Sunteți pe pagina 1din 17

2)Principiul succesiunii paleontologice -stratele de roci sedimentare se deosebesc prin fosilele continute, acest fapt permitand ierarhizarea cronologica

a pachetelor de strate. Wiliam Smith a formulat prima oara acest principiu. Explicatia stiintiica a succesiunii ireversibile a fosilelor in cadrul stratelor de roci a fost demonstrata de Charles Darwin in teria sa asupra evolutiei organice publ. in "Originea speciilor prin selectie naturala" 1859. Wiliam Smith foloseste prima oara fosilele in stabilirea cronologiei geologice relative, realizand o harta geologica a Marii Britanii 4)Ordonarea stratigrafica - Sub numele de ordonare stratigr sunt cuprise o serie de activitati legate de reconstituirea succesiunii primare a corpurilor litologice stratiforme,in cazul in care aceasta a fost modificata prin fenomene desfasurate ulterior formarii lor.In mod comun,forma orizontala originala a paturilor de sedimente,care reflecta succesiunea cronologica a depunerilor,este afectata prin procesele de cutare Pt reconstituirea pozitiei originale a stratelor sunt folosite o serie de criterii bazate pe struct supraf de strat sau a celor din interiorul stratelor de roci sedimentare.Dintre struct suprafetelor de strat(str externe)sunt utile pt ord stratigr structurile erozionale care pot fi de natura mecanica:urme lasate pe suprafata sedimentelor de curentii subacvatici,de tararea,rostogolirea sau saltatia unor elemente solide sau de nat biotica:urme de deplasare,de nutritie,de repaos pe supraf sediemntelor sau in int acestora.Struct interne ale stra de roci sedimentare clasticesunt utilizate in scopul ord strat granoclasarea de tip normalsi seturile de laminatie oblica. 5)Clasificarea stratigrafica,tipuri - Clasificarea stratigrafica este gruparea corpurilor de roci, stratificate sau nestratificate, din alcatuirea scoartei terestre, in unitati stratigrafice. Unitatile stratigrafice sunt definite si separate pe baza unor proprietati de natura diferita ale corpurilor de roci: litologice, paleontologice, geofizice, sau de varsta geologica. O unitate stratigrafica poate fi alc. dintr-un strat sau dintr-o seceventa de strate sedimentare, indiferent de grosimea acestora, carora le pot fi asociate sub forma de intercalatii stratiforme sau de corpuri penetrate, roci magmatice sau metamorfice. Cele mai utilizate categorii de unitati sunt: -unitati litostratigrafice, biostratigrafice, cronostratigrafice, de polaritate magnetostratigrafica, unitati delimitate de discordante 6)Explicatii ce sunt unit geocron si unit cronostratificate - Unitatile cronostratigrafice sunt corpuri de roci, stratificate sau nestratificate, definite si delimitate in functie de varsta lor geologica. Unitatile timpului geologic in decursul carora s-au format unitatile cronostratigrafice sunt numite unitati geocronologice. O un. cronostratigrafica este repr. prin toate rocile formate pe intreaga suprafata a Pamantului intr-un anumit interval de timp. Toate un. cronostrat. sunt delimitate prin plane izocrone, num. orizonturi cronostratigrafice, fara grosime. Corespondenta unitatilor cronostratig. cu unitatile geocronologice este aceasta: Eonotherm - Eon; Eratherm - Era; Sistem - Perioada; Serie - Epoca; Etaj - Varsta; Subetaj Subvarsta

7)Ce este un stratotip - Conceptul clasificarii statigrafice este bazat pe proprietati ale corp. de roci recunoscute in sectiuni locale. Ptr a urmari continuitatea laterala a proprietatilor unei unitati stratigrafice este folosita o sectiune de referinta stratigrafica cu care se coreleaza alte sectiuni locale. Aceasta sectiune referinta se numeste stratotip iar locul sau se numeste localitatea-tip. Ptr diferitele tipuri de unitati stratigrafice sunt stabilite: -stratotipul de unitate stratigrafica= sectiunea tip a unei unitati stratiforme care serveste drept standard de referinta pentru definirea respectivei unitati. trebuie sa contina intreaga succesiune stratigrafica a unitatii respective, fara lacune. - stratotipurile de limita, superioara si inferioara ale respectivei unitati.Este reprezentat printr-o secventa de strate in care un anumit nivel este selectat ptr a servi drept standard in definirea unei limite stratigrafice Localitatea-tip - este acea localitate in care este situat stratotipul total al unitatii respective sau stratotipul de limita. Tipuri de stratotipi: Holostratotip, Parastratotip, Lectostratotip, Neostratotip, Hipostratotip. 8)Contacte de concordanta si discordanta stratig - COntactul de concordanta este marcat prin plane paralele de stratificatie intre cele 2 corpuri litologice adiacente. Acest tip de contact semnifica o schimbare brusca a unor factori fizici si chimici depozitionali, fara ca aceasta schimbare sa determine o discontinuitate sedimentologica durabila, deci fara ca intre unitatile aflate in contact sa interpuna un hiatus cuantificabil. Contactul de concordanta poate fi real. prin tranzitie gradata, marcata prin trecerea continua, progresiva intre tipuri litologice distincte sau prin alternanta termenilor in zona de contact. Contactul de discordanta prezinta aspecte mai variate ale suprafetelor ce separa cele 2 unit. adiacente seminficand intreruperea proceselor de acumularea a depozitelor, implicit o lacuna stratigrafica, a carei durata poate fi stabilita prin metode de datare. Tipuri: -falsa concordanta=falsa discordanta, discreta, nu se sesizeaza pe teren -discordanta de eroziune= nu afecteaza paralelismul stratelor dar contactul este marcat printr-o suprafata neregulata produsa prin procesele de eroziune care au avut loc dupa intreruperea sedimentarii -discordanta unghiulara= apare la contactul dintre un. litologice form. in urma unor cicluri distincte de evolutie geotectonica -disc. de acoperire=contactul dintre depozite sedim. si corpuri de roci magmatice sau metamorfice, care formeaza subs. depozit. si care au fost supuse proceselor de eroziune, anterior acoperirii de sedim. 9)Enuntati si dem Princ inters strati- NE - Un corp litologic sau o structura tectonica (falie,cuta,diapir) care intersecteaza un alt corp litologic sau o alta structura tectonica este mai nou decat acesta. Datarea pe baza princ. inters se aplica in cazul corpurilor intruzive de tipul dyke-urilor sau filoanelor. 10)Enun si dem Princ Includerii - Un corp litologic care include elemente (claste, galeti) ce provin dintr-un alt corp este mai nou decat acesta. Exista si situatii speciale in care

clastele, inclusiv cele de origine organica (testuri de foraminifere) ajung prin intermediul solutiilor descendente care circula pe fisuri, din strate mai noi in strate mai vechi. excep.:microfosilele infiltrate prin solutii descendente 11)Principiul aureolei - Princ aureolei de ct termic este in mod particular utilizat in cadrul corpurilor de roci magmatice intruse in corpuri litlogice preexistente, fluxul caloric generat de magmele intruse determinand transformari structurale si ale compozitiei mienralogice in corpul gazda. Transformarile generate sunt limitate la aureola de ct ter, mai ampla sau mai restransa in jurul corpului intruziv. "Un corp magmatic care determina prin fluxul caloric degajat transfomari de natura mineralogica, structurala in cadrul unui corp litologic adiacent este mai nou decat acesta" 12)Util fos in datarea rel - Metoda paleontologica de datare relativa este fundamentata de principiul succesiunii paleontologice, conform caruia stratele si secventele de strate se disting in succ. lor verticala prin continut specific de fosile. Metoda este aplicata doar in cazul rocilor sedim. Unele fosile permit o mai buna individualizare cronologica a secventelor stratigrafice, indiferent de litologia acestora, alte fosile sunt asociate doar anumitor litofaciesuri, oferind informatii mai precise. Primele apartin categoriei "fosilelor caracteristice", celelalte constituie grupul "fosilelor de facies" "Fosilele car." numite si fosile indicatoare sunt furnizate de organismele caracterizate printr-un ritm mai rapid al transf. evolutive ce conduc la aparitia unor taxoni in cadrul seriilor de descendenti urmasi. Dintre fosilele car. cele mai adecvate ptr datarea relative a depoz. sedim. mar. sunt microorganismele planctonice, maj. unicelulare. Ptr datarea in mediul cont. cele mai utile sunt microstructurile reproductive, spori sau polen, ale plantelor terestre "fosilele de facies" sunt den. astfel dat. prezentei lor doar in an. litofaciesuri. Ele provin de la organisme a caror existenta este mult mai rigurs dependenta de anumite valori ale unor factori de mediu. 13)Aplicatii ale metodelor de datare paleo - 1. Stabilirea lacunelor/ hiatusurilor stratigrafice Lacunele sunt fen. comune dpdv sedimentar si sunt cauzate de intreruperea procesului de sedim., in mod obisnuit datorita miscarilor tectonice care conduc la exondarea temporara, integrala sau partiala, a unui bazin acvatic. Lacunele pot rezulta si in urma eroziunii asupra substratului depoz. a curentilor de adancime. Evaluarea duratei lacunelor in cadrul succesiunilor sedimentare poate fi realizata prin metoda de datare relativa, paleontologica, pronind de la indentificarea si delimitarea biozoenlor in plan local, urmat apoi de compararea schemei de clasificare biostratigrafica obtinute cu schema de referinta biosratigrafica regioanala, care prezinta imaginea completa, fara lacune a biozonelor. Absenta in cadrul succesiunilor stratigrafice locale a unei sau a mai multor biozone nominale fata de schema etalon, nu inseamna mereu un interval lacunar. 2. Recunoasterea seriilor condensate si comprehensive: -rata de acumulare a stratelor este foarte diferita - intr-o regiune pot fi acumulate stive f. groase de sedimente, iar in alte mai putin

- o serie comprehensiva este acea serie stratigrafica formata in continuitate intr-un interval restrans de timp, formate din roci detritice grosiere (conglomerate, gresii) in conditii de continuitate sedimentologica - o serie condensata - grosime stratigrafica mica ce s-a format intr-un interval mare de timp, consecinta a vitezei mici de sedimentare. Aici un metru de sedimente poate repr. o durata de cateva mil de ani. Deseori includ lacune statigrf. sunt roci pelitice si carbonatate 14)Datarea numerica prin radio - Prin fenomenul dezintegrarii radioactive un element sau izotop instabil trece, in mod continuu, cu viteza constanta, intr-un element stabil, numit element radiogen sau derivat. Fen. dez. radioactive e irevers. Cunoscand raportul cantitativ existent la un moment dat intr-o roca sau intr-un mineral intre elementul radioactiv si cel radiogen, poate fi calc timpul scurs de la inceputul dezintegrarii. Varstele se calculeaza in functie de perioada de injumatatire care este constanta si determinata pentru fiecare element radioactiv in parte. Acuratetea datorilor radio. depinde de starea fizica a rocilor examinate, de gradul de fiabilitate al spectometrelor folosite in analize precum si de unele variatii ale constantei de dezintegrare. 15)Ce sunt varvele si cum sunt util - Varvele sunt cupluri formate din 2 microstrate sau lamine (2 cm-2mm), cu compozitie litologica distincta, care reflecta particularitatile climatice din decursul unui an. Metoda este folosita in cazul sedimentelor lacustre sau lagunare din regiunile cu alternante cliamtice sezoniere in timpul unui an: anotimp cald/rece sau sezon arid/ploios. Aplicarea metodei reclama continuitatea multianuala a proceselor depozitionale dependente de stabilitatea reimului climatic si consta in inventarierea cuplurilor de microstrate cu seminificatie sezoniera 16)Metoda tefrocronologica - tephra= cenusa (gr.) Este folosita in scopul datarii absolute a produselor eruptiilor vulcanice distribuite pe un larg areal geografic, aplicarea metodei implicand cunoasterea datei eruptiilor, toate produsele recunoscute ale unei anumite eruptii fiind considerate sincrone acesteia, indiferent de distanta la care se situeaza fata de centrul vulcanic. Acuratetea datarilor prin metoda tefrocronologica se rezuma astefel doar la eruptiile consemnate istoric. Tinand cont de faptul ca produsele fiecarei eruptii prezinta particularitai de ordin mineralogic si geochimic,toate cenusile sau lavele avand compozitii corespunzatoare celei din centrul de origine sunt considerate de aceeasi varsta cu eruptia 17)Corelarea stratigrf si princ crit util - Pentru elaborarea hartilor geologice este necesara stabilirea pentru fiecare dintre unitatile litostratigrafice din arealul cercetat a extensiunii spatiale si cronostratigrafice. Aceasta se realizeaza prin corelarea stratigrafica, activitate complexa care in esenta consta in compararea caracterelor (litologice, stratonomice, paleontologice, geofizice) ale stratelor si secventelor stratigrafice deschise la suprafata in cadrul unor sectiuni locale. Corelarea depozitelor investigate prin foraje vizeaza de obicei scopuri economice, prospectiuni ptr hidrocarburi, dar si cunoasterea structurii stratigrafice si tectonice de

adancime. Corelarea depozitelor din foraje se realizeaza in principal pe baza proprietatilor geofizice redate prin diagrafiile de sonda 18)Corel stratigraf pe baza car lit - Princ criterii folosite in corelarea litologica sunt identitatea litofaciala, stratele reper, asemanarea compozitiei moneralogice si a compozitie geochimiei, similitudinea litostructurala a secventelor stratigrafice, asemanarea proprietatilor geofizice redate prin diagrafiile de sonda. Datorita fluctuatiei parametrilor implicati in desfasurarea proceselor depozitionale, chiar la o scara geografica restansa, relevanta cronologica a litocorelarilor este de cele mai multe ori aproximativa, putand implica erori, in special in cazurile in care succesiunile stratigrafice comparate nu cuprind repere litologice care sa ocupe pozitii cronostratigrafice constante intr-un areal geografic extins. metoda cea mai comuna de corelare litologica este cea bazata pe identitatea litofaciala a stratelor, insa des folosirea acestei metode de corelare directa este impiedicata de caracterlu discontinuu al aflorimentelor, intrerupte prin zone acoperite de sol si de vegetatie. 19)Corelarea pe baza stratelor reper - Stratele reper sunt strate cu o comp petrografica particulare in-un an. context litostratigrafic ( ex.: strate de bentonit, carbune, tuf, cuprinse in secvente dominate de litoni detritici comuni si recurenti: conglomerate, gresii, argile. Str. reper pot fi reprentate practic prin orice tip litologic care este individualizat intr-un context litostratigrafic prin caracterul petrografic, continutul mineralogic sau prin prezenta unor structuri particulare. Un strat reper este in esenta un indicator cronologic, in functie de care pot fi echivalate stratele si secventele litostratigrafice adiacente, chiar daca uneori acestea releva lateral variatii litofaciale. 20)Corelarea str pe baza propr electr - Proprietatile inregistrate pe electro - loguri sunt rezistivitatea si polarizarea spontana. Masurea proprietatilor electrice are loc in gaurile de sonda umplute cu noroiul de foraj ( un amestec de substante minerale si apa dulce, al carui valori electrice sunt folosite ca reper a inregistrarilor pe electro-loguri. In gaurile de sonda sunt introdusi electrozi conectati la suprafata, care se deplaseaza in interiorul gaurii de sonda, permitand inregistrarea carac. electrice ale rocilor traversate prin comparatie cu cele cunoscute ale noroiului de foraj. 21)Cor strat pe baza carac paleon - Aspecte ale ev org:aparitii,disparitii,faze de maxima dezvoltare marcheaza si limitele diviziunilor de grad mai mic ale scarii geocronologice.Unitatea fund in clasificarea biostrat o repr biozona,cele mai utilizate in datarea relativa fiind biozonele def pe baza taxonilor elementari,specii si subspeci,apartinand fosilelor caract,In corelarile pe baza continutului paleontologic sunt folosite toate tipurile de biozone(b de extensiune,de interval ,de asociere si de abundenta) stratele sunt comparate prin continutul total in fosile,biozona de asociere si cea de abundenta nu au limite cronologic echivalente at cand sunt trasate caract carele definesc,bioz de interval inspecial zonele definite prin prima aparitie a speciilor

23)Cor strat p baza er vulcan cazul an iridiului - Eruptiile vulcanice au loc intr-un interval de f scurt de timp,practic instatntaneu,produsele lor-cinerite sau tufuri fiind distribuite sincron ,pe supr mai mici sau mai mari ,in fct de forta eruptiei.Stratele formate din produsele fine ale eruptiilor vulc pot avea grosimi de zeci de metri in apropierea vulc,dar numai de cativa cm in zonele cele mai departate.Aceasta precizare este realizata prin studiul comp mineralogice si geochimice a stratelor tephra,prin kr eruptiile vulc sunt individualizate.Anomalia iridiului la limita cretacic/tertiar repr un tip de ev catrastrofic ,in sensul unei cauze intamplatoare,nelegata de un fen evolutiv.Am ir prezin un caract special,in primul rand pt ca acest element din gr platinei este un element f rarincadrul rocilor terestre,2 -rand pt ca am irid a fost recunoscuta l limita cretacic tertiar inpeste 100 de localitati din intreaga lume ,din canada si danemarca pana in n zeelenada ,3 rand pt ca aceasta anomalie a fost intens studiata in ultimii 20 de ani atat pt valoarea sa de reper universal al limitei k/tcat si inleg cu ip impactului meteoric cu scoarta terestra produs l aceasta limita,care ar fi determinat disparitia dinosaurilor si a altor animale 25)Ap si ev vietii in Precb - 25. Aparitia si evolutia vietii in Precambrian -PreCb= intervalul in care viata a aparut in diversele ei forme care au evoluat (avand structuri anatomice si fiziologice variate) -Org.Procariote (structuri organice unicelulare) - ex.:bacteriile-chemotrofe; cianobacteriile-fotosintetizante - primele procariote dateaza de 3.8mld ani - procariote, sigur solitare, 3.5mld - Austr. si Af de Sud (bacterii si cianobacterii) Stromatolitele- structuri litologice de origine organica formate de cianobacteriile coloniale, avand drept caracteristica principala laminatie sau succesiunea unor microstructuri mai mari sau mai mici de CaCO3, extrem de fine si care reprezinta precipitatul carbonatic format in urma proc. de fotosinteza - sunt struct cele mai car. ale Precb, sunt rare intre 3-2.5 mld ani, apoi sunt dese (2.5-1.2mld) - in zone acvatice slab aerate 26)Expl corelatia din dezv cianobac si a form ferifere stratif 26. Expl. corelatia dintre dezvoltarea cianobacteriilor si a formatiunilor porifere stratificate -Prezenta formatiunilor ferifere (3.8 - 1.8 mld ani) -bounded iron formation - 2.5 - 2 mld maxima dezv. -sunt forme de precipitare a Fe sub forma de oxizi, in medii marine -aceste forme se prezinta sub forma unor structuri alcatuite din 2 componente (sedimentul silicios silicolit; strat bogat in oxizi de Fe) Dupa 1.8mld exista oxizi de Fe, alterare, mediu subaerian, rezulta ca atms.a atnis un grad de oxigenare care permite alterare O2 produs de cianobacterii a fost atras de bounded iron formations facand trecerea de la mediul anaerob la cel aerob, iar org. s-au adaptat la noile conditii -intre 830-600 m.a. - glaciatiunile recunoscute prin morenele fosile, tilite

27). Ce sunt scuturile si platformele cont. Scuturi si platforme cont in Europa. - se pot numi depozite de varsta precambriene a. Sunt regiuni care ocupa mari suprafete geografice si in cadrul carora depozitele PreCb (roci met.) ocupa suprafete intinse in afloriment -sunt primele zone de consolidare a scoartei terestre -la originea lor stau crusta primara ce s-a form. in arcurile insulare -regiuni seismice -reprezinta nuclee de consolidare a continentelor actuale, in jurul carora au fost alaturate, prin fenomene de acretie laterala, noi portiuni ale scoartei b. Platformele - cele vechi (epiarhaice) - sunt regiuni de scufundare a scuturilor care cuprind 2 unitati structurale: - fundamentul -roci met. cutate - cuvertura sedim. (roci sedim. orizontale sau slab inclinate) -separate prin discordante unghiulare -se numesc epiarhaice ptr ca in fundament este prez. Arhaicul -fundamentul este in general scufundat. El e cercetat prin foraje -exista regiuni din platformele epiarhaice in care fund. afloreaza. Asemenea anteclize sunt cunoscute sub numele de MAsive Precb -Contactul intre scut si platforme este marcat printr-o denivelare geomorfologica; Linia de contact intre Precb din aria de scut si depresiunea din curvertura s.n. Linie de glint In Europa: - principala arie de aflorare= scutul baltic cupr reg. Scandinava (Pen. Kola), Pen. Scandinava, Pen. SCania ! nu ap. scutului Baltic (Pcb) regiunea Alpilor Scandinavi si extremitate S a Pen. Scania -linia de Glind intre scut si platforma est europeana este f bine marcate (in regiunea lacurilor Ladoga si Cnega) -la S de aceasta linie, Precb este scufundat -apare la suprafata (anteclize): Masivul Ucranian -Feno Sarmatia= Scutul baltic + platforma Est Europeana (cea mai intinsa) 28)Scuturi si platforme in Asia si Am de N - Asia - scuturile si platforma Siberiana, care includ teritoriul de la E la V, intre Enisei si Lena Exista 3 regiuni principale, toate cu supr. mari, in care PreCb apare la zi - Scutul Angara (SV), Scutul Anabar (central-N), Scutul Aldan - Platf. Sino-Coreeana (Pen. COreea si mare parte din China - Scutul Pen. Coreea, din lungul celor 2 fluvii, Huang He, Iang tse - Arhipelagul Filipine (scutul filipinez) - India Peninsulara - reprez. o reg. de scut si de platf (Hindusa) - In N Indiei himalayene se afla Scutul Tibetan - Me Kong (Vietnam) Am de N: Scutul si Platf. Canadiana (Laurentiana) - cea mai mare parte a Groenlandei; Canada ( incepand cu zona M. Lacuri si pana la M. Stancosi-V); principala deschidere la suprafata a PreCb este repr prin Sectiunea Marelui Canion

29)Scuturi si platf continent in cont sudice gondwana - Amercica de S:reg de scut si platforma epiarhaica(cea mai mare parte a cont);initial Precb era unitar,insa dat scufundarii tectonice in jurul celor 3 fluvii(Amazon Orinoco LaPlata) Precb apare fragmentat :S Guyanelor(Orinoco-Amazon);scutul brazilian(amazon laplata);s patagonez(l s de laplata)-Africa:singurele reg post precb sunt in nv cont si extremitatea s:s mauritaniei,s nigeriei,s congolez,s angliei,s tanzaniei,s radezian,s nubiano-arab,s sharian;Australiaintregul cont cupr form precb la zi,arii de platforma(central-estica);Antarctica-form precb afloreaza pe mari supr 30)Even clim si paleobi in Prot sup - Intre 830-600 ma au avut loc glaciatiuni intense p toata supr P repr prin tilite(morene glaciare in care au fost incorporate blocuri sed in timpul alunecarii ghetarului)In prot sup sau dezv stratele rosi(red beds)cand proc de alterare a r cristaline a dus la acumularea r dedritice=>atm cu carac oxidic.,se mai cunosc asociatii de metazoare cu corp moale,corali pentulozi 32)Caract palebiol a cicl caledonian - Prezenta a\exclusiva a org de origine marina,fauna si flora paleozoicului inf fiind alc aproape in totalitate din org marine,primele org terestre(pl si animale)apar l sf S Fosile caracteristice Cb -trilobiti ating apogeul dezv lor,repr 60%dintre fosilele cunoscute,O-S-graptolitii ramurosi(O),G planctonici diplograptizi(care dispun pe ambele parti ale axului,monograptizi ,alte fosile caract:brachiopodele cb-os,nautiloidee:ortochone(O),cyrothone(S)sferocone,dispar majorit metaz cu corp moale in //cu diversificarea org cu structuri scheletice extern 33)Expl imensul decalaj dintr ap vietii in med marin si cekl cont - Decalajul se dar faptului ca atm terestra era anoxica(lipsita de o2)si nu exista stratul de o3 care sa filtreze si ecraneze rad uv(nocine org terestre) ,pe masura dezvoltarii org vegetale fotosintetizante(algele)care se diversifica f mult,creste continuu continutul de o2,o mare parte a o2 este preluat de atm prinfenomenul de ionizare in stratosfera=>str de o3(s sup)care va repr un ecran protector fata de rad uv,s mediu conc de o2 atm era aproximativ aceasi cu cea de azi ,sau dezv org subaeriene,primele org vegetale certe au fost criptogramele vasculare ,org animale fragmente ale unor artrop cu structuri respiratorii(miriapode,scorpioni) 34)Explic inloc metazoarelor cu c moale de catre met cu exosch l in c caledonian Inlocuirea sa dat cond fizice ale mediilor acvatice care au permis precipitarea caco3,odata cu,cresterea cant de o2(cb),raspandite in proter sup ,declinul metazoarelor cu corp moale sa produs in Cb,in cb2 sa cunoscut un record paleontologic(fromatiune ade burges shale=2500 de specii deschise0,nr lor devine mic, iar cele care persista sau retras l aadancime in reg ferite de competitii biologice(sf cb),in // are loc radiatia adaptativa a org cu exoschelet la sf cb cunoscandu-se repre

ai tutoror gr de org,exista avantaje ale structuri scheletice,O-apar gastropode,bivalve,crustacee,Omediu celenterate(rugosa tabulata),spongieri(stromatoporoideele).O-S nautiloidee,artropode de mari dim 35)Extinctiile biologice din dec cicl caledonian - Sf Cb mediu afecteaza metazoarele cu corp moale si archaeochyathidele;Sf Cb dispar majoritatea trilobitilor ,fiind grupe lipsite de structuri specializate de aparare (str de inrulare a carapacei) Sf O afecteaza multe grupe de org recifale,care dispar din cauza glaciatiunilor Osup ce au fost afectat reg ale gondwanei 36)Evolut configur paleogeogr a P in dec cicl caledon - Cb dat cresterii niv oceanice in urma top ghetarilor si acoperirea supr cont decatre ape=>acestea sunt mai reduse;grupele de nuclee cont sunt deplasate catre N;din S gondwanei se desprinde un arc insular(Avalon);se form o zona de rift intre laurentia si baltica O deplasarea nucleelor cont se accentueaza (Omediu);in ultima parte a O ajung in emisfera N;partea de N a africii era situata l polul S a.i in sahara se gasesc tilite(urme de glaciatiuni) S incepe inchiderea oc Iapetus;se form laurasia care uneste laurentia(Sc baltic)cu baltica(platf E europeana)apare oc rheic 37)Paleoclimatul P in dec c caledonian - La inceput se simt inca efectele glaciatiunii din proteroz sup;det temp scazute ale apei marine=>fapt cunoscut prin studiul izotopilor C din str structurile organice calcaroase;Cb sup-E o tendinta de incalzire a apelor marine ce contin si in O.conducand l aparitia primilor recifi generati de tetracorali si coralii tabulati.O sup-in reg sudice ale gondwanei se dezv o calota glaciara care acopera Africa N actuala;a durat mai putin de 1 ma ,fiind urmata de o incalzire puternica care cont si in S 39)paleobiologia marina a hercinicului - comunitatole paleobiologice ale dome niuli marin in ciclul hercinic-se cunosc organisme bine reprezentate a)comunitatile bentonice-aparitia foraminiferelor aclcaroase din fauna fusulinacee cu test fusiform(alungit) -foraminiferele sunt importante pt calcarele bioacumluate pe care le-au generat in c,p -comunitatile recifacle=>calcare bioacumlate.acestea cuprind tertacoralii,coralii tabulati,stromatoporoidee,briozoalrele -comunitatile brachiopodelor articulate-Fam spiriferelor si productidelor -trilobitii,echinoderme(crinoidee-fixate,echinide-mobile) b)comunitatile nectonicepestii:acanthodii,placodermi,ososi(chondrytes),cartilaginosi(selachi),crossopterigroni -cefalopode:goniatitii(amonoidee),inca din D,s-au dezv simultan cu restrangerea nautiloideelor-evolueaza pana la sf k prin complicrea linidi suturale

deasemena se intelnesc alge verzi si rosii,record paleontologic 40)paleobiologia continentala a hercinicului - comunitatile peleobiologice ale dom continenral in hercinic FAUNELE-aparitia tetraopdelor:Ichtyostega-tranzitia intre pesti si amfibieni(Stegocefalii))-stegos=acoperis,ichtyos=perste Stegocefalii persista pana in T in C apar reptilele=>marcheaz dobandirea independentei faunei terestre de cea acvatica ORG VEGETALE-Proteroz Tarziu prezinta 2 aspecte: a) cea mai mare parte e caracterizata prin prezenta cripogramelor vasculare=>Paleofitic(S sup-P inf)-Psilofita D,Lycopsida C-P,Sphaenopsida CP,FilicopsidaC-P,Pteridospermatofite(Ferigi su samanta) -in asociatiile paleofiticului se cunosc subordonat gimnosperme primitive -incepand cu P sup,caracteristicile vegetatale terestre se diversifica b)Mezofitic(Psup-Kinf)-carateristice sunt gimnospermele,iar criptogramele acasculare capata 1 rol secundar +++++extra informatie(pt note mari):!evolutia plantelor e data de inovatiile evolutive in cadrul structurilor reproductive;primele plante erau de talie mca<0.5 m,cu structuri vegetative simple;evolutia consta in largirea testului de lemnm si liber a.i. la sf D apar licopsidele,cu tulpini solide ,reproducerea facandu-se in apa -dependenta de m acvatic ramane pana la sf C inf cand apar ferigile cu samnta-reproducere interna,independent de mediul acvatic -aparitia gimnospermelor,avansarea domeniului de uscat !aparitia vertebratelor tetrapode-la orig lor stau pestii crossopterigieni,care prezinta un n carecter esential-aripioarele perechi:stilopod,zeugopd,autopopd -dezv struct respiratorii(respiartia pulmonara);tipul de vertebrat primitiv=Ichtyostega-primul amfibian e cunoscut prin scheletul descopertit in Groenlanda,pastreaza in partea oposterioara regiunii cefalare oasele prezente la pesti;stegocefalii devin vertebrate comune,continuand in C,P,disparand la sf T !aparitia reptilelor-legata de aparitia unei structuri reproductive care permite fertilizarea embrionului intr-un mediu inchis,independent de cel acvatic;primele reptile au aprut in Cinf-330 m.a..;reptilele cu panze(vele):P,climat uscat,panzelle erau sustinute de baghete legate de apofizele naturale. 41)Evenim legate de form si ev cont in decurs cicl hercinic - Plantele terestre :ev este det de inovatiile evolutive incadrul structurii reproductive a acestora.primele erau de talie mica cu struc vegetative f senipte (tulpini subtiri,rad cu rizomi,ramuri in capatul carora se gasesc sacii cu spori),ev consta in largirea tesutului de lemn si liber a i la sf D apar licopsidelecu tulpini solide si reprod prin spori(se fecundeaza doar in mediul acvatic);-dependenta de mediul acvatic ramane pana l C inf cand apare'ferigile cu samanta'si a gimnospermeleor(sf P)care duc l dezvolatarea padurilor in domeniul de uscat=>inceputul unor biodiversificari.

Vertebratele tetrapode:au la origine pestii crossopterigieni cu aripioare(pectorali si pelviene),au fost ordonate:stilopod,zeugopod,autopod,aparitia respiratiei pulmonare,primul vertebrat primitiv :ichtyostega care pastreaza urmele originii sale de pesti, stegocefalii continua in C,P.Reptilele:C inf marcand independenta de mod,aparitia oului amniotic,in C inf au generat reptile cu vele 42) criza biologica de la sf paleozoicului - criza biologica de la sf erei paleozoice.principalelel grupe de organisme extinte si cauze sf mega ciclului hercinic e marcat de o criza biologica,ce corespunde extinctiei a 90%sin speciile de organisme tereste si acvatice;cl ami dramatic moment din istoria geologica(PT);constituie temeiul stratigrafic de separare a Paleozoicului de Mezozoic. Principalele grupe: bentonice:foramnifere calcaroase,coralii(tertracoralierii si ceoi tabulati),trilobitii,brachioppde(fam Spiriferidae,productidae) briozoare,echoderme(crinoidee,blstoidee). nectonice:amonioidee,pestii(dispar in totalitate acantodi,cei cartilaginosi ososi) CaUZE-factori de natura fizica,chimmica,biologica. a)-puternicul vulcanism fisural a determinat curgeri stratiforme de lave bazice care acopera suprafete extinse din platforma siberiana,s chinei,america dwe n -puternicul vulcanism submarin a determinat poluarea puternica a mediului acvatic=>cresterea gradului de toxicitate in sp[ecial in apelke putinb adanc -pt permianul superior este caracteristic faciesul sisturilor bitumiinoase argilifere negre. temperatua medie a apelor de suprafata era d 32 grade,acest lucru afectand multe borganisme care s-au putut adapta.intensificarea concurentelor intre organisme =cauza biologica 43)Evol conf paleogeogr a P in cicl hercinic - D-carac incadrul laurasiei este faciesul gresiilor rosii vechi(old red sandstone),in z gondwanei sunt rasp faciesurile marine cu hexacorali si corali tabulati; C- deplasarea ne a laurasiei,siberia ocupa o poz mult mai n ,in s gondwanei incepe form unei calote glaciare; P-form laurasiei prinunirea laur.cu kazachstania si siberia,form Pangeei(sf P)prin consolidarea oc rheic care a permis coliziunea laurasiei cu gondwana ariile de leg intre laurasia si gondwana:antiatlasul din maroc,pen iberica,s reg apalasiene(texas) 44) diferentierea climatica dintre - diferentierea climatica dintre laurasia si gondwana in decursul ciclului hercinic-efectele sedimentlogice diferentierea climatica intre blocurile laurasiei si gondwanei e foarte accentuata.astfel,climatul cald si umed determina o vegetatie de tip paleofitic,arborescenta-lepidodendron,sigillariacalamites,pecopteris-in Laurasia,in timp ce Gondwana e caracterizata de Glossopteris-ferigi cu samanta.

Aceasta vegetatie luxurianta caracteristica N-ului a determinat d.p.dv sedimentologic mari rev\zerve de huila cantonate in numeroase bazine:Glasgow,Cardiff,francobelgian(M Ardeni,),ruhr,sileziei,donetk,asturiei(nv spaniei).Interesant este ca,la sf P,consolidarea oceanului Reic+cea mai mare parte a apalasilor a detrminta coliziunea L cu G=>Pangeeea,care,dpdv climatic a determinat formarea unui nou climat,arid,ce a determinat aparitia gresiei rosii noi(new red sandstone).in s Gondwanei calota glaciara formata in C persista pe regiuni mai restranse in prima parte a P,iar flora cu glosopteris e inlocuita cu flora de dicroidium(ce caracterizeaza climatul cald si arid) 46) comunitatile paleo bio marine reprez pt mezozoic - comunitatile paleobiologice ale domeniului marin reprezentative pt mezozoc dupa extinctie,noile asociatii de organisme au la origine supravietuitorii extinctiilor de la sf P I mediul ecologic bentonic BIVALVELE-in Tr devin importante:disodonte,schizodonte-caracteriz paleomediile de fund CORALII-constructorii principali ai recigilor,apartien categ Hexacoralierilor,cei tabulati si tetracorali disparand;OBS--T2 apar primii recifi;in prima parte a T constructiile recifale sunt realizate de alge(Dasycladacaea);se cunosc stromatolite;intre primii coralieri,genertori de recifi se gasesc si cei din romania-vascau II mediul ecologic nectonic CEPHALOPODELE:ammonoideele dispar,cu exceptia a 2 genuri,Ophiceras si Ottoceras,primul aflandu-se la originea radiatiei adaptative care a condus la apritia celor cu linie suturala amonitica;La sf T se cunosc sute de amoniti,Belemnitii,cu cochilie interna spre deosebire de celelalte cephalopode PESTII:cartilaginosi(Ord Chondrichthyes=>rechinii); ososi(Ord Osteichthyes=>pesti cartilaginosi-ososi,subordinul ChondostreiT,subordinul Holostei-j-k,Teleostei-grad complet de osificare a scheletului adult-k); REPTILE MARINE-Nothosauri-T,ichthyosauri-T,Plesiosauri=>cu zona cervicala foarte alungita,Mosasauri. III mediul pelagic:microorganisme pelagice(alge,radiolari si protozoare) in T nu au importanta stratigradfica:dinoflagelate incepand cu J3 se dezv f mult nanoplanctonul calcaros(micoorg calcaroaseCocolitophoridae,formainiferele planctonice) 47)comunitatile paleo biologive al;e someniului continental reprezentative pt Mezozoic comunitatile paleo biologive al;e someniului continental reprezentative pt Mezozoic I FLORA CONTINENTALA-DE LA CEA PALEOFITICA(CRIPTOGRAMAWE VASCULARE) SE TRECE LA CEA MEZOFITICA(GIMNOSPERME) CARE P[ERSISTA PANA LA K2,SI SE DEZVOLTA PE ARII FOARTE LARGI -SE DEVZOLTA PADURI DE GIMNOSPERME:cYCADOPHITA(ASPECT DE PALMIER),GINKGOPHYTA,CONIFERALES-ACESTE GIMNOSPERME NU AU SAMANTA INCHISA IN FRUCT -IN k1 (Baremian) apar angiospermele=>neofiticul,reproducerea se realizeaza acum f repede,samanta e usor de raspandit-exulmul,facul,nucul,vita de vie-inca din k2+araucaria,sequoia

II FAUNA CONTINENTALA-APAR CELE MAI EVOLUATE CLASE DE VERTEBRATE:pasari si mamifere(au aparut primele-T3,Rhetian),pasarile aparand in J:archaeopteryx J3-Kinmerdgian mezozoicule supranumit era dinozaurilor a)Aparitia mamiferelor-la originea mamiferelor se afla un grup al reptilelor continentale numit Therapsida:-diferntieera dentitiei-la mamifere apar canini ami bine dezv,structura craniana-unirea oaselor in complexe la mamifere(reducerea nr dwe oase);osele care alcatuiesc mandibula la reptile sa\e transforma in oase ale sist auditiv la mamifere(articular-ciocan,patrat-nicovala,angular-inel timpanic,hiddul-scarita) -s-au pastrat chiar si cranii fosile;;;Caracteristicile mamiferelor-ovipare endotermia,glande mamre 48)reconstit marine dupa P t - mezozoicul se intinde intre 251-65 m.a.in aceasta perioada faunele marine apar saracite,atat ca diversitatea organismelor cat si ca nr indivizlor;noile organisme isi au originea in supravietuitorii extintiei de la sf P.unul dintre grupurile marine f puternic afectate ammonoideele-doar2 genuri depasesc limita P/Tr(Ophiceras a determinat o radiatie adaptativa a.i la sf Tr inf-245 m.a se cunosc aproape 100 de genuri de ammonoiodee) ORGANISMELE BENTONICE-IN conditiile inceputului de Tr o serie de grupe de organisme care au avut o importanta restransa,capata importanta biostratigrafica,cum sunt:Bivalvele(Pelecypoda) f raspandite in Tr mai ales prin tipuri cu dentitie disodonta si schizodonta;In J-k devin importante Inoceranus,Hippurites(pachiodonti sau rudisti)=>1ul reprezentant al pachiodontelor este diceras.Intr 1 nu se cunosc recifi coraligeni.cei care se cunosc sunt cei de alge calcaroase(Dassychadacee)alaturi de Sporiferi; reapar stromatolitele in mediile recifale; primii recifi coraligeni (de hexacorali) apar in tr2; ex:in romania: Platoul vascaului (Codru-Moma - apuseni); importanta in Mezozoic mai prezinta: echinodermele atat cele fixate (crinoidee) dar mai ales se dezvolta echinidele aricii de mare) in z de platforma carbonata. ORGANISMELE NECTONICE- a -in tr2-3: ammonoideele cu linii suturale ceratitice dupa care se dezv cele cu linii naturale mai complicate (ammonitica) si prolifereaza in J; odata cu k apar ammonitii derulati (heteromorfi) considerati drept un eveniment de involutie (la inceput) dupa care s-a demonstrat ca de fapt era o evolutie=> marirea arealului de hranire (coborarea la ad mai mari)- b -pesti: se dezvolta pestii ososi (chondrostei care se cunosc si in p si persista si astazi) si holostei, teleostei (cei mai dezv); rechinii (chondrichtyes); reptile: nothosauria (tr), ichthyosauria, plesiosauria -> specifice Mezozoicului (reptile marine) ORGANISME PELAGICE(PLANCTONICE)- se dezvolta din J incepand cu: coccolithophoridea (alege unicelulare), dinoflagelate la care se adauga foraminiferele planctonice: hedborgelidae, globotruncanidae. 49)ev marcante continental in mezozoic - evenimentele paleo biologice marcante in domeniul continental in mezozoic -apar cele mai evoluate clase de vertebrate,la originea mamiferelor se afla Therapsidele -aparitia si evolutia dinozaurilor-2 ordeine:Saurischia si Ornithischia -aparitia pasarilor e data de evolutia lor din dinozaurii Coelosauri

50)criza biologica de la sf mezozoicului ,organismele afectate si cauzele extinctiilor criza biologica de la sf mezozoicului ,organismele afectate si cauzele extinctiilor Limita K-T:cea mai discutata extinctie au disparut: 1 domeniul marin:Rudisti,Inoceranii,Ammonitii,Belemnitii,Cocolithoforidae,toate categoriile de reptile marine 2 domeniul continental-dinozaurii,reptilele dinozauri CAUZE a)impact meteoric-anomalia iridiului(Ir=de natura cosmica,din gr Pt) 51)evolutia config paleogeografice a Pam in Mezozoic - evolutia config paleogeografice a Pam in Mezozoic Pangeea=L+G;pangeea era inconjurata de phantalassa,erau prezente mari:Boreala,GONdwaniana,Tethys-spre sf Mezozoiculi va genera separarea celor 2 continente -in T apar paduri de conifere:Cycadophita,Ginkophyta,Coniferales -formarea nucleelor continentelor actuale a inceput inca din T,prin riftogeneza M. Thetys J=riftul tethysului avanseaza spre v a.i.se contureaza marea carainbilor-J2 -se formeaza noi zone de rift,Riftul pacificului de v,e -in j2 incepe schitarea riftului atlanticului de s -in continentele nordice se individualizeaza 2 provincii-Boreala si Tethysiana ele se disting prin reflectareadiferita a temp mediilor marine,cea boreala are ape cu temp mai scazute(lipsa recifilor)->faune de Belemniti,ammoniti,bivalvele sunt diferite fata de cele din prov Tethysiana k-riftul atlanticului de s avanseaza f mult,deschizand oceanul,apoi avanseaza spre n,riftul atalanticului de n ducand la separarea definitiva a americii de n de europa (mai tarziu) -se separa Groenlanda de america de n,am de n ramanand prinsa de scandinavia -se desavarseste riftul tethysului,la fel ca riftul o Indian=>India si madagascar se desprind de continrentul african. -la sf Kdin Gondwana ami raman unite doar Antarctica si Australia -in zonele de subductie s-au format catenelke orogenice alpine: a)Tethysul de N:Pirinei,Alpiii V,Alpii E,Alpii dinarici,Apenini,carpati,balcani.,caucazul ,m anatoliei b)Tethysul de s->catenele atlasului-Atlasul N(tellian)-cel mai inalkt,Atlasul s (Saharian) ->in z de subducie ale pacificului de sud:Indonezian ,arh Japoniei ->Pacificul de N:Verhoiansk,Kolama ->pacificul de v->cordilieri,mti stancosi,anzii cordileri 52)Climatul P in dec erei mezozoice - T- form pangeei(cont unic) a det o clima arida=>dezv florelor(apar gimnospermele);se dezv pad de gimnosperme:cycadophyta, gynkgophyta,coniferalus;J-climat mai ploios (calm umed)=>carbuni in pad de gymnosperme;se depun evaporite(gyps,anhidrit,sare)inlungul fracturii ce separa africa de am de s;in contin nordice se individualizeaza provinciile paleobiologice Boreala(ape ku temp scazute =>lipsa recifilor si a calcarelor)si Tethysiana(ape calde;K- a[ar fluctuatii de tepm ,det prin izotopi stabili,apar diferentieri zonale ale climei .Imp: nu exista semne de glaciatiui in mezozoic

54) comunitatile paleobiologice marine cenocoic - 54 comunitatile paleobiologice marine cenocoic -principalele grupe sunt algele calkcaroase,generatoare de calcare algale(alge verzi.dar mai alkes rosii) -IMPORTANTEdpdv biostratigrafic sunt: a)NANOORGANISMELE REGIONALE-formeaza nanoplanctonul(ex n calcarosCococlithophoridaea,dinoflagelate:::ex n silicios:diatomee,glicoflagelate) b)foraminifere:planctonice-Globicerinidae,Globorotuladae bentonice-Nummulites C)bivalve si gastropopde 1)salinitate normala-Ostrea,pecten,turitella,arca ,fussus,murex 2)sal salmastra:mactra cardium,cerithium,trochus 3)sal salmastra-indulcita:Melanopsis,Congeria 4)sal dulcicola:unio,Viviparus d)echinodderme-Echinoide e)Hexacoralii f)Pestii cartilaginosi(Selachi),pestii ososi(Teleostei) g)reptilele marine sunt inloc cu mamifere:Cetacee,Focile 55) comunitatile paleobiologice continetal cenocoic - 55 comunitatile paleobiologice continetal cenocoic vegeattie de tip neofitic-angiosperme; plantele si florile din cenozoic sunt caracteric\ztae prin adptarea la cond de mediu FAUNELE(era mamiferelor)-se cunsc din T 3,raman de dimensiuni mici,in Pg are loc o radiate adaptativa(cresterea dimensiunilor mamiferelor f rapid);incepand cu Oligocen apar cele de talie mare PALEOGEN-se cunosc supravietuitori ai Mezozoiclui-Ord Multituberculata,Perissodactyla,Equidae,Rhinocerot,Tupiridae,Artiodactyla -apar oedine cuoscute si azi:Proboscidea,Mammuthus,Mastodoni,Deinotherium,Ord Primatelor 56)reconstituirea paleocomunitatilor marine dupa K-T - reconstituirea paleocomunitatilor marine dupa K-T DoM BENTONICE:-dupa dispriti rudistilor,inoceranusii,apar noi tipuri de bivalve si gastropopde;;;;Foraminiferele(Numulittes-Eocen);;Hexazoralierii;;;Crinoidee si Echinoidee DOM NECTONIC-reaparitia nautiloideeelor in z de suprafata a apelor marine;;pestii cartilaginosi si ososi;;mamiferele marine DOM PELAGIC:Schimbariile au fost reduse fata de Mezozoic-FORAMINIFERELE PLANCTNICE SUNT F IMPORTANTE(doar 3 specii au depasit limita K/T) 57)Ev paleobio marcante in dec ere cen in cadr dom cont - Flora:dezv neofiticului,a angiospermelor(frunzele dicotilodontelor sunt indicatori ai temp),marea dezvolatare a pl ierboase,care devin

raspandite in cenozoic(in stransa leg cu ev mamiferelor)medii de preeve,tundra,savana;Fauna:1 dezv mamiferelor :dintre mamif care au supravietuit extinctiilor de l limita k/t cele mai imp sunt multituberculatele,in Pg are loc o rad adaptativa =>cresc dim f rapid ,oligocen apar primele mamifere de talie mare,in miocen se cun ordinele condylarthra perrisodactyla,artiodactyla, o creodonta;o -radentia (imp dpdv biostratigr-fosile caract cu int de existenta f mic 500-1 ma);O primatelor (din oligocen se cunosc stramosii maimutelor antropoide din care s-au desprins stramosii omului)2Aparitia omului:maimute antropoide(Aegyptopithecus)25ma-antropoid,(australopithecus affarensis)4-3 ma-homo habilis(2ma),homo erectus(1,6-0,3ma); 0,8 ma se se desprind 2 linii de evolutie:neanderthalensis(28000ani),homo sapiens(35000 ani)-homo sapiens sapiens,elem de ev:dezv capacitatii craniene,cortexul cerebral.rotunjirea craniului,poz vert perfecta,ev este ilustrata in paralele de ev uneltelor 58)Coliziuni si riftog in dec er cenozoice si ef lor paleogeogr - Conf P este f apropiata de cea a actuala ,eocen:are loc separarea antarcticii de australia ,are loc deschiderea completa a atlanticului de n ,conexiunile dintre am de N & asia si europa continua prin NE asiei (stramtoarea behring),acest lucru fiind aratat de mamiferele intalnite;Miocen-are loc coliziunea placii indiene cu marginea sudica a Asiei,se form riftul est african;pliocen-form istmului panama,ca urmare a coliziunii am de n cu cea de s(efecte asupra faunei din am de s care adisparut. pleistocen-a fost afectat dom oceanic al tethysului,care cuprinde catenele muntoase alpine:cele de v s-au consolidat mai devreme :alpi aoo(oligocen)pirinei(eoc sup)alpii orient(Mioc inf) cele din e mai tarziu:apenini,carpati,balcani,caucaz,alpi ainarici ,m anatoli(mioc sup -cuaternar),acest lucru a dus l divizarea tethysului in T occidental ,parathetysul 59)Fragmen oc tethys si criza salinitat din miocen - Din cauza consolidarii si ridicarii catenelor alpine din partea V mai devreme decat cele din E,T a fost dizivat in -t occidental ;-parathetysul;cele 2 diviz erau legate prin bazinul vienei;au avut cond.fizicochimice dif. T.occidental:a evoluat intr-o stransa legatura cu Oc Atlantic;a existat un moment de criza in cond.de sedimentare normala=>'criza salinitatii'(criza mesiniana),aceasta s-a datorat intreruperii leg cu Oc Atlantic prin colmatarea depresiunii din s Spaniei =>M Mediterana a secat;leg s-a reluat prin Str Gibraltar;prin secarea T.s-a produs unintens schimb intre faunele din Asia,Africa,Europa Parathetysul :Mioc sup -cuaternar descreste salinitatea ,Mioc sup s-a produs o leg temporara cu Oc.Ind;saliniatea a scazut semnificativ prin aducerea maselor de ape dulci de catre marile fluvii(Nistru Nipru Volga Dunare Don Bug Prut);bazine de sedimentare: B Pananic,Dacic Ponti Aralo- Caspic 60)evolutia climatului in cenozoic - evolutia climatului in cenozoic configuaratia majora a Pam este apropiata de cea de azi

in continentele s ,l nivelul eocenului are loc separarea antarcticii de autralia.aceasytasewparare a avut efecte paleoclimatice imoprtante::::In partea de s a atlanticului s-a format 1 curent rece circular care a detreminat inceperea proc de formare a calotei antarctice