P. 1
Statul Roman Modern

Statul Roman Modern

|Views: 365|Likes:
Published by Dinulescu Marius

More info:

Published by: Dinulescu Marius on Jul 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2014

pdf

text

original

STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918

)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica, modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea unirii (1918). 1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821 Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala. Contestarea domniilor fanariote s -a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de

protectoare a crestinilor din Imperiul Oto man) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.

In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga

popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.). Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine. Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului

istoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"), recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa

solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu. Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei politice. In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cr esterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu , marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de

panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme ". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s -a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de me mbru

al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii

reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului). Dintre acestea. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti. libertatea comertului. promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare. · desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani. necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii" . amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. se desprinde din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821).numirea in functii dupa merit. Hatmania Divanului. Aceste principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice s i militare. Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor. cele mai importante sunt: · adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul". Dupa 20 martie. Suveranitatea poporului. reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4. · reforma administrativa. desfiintarea vamilor interne -.Nationale din timpul insurectiei sarbesti. iar promovarea sa se faca dupa merit). afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades. · reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi. concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii Principatelor. Vornicia Capitalei). · reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor). armata nationala. desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor). si du pa tratativele cu Tudor. Tudor a inlocuit discursul social -politic cu unul patriotic si national. administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie. conducatorul miscarii eteriste. prin mijlocirea Comitetului de Obladuire. dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Ele contineau principii moderne . reprezinta principalul document programatic al revolutiei. delimita rea pietei romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie. · desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice).

condamnat si executat de Eterie pentru tradare. in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). Domnul trebuia sa fie ales de tara.("Proclamatia catre bucure steni"). apoi. Evolutie si revolutie. In acelasi timp. chiar de tarul Alexandru I. revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. iar privilegiile boieresti desfiintate. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic. Tudor a fost judecat. Structura organizarii de stat (institutiile) nu s -a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). boierimea reformatoare . Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si. din perspectiva antiotomana a Eteriei.patria este poporul si nu tagma jefuitorilor ") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc ). a fost asimilata tradarii. miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Parasit de capitanii sai. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic. prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. Elita politica romaneasca a recuperat. Dincolo de proiectul antiotoman.3. Desi infranta. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor. Poarta a a cceptat restaurarea domniilor pamantene. prin redactarea unui numar impresionant de memorii si proiecte de reforma. intregul tel declarat (antifanariot) al acesteia. membru al Sfintei Aliante. Ea a surprins mentalitatile in schimbare (". numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova. In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea. in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul acestuia. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta. care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. insa. In vara anului 1822. Interventia militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. 1.

reprezentantii Partidei Nationale au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suvera nului romanilor. personala. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in functii. Cu aceasta ocazie. financiara. libertatea religioasa. respectul proprietatii. in primul rand. s -a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic.a redactat zeci de proiecte. vizand modernizarea organizarii interne si. progresul economic s-a accentuat si contradictiile sociale.1848) si Mihail Sturdza (1834 -1849). Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie cu "carbonarii italieni"). * Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti. Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1829). bisericeasca. * ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. cele doua documente . avand astfel un caracter liberal si iluminist. judecatoreasca. inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Osabitul act de numire a suveranului romanilor continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara. stat republican (asemenea idei preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca). Gheorghe Bibescu (1842 . Sub influenta sa Adunare a respingea incalcarea autonomiei tarii. a tiparul ui. Partida Nationala. libertatea tiparului. *Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn. Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu. avand puteri limitate. In anii 1837-1838. care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor. In legatura cu problemele nationale. politice si nationale s -au agravat. Actul de unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. impozit progresiv pe avere. In final. redactarea unor legi fundamentale. drepturi egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. dobandind uneori accent e radicale. egalitatea in fata legilor. separarea puterilor in stat. condusa de boierul Ion Campineanu. exprima revendicarile micii boierimi. *Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa. drepturi si libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 .1842). consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei. Proiectele de reforma au devenit mai complexe. ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor".

Societatea Studentilor Romani. toti romanii erau declarati egali in fata legilor. din initiativa lui C. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta". Asociatia patriotica. miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia. independenta si un program de reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. cautandu-si noi modele si forme de organizare. A. Rosetti. In 1845 se infiinta la Paris. I. numai cu sprijinul puterilor europene. Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale. Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. In 1834. depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. Societatea revolutionara secreta romano -polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare. Intre activitatea teoretica . In Tara Romaneasca. inde pendenta. ca filiala a Fratiei. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. lichidarea proprietatii boieresti. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de boieri. emanciparea clacasilor. fondata la Bucuresti de N. viitori conducatori ai revolutiei de la 1848. Ghica. in 1839. egalitatea cetatenilor in fata legii. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament. iar in economie principiu l liberei concurente si al neinterventiei statului. a relatiilor servile si instaurarea republicii d emocratice. Fratie". Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condus a de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca).A. In Moldova. dupa parerea domnului moldovean. din 1846. "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea. organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale franceze. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catii caPropasirea. bazat pe principiile liberalismului politic si economic. a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. Balcescu. Magazin istoric pentru Dacia si Dacia literara. Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti. la Sibiu. asezata de o parte si de alta a Carpatilor". Ele au pregatit revolutia din 1848. urmand sa se bucure de libertatea personala. In cadrul regimului preconizat. In prima jumatate a secolului al XIX -lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv. unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. fapt posibil. Christian Tell si C.cuprindeau un adevarat proiect de constitutie. Cu acelasi program. intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Arhiva istorica. Rosetti. a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza. Deviza ei era: " Dreptate. sub suzeranitatea Portii.

Nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii. conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice. Reforme in spiritul despotismului luminat. dar pastrand vechiul continut al puterii.reformatoare (proiecte de reforma. putea dizolva Adunarea Obsteasca. f iind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu. *Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane. instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi reglementari. activitatea societatilor secrete). Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al parlamentarismului in Romania". dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana. notariatele. 1. prin participare la activitatea legislativa. care. memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821. in "spiritul veacului". corpul de avocati. compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat. viitoarele Regulamente Organice. serviciul procuraturii. De asemenea. Regulamentele Organice Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg.4. * Puterea executiva revenea domnului. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii. programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea r evolutiei. avea drept de initiativ a si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. limitau puterea sefului statului. arhivele statului. Actele de . O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor . S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. La baza statului s -au stabilit. Au fost infiintate tribunalele. *Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti. aceste acte au fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858). introducand principii si forme moderne de organizare. care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. suveranitatea poporului. numite anaforale. instanta judecatoreasca suprema f iind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni. separarea puterilor si bugetul modern.

Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera. Regulamentele Organ ice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. redactate de Partida nationala. posta. de unire si organizare a monarhiei constitutionale. atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. o treime din fiecare mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului. Astfel organizate. s -au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar. Cu toate limitele lor. se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor.stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii. insa. si aspecte negative . Acte fundamentale pentru Principate. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu. au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate. Regulamentele aveau. Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. asa cum prevedeau Regulamentele). Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei. singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentului organic. calculata pe venit. domnii regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s -au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. cele doua state ar fi fost integrate mai usor stapanirii ruse. pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. in plus. Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu. schitau un proiect de eliberare. pentru burghezie). Revolutia de la 1848 . care explica lipsa lor de popularitate. Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. 1. In 1834. Un pas important in directia unor relatii agrare moderne s -a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. in decursul studiilor lor pariziene. Mai mult. dar a pastrat vechile privilegii fiscale. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta". de noi idei politice si de gusturi occidentale. opunandu -se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii.5.

beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei politice interne fara convulsii sociale.social. Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania. In Moldova si Tara Romaneasca.Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv. obiectivul emanciparii politice nationale era greu de realizat. Cererile lor au stat la baza Petitiuniiproclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V. Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern. politic si in mentalul colectiv. a incununat un secol de mutatii produse in plan economico . pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom". cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat. pentru a fi inaintata domnitorului. fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale. revo lutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". de la Paris pana in centrul si rasaritu l continentului. Ei erau un grup deosebit de omogen. unirea si independenta romanilor. la care a participat boierimea mica si mijlocie. Moldova . care sa stimuleze dezvoltarea economica. atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie ar mata a Rusiei. revolutia din 1848 1849. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin masuri moderate. a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". care avertizase ca nu va tolera miscari . Constienti de aceasta. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza. o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg). probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti. cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. Alecsandri. A. apartineau in general mijlocului clasei boieresti. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale (independenta sau autonomie politica). Bucovina).

cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie. Tara Romaneasca . la 12 mai. unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. domnitorul Gheorghe Bibesc u abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie. unde au participat la actiunile revolutionare. Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848. in august 1848. Revolutionarii moldoveni. care a durat pana in septembrie 1848. adunare obsteasca din toate categoriile sociale. cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican. la Brasov. B. cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani. modern. La 9 iunie. drepturi si libertati cetatenesti. Intre obiectivele inscrise retin atentia: indepe ndenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti). incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit. din 27 martie 1848. puternic impresionati de Adunarea de la Blaj. . intelectuali. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti. Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova . miscarea revolutionara a dus la inst aurarea unui regim revolutionar. intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. In Tara Romaneasca. Daca intrunirea de la Iasi. cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino. domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor. boierime liberala.revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune. l -a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. de la Hotelul Petersburg. Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la Cernauti). in Tara Romaneasca. din mai 1848. Tot in exil. ministri responsabili. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848. dar la Cernauti. Autoritatile i-au arestat pe manifestanti. evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara. introdus de revolutionari din considerente tactice). s-a desfasurat o adunare populara. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea. grupul de exilati romani aflati la Paris. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou. au redactat un legamant. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia. pe langa obiectivele nationale s i sociale. ofiteri si populatie urbana. negustori. cativa au reusit sa se refu gieze in celelalte provincii romanesti. dupa model francez. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr -un Proiect de constitutie. la Islaz.

determinat de programul national al revolutionarilor maghiari. O Comisie a Proprietatii. fiind desfiintata in august 1848. Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar. aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza. In timp c e romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana".Guvernul provizoriu. egalitatea. infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si clacasi. a eliberat detinutii politici. fraternitatea. in lipsa unui corp reprezentativ. ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. Ei au hotarat. reprezentantul Portii. Doua zile mai tarziu. insa. Transilvania. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea. Suleima n Pasa. a infiintat Garda Nationala . C. alaturi de taranime. Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). Dupa noi presiuni rusesti. In aceste provincii. a caror atributie era explicarea programului de la Islaz. armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul. sa im puna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara. in martie 1848. disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la inceput. condusa de Pavel Zaganescu.si corpul Comisarilor de Propaganda. care isi propuneau restaurarea Ungariei medievale. nu a reusit sa -si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane. dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat Bucurestiul. cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca. Banat. a interzis bataia si pedeapsa cu moartea. La insistenta Rusiei. sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria. De fapt. reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii. Fratie". numit capitan general . In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari. cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz. Bucovina . ecleziastica si intelectuala. acordandu -se libertate presei. compusa din Ion Eliade Radulescu. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. exercita atat puterea executiva. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat desfiintarea rangurilor boier esti si a cenzurii. care a primit ordin de reprimare a revolutiei. a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate. a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti.pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru. Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa. Intr-o prima etapa. a eliberat robii. .

Intre lunile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele maghiare. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv. astfel incat. asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate . a votat pentru unirea. . un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. prin Constitutia din 4 martie 1849. formarea a 15 legiuni romanesti. Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara. care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. care a hotarat: orga nizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei romane din Transilvania). anexarea Transilvaniei la Ungaria.Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj: . Totusi. . 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40. desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor. Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. pregatind totodata adunarea din mai. unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat. reprezentare proportionala in toate institutiile tarii. Armata guvernului de la Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. Romanii s -au retras in Muntii Apuseni. masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. condus de Andrei Saguna.000 de participanti). La 18 mai 1848. de fapt. imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie. precum si a unei universitati. infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la cea armata. Astfel se anula autonomia P rincipatului. independenta Bisericii Ortodoxe Romane. inarmarea poporului. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani. nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu. preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. Datorita rezistentei romanilor. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii romane. sub conducerea lui Avram Iancu. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national. care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea Nationala. iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si cele austriece a incetat. Comitetul National de la Sibiu. ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem.

adunarea populara de la Cernauti condusa de E. Hurmuzaki. independenta Episcopiei Bucovinei. armata maghiara a capitulat in fata armatei tariste. care recunostea unele drepturi ale romanilor. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec - tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national).initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti. constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). In Banat. La 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin . Austriac si Tarist: la 1/13 august 1849. modernizarea institutiilor (obiectiv politic). a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat. unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. La 15/27 iunie 1848. . S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz). . langa Arad. desfiinta rea clacii si dijmei. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii. D. a precizat obiectivele revolutiei. justitie si politica. redactata in luna iulie : separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome. prezidata de Eftimie Murgu. La 8/20 mai 1848. . la Siria. Semnificatia revolutiei de la 1848 . Unirea romanilor intr -un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi. a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. Nicolae Balcescu. Obiectivele proiectului erau: . cuprinse ulterior in Petitia tarii. adept al unirii Banatului cu Tr ansilvania. inarmarea poporului si autonomia provinciei. oficializarea limbii romane. miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. alegerea episcopului de un Congres local din clerici si mireni. Imparatul a anulat promisiunile fac ute romanilor.. o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic). independenta (Printipiile noastre pentru reformarea patriei). drepturi si libertati politice (obiectiv politic). convocata din initiativa Comitetului de Actiune. egalitatea in fata legii. In fruntea banatenilor s -a remarcat Eftimie Murgu. chemata in ajutor de Curtea vieneza. Adunarea de la Lugoj. romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. Bucuresti si Blaj din motive strategice. dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. Islaz. In Bucovina. reforma agrara (obiectiv economico social). provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea. . A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile . o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie. libertatea comertului. autonomia si independenta (obiectiv national).

aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop tate la Iasi. 9 iunie 1848 "Pe scurt. dezvoltate in toata intinderea lor. parte componenta a problemei proprietatii. Sfanta pazire a Regulamentului. Reforma scoalelor pe o temelie la rga si nationala. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul suveran. 30. 5. Brasov. 4. Anexe Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni. de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune). precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. 4. Egalitatea drepturilor politice []. Siguranta personala. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari." Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre propri etari. 12 mai 1848 "1. Domn responsabil. 2. In Transilvania. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. egalitate si fratietate. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. 3. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. 6. Cuza. spre raspandirea luminarilor in tot poporul. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglemen tarea raporturilor dintre proprietari si tarani. poporul roman. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei.I. in gazeta Pruncul roman. C. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat neatarnat. decreta: 1. 8. 4. Pentru a nu irita imperiile vecin e. 13. in care facea un apel la unire. publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova". idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate.' Proclamatia de la Islaz. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii nationale in programe. Solutiile propuse au fost diferite. pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. Rosetti. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste. 27 martie 1848 "1. recapituland. [] 3.A. . Emancipatia manastirilor inchinate. Islaz sau Blaj. Iasi. 12. 5. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni []. adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi lor si in urmarea unei hotarari judeca toresti. romanesc.noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu.

6. 7. Printipiile noastre 6. Natiunea romana cere. independinte de la oricare alta biserica []. Natiunea romana (] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. unei judeca- Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Adunari. de a scrie si a tipari fara nici o censura. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor. dezvoltate catre proprietari. ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Unirea Moldovei 5. ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera. a scoalelor si temelie nationala. de orice alte dari ale sateni libertate. Blaj. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa []. egalitate si lacuitorilor fratietate. Siguranta 4. Petitiunea Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv economico-social 8. 3. Desfiintarea si a pentru si a Valahiei intr-un institutiilor tarii pe stat printipiile boerescului reformarea patriei singur neatarnat.Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []. romanesc. raspandirea luminarilor poporul Reforma 3. pe larga o personala. ca sa figureze in numele sau. Natiunea romana rezimata pe prin cipiul libertatei. egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic. spre fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in in tot urmarea hotarari toresti. Grabnica proclamatiune boierilor notabililor moldoveni adeca imbunatatire a starii si nimeni sa nu poata locuitorilor sateni. Obstescii Intemeierea 1. 30. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi. 4 mai 1848 "1. 2. . Natiunea romana pretinde." Documentul programatic 1. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman. 22." Petitiunea nationala. [] 13.

Improprietarirea sateni o din lacuitorilor fara nici rascumparare partea lor. pe 4. Independenta sa 2. 12. Adunante Generale Extraordinare Constituante alese a face Constitutia tarii pe temeiul . 5. 3. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul precum deopotriva impartasanie a lui la toate driturile indeobste. 4. tractatelor generala lui Mircea si Vlad si din reprezentanti ai neamestec al nici tuturor unei puteri din afara societatii. in cele dinauntru ale sale. lor. Emancipatia Islaz administrativa legislativa temeiul si drepturilor politice. ales pe Emancipatia cinci ani si cautat in toate sotietatii. si politice si tivile. Egalitatea 13. Proclamatia de la 1. clacasilor ce se fac prin Adunanta proprietari compusa despagubire.in toata intinderea 3. 22. indata Convocarea a unei starile manastirilor inchinate. Domn starilor responsabil.

independinte de la oricare alta biserica.acestor 21 articole decretate poporul roman. pota prinde Natiunea pretende in nemine sa nu se romana sub portarea comune a publice si 1. 6. privi- proportiune numerul sau. ca biserica romana distinctiune fara de confesiune sa fie si sa ramana libera. numele sau. Natiunea romana partea in cere ase-curarea iobagi.cere libertatea de a (] cere fara intardesfiintarea libertatei. Natiunea romana rezimata cipiul pe prin. Natiunea romana 3. [] ca natiunea vreun romana sa-si aiba politic. reprezentantii sai la Dieta tarii in cu pretestu sarcinilor dupa starea averea fiecaruia si stergerea legielor. de a scrie si a ziere fara nici Nationala egalitatei si fratiei tipari pretinde independenta nationala sa figureze o iobagiei fara nici o despagubire din censura. ca libertatei personale. sa 8. 4. ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi . Natiunea romana pretinde. Petitiunea de 1. Natiunea romana cere. 2. vorbi. 13. taranilor respectul politic. Natiunea romana 7.

fata de Mitropolia de la Ortodoxa Karlowitz. tuturor starilor. autonomia provinciei transformarea Banatului intr-un si "capitanat general". alegerea un din episcopului de Congres clerici si local mireni. inarmarea poporului. ai Desfiintarea clacii si dijmei. Egalitatea in independenta Episcopiei Bucovinei legii. oficializarea limbii romanesc Ungaria si Banat romane. 5. fata Bucovinei de Galitia cuprinda si organizarea sa pe reprezentanti baze autonome. . 6. conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale. Petitia tarii Separarea Dieta care sa Libertatea comertului. conducere proprie in administratie.natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in legislativa. justitie si politica. Petitia camera neamului Respectarea din nationalitatii romanesti.

Pe plan international. in sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare. Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul romanesc. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris. unde s-a strigat "Noi vrem sa ne unim cu tara!". au domnit pana in 1856. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856). Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarii unioniste. Unirea Principatelor Romane. ca urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica. Potrivit acesteia. ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societatii si a statelor romanesti. iar dupa retragerea acestora. Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853 -1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei (1854).2. dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare din Tara Romaneasca. in documentele redactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848). ci numit de tar si de sultan.1. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN 2. De asemenea. In timpul Revolutiei de la 1848 -1849. Domnul nu mai era ales. a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei. in functie de contextul intern si extern. Noua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catre trupele rusesti. incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor. tot Grigore Al. dar a suferit cateva modificari. Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene. care. durata domniei era fixata la sapte ani. Domnitorii s-au refugiat in Austria. In 1849. In Moldova. dar si al sporirii autoritatii domnului. spre deosebire de omologul sau muntean. Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist. regimul politic regulamentar a fost reintrodus. in 1853. ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta. fara a fi vadit antiunionist. in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza majora. de catre cele austriece si t urcesti. a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. precum si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848. Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri numiti de domn. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii . Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman. a aprobat tiparirea le topisetelor Moldovei.

in fiecare Principat. apoi si-a schimbat atitudinea. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative speciale . precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea capat razboiului Crimeii (1853 -1856). Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau *inlocuirea protectoratului Rusiei asu pra Principatelor cu garantia colectiva a marilor puteri. pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea. garantarea independentei administrative.numite Adunari ad-hoc . care aveau misiunea de a face cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor importante. in functie de propriile interese. dar inlocuirea protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. infranta in razboiul Crimeii. respectiv. german. Poarta numea in mod provizoriu caimacami. pentru a supraveghea si a mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri. Miscarea unionista s -a intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. a comertului si a cultelor.Principatelor sa devina o problema euro peana.a. Franta sprijinea unirea. *libertatea navigatiei pe Dunare. prin ministrul sau de externe. Austria si Turcia erau impotriva. s-a aratat favorabila unirii. Ismail).martie 1856).italian si. Rusia. Prevederile Tratatului de pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii. spera sa-si refaca prestigiul european. deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Rus spre sud-estul Europei. comunicate ulterior romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. *mentinerea suzeranitatii otomane. deoarece nu doreau sa -si piarda influenta in teritoriile romanesti. contele Walewski. Bolgrad. loctiitori ai domnului. * integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. La Paris. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase. cele sapte tari participante au avut atitudini diferite. revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice). Sardinia si Prusia considerau ca prin unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state nationale . unde urmau sa se ia deciziile finale. dreptul la armata nat ionala s. neutralizarea Marii Negre. trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele viitoarei lor organizari". organizata la Paris. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost importante pentru romani. Exista posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. In locul . Congresul de pace de la Paris (februarie . "juca" dupa "muzica" Frantei. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de la Viena (martie 1855). Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857) . Anglia.

neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat. ci doar faceau propuneri marilor puteri. incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea u nor noi alegeri in Moldova (in care fortele unioniste au obtinut victoria). Falsificarea alegerilor din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei). se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris. inlocuind Regulamentele Organice. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor. sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. responsabili . Conventia de la Paris. situatia s -a dezamorsat. Adunarile ad -hoc nu puteau lua hotarari. care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864. Ambele adunari au adopt at propuneri asemanatoare. Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de resort. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. prin intalnirea de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn. marea proprietate si orasenii votau direct. S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare. adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. Angliei si Turcie i. prin delegati. Adunarile functionau ca un parlament unicameral. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris. adunarile s -au dizolvat. care oferea Principatelor o noua organizare interna. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori. al caror mandat expirase in 1856. nu pe originea sociala . Dupa exprimarea romanilor. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile electorale se intemeiau pe avere. iar Franta a renuntat la principiul unirii depline sub un principe strain. dupa dezbateri prelungite.celor doi domni. In august 1857. Poarta a numit caimacami care sa conduca Principatele. iar marile puteri au luat act de ele prin Conventia de la Paris. In aceste alegeri clerul. sub garantia colectiva a Marilor Puteri. fara a avea insa initiativa legislativa. respectarea autonomiei. Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane. adunare legislativa si guvern constitutional reprezentative. intre care unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. a creat o stare de tensiune interna si internationala. iar adunarile care se constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. Alegerile pentru Adunarile Ad -hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii ("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei. ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat. iar mica proprietate si taranii indirect. dintr-o familie domnitoare europeana care sa -si creasca mostenitorii in religia tarii. care dezbatea si adopta legile. organizarea interna etc. in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si.

in functie de venit (vot cenzitar). drepturi politice pentru crestini. unionistii reusesc sa contracareze majoritatea conservatoare. Adunarea Electiva acceptand. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii Principatelor. Conventia era completata de un act electoral. Fortele progresiste au reusit sa desemneze un singur candidat. Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat. ca domn al Tarii Romanesti. desfiintarea privilegiilor de clasa. exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III-lea. se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani. Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Grigore Sturdza. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern. Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor i n fata legii. insa. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese. Sub presiunea maselor. Conservatorii ii aveau drept candidati pe fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia. dar nici nu anula speranta de unire a romanilor. In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun). Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . dupa dezbateri furtunoase. propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei. fiind acceptat si de conservatori. a lui Alexandru Ioan Cuza. accesul liber la functiile publice. In Moldova. La Bucuresti. la 24 ianuarie 1859. in alegatori directi si alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). de asemenea. egalitatea in fata legii. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana. oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. datorita vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea. alegatorii se imparteau. Adunarea Electiva era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. care stabilea sistemul de alegeri pentru cele doua adunari. garant area proprietatii). . contur si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. Alegerea lui Cuza semnifica triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii. Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. El a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 . Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii. inlocuind Regulamentele Organice.in fata acestora si a Adunarilor ele ctive. libertatea individuala. a fost valabila pana in anul 1864. Adunarea Electiva era dominata de conservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau Barbu Stirbei.

Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic a inaugurat politica faptului implinit. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu cerintele epocii moderne. 2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru

Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra lipsita de unitate. Prin cipalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24 ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima etapa spre realizarea deplina a unirii. Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar. Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie 1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s -a preocupat de uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de generalul Ioan Emanoil Florescu.

Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la Constantinopol (septembrie - noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu, iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24 ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele

de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme . Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic

al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului 1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze. Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloc condus de Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificat serviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.

Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 oct ombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari. Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului. Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864 . Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre

popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator (Senatul), cu membri alesi de Cuza. Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai 1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris, acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna. Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de

In ianuarie 1865. in decembrie 1864). Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. in urma unor neintelegeri cu domnitorul. Cabinetele care i-au urmat au continuat politica reformatoare. stiinte si filosofie (litere). *Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. care avea sectii de drept. Domnitorul a sustinut miscarile de . *Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor detinute. *Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei. neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. Totusi. pentru a evita eventualele oscilatii provocate de viata interna. structurat pe trei cicluri: primar. In aceasta perioada. legea a intarit proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor. cu patru facultati: drept. Mihail Kogalniceanu a dem isionat. care era gratuit si obligatoriu. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe. teologie. Existau insa si numeroase limite: intinderea mica a lotului. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti. legea pentru infiintarea consiliilor judetene). in justitie (elaborarea Codului penal . * Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini pe locurile supuse posesiunii lor. in comert (elaborarea Codului comerci al. Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat infiintarea. fara a socoti padurile. prin rascumparare (despagubire). stiinte. Principatele au urmat in politica externa o directie proprie. * Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea cu pamantul pe care-l foloseau. iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. promulgata la 7 decembrie 1864. in domeniul organizarii bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului in structura administrativa a acesteia).1865 au fost adoptate si alte reforme care au contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea comunala. *Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani. a Universitatii din Iasi. O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice. Politica externa .imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera. adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864). Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern. in octombrie 1860. prin care invatamantul devenea unitar. in domeniul armatei . adoptarea noului Cod civil.martie 1864. In 1864 .a. secundar si superior. filozofie.Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s. infiintarea Camerei de Comert).

punerea in aplicare a programului de la 1848 . s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta. iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe. puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului. A organizat si coordonat propaganda romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul Habsburgic. Rosetti au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. domnitorul s -a gandit la abdicare. pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". Domnia lui Cuza a coincis. Bratianu si C. pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului.A. Paris si Belgrad. Rosetti si conservatori.eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica. compusa din Lascar Catargiu. Conservatorii. considerau masurile luate de Cuza prea moderate. a fost sporita capacitatea militara. Politica reformatoare si intarirea statului roman . in primul rand. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. Bratianu si C. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu puterile europene. s -a incercat emiterea unei monede si a unei decoratii nationale. mult mai tarziu) etc. emigratia poloneza. Astfel. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca. dorind o transformare economica si sociala radicala. doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei. Constient de esecurile domniei autoritare. Liberalii radicali condusi de Ion C. in schimb. unei perioade de crestere a prestigiului tarii. si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. Liberalii radicali. intrata in istorie sub numele de "monstruoasa coalitie " care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui principe strain. Pentru a afirma individualitatea politica a statului roman. Domnia lui Al. dupa modelul Europei Occidentale. a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol. care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. pe cea maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se deosebeau esential de perioada anterioara. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. continuatori ai ideologiei de la 1848. generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. care avea ca scop coordonarea intregii politici externe. Cuza ducea o politica necorespunzatoare. insa. astfel. I. iar liberalii radicali i -au reprosat ca era prea moderat. Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala. Pentru ambele grupari.A. la inceputul anului 1863 s -a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi de Ion C. Masurile legis- lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte autoritare. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat. unde a murit in mai 1873.

printul a calatorit cu un pasaport fals pana la Turnu Severin.a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe timpul lui Cuza si accepta unirea deplina. se miza pe asigurarea stabilitatii interne. Marile Puteri. cercurile politice romanesti au mers pe varianta "faptului implinit". Bratianu. dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. pe Podul Mogosoaiei. drepturile si integritatea sa. fiind insotit de Ion C. La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866). Poarta insistand pentru organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. Pe plan intern. Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I. unde a fost proclamat domn de catre Adunare. La 25 aprilie 1866. al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre Romania. caci ea fusese formulata in memoriile boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. s -a perfectat aducerea in tara a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. in esenta. ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica si sociala. Pentru Romania anului 1866. 2. Inlaturarea lui Cuza a atras reactia puterilor europene. ca in 1857. cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei. Din cauza conflictului austro -prusac.3. indreptandu -se spre Mitropolie. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor. inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu Napoleon al III-lea. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din aprilie 1866. in octombrie 1866. . Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei. inlaturandu -se lupta pentru domnie. In urma unei vizite facute la Istanbul. Carol intra in Bucuresti. Austria a actionat si ea deschis pentru desfacerea unirii. se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern Ideea aducerii printului strain nu era noua. prezenta pe tronul tarii a unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca prestigiul extern al tarii. Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui sau. Romania moderna era. intrunite in c adrul Conferintei de la Paris din martie 1866. edificata. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau alegerea unui nou domn pamantean. reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national (caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza). indiferent de domnitor. In randul acestora. atat liberalii. In dimineata zilei de 10 mai (care va fi Ziua Nationala a Romaniei pana in 1947).

Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie. gratia. avea drept de veto absolut. iar ca sistem politic consacra parlamentarismul pluripartidist. consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala. Constitutia proclama oficial numele de Romania. modifica sau abroga legile.a. ea reprezentand prima Constitutie interna romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau contrasemnate de un ministru. principiul democratic al separatiei puterilor in stat. sanctiona si promulga leg ile. Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele domnului. amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul. luandu -si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei Constitutii. . Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale. Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea. nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile garante. era comandantul armatei.a. guvernarea reprezentativa si responsabila. responsabilitatea ministeriala. avea drept de amnistie politica. monarhia ereditara. Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative: convoca. Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . avea drept de interpelare a guvernului s. Puterea legislativa apartinea Parlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai Adunarea Deputatilor). batea moneda. domnitorul numea si revoca ministrii. numea si confirma in to ate functiile publice. drepturile cetatenesti. Constitutia din 1866 Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in Adunare Constituanta. noua lege fundam entala a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866. incheia conventii cu alte state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. vota. putea sa de clare razboi si sa incheie pace. prerogativele domnului si ale ministrilor s.4. Exprimand dorinta de independenta. Ca sef al puterii executive. drepturi si libertati cetatenesti. Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali. conferea distinctii si decoratii. Reprezentanta Nationala (Parlame ntul). putandu -se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei. Inspirata dupa modelul belgian. Aceasta lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala.2. initia proiecte de lege (prin ministrii sai). puterile in stat. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se numarau: suveranitatea nationala.

stratificata . liberalii au acceptat introducerea unui sistem electoral nedemocratic. aceasta prevedere stand la baza organizarii partidelor politice. care impartea corpul de alegatori in colegii. libertatea individuala. Cele doua mari partide ale epocii moderne . boierimea care si -a perpetuat predominanta politica si dupa 1866. Constitutia din 1866 poate fi considerata un compromis intre liberali si conservatori: pentru ca acestia din urma sa accepte adoptarea unei constitutii liberale. . Primele trei colegii ii delegau direct pe deputati ( vot direct).19). era proclamata sacra si inviolabila (art. Astfel. protejarea refugiatilor din motive politice s. in functie de venituri.care constituia majoritatea populatiei. se acorda dreptul de intrunire si asociere. pe de alta parte. ea permitand introducerea si perpetuarea unor practici nedemocratice: guvernul nu era o creatie a Parlamentului.Partidul National-Liberal si Partidul Conservator . Principiile liberale specifice acestei legi fundamentale nu se regaseau in legea electorala cenzitara care completa Constitutia.s-au cristalizat tocmai in urma aplicarii Constitutiei din 1866. In plus. normele cenzitare promovau interesele marilor proprietari f unciari si ale marii burghezii. In ansamblu.Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei. prin articolul 35 se consacra monarhia constitutionala ca forma de organizare statala. in vreme ce colegiul al lV-lea alegea prin delegati (vot indirect). Proprietatea. Acest fapt este demonstrat de procedura de schimbare a guvernelor. articolele 32. bazat pe votul cenzitar. Intre aceste clase sociale exista o burghezie care va castiga in importanta din ce in ce mai mult. Articolul 7 prevedea ca "insusirea de roman se dobandeste. De asemenea. oglindea marile dife rente sociale din sanul societatii romanesti: pe de -o parte. a presei si a intrunirilor. Procesul incepea cu demisia guvernului in functie si cu numirea de catre domnitor a unui nou prim -ministru. Pentru Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari si de imobile. de orice natura. in timp ce articolul 82 consfinteste caracterul ereditar al monarhiei. aproape general in acel moment in Europa. libertatea invatamantului. iar cetatenia romana poate fi dobandita doar d e "strainii de rituri crestine". Impreuna.a. Varsta minima a alegatorilor era fixata la 21 de ani. libertatea exercitarii drepturilor poli tice (numai de catre crestini). se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile ". Sistemul electoral cenzitar. Constitutia din 1866 a avut insa si alte limite.10). 33 si 35 consfintesc separatia puterilor. taranimea . dreptul la azil politic. electoratul fiind impartit pe colegii (doua pentru Senat si patru pentru Camera Deputatilor) in functie de avere. egalitatea in fata legilor (art. Articolul 31 consacra suveranitatea poporului.

7. De asemenea. In acelasi timp. care nu se poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa princi piile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. Art. Nu exista in Stat nici o deosebire de clasa.10. Art. ramasa in vigoare pana in 1923. pana dupa Primul Razboi Mondial. Art. pentru a permite introducerea reformei agrare si a reformei electorale. se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. 32. Constitutia din 1866 a fost suferit mai multe modificari: in 1879 a fost modificat articolul 7. Ea prevedea ered itatea domniei si atributiile unui domn suveran. 35. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impaman tenirea. Proprietatea de orice natura. 82 . insusirea de roman se dobandeste. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice. care o exercita in mod regulat prin Constitutiune. 2.5. 2. sunt sacre si neviolabile. in linie coborato are directa si legitima a mariei sale principe lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Teritoriul Romaniei este inaliena bil. Aceasta lege fundamentala. Art. Art. 19. Art. l. in 1884. din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor. . Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. era si ea o dovada a aspiratiei romanilor catre independenta.dupa care era dizolvat Parlamentul si se stabileau noi alegeri. in sensul acordarii de drepturi civile si politice (cetatenie) indiferent de religie. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. 31. depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internationale. promulgarea Constitutiei de catre domn fara a mai astepta acordul puterilor europene. precum si toate creantele asupra Statului. Art. cand sunt modificate regimul proprietatii si sistemul electoral. Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o puternica manifestare a independentei. in 1917. nu a fost niciodata dezamagit. Nici o lege nu poate fi supusa sanctiuni domnului. Desi nu o consacra efectiv. Puterea executiva este incre dintata domnului. a contribuit la consolidarea si modernizarea statului roman. civile si militare. 33. Noul guvern folosea toate mijloacele disponibile pentru a-si asigura o majoritate in Parlament si. Art. cand se reduce numarul de colegii electorale de la patru la trei. Art. decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. [] Orice lege cere innoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. legea fundamentala a Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a puterilor europene . Cucerirea independentei de stat . CONSTITUTIA DIN 1866 Art. Toate puterile Statului emana de la natiune.

Kogalniceanu) erau pentru o apropiere de Rusia in vederea unei actiuni antiotomane deschise. relatii continuate dupa venirea lui Carol I la tronul tarii. elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri. Ion H.C. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia peste capul Portii. oamenii politici romani se consultau cu emisarii guvernului grec in vederea stabilirii unei actiuni comune antiotomane. Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica. Pentru conservatori. prin "articolul aditional" la Regulamentele Organice. Formati la scolile din Germania. iar principala piedica in calea reformelor interne o constituia tarul. s -ar fi putut realiza. Bratianu. Conservatorii se opuneau. Adversarul comun era Rusia care. devenit Austro -Ungaria in 1867. in timpul domniei lui Al. parte din detasamentele lor inarmate fiind pregatite chiar pe teritoriul romanesc. retinand atentia cel ce viza fondarea Statelor Unit e ale Dunarii care ar fi grupat pe romani. Schimbarea de atitudine fata de aceasta era legata de esecul rus in razboiul Crimeii si de ostilitatea fata de Imperiul habsburgic. 1851). statutul de independenta pentru Principatele romane. Diferite proiecte si planuri din preajma anului 1848 ale revolutionarilor munteni si moldoveni. singura cale de obtinere a independentei era pe cale diplomatica. iar bulgarii au declansat miscarea de eliberare. Serbia si Muntenegru au declarat razboi Turciei. pe cale pasnica. maghiari si "iugoslavi". Cei doi monarhi au sustinut miscarea revolutionarilor bulgari. in 1863. M. Kogalniceanu la externe. prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina. colaborand cu Austro -Ungaria si Germania. Carol I ridicase acea sta problema in fata Consiliului de Ministri inca din 1873. Cuza. . o a propiere de revolutionarii maghiari. urmarea sa-si sporeasca controlul asupra Principatelor. Romanii considerau ca o intelegere cu sultanul. Clasa politica sustinea ideea. a oferit ocazia unei actiuni politice si militare pentru dobandirea independentei. fapt care a permis. socotind ca regimul garantiei colective din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse.Contextul intern si international. cu toate consecintele care decurgeau de aici pentru romanii din imperiu. iar in 1866 si 1869. prin semnarea unui tratat in 1868. Radulescu dorea o "republica universala a Europei ". Cei mai multi liberali (intre care I. Criza s-a agravat in 1876. aflati in legatura cu activitatea revolutionarilor polonezi. aveau ca obiectiv dobandirea independentei. dar existau deosebiri de vederi asupra cailor si metodelor prin care se putea realiza.C. Astfel. I. Dupa 1772. spera sa obtina independenta pe cale pasni ca. Redeschiderea "crizei orientale" in 1875. ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare. Nicolae Balcescu a sustinut si el mai multe proiecte federaliste (1850. Interesante sunt planurile federaliste care infloreau la jumatatea secolului al XIX lea. Aceeasi ostilitate era manifestata si fata de habsburgi. Bratianu (1876) cu M. Noul guvern liberal condus de I.

Islaz. ministrul nostru de externe si stabilea trecerea armatelor ruse pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor prietene. cu privire la schimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit sa le aduca un eventual razboi ruso-turc (Rusia ar fi anexat sudul Basarabiei. La 4/16 aprilie 1877. incheiata fara rezult ate deosebite. dar nu si inde pendenta. cand o delegatie condusa de I. Conventia a fost semnata de baronul Dmitri Stuart.000 de persoane. Nici apropierea de Rusia din septembrie/octombrie 1876. In decembrie 1876. din care 58. In august primul -ministru a avut o intrevedere cu imparatul Franz Joseph I la Sibiu. tarului Alexandru al II -lea si cancelarului Gorceakov un tratat antiotoman. Portii si Puterilor garante recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania. si de Kogalniceanu. in iulie 1876. revenind la gurile Dunarii. Imediat. Desi statul facuse eforturi financiare deosebite pentru a asigura o dotare corespunzatoare. la o . dar acesta era primit cu ostilitate. cerand "garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc". otomanii au bombardat localitatile Bechet. semnata la 3 ianuarie 1877. Adunarea (29 aprilie) si Senatul (30 aprilie) au votat motiuni prin care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman. in Crimeea. armata era slab inarmata si echipata. chel tuielile fiind suportate de guvernul rus. Giurgiu. Luand act de noua realitate. Incheierea Conventiei evidentiaza o schimbare a atitudinii Rusiei fata de statul roman in comparatie cu alte faze ale Crizei Orientale din secolul al XIX-lea. Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia Turnu Severin-Calarasi. Dimitrie Bratianu initia un demers diplomatic la Constantinopol.000 formau armata operativa. nu avusese mai mult succes. guvernul liberal condus de Ion C. romanii au ripostat bombardand Vidinul si Turtucaia. Bratianu si M. Actul fixa intr -o anexa drumul pe etape spre Dunare. ca urmare a adoptarii Constitutiei lui Midhat-pasa prin care statul roman era declarat "provincie privilegiata" a imperiului. care ocolea Bucurestiul.Printr-un memoriu guvernul roman solicita. Corabia. iar Austro-Ungaria s-ar fi multumit cu Bosnia si Hertegovina). In 9 mai 1877. reprezentantul Rusiei in Romania. Kogalniceanu propusese la Livadia.C. calea obtinerii independentei prin lupta devenea tot mai evidenta. Rusia a declarat razboi o tomanilor si armatele sale au inceput traversarea Romaniei. si numea comisarii pentru raporturile cu institutiile romanesti . Austro-Ungaria si Rusia se intelegeau prin conventia de la Budapesta. decretul de mobilizare a chemat sub arme 100. Bratianu a incheiat Conventia romano. La 12/24 aprilie 1877. Rusia se angaja sa respecte statutul tarii si "sa mentina si sa apere integritatea actuala a Romaniei". Conventia din 4/16 aprilie 1877 reprezenta un eveniment impor tant pe calea afirmarii de sine statatoare a statului roman. In aceste conditii. Calafat. Tratativele romano -otomane esuau insa.rusa.

ei au fost sprijiniti de armata romana prin diverse forme: bombardarea flotilei turcesti. bombardamente asupra pozitiilor inamice de pe malul drept al Dunarii etc. salutata cu entuziasm de populatie. Germania si Austro-Ungaria au ramas in expectativa. rusii au inaintat cu repeziciune pe trei directii. un atac total nepregatit si cu un efectiv militar mic. Cheia victoriei in Balcani era luarea Plevnei. In aceeasi zi. ministrul de externe. Marea Britanie a privit -o cu ostilitate. Mihail Kogalniceanu. Inaintarea in Balcani. dar nu si de jure. La inceputul razboiului. in cursul tratativelor dintre tar. suntem natiune de sine statatoare!"). trupele romane au sprijinit trecerea trupelor tariste in sudul Dunarii la jumatatea lui iunie 1877. Desi nu exista o conventie militara intre cele doua tari. a fo st receptata de Marile Puteri in mod diferit. Cu toate acestea. Rusia a refuzat cooperarea cu armata romana. Dupa ce au traversat Dunarea. prin care solicita cooperarea armatei romane. in functie de propriile interese: Rusia a acceptat-o ca pe un fapt implinit. Proclamarea independentei semnifica atat inlaturarea suzeranitatii otomane cat si a garantiei colective a marilor puteri. raspundea printr-un discurs in care declara ca statul roman era hotarat sa rupa orice legatura cu Imperiul Otoman ("Suntem independenti.000 soldati. neacceptata pana atunci de partea rusa . Italia si-a aratat simpatia. Senatul vota aceeasi motiune. Situatia critica din Balcani l -a determinat pe arhiducele (marele duce) Nicolae. Franta. Bolgrad." Insistentele romanesti privind incheierea unei conventii care sa reglementeze participarea armatei romane n -au dat rezultate. Ismail). A doua zi. condusa de generalul Osman-pasa. Ignorand forta armatei otomane. deoarece nu dorea sa si creeze "obligatii" fata de o tara de la ca re urmarea sa rapeasca cele trei judete din sudul Basarabiei (Cahul. de aici otomanii puteau surprinde si inconjura coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipka si Balcani. Camera Deputatilor a votat o motiune prin care se lua act de ruperea relatiilor cu Poarta si de independenta absoluta a Romaniei. iar Poarta a ripostat prin razboi. unde primele doua atacuri rusesti au fost sangeros respinse. comandantul frontului rusesc din Balcani. ajungand peste o luna dincolo de Balcani.1878). Participarea Romaniei la razboiul pentru independenta (1877 .interpelare a lui Nicolae Fleva. un puternic sistem de fortificatii cu o pozitie strategica insemnata. condusa de arhiducele Nicolae. sa adreseze principelui Carol cunoscuta telegrama din 19 iulie 1877. Desi Romania insista in continuare sa se incheie o conventie militara de colaborare care sa precizeze individualitatea armatei romane. dupa noi apeluri ale comandamentului rus. in iulie. s -a oprit la Plevna. armata rusa a declansat. Independenta. privind situatia Romaniei. In luptele de la Dunare. armata romana a trecut in sudul Dunarii (Divizia 4 si o parte din Divizia 3). aparat de o garnizoana formara din 50. arhiduce si principele .

In tara dezbaterile parlamentare au respins insa solutia rusa. Rusia a aratat o atitudine neprietenoasa. Romaniei si Muntenegrului. Plevna a capitulat. care s-a incheiat cu un esec. acest fapt a atras. In timp ce armata rusa a continuat ofensiva pe directia Sofia . intre car e maiorul George Sontu si capitanul Valter Maracineanu. fiind respinsa conventia scrisa. fara acceptarea Romaniei la dezbateri. protestul Parla mentului Romaniei. iar comandantul ei s-a predat ofiterilor romani.Romaniei. Delegatul Romaniei la tratative. in ianuarie 1878. Recunoasterea internationala a independentei . fortele romano -ruse puse sub comanda principelui Carol au executat un al treilea atac general asupra Plevnei.cucerirea redutei Grivita I . Gheorghe. caci au murit aproape 1. sustinand mentinerea integritatii teritoriale.Adrianopol.a fost scump platita. Serbiei. Frontul de la Plevna a fost pus sub comanda lui Carol I. Tratatul de pace semnat la San Stefano (langa Istanbul). prevedea: *independenta Hertegovinei. In perioada tratativelor de pace de la San Stefa no. la 19 februarie martie 1878. comunicand autoritatilor romane ca doreste sa obtina cele trei judete din sudul Basarabiei. intarea opinia principelui Carol. print re care Vidin si Belogradcik. dupa aproape trei luni. complet izolata si cu proviziile aproape epuizate. otomanii au capitulat in ianuarie 1878. exprimata inainte de atac. Infranti pe toate fronturile. fortele romane au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877.000 de ostasi romani. In ultima parte a razboiului. In aceeasi zi. In ziua de 28 noiembrie 1877 a avut loc incercarea lui Osman -Pasa de a sparge incercuirea la Plevna. Pentru a intari blocada. Singura victorie . Lupte crancene s au desfasurat in septembrie-octombrie pentru izolarea completa a Plevnei si impiedicarea aprovizionarii garnizoanei otomane. La 30 august 1877. urmare a neadmiterii reprezentantului roman la negocieri si mai ales a hotararii Rusiei de a ocupa din nou sudul Basarabiei. s-a acceptat doar constituirea unui front romanesc la Plevna. ca cetatea trebuia asediata. autonomia Bosniei si . trupelor romane le -a revenit misiunea de a cuceri cetatile turcesti din vestul Bulgariei. a fost imputernici t sa sustina recunoasterea indepen dentei si retrocedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Rusia a hotarat insa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei. Supusa unui permanent bombardament Plevna era. relatiile romano ruse s-au inrautatit si mai mult. Caderea Plevnei a avut o influenta hotaratoare asupra desfasurarii ulterioare a razboiului. declarand deschis ca -si rezerva dreptul de a le schimba cu Dobrogea. la inceputul lunii noiembrie. Acest bilant trist. semnand armistitiul si apoi tratatul de pace de la San Stefano (februarie 1878). din august 1877. colonelul Eraclie Arion.

si Austro-Ungaria. Romania nu a fost invitata. primul ministru Ion C. in vara anului 1878 au avut loc noi tratative de pace. ingrijorata de pozitia castigata de Rusia in Balcani. precum si interzicerea trecerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. Toate acestea prevederi oglindeau politica de forta a Rusiei. erau aduse din Balcani in Romania trupe si incepea aplicarea planului de ocupare militara. * Bosnia si Hertegovina intrau sub administratia Austro -Ungariei. In aceste conditii. In aprili e 1878. independe nta ii era recunoscuta in anumite conditii: modificarea articolului 7 din Constitutie in sensul acordarii cetateniei romane pentru locuitorii de alta religie decat cea crestina. gara ntarea neutralitatii tarii. Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878) prevedea: *principatul Bulgariei era micsorat si se infiinta in sudul sau provincia autonoma Rumelia. luat de Rusia. Rusia a declarat ca nu este in nici un fel angajata fata de Romania. Conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano -otomane.*organizarea Marelui Principat al Bulgariei (in care stationau trupe ruse). fapt ce a nemultumit statul roman. * In privinta Romaniei. Ingerintele si amenintarile Rusiei au determinat o tensionare a . Delta Dunarii si Insula Serpilor. Nici de data aceasta. Ca urmare. acordarea unor despagubiri de razboi. Bratianu si ministrul de externe Mihail Kogalniceanu au fost primiti intr-o sedinta unde au prezentat un memoriu prin care solicitau recunoas terea independentei si a integritatii nationale. nu si la cele ruso-romane. la care au participat cele sapte state semnatare ale tratatului din 1856. care nu primea Bosnia si Hertegovina. Relatiile romano-ruse au devenit deosebit de incordate. care se intindea de la Dunare la Marea Mediterana si avea statut de autonomie. *insula Cipru revenea Angliei. dar pierdea sudul Basarabiei. Reflectand lupta de interese dintre Marile Puteri. *stramtorile Bosfor si Dardanele erau deschise circulatiei tuturor navelor. * Statul roman primea Dobrogea. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. Rusia "oferea" Dobrogea in schimbul anexarii sudului Basarabiei. Serbia si Muntenegru deveneau independente. domnitorul Carol I a ordonat regruparea armatei in nordul Olte niei si Munteniei pregatindu se pentru rezistenta in cazul unei agresiuni militare din partea Rusiei. Intre timp. finalizate in cadrul Congresului de pace de la Berlin . rascumpararea de catre guvernul roman a actiunilor fostei Societatii care construise drumurile de fier din Romania (societatea Strousberg cu capital german creata in 1872). dupa lungi insistente. Tratatul de la San-Stefano nemultumea si mari puteri ca Anglia. Trupele ruse au ocupat orasul Giurgiu si au ajuns in apropierea capitalei.

ridicandu -si in mod substantial statutul si pozitia internationala. Serbia. in cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru.relatiilor romano -ruse. era consa crata. progresul i nregistrat de societatea romaneasca s-a reflectat in modul de organizare si functionare a unor institutii fundamentale: domnia (monarhia). biserica. Prin tratatul final semnat la 1 iulie. Mo delul il constituiau monarhiile parla mentare din Occident .1. Parlamentul. Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul roman. monarhia constitutionala. ca forma de guvernamant a statului roman. Romania a devenit astfel regat. Rolul prin cipal il aveau partidele politice. contribuind la procesul de afirmare si de modernizare a statului roman. Actul fundamental din 1866 avea la baza principiul conform caruia suveranul "domneste. dar nu guverneaza". indepen denta era recunoscuta imediat de Rusia. trecandu -se la un regim autoritar Monarhia a fost cea mai importanta dintre institutiile statului din aceasta perioada. 3. a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice. Dincolo de anumite prevederi dezavantajoase. armata. Anglia si Germania. Adunarea obsteasca (Parlamentul). Constitutia din 1866. specifice perioadei medievale. Imperiul Otoman. Atributiile domnului. Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. atributiile domniei au crescut. Obtinerea si recunoasterea independentei a avut drept principala consecinta proclam area principelui Carol ca rege. ales prin vot cenzitar. justitia. ramanea faptul esential si anume recunoasterea internationala a independentei de stat a Romaniei. guvernul. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN SI PARTIDELE POLITICE In epoca moderna. care a creat fundamentul democratic al vietii politice. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale. Aceasta institutie centrala a avut un rol important in anii 1859 -1918. Romania devenea stat cu drepturi depline in relatiile internationale. institutie a carei functionare a fost reglementata prin Constitutie. Austro-Ungaria si abia in 1880 de catre Franta. Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei pol itici externe proprii. Prin Constitutia din 1866. Reintegrarea Dobrogei dadea o noua perspectiva legaturilor economice cu lumea. a creat conditii pentru consolidarea sistemului politico -institutional. au fost modificate printr-o serie de acte fundamentale: Regulamentul Organic (1831-1832). In timpul lui Cuza. Sistemul politic al Romaniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866. a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. A creat conditii pentru intarirea regimului politic si accelerarea progresu lui economic si social. 3. la 14 martie 1881. Monarhia. Dupa cucerirea independentei. c are din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. Conventia de la Paris (1858).

de scendenta sa dintr-o prestigioasa dinastie germana a contat mult in dezvoltarea legaturilor politice.cea mai lunga din istoria romanilor (1866 . Carol I s-a atasat de tara al carei domnitor (rege) a devenit. disciplinat si perseverent. Institutia monarhica a avut un rol major in accelera rea procesului de modernizare occidentalizare a societatii roma nesti. Germania wilhelmiana. etapa de consolidare a dinastiei: la 9 septembrie 1878 Carol si-a . avea initiativa legilor si dreptul de veto absolut. indeosebi dupa cucerirea independentei de stat. descinzand dintr-o prestigioasa dinastie germana.Carol a jucat un rol important in evolutia statului roman. aparandu -i interesele. Carol a cautat sa impuna o domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor.(Belgia. urmand. fiind figura politica centrala. in care guver nele rezulta din alegeri). Dificultatile de la inceputul domniei au fost treptat depasite. daca nu erau contrasemnate de un ministru. regele) exercita impreuna cu Parlamentul ("reprezentatiunea nationala") puterea legislativa si.1914) . care purta astfel responsabilitatea lor (Constitutia din 1866 . cand au loc manifestari antidinastice. actele domnitorului nu aveau autoritate. care. si nu imperiile conserva toare cu care se invecina Romania.). Atributiile domnitorului erau pe viata si ereditare. In schimb. Devenit principe al Romaniei in 1866. domnul (din 1881. in care cei mai multi dintre locuitorii de la sate nu erau stiutori de carte si nu aveau drept de vot (il vor primi dupa primul razboi mondial).a. si-a implinit menirea de monarh constitutional. putand u-se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. Desigur. Primii ani de domnie au insemnat o perioada de adaptare din care n -au lipsit dificultatile determinate de diversi factori: disputele dintre conservatori si liberali -radicali. Conform Constitutiei din 1866. Intre prerogativele sale se numarau: sanctionarea si promulgarea legilor. simpatia francofila a opiniei publice. pe cea executiva. dreptul de a bate moneda. impreuna cu guvernul. forma guvernul si organiza noile alegeri (spre deosebire de sistemul democratic clasic. dreptul de amnistie. Aceasta stare de lucruri era cauzata de situatia concreta a societatii romanesti. De-a lungul intregii sale domnii d e 48 de ani . EI era seful armatei. Domnul il numea pe primul-ministru. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de H ohenzollernSigmaringen. economice si militare dintre regatul roman si cea mai insemnata putere europeana din acea vreme. Marea Britanie s. Dupa anii 1870 -1871. la randul sau. Prin aducerea unui principe strain se implinea o dorinta mai veche a clasei politice.articolul 92). evidenta in timpul razboiului franco -prusac din 18701871. reprezentarea statului roman in politica externa. al carei scop era de a stinge rivalitatile dintre marile familii boieresti si de a ridica prestigiul international al statului roman. Carol.

cand armatele rusesti au intarziat retragerea lor de pe teritoriul Romaniei. disciplinat si riguros. integru din punct de vedere moral. a protejat sistemul bipartit. aflati mai mult timp la guvernare. Carol I a fost incoronat (coroana folosita fiind confectionata din otelul tunurilor capturate la Plevna). nepotul de frate al lui Carol I. in 1891 a sprijinit infiintarea Fundatiei culturale "Carol I". De la inceputul domniei s -a sprijinit pe conservatori. orientarea spre Puterile Centrale era o reactie la atitudinea neprietenoasa a Rusiei din 1878. Dupa Congresul de pace de la Berlin (1878) a respins cu curaj cererea Rusiei de libera trecere a armatei tariste prin Dobrogea. dupa ce prin Conventia din aprilie 1877 Rusia s-a angajat sa apere integritatea teritoriala a Romaniei. cu care a incheiat Tratatul din 1883 (secret). deoarece fiecare guvern actiona in asa fel incat obtinea victoria electorala. Carol I a desfasurat o intensa activitate in politica externa. Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international. s -a dedicat cuceririi independentei. ci de presiunea panslavismului. sustinut de Rusia. A conlucrat si cu liberalii. pe 18 mai 1881 s-a incheiat "pactul de familie". ale caror venituri completau lista civila a regelui. mostenitor fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen. dupa 1878 s-a orientat spre Puterile Centrale sau Tripla Alianta (Austro-Ungaria. In contextul deteriorarii relatiilor romano-ruse. in 1878. a staruit pentru modernizarea structurilor economice si a fost un arbitru al vietii politice. Suveranul a aratat preocupare pentru dezvoltarea invatamantului. regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori. regele avea un rol cheie in determinarea rezultatului alegerilor parlamentare. in martie 1881 a fost proclamat Regatul. iar pe 10 mai 1881. precum si pentru formarea tinerelor generatii de intelectuali. Carol a incurajat formarea partidelor politice. a culturii. Prin atributia sa constitutionala de numire a primului ministru. pri n care era reglementata succesiunea la tron. prin Tratatul .. Aceasta orientare externa n -a fost determinata in primul rand de originea germana a regelui. EI a instituit in 1895 sistemul rotativei guvernamentale. dupa incheierea raz boiului cu Turcia. In timpul razboiului de i ndependenta a avut merite importante in desfasurarea operatiunilor militare. a alaturat Romania Triplei Aliante (1883) si a implicat -o in razboaiele balcanice. a incurajat modernizarea s tatului si a sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor. In plus. Germania si. Un puternic impact l -a avut faptul ca. a cultivat un climat de ordine. Personalitate echilibrata si cu o educatie deosebita. deoarece acestia erau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman.luat titlul de Alteta Regala. in 1884 s -a legiferat crearea Domeniilor Coroanei. pentru un timp. disciplina si rigoare. Pe plan intern. Italia).

Guvernul. precizand importantele prerogative pe car e le avea parlamentul: dezbaterea si adoptarea legilor. lucrarile se deschideau la 15 noiembrie. Parlamentul isi desfasura activitatea pe durata a 4 -5 luni pe an. a ocupat trei judete din sudul Basarabiei.2. a bugetului. De regula. Deputatii si senat orii. La deschidere se citea "Mesajul Tronului" adresat de rege legislativului. guvernantii aveau de infruntat opozitia parlamentara care era extrem de activa. Acesta si-a legat numele de participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918).de la Berlin. mai ales cei din opozitie. Parlamentul a avut o contributie esentiala in crearea cadrului legislativ al modernizarii. controlul activitatii guvernamentale prin intrebari. cerand unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte politice si cateodata obligandu -i chiar sa demisioneze. pentru a nu provoca puternicele imperii vecine. urmarind modul in care se aplicau legile. In activitatea lor. In baza Constitutiei din 1866. de realizarea Marii Uniri precum si de infaptuirea unor importante reforme (agrara. interpelari. este o creatie a epocii moderne. electorala). Constitutia din 1866 a stat la baza vietii parlamentare din anii 1866 1914. anchete. Rus si Austro -Ungar. hotarare adoptata in cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia din 21 iulie / 3 august 1914.3. Reprezentanta Nationala (Parlamentul) . 3. avand ca act de nastere Regulamentul. folosind diverse modalitati: interventia regelui pe langa curtea de la Viena pentru eliberarea conducatorilor miscarii memorandiste condamnati in procesul de la Cluj din 1894. Parlamentul isi exercita dreptul de a controla puterea executiva. i-a urmat la tron conform "Pactului de familie" din 1881. In timpul primului razboi mondial suveranul a acceptat neutralitatea Romaniei. Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral format din Senat si Adunarea Deputatilor. Totusi. incheiat cu pacea de la Bucuresti (1913). motiuni de cenzura. se foloseau de dreptul de interpelare. Potrivit Constitutiei. in aceasta chestiune el a avut o atitudine prudenta. In baza Statutului dezvoltator al Conventiei d e la Paris (1864) s-a inaugurat in Romania parlamentul bicameral: Adunarea Electiva (Adunarea Deputatilor) si Corpul Ponderator (Senatul). Dupa moartea lui Carol I (27 septembrie 1914). Parlamentul reprezenta puterea legislativa. regele . In timpul regel ui Carol I. timp in care erau discutate si votate legile. In mod normal. Romania sa afirmat ca un factor de echilibru in Balcani. Activitatea parlamentara se incheia in fiecare an cu "raspunsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". Ca urmare a participarii tarii noastre la al doilea razboi balcanic. ca institutie reprezentand puterea executiva. 3. Carol I a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina. Cadrilaterul a revenit statului roman. sprijinul financiar pentru scolile romanesti etc. Ferdinand I (1914 -1927).

s -a creat gruparea radicala condusa de C. la unitatea spirituala si nationala a romanilor. Rosetti care sustineau libertatea presei. Pluralismul a fost o trasatura a sistemului politic din Romania in aceasta perioada.incredinta guvernul unui lider de partid. Bratianu. conservatoare. Partide si grupari politice . pastrandu -si administratia in conformitate cu canoanele rasaritene.A. impozit progresiv pe venit. Rosetti. executivul isi construia majoritati parlamentare. au actionat in vederea modernizarii societatii romanesti.A. iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. guvernul "facea" Parlamentul. fiind adeptii politicii "prin noi insin e". Tot acum. C. Bratianu si C. care se bucura de respect si de prestigiu moral. Prin acest sistem. s-au afirmat liberalii radicali condusi de Ion C. "Rotativa guvernamentala" nu a exclus disputele si patimile politice. Ei se pronuntau pentru respectarea regimului parlamentar constitutional si "domnia legilor". regele Carol I a introdus sistemul "rotativei guvernamentale" care consta in alternarea la guvernare a celor doua partide importante: Partidul National Liberal si Partidul Conservator. D. Prin intelegerea dintre guvern si Patriarhie (1885). Deosebirile de opinii au determinat cristalizarea unor grupari sau dizidente. Reprezentand indeosebi burghezia.4. cu toate deosebirile de idei. 3.N. care milita pentru introducerea votului universal.5.C. dupa care dizolva parlamentul si se organizau alegeri generale. Astfel..L. Ea a evoluat ca structura si organizare: in 1860 s-a infiintat Ministerul de Razboi. In viata politica au mai existat si disidente liberal -radicale. liberalii ii aveau ca reprezentanti de seama pe I. In cadrul P. ceea ce insemna o alterare a regimului constitutional. fapt care avea urmari pozitive asupra suveranitatii nationale. dar in practica era factorul decisiv in conducerea tarii. Ion I. aducandu -si contributia la cucerirea independentei de stat si la infaptuirea Marii Uniri. Rosetti. iar legea privind organizarea puterii armate (1868) a introdus principiul mobilizarii generale. Biserica Romana ramanea independenta. Cuza a secularizat averile manastiresti ( 1863) si a incercat sa diminueze rolul clericilor in treburile civile. executivul era raspunzator in fata parlamentului pentru activitatea desfasurata. Ambele au participat la guvernarea tarii si. Ea a contribuit la dezvoltarea culturii.6. Sturdza. largirea dreptului de vot prin formarea unui colegiu unic de alegatori. reforma agrara radicala. Conform Constitutiei din 1866. A. Bratianu. In 1895. Biserica Ortodoxa si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia de la Constantinopol. Biserica era o importanta institutie. infiintat in 1880. C. reforma agrara si o legislatie . Astfel. in 1884. partide de orientare social -democrata sau socialista. autoritatile locale fiind puse in slujb a partidului aflat la putere.A. Viata politica a fost dominata de Partidul National Liberal constituit in 1875 si de Partidul Conservator. Armata a avut un rol major in evolutia Romaniei moderne. 3. Liberalii. 3.

in 1886 s-au desprins tinerii liberali condusi de Nicolae Fleva. intelectuali. aceste disidente nu au afectat de cisiv unitatea partidului: dupa 1890. Adepti ai politicii "pasilor marunti".D. numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia. Cantacuzino. s-a dizolvat. Dupa 1895. care s-au orientat spre liberali. Din randul acestora faceau parte marii proprietar i de pamant. Publicatiile centrale conservatoare erau " Timpul". Vasile Kogalniceanu. autorul primului program socialist din Romania. s-a constituit gruparea condusa de P. In 1899. Aceasta va avea. Carp. garantarea drepturilor politice si economice ale muncitorilor. un adevarat Partid Taranesc constituindu -se abia dupa Primul Razboi Mondial. In 1893 s -a infiintat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania care sustinea introducerea votului universal.M. in programul liberal au fost inscrise doua reforme importante: reforma agrara (vizand crearea unei pr oprietati mijlocii puternice) si reforma electorala (acordarea dreptului de vot pentru stiutorii de carte). Bratianu. Gheorghe Gr. iar istoricul Nicolae Iorga a pus bazele Partidului Nationalist Democrat. Ion Mihalache.R. prin "tradarea generosilor". insa. "Conservatorul". Nicolae Filipescu impreuna cu adeptii sai au parasit Partidul Conservator in 1915. "Drapelul". C. a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania. Eforturile acestora s-au concretizat in octombrie 1895. odata cu afirmarea tinerilor politicieni in frunte cu Ion I. promotor al accelerarii ritmului de modernizare a tarii. "Epoca". Intre liderii de seama s-au remarcat Lascar Catargiu.S. partidul si -a consolidat pozitia.S. Principalele publicatii liberale erau "Romanul". datorit a politicii lor filoantantiste. rascumpararea marilor proprietati si arendarea lor la tarani. Dupa 1890 s-a incercat constituirea unui Partid Taranesc. conservatorii s -au unit cu junimistii condusi de Petre Carp. bazat pe ideile socialiste ale epocii. evidentiindu -se Constantin Dobrescu Arges. Titu Maiorescu. "Lumea Noua" sau "Emanciparea". Conservatorii. In 1910. Acest partid nu a fost ocolit de fuziuni sau disidente: in 1907. intitulat "Ce vor socialistii romani?". In 1913. dar de mai mica intindere. De asemenea.eficienta a muncii. o existenta efemera. ei se straduiau sa mentina vechile traditii politice si marea proprietate. .. Pe scena politica au aparut si alte orientari politice. "Vointa nationala" si " Viitorul". elemente ale burgheziei comerciale si bancare. Petre P. Aurelian. atunci cand s-a constituit Partida Taraneasca. iar in 1908 gruparea lui Take Ionescu a parasit partidul si a infiintat Partidul Conservator Democrat. Totusi. P. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu -Gherea. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si i n organizatiile sindicale. Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum " Contemporanul". Alte orientari politice.

Grecia si Turcia. STATUL . De asemenea. 4. Dupa experienta Congresului de la Berlin. datorita puternicelor sentimente francofile ale majoritatii opiniei publice romanesti. Politica guvernului maghiar fata de romanii din Transilvania. Pana in anul 1914. sub auspiciile careia regatul roman isi putea mentine stabilitatea si se putea dezvolta in continuare. Cel de-al doilea razboi balcanic a sporit rolul Romaniei de garant al echilibrului in Balcani. Era vorba. format din judetele Durostor si Caliacra). Principalul progres in agricultura a fost cresterea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale. Trebuie precizat. regele Carol I si Ion C. la care a aderat. In acelasi timp. Dupa anul 1900. fata de fruntasii memorandisti a slabit alianta Romaniei cu Puterile Centrale si a influentat opinia publica din regat. La baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. politi ca externa a Romaniei s-a reorientat spre Tripla Antanta. Politica externa. agricultura a ramas ce a mai importanta ramura economica. Prin Tratatul de la Bucuresti (28 iulie/10 august 1913). in cel de -al doilea razboi balcanic ea s-a aflat de partea celor victoriosi. Agricultura. in primul rand. Bratianu au cautat sa incadreze Romania intr-un sistem de aliante care sa-i asigure protejarea integritatii teritoriale si a intereselor sale externe. impotriva Bulgariei. Franta nu putea oferi statului roman garantii suficiente de sustinere externa. astfel. Daca Romania nu a participat la primul razboi balcanic. pentru care regatul roman constituia o piedica in calea aspiratiilor hegemonice in Europa de Sud -est. deci alaturi de Serbia. izbucnit in 1912. Bulgaria a cedat Romaniei sudul Dobrogei (Cadrilaterul. formata din Germania. insa. Romania s-a alaturat Triplei Aliante printr -un tratat bilateral incheiat cu Austro-Ungaria (18/30 octombrie 1883). Sistemul arenz ilor in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia taranilor. care nu au determinat insa o crestere insemnata a productivitatii. In acest sens.1. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 aproximativ 50% din suprafata arabila a tarii. in aceeasi zi. Treptat. deci de putere importanta in sud -estul continentului. Austro-Ungaria si Italia.7. de a se apara in fata tendintelor expansio niste ale Imperiului Rus. Interventia statului in domeniul agriculturii a pornit de la realitatile specifice anilor 1859 . semnificativa a fost vizita tarului Nicolae al II-lea la Constanta in iunie 1914.AGENT AL MODERNIZARII PANA LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL 4. ca in acea epoca. legaturile diplomatice cu Franta s -au intensificat. Problema taraneasca . formata din Franta. premisele pentru participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea Antantei. Marea Britanie si Rusia.3. si Germania. creandu-se. care a devenit din ce in ce mai ostila Austro -Ungariei. Tripla Alianta. aproape 80% din totalul taranimii nu poseda pamant suficient. reprezenta o uriasa forta politica. eco nomica si militara.1918: ponderea importanta a acestei ramuri in . Aceasta aderare a Romaniei l a Tripla Alianta a fost tinuta secreta. agricultura a fost inzestrata cu masini si utilaje.

2. 1907). constituirea bancilor populare. tensiunile sociale (rascoalele din 1888. petroliera si metalurgica. de masini si materii prime. oameni de cultura au sustinut ca incurajarea industriei nationale se putea realiza printr -un program de masuri protectioniste. care reglementa raporturile dintre tarani si mosieri. eco nomisti. infiintarea Casei Rurale (1908). agricultura a ramas in mare masura asemanatoare structural cu ceea ce fusese la jumatatea secolului precedent.cadrul economiei nationale (in 1900 c ontribuia cu doua treimi la produsul national si asigura trei patrimi din exportul tarii). Imediat dupa rascoala au fost adoptate unele masuri v izand rezolvarea problemei agrare: legea invoielilor agricole (1907). In ciuda acestei legislatii. iar productivitatea era rel ativ modesta. 4. Industria a fost domeniul in care pro gresul a avut o evolutie lenta. astfel ca pentru a -si asigura existenta. a avut loc o mare rascoala a taranilor care s -a extins din nordul Moldovei pana in Muntenia si Oltenia. In 1907. Schimbari sesizabile au aparut in organizarea productiei pe marile proprietati. Rascoala a aratat acuitatea problemei agrare si a generat o semnificativa mutatie in atitudinea clasei politice fata de taranime. Daca pana in deceniile 7-8 ale secolului al XIX-lea activitatile industriale erau sustinute mai ales de ateliere si manufacturi. dar continua. in 1881 s-a infiintat Creditul Agricol. Relatiile agrare nu s -au schimbat substantial. Ca urmare. numerosi tarani fiind omorati sau arestati. Asemenea masuri nu au abordat insa problema esentiala si anume cea privind redistribuirea pamantului. analfabetismul. forestiera. Industria. industria era lipsita de capital autohton. in sensul ca a crescut numarul masinilor agricole si al muncitorilor agricoli. circ a o treime dintre familiile de tarani aveau mai putin de 3 ha. industria a cunoscut . adoptarea in 1904 a legii care permitea taranilor sa formeze obsti satesti in vederea cumpararii de pamant. imediat dupa obtinerea independentei. Cadrul legislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor ramuri in dustriale: industria alimentara. au urmat alte masuri ameliorative: in martie 1866 s-a adoptat legea invoielilor agricole. de cadre tehnice bine calificate. politicieni. neimplicarea statului printr-o politica de incurajare si protejare a productiei interne a avut drept urmare un parcurs lent spre modernitate. Dupa legea rurala din 1864. insuficienta pamantului pentru tarani. erau nevoite sa se "invoiasca" pentru a lucra pe mosiile marilor proprietari. accelerandu-se ritmul acestuia in ultimul deceniu al secolului trecut. inventarul agricol modest. In consecinta. a fost nevoie de interventia armatei pentru inabusirea acesteia. credite putine. 1894. s -a elaborat o noua lege a invoielilor agricole si s-au adoptat noi masuri care sa faciliteze cumpararea de pam ant. predomina cultura cerealelor. In 1907. Interventia statului s-a realizat dupa ce Romania a devenit independenta si dupa ce a expirat conventia comerciala incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. 1898 -1899. Totusi. dupa rascoala din 1907 a fost limitata arendarea.

astfel incat Romania era. industria contribuia doar cu 17 % la realizarea produsului intern brut (in preajma primului razboi mondial). In plus. prima din Romania. In 1895. Ca si in alte domenii ale dezvoltarii economice. acorda inlesniri. Mecanizarea comunicatiilor. care beneficia de cele mai moderne rafinarii din lume. care viza industria mare. conservatorii au adoptat legea minelor prin care bogatiile subsolului. a doua tara producatoare de petrol din Europa. Industria constructoare de masini era inexistenta. Industria usoara era cel mai bine reprezentata. francez si belgian. creandu -se conditii mai bune pentru exploatarea lor. procurata din agricultura si aducea castiguri imediate. Transporturile. Acest fapt a fost determinat. deoarece necesita capitaluri mici.000 lei. prima cale ferata executata de statul roman. industriile dominante erau industria petroliera si cea de cherestea. Statul a a cordat o mare atentie dezvoltarii cailor de transport: in 1869 a fost inaugurata calea ferata Bucuresti -Giurgiu. 4. Aceste masuri au favorizat un ritm mai accentuat de dezvoltare a industriei. astfel tara ramanea dependenta de importuri in acest sector vital. O trasatura specifica a constituit-o patrunderea capitalului strain in diverse ramuri (petrol. . iar extinderea retelei feroviare si a soselelor a influentat cresterea volumului transporturilor. Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul. Lacunele din structura industriei romanesti sunt evidente. cea mai dezvoltata era industria petroliera. In preajma primului razboi mondial. in dauna productiei mestesugaresti. Ponderea cea mai importanta o avea capitalul englez. celor care infiintau intreprinderi mari. olandez. care acorda numeroase facilitati investitorilor. pe timp de 15 ani. de initiativele in plan legislativ adoptate de Parlamentul roman: legea de incurajare a industriei nationale din 1887. gaz. cu exceptia petrolului au trecut in proprietatea statului. in buna masura. precum si caracterul rudimentar al industriei chimice erau indicii ca nivelul industrializarii se aflau cu mult in urma celor vest-europeni. zahar). utilizarea telegrafului si telefonului au favorizat tranzactiile. indeosebi dupa adoptarea legii minelor (1895 ). Progrese au inregistrat industria forestiera si alimentara. electricitate. cu cel putin 25 de lucratori si cu un capital minim de 50. Dupa anul 1900. dispunea de materie prima din abundenta si ieftina. aplicand unele taxe de import la produse car e concurau cu produsele industriei nationale. statul roman si-a asumat responsabilitatea pentru administrarea intregului sistem feroviar . Progresele in domeniul industriei si accesul la piata internationala au fost posibile si datorita mod ernizarii mijloacelor de transport si de comunicatii. Absenta unei industrii siderurgice si constructoare de masini. in 1879 a inceput construirea caii ferate Buzau -Marasesti. in 1914.3.un proces de modernizare. iar in 1872 s -a dat in folosinta Gara de Nord.

Ea a impus ordinea monetara si a contribuit la incurajarea investitiilor interne. s-a reorganizat instructiunea publica. Acest proiect reor ganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. iar o treime de la stat. Franta. el a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a in vatatorilor. Un moment important l -a constituit infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (1880) cu dreptul de a emite moneda. Mutatii importante au aparut in sistemul bancar: in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda nationala (leul).moneda a fost realizata in 1877.4. desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania. 4. secundar si universitar. Invatamantul. punandu -se accent pe frecventa elevilor si pe pregatirea noilor dascali. Capitalul particular al bancii a fost cel liberal. Legea instructiunii publice din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar. De asemenea. prima bursa de valori din Romania. Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893. cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Ca ministru al instructiunii publice. In 1895 s -a dat in folosinta podul peste Dunare de la Cernavoda. s-a afirmat invatamantul superior si s-a format un corp profesoral valoros. 4. Totodata. Elvetia. Marea Britanie. sistemul bancar era deja format si raspundea necesitatilor de credit ale societatii romanesti. Cel mai important rol in moderniza rea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul. Ca expresie a progresului economic. Finantele publice si creditul au constituit un alt sector in care statul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor ca pitaliste. Ca o expresie a dezvoltarii economice. in 1881 se infiinteaza Bursa din Bucuresti.Dupa obtinerea independentei. a luat fiinta Casa de Economii si Consemnatiuni (1864). Italia (1876). Populatia scolara era in crestere. Invatamantul public s-a introdus prin Regulamentele Organice. la acea vreme cel mai lung pod din Europa. Organizarea invatamantului pe principii moderne a inceput inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea prin activitatea carturarilor Gheorghe Asachi si Gheorghe Lazar. din care doua treimi urmau sa provina din surse particulare. La inceputul secolului XX. Comertul si sistemul bancar . s-au creat laboratoare si au . s -a dezvoltat reteaua scolara. construit de inginerul roman Anghel Saligny. caile ferate devin monopol de stat prin rascumpararea lin iilor construite de actionarii straini.6. Germania (1877). Introducand obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar de 4 clase si stabilind un sistem unitar de invatamant. legea situa Romania alaturi de tari avansate ca Franta. Tarile Scandinave. Romania a incheiat acorduri comerciale cu Austro-Ungaria (1875). Italia. crescand numarul stiutorilor de carte. Prima emisiune de hartie . Proiectul de lege prevedea ca pentru infiintarea bancii nu putea fi folosit decat capitalul romanesc. matematicianul si astronomul Spiru Haret.

limba romana era admisa ca limba de predare in invatamantul primar si confesional. Din acest for au facut parte importanti oameni de cultura Academia a ramas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei . 4. Bucovina. Cultura. gramaticii si editarea dictionarului limbii romane. o societate literara care avea ca scop initial stabilirea ortografiei. Din 1879. stiinte. au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina. Cultura a fost un alt aspect de seama al modernizarii Romaniei. de asemenea. rolul hotarator revine culturii care a schimbat mentalitati si a orientat societatea romaneasca spre un model european. Ea avea trei sectii: literatura. In acest proces. artisti. primele asociatii studentesti. Insa in timpul regimului dualist. Basarabia si de la sudul Dunarii). In aceasta perioad a au aparut primele organizatii ale corpului didactic.7. scopul principal al Academiei Romane a fost promovarea "culturii. Dupa infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Universitatea din Cluj (1872) Universitatea din Cernauti (1874) etc. fapt semnificativ pentru politica cul turala a statului roman. In invatamantul superior exista cate o catedra de limba romana la Universitatile din Cluj si Budapesta. stiintelor si artelor frumoase". In aceeasi directie pan-romaneasca a actionat si "Liga pentru unitatea culturala a tuturor . Scoala de Arte Frumoase. in 1866. Secolul al XIX -lea poate fi considerat cel mai spectaculos in istoria romanilor datorita trecerii de la Evul Mediu la modernitate. Infiintata ca "Societatea literara romana" (1866). Ei au cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat si integrat Romania in lumea civilizata. publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice. Treptat. impunerea predarii in limba maghiara (in Transilvania dupa 1867). limba maghiara a devenit obliga torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu. Scoala Superioara de Poduri si Sosele (1881). Academia Romana primeste aceasta titulatura in anul 1879. cu subventii pentru studentii romani acordate de biserica si de fundatiile particulare. Din initiativa unor oameni de cultura din toate provinciile locuite de romani se forma. istorie. ulterior Societatea Academica Romana (1867). limbii si istoriei nationale. Academia Romana. In Transilvania. In celelalte teritorii romanesti. s -a infiintat o catedra de limba si literatura romana la Universitatea din Cernauti. Literati. stiintelor naturale etc. s-au alaturat nu numai filologi si istorici. situatia invatamantului era dificila datorita atitudinii imperiilor care le stapaneau: lipsa ajutorului financiar. in germana (Bucovina) si rusa (Basarabia).aparut publicatii stiintifice. medicinei. Scoala Superioara de Arhitectura. Inca de la intemeiere. membrii Academiei proveneau din toate tinuturile locuite de romani (din Transilvania. oameni de stiinta au deschis drumuri noi si au infiintat institutiile culturale fundamentale pentru un stat modem. a literelor. ci si personalitati din domeniul economiei.

" Convorbiri Literare" a promovat valori autentice. armistitiu . deschise in diferite orase ale tarii si in unele capitale occidentale.incetarea ostilitatilor armate intre fortele beligerante prin depunerea armelor de catre una din parti. alternanta la guvernare (rotativa guvernamentala) . Prin filialele ei. al carei suflet a fost Nicolae Iorga. Vasi le Pogor si Petre P. au fost incura jate si facute cunoscute eforturile de emancipare culturala si politica ale roma nilor transilvaneni. samanatorismul. Academia Romana a devenit treptat principalul for de coagulare a fortelor culturii si stiintei. balanta comerciala . infiintata la Bucuresti in 1890.act incheiat intre doua forte aflate in conflict care stipuleaza incetarea temporara a ostilitatilor. Creanga. a virtutilor inaintasilor ca model de redesteptare a spiritului national. Slavici etc. conform careia doua partide politice sunt chemate alter nativ la guvernare. 1865). . Xenopol. militand pentru votul universal si reforma agrara. caimacam .romanilor". poporanismul isi propunea orientarea literaturii spre reflectarea problemei rurale. afirmand insemnatatea si valoarea literaturii. Alaturi de aceasta au activat si alte societati: Societatea Culturala "Ateneul Roman" (Bucuresti. Carp. Au luat fiinta diverse societati si asociatii culturale.practica politica preluata dupa model englez. in Romania a functionat din 1895 pana in 1918 si a fost reprezentata de alternarea liberalilor si a conservatorilor amnistie . sustinea valorificarea folclorului si a literaturii originale.adunari intrunite anume pentru un anumit scop.raportul dintre valoarea generala a importul si cea a exportului. avandu-i ca fondatori pe Titu Maiorescu. care prezenta satul romanesc ca un mediu ideal de viata. Publicatia acesteia.act al domnitorului. Alecsandri. pe evocarea naturii si a iubirii. prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune. adunari ad-hoc . caracterizate printr -o anumita viziune asupra continutului creatiei literare si a rolului creatorului in cadrul societatii: romantismul se intemeia pe evocarea trecutului. capitulare . Junimea a reunit nume ilustre ale culturii si vietii politice romanesti: Emin escu. Reprezentantii acestui curent nu credeau in viitorul industrial al Romaniei si preconizau dezvoltarea lumii satelor. Iacob Negruzzi. bazandu-se pe criteriul estetic.loctiitor al domnitorului. Una dintre cele mai importante a fost Societatea "Junimea" (Iasi 1863). contribuind la afirmarea spiritualitatii romanesti din toate provinciile. In literatura s-au format mai multe curente. regelui etc.

talent. administrative.comunicare rostita de monarh. normelor si practicilor traditionale. . avand anumite institutii centrale comune. elita -un grup restrans de oameni care se disting prin instruire. gubernie .institutie creata in 1896 pentru a incuraja construirea noilor localuri de scoli. domnie ereditara . modernism . deznationalizare . interpelare . modernitate .forma de guvernamant in care succesiunea la conducerea statului avea loc in cadrul aceleiasi familii.curent sau tendinta.grup etnic aflat in afara granitelor tarii de origine. forme de organizare sociala etc.procedura de control parlamentar. ceea ce exista in teorie. lovitura de stat .uniune de state independente. in care erau prezentate problemele tarii si recomandarile privind rezolvarea lor. ceea ce exista in practica.atribut al suveranului de a se opune punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament.alianta din 1867 prin car e imparatul Austriei a devenit si rege al Ungariei. si care ocupa pozitii importante in cadrul societatii. manifestat in special in arta si literatura secolului al XX lea.in sens general. confederatie . mesajul tronului . drept de veto . In urma acestui pact. respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor.actiune de preluare a puterii iara respectarea procedurilor constitutionale. caracteristica de a fi modem. potrivit caruia fiecare stat isi exercita deplinul control asupra teritoriului sau. caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie. de iure .principiu de drept international. dualismul austro-ungar . de facto .de drept. Transilvania a fost incorporata Ungariei. integritate teritoriala . cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentului. diaspora .politica practicata in raporturile cu minoritatile si prin care se urmareste ca acestea sa-si piarda identitatea nationala. avere etc.Casa Scoalelor . diplomatice etc.unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie.in fapt. institutii. referindu -se la produse ale culturii. constand in dreptul unui senator sau deputat de a cere si primi explicatii din partea guvernului in legatura cu modul de rezolvare a unor probleme politice. colegiu electoral .categorie de votanti care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social.

vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica.actiune a Parlamentului prin care politica guvernului este dezaprobata. vot de blam (de neincredere) . printr-un act oficial. sa de vina executorie. secularizare . criteriul in baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens) perceput de stat. a sanctiona .curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele traditionale.mic fort de aparare. neoabsolutism . reduta . pronunciament .1.regim de centralizare si germanizare impus de austrieci in Transilvania dupa 1849. suzeranitate .consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum). de forma poligonala. a promulga . traditionalism . PRIMUL RAZBOI MONDIAL 5. inconjurat de santuri.a dispune. responsabilitate ministeriala .dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu dar nu are o autonomie completa.declaratie sau actiune prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem social-politic.forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege) ale carei prerogative sunt limitate prin constitutia tarii.obligatia unui ministru de resort de a raspunde politic sau juridic pentru contrasemnarea unei legi sanctionate de suveran.a confirma o lege sau o dispozitie.act care reglementeaza raporturile dintre statele care s -au aflat in conflict.curent politic care sustinea unirea tuturor slavilor intr -un singur stat. razboaie balcanice .conflicte militare in Balcani (1912 -1913) cauzate de dominatia otomana si de rivalitatile din zona.monarhie constitutionala . vot cenzitar .trecerea averilor bisericesti sau manastiresti in proprietatea statului. tarif vamal protectionist . Perioada neutralitatii armate (1914 . In urma votului de blam guvernul este obligat sa demisione ze. obligatia ministrilor de a raspunde politic sau juridic pentru actul de guvernare. tratat de pace . panslavism . plebiscit .forma de guvernare in care seful executivului are puteri sporite.1916) . in dauna legislativului. 5. ca o lege sa intre in vigoare. regim autoritar .taxe puse marfurilor importate pentru protejarea productiei autohtone.

pe 21 iulie 1914. Take Ionescu. Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15 iulie 1914 a pus Romania in fata unei intrebari fundamentale: cu care din cele doua tabere politico-militare sa se alieze (Antanta sau Puterile Centrale). Austro-Ungaria. Ceilalti oameni politici. supunandu -se majoritatii. iar Austro -Ungaria nu fusese atacata. bosniaca. In aceste conditii. Pozitia geografica a Romaniei. tratat care a avut drept scop garantarea securitatii fata de politica agresiva a Rusiei. Romania era legata de Tripla Alianta printr-un tratat semnat in 1883 cu Austro -Ungaria. In dezbaterile care au avut loc. au fost ucisi de un nationalist sarb. membrii guvernului Bratianu.) prefigurau un conflict de mari proportii. Franta. in final. Bratianu s-au pronuntat pentru neutralitate. balcanica etc. regele Carol I a pledat pentru intra rea in razboi alaturi de Puterile Centrale.Contextul international . Hotararea a fost acceptata si de urmasul sau. Incurajata de Germania. Ion I. asa cum prevedea tratatul de alianta. Sofia. Ferdinand. la care au participat printul mostenitor. numeroasele crize regionale (marocana. Acesta s-a declansat pe 15 iunie 1914. fruntasii politici ai tarii. formula neutralitatii armate. Alianta cu Puterile Centrale complica insa lucrurile. Italia ) si Tripla Intelegere sau Antanta (Anglia. La inceputul secolului al XX-lea marile puteri europene erau grupate in doua aliante politico -militare opuse: Tripla Alianta sau Puterile Centrale (Germania. Interesele politice si economice divergente ale acestora. Ferdinand I (di n septembrie 1914). deoarece Rusia (care facea parte din Antanta) anexase Basarabia. potentialul ei economic si uman faceau inevitabila implicarea tarii noastre in conflict. In comunicatul oficial se preciza ca atitu dinea de neutralitate a Romaniei se motiva prin faptul ca nu a fost prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. Austro -Ungaria a declarat razboi Serbiei. care vedea in Rusia o primejdie de moarte pentru tara noastra. la care aderasera Germania si Italia. a intrat in functiune sistemul de aliante care a transformat razboiul intr -unul european si mondial. iar Austro-Ungaria (care se afla in tabara Puterilor Centrale) stapanea Transilvania si Bucovina. printre care Alexandru Marghiloman. pe motiv ca AustroUngaria a atacat Serbia si in acest caz Romania nu are nici o obligatie. In "saptamana tragica" care a urmat acestui act. Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana la Sinaia. Romania trebuia sa ia o hotarare care sa nu -i prejudicieze interesele nationale. Pe de alta parte. pentru a-si realiza unitatea statala? O hotarare era greu de luat. cand a avut loc atentatul de la Sarajevo in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand (mostenitorul tronului austro -ungar) si sotia sa. Rusia ). C. Pozitia Romaniei fata de razboi . Carol I a acceptat. Carp. fiind sustinut de Petre P. Carol I si oamenii politici romani aveau motive intemeiate sa se teama de razboi. Asasinatul a servit ca pretext Austro -Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. Rege constitutional. Guvernul liberal condus .

cat si regele Ferdinand I inclinau spre Antanta. Bucovina). Dupa moartea regelui Carol I (27 sept. responsabilitatea poli ticii externe a fost asumata de I.C.I.de Ion I. In septembrie 1914. Carp). cat si pe importantele resurse de petrol si cereale.miscarea socialista. In anii 1914-1916. Negocieri pentru intrarea in razboi . ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale. neutralitatea definitiva . Totodata se urmarea obtinerea sprijinului Marilor Puteri pen tru intregirea teritoriala. Banat.1914). Anglia). iar optiunea militara sa fie decisa in functie de evolutia evenimentelor. i se recunostea dreptul de a -si uni teritoriile romanesti stapanite de Austro -Ungaria (Transilvania. Opinia publica romaneasca si majoritatea oamenilor politici erau favorabili unei apropieri de Antanta.P.regele Carol I. POZITIA FATA DE RAZBOI IN 1914-1916: intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale . mizand a tat pe pozitia ei geostrategica. Guvernul roman a du s tratative si cu celelalte tari din Antanta (Franta. opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale. C. expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale . sa se informeze reciproc in legatura cu orice schimbari preconizate in politica lor si sa nu renunte la neutralitate fara consultari prealabile. Tot acum a fost semnat un acord cu Italia prin car e s-a convenit ca cele doua tari "sa actioneze impreuna pentru lichidarea Austro -Ungariei".guvernul liberal. Desi atat Bratianu. Viena (cancelarul Otto Czernin) si Berlinul (imparatul Wilhelm II) au folosit diverse modalitati: presiuni asupra primului ministru ungar Istvan Tisza pentru a-l determina sa acorde concesiuni romanilor din Transilvania. Bratianu a fost prudent in negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur tara in razboi. In perioada neutralitatii. Masurile interne de pregatire a teritoriului si armatei pentru o eventuala intrare a tarii in razboi si intensa activitate diplomatica din per ioada neutralitatii (1914-1916) s-au desfasurat pe fondul unor puternice confruntari intre antantisti si germanofili. sau chiar sa permita armatei romane sa ocupe o parte din aceasta provincie sub pretextul . intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice. conservatorii filogermani (P. Bratianu considera ca tara trebuia bine pregatita pentru razboi. opozitia nationalista. daca dorea realizarea unirii. Romania a incheiat o conventie secreta cu Rusia prin care. In acelasi timp era constient ca Romania nu putea ramane neutra pana la sfarsitul razboiului. in schimbul unei "neutralitati binevoitoare". Bratianu. cele doua tabere politico -militare (Antanta si Puterile Centrale) au incercat sa atraga Romania de partea lor.

Bratianu si de instalare a unui guvern conservator condus de un politician progerman. tratatul de alianta si conventia militara. Ulterior. Sub presiunea evenimentelor de pe front. dotarea armatei romane era modesta. in vara anului 1916. invocand pericolul rus si tratatul din 1883. tratativele dintre guvernul roman si Antanta s -au purtat la Bucuresti. imbinand promisiunile cu amenintarile pentru a -l determina pe Ion I. Nicolae Filipescu s. Antanta a acceptat garantiile scrise cerute. la 4 august 1916. guvernul Bratianu a semnat cu reprezentantii diplomatici ai Frantei. Consiliul de Coroana din 14 august 1916 a . Octavian Goga. Carp. incercari de inlaturare a lui Ion I. Antanta angajandu -se sa respecte integritatea teritoriala a statului roman. Exista si un curent germanofil (Petre P. Constantin Stere) care. Antanta a uzat de toate mijloacele. Dupa indelungi tratative. Bratianu sa i se alature. armata rusa urma sa participe cu trei divizii la apararea Dobrogei in cazul unui atac al Bulgariei si sa desfasoare mari operatiuni in Galitia si Bucovina. Un rol important il avea Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor Romanilor prin articole in presa. solicita intrarea in lupta alaturi de Puterile Centrale. La randu l sau. Titu Maiorescu. Banatului si Bucovinei si egalitatea cu ceilalti membrii ai aliantei. conferinte. demersuri diplomatice. In anii 1914-1916. prin porturile rusesti de la Marea Alba (Arhanghelsk) si Pacific (Vladivostok).C. Romania urma sa declare razboi Austro-Ungariei cel tarziu la 14 august 1916. a trebuit sa se recurga la o ruta ocolitoare. sa intre in razboi "acum ori niciodata". iar transportul achizitiilor din vest se facea cu dificultate. mai ales dupa octombrie 1915 cand prin atacul bulgar asupra Serbiei a fost taiata singura ruta utilizabila (Salonic Turnu-Severin). Paris. guvernul roman a cautat sa asigure inzestrarea si pregatirea armatei pentru razboi: economia a fost orientata spre productia militara. se recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei. Opinia publica sustinea intrarea tarii in razboi alaturi de Antanta. Antanta ne promitea sprijin militar concretizat in diverse modalitati: trimiterea zilnica a 300 de tone de munitii si armament.apararii ei impotriva unei invazii rusesti. in vederea cumpararii de echipament militar s-au obtinut imprumuturi din partea Angliei si s -au facut comenzi catre Germania si Austro-Ungaria. In baza acestor documente. remarcandu -se in fruntea acestui curent Nicolae lorga. La randul ei. dar a si somat Romania. De asemenea. Barbu Delavrancea.C. demonstratii. caci industria autohtona nu putea satisface decat o mica parte din cerinte. Petersburg si au fost influentate de evolutia evenimentelor de pe front. trupele aliate de la Salonic trebuiau sa angajeze o puternica ofensiva care sa retina o parte a arma telor Puterilor Centrale.a. Cu toate aceste masuri. Londra. Rusiei si Italiei la Bucuresti. promisiuni ca Bulgaria va conlucra cu Romania la rezolvarea disputelor teritoriale din sudul Dobrogei ("cartea bulgara"). Marii Britanii.

Beligeranta (1916 . RUSIA. Germania (15 august). Anglia si Italia garantea za integritatea teritoriala a regatului Romaniei in toata intinderea fruntariilor sale actuale. III.000 de militari) a actionat de -a lungul granitei de sud. [] se obliga a furniza Romaniei mu nitiuni si material.758 soldati si 19. tinut la Cotroceni la 14/27 august 1916.843 ofiteri. VI. trei armate romane (in total. ITALIA.1918) Consiliul de Coroana. avand convingerea ca sosise timpul pentru ca poporul roman sa dovedeasca prin fapte ca poate avea o patrie intregita. dar din punct de vedere al echipamentului si al aprovizionarii situatia era dificila: cele mai serioase deficiente priveau artileria grea. armata romana cuprindea 813.aprobat oficial tratatele si a decis intrarea tarii noastre in razboi alaturi de Antanta. ANGLIA. a hotarat intrarea Romaniei in razboi numai impotriva Austro -Ungariei. 420. Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria in conditiile stabilite prin conventia militara. Armata rusa se obliga sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac. In urma mobilizarii. Turcia (17 august) si Bulgaria (20 august) se vor solidariza cu aliata lor si vor declara razboi Romaniei. Rusia. Conform planului de operatiuni " Ipoteza Z". tratativele de pace. multi militari aveau o instructie insuficienta. Rusia se obliga sa trimita in Dobrogea doua divizii de infanterie si una de cavalerie. Toate acestea aveau sa se resimta in timpul participarii la razboi. FRANTA. cu scopul de a apara frontiera impotriva unui atac germano -bulgar si pentru a asigura acoperirea debarcarii trupelor rusesti in Dobrogea. II. ca si discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotararii conferintei de pace. TRATATUL DE ALIANTA INTRE ROMANIA. . 2. 4.2. de asemenea. numarul de locomotive si vagoane era prea mic pentru a asigura transportul operativ. 4. Franta. Romania se va bucura de aceleasi drepturi ca si aliatii sai in tot ce priveste preliminariile. Obiectivul initial al armatei romane era eliberarea Transilvaniei si apoi inaintarea pe valea Tisei si pe valea Dunarii pentru a taia sursele de aprovizionare a armatei austro-ungare." 5. mitralierele si avioanele. Romania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro -Ungaria cel mai tarziu la 14 august 1916. Romania a intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. Aliatii recunosc Romaniei dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro -Ungariei prevazute si hotarnicite in art.00 de militari) au actionat la granita cu Austro-Ungaria pentru a elibera Transilvania si o armata (142. careia i s-a declarat razboi. pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare. Aliatii se obliga a executa o hotarata ofensiva prin armata lor de la Salonic cel mai tarziu cu opt zile inainte de inceperea ata cului Romaniei. 3. (4 AUGUST 1916): "I." CONVENTIA MILITARA RUSO-ROMANA: "1.

in sud a ocupat Dobrogea si a trecut Dunarea la Zimnicea. Dupa patru luni de lupta. dar slab echipata si lipsita de experienta.20 noiembrie 1916). in sud. Dar aceasta inaintare entuziasta a fost oprita.000 de morti. Gheorgheni si Orsova. S -a creat o situatie dramatica: Antanta nu si -a indeplinit promisiunea de a trimite trupe rusesti care sa lupte alaturi de romani si nu a inceput ofensiva in zona Salonic (prin care ar fi obligat Bulgaria sa n u atace Romania). la Turtucaia (19 . Gheorghe. inclusiv Bucurestiul (23 noiembrie 1916). ca urmare a victoriei obtinuta in sud. dar la Jiu si Olt frontul a fost rupt si Romania invadata. dupa lupte grele duse in octombr ie-noiembrie 1916 pe Jiu. Retragerea s -a facut in dezordine. aliatii nu si -au respectat promisiunile. declarand razboi Austro-Ungariei si trecand la eliberarea Transilvaniei. tezaurul Bancii Nationale a Romaniei precum si alte valori. iar planurile de actiune militara s -au dovedit nerealiste. zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei spre Moldova. dar nerealiste. Inamicul a actionat pe mai multe directii: in nord a inaintat pe valea Oltului si pe valea Jiului. Fagaras. Ofensiva peste Carpati a debutat victorios: militarii romani au preluat sub control principalele trecatori ale Carpatilor. Miercurea-Ciuc. au intrat sub ocupatie straina. Romania era inconjurata din trei parti de dusmani. Avandu -se in vedere situatia dificila in care se gasea tara.La 14 august 1916. avansand pana aproape de Sibiu si Sighisoara. temporar. La sfarsitul lunii noiembrie 1916. o mare parte a tarii. avea de aparat o frontiera de 1. Romania a intrat in razboiul pentr u unitatea nationala. In acelasi timp. Armata romana a suferit pierderi grele in oameni (250. . ranit i sau prizonieri) si in echipament: doua treimi din dotarea individuala. In Carpatii Orientali atacul dusman a fost oprit ("Pe aici nu se trece").24 august 1916) de catre germani si bulgari. pentru a nu ramane sub ocupatia inamicului. vinovati de "pierderile inutile" din campania anului 1916. pe Olt. autoritatile au decis sa puna la adapost in Rusia. In plus. armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. contraofensiva austro -germana din Transilvania a silit armata romana sa se retraga pe linia Carpatilor. In acest context. autoritatile si armata romana s -au retras in Moldova. Cauz ele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase. Realitatea a aratat ca guvernantii nu au luat masurile necesare pentru dotarea core spunzatoare a armatei. multi batrani.700 km. jumatate din numarul de mitraliere si un sfert din totalul tunurilor. sub deviza "acum ori niciodata". Odorhei. Orsova Sf. unde a avut loc "batalia trecatorilor". planul de razboi obliga la ofensive pe doua fronturi. In constiinta publica se va crea un curent impotriva liberalilor. femei si copii murind de foame si de frig. avea o armata numeroasa. precum si la Neajlov-Arges (16 . au el iberat localitatile Brasov.

Galati. sosita in tara in octombrie 1916. Frontul s -a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917).000 erau pregatiti pentru operatiuni. dar nu a fost scoasa din lupta. iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. Cu un moral bun si cu o dotare tehnica moderna. confiscarea mijloacelor de locomotie si a depozitelor de alimente. in care intrau si conservatorii democrati in frunte cu Take Ionescu. La Iasi. Generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de langa Marasti (11 19 iulie 1917). Pentru impulsionarea rezistentei militare. pe linia Focsani . teama fata de posi bilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat impuls reformelor. Sit uatia din Galitia si Bucovina se agravase. Moldova reprezenta speranta renasterii statului roman. organizati in Armata I si Armata a II -a. Planul armatei romane viza o ofensiva in zona Namoloasa. Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. Dar succesul obtinut de armata romana nu a putut fi exploatat. La sporirea capacitatii de lupta. Muntenia. pe valea Siretului. facand imposibila cucerirea Moldovei. Ea cuprindea 700. Resursele erau insuficiente pentru o populatie de doua ori mai numeroasa decat inainte. Razboiul a fost reluat pe frontul din Moldova in iulie 1917. in zona Oituz si de la vest spre est. Suferintele au fost agravate de izbucnirea unei epidemii de tifos. in timp ce Puterile Centrale mizau pe atacarea Moldovei de la sud la nord. iar Parlamentul a hotarat sa modifice Constitutia (iulie 1917) spre a facilita implinirea acestor promisiuni. armata romana s -a refacut si a fost dotata cu armament modern. s -a format un guvern de uniune nationala (11 decembrie 1916). regele Ferdinand a promis armatei infaptuirea celor doua mari reforme (agrara si electorala). Romania a fost infranta. pusa la dispozitie de aliatii Romaniei. pedepsirea celor ce nu se supuneau noilor autoritati. pana in mai 1917. demontarea unor instalatii industriale si trimiterea lor in tarile invingatoare. o contributie importanta a avut-o misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Berthelot. Germania a dominat prin administratia si economia organizate cu eficienta teutonica. condus de Ionel Bratianu. armata romana a dejucat planul comandamentului german de a scoate Romania din razboi. totodata. Dobrogea).000 de oameni. Alimentele au fost rationalizate. in cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est si vest de a invinge Puterile Centrale.In teritoriul cucerit (Oltenia. oras devenit capitala provizorie. Cu sprijinul Antantei. Puterile Centrale au organizat un sever regim de ocupatie militara care a produs mari pagube materiale si multe suferinte populatiei: rechizitii. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite. La 24 . Situatia populatiei din Moldova a fost foarte grea in perioada 1917 -1918. s -au imbunatatit comunicatiile si s-a organizat "Crucea Rosie" sub patronajul reginei Maria. care a rapus peste 80.000 de militari din care 460. la 23 martie 1917.

Armata a II -a romana a reusit sa respinga un atac austro-german la Oituz (26 iulie . primul ministru Ion I. Ca urmare. planul Puterilor Centrale a esuat. comandata de adevarate personalitati militare. von Mackensen profita de situatie si lanseaza o ofensiva menita sa scoata Romania din razboi. armistitiul de la Focsani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) si pacea de la Bucuresti (24 aprilie / 7 mai 1918). Armatele rusesti din Moldova. autoritatile bolsevice de la Petersburg au recurs la masuri dure: arestarea lui Constantin Diamandy . Ca urmare. Pascani. dezarmandu -i si neutralizandu-i pe rusi. Evenimentele din spatiul rus si iesirea Rusiei din razboi prin semnarea armistitiului si a pacii de la Brest-Litowsk (18 februarie 1918). a facut dovada unui inalt spirit de sacrificiu in apararea teritoriului national. In acest context. au impiedicat Romania sa valorifice victoriile din anul 1917 si au obligat-o sa semneze. cerandu-se inlaturarea regelui Ferdinand si inche ierea grabnica a pacii. devin adevarate bande de jefuitori. Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului. In batalia de la Marasesti (24 iulie . Dar Armata I romana reuseste sa -i opreasca pe germani. Iorga afirma ca «Darnita a fost prima Alba-Iulia a romanilor»). situatia Romaniei s -a inrautatit ca urmare a iesirii Rusiei Sovietice din razboi. In nord.iulie 1917. Ecaterina Teodoroiu s. Eremia Grigorescu. la randul sau. Nepieritoare pagini de istorie au scris capitanul Grigorie Ignat. dedandu -se la agitatii bolsevice. Dupa ample dezbateri in Consiliul de Coroana (februarie . Bratianu a demisio nat. provocandu-le pagube importante. la Darnita.a.martie 1918). dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 . Marasesti si Oituz au luat parte si voluntari romani din monarhia austro-ungara aflati prizonieri in Rusia. Armata romana. Iasi. In replica. Constantin Prezan. Acest lucru era insa imposibil. (Istoricul N. intre care generalii Alexandru Averescu. rusii se retrag din fata atacului german. presiunile Puterilor Centrale asupra Romaniei s -au amplificat.9 august).lovitura de stat bolsevica) au schimbat radical situatia militara si politica . fiind urmat la guvern de Alexandru Averescu (ianuarie 1918) si apoi de conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman (martie octombrie 1918). in curs de dezmembrare. armata romana a intervenit pentru a asigura ordinea. distrugeri si provocand incidente la Galati. La inceputul anului 1918. C.6 august 1917). Trupele rusesti (un milion de militari) au parasit linia frontului intr -o totala dezordine. La bataliile de la Marasti.reprezentantul Romaniei in capitala rusa (decembrie 1917). Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura. comi tand jafuri. Dar. precum si ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare. ruperea legaturilor diplomatice (13 ianuarie 1918) si confiscarea tezaurului statului roman. . la finele anului 1917.

cuprinzand 72% din populatie.a constituit argumentul hotarator pentru oamenii politici romani . neutralitate . o tara nu face parte dintre beligeranti. Germania instituia un monopol asupra titeiului pe timp de 90 de ani. participarea la razboi a Romaniei. 1918. Participarea sa la razboi a avut drept scop realizarea unitatii nationale pentru care a dat o imensa jertfa . guvernul condus de generalul Constantin Coanda (investit la 24 octombrie 1918). guvernul Marghiloman a incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucuresti (la 24 aprilie 1918). care si -a sacrificat viitorul politic in favoarea intereselor nationale (el va fi considerat de multi romani un tradator). a proclamat mobilizarea generala si armata romana a reintrat in razboi. insumand 5. guvernul a obtinut recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. din 1915. Rusia si. . care cuprindea prevederi dureroase: Dobrogea era ocupata de Bulgaria.situatia in care. permitea supravietuirea statului roman. In octombrie-noiembrie 1918. a exploatarii si prelucrarii lemnului.000 morti.C. 29 oct. Dintr -un teritoriu de 137. Austro -Ungaria lua o parte din Muntii Carpati.000 km 2 cat avusese Romania inainte de razboi. a gasit Romania in tabara invingatoare. desi umilitoare. intr-o atmosfera de entuziasm. s -a optat pentru prima varianta. pacea de la Bucuresti fiind considerata un act nul si neavenit. s -a ales ultima solutie. alaturi de Puterile Antantei . La 18 noiembrie 1918.in frunte cu Ion I. in cazul unui conflict. Sfarsitul raz boiului. Pacea de la Bucuresti.simpatizant al aliantei cu Germania. Italia .Franta. regele Ferdinand si regina Maria au revenit la Bucuresti. germanofil . Primul Razboi Mondial a oferit romanilor prilejul de a transpune in realitate ideea reunirii lor intr -un singur stat.aproximativ 800. (Ionel) Bratianu care au pledat cauza Romaniei la tratativele de pace. Misiunea raspunderii acestei solutii a fost incredintata de rege guvernului condus de Alexandru Marghiloman. Curand dupa aceea s -a nascut Romania Mare. iar accesul la Marea Neagra era permis numai de -a lungul unui drum comercial pana la Constanta./11 nov. Daca decizia efectiva de alipire a noilor teritorii la Rega tul Roman a intrat in vigoare ca urmare a tratatelor de pace de la Paris din 1919 -1920.600 km 2. raniti. armata romana era demobilizata. Intre a fi ocupata complet de inamic si a supravietui ca stat. Desi prin Tratatul de la Bucuresti Ro mania devenea dependenta politic si economic de Puterile Centrale. disparuti si prizonieri. Astfel. Anglia.unde trebuia sa se aleaga intre o pace umilitoare sau ocuparea intregii tari de inamic (caci frontul din Moldova ramasese descoperit in urma plecarii armatei ruse). fapt ce simboliza implinirea idealului de intregire teritoriala. pe fondul succeselor militare ale Antantei. pe care regele Ferdinand a refuzat s -o semneze. a comertului cu cereale.000 km2(Dobrogea si Muntenia pana la Siret). ramanea sub ocupatia Puterilor Centrale o suprafata de 100.

"acum ori niciodata" . cand in Europa centrala si de sud -est au aparut o serie de factori favorizanti: afirmarea ideii autodeterminarii popoarelor. in anumite conditii. Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat. Transilvania. Actiunile vizand infaptuirea Romaniei Mari s -au intensificat in 1918.cuvinte care exprimau hotararea de a intra in razboi pentru a se realiza Marea Unire. mutatiile produse de razboi in mentalitatea colectiva.intelegere intre adversari pentru oprirea temporara a luptelor. izbucnirea revolutiilor de la Viena si Budapesta (octombrie 1918). un contingent de ostasi ardeleni si bucovineni . obligatia statelor membre de a actiona in comun.a. neutralitate permanenta .fosti prizonieri in Rusia. casus foederis . neutralitate .situatie juridica si politica a unui stat care nu participa la razboiul dintre alte state. Astfel. cand dispareau d e pe harta Europei Imperiul Tarist si . Au existat o simultaneitate si o convergenta de actiune in directia realizarii Marii Uniri. a fost rezultatul actiunii roma nilor in conjunctura favorabila de la sfarsitul primului razboi mondial. neacordand sprijin armat statelor aflate in razboi. in urma revolutiei bolsevice din Rusia (1917) si a publicarii celor 14 puncte ale presedintelui american Wilson (ianuarie 1918). esuarea incercarilor Curtii de la Viena de sa lvare a imperiului austro-ungar (la 3/16 octombrie 1918. 6. Aceasta speranta s-a pastrat. urmarirea si ares tarea fruntasilor miscarii nationale. armistitiu . dar aceasta initiativa nu a avut succes). Obligati sa se inroleze in ar mata austro-ungara. MAREA UNIRE DIN 1918 Romanii din teritoriile aflate s ub dominatie austro -ungara (Bucovina. victoriile militare ale Antantei. sperau intr-o apropiata intregire. numerosi ardeleni si bucovineni au trecut linia frontului la fratii lor romani.). Banat).s-a inrolat in armata romana. prin unirea Basarabiei. interzicerea activitatilor politice s. imparatul Carol I a lansat manifestul " Catre popoarele mele credincioase ". in ciuda insucceselor militare din toamna anului 1916 si a masurilor severe luate de autoritatile austriece in Bucovina si de cele maghiare in Transilvania (suspendarea unor publicatii romanesti. eforturile diplomatice si militare ale statului roman s-au impletit cu actiunile pentru autodeterminare nationala ale romanilor din te ritoriile aflate sub dominatie straina. Realizarea Romaniei Mari. incurajati de intrarea patriei -mame in razboi (august 1916).neutralitatea statelor care nu participa la nici un fel de aliante militare. in care propunea federalizarea Austro -Ungariei. dovedindu-si astfel credinta in implinirea idealului Marii Uniri.clauza prevazuta intr-un tratat de alianta ce prevede. In mai/iunie 1917.

precum si numerosi profesori. intensificarea miscarii pentru autonomia Basarabiei. s-a hotarat formarea "cohortelor ostasesti" pentru mentinerea ordinii publice tulburata de trupele rusesti in dezagregare. din 18 apr ilie / 1 mai 1917. Incepand cu aprilie 1917. dascalii basarabeni cereau introducerea alfabetului latin in scoala. scolara si economica pentru Basarabia. creat pe 3 aprilie (martie. Daca in primavara anului 1917 predomina ideea de autonomie a Basarabiei in cadrul statului federativ rus (atitudine determinata de teama de Rusia si de urmarile in planul mentalitatii produsa de indelungata stapanire tarista). treptat. in spitalele de raniti. hotararea voluntarilor ardeleni si bucovineni de a lupta in armata romana pentru infaptuirea Marii Uniri (manifestul de la Darnita. care doreau s -o integreze intr-o Ucraina independenta. preoti si studenti. alegerea unor organe reprezentative ale populatiei roman esti. in lagarele de prizonieri. care incercau s -o castige de partea . congresul preotimii organizat la Chisinau pe 19 aprilie / 2 mai -20 aprilie / 3 mai 1917 a solicitat formarea unui "Inalt for cu atributii legislative si executive". Tendintele Ucrainei de a -si extinde stapanirea asupra acestei provincii au avut ca rezultat. organizarea cercurilor de istorie. intalnirile soldatilor basarabeni cu romanii din celelalte teritorii. Ideile fundamentale erau obtinerea autonomiei.cel Austro-Ungar. in Chisinau si in celelalte centre urbane s -a trecut la organizarea unor intruniri unde se discuta despre atitudinea ce trebuia adoptata in noul context determinat de revolutia rusa. editarea ziarului "Ardealul" sub redactia lui Onisifor Ghibu (octombrie 1917). mentinerea ordinii. Basarabia a) Autonomia.1. geografie si cantec romanesc. 13/26 aprilie 1917). Bucovina si vechiul Regat (refugiati in Basarabia) la tiparirea unor c arti si abecedare in limba romana. Unirea cu Regatul Romaniei a acestor teritorii a fost posibila in contextul afirmarii pe plan international a principiului autodetermi narii si a celui al nationalitatilor. cat si de bolsevicii rusi. in vara anului 1917. s -a aflat Partidul National Moldovenesc. sub impulsul unui puternic proces de redesteptare nationala a devenit predominanta aspiratia unirii cu Romania. infaptuirea reformelor economico -sociale: la intrunirea delegatilor cooperativelor satesti (6/19 aprilie 1917) s-a solicitat autonomia administrativa. cu ocazia marii adunari de la Odessa. religioasa.000 de militari romani. Procesul de redesteptare nationala a fost incurajat de diversi factori: rolul mobilizator al gazetei "Cuvant moldovenesc" care-i chema pe basarabeni la "desteptare din somnul de moarte". pe stil vechi) 1917 si avandu -l in frunte pe Vasile Stroescu. pe fron t. contributia intelectualilor din Ardeal. la care au participat peste 10. 6. Partidul National Moldovenesc s-a straduit sa dea coerenta actiunilor populatiei dintre Prut si Nistru si sa apere Basarabia atat de pretentiile nationalistilor ucraineni. In fruntea miscarii pentru autonomie.

a cerut oficial. Prin Decretul regal nr. l a 13 ianuarie 1918. Sfatul Tarii a hotarat independenta Republici i Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). Alexandru Marghiloman. In noile conditii. Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s -a realizat prin actul din 27 martie 1918. drepturile minoritatilor trebuiau respectate. Destramarea armatei ruse.R. refugiatii din Transilvania si Bucovina erau organizati in Asociatia Roman ilor Bucovineni si Transilvaneni. Puterea executiva era exercitata de Con siliul de directori generali. iar in parlament de un numar proportional cu totalul populatiei din acest teritoriu. In lunile urmatoare. care fusese transportat la Petrograd inainte de ocuparea Bucurestiului. Bucovina a) Autonomia. erau garantate drepturile si libertatile cetatenesti. insa.N. Acestea au restabilit ordinea si prestigiul Sfatului Tarii (ianuarie 1918). Ca raspuns la Manifestul a dresat de imparatul Carol I (3 octombrie 1918) privind organizarea federalista a Austro -Ungariei. avandu-i in conducere pe Constantin Iosipescu-Grecul si pe liderul socialist George Grigorovici. guvernul Rusiei Sovietice a intrerupt relatiile diplomatice cu Romania si i -a sechestrat tezaurul. Pentru a pune capat anar hiei create pe teritoriul Basarabiei. Rezultatul votului a fost comunicat presedintelui Consiliului de Minist ri. b) Unirea cu Romania. membra cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. situatia Basarabiei se agraveaza. regele a promulgat actul Unirii. La 9 octombrie 1918.revolutiei proletare. Realizarea deplina a autonomiei isi gasea expresia in proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1 917). In consecinta. C. aflat la Chisinau. 842/22 aprilie 1918. Asupra provinciei ridica pretentii Ucraina. Consiliul de directori generali a cerut guvernului roman sa trimita trupe. Basarabia isi pastra autonomia provinciala. 6. intensificarea agitatiilor bolsevice amenintau securitatea politica si militara a teritoriului ramas neocupat. In Actul citit de deputatul Ion Buzdugan erau formulate "bazele" pe care se realiza unirea: Sfatul Tarii urma sa functioneze pana la infaptuirea reformei agrare. Inca din perioada razboiului. in nu mele . Sfatul Tarii a hotarat cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania. deputatii romani din Clubul Parlamentar din Viena au transformat acest organism in Consiliul National Roman din Austria. In octombrie 1917 se desfasoara la Chisinau " Congresul ostasilor moldoveni" care a proclamat "autonomia teritoriala si politica a Basarabiei' si a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basa rabiei numit Sfatul Tarii. care il avea in frunte pe Petre Erhan.2. avandu -l ca presedinte pe Ion Inculet . Situatia s-a complicat dupa semnarea pacii de la Brest -Litowsk (18 februarie 1918). Aceasta a sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta. aceasta provincie era reprezentata in Consiliul de Ministrii de doi ministrii fara portofoliu.

In 1918. care a influentat puternic constiinta colectiva. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei . Evreii si ucrainenii au refuzat sa participe.) si Partidul Social -Democrat (P. care s -a proclamat Adunare Constituanta. si un Birou Executiv. La 20 septembrie 1918. la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare nationala la Cernauti. Aceasta a hotarat "unirea Bucovinei integrale" cu celelalte pro vincii romanesti din imperiu intr -un stat national independent. condus de profesorul Sextil Puscariu. In aceste imprejurari. Romanii au anuntat oficial hotararea de autodeterminare prin Declaratia de la Oradea din 29 . sustinuta de Aurel Onciul (fost deputat roman in Parla mentul austriac). deoarece ridicau pretentii asupra nordului Bucovinei. aflati in Basarabia. Prin integrarea Bucovinei la Romania. b) Unirea cu Romania. recunoscut de guvernele francez.S. intrarea unei divizii in Bucovina si a informat guvernul austriac in privinta acestei decizii. Consiliul National pentru Unitatea Romanilor. bazandu-se pe sprijinul trupelor ucrainene. La 12 noiembrie 1918. au exprimat sprijinul pentru unire. trecandu -se la etapa a doua. ca reprezentant al tuturor romanilor.D. a scos ziarul "Glasul Bucovinei". condus de Iancu Flondor.natiunii.3. fosti militari in armata austro ungara. emigratia romana din Transilvania. un grup de intelectuali de la Universitatea din Cernauti. Tot atunci s -a format Consiliul National. 6. englez si italian. urma sa se asigure acestei provincii conditiile necesare unei dezvoltari progresive. in septembrie 1918 si -au reluat activitatea cele doua f orte politice romanesti: Partidul National Roman (P. dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de sece siune. Faza autonomiei se incheia. Adunarea Ucraineana. Ea s-a bucurat de adeziunea unanima a populatiei romanesti. Unirea Bucovinei cu Romania a fost consfintita de regele Ferdinand prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. s-au opus. la Paris. Consiliul National a votat "Legea funda mentala provizorie asupra puterilor Tarii Bucovinei". La 11/24 octombrie 1918. In Transilvania. Deputatii ucraineni. Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. La initiativa lui Sextil Puscariu. Guvernul roman a aprobat. s-a format. Tratativel e purtate cu reprezentantii guvernului de la Iasi au dus la convocarea Congresului General al Bucovinei pentru data de 15 noiembrie 1918.N. Congresul a votat in unanimi tate unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania. La aceast a hotarare au aderat locuitorii germani si polonezi. ca organism reprezentativ. In Transilvania.R. Intrunit la data stabilita.). Consiliul National a solicitat sprijinul armatei romane. Bucovina si Regatul Romaniei si -a intensificat activitatea in vestul Europei. la 23 octombrie 1918. Transilvania a) Autonomia. miscarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat. voluntarii bucovineni.

Manifestul Catre popoarele lumii adresat de C. se preciza ca: "I.S.).N. cerand "intreaga putere de guvernare". s-au desfasurat la Arad in 13 -14 noiembrie 1918 trata tivele cu reprezentantii guvernului ungar. consilii si garzi nationale locale.. Iuliu Maniu declarand categoric ca dorinta romanilor era "despartirea totala" de Ungaria. alcatuit din cate sase membri din fiecare partid (P.D. sepa rarea politica de Ungaria.C. La 18 octombrie 1918. s e constituia. deschisa de Gheor ghe Pop de Basesti. C. in acelasi timp. din partea romana. ca organ politic unic al romanilor din Transilvania. In Rezolutia unirii. la 5 noiembrie 1918. asumarea suveranitatii natiunii in teritoriul sau nat ional.N. Aceasta este o dec laratie de principii in care se regasesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodetermi nare pe baza principiului nationalitatilor: libertatea natiunii.R. Manifestarea a avut un ca racter plebiscitar. decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii c u Romania. a decis. reusind sa mentina ordinea in Transilvania. Decizia de unire a Transilvaniei cu Romania a fost insotita de un program de innoiri ce a directionat dezvoltarea ulterioara a tarii. lumii civilizate demonstreaza opiniei publice mondiale ca unirea Transilvaniei cu Romania este vointa intregii natiuni romane. Adunarea. La 7 noiembrie 1918. a Adunarii Nationale a Romanilor pentru 18 noiembrie 1918. elaborata de cele doua partide. Acestea au preluat controlul politic si administrativ in intreaga provincie. unde a fost citita de catre deputatul Alexandru Vaida -Voevod pe data de 5/18 octombrie 1918. Banat si Tara Ungu reasca.C.).N. dupa modelul C.septembrie 1918.N.R.C. conduse. Propunerea partii ungare a f ost respinsa. adresa o nota ultimativa guvernului ungar. Acestia au recunoscut organismele politice romanesti. Aceasta declaratie a capatat valoarea unei proclamatii de independenta.C. s-a publicat textul convocarii.R. la Alba Iulia. la Budapesta. In noiembrie. in intreaga Transilvanie s -au format. de Iuliu Maniu.R. In acest context.N. Adunarea Nationala a tuturor romani lor din Transilvania. La Adunarea Nationala de la Alba -Iulia.R.R. adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba -Iulia in ziua de 18 no iembrie 1918. convocarea unei mari adunari care sa dea expresie vointei romanilor transilvaneni.N. si P. Declaratia era adresata Parlamentului Ungariei. Consiliul National Roman Central (C. au participat peste 100. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg . C. mutandu-si sediul la Arad in 21 octombrie / 3 noiembrie 1918.000 de oameni si 1. b) Unirea cu Romania.228 delegati alesi. plebiscitul. El a devenit centrul de coordonare al miscarii nationale din Transilvania.C. dar au oferit romanilor doar autonomia administrativa a Transilvaniei. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. careia i a dat citire Vasile Goldis. La 9 noiembrie 1918.. dupa modelul cantonal elvetian.

proces politic-national in urma caruia provinciile romanesti (Basarabia. ratificare . care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent. egal.049 km2 si o populatie de peste 18 milioane locuitori. asociere si intrunire. Romania Mare . prezidat de Iuliu Maniu. care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana ori cand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii.Banatul. se desavarsea formarea Romaniei Mari.dreptul unei natiuni de a -si alege statutul politic si calea de dezvoltare egalitate confesionala . Adunarea Nationala proclama urmatoarele: 3. libera propaganda a tuturor gandirilor omenesti." La 18 noiembrie s-a constituit Marele Sfat National (cu rol de f or legislativ). In legatura cu aceasta. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate in cele mai avansate state indus triale din Apus. federalizare . partid etnic . III. autodeterminare . regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. a fost recunoscut pe plan inter national prin tratatele de pace incheiate la Paris in anii 1919 -1920. cuprins intre raurile Mures. 4.principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romane Adunarea Natio nala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman. Noul stat romanesc. Astfel.principiu conform caruia toti cetatenii unui stat au aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri politice. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. aleasa pe baza votului universal. Votul obstesc. 5.concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni.partid bazat (creat) pe apartenenta etnica a membrilor sai. . stat care formeaza un singur tot (fara provincii autonome). stat national unitar . 3631 din 11 decembrie 1918. Prin Decretul nr. Tisa si Dunare. cand provinciile romanesti care apartinusera Imperiului Austro -Ungar si celui Tarist s-au unit cu Romania. II. Marea Unire . direct.constituirea unei uniuni din mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar cu un guvern central. Desavarsita libertate de presa.stat rezultat in urma evenimentelor din 1918. avand o suprafata de 295. egalitate politica . Reforma agrara radicala. secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani. ca principii funda mentale la alcatuirea noului stat roman. 6. Bucovina si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regat. IX.actiune prin care un tratat sau o conventie sunt aprobate de statele semna tare prin intermediul organelor lor legislative. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constit uantei.

vot universal . . sex.proces in urma caruia este cuprinsa intr-un sistem unic administratia unui stat.unificare administrativa . grad de pregatire si stare materiala de a participa la alegerile care desemneaza organele reprezentative ale unui stat.drept acordat tuturor cetatenilor unei tari indi ferent de rasa. nationalitate. credinta religioasa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->