1. Introducere Condiţiile actuale de viaţă ale omului presupun mijloace eficiente artificiale pentru ameliorarea mediului aerian.

În acest scop este folosită tehnica de ventilare. Factorii, acţiunea dăunătoare ale cărora sunt combătute, sânt: excesul de căldură, excesul vaporilor de apă – umiditatea, gazele şi vaporii substanţelor chimice cu proprietăţi toxice şi / sau iritante, praful, substanţele radioactive. Se examinează fiecare sursă de nocivităţi şi se calculează debitul orar de aer ce trebuie introdus sau evacuat din încăpere. Scopul proiectul de curs este de a asimila cunoştinţele teoretice şi de a obţine deprinderi practice la proiectarea instalaţiilor de ventilare pentru diferite edificii publice.

2.1 Date iniţiale 1. Planul clădirii – şcoala 2. Localitatea – Smolensk 3. Alimentarea cu căldură este centralizată: 4. Orientarea faţadei principale – Vest 5. Indicii termotehnici ai îngrădirii:
R0per = 0.95 m 2 °C W

T1 =95 °C

şi

T2 =70 °C

;

R tav =1.35

m 2 °C W

; D = 3. 5

6. Încăperea pentru care se face calculul degajărilor nocive este nr. 308 7. Caracteristica încăperii de calcul – clasă pentru pregătirea specială, numărul de elevi în clasă este 36 inclusiv profesorul. 2.1.1 Caracteristica climatului localităţii Datele climaterice se determină după anexa 7[1]. Parametrii de calcul exteriori ai aerului (parametrii A şi B pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare) se stabilesc în corespondenţă cu punctul 2.14.1. Valorile parametrilor de calcul se înscriu în tabelul 2.1. Parametrii de calcul ai aerului exterior Perioada de calcul a anului Parametrii A d,g/kg I,kJ/kg Parametrii B I,kJ/kg d,g/kg Tabelul 2.1 Concentraţia de CO2,g/m3 1 Latitudinea 56 Pa Presiunea barometrică,

ν,%

Vara Tranziţie Iarna

20,8 8

49 25,5

11,4 5,8

77 85 -26 -25,5 0,5 97

ν ,%

t,°C

t,°C

990

2.1.2 Caracteristica microclimatului încăperilor Condiţiile meteorologice din zona de deservire se conform regulamentului normativ SNiP corespunzător [1]. Temperatura admisibilă, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului se stabilesc din anexa 1 [1] şi tabelele 1.1 şi 1.2 [2]. Zona de lucru în clădirile de uz social este de 2 m, iar în încăperile unde oamenii stau aşezaţi: săli de teatru, şcoli, restaurante etc. – de 1,5 m. Valorile parametrilor interiori si înscriu în tabelul 2.2.
2

5 În multe încăperi din clădirile publice (edificii) substanţa nocivă determinantă este excesul de căldură.95 kcal t Q0 = 3438 .75 + qo ⋅ n fem ⋅ 0.5 2. adică să se determine debitul şi consumul de căldură. ..vara ∆Q > 0 .2 Vara Tranziţie Iarna 2.95 ⋅1.85 ∑Q ∑Q deg pierd = Q0 +Qil .2 ⋅1 + 35 ⋅126 ..2 Calculul debitului de substanţe nocive Excesul de căldură ν .. Aceste valori se calculează pentru efectuarea lucrului uşor şi pentru toate 3 perioade ale anului: . = Q peret +Qtav +Qinil .kJ/kg V.95 kcal Q0p = 62 .respectiv căldura totală şi perceptibilă. La calcularea instalaţiilor de ventilare în astfel de încăperi este necesar de alcătuit bilanţul termic.2 ⋅ 0.2 ⋅1 + 35 ⋅ 62 .75 = 1694 ..°C d.2kcal t Q0 = 126 .16 = 1966 .pentru iarna şi perioada de tranziţie: 3 .el .16 = 3989 .m/s 2.2kcal qop = 62 . +.% I.95 ⋅1. +Qutilaj +.g/kg CO2. Q0p = qop ⋅ nbar + qop ⋅ ncop ⋅ 0.18W Q0p = 1694 .Parametrii de calcul ai aerului interior Perioada de calcul a anului t. Q0p .pentru vară : t qo = 126 .75 = 3438 .g/m3 Concentraţia de Tabelul 2.iarna ∆Q < 0 ∆Q = ∑ deg −∑ pierd Q Q a) Degajări de căldură de către oameni: t t t t Q0 = qo ⋅ nbar + qo ⋅ ncop ⋅ 0.2 ⋅ 0.75 + qop ⋅ n fem ⋅ 0.85 t unde Q0 .5 2.14W .

4 Asf < 90 ⇒ q ' ' = 0 .75 + m0 ⋅ n fem ⋅ 0.85W b) Degajările de umiditate de către oameni: W0 = w ⋅ nbar + w ⋅ ncop ⋅ 0. k 2 = 0. .75 = 2766 .04 .3W t Q0 = [85 ⋅ 1 + 35 ⋅ 85 ⋅ 0.1g / m 3 = 1.75 = 681.6. când avem maxim aporturi de căldură se calculează azimutul solar Asf : Asf = As −A f = 1 −0 =1 2 2 dacă iar dacă Asf > 90 ⇒q' = 0 . ora 11-12. W e) Aportul de căldură din exterior: Qr . β = 0. q ' ' = qdif ⋅ k1 ⋅ k 2 .85 . În cazul dat este mai mic decât 90 şi q ' ' = 0 .3[13]).78 ⋅ 0.75 + w ⋅ n fem ⋅ 0. 2 .W .pentru iarnă şi perioada de tranziţie: W0 = 75 g / h W0 = 75 ⋅1 + 75 ⋅ 35 ⋅ 0.gradul de iluminare (tabelul 2.iarna: i Qil = 300 ⋅ 72 ⋅ 0.1. F . - aportul de căldură prin elementele vitrate: Qrf. condiţie ce s-a repetat în calculele anterioare. s.de tranziţie: tr i Qil = 0.4 ⋅1 +105 . .98l / m 3 CO M 0 2 = 25 ⋅1 + 25 ⋅ 35 ⋅ 0. η ’1 cota il parte a energiei termice degajate în încăpere.suprafaţa încăperii. g / h d) Degajările de căldură de la iluminatul electric: Qil = E ⋅ F ⋅ qil ⋅ηil .t q o = 130 kcal q op = 85 kcal t Q0 = [130 ⋅ 1 + 35 ⋅ 130 ⋅ 0.95 .s.85.4[13]).54 ⋅ 2 = 1136 .4 ⋅ Qil = 501.75 ] ⋅ 1. kg / h . = (q ' F + q ' ' F ) β = q ' Fβ = 239 .25l / h = 344.16 = 4109 .4 ⋅ 35 ⋅ 0.75 g / h = 2. W unde E . Pentru perioada de până la amiază . +Qrtav. W .4 g / h W0 =105 .pentru vară: W0 =105 .coeficientul permeabilităţii termice a elementelor (tabelul 10[6]).54 W W . kg / h . s . W q ' = ( qdif + qdir ) ⋅ k1 ⋅ k 2 = (342 + 79 ) ⋅ 0. qil căldura specifică în W/m2 degajată de la 1 lux de iluminare (tabelul 2. k1 = 0.75 = 2040 .6095 = 239 .97 . kg / h c) Degajări de CO2 de către oameni: CO M 0 2 = m0 ⋅ nbar + m0 ⋅ ncop ⋅ 0. qdif = 79 .vara: v Qil = 0 .s unde: Qrf. W m2 unde: qdir = 342 . = Qrf.97 ⋅ 3.058 ⋅1.75 ] ⋅ 1. . kg / h Se calculează pentru toate perioadele anului împreună: m0 = 25l / g .16 = 2686 .8.s . 2 m m .1g / h = 2. m2.

W . Qrtav.6 + 0.7 ⋅ D = 13 + 2.6 − 21) = 2.5 − 0. s.35 m W Aq = k ⋅αi ⋅ Aτi .7 ⋅ 3. αi = 8.63 + 0. =1136 +1897 = 3033 .W f) Pierderi de căldură prin îngrădiri de protecţie în perioada de tranziţie se calculează în formă de tabelul 2. = (3. W . = ( q0 + β ⋅ Aq ) ⋅ F .°C αe 1 W c (te − ti ).ta Qr .°C 26 .5 = 22 .2 ) = 26 .7 z = 13 + 2.63.5 − 0.1(17 .V = 3.55.2m / s m 2 °C Aporturile totale de căldură de la radiaţia solară vor fi : Qr .84 Aq =1 ⋅ 8.8) = 3. s aporturi de căldură prin planşeu de pod.16 + (5 +10 V ) = 1.3 5 . 2 1.92 ⋅ 24 .7 ⋅ 2.7 − 23 .9 ⋅ 327 = 28 .84 = 24 .55 1 W q0 = (28 .3.7.v .16 + (5 +10 3. 2 tav R0 m αe = 1.7) ⋅ 72 =1897 .s W . 2 m Aτi = 2.92 Qrtav.s unde: q0 = c te = te + ρ ⋅ Im . Calculul pierderilor de căldură Tabelul 2.7.45 ⇒ β = 0.1(t ex − 21) = 2. c t e = 17 .

F.4 Denum. spec.pierderile de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat se adoptă 25% din pierderile de căldură prin îngrădiri de protecţie.4.3 2.m2 k ti-te n QI 1+Ε ∃ Qp 308 PE PE PE FD FD TV E S V S V - 6.1x1.2x3. W Prin îngrădiri de protecţie De la iluminatul electric De la oameni Perceptibilă Totală Sumare Perceptibilă Totală Pierderi căldură Prin îngrădiri de protecţie Totale În W Exces de căldură Perceptibil În W/m3 Total În W/m3 15 În W 14 ∑Q t p =∑ p +Qinilt Q ∑Q t p =∑Q p ⋅1.8 2.4 3 Iarna Tranziţ.2x3. Volumul Perioada de calcul Degajări de căldură.Nr. deci Toate pierderile şi degajările de căldură calculate până acum se înscriu în tabelul 2.3 12x3.2 = 2290 .8 12x6 Suma pierderilor de căldură va fi: unde: Qinilt .2 =1910 ⋅1. Vara 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 6 .încăp. de preg.m Aria.1x1. W 1 2 Cam.încăperii îngrădiriiDenumirea Orientarea Dimensiunile a x b.3 6. Degajări şi pierderi de căldură Tabelul 2. 214.

Vara 2.încăperii Perioada de calcul Denumirea Volumul. spec.5). de preg.4 Iarna Tranziţ.5 Nr.1 Schema cu o singură gură de refulare şi una de aspiraţie a aerului („sus-sus”) 7 . Am ales aceasta schemă deoarece se utilizează în cele mai multe încăperi din clădiri publice (în cazul dat şcoală). Noxe degajate în încăpere Tabelul 2.m3 Excesul de căldură Perceptibilă În W În W/m3 Latentă Totală În W În W/m3 Degajări de umiditate Degajări de gaze şi vapori nocivi nociviAlte gaze şi vapori Degajări de CO2 308 Cam. 214.Calculul debitelor de aer în ventilarea generală şi pentru caracterizarea încăperii din punct de vedere a degajărilor de noxe se efectuează în formă de tabel (tabelul 2.3 Alegerea schemei de introducere şi de evacuare a aerului În proiectul dat aleg schema de introducere şi de evacuare a aerului din încăpere „sussus”. Ga Gr Q W M Figura 2.

8°C t a = ti +( H −h) gradt .3 −0.3 −0. interior şi refulat. ε = i 3.61 V m3 t a = 23 . ϕi = 65 % ) A t r = tex = 20 .5kJ / kg ) 26 25 PI (ti = 20 °C .pentru perioada de tranziţie: B PE (t ex = 8°C .61 = 24 .8°C .6 ⋅ 7022 = 9028 2.5) ⋅ 0. I B = 49 kJ / kg ) PI (ti = 23 . m gradt = f ( ∆ p Q ∆ p Q V ) W ⇒gradt = 0. εv = 3.°C H = 3.8°C .8 Diagrama I-d 8 .6 ⋅ ∆ t Q W = 3.83 V m3 t a = 20 +( 2.5 = 2. I B = 22 .8.Construiesc procesele de tratare a aerului în diagrama I-d.°C H = 3.8 −1. .1°C =18 .5 = 2.8 −1.pentru perioada de vară B PE (t ex = 20 .04 .6 ⋅5362 = 9462 2.8.pentru perioada rece a anului: B PE (tex = − °C . Pentru aceasta calculez parametrii aerului exterior.58 . m gradt = f ( ∆ p Q ∆ p Q V ) W ⇒gradt = 0.8 +(2. ϕi = 65 % ) t r = ti −( 2 ÷3) = 20 −3 =17 °C t a = ti −( H −h) gradt . I B = − .6 ⋅ ∆ t Q W = 3.°C H = 3.8.6°C =15 . ε tr = 3 .5 = 2.26 °C = 4.5kJ / kg ) PI (ti = 20 °C . m gradt = f ( ∆ p Q ∆ p Q V ) W ⇒gradt = 0.2 = 20 .6 ⋅ 2320 = 4094 2.3 −0. ϕi = 65 % ) t r = ti +1 = 9°C t a = ti +( H −h) gradt .6) ⋅ 0.37 .8 −1.83 = 21 .2 V m3 t a = 20 +( 2.04 .6 ⋅ ∆ t Q W = 3.5) ⋅ 0.2.

4 Determinarea debitului de aer pentru instalaţia de ventilare 9 .2.

kJ / kg . kg / h Ia − Ir 24 − 18 2) după căldura perceptibilă: 10 . gaze şi vapori nocivi) şi ecuaţia bilanţului de aer al acestora. kJ / kg ° . reciproc.6 ⋅ ∆Qt 3. umiditate. ° C p a j r i a j kJ / h.conţinutul de umiditate a aerului refulat şi aspirat. (1W = 3. c) la degajări de substanţe nocive (gaze. . t . Gaj Ecuaţia bilanţului de noxe pentru aceleaşi instalaţii în dependenţă de felul substanţei nocive degajate are formulele: a) la degajări de căldură (totală) ∆Qt + ∑ Gri ⋅ I ri − ∑ Gaj ⋅ I aj = 0 i =1 j =1 n m La degajarea numai căldurii perceptibile formula de mai sus se aduce la forma: ∆Q p + ∑ cm ⋅ Gri ⋅ t ri − ∑ cm ⋅ Gaj ⋅ t aj = 0 i =1 j =1 n m Q Q unde: ∆ t şi ∆ . kg / h . t . d ri .debitul de aer al instalaţiilor de ventilare prin refulare şi aspiraţie. I ri şi I . caj .temperatura aerului refulat şi aspirat. ecuaţia bilanţului aerian este: ∑Gri − ∑Gaj = 0 i =1 j =1 n m unde: Gri şi .capacitatea specifică termică masică a aerului. Mn Toate aceste ecuaţii se scriu pentru 3 perioade ale anului şi se calculează debitul de aer refulat şi aspirat: a) pentru perioada de iarnă: 1) după căldura totală: Ga = Gr = 3. cri . C cm . etc): M n + ∑Gri ⋅ i =1 n m c cri − ∑Gaj ⋅ aj = 0 ρri j =1 ρaj g / kg unde: . kg / h .este excesul de căldură totală şi perceptibilă.6 ⋅ 5362 = = 3217 .densitatea aerului refulat şi aspirat. kg / h . ρaj .entalpia aerului refulat şi aspirat concomitent.degajarea de umiditate din încăpere.debitul de noxe degajate în încăpere.6kJ / h) b) la degajări de umiditate: W + ∑Gri ⋅ i =1 n m d d ri − ∑Gaj ⋅ aj = 0 1000 j =1 1000 unde W . În caz general la existenţa în încăpere a instalaţiilor de refulare şi aspiraţie. ρri .concentraţia substanţelor nocive în aerul refulat şi aspirat. kg / m 3 . d aj .Debitul de aer pentru ventilarea generală a încăperilor se determină din rezolvarea sistemului de 2 ecuaţii – ecuaţia bilanţului de nocivităţi(căldură.

kg / h 2.7 −11 .5 1 − 1.6 ⋅ 2320 = = 275 .6.25 c) pentru perioada de vară: 1) după căldura totală: Ga = Gr = 3. kg / h da − dr 1 − 0. kg / h 2.22 b) pentru perioada de tranziţie: 1) după căldura totală: Ga = Gr = 3. m3 / h sau Ga = Gr = 3400 . kg / h 1 ⋅ (20 .5 1 − − ρ a ρ r 1. mkg / h .1 = = 272.6 ⋅ 4899 = 4641 .6 − 20 . kg / h d a − d r 11 .1 = 268.2 1.5 1 − 1.6 ⋅ ∆Qt 3. 11 .Ga = Gr = 3. kg / h Ia − Ir 54 . kg / h Ia − Ir 53 . kg / h 1 ⋅ (24 . Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ale schimbului de aer în încăpere se introduc în tabelul 2.6 ⋅ 3940 = 3224 .04 ⋅10 3 = = 272 .6 ⋅ ∆Q p c ⋅ (t a − t r ) = 3.6 ⋅ ∆Qt 3. În urma acestui calcul se alege debitul de calcul La = Lr = 2833 .5 = 3. aspiraţie) se alege ca fiind cel mai mare din perioadele de tranziţie şi de iarnă.8 ⋅10 3 = = 4667 .6 ⋅ ∆Q p c ⋅ (t a − t r ) 3) după umiditate: Ga = Gr = W ⋅10 3 2.6 ⋅ 898 = 287 .26 − 9) 2) după căldura perceptibilă: Ga = Gr = 3.1 4) după gaze: Ga = Gr = M ca cr − ρa ρr = 344. kg / h 1 ⋅ (21 . kg / h ca cr 2.18 1.7 4) după gaze: Ga = Gr = M ca cr − ρa ρr = 344.2 Dacă în perioada de vară se admite deschiderea ferestrelor atunci debitul de calcul(refulare.2 1.8) 2) după căldura perceptibilă: Ga = Gr = 3.5 4) după gaze: Ga = Gr = M 344.04 ⋅10 3 = = 3400 . kg / h d a − d r 13 .6 ⋅ 7022 = = 4596 .6 ⋅ ∆Q p c ⋅ (t a − t r ) 3) după umiditate: Ga = Gr = W ⋅10 3 2.2 − 5.9 − 23 .1 = 267.4 −17 ) 3) după umiditate: Ga = Gr = W ⋅10 3 2.5 − 49 = 3.

12 .

g/kg 1 Cam.% ν .22 1.kg/m3 ν .% 20 1. 2 214.°C . spec.°C t.kg/m3 ∆ .kJ/kg ν .2 13 3400 În kg/h 22 t.% I.25 1.°C t.g/kg d.kg/m3 d.6 Volumul Perioada ce calcul Denumirea Zona de deservire a încăperii (I) Parametrii aerului Zona superioară (A) Parametrii aerului Debitul de aer aspirat din zonă În m3/h În kg/h Aerul refulat în încăpere (R) Debitul de Parametrii aerului aer În m3/h 21 2833 I.g/kg I. de preg.kJ/kg ∆.kJ/kg d.4 3 Iarna Tranziţie Vara 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 ∆ .Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ale schimbului de aer Tabelul 2.

048 m 2 Calculul dat se face sub formă de tabel.7 Nr.6 x3.teh Cam.8x 3.7x5.7x11.2 ⋅ 0. 2 29.1 2.4 ⋅ 0.7x5.6x 3. Formula de calcul: L = n ⋅V F= sau L = m ⋅ N L 3600 ⋅V .7x5.6 = 0.024 m 2 PP 4 → Fv = 0.1 2x47.15 ⋅ 0.6x 3.6x 3.1 151 151 151 151 151 486 214 .1 8.6 = 0.6 = 0.1 8. 5 14 . ventilarea mecanică .1 ⋅ 0.2 ⋅ 0.6 = 0.8x 3. (tabelul 2.5 Calculul debitului de aer şi dimensiunile gurilor şi canalelor de aer ale instalaţiei de ventilare generală. Pentru alegerea grilelor se calculează secţiunea vie a grilelor standarde: P160 → Fv = 0.6x 3.4 295 98.p ers. Încăper. Dimensiuni Denumirea Volum Numărul de schimb de aer normativ 1/h Aspiraţie Refulare Debitul de aer de calcul .1 3.0135 m 2 P 200 → Fv = 0.V=1m/s.2 ⋅ 0.1 8.4x2.024 m 2 PP 3 → Fv = 0.7x5. m3/h Aspiraţie Refulare Secţiunea de calcul a gurilor de aer Aspiraţie Refulare Tipul gurii de aer Aspiraţie Refulare Secţiunea de calcul a canalelor Aspiraţie Refulare 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 Clasă Clasă Clasă Clasă Clasă Cam.1 8.15 ⋅ 0.7x5.2 ⋅ 0.V=3m/s.012 m 2 PP 2 → Fv = 0.7x5.6 = 0. unde: V – viteza recomandată: ventilarea naturală .1 ⋅ 0.6x 3.ad augat.1 2.7) Tabelul 2.6 = 0.6x 3.024 m 2 PP1 → Fv = 0.1 3.p reg.2 ⋅ 0.4 ⋅ 0.2. Corid or Sală recrea Depoz it cărţi 8.6x8.2 ⋅ 0.6x 3.

6 x3.1 2.4x 3.1 2.1x2.6x 3.7x5.1 2x47.4x 3. 6 214 .1 11. 7 29.7x5.6x 3.1 2.8x5.6x 3.4 295 98.6x 3.6x8.6x 3.d es.1 2.1 8.1 8.3x 3. 6 203 .1 2.fi zică Depoz it 5. Cab.bi olegie Cab.1 48.6x2. 4 18.8x 3.7x5.1 8.8x 3.1 5.bi ologi Lab.m at. 7 18.8x 3.8x3.7x5.1 8.6 x3. 4 18.6 x3.7x5.8 4 151 151 151 48.di r. 7 64.1 1.1 3.1 3. Corid or Sală recrea Cance larie Cab.7x5.8x 3.did.1 2.6 x3.6x2.teh.8x 3.invat Sală recrea WC elevi WC elevi WC profes Cab.8x 3.6x8.8x3. 6 - 15 .8x2.6x11.8x5. 2 18.1 48.1 11.1 3.4x 3.6x 3. 6 48.1 48.1 2.1 5.c himie Cab.8 4 203 .1 1.4x 3. 6 24 24 151 48.7x5.1 11.fi zică Lab.8x3.1 8. 2 92.8x 3.3x 3.6x 3.8x3.8x5.1 5.6 61.1 48. 4 7. 4 7. 1 61.6x 3. 5 98.1 5. 6 203 .6x 3.1x2.111 112 113 114 115 116 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 301 302 303 304 305 306 307 Biblio teca Centr ală ventil are Sală recrea WC elevi WC elevi WC profes Clasă Clasă Clasă Depoz it cărţi Cab direct Cab dir adj Cance larie Clasă Cab.7x5.6x8.c himie Lab.8x2.

8x3.1 3.1 295 98. 2.1 2.8x 3.85m6/ h ∑ L = 2 8 m8 /0h ⇒ ∆ L = L − L = 1 5 m9 /3h Etaj II:  ∑ ∑ L = 1 2 m8 /7h  ∑ ∑ L = 5 2 m9 /7h  ⇒ ∆ L = L − L = − 1 6. iar a ventilatorului – pe acoperiş din cauza lipsei etajului tehnic. 4 18. 7 29.6x11. pentru a egala debitul de aer aspirat cu cel refulat(în urma debalansului).1 Stabilirea numărului de instalaţii de ventilare prin refulare şi aspiraţie şi a locului de amplasare a agregatelor de introducere şi de evacuare a aerului În proiectul dat am ales un sistem de ventilare prin refulare generală cu amplasarea utilajului (ventilator. la etajul III.6 x3. Se mai lege un sistem de aspiraţie forţată.si ndicat Sală recrea WC elevi WC elevi WC profes 5.4m0 / h 6 ∑ 3 ref 3 3 ref asp a sp 3 ref 3 3 ref asp a sp 3 ref 3 3 ref asp asp Conform debalansului avem aspiraţie în coridor şi săli de recreaţie la etajul I şi II şi refulare la fel în coridor.6x8. 2 92.1 3.8 4 După calculul dat se calculează debalansul care constă în diferenţa dintre aerul refulat şi aspirat .3m3 / h Etaj III :  ∑ ∑ L = 5 4 .27m8/ h ⇒ ∆ L = L − L = 2 1 .308 309 310 311 312 313 314 315 316 Cabin et de pregăt ire specia lă Corid or Sală recrea Clasă Cab. Acest lucru se face pentru a se respecta ecuaţia: Gr = Ga Debalansul se face pe etaje aparte: ∑ L = 3 5 .8x 3.1 8. 2 18.4x 3.6x8. 4 7. cu amplasarea conductelor şi grilelor de aspiraţie în coridor şi săli de recreaţie.8x3. baterie de încălzire.5.1 1. 5 98.3x 3.6x 3.1x2. Se proiectează o instalaţie de ventilare prin aspiraţie forţată aparte pentru WC şi iarăşi cu amplasarea ventilatorului pe 16 .42m1/ h Etaj I :  ∑ ∑ ∑ L = 1 4 . filtru) într-o cameră special amenajată la etajul I (cameră de ventilare 112) refularea fiind mecanică.4x 3.4 2x47.1 214 .

În cazul ventilării mecanice se admite ca viteza pe magistrală să nu fie mai mare de 8 m/s şi pe ramificaţii nu mai mare de 5 m/s. Se prevede canalele verticale ale acestui sistem să fie separate pentru fiecare etaj aparte. Plus la aceste instalaţii se mai adaugă şi canalele de aer amplasate în pereţii portanţi sau lângă pereţii despărţitori destinaţi pentru efectuarea ventilării naturale.se determină pierderile de presiune în sistemul de ventilare: ∆Psist = ∑( RL β + Z ) + ∆Putil ( filtru . f ( F nec ) 3600 ⋅V V real = se alege a x b (d) şi L 3600 ⋅ F real F real .acoperiş.5.se determină pierderile de presiune totale pe magistrală: ∆Pmag = ∑ ( RL β + Z ) i =1 n ∆Ploc = Z = ∑ ⋅ Pdin .). difuzoare. V ) P L se determină pierderile de presiune locale . confuzoare etc. Calculul aerodinamic al canalelor de aer se efectuează cu scopul dimensionării secţiunii transversale a tronsoanelor reţelei de ventilare. 2) acordarea canalelor secundare. La existenţa a două sau mai multe circuite egale după lungime. Pdin = f (V ) ξ . 2. baterie . Se stabileşte traseul de calcul care reprezintă un şir de tronsoane unite în serie de la priza de aer până la cea mai îndepărtată gură de aer a instalaţie de refulare sau la cea mai îndepărtată gură(priză) de aspiraţie a aerului până la gura de evacuare a aerului în exterior pentru instalaţiile de aspiraţie. Tronsonul de calcul se caracterizează prin debit de aer constant. La calculare schema se împarte în tronsoane. R = f ( d ec .stabilirea pe bază de viteza aleasă dimensiunile(diametru sau dimensiunile a x b) fiecărui tronson.de. prizele şi distribuitoarele de aer. Înainte de a efectua calculele aerodinamice ale canalelor de aer este necesar de a desena schema axonometrică a instalaţiilor pe care se evidenţiază piesele speciale (coturi. 1) Calculul de dimensionare se face în felul următor: .se determină viteza reală: L . ca traseu de calcul se ia cel mai încărcat (cu debit cel mai mare).2 Calculul aerodinamic al canalelor de aer. teuri.incalzire ) i =1 n 2) Acordarea canalelor secundare constă în aceea ca pierderile de presiune în toate conductele care se ramifică din acelaşi punct să fie egale sau să nu difere de magistrală cu mai mult de 15%: ∆Pram − ∆Pmag ∆Pmag ⋅100 % ≤ 15 % 17 . Calculele aerodinamice constau din 2 etape: 1) dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul.se determină pierderile de presiune liniară: - ∆ f = R β. F nec = .

m l. Pa/ m ∃ Rl∃ 576 576 1152 576 1128 576 2304 576 2880 163 576 739 3619 576 576 1152 576 1728 576 576 1152 6499 576 576 1152 576 1728 576 2304 576 576 1152 9955 10077 200x200 200x200 200x400 200x200 250x400 200x200 400x400 200x200 400x400 150x150 200x200 250x200 400x500 200x200 200x200 200x400 200x200 250x400 200x200 200x200 200x400 500x600 200x200 200x200 200x400 200x200 250x400 200x200 400x400 200x200 200x200 200x400 500x800 500x800 150x150 400x500 500x600 Ε > Pdin Z Rl∃ Z + 122 4771 7651 ξ Notă: ∑ se calculează conform tabelului 2.m2 dech V.5.8). m/ s R.1 Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin refulare R1 Calculul se efectuează în formă de tabel(tabelul 2. Calculul aerodinamic Tabelul 2.8 Nr 2 11 3 12 4 13 5 14 6 15 16 17 7 18 21 19 22 20 23 24 25 8 26 30 27 31 28 32 29 33 35 34 9 10 36 7’ 8’ L.m F.2.9 18 .m3/h axb.2.

1[2] Tabelul 12.3 0 1.1 2.6 0 1.6 1.8x4 0 1.39[2] Tabelul 8.8x4 0 1.8x4 1.8x4 1.39[2] Tabelul 8.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.2 1.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 8.1[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.6 -0.1[2] Tabelul 12.8x4 0.8x4 -0.39[2] Tabelul 8.1 2.39[2] Tabelul 12.1 1.6 0 0 0 1.39[2] Tabelul 8.39[2] Tabelul 8.8x4 0 1.3 1.3 1.8x4 2.1[2] Tabelul 12.8 0.1[2] Tabelul 12.1[2] Tabelul 12.3 1.8x4 1.7 1.1[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.8x2 2.8x4 1.1[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.3 -0.39[2] Tabelul 8.Coeficienţii rezistenţei locale Tabelul 2.8x4 1.1[2] Tabelul 12.8x4 19 .39[2] Tabelul 8.8x4 -0.3 1.1 -0.39[2] Tabelul 12.1 1.6 -0.8x4 2.39[2] Tabelul 8.1[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.1[2] Tabelul 12.3 1.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.2 1.1 2.7 1.39[2] Tabelul 8.9 rezistenţeiNr.1[2] 1 2 11 3 4 12 13 5 14 6 15 16 17 7 18 21 19 22 20 23 24 25 8 7’ 8’ 26 30 27 31 28 32 29 33 35 2 1 2 1 2 1 1 1 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 1 1 1 2 1 2 1 1 2 1 1 2 3 1 2 1 1 1 1 1 2 1 2 1 1 2 1 1 2 1 1 2 3 1 3 teu la trecere 4 grile P150 teu la ramificaţie 4 grile P150 teu la trecere teu la trecere teu la ramificaţie 4 grile P150 teu la ramificaţie teu la trecere 2 grile P150 teu la ramificaţie teu la trecere 1 grilă P200 teu la trecere 4 grile P150 teu la ramificaţie teu la ramificaţie teu la trecere 4 grile P150 teu la trecere 4 grile P150 teu la ramificaţie teu la trecere 4 grile P150 teu la ramificaţie teu la ramificaţie teu la trecere 4 grile P150 cot 90° 4 grile P150 teu la ramificaţie teu la ramificaţie teu la trecere teu la trecere teu la trecere 4 grile P150 teu la trecere 4 grile P150 teu la ramificaţie teu la trecere teu la ramificaţie 4 grile P150 teu la trecere teu la ramificaţie 4 grile P150 teu la ramificaţie 4 grile P150 teu la trecere cot 90° 4 grile P150 4 -0.39[2] Tabelul 8. Tronson Valoarea coeficientului de rezistenţă locală Remarcă 5 Tabelul 12.1[2] Tabelul 12.1 1.6 0 1. Denumirea rezistenţei Nr.39[2] Tabelul 8.1[2] Tabelul 12.31[2] Tabelul 8.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 8.8x4 2.39[2] Tabelul 8.31[2] Tabelul 8.39[2] Tabelul 12.1[2] Tabelul 12.1[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 8.6 1.1[2] Tabelul 12.

05 =1.27 −1.2 = = 33 .m /h axb.8 ∆Pd 1. Pdin Z ∃ Rl∃ Rl∃ + Ε Pa/ m/ Z m > s 3 2 1 4 2 5 6 7 8 9 10 3 200 50 250 200 50 250 200 50 250 750 100x150 100x150 100x150 100x150 100x150 100x150 100x150 100x150 100x150 200x200 20 .22 = 0.39[2] Tabelul 12. În proiectul dat efectuez două echilibrări: a celei mai îndepărtate ramificaţii (1) şi a celei mai apropiate de ventilator (2). Nr l.10 L.m F. care se calculează: Pd = ∆ρ ⋅ g ⋅ H i = 9.m dech V.4 1.23 2) Se prevede diafragmă.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.39[2] Tabelul 12.34 9 36 10 2 1 1 2 1 2 1 teu la ramificaţie teu la ramificaţie teu la ramificaţie teu la trecere 3 grile P150 teu la trecere cot 90° 1.5.6 0.1[2] Tabelul 12.8x3 9.4 1.31[2] Notă: Pentru alegerea coeficientului ξ la teuri se calculează următorul raport: Vinit Vtrec Vramif Vram .2 Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin aspiraţie A1 Calculul se efectuează în formă de tabel(tabelul 2.6 1.m R.81 ⋅ 2. kg / m 3 ρ Dimensiunile: a=79 mm b=79 mm 2.6 1. în funcţie de care se alege ξteu Vinit După calculul pierderilor de presiune şi dimensionarea canalelor de aer se calculează achilibrările. Calculul aerodinamic Tabelul 2. în caz contrar se prevede diafragmă sau se dimensionează din canalele pentru ramificaţii.5 ⋅ 0.10).8 − 20 .2. 1) ξ= P2 − P1 ⋅ 100% = 15% P2 P9 − P36 61 .05 . ∆ =1.15 Tabelul 12.23 . care constau în aceea ca pierderea în ramificaţie să nu difere de cea pe magistrală cu 15%. Pa 3) Se alege funcţie de ξ diafragma corespunzătoare.39[2] Tabelul 8.

Tronson Valoarea coeficientului de rezistenţă locală Remarcă Tabelul 8. ( P + P2 + P4 ) − ( P5 + P6 + P7 ) (48. m 2 ).1[2] Tabelul 12.6 1.9) − (48.47 ≈ 12 buc .5 + 5.6 + 46.4 1.1[2] Tabelul 12.8 2 = 10 .31[2] Tabelul 12.8 9.4 Pa 2 ∆Pgril = ξ ⋅ Pdin = 1.4 1.31[2] Tabelul 12.6 + 39.4 1.2 0.31[2] Tabelul 12.8 9.6 Calculul şi alegerea utilajului de ventilare Scopul calculului este alegerea grilei de aer proaspăt.31[2] 1 4 2 5 6 7 9 10 3 1 2 3 1 2 1 2 1 2 3 1 2 1 2 1 2 1 2 3 1 2 grile P150 cot 90° teu la trecere 1 grilă P150 teu la ramificaţie cot 90° teu la trecere 2 grile P150 cot 90° teu la trecere 1 grilă P150 teu la ramificaţie cot 90° teu la ramificaţie 1 grilă P150 teu la ramificaţie cot 90° cot 90° teu la trecere cot 90° 1. dimensiunile a x b=150 x 490mm Numărul de grile: n= Fv F v 0 Lsist 10077 = = 0.5 + 5.11 rezistenţeiNr.2 ⋅ 21 .31[2] Tabelul 12.061 Viteza reală: Vr = Pierderea de presiune în grilă: 2) Calculul şi alegerea filtrelor: 10077 = 3. 1) Aleg grila de aer proaspăt: Fv = V=2-4m/s – viteza recomandată.39[2] Tabelul 8.1[2] Tabelul 12. 0.9 1 2.061 .39[2] Tabelul 8.4 1.8x2 1. Grilă de tip CTD 5289A ( F0v = 0.9) 1 ⋅100% = ⋅100% = 7.2 0. să aibă aceleaşi pierderi de presiuni sau să nu difere cu mai mult de 15%.1[2] Tabelul 12.1[2] Tabelul 12.7 m 2 3600 ⋅ V 3600 ⋅ 4 = 0.8m / s 3600 ⋅ 0.8 9. a filtrului.39[2] Tabelul 12.4 1. Denumirea rezistenţei Nr.39[2] Tabelul 12.7 = 11 .4 1.39[2] Tabelul 8.39[2] Tabelul 12.44% < 15% P + P2 + P4 48.2 Echilibrarea în cazul dat presupune ca toate trei ramificaţii ce pleacă din colectorul de la etajul 3. Bateriei de încălzire şi a ventilatoarelor.2 0.7 1 .31[2] Tabelul 12.Coeficienţii rezistenţei locale Tabelul 2.31[2] Tabelul 12.6 + 39.5 + 5.4 1.2 ⋅ 3 .39[2] Tabelul 12..2 0.8x2 1.2 1.2 1.39[2] Tabelul 8.

278 ⋅10077 ⋅1.8 ⋅ 10 −3 = = 1.41m 2 I k ⋅ (tm − t m ) 43 .19 ⋅ 0.581 m 2 .455 ρapa Q ⋅10 −3 145154 .6m / s r ⋅ c ⋅ f apa ⋅ (T1 − T2 ) 970 ⋅ 4.2m 2 7000 F1 = 0.00087 m 2 Vρ r = L⋅ρ 10077 ⋅ 1.8 = = 42 .Vρr ) ⇒ k = 46 . Fbn = 42 . Pentru ФяП q1 = 7000 m3 / h ⋅ m 2 F filtr = F filtr F1 10077 = 1.11m 2 .Vρr ) ⇒ k = 43 .8W Vρ = 4 ÷12 kg / m 2 ⋅ s presupun ca fiind Vρ = 6kg / m 2 ⋅ s L⋅ρ 10077 ⋅1.205 ⋅ (17 − ( −26 )) = 145154 . T2 = 70 °C t init = −26 °C .455 m 2 .5)) g) Suprafaţa unei baterii: Fbr = 28 .205 = = 7.19 ⋅ 0.2 = 5.5 − (−4.47 ⋅ (82 .64W / m 2 ⋅ °C Fbn = Q 145154 .6m / s r ⋅ c ⋅ f apa ⋅ (T1 − T2 ) 970 ⋅ 4.F filtr = Lsist q1 unde: q1 - sarcina specifică de filtrare a filtrului.581 d) Wapa = ρapa Q ⋅10 −3 145154 .9m 2 I k ⋅ (tm − tm ) 46 . f apa = 0.00087 ⋅ (95 − 70 ) f (Wapa .22 m 2 n= = 1.8 = = 39 . ties = 17 °C a) b) Q = 0.278 ⋅ L ⋅ ρ ⋅ (ties − tinit ) = 0. f apa = 0. de aici rezultă că trebuie de ales 2 baterii de alt tip sau de schimbat racordarea lor.00087 m 2 Se recalculează: Vρ r = Wapa = L⋅ρ 10077 ⋅ 1.47W / m 2 ⋅ °C e) Coeficientul global de schimb de căldură: f) Aria necesară a unei baterii de încălzire: Fbn = Q 145154 .8 ⋅ 10 −3 = = 1.4kg / m 2 ⋅ s r 3600 ⋅ f aer 3600 ⋅ 0.64 ⋅ 78 22 .45 ≈ 6 filtre 0.205 f aer = = = 0.8kg / m 2 ⋅ s r 3600 ⋅ f aer 3600 ⋅ 0.205 = = 5.00087 ⋅ (95 − 70 ) f (Wapa .41m 2 ( Fbr << Fbn ) .22 init ∆Pfiltr = 2 ⋅ ∆Pfiltr = 2 ⋅ 6 ⋅10 = 120 Pa 3) Calculul şi alegerea bateriei de încălzire: Date iniţiale pentru alegere: Lsist = 10077 m 3 / h T1 = 95 °C .562 m 2 3600 ⋅Vρ 3600 ⋅ 6 c)Aleg bateria KVS10B-P cu: r r f aer = 0. Aleg 2 baterii KVS9B-P cu: r r f aer = 0.

4 +120 +116 . 23 .27 = 452 .09 4) Alegerea ventilatoarelor.Fbr − Fbn 44. bat a) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de ventilare prin refulare R1: ∆ sist = 205 .9 ⋅ 100% = ⋅ 100% = 9.4 < 15% r Fb 44.04 − 39. Ventilatoarele se aleg funcţie de pierderile de sarcină în sistem ( ∆Psist = ( ∑R ⋅ l ⋅ β + Z ) mag + ∆Pfiltr + ∆P + ∆Pgrila ) şi funcţie de debitul din sistem ( Lsist ).77 +10 .44 Pa P Lsist = 10077 m3 / h Ventilator centrifugal Ц4-76-Н8 b) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de ventilare prin aspiraţie A1: ∆Psist = 110 Pa Lsist = 750 m3 / h Ventilator de acoperiş КЦ3-90.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful