STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor). reprezinta principalul document programatic al revolutiei. libertatea comertului. afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. Hatmania Divanului. · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice). reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. Vornicia Capitalei). se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). Dintre acestea. iar promovarea sa se faca dupa merit). conducatorul miscarii eteriste. · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). Suveranitatea poporului. delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. desfiintarea vamilor interne -. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor. Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821). amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. si du pa tratativele cu Tudor. armata nationala. necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" . Ele contineau principii moderne . cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. · reforma administrativa. Dupa 20 martie.Nationale din timpul insurectiei sarbesti.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare.numirea in functii dupa merit.

care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). chiar de tarul Alexandru I. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). In acelasi timp. Domnul trebuia sa fie ales de tara. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana).patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). 1. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. Elita politica romaneasca a recuperat. Desi infranta. iar privilegiile boieresti desfiintate. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor. a fost asimilata tradarii. Evolutie si revolutie. membru al Sfintei Aliante. boierimea reformatoare . Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. apoi. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. In vara anului 1822. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. Parasit de capitanii sai. Tudor a fost judecat. din perspectiva antiotomana a Eteriei.3. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. insa. in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. Dincolo de proiectul antiotoman.("Proclamatia catre bucure steni"). numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. condamnat si executat de Eterie pentru tradare. prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea. La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia.

respectul proprietatii. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. judecatoreasca. consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. In anii 1837-1838. bisericeasca. in primul rand. politice si nationale s -au agravat. personala. condusa de boierul Ion Campineanu. Proiectele de reforma au devenit mai complexe. Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 . Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). Partida Nationala. drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti. financiara. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). libertatea tiparului.1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). a tiparul ui. avand astfel un caracter liberal si iluminist. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. exprima revendicarile micii boierimi. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. avand puteri limitate. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor". Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. *Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. In legatura cu problemele nationale. vizand modernizarea organizarii interne si. *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa. progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale. libertatea religioasa. Gheorghe Bibescu (1842 . redactarea unor legi fundamentale. egalitatea in fata legilor. dobandind uneori accent e radicale. Cu aceasta ocazie. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). In final. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. cele doua documente .1842). impozit progresiv pe avere. separarea puterilor in stat.a redactat zeci de proiecte.

Ele au pregatit revolutia din 1848. ca filiala a Fratiei. din initiativa lui C. Asociatia patriotica. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. I. independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. Ghica. fondata la Bucuresti de N. dupa parerea domnului moldovean. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Balcescu. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. cautandu-si noi modele si forme de organizare. fapt posibil. Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. egalitatea cetatenilor in fata legii. Deviza ei era: " Dreptate. din 1846. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca). A.cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. asezata de o parte si de alta a Carpatilor". Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. In Moldova. in 1839. Fratie". unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. Societatea Studentilor Romani. inde pendenta. Arhiva istorica. In cadrul regimului preconizat. In 1845 se infiinta la Paris.A. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice. iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. numai cu sprijinul puterilor europene. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. sub suzeranitatea Portii. In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. urmand sa se bucure de libertatea personala. Rosetti. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. Intre activitatea teoretica . lichidarea proprietatii boieresti. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. In Tara Romaneasca. a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. Rosetti. la Sibiu. Cu acelasi program. Christian Tell si C. In 1834. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. emanciparea clacasilor. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840.

O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor . care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Reforme in spiritul despotismului luminat. memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. Actele de . notariatele. Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. numite anaforale. care. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. suveranitatea poporului. viitoarele Regulamente Organice. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. in "spiritul veacului". Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat. separarea puterilor si bugetul modern. limitau puterea sefului statului. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata.reformatoare (proiecte de reforma. De asemenea. * Puterea executiva revenea domnului. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. introducand principii si forme moderne de organizare. 1. dar pastrand vechiul continut al puterii.4. activitatea societatilor secrete). conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. corpul de avocati. care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. putea dizolva Adunarea Obsteasca. La baza statului s -au stabilit. avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. serviciul procuraturii. programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei. aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. arhivele statului. Au fost infiintate tribunalele. Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. prin participare la activitatea legislativa. instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu.

In 1834. o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Astfel organizate. insa. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. in plus. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. de noi idei politice si de gusturi occidentale. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833.stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. si aspecte negative . asa cum prevedeau Regulamentele). Cu toate limitele lor. Regulamentele aveau. atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. dar a pastrat vechile privilegii fiscale. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. posta. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. redactate de Partida nationala. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. de unire si organizare a monarhiei constitutionale. calculata pe venit. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. care explica lipsa lor de popularitate. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. 1.5. pentru burghezie). se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Mai mult. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. Revolutia de la 1848 . in decursul studiilor lor pariziene. schitau un proiect de eliberare. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. Acte fundamentale pentru Principate.

revolutia din 1848 1849. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale. Constienti de aceasta. unirea si independenta romanilor. Bucovina). A. o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Alecsandri. beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale.social. Moldova . In Moldova si Tara Romaneasca. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg). care sa stimuleze dezvoltarea economica. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. politic si in mentalul colectiv. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". pentru a fi inaintata domnitorului. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". care avertizase ca nu va tolera miscari . la care a participat boierimea mica si mijlocie. Ei erau un grup deosebit de omogen. Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei.Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale.

cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. de la Hotelul Petersburg. in august 1848. Revolutionarii moldoveni. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. drepturi si libertati cetatenesti. unde au participat la actiunile revolutionare. introdus de revolutionari din considerente tactice). la 12 mai. dupa model francez. la Brasov. din 27 martie 1848. . domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. intelectuali. evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara. ofiteri si populatie urbana. din mai 1848. La 9 iunie. s-a desfasurat o adunare populara. unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. modern. domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti). au redactat un legamant. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. ministri responsabili. pe langa obiectivele nationale s i sociale.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. Tot in exil. miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Daca intrunirea de la Iasi. la Islaz. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. care a durat pana in septembrie 1848. Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. negustori. Tara Romaneasca . dar la Cernauti. cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie. cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. boierime liberala. In Tara Romaneasca. B. Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani. in Tara Romaneasca. grupul de exilati romani aflati la Paris.

ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul. Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa.pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana". Dupa noi presiuni rusesti. in martie 1848. Ei au hotarat. fraternitatea. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale. insa. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. compusa din Ion Eliade Radulescu. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza. condusa de Pavel Zaganescu. ecleziastica si intelectuala. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. determinat de programul national al revolutionarilor maghiari. a eliberat detinutii politici. In aceste provincii. a infiintat Garda Nationala . . reprezentantul Portii.Guvernul provizoriu. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. Suleima n Pasa. in lipsa unui corp reprezentativ. sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. Bucovina . C. La insistenta Rusiei. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. exercita atat puterea executiva. disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. acordandu -se libertate presei. armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. a eliberat robii. nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. Intr-o prima etapa. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. Doua zile mai tarziu. O Comisie a Proprietatii. In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari. Banat. De fapt. alaturi de taranime. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti.si corpul Comisarilor de Propaganda. egalitatea. numit capitan general . Fratie". Transilvania. fiind desfiintata in august 1848.

Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. anexarea Transilvaniei la Ungaria. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane. Comitetul National de la Sibiu. Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani. infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele. . ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. de fapt. nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. formarea a 15 legiuni romanesti. Datorita rezistentei romanilor. sub conducerea lui Avram Iancu. preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. . prin Constitutia din 4 martie 1849. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. pregatind totodata adunarea din mai. Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. La 18 mai 1848. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare.Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: .000 de participanti). precum si a unei universitati. a votat pentru unirea. asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. condus de Andrei Saguna. Totusi. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor. astfel incat. un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. Astfel se anula autonomia P rincipatului. unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania). care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. inarmarea poporului. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . Romanii s -au retras in Muntii Apuseni.

Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. In Bucovina. egalitatea in fata legii. Obiectivele proiectului erau: . . redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. desfiinta rea clacii si dijmei. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. libertatea comertului. adunarea populara de la Cernauti condusa de E. independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). Semnificatia revolutiei de la 1848 . La 8/20 mai 1848. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin . armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. justitie si politica. romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni. autonomia si independenta (obiectiv national). convocata din initiativa Comitetului de Actiune. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). inarmarea poporului si autonomia provinciei. S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). . prezidata de Eftimie Murgu. Islaz. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. la Siria. Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. independenta Episcopiei Bucovinei.. D. cuprinse ulterior in Petitia tarii. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. drepturi si libertati politice (obiectiv politic). prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti. Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor. a precizat obiectivele revolutiei. . provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national). In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu. care recunostea unele drepturi ale romanilor. Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. La 15/27 iunie 1848. reforma agrara (obiectiv economico social). o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). Hurmuzaki. oficializarea limbii romane. Adunarea de la Lugoj. o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. Bucuresti si Blaj din motive strategice. In Banat. chemata in ajutor de Curtea vieneza. langa Arad. Nicolae Balcescu.initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. .

Sfanta pazire a Regulamentului. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. parte componenta a problemei proprietatii. 12.' Proclamatia de la Islaz. 6. 27 martie 1848 "1.noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi. Iasi. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. 30. recapituland. in care facea un apel la unire. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. 9 iunie 1848 "Pe scurt. 5. Brasov.A. Solutiile propuse au fost diferite. precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. 4. Emancipatia manastirilor inchinate. Domn responsabil.I. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. Pentru a nu irita imperiile vecin e. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. decreta: 1. 8. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni. Rosetti." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. . 4. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []. in gazeta Pruncul roman. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). romanesc. Islaz sau Blaj. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". [] 3. 12 mai 1848 "1. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. poporul roman. Siguranta personala. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. egalitate si fratietate. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. 13. 2. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate. dezvoltate in toata intinderea lor. In Transilvania. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste. C. Cuza. Egalitatea drepturilor politice []. 4. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. 3. 5.

22. 4 mai 1848 "1. 30. Blaj." Petitiunea nationala. de a scrie si a tipari fara nici o censura. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. raspandirea luminarilor poporul Reforma 3. Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei. pe larga o personala. a scoalelor si temelie nationala.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []. . Natiunea romana pretinde. ca sa figureze in numele sau. Unirea Moldovei 5. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman. dezvoltate catre proprietari. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic." Documentul programatic 1. Printipiile noastre 6. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. 2. 3. romanesc. de orice alte dari ale sateni libertate. Natiunea romana cere. independinte de la oricare alta biserica []. egalitate si lacuitorilor fratietate. Siguranta 4. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. 6. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. [] 13. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. 7. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. Obstescii Intemeierea 1.

in toata intinderea 3. 5. Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice. pe 4. in cele dinauntru ale sale. 3. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. si politice si tivile. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii. 4. Proclamatia de la 1. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . Egalitatea 13. Independenta sa 2. 12. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire. 22. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor. Domn starilor responsabil. lor.

[] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic. 4. Natiunea romana 7. 2. vorbi. privi- proportiune numerul sau. ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera. 13. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi .cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. independinte de la oricare alta biserica. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. 6. taranilor respectul politic. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. Petitiunea de 1.acestor 21 articole decretate poporul roman. Natiunea romana pretinde. numele sau. Natiunea romana 3. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin. sa 8. ca libertatei personale. Natiunea romana cere. Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi.

ai Desfiintarea clacii si dijmei. justitie si politica. autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti. alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. . fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. tuturor starilor. Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane. conducere proprie in administratie. inarmarea poporului. 5. fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului. 6.

in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta. Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca.1. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. iar dupa retragerea acestora. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. Domnitorii s-au refugiat in Austria. Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn. a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854). Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. durata domniei era fixata la sapte ani. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Potrivit acesteia. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei. care. de catre cele austriece si t urcesti. incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. tot Grigore Al. fara a fi vadit antiunionist. dar a suferit cateva modificari. spre deosebire de omologul sau muntean. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. De asemenea. in 1853. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. Unirea Principatelor Romane. dar si al sporirii autoritatii domnului. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. In Moldova. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca. In 1849. Pe plan international. ci numit de tar si de sultan.2. in functie de contextul intern si extern. au domnit pana in 1856. in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). Domnul nu mai era ales.

trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. german. loctiitori ai domnului. care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea. respectiv. dreptul la armata nat ionala s. Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti. precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). La Paris. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. apoi si-a schimbat atitudinea. Ismail). Poarta numea in mod provizoriu caimacami. contele Walewski. infranta in razboiul Crimeii. spera sa-si refaca prestigiul european.italian si. s-a aratat favorabila unirii.Principatelor sa devina o problema euro peana. a comertului si a cultelor. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Rusia. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia.in fiecare Principat. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Bolgrad. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri.martie 1856). "juca" dupa "muzica" Frantei. In locul . Congresul de pace de la Paris (februarie . pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. neutralizarea Marii Negre. garantarea independentei administrative. Anglia.a. *libertatea navigatiei pe Dunare. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). in functie de propriile interese. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. unde urmau sa se ia deciziile finale. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. Austria si Turcia erau impotriva.numite Adunari ad-hoc . cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. organizata la Paris. Franta sprijinea unirea. *mentinerea suzeranitatii otomane. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. prin ministrul sau de externe. Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) .

Conventia de la Paris. neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. ci doar faceau propuneri marilor puteri. Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. care dezbatea si adopta legile. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. al caror mandat expirase in 1856. situatia s -a dezamorsat. Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). Dupa exprimarea romanilor. Angliei si Turcie i. adunarile s -au dizolvat. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. respectarea autonomiei. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. marea proprietate si orasenii votau direct. In aceste alegeri clerul. organizarea interna etc. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. In august 1857. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. responsabili . sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Adunarile functionau ca un parlament unicameral.celor doi domni. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. a creat o stare de tensiune interna si internationala. care oferea Principatelor o noua organizare interna. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. nu pe originea sociala . Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. iar mica proprietate si taranii indirect. prin delegati. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. fara a avea insa initiativa legislativa. dupa dezbateri prelungite. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. inlocuind Regulamentele Organice. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere.

Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. drepturi politice pentru crestini. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . Adunarea Electiva acceptand. alegatorii se imparteau. Grigore Sturdza. de asemenea. dupa dezbateri furtunoase. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). in functie de venit (vot cenzitar). oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei. ca domn al Tarii Romanesti. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. desfiintarea privilegiilor de clasa. insa. a lui Alexandru Ioan Cuza. La Bucuresti. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. garant area proprietatii). libertatea individuala. . Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. inlocuind Regulamentele Organice. egalitatea in fata legii. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. accesul liber la functiile publice. fiind acceptat si de conservatori. Conventia era completata de un act electoral. la 24 ianuarie 1859. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. In Moldova. In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. Sub presiunea maselor. a fost valabila pana in anul 1864.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

*Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. a Universitatii din Iasi. Totusi. infiintarea Camerei de Comert).a. stiinte si filosofie (litere). secundar si superior. legea pentru infiintarea consiliilor judetene). Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. in octombrie 1860. in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia). prin rascumparare (despagubire). pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. Mihail Kogalniceanu a dem isionat. in decembrie 1864). adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864). in justitie (elaborarea Codului penal . neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc.1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. teologie. * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau. Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. care era gratuit si obligatoriu. *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. In aceasta perioada.martie 1864. In ianuarie 1865. Politica externa . cu patru facultati: drept. care avea sectii de drept. *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei. *Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. stiinte. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe. Domnitorul a sustinut miscarile de . Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. adoptarea noului Cod civil. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. in domeniul armatei . O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice.Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. prin care invatamantul devenea unitar. fara a socoti padurile. promulgata la 7 decembrie 1864. legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor. in comert (elaborarea Codului comerci al.imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. filozofie. structurat pe trei cicluri: primar. In 1864 . Principatele au urmat in politica externa o directie proprie.

Astfel. mult mai tarziu) etc. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. Politica reformatoare si intarirea statului roman . unde a murit in mai 1873. s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. Constient de esecurile domniei autoritare. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". punerea in aplicare a programului de la 1848 . Rosetti si conservatori. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala.eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. in primul rand. domnitorul s -a gandit la abdicare. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe.A. Pentru ambele grupari. Bratianu si C. continuatori ai ideologiei de la 1848. in schimb. insa. dorind o transformare economica si sociala radicala. a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Domnia lui Al. care avea ca scop coordonarea intregii politici externe. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. Bratianu si C. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. Conservatorii. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat.A. Liberalii radicali condusi de Ion C. a fost sporita capacitatea militara. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. Liberalii radicali. I. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. emigratia poloneza. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. Paris si Belgrad. compusa din Lascar Catargiu. Domnia lui Cuza a coincis. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. astfel. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. dupa modelul Europei Occidentale. s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta.

Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. ca in 1857. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Pe plan intern. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor. atat liberalii. La 25 aprilie 1866. in esenta. Romania moderna era. Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau. In randul acestora. inlaturandu -se lupta pentru domnie. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin. dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol.3. 2. Carol intra in Bucuresti. indreptandu -se spre Mitropolie. in octombrie 1866. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene. In urma unei vizite facute la Istanbul.a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. Din cauza conflictului austro -prusac. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. fiind insotit de Ion C. drepturile si integritatea sa. indiferent de domnitor. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania. . In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947). Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I. pe Podul Mogosoaiei. Marile Puteri. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. edificata. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. Pentru Romania anului 1866. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. Bratianu. La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866).

domnitorul numea si revoca ministrii. Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. avea drept de interpelare a guvernului s. Ca sef al puterii executive. Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. avea drept de amnistie politica. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale. iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). Constitutia proclama oficial numele de Romania. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. prerogativele domnului si ale ministrilor s. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala. Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). gratia. puterile in stat. Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie. batea moneda. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. monarhia ereditara. . consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. responsabilitatea ministeriala. Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea.4. Inspirata dupa modelul belgian. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866.a. Exprimand dorinta de independenta. era comandantul armatei. numea si confirma in to ate functiile publice. vota. Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta. modifica sau abroga legile.a. principiul democratic al separatiei puterilor in stat. guvernarea reprezentativa si responsabila. conferea distinctii si decoratii.2. sanctiona si promulga leg ile. avea drept de veto absolut. initia proiecte de lege (prin ministrii sai). putea sa de clare razboi si sa incheie pace. luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul). incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. drepturile cetatenesti. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. drepturi si libertati cetatenesti.

articolele 32. liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic.stratificata . iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine". prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala. aproape general in acel moment in Europa. Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru. Sistemul electoral cenzitar. Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. egalitatea in fata legilor (art. de orice natura. De asemenea.Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. pe de alta parte. ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului. Impreuna. Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor. taranimea .Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . in functie de venituri. bazat pe votul cenzitar. oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect).a. Cele doua mari partide ale epocii moderne . libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini).10). libertatea invatamantului. Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. protejarea refugiatilor din motive politice s. normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. care impartea corpul de alegatori in colegii. a presei si a intrunirilor. Proprietatea. aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. . In ansamblu. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult. libertatea individuala.care constituia majoritatea populatiei. Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct). in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. Astfel. 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite. In plus. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ". se acorda dreptul de intrunire si asociere. era proclamata sacra si inviolabila (art. boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. dreptul la azil politic. Articolul 31 consacra suveranitatea poporului. Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale.19).

35. [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. In acelasi timp. Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si. Art. ramasa in vigoare pana in 1923. 2. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. Art.5. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. De asemenea. l. cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. 32. 2. nu a fost niciodata dezamagit. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare. 19. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. CONSTITUTIA DIN 1866 Art. . precum si toate creantele asupra Statului. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Art. sunt sacre si neviolabile. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta. Aceasta lege fundamentala. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. Art. Art. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. 31.dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . 7. civile si militare. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. 33. Art. Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa. Art. Cucerirea independentei de stat . Desi nu o consacra efectiv. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. insusirea de roman se dobandeste. 82 . pana dupa Primul Razboi Mondial. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Art. in 1884. Proprietatea de orice natura. Art. in 1917.10. Toate puterile Statului emana de la natiune. Puterea executiva este incre dintata domnului.

Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. pe cale pasnica. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca. Bratianu. in 1863. statutul de independenta pentru Principatele romane. Dupa 1772. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". prin semnarea unui tratat in 1868. iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse. Astfel. Noul guvern liberal condus de I. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. Adversarul comun era Rusia care. I. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. o a propiere de revolutionarii maghiari. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. Cei mai multi liberali (intre care I. Ion H. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. devenit Austro -Ungaria in 1867. in timpul domniei lui Al. Clasa politica sustinea ideea. Conservatorii se opuneau. fapt care a permis. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. Cuza. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. . Kogalniceanu la externe. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza.Contextul intern si international. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875.C. aveau ca obiectiv dobandirea independentei. retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850. maghiari si "iugoslavi". ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. M. s -ar fi putut realiza. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni. parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc.C. Formati la scolile din Germania. Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic. prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. Pentru conservatori. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane. elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. Criza s-a agravat in 1876. 1851). iar in 1866 si 1869. Bratianu (1876) cu M. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873.

cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. Tratativele romano -otomane esuau insa. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti . Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman. incheiata fara rezult ate deosebite. La 12/24 aprilie 1877.000 formau armata operativa.000 de persoane. Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. Calafat. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului. Bratianu si M. Corabia. Bratianu a incheiat Conventia romano. Kogalniceanu propusese la Livadia. Islaz. care ocolea Bucurestiul. Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta. in Crimeea. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100. calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta. guvernul liberal condus de Ion C. In aceste conditii. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". In 9 mai 1877. Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. Luand act de noua realitate. Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare. revenind la gurile Dunarii. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. din care 58. Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. dar nu si inde pendenta. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman. nu avusese mai mult succes.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. la o . Giurgiu. Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). Imediat. in iulie 1876.C. reprezentantul Rusiei in Romania. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol. dar acesta era primit cu ostilitate. La 4/16 aprilie 1877. In decembrie 1876. otomanii au bombardat localitatile Bechet. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu. Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. si de Kogalniceanu. semnata la 3 ianuarie 1877. armata era slab inarmata si echipata. cand o delegatie condusa de I. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc".rusa. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart.

Independenta. ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. comandantul frontului rusesc din Balcani. Inaintarea in Balcani. Ismail).1878). arhiduce si principele . aparat de o garnizoana formara din 50. Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 . Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti. sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877. neacceptata pana atunci de partea rusa . ministrul de externe." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3). in cursul tratativelor dintre tar. Italia si-a aratat simpatia. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. Senatul vota aceeasi motiune. Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri. condusa de generalul Osman-pasa. suntem natiune de sine statatoare!"). A doua zi. Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. Dupa ce au traversat Dunarea. In aceeasi zi. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. Mihail Kogalniceanu. Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. prin care solicita cooperarea armatei romane. Bolgrad. deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. in iulie. s -a oprit la Plevna. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. Franta. Marea Britanie a privit -o cu ostilitate.000 soldati. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. condusa de arhiducele Nicolae. armata rusa a declansat.interpelare a lui Nicolae Fleva. La inceputul razboiului. a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit. rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii. Ignorand forta armatei otomane. In luptele de la Dunare. iar Poarta a ripostat prin razboi. dar nu si de jure. ajungand peste o luna dincolo de Balcani. Cu toate acestea. privind situatia Romaniei. trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. salutata cu entuziasm de populatie. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa.

care s-a incheiat cu un esec. dupa aproape trei luni. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. la 19 februarie martie 1878. fiind respinsa conventia scrisa. In ultima parte a razboiului. Singura victorie . s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. sustinand mentinerea integritatii teritoriale. La 30 august 1877. fara acceptarea Romaniei la dezbateri. ca cetatea trebuia asediata. fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei. colonelul Eraclie Arion. Recunoasterea internationala a independentei . relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult. In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia . prevedea: *independenta Hertegovinei. In aceeasi zi. Infranti pe toate fronturile.a fost scump platita. trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei. Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. Romaniei si Muntenegrului. Delegatul Romaniei la tratative.cucerirea redutei Grivita I . in ianuarie 1878.Adrianopol. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878). In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul). autonomia Bosniei si . acest fapt a atras. Gheorghe. Acest bilant trist. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului.000 de ostasi romani. Plevna a capitulat. protestul Parla mentului Romaniei. intarea opinia principelui Carol. In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. din august 1877. print re care Vidin si Belogradcik. Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. Pentru a intari blocada. exprimata inainte de atac. Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. la inceputul lunii noiembrie. Serbiei.Romaniei. comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei. urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. caci au murit aproape 1.

Nici de data aceasta. Intre timp. si Austro-Ungaria. Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate. fapt ce a nemultumit statul roman. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. * In privinta Romaniei. *insula Cipru revenea Angliei. Romania nu a fost invitata. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. acordarea unor despagubiri de razboi. Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri. Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . gara ntarea neutralitatii tarii. care nu primea Bosnia si Hertegovina. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. dupa lungi insistente. Delta Dunarii si Insula Serpilor. * Statul roman primea Dobrogea. In aprili e 1878. independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. Ca urmare. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei. rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856. luat de Rusia. nu si la cele ruso-romane. Serbia si Muntenegru deveneau independente. in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. primul ministru Ion C. In aceste conditii. dar pierdea sudul Basarabiei. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse).

Rolul prin cipal il aveau partidele politice. la 14 martie 1881. Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. Atributiile domnului. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. Monarhia. Romania a devenit astfel regat. Serbia. Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. Anglia si Germania. indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. Imperiul Otoman. Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social. armata. Prin tratatul final semnat la 1 iulie. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. justitia. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. Dupa cucerirea independentei. 3. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. 3. era consa crata. Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. Parlamentul. Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832). c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. Constitutia din 1866. progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). In timpul lui Cuza. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. ales prin vot cenzitar. Conventia de la Paris (1858). Prin Constitutia din 1866. ca forma de guvernamant a statului roman. guvernul.relatiilor romano -ruse.1. specifice perioadei medievale. atributiile domniei au crescut. biserica. monarhia constitutionala. ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident . ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. dar nu guverneaza". a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. Adunarea obsteasca (Parlamentul).

Germania wilhelmiana. fiind figura politica centrala. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut. actele domnitorului nu aveau autoritate. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor. dreptul de amnistie. Desigur. in care guver nele rezulta din alegeri). descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti.cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. cand au loc manifestari antidinastice. care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . indeosebi dupa cucerirea independentei de stat.articolul 92). reprezentarea statului roman in politica externa. Domnul il numea pe primul-ministru. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. Devenit principe al Romaniei in 1866. al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman. Dupa anii 1870 -1871. EI era seful armatei. care. Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si. Carol.(Belgia. pe cea executiva.1914) . forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic. evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. dreptul de a bate moneda. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. si-a implinit menirea de monarh constitutional. etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a . Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. Marea Britanie s. In schimb.Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman.a. domnul (din 1881. disciplinat si perseverent. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial). daca nu erau contrasemnate de un ministru. impreuna cu guvernul. de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme. Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice. simpatia francofila a opiniei publice.). Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. aparandu -i interesele. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . Conform Constitutiei din 1866. urmand. la randul sau.

integru din punct de vedere moral. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878. regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. pentru un timp. Un puternic impact l -a avut faptul ca. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse.luat titlul de Alteta Regala. in 1878.. aflati mai mult timp la guvernare. pri n care era reglementata succesiunea la tron. Italia). ci de presiunea panslavismului. In plus. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. a protejat sistemul bipartit. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. s -a dedicat cuceririi independentei. disciplinat si riguros. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. dupa incheierea raz boiului cu Turcia. ale caror venituri completau lista civila a regelui. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. iar pe 10 mai 1881. nepotul de frate al lui Carol I. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman. cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. Pe plan intern. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". in martie 1881 a fost proclamat Regatul. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului. sustinut de Rusia. Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. a cultivat un climat de ordine. Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). Germania si. a culturii. A conlucrat si cu liberalii. disciplina si rigoare. a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice. prin Tratatul . precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali. Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. Carol a incurajat formarea partidelor politice. deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala.

Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. electorala). Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. 3. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . De regula. 3. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. urmarind modul in care se aplicau legile. avand ca act de nastere Regulamentul. controlul activitatii guvernamentale prin intrebari. In activitatea lor. se foloseau de dreptul de interpelare. mai ales cei din opozitie.3. In mod normal. regele . Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. Rus si Austro -Ungar. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). In baza Constitutiei din 1866. motiuni de cenzura. Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. timp in care erau discutate si votate legile. Totusi. i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc. a bugetului. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918).de la Berlin. ca institutie reprezentand puterea executiva. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii.2. anchete. interpelari. In timpul regel ui Carol I. guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. Ferdinand I (1914 -1927). a ocupat trei judete din sudul Basarabiei. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. Parlamentul reprezenta puterea legislativa. este o creatie a epocii moderne. Guvernul. hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914. cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. Deputatii si senat orii. Potrivit Constitutiei. Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. Cadrilaterul a revenit statului roman.

guvernul "facea" Parlamentul. Bratianu. In 1895. Sturdza. cu toate deosebirile de idei. reforma agrara si o legislatie . in 1884. Tot acum. Prin acest sistem. Ea a contribuit la dezvoltarea culturii. impozit progresiv pe venit.C. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". Reprezentand indeosebi burghezia. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. care milita pentru introducerea votului universal. Biserica Romana ramanea independenta. infiintat in 1880. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. Rosetti. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C. C.L. Liberalii.5.A. regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. reforma agrara radicala. In cadrul P. Astfel. Biserica era o importanta institutie. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. Ambele au participat la guvernarea tarii si. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi. 3.6. C. s -a creat gruparea radicala condusa de C. Astfel. 3. A. Rosetti care sustineau libertatea presei. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. fiind adeptii politicii "prin noi insin e". dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale.N. Bratianu si C. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri. partide de orientare social -democrata sau socialista. Partide si grupari politice . Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente. conservatoare. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. Conform Constitutiei din 1866. care se bucura de respect si de prestigiu moral.A. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile. pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene. executivul isi construia majoritati parlamentare. D. Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. Ion I. Rosetti.4. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata.A. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere. iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. Bratianu. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885). 3.. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti.incredinta guvernul unui lider de partid. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada.

autorul primului program socialist din Romania.S. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale. iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte). "Vointa nationala" si " Viitorul". insa. De asemenea. . garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor. Ion Mihalache.eficienta a muncii. conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. intitulat "Ce vor socialistii romani?". elemente ale burgheziei comerciale si bancare. a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania.M. ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate. Alte orientari politice. s-a dizolvat. C. "Epoca".R. Pe scena politica au aparut si alte orientari politice. Adepti ai politicii "pasilor marunti". atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. s-a constituit gruparea condusa de P. Vasile Kogalniceanu. In 1913. bazat pe ideile socialiste ale epocii. promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii. Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul". Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. partidul si -a consolidat pozitia. odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I. un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. Conservatorii. Petre P. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895. numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia.D. Bratianu. Titu Maiorescu. evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges. Dupa 1895. iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat. Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. dar de mai mica intindere. "Drapelul". Totusi. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul". Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu. "Lumea Noua" sau "Emanciparea". Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc. In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal. o existenta efemera. P. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". Cantacuzino. datorit a politicii lor filoantantiste. in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. prin "tradarea generosilor".. care s-au orientat spre liberali. intelectuali. Aceasta va avea. In 1899. In 1910. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. Aurelian.S. "Conservatorul". Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. Gheorghe Gr. Carp.

datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani. eco nomica si militara. insa.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . Trebuie precizat. 4. aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. in primul rand. regele Carol I si Ion C.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. Politica externa. legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa. ca in acea epoca. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. si Germania. deci alaturi de Serbia. sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor. Austro-Ungaria si Italia. formata din Germania.1. in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. la care a aderat. creandu-se. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). astfel. Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . Tripla Alianta. premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania. Dupa anul 1900. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. Agricultura. Dupa experienta Congresului de la Berlin. Era vorba. impotriva Bulgariei. de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. Treptat. Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei.3. Problema taraneasca . STATUL . deci de putere importanta in sud -estul continentului. De asemenea. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. izbucnit in 1912. Grecia si Turcia. fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat. format din judetele Durostor si Caliacra). formata din Franta. in aceeasi zi. Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul. Pana in anul 1914. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. Marea Britanie si Rusia. In acelasi timp. In acest sens. reprezenta o uriasa forta politica. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914. agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica.7.

In 1907. Ca urmare. de cadre tehnice bine calificate. erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. In ciuda acestei legislatii. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent. industria a cunoscut . credite putine. analfabetismul. politicieni. eco nomisti. astfel ca pentru a -si asigura existenta. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant. constituirea bancilor populare. petroliera si metalurgica. Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol. 1907). a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia. industria era lipsita de capital autohton. Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). In 1907. au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. 4. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. Industria. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia. insuficienta pamantului pentru tarani. infiintarea Casei Rurale (1908). iar productivitatea era rel ativ modesta.cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri. In consecinta. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut. 1894. 1898 -1899. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului. forestiera. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. dar continua. Dupa legea rurala din 1864. adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant. inventarul agricol modest. in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. imediat dupa obtinerea independentei. dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta.2. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. de masini si materii prime. predomina cultura cerealelor. Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. Totusi.

in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor. Acest fapt a fost determinat. Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. care viza industria mare. care acorda numeroase facilitati investitorilor. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului. olandez. electricitate.000 lei. in 1914. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887.un proces de modernizare. In plus.3. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50. industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). 4. astfel incat Romania era. Industria constructoare de masini era inexistenta. pe timp de 15 ani. in buna masura. Dupa anul 1900. Transporturile. Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. deoarece necesita capitaluri mici. Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. zahar). O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. Mecanizarea comunicatiilor. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. In 1895. celor care infiintau intreprinderi mari. gaz. cea mai dezvoltata era industria petroliera. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei. acorda inlesniri. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile. francez si belgian. Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar . astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor. industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. a doua tara producatoare de petrol din Europa. . In preajma primului razboi mondial. in dauna productiei mestesugaresti. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume. prima din Romania. prima cale ferata executata de statul roman. indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). Industria usoara era cel mai bine reprezentata. Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice.

Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc. construit de inginerul roman Anghel Saligny. Franta. s -a dezvoltat reteaua scolara. secundar si universitar. Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda. Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor. desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania. iar o treime de la stat. Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Comertul si sistemul bancar . Totodata. prima bursa de valori din Romania. din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893. Italia. Ca o expresie a dezvoltarii economice. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul). Tarile Scandinave. Germania (1877). Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. De asemenea. Ca ministru al instructiunii publice. crescand numarul stiutorilor de carte. Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros. matematicianul si astronomul Spiru Haret. sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. s-au creat laboratoare si au . Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant.Dupa obtinerea independentei. Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar. Prima emisiune de hartie . Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. Italia (1876). 4. Marea Britanie. Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. Invatamantul. La inceputul secolului XX. legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. Populatia scolara era in crestere. 4.6. Elvetia. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini. a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864). in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda. Ca expresie a progresului economic.moneda a fost realizata in 1877.4. s-a reorganizat instructiunea publica. la acea vreme cel mai lung pod din Europa.

rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european. In celelalte teritorii romanesti. stiintelor si artelor frumoase". Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata. stiintelor naturale etc. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. de asemenea. stiinte. Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). Basarabia si de la sudul Dunarii). medicinei. oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. a literelor. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. limbii si istoriei nationale.aparut publicatii stiintifice. primele asociatii studentesti. Scoala de Arte Frumoase. Din 1879. Treptat. limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. s-au alaturat nu numai filologi si istorici.7. Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. Cultura. In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. Literati. limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu. Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic. Academia Romana. Bucovina. Ea avea trei sectii: literatura. Scoala Superioara de Arhitectura. scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . ci si personalitati din domeniul economiei. o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor . In Transilvania. au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Insa in timpul regimului dualist. Inca de la intemeiere. istorie. ulterior Societatea Academica Romana (1867). artisti. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. In acest proces. in 1866. 4. Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia).

al carei suflet a fost Nicolae Iorga. prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune.romanilor". Carp. militand pentru votul universal si reforma agrara. contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. adunari ad-hoc . pe evocarea naturii si a iubirii. a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. armistitiu . au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. Prin filialele ei. " Convorbiri Literare" a promovat valori autentice. Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu. Iacob Negruzzi. caimacam .act al domnitorului. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale. infiintata la Bucuresti in 1890. in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie . balanta comerciala . Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. regelui etc. avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. bazandu-se pe criteriul estetic.act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare. Alecsandri.adunari intrunite anume pentru un anumit scop. Slavici etc. caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului. care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti. capitulare . deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale. poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. Creanga. 1865). Publicatia acesteia. afirmand insemnatatea si valoarea literaturii. sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale.loctiitor al domnitorului.incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti. Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863). samanatorismul.practica politica preluata dupa model englez. . In literatura s-au format mai multe curente. Xenopol. Vasi le Pogor si Petre P.

integritate teritoriala . ceea ce exista in teorie. colegiu electoral .actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale. elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire. . modernism .Casa Scoalelor . manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea. caracteristica de a fi modem. gubernie . respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor.forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii.in sens general. normelor si practicilor traditionale. dualismul austro-ungar . Transilvania a fost incorporata Ungariei.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie.institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli.atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii. referindu -se la produse ale culturii. institutii.principiu de drept international.in fapt. avand anumite institutii centrale comune. in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor.comunicare rostita de monarh.curent sau tendinta. constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice. lovitura de stat . avere etc.uniune de state independente.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei. potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau.categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. modernitate . talent. forme de organizare sociala etc.de drept. diplomatice etc. interpelare . domnie ereditara . mesajul tronului . drept de veto .grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine. de facto . de iure . ceea ce exista in practica. confederatie .procedura de control parlamentar. cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului. administrative. In urma acestui pact. diaspora . deznationalizare . caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie.politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala.

regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. regim autoritar . printr-un act oficial. vot cenzitar . pronunciament .forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii. plebiscit .actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata.dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa.forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite. In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze.a confirma o lege sau o dispozitie.trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului.act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict.taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone.vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica. vot de blam (de neincredere) . ca o lege sa intre in vigoare. PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5.declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic. inconjurat de santuri. Perioada neutralitatii armate (1914 . tratat de pace .consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum). in dauna legislativului.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat. neoabsolutism .1916) .monarhie constitutionala . tarif vamal protectionist . traditionalism .a dispune.obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran. de forma poligonala. obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare. a sanctiona .curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale. razboaie balcanice .1. 5. panslavism . criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat. reduta .conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona. sa de vina executorie. a promulga . suzeranitate . secularizare .mic fort de aparare. responsabilitate ministeriala .

Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. Guvernul liberal condus . pe 21 iulie 1914. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. Austro-Ungaria. Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile. Ceilalti oameni politici. tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. printre care Alexandru Marghiloman. Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. Interesele politice si economice divergente ale acestora. Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). Pozitia geografica a Romaniei. Pe de alta parte. In dezbaterile care au avut loc. C. formula neutralitatii armate. membrii guvernului Bratianu. Franta. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. Carp. Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. fiind sustinut de Petre P. care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina. In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. bosniaca. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. Carol I a acceptat. Ferdinand. Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. Sofia. deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. asa cum prevedea tratatul de alianta. numeroasele crize regionale (marocana. Rege constitutional. Ferdinand I (di n septembrie 1914). cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. Incurajata de Germania. au fost ucisi de un nationalist sarb. Pozitia Romaniei fata de razboi . la care au participat printul mostenitor. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale. In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania. balcanica etc. pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat. Take Ionescu. supunandu -se majoritatii. In aceste conditii. Ion I. la care aderasera Germania si Italia.) prefigurau un conflict de mari proportii. in final. pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie.Contextul international . Rusia ). Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. fruntasii politici ai tarii.

i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania. neutralitatea definitiva . In septembrie 1914. Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. Dupa moartea regelui Carol I (27 sept. Carp). responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I. ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale.I. Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi. Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale. conservatorii filogermani (P.C. in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. In perioada neutralitatii. Desi atat Bratianu. Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi. In anii 1914-1916.1914). Banat. Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania. expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . Negocieri pentru intrarea in razboi . Bucovina).regele Carol I. Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili.P. cat si pe importantele resurse de petrol si cereale. C. mizand a tat pe pozitia ei geostrategica. cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor. cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta. sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei". opozitia nationalista. iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. Anglia).de Ion I.miscarea socialista. daca dorea realizarea unirii. Bratianu. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile. intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice.guvernul liberal. Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care.

Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. demersuri diplomatice. Rusiei si Italiei la Bucuresti. la 4 august 1916. Ulterior. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok). Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . Nicolae Filipescu s.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament. solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. sa intre in razboi "acum ori niciodata".C.a. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. dar a si somat Romania. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. tratatul de alianta si conventia militara. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga. in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria. Antanta a uzat de toate mijloacele. tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara. De asemenea. In anii 1914-1916. Exista si un curent germanofil (Petre P. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara"). In baza acestor documente. demonstratii. Sub presiunea evenimentelor de pe front. se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman. Cu toate aceste masuri. caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. Bratianu sa i se alature.C. Carp. Londra. La randul ei. Dupa indelungi tratative. invocand pericolul rus si tratatul din 1883. incercari de inlaturare a lui Ion I. Octavian Goga. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale. Barbu Delavrancea. La randu l sau. imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. in vara anului 1916. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin). Titu Maiorescu. Constantin Stere) care. Marii Britanii. conferinte. dotarea armatei romane era modesta. Paris.

Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile. 420. (4 AUGUST 1916): "I. multi militari aveau o instructie insuficienta. 4. tratativele de pace. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie. III. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. Germania (15 august). cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916. Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac." 5. ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. In urma mobilizarii. II. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. de asemenea.1918) Consiliul de Coroana. RUSIA. [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material. Beligeranta (1916 . 3. VI. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1. Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. 2. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare. FRANTA.758 soldati si 19.843 ofiteri. Franta. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea. mitralierele si avioanele. careia i s-a declarat razboi. ANGLIA.2.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142. ITALIA. 4. trei armate romane (in total.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta. . Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art. Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei. Rusia. armata romana cuprindea 813.000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ.

700 km. armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. temporar.000 de morti. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. In acest context. In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. . Romania era inconjurata din trei parti de dusmani. precum si la Neajlov-Arges (16 . In plus. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste. au el iberat localitatile Brasov. sub deviza "acum ori niciodata". Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250. multi batrani. dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu. au intrat sub ocupatie straina. Gheorgheni si Orsova. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece"). la Turtucaia (19 . In acelasi timp. Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia. in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. unde a avut loc "batalia trecatorilor". Miercurea-Ciuc. avea de aparat o frontiera de 1. vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. Dupa patru luni de lupta. Gheorghe. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata. o mare parte a tarii. femei si copii murind de foame si de frig. avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. dar slab echipata si lipsita de experienta. avea o armata numeroasa. Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase. Odorhei. ca urmare a victoriei obtinuta in sud. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara. Fagaras. planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. aliatii nu si -au respectat promisiunile. autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. Orsova Sf.24 august 1916) de catre germani si bulgari. Retragerea s -a facut in dezordine.20 noiembrie 1916). pe Olt.La 14 august 1916. in sud. inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916). dar nerealiste. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori.

Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917). facand imposibila cucerirea Moldovei. teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor. dar nu a fost scoasa din lupta.Galati. La Iasi. armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. sosita in tara in octombrie 1916. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale. Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. pana in mai 1917. La sporirea capacitatii de lupta. pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati. Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte. iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica.000 erau pregatiti pentru operatiuni. in zona Oituz si de la vest spre est. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. totodata. La 24 . Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918. Romania a fost infranta. condus de Ionel Bratianu. Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii. la 23 martie 1917. pe linia Focsani . Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. organizati in Armata I si Armata a II -a. care a rapus peste 80.In teritoriul cucerit (Oltenia. Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman. Dobrogea). o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. pe valea Siretului. Alimentele au fost rationalizate. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord. Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. Muntenia.000 de militari din care 460. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. Ea cuprindea 700.000 de oameni. pusa la dispozitie de aliatii Romaniei. Cu sprijinul Antantei. in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu. Pentru impulsionarea rezistentei militare. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). oras devenit capitala provizorie.

Armata romana. cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii. dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 . ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman. dedandu -se la agitatii bolsevice. Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie . Bratianu a demisio nat. Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura. la finele anului 1917. (Istoricul N. provocandu-le pagube importante.a. In replica. Ca urmare. Armatele rusesti din Moldova. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»). Iasi. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze. armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918). dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi.9 august).reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi. In nord. a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat. planul Puterilor Centrale a esuat. Constantin Prezan. Ecaterina Teodoroiu s. comandata de adevarate personalitati militare. fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918). situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. C. distrugeri si provocand incidente la Galati. Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani.6 august 1917). Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului.martie 1918).iulie 1917. la Darnita. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie . intre care generalii Alexandru Averescu. Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918).lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . Ca urmare. La bataliile de la Marasti. armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat. devin adevarate bande de jefuitori. Acest lucru era insa imposibil. Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. primul ministru Ion I. Dar. Eremia Grigorescu. in curs de dezmembrare. . comi tand jafuri. In batalia de la Marasesti (24 iulie . rusii se retrag din fata atacului german. Pascani. precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare. La inceputul anului 1918. la randul sau. In acest context.

o tara nu face parte dintre beligeranti.unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). cuprinzand 72% din populatie. 29 oct. a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi. In octombrie-noiembrie 1918.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret). insumand 5. La 18 noiembrie 1918. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat.000 morti. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze. Italia .C.aproximativ 800. neutralitate . . intr-o atmosfera de entuziasm.simpatizant al aliantei cu Germania. Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati. permitea supravietuirea statului roman. Astfel.000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi. din 1915. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare. armata romana era demobilizata.a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . pe fondul succeselor militare ale Antantei. Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale.Franta. care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria. a exploatarii si prelucrarii lemnului. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace.situatia in care. ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100. Dintr -un teritoriu de 137. fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala. Pacea de la Bucuresti. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . in cazul unui conflict. guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit. Rusia si. a gasit Romania in tabara invingatoare./11 nov. disparuti si prizonieri. alaturi de Puterile Antantei . Anglia. participarea la razboi a Romaniei. 1918. s -a ales ultima solutie. Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920. regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti. a comertului cu cereale. s -a optat pentru prima varianta. germanofil . Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat.600 km 2. care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator). guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman.in frunte cu Ion I. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta. desi umilitoare. Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. raniti. Sfarsitul raz boiului. guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918).

a. 6. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale. cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si . un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni . dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial."acum ori niciodata" . neutralitate permanenta .cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire.neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare.clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede. neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi. Banat). Astfel. Realizarea Romaniei Mari.situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. Aceasta speranta s-a pastrat.). dar aceasta initiativa nu a avut succes). prin unirea Basarabiei. in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. casus foederis . armistitiu . Transilvania. Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat. interzicerea activitatilor politice s. Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918.intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". In mai/iunie 1917. sperau intr-o apropiata intregire. in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918). eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916). neutralitate . obligatia statelor membre de a actiona in comun. MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. victoriile militare ale Antantei. numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani.fosti prizonieri in Rusia.s-a inrolat in armata romana. cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri. in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti. mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva. Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara. esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918. in anumite conditii.

editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). 13/26 aprilie 1917).cel Austro-Ungar. congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive". s -a aflat Partidul National Moldovenesc. creat pe 3 aprilie (martie. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa. Basarabia a) Autonomia. Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. precum si numerosi profesori. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta. geografie si cantec romanesc. in spitalele de raniti. cu ocazia marii adunari de la Odessa. Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. cat si de bolsevicii rusi. in lagarele de prizonieri. Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". religioasa.1. preoti si studenti. alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. organizarea cercurilor de istorie. intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. la care au participat peste 10. scolara si economica pentru Basarabia. In fruntea miscarii pentru autonomie. in vara anului 1917. dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. pe fron t. hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita. Incepand cu aprilie 1917.000 de militari romani. pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei. mentinerea ordinii. care incercau s -o castige de partea . treptat. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista). s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. 6. contributia intelectualilor din Ardeal.

situatia Basarabiei se agraveaza. l a 13 ianuarie 1918. Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918).revolutiei proletare. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. 6. Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917). Basarabia isi pastra autonomia provinciala. In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti. Bucovina a) Autonomia. Alexandru Marghiloman. Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. In lunile urmatoare. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. b) Unirea cu Romania. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. insa. Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri.R. La 9 octombrie 1918. In consecinta. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul. Inca din perioada razboiului. care il avea in frunte pe Petre Erhan. C. regele a promulgat actul Unirii. Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. in nu mele . Destramarea armatei ruse. In noile conditii. 842/22 aprilie 1918. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918).2. drepturile minoritatilor trebuiau respectate. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali. intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei. Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). aflat la Chisinau. aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu. a cerut oficial. care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni. Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania.N. Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. Prin Decretul regal nr. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet .

la 23 octombrie 1918. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. 6. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. recunoscut de guvernele francez. englez si italian. La 11/24 octombrie 1918. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. ca organism reprezentativ. Faza autonomiei se incheia. In aceste imprejurari. deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei. la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti. care s -a proclamat Adunare Constituanta. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. trecandu -se la etapa a doua.N.natiunii. Tot atunci s -a format Consiliul National. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 . dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. In Transilvania.D. ca reprezentant al tuturor romanilor. s-a format. voluntarii bucovineni. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. In Transilvania. la Paris.R. intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii.S. Deputatii ucraineni. La 20 septembrie 1918.) si Partidul Social -Democrat (P. Guvernul roman a aprobat. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P.). Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". Transilvania a) Autonomia. Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei . care a influentat puternic constiinta colectiva. b) Unirea cu Romania. fosti militari in armata austro ungara. condus de Iancu Flondor. Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. Prin integrarea Bucovinei la Romania. Intrunit la data stabilita. Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. si un Birou Executiv. Adunarea Ucraineana.3. emigratia romana din Transilvania. s-au opus. sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). aflati in Basarabia. au exprimat sprijinul pentru unire. La initiativa lui Sextil Puscariu. La 12 noiembrie 1918. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. condus de profesorul Sextil Puscariu. bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene. In 1918. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei".

Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg .. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii. La 9 noiembrie 1918.N.228 delegati alesi. de Iuliu Maniu. la Alba Iulia. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie.N. conduse. mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918.S. din partea romana. Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C. In acest context. In Rezolutia unirii. in intreaga Transilvanie s -au format. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania. Banat si Tara Ungu reasca. s-a publicat textul convocarii.D. Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria. Propunerea partii ungare a f ost respinsa. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. Consiliul National Roman Central (C. s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar. C.N. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania. elaborata de cele doua partide. s e constituia.septembrie 1918. cerand "intreaga putere de guvernare".). si P. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918. Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar.C.C. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni. sepa rarea politica de Ungaria. la 5 noiembrie 1918.C. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti. la Budapesta. La 7 noiembrie 1918.N. Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. b) Unirea cu Romania. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918. La 18 octombrie 1918. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia. in acelasi timp. Adunarea. plebiscitul. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P.R. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918. au participat peste 100. C.C. a decis.R..C. dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei.R. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional.R.000 de oameni si 1.N. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta. careia i a dat citire Vasile Goldis.N. adresa o nota ultimativa guvernului ungar.R. se preciza ca: "I. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane. dupa modelul C. consilii si garzi nationale locale. ca organ politic unic al romanilor din Transilvania.R.). In noiembrie. dupa modelul cantonal elvetian.

Marea Unire . autodeterminare . Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus. II. cuprins intre raurile Mures. Noul stat romanesc. Astfel. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti. Reforma agrara radicala. prezidat de Iuliu Maniu. regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. Romania Mare .proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia.concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni. asociere si intrunire. avand o suprafata de 295. 5. stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). . federalizare .049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori.actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative. partid etnic . se desavarsea formarea Romaniei Mari. 4. cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. 6. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat.Banatul. III." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei. a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central.dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala . care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii. Desavarsita libertate de presa. ratificare . Votul obstesc. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. egalitate politica . stat national unitar .stat rezultat in urma evenimentelor din 1918. In legatura cu aceasta. secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani. ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman. care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent. direct.principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale. egal.partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. aleasa pe baza votului universal. 3631 din 11 decembrie 1918. Prin Decretul nr.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. Tisa si Dunare.

nationalitate. vot universal . .drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa. grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat. sex. credinta religioasa.unificare administrativa .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful