe. Romaniei si Muntenegrului.Adrianopol.Romaniei. Pentru a intari blocada. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877. autonomia Bosniei si . complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. ca cetatea trebuia asediata. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei. In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia . fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei. sustinand mentinerea integritatii teritoriale. fara acceptarea Romaniei la dezbateri. Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. Plevna a capitulat. Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult. la inceputul lunii noiembrie. prevedea: *independenta Hertegovinei. exprimata inainte de atac. declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. colonelul Eraclie Arion. La 30 august 1877. In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. Singura victorie . in ianuarie 1878. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. intarea opinia principelui Carol. protestul Parla mentului Romaniei. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. Delegatul Romaniei la tratative. Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. din august 1877. s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878).

Serbia si Muntenegru deveneau independente.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse). Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate. independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. dar pierdea sudul Basarabiei. Delta Dunarii si Insula Serpilor. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. * Statul roman primea Dobrogea. care nu primea Bosnia si Hertegovina. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856. fapt ce a nemultumit statul roman. nu si la cele ruso-romane. dupa lungi insistente. acordarea unor despagubiri de razboi. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane. Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania. Nici de data aceasta. * In privinta Romaniei. In aceste conditii. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. si Austro-Ungaria. Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. gara ntarea neutralitatii tarii. luat de Rusia. rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei. primul ministru Ion C. Romania nu a fost invitata. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. Intre timp. Ca urmare. In aprili e 1878. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . *insula Cipru revenea Angliei.

Prin Constitutia din 1866. Serbia. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. la 14 martie 1881. Atributiile domnului. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. ales prin vot cenzitar. Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. Monarhia. era consa crata. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. 3. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918. Dupa cucerirea independentei. c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. Rolul prin cipal il aveau partidele politice. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. guvernul. ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. Romania a devenit astfel regat. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. Conventia de la Paris (1858). Constitutia din 1866.1. Adunarea obsteasca (Parlamentul). Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident . PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social. armata. contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. ca forma de guvernamant a statului roman. biserica. specifice perioadei medievale. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada. Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. Anglia si Germania. justitia. Parlamentul. dar nu guverneaza". Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. Prin tratatul final semnat la 1 iulie. In timpul lui Cuza. Imperiul Otoman. atributiile domniei au crescut. 3. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. monarhia constitutionala. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832).relatiilor romano -ruse.

la randul sau. dreptul de amnistie. disciplinat si perseverent. Domnul il numea pe primul-ministru. si-a implinit menirea de monarh constitutional. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania. care. cand au loc manifestari antidinastice.). putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. EI era seful armatei. Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . Carol. de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice. daca nu erau contrasemnate de un ministru.Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman. in care guver nele rezulta din alegeri). Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti. evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. Desigur. Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite. forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic. urmand. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. pe cea executiva. fiind figura politica centrala. simpatia francofila a opiniei publice.1914) . descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana. Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. dreptul de a bate moneda. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor.articolul 92). avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut. etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a .cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . reprezentarea statului roman in politica externa. Devenit principe al Romaniei in 1866. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. In schimb. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial). Marea Britanie s. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. indeosebi dupa cucerirea independentei de stat. Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice. care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . domnul (din 1881.(Belgia. aparandu -i interesele. Germania wilhelmiana.a. Conform Constitutiei din 1866. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si. Dupa anii 1870 -1871. actele domnitorului nu aveau autoritate. al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman. impreuna cu guvernul.

prin Tratatul . De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale. Italia). regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. dupa incheierea raz boiului cu Turcia. sustinut de Rusia. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. Un puternic impact l -a avut faptul ca. In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. A conlucrat si cu liberalii. Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului. Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. s -a dedicat cuceririi independentei. a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice. pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). pri n care era reglementata succesiunea la tron. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. in 1878. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. nepotul de frate al lui Carol I. disciplina si rigoare. precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali. ci de presiunea panslavismului. ale caror venituri completau lista civila a regelui.luat titlul de Alteta Regala. disciplinat si riguros. Carol a incurajat formarea partidelor politice. pentru un timp. a culturii. integru din punct de vedere moral.. aflati mai mult timp la guvernare. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. In plus. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. iar pe 10 mai 1881. in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. in martie 1881 a fost proclamat Regatul. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse. Pe plan intern. Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". Germania si. Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. a cultivat un climat de ordine. a protejat sistemul bipartit. Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman.

se foloseau de dreptul de interpelare. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . electorala). Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. Potrivit Constitutiei. a ocupat trei judete din sudul Basarabiei. mai ales cei din opozitie. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. In mod normal. Cadrilaterul a revenit statului roman. Rus si Austro -Ungar.de la Berlin. Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. ca institutie reprezentand puterea executiva. interpelari. De regula. a bugetului. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914. Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). controlul activitatii guvernamentale prin intrebari. regele . Guvernul. Ferdinand I (1914 -1927). Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. Deputatii si senat orii. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. In activitatea lor. 3. In timpul regel ui Carol I. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. In baza Constitutiei din 1866. este o creatie a epocii moderne. i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. motiuni de cenzura. guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. urmarind modul in care se aplicau legile. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918). La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva.2. timp in care erau discutate si votate legile. Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii. Totusi. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc. In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). anchete. precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. avand ca act de nastere Regulamentul. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. 3. Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului".3.

Astfel. 3. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi. 3. in 1884. reforma agrara si o legislatie . 3. executivul isi construia majoritati parlamentare. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada.L. regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. Bratianu. Sturdza. In 1895. conservatoare.A. guvernul "facea" Parlamentul. A. Bratianu.6. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I.5. cu toate deosebirile de idei. Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. Astfel. D.incredinta guvernul unui lider de partid. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. Liberalii.4. fiind adeptii politicii "prin noi insin e".. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C. Ambele au participat la guvernarea tarii si. C. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. Biserica era o importanta institutie.A. infiintat in 1880. Partide si grupari politice . Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri. Tot acum. care se bucura de respect si de prestigiu moral. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale. Reprezentand indeosebi burghezia.A. care milita pentru introducerea votului universal.N. Prin acest sistem. Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. C. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne. s -a creat gruparea radicala condusa de C. reforma agrara radicala. pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885). Ea a contribuit la dezvoltarea culturii. In cadrul P. Rosetti. Rosetti care sustineau libertatea presei. partide de orientare social -democrata sau socialista. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti. dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale. Rosetti. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. Bratianu si C. Conform Constitutiei din 1866. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata. Ion I. Biserica Romana ramanea independenta. impozit progresiv pe venit.C.

In 1910. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. Aurelian. atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. dar de mai mica intindere. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". In 1913. Adepti ai politicii "pasilor marunti". Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale.M. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. Dupa 1895. care s-au orientat spre liberali. intitulat "Ce vor socialistii romani?".eficienta a muncii. promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul".S. Gheorghe Gr. partidul si -a consolidat pozitia. Conservatorii. garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor.R. Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu. C. Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc. insa. Vasile Kogalniceanu. s-a constituit gruparea condusa de P.S. intelectuali. autorul primului program socialist din Romania. elemente ale burgheziei comerciale si bancare. Alte orientari politice. Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. Petre P. in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte). Totusi. "Conservatorul". Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I. "Lumea Noua" sau "Emanciparea". s-a dizolvat. Carp. in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. De asemenea. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895. "Vointa nationala" si " Viitorul". iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat.. Titu Maiorescu. Ion Mihalache. evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges. bazat pe ideile socialiste ale epocii. Aceasta va avea.D. In 1899. "Epoca". numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia. ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate. Pe scena politica au aparut si alte orientari politice. Cantacuzino. . Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul". o existenta efemera. un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. P. In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal. datorit a politicii lor filoantantiste. "Drapelul". Bratianu. prin "tradarea generosilor". a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania.

agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica. Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor. deci de putere importanta in sud -estul continentului. de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. formata din Germania. in aceeasi zi. impotriva Bulgariei. la care a aderat. Agricultura. Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul. Austro-Ungaria si Italia. De asemenea. Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale. ca in acea epoca. insa. Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. Dupa experienta Congresului de la Berlin. sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). deci alaturi de Serbia. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole.7. care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei. Treptat. astfel. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. regele Carol I si Ion C. premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. Pana in anul 1914. semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914. legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. Politica externa.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . si Germania. creandu-se. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania.3. format din judetele Durostor si Caliacra).1. 4. In acest sens. Grecia si Turcia. aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. Dupa anul 1900. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). Marea Britanie si Rusia. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . STATUL . In acelasi timp. Tripla Alianta. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa. Era vorba. in primul rand. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. izbucnit in 1912. in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. eco nomica si militara. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. formata din Franta. reprezenta o uriasa forta politica. datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. Problema taraneasca . Trebuie precizat. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani.

iar productivitatea era rel ativ modesta. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. Totusi. industria a cunoscut . In 1907. dar continua. imediat dupa obtinerea independentei. 4. 1894. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant. constituirea bancilor populare. Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. predomina cultura cerealelor. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent. Industria. infiintarea Casei Rurale (1908). forestiera. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol. au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. 1898 -1899. In 1907. 1907). erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. Ca urmare. Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. credite putine. Dupa legea rurala din 1864. In consecinta. insuficienta pamantului pentru tarani. adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant.2. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia. politicieni. In ciuda acestei legislatii. Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). eco nomisti. analfabetismul. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. de cadre tehnice bine calificate. inventarul agricol modest. petroliera si metalurgica. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului.cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea. astfel ca pentru a -si asigura existenta. de masini si materii prime. care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri. industria era lipsita de capital autohton. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia.

prima din Romania.un proces de modernizare. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul. care acorda numeroase facilitati investitorilor. in buna masura. industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice. in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. Acest fapt a fost determinat. Industria constructoare de masini era inexistenta. francez si belgian. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei. indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). In 1895. astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50. a doua tara producatoare de petrol din Europa. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. electricitate. Industria usoara era cel mai bine reprezentata.000 lei. cea mai dezvoltata era industria petroliera. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. care viza industria mare. in dauna productiei mestesugaresti. Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. pe timp de 15 ani. gaz. acorda inlesniri. iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor. In preajma primului razboi mondial. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar . . celor care infiintau intreprinderi mari. olandez. zahar). Dupa anul 1900. in 1914. astfel incat Romania era. Mecanizarea comunicatiilor. O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume. prima cale ferata executata de statul roman. utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului.3. 4. Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. deoarece necesita capitaluri mici. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887. In plus. iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor. Transporturile.

a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864). Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. Franta. 4. La inceputul secolului XX. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor. Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar.4. s-au creat laboratoare si au . Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. iar o treime de la stat. Populatia scolara era in crestere. construit de inginerul roman Anghel Saligny. la acea vreme cel mai lung pod din Europa. Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. s-a reorganizat instructiunea publica. Totodata. Italia (1876).moneda a fost realizata in 1877. s -a dezvoltat reteaua scolara. Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania. Ca expresie a progresului economic. Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini. Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. Invatamantul. matematicianul si astronomul Spiru Haret. De asemenea. Italia. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul). in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti. secundar si universitar. Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant. Marea Britanie. Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc.6. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda. Elvetia. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros.Dupa obtinerea independentei. crescand numarul stiutorilor de carte. Prima emisiune de hartie . sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. Comertul si sistemul bancar . din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. Ca o expresie a dezvoltarii economice. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. 4. Tarile Scandinave. Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda. Germania (1877). Ca ministru al instructiunii publice. prima bursa de valori din Romania.

Insa in timpul regimului dualist. Din 1879. rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european. Scoala de Arte Frumoase. Literati. Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. Inca de la intemeiere.7. Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. 4. a literelor. limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. Ea avea trei sectii: literatura. Scoala Superioara de Arhitectura. Basarabia si de la sudul Dunarii). In Transilvania. Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. stiinte. limbii si istoriei nationale.aparut publicatii stiintifice. primele asociatii studentesti. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. ci si personalitati din domeniul economiei. scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. In celelalte teritorii romanesti. In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic. Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina. stiintelor si artelor frumoase". Bucovina. Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. Cultura. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. medicinei. ulterior Societatea Academica Romana (1867). istorie. stiintelor naturale etc. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). artisti. Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . Academia Romana. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia). In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor . in 1866. de asemenea. In acest proces. s-au alaturat nu numai filologi si istorici. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. Treptat. limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu.

caimacam . afirmand insemnatatea si valoarea literaturii. Creanga. a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. 1865).romanilor". au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale. Slavici etc. balanta comerciala . . contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei. infiintata la Bucuresti in 1890. Iacob Negruzzi. samanatorismul. prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . Prin filialele ei. pe evocarea naturii si a iubirii.loctiitor al domnitorului. sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale. bazandu-se pe criteriul estetic. Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti. al carei suflet a fost Nicolae Iorga. conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare. Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu.practica politica preluata dupa model englez. Alecsandri. in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie . regelui etc. deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale. Vasi le Pogor si Petre P. avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. armistitiu .act al domnitorului.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. " Convorbiri Literare" a promovat valori autentice.act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. adunari ad-hoc . poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. Carp. In literatura s-au format mai multe curente. Publicatia acesteia. caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului. Xenopol.adunari intrunite anume pentru un anumit scop. Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. militand pentru votul universal si reforma agrara. Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863).incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti. capitulare .

In urma acestui pact. si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii. modernitate .atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor.politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala. diplomatice etc. domnie ereditara . colegiu electoral . integritate teritoriala . dualismul austro-ungar . normelor si practicilor traditionale. interpelare .in fapt. constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice.actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale. cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului. diaspora . lovitura de stat .in sens general. de facto . administrative. respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor. deznationalizare . ceea ce exista in teorie.grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine.institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli.uniune de state independente.categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. institutii.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei. avand anumite institutii centrale comune. mesajul tronului . confederatie . caracteristica de a fi modem. manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea.forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii. referindu -se la produse ale culturii.Casa Scoalelor .de drept. avere etc. ceea ce exista in practica.procedura de control parlamentar. modernism . drept de veto . forme de organizare sociala etc. potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau.curent sau tendinta. caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie. . Transilvania a fost incorporata Ungariei. gubernie . elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire. de iure .principiu de drept international. talent.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie.comunicare rostita de monarh.

a confirma o lege sau o dispozitie. sa de vina executorie.actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata.obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran.monarhie constitutionala .forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite.mic fort de aparare.1916) . a promulga . 5.vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica. panslavism . inconjurat de santuri.regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. responsabilitate ministeriala . vot de blam (de neincredere) . reduta . tratat de pace . vot cenzitar .act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict. de forma poligonala.1. Perioada neutralitatii armate (1914 . PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat.a dispune. obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare. plebiscit .declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic. tarif vamal protectionist .conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona.trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului. in dauna legislativului.curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale. razboaie balcanice . criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat. In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze.forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii.consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum).taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone. a sanctiona . suzeranitate .dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa. printr-un act oficial. secularizare . ca o lege sa intre in vigoare. regim autoritar . pronunciament . neoabsolutism . traditionalism .

In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. Rege constitutional. Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. Sofia. la care au participat printul mostenitor. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale. pe 21 iulie 1914. Austro-Ungaria. Franta. Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. Pozitia geografica a Romaniei. membrii guvernului Bratianu. Interesele politice si economice divergente ale acestora.) prefigurau un conflict de mari proportii. Pe de alta parte. In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile. Ferdinand. asa cum prevedea tratatul de alianta. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. fiind sustinut de Petre P. Carol I a acceptat. Ion I. care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra.Contextul international . deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. balcanica etc. Ferdinand I (di n septembrie 1914). Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. fruntasii politici ai tarii. tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. In dezbaterile care au avut loc. Guvernul liberal condus . Ceilalti oameni politici. Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. In aceste conditii. la care aderasera Germania si Italia. numeroasele crize regionale (marocana. printre care Alexandru Marghiloman. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. au fost ucisi de un nationalist sarb. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. Pozitia Romaniei fata de razboi . Take Ionescu. pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina. Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. in final. Carp. supunandu -se majoritatii. bosniaca. Incurajata de Germania. Rusia ). C. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania. formula neutralitatii armate. cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia.

neutralitatea definitiva . sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile.guvernul liberal. Carp). mizand a tat pe pozitia ei geostrategica. intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice. In perioada neutralitatii. In septembrie 1914.I. In anii 1914-1916. Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala. Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale.P.de Ion I. iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. Bratianu. cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta. Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta. cat si pe importantele resurse de petrol si cereale. cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor. opozitia nationalista. Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili. Negocieri pentru intrarea in razboi . expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . C.regele Carol I.miscarea socialista. responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I. in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei".C. Anglia). daca dorea realizarea unirii. ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. conservatorii filogermani (P. Dupa moartea regelui Carol I (27 sept. Banat. i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania. Bucovina). sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi.1914). Desi atat Bratianu. Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania. Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care.

Constantin Stere) care. demersuri diplomatice. Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament. dar a si somat Romania. caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. demonstratii. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. incercari de inlaturare a lui Ion I. Rusiei si Italiei la Bucuresti. Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. In anii 1914-1916. Titu Maiorescu. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. Dupa indelungi tratative. Antanta a uzat de toate mijloacele. Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman.C. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale. Bratianu sa i se alature. se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara"). solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. Carp. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. la 4 august 1916. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. Paris. Sub presiunea evenimentelor de pe front. Cu toate aceste masuri. Exista si un curent germanofil (Petre P. conferinte. Ulterior. La randu l sau. tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. Marii Britanii. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. Octavian Goga. imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. tratatul de alianta si conventia militara. in vara anului 1916. Nicolae Filipescu s. De asemenea. invocand pericolul rus si tratatul din 1883. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. dotarea armatei romane era modesta. sa intre in razboi "acum ori niciodata". in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. Londra.C. Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . In baza acestor documente. Barbu Delavrancea. La randul ei. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin).a. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok).

Franta. 4. In urma mobilizarii.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142. Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. careia i s-a declarat razboi. RUSIA. ITALIA. Rusia. II." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1. numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ. VI. FRANTA. multi militari aveau o instructie insuficienta. 2.843 ofiteri. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac. ANGLIA. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare. [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material. Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art.1918) Consiliul de Coroana. mitralierele si avioanele. tratativele de pace. . Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. trei armate romane (in total. III. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta." 5. armata romana cuprindea 813. (4 AUGUST 1916): "I. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara. Beligeranta (1916 . 420.2. Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei.758 soldati si 19. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. de asemenea. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA.000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. 4. 3. cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. Germania (15 august).

pe Olt. temporar. Dupa patru luni de lupta. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor. Gheorgheni si Orsova. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste.24 august 1916) de catre germani si bulgari. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. sub deviza "acum ori niciodata". Miercurea-Ciuc. In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. Retragerea s -a facut in dezordine. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu. o mare parte a tarii.700 km. . In acest context. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala. dar slab echipata si lipsita de experienta. In plus. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. In acelasi timp. planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. unde a avut loc "batalia trecatorilor". Romania era inconjurata din trei parti de dusmani. au el iberat localitatile Brasov. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916).000 de morti. Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250. avea de aparat o frontiera de 1. in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase. avea o armata numeroasa. dar nerealiste. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia. Gheorghe. precum si la Neajlov-Arges (16 .La 14 august 1916. in sud. aliatii nu si -au respectat promisiunile. avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita. armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. multi batrani. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. au intrat sub ocupatie straina. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara. vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. Orsova Sf. autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece"). Odorhei.20 noiembrie 1916). ca urmare a victoriei obtinuta in sud. Fagaras. femei si copii murind de foame si de frig. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori. la Turtucaia (19 .

armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. facand imposibila cucerirea Moldovei. o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria. condus de Ionel Bratianu. Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor. pusa la dispozitie de aliatii Romaniei.Galati. Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. Pentru impulsionarea rezistentei militare. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord. La Iasi. Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. Dobrogea). Muntenia. sosita in tara in octombrie 1916. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. La sporirea capacitatii de lupta. pe linia Focsani . confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. dar nu a fost scoasa din lupta. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). Ea cuprindea 700. La 24 . la 23 martie 1917. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917). iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica. Cu sprijinul Antantei. oras devenit capitala provizorie. Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918. pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati. Alimentele au fost rationalizate. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu. care a rapus peste 80. totodata.In teritoriul cucerit (Oltenia. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale. pe valea Siretului. Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman.000 erau pregatiti pentru operatiuni. Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii. regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917.000 de militari din care 460. Romania a fost infranta. organizati in Armata I si Armata a II -a. in zona Oituz si de la vest spre est. pana in mai 1917. Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte.000 de oameni.

devin adevarate bande de jefuitori. a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. La inceputul anului 1918. Eremia Grigorescu. Acest lucru era insa imposibil. In batalia de la Marasesti (24 iulie . au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze. Constantin Prezan. la Darnita. intre care generalii Alexandru Averescu. Dar. Armata romana. precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare. Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. la randul sau. cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie .a. Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. Ecaterina Teodoroiu s. Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani. fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918). Armatele rusesti din Moldova. rusii se retrag din fata atacului german. primul ministru Ion I. in curs de dezmembrare. dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi.9 august). ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman. comi tand jafuri. presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . provocandu-le pagube importante. distrugeri si provocand incidente la Galati. Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie . Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918). armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918). situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. .martie 1918). armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. planul Puterilor Centrale a esuat. Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului.6 august 1917).reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi.iulie 1917. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»). In replica. dedandu -se la agitatii bolsevice. Ca urmare. la finele anului 1917. Pascani. Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat. In acest context. Iasi. dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 .lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . comandata de adevarate personalitati militare. Bratianu a demisio nat. Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura. (Istoricul N. La bataliile de la Marasti. Ca urmare. C. In nord.

simpatizant al aliantei cu Germania. Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati. a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi. alaturi de Puterile Antantei .Franta. 29 oct. Dintr -un teritoriu de 137. cuprinzand 72% din populatie.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret). guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace. guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti. armata romana era demobilizata.000 morti. Italia . s -a optat pentru prima varianta.C. Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare.600 km 2. Sfarsitul raz boiului. pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze. Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman.a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . . fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala.unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). raniti.000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi.in frunte cu Ion I. desi umilitoare. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat. Rusia si. ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100. a comertului cu cereale. 1918. care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria. disparuti si prizonieri. o tara nu face parte dintre beligeranti. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920.aproximativ 800. in cazul unui conflict./11 nov. Astfel. a gasit Romania in tabara invingatoare. insumand 5. din 1915. pe fondul succeselor militare ale Antantei. Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat. permitea supravietuirea statului roman. s -a ales ultima solutie. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta. germanofil . La 18 noiembrie 1918. Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. In octombrie-noiembrie 1918. Anglia.situatia in care. intr-o atmosfera de entuziasm. guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918). Pacea de la Bucuresti. care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator). neutralitate . a exploatarii si prelucrarii lemnului. participarea la razboi a Romaniei.

armistitiu . MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni . Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918.intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. Realizarea Romaniei Mari.neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare. in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). Aceasta speranta s-a pastrat. prin unirea Basarabiei. cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si . in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918). esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918. in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. obligatia statelor membre de a actiona in comun. 6. in anumite conditii. numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani. Astfel. cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale.clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede. dar aceasta initiativa nu a avut succes). neutralitate permanenta . incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916). neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi.cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire. Transilvania. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial. neutralitate ."acum ori niciodata" . casus foederis . Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat. victoriile militare ale Antantei.s-a inrolat in armata romana. interzicerea activitatilor politice s. Banat).fosti prizonieri in Rusia.situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri.a. mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva. In mai/iunie 1917. sperau intr-o apropiata intregire.). Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri. eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara.

000 de militari romani. Incepand cu aprilie 1917. hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. creat pe 3 aprilie (martie. Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. scolara si economica pentru Basarabia. mentinerea ordinii. congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive". pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. treptat. geografie si cantec romanesc. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. in vara anului 1917. in lagarele de prizonieri. s -a aflat Partidul National Moldovenesc. cu ocazia marii adunari de la Odessa. Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. cat si de bolsevicii rusi. religioasa.cel Austro-Ungar. intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei. preoti si studenti. la care au participat peste 10. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta. 13/26 aprilie 1917). Basarabia a) Autonomia. In fruntea miscarii pentru autonomie. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista). organizarea cercurilor de istorie. editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). pe fron t. alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat. care incercau s -o castige de partea .1. in spitalele de raniti. s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. 6. Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei. precum si numerosi profesori. contributia intelectualilor din Ardeal.

drepturile minoritatilor trebuiau respectate. aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu. Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. In consecinta. Prin Decretul regal nr. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. 842/22 aprilie 1918. Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. insa. La 9 octombrie 1918. Basarabia isi pastra autonomia provinciala. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. In lunile urmatoare. care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet . Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917). erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti.N. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni.2. a cerut oficial. iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). care il avea in frunte pe Petre Erhan. situatia Basarabiei se agraveaza. aflat la Chisinau. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul. in nu mele . Destramarea armatei ruse. In noile conditii.R. Bucovina a) Autonomia. intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. Inca din perioada razboiului. b) Unirea cu Romania. C. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918).revolutiei proletare. regele a promulgat actul Unirii. 6. Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania. Alexandru Marghiloman. l a 13 ianuarie 1918. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei. Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri. Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918).

care s -a proclamat Adunare Constituanta. voluntarii bucovineni. deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei. intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii. In 1918.R.3. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor.). Transilvania a) Autonomia. au exprimat sprijinul pentru unire. 6. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei . si un Birou Executiv. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918.) si Partidul Social -Democrat (P. Guvernul roman a aprobat. La 12 noiembrie 1918. dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. englez si italian. Faza autonomiei se incheia. La 20 septembrie 1918. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. Prin integrarea Bucovinei la Romania. Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe. condus de Iancu Flondor. Tot atunci s -a format Consiliul National. ca reprezentant al tuturor romanilor. care a influentat puternic constiinta colectiva. Intrunit la data stabilita. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. b) Unirea cu Romania. In aceste imprejurari.D. Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. s-au opus. In Transilvania.S. aflati in Basarabia. bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". La initiativa lui Sextil Puscariu. recunoscut de guvernele francez. sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). emigratia romana din Transilvania. Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P. Adunarea Ucraineana. s-a format. Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei". ca organism reprezentativ. la Paris. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi.N. La 11/24 octombrie 1918. la 23 octombrie 1918. In Transilvania. Deputatii ucraineni. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. trecandu -se la etapa a doua. condus de profesorul Sextil Puscariu. fosti militari in armata austro ungara. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 .natiunii.

a adoptat in unanimitate declaratia solemna. ca organ politic unic al romanilor din Transilvania.R.. de Iuliu Maniu. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni.N. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania.R. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918. unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918.C. In Rezolutia unirii. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti. C. La 9 noiembrie 1918. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania.). la Alba Iulia. careia i a dat citire Vasile Goldis. In noiembrie.C. Banat si Tara Ungu reasca. in acelasi timp.D. cerand "intreaga putere de guvernare". dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei.R. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti. din partea romana.N. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg . s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar. Adunarea.septembrie 1918.000 de oameni si 1. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii. consilii si garzi nationale locale.228 delegati alesi. Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C.). b) Unirea cu Romania. C. conduse. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P. In acest context. Propunerea partii ungare a f ost respinsa.C. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. la 5 noiembrie 1918. mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918.C.R.C. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta.R. dupa modelul cantonal elvetian..N. si P. se preciza ca: "I. Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918.N.N. dupa modelul C. in intreaga Transilvanie s -au format. Consiliul National Roman Central (C. Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria.R. au participat peste 100. la Budapesta. elaborata de cele doua partide. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane. sepa rarea politica de Ungaria. a decis. plebiscitul. s e constituia. La 7 noiembrie 1918. Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. La 18 octombrie 1918.N. adresa o nota ultimativa guvernului ungar. s-a publicat textul convocarii.S.

Votul obstesc.concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni. partid etnic . regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. 3631 din 11 decembrie 1918. In legatura cu aceasta. care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent. IX. prezidat de Iuliu Maniu.actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative. direct. stat national unitar . aleasa pe baza votului universal.049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori. III. egal. Astfel. II. Prin Decretul nr." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). Noul stat romanesc.principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat. Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei.dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala .proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central. avand o suprafata de 295. federalizare . a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti. Tisa si Dunare. cuprins intre raurile Mures. ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman. stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). Desavarsita libertate de presa. autodeterminare . se desavarsea formarea Romaniei Mari. 5.partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. ratificare .Banatul. care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii. egalitate politica . Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani.stat rezultat in urma evenimentelor din 1918. asociere si intrunire. cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. Reforma agrara radicala. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. . 6. 4. Marea Unire . Romania Mare .

unificare administrativa . sex. vot universal . credinta religioasa. grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat. nationalitate.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat.drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful