Sunteți pe pagina 1din 1

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite i al statului naional Romnia.

A participat activ la micarea revoluionar de la 1848 din Moldova i la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 i al rii Romneti, nfptuindu-se astfel unirea celor doua ri romne. Devenit domnitor, Cuza a dus o susinut activitate politic i diplomatic pentru recunoaterea unirii de ctre puterea suzeran i puterile garante i apoi pentru desvrirea unirii Principatelor Romne pe calea nfptuirii unitii constituionale i administrative, care s-a realizat n ianuarie 1862, cnd Moldova i ara Romneasc au format un stat unitar, adoptnd oficial, n 1862, numele de Romnia, cu capitala la Bucureti, cu o singur adunare i un singur guvern. Cuza a fost obligat s abdice n anul 1866 de ctre o larg coaliie a partidelor vremii, denumit i Monstruoasa Coaliie, din cauza orientrilor politice diferite ale membrilor si, care au reacionat astfel fa de manifestrile autoritare ale domnitorului. Asemenea multora din elita romneasc din vremea sa familia lui Cuza avea i rdcini greceti. Dup realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i colaboratorul su cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor mnstireti (1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864) .a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al rii.. ntmpinnd rezisten din partea guvernului i a Adunrii Legiuitoare, alctuite din reprezentani ai boierimii i ai marii burghezii, precum i a bisericii, n nfptuirea unor reforme, Cuza formeaz, n 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Koglniceanu, care realizeaz secularizarea averilor mnstireti (decembrie 1863) i dizolv Adunarea Legiuitoare (2 mai 1864). n acelai an, Cuza supune aprobrii poporului, prin plebiscit, o nou constituie i o nou lege electoral, menit s asigure parlamentului o baz mai larg, i decreteaz (14 august 1864) legea rural conceput de Koglniceanu. n timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil i Codul penal, legea pentru obligativitatea nvmntului primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, respectiv cea de la Iai (1860), care azi i poart numele, i cea de la Bucureti (1864). Tot n aceast perioad a fost organizat i armata naional.