CURS 1 OPERATIUNI INSTITUTIONALE DE CREDITARE 20.03.

2010

I. CREDITUL RO SI FUNCTII

1. -

Creditul poate fi vazut sub 4 aspecte: Economic; Juridic; Monetar; Contabil.

Un agent economic se poate finanta, prin capacitatea de autofinantare: Prin apelul la resurse economisite de alti agenti economici sau populatie; Prin utilizarea mijloacelor de plata puse la dispozitie de banci. Ca atare, oferta de resurse de imprumut este o oferta: 1. De resurse create prin procesul de economisire; 2. Oferte de instrumente de plata create de catre banci. In procesul de economisire si creditare, intervin 3 actori: UDR (unitati cu deficit de resurse) IC (institutiile de creditare) UER (unitati cu excedent de resurse) IC (institutiile de creditare) -

La nivel macroeconomic procesul de creditare este definit ca un proces de repartitie a unei parti din PIB in sensul ca se mobilizeaza resursele de pe piata si se repartizeaza direct si indirect unitatiilor cu deficit de resurse pentru atingerea unor obiective economico-sociala. Chiar daca procesul de creditare este o activitate microeconomica, acest proces are 3 functii la nivel macroeconomic: a) Functia de repartitie UER d-au cu imprumut fonduri unitatiilor cu deficit de resurse si care prin activitatea lor dovedesc ca vor si pot sa ramburseze sumele datorate. Prin acest proces de repartitie de concentrare a capitalului financiar; b) Functia de control acordarea de catre orice banca se realizeaza pentru finantarea unui anumit obiectiv, iar urmarirea realizarii acestuia face parte din activitati de creditare. Acordarea unui credit se face pe baza unei analize financiare si nonfinanciare, scopul este identificarea rentabilitatii agentului economic. In acest fel bancile pot stompa initiativele nerentabile din economie; c) Functia de emisiune monetara bancile comerciale si centrale, monetizeaza anumite active care prin natura lor nu sunt moneda, sub forma mijloacelor de plata. Acestea

devin la randul lor moneda deoarece participa la stingerea obligatiilor, rezultate din activitati economice. In activitatea financiara actuala participa mai multe tipuri de institutii clasificate: a) Institutiile de creditare (IC); b) Institutiile financiare nebancare (companiile de leasing financiar, societati de asigurarereasigurare, societati de servicii si investitii financiare (SSIF)). Aceste 2 categorii de institutii functioneaza fiecare dupa legi separate. Trasaturile creditului: 1. In procesul de creditare intervin 2 contrapartide: imprumutatul si imprumutatorul intre care exista un contract juridic cu clauza; 2. Procesul de creditare implica transformarea scadentelor, adica intermediarii financiari mobilizeaza resurse cu scadente diferite si le plaseaza (in credite), in plasamente care nu urmaresc acelasi profil al scadentelor; 3. Intre momentul acordarii unui credit si momentul rambursarii lui integrale si apare un interval de timp intre care se pot manifesta conditii adverse-riscuri; 4. Procesul de creditare implica moneda al carei cost se numeste dobanda, in activitatea bancara dobanda se prezinta intotdeauna sub forma RPA (rata procentuala anuala), indiferent daca este vorba de dobanda activa sau pasiva; 5. Rambursarile unui credit se pot realiza sub forma variata, dar in cele mai multe sunt esalonate in timp. Esalonarea in timp a unui credit se exprima sub forma graficul de rambursare-scadentar; 6. Ca urmare a riscurilor implicate de creditare imprumutatorul poate solicita de la imprumutat garantii. Riscul in activitati bancare are caracter sistemic si deci periculos, bancile lucreaza cu banii altora. 2. Finantarea directa-indirecta Finantarea directa pune in legatura nemijlocit UER si UDR. UDR emit titluri (actiuni si obligatii) pe care le cumpara UER (are loc o finantare directa). Aceasta finantare este specifica pietei de capital si reprezinta singura forma luata in considerare de modelele macroeconomice. Finantarea indirecta intre UER si UDR apare intermediarul financiar bancar sau nebancar aceasta forma de finantare nu este parte a niciunui model macroeconomic desi are ponderea cea mai mare in toate economiile.

II. Caracteristiciile procesului de creditare

1. Definirea tehnica a creditului prevederea ori angajamentul de-a furniza fonduri sau subtitute ale fondurilor (inregistrate contabil sau extracontabil) pe baza sau in lipsa unor garantii, catre un debitor care se obliga sa ramburseze la cererea imprumutatorului sau la date fixe sau determinabile in timp (baza unui scadentar) suma luata cu imprumut precum si/sau comisioanele aferente. Rezulta urmatoarele caracteristici, banca acorda fonduri sau substitute ale fondurilor (card, moneda virtuala, electronica): Un credit poate fi garantat; Exista un contract intre banca si client un credit pentru banca este un angajament al acesteia; Rambursarea unui credit se poate face si la cererea expresa a imprumutatorului, nu numai pe baza unei scadentar, sunt credite care nu au scadentar; Rambursarea se face la date precise de timp (in fiecare 20 ale luni) sau date determinabile in timp (o clauza poate prevede ca dobanda sa fie restituita a bancii primele 20 ale lunii); Banca trebuie sa urmareasca utilizarea creditului cu anumite exceptii pentru ca fondurile sa nu fie deturnate; Imprumutul este purtator de dobanda si eventuale comisioane; Banca urmareste in timp evolutia situatiei financiare a clientului pe baza unei modele de analiza financiare si nefinanciare. Principalele analize financiare de banca sunt: bilantul, contul de profit si pierderi, balanta si situatia fluxului de numerar (situatia fluxului de trezorerie, cash flow); Banca va urmari situatia economica al zonei si a sectorului de activitate in care lucreaza un client al sau pentru a putea identifica partile tari, slabe, oportunitatile si amenintarile analiza SWOT.

In procesul de creditare trebuie sa fie 2 castigatori, banca si clientul. 2. Nivelul creditului solicitarile de credit se fac de catre clienti pe baza propriilor lor estimari. Principala situatie pe baza careia se estimeaza valoarea necesara de finantare este cash flow. In cazul finantarii unei obiective cumpararea unor utilaje, constructii, stabilirea valorii unor credite se face pe baza mtodelor specifice. Exista exceptii si anume: a) Creditele de scont; b) Creditele de factoring si forfetare: Vc=VNAgio Agio = format din dobanda si comision impreuna in toate celelalte cazuri de creditare, banca stabileste impreuna cu clientul pe baza cash flowului valoarea creditului. Banca poate cere clientului ei sa participe la propria finantare. 3. Contractele si clauzele contractuale

Aceste contracte pot fi foarte diverse incepand de la cele standardizate pana la cele personalizate. In principiu insa in aceste contracte cuprind: Valoarea acordata sau plafonul in care clientul poate trage transe; Rata procentuala anuala si frecventa modificarii acestuia. De multe ori rata procentuala anuala dintr-un contract este legata de-o dobanda de referinta (

Comisioanele si conditiile in care acestea se pot aplica; Modalitatiile concrete de rambursare (la cererea imprumutatorului, la date fixe sau determinate in timp); - Scadentarul daca este vorba de credite cu scadentar; - Alte elemente cum ar fi frecventa prezentarii situatiei financiare, respectare nivelului unui indicator si alte conditii. 4. Credite pe baza efectelor comerciale si anume credite de scont (cambia, biletul la ordin). Omega SRL sconteaza la BRD pe 16 iunie urmatorul pachet de efecte comerciale: Aplicatie 1 Efect comercial VN Scadenta Nr. de zile Com CA 20000 10.09 86 100 CB 10000 16.07 30 50 BO 15000 16.10 122 100 Total 45000 250 Rata dobanzii practicata de banca 10%, comisioanele sunt 50lei daca VN10000 si 100lei daca VN>10000. Se cere sa se calculeze creditului pe care banca il vireaza in contul client al clientului.

Vc=VNAgio Dob=Cit
C=capital pentru care se calculeaza dobanda I=RPA T=perioada de timp pentru care se calculeaza dobanda Da=

Db=83,33 Dbo=508,33 Agio=

Vc=45000250=44750
Aceasta este valoarea creditului primit de client, banca va recupera la scadenta fiecarui efect comercial, valoarea N a fiecarui obiect. Aplicatia 2 Model de construire a cash flowului (cash flow un tablou al intrarilor si iesirilor de numerar aferent unei perioade). El se calculeaza pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere. Pentru bilant se utilizeaza bilant de inchidere si de deschidere al unei perioade, iar din contul de profit si pierderi se identifica veniturile incasate in perioada de timp si respectiv cheltuielile platite in perioada de timp. Veniturile incasate au semnul +, iar de profit . Pentru bilant exista 4 reguli: 1. Daca un element de activ creste de la o perioada la alta exista o iesire de numerar egal cu diferenta dintre cele 2 elemente; 2. Daca un element de activ scade de la o perioada la alta exista o intrare de numerar egal cu diferenta dintre cele 2 elemente; 3. Daca un element de pasiv creste de la o perioada la alta exista o intrare de numerar cu semnul +; 4. Daca un element de pasiv scade de la o perioada la alta exista o iesire de numerar cu semnul . OBS! Exista modificari ale elementelor de activ si pasiv care nu au niciun impact asupra cash flowului. De exemplu: reevaluarea unei imobilizari corporale.

A+X=P+X
Aplicatia 3 Finantarea capitalului circular. Capitalul circular reprezinta capital de lucru a unui agent economic tot ce are nevoie pentru activitatea de exploatare. Eximbank finanteaza capital circulant a unui client cu 1.000.000 la 90 de zile. Acordul de imprumut prevede plata in avans a dobanzii la o RPA de 10% aplicata valori N a creditului. a) Care este valoarea efectiva a creditului primit in contul curent de acest client? b) Calculati rata reala a dobanzii (10% este RN). Rezolvare

a) D=Cit=1.000.0000,1

Vc=1.000.00025.000=975.000USD b) D=Cit=?25.000=975.000i I=
Metode de rambursare exista o mare varietate de forme de rambursare si din acest punct de vedere exista 2 metode: a) Credite amortizabile care au o scadenta finala cand intreaga suma imprumutata a fost restituita; b) Credite neamortizabile sunt linii de credit deschise in care un client poate rambusare sumele utilizate fara a-si lichida nicioadata datoria fata de banca. Aceste credite au o clauza care spune ca imprumutatorul poate cere oricand restituirea integrala. Credite amortizabile care reprezinta majoritatea, pot fi rambursare astfel: o singura rambursare la scadenta se numesc credite balon; rambursari cu perioada de gratie adica o anumita perioada de timp imprumutatul nu ramburseaza nimic sau ramburseaza numai dobanzi, dupa acea rambursarile stabilite; periodic se ramburseaza sume descrescatoare anuitati descrescatoare rate; periodic se ramburseaza sume egale anuitati constante (credite ipotecare pentru populatie); periodic se ramburseaza sume crescatoare rambursari cu plata graduala (finantarea tinerilor).

5. Scopul creditului Bancile sunt obligate sa acorde credite numai pentru obiective legale. Cunoasterea obiectivului inseamna ca banca isi poate estima riscul. Sunt obiective mai riscante si alte mai putin riscante. Cunoasterea obiectivului permite bancii si supravegherea utilizarii fondurilor preveninduse deturnarile in alte scopuri. Exista si exceptii cum sunt creditele de consum si de nevoi personale. In acest caz obiectivul este finantarea unor cheltuieli personale. 6. Dobanzile si comisioanele Pe durata unui credit dobanzile pot fi fixe sau variabile. Insa cazul creditelor pe termene mai lungi in economiile actuale rata dobanzii este variabila.

Rata dobanzii este influentata de: Cererea si oferta de fonduri; De nivelul estimat al inflatiei; Obiectivele politicii monetare a bancii centrale de restrangere sau de expunere a masei monetare.

Comisioanele ar trebui sa reprezinte contravaloarea prestarii unor servicii. Din punct de vedere al calculului comisioanelor acestea pot fi: Procente din valoarea unui sold (ex: 1% din valoarea creditului acordat); Valori fixe conform unor grile; Combinatie a celor 2 de mai sus (0,5lei+3% din suma extrasa de la bancomat).

Bancile au venituri din comisioane dar si cheltuieli cu comisioane pe care de cele mai multe ori le transfera clientilor. In Romania bancile percep si comisioane nejustificate, pentru care banca nu presteaza niciun serviciu in favoarea clientului. Comision de analiza a creditului un procedeu de analiza. 7. Categorii de credite Creditele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: Sunt relative in economii moderne exista o tendinta de personalizare a creditului.

Literatura de specialitate enumera urmatoarele criterii de clasificare: a) Dupa criteriul perioadei: - credite pe termen scurt, mediu si lung; b) Dupa criteriul obiectului: - credite pentru productii si comert finantari pentru capital circular si finantari pentru obiective de investitii cu scopuri comerciale sau productie; - Credite de consum si pentru nevoi personale; - Primele sunt de regula pe termen mai scurt, iar celelalte pe termen mai lung; - Garantia poate fi ipoteca; - Credite pentru import sau export pentru aceste tipuri de credite bancile ofera si servicii specifice, analiza riscului de tara sau acoperirea la risc de curs valutar; - De regula exporturile sunt inconjurate de guverne prin subventionarea unei partide dobanda; - Credite comerciale asa sunt numite in planul de contul creditele de scont, factoring si forfetare. In acest timp de creditare bancile finanteaza creante ale clientilor lor asupra unor terti. c) Dupa clasificarea clientului imprumutat: - Credite pentru persoane juridice nebancare; - Credite pentru persoane fizice sau asimilate acestora sunt finantate cheltuielile acestora, banca acorda si credite ipotecare si imobiliare; - Credite acordate institutiilor de creditare si institutiilor financiare nebancare;

d) e) f) g) -

Credite acordate agentiilor statului poarta denumirea de credite publice guvernamentale. Dupa modalitatea de stingere a obligatiilor: Credite amortizabile; Credite neamortizabile. Dupa modalitatea de rambursare: Credite balon; Rambursare in anuitati descrescatoare; Rambursate in anuitati constante; Rambursate cu plata graduala. Dupa tipul de garantie: Neacoperite de niciun fel de garantii (credite in alb); Acoperite cu garantii reale si/sau financiare; Cu garantii in echivalent numerar (de pozitie colaterale); Cu garantii ipotecare. Din punct de vedere calitativ: Credite performante credite in care se respecta clauzele contractuale in special cele referitoare la rambursari; Credite neperformante in care principal nu se respecta rambursarile. Dar chiar daca se respecta rambursarile, banca poate retrograda un credit intr-o clasa interioara daca nu se respecta asa numitele clauze tehnice ale creditului. Bancile isi pot structura si alte tipuri de credite in functie de obiectivele lor financiare si comerciale si in functie de concurenta.

De exemplu: INGBANK are 2 tipuri de credite pentru nevoi personale: se acorda numai persoanelor fizice. Unul din tipul acesta de credit este cu garantii ipotetice, iar celalalt fara garantii. 8. Construirea unui grafic de rambursare in anuitati descrescatoare. Anuitatile pot fi: lunare, trimestriale, semestriale, anuale. In acest tip de rambursare cu anuitati descrescatoare, o anuitate este formata din: Partea de capital care se amortizeaza numita amortisment si care este constanta pe parcursul rambursarii dobanzii aferente.

Anuitate=Am (constant)+D (descrescatoare) Amortismentul se calculeaza cu formula:

Dobanda se calculeaza cu dobanda simpla si reprezinta valoare dobanzii aferente fiecarei perioade de timp, calculata la soldul perioadei de timp. Cum soldul creditului se diminueaza, valoarea dobanzii se diminueaza si ea: D=Cit.

Numar Perioada 1 2 3.. n -

1 Sold initial

2=C1it Valoarea dobanzii

3 Amortismentul

4=C2+C3 Anuitatea

5=C1+C3 Sold final

... ... ... S.col3=valoarea creditului N=perioadele de timp pot fi luna calendaristica sau teoretica; Poate fi trimestru calendaristic sau teoretic (90 zile); Semestre calendaristic sau teoretic (1/2 an); Anual.

Col 2=col 1it Col 3=

Exercitiu 1
O banca acorda un credit in valoare de 6000lei, cu rata dobanzii de 10%, rambursabil in 3 anuitati descrescatoare lunare. Data scontarii creditului 9 august, iar data scadentei 8 noiembrie. Se cere: a) Sa se alcatuiasca scadentarul si sa se calculeze veniturile bancii din acest credit daca rambursarile sunt facute la 8.09, 8.10, 8.11, banca nu practica niciun comision. Perioada 1 Sold initial 6000 4000 2000 4000 2 Valoare dobanzii 51,66 33,33 17,22 102,21 67,78 3 amortismentul 2000 2000 2000 6000 4 anuitati 2051,66 2033,33 2017,22 5 sold final 4000 2000 0

9aug 8sep 9sep 8oct 9oct 8noi Total 9noi 31dec Rezolvare

(2)Valoare dobanzii=60000,1 (4)Anuitati=51,66+2000=2051,66 (5)Sold final=60002000=4000 (2)val.dobanzii=40000,1

=51,66

=33,33

(4)anuitati=33,33+2000=2033,33

(5)sold final=40002000=2000 (2)val.dobanzii=20000,1 =17,22

(4)anuitati=17,22+2000=2017,22 (5)sold final=20002000=0

b) Clientul bancii face prima rambursare pe 8 septembrie si apoi intra in capacitate de plata namaifacand nicio rambursare. Se cere, sa se calculeze valoarea capitalului restant si a dobanzii restante la scadenta creditului 8 noiembrie. Credit restant 4000

Valoarea dobanzii restante=40000,1

=67,78lei

c) Din 9 noiembrie banca trece creditul in clasa restanta si aplica o dobanda penalizatoare mai mare cu 5% decat cea initiala (15%). Sa se calculeze capitalul restant, dobanda restanta si dobanzile penalizatoare la 31 decembrie. Pentru credite restante, banca calculeaza dobanzi penalizatoare si la capital restant si dobanda restanta. Sa se calculeze datoria totala a clientului la 31 decembrie. Perioada 9noi 31dec (53 zile) Credit restant 4000

Dobanda penalizatoare=67,78=40000,1 Dob.penalizatoare=(4000+67,78)0,150,1472=4067,780,150,1472=89,83 Dob.totala=4000+67,78+89,83=4157,61

Tema pentru acasa Credite de refinantare. Un client al bancii x a luat un credit pe 2 ani in 2005 in valoare de 120 milioane lei, la o rata anuala a dobanzii de 25% rambursabil in anuitati lunare descrescatoare (daca e pe 2 ani a cate plati de 24). Dupa 12 luni in care el a respectat scadentarul, clientul constata ca desi pepiata au scazut dobanzile la 20%, banca nu intentioneaza sa-i diminueze rata dobanzii, atunci clientul decide sa-si refinanteze acest credit, adica sa i-a un nou credit de la o alta banca y.

Valoarea noului credit va fi egala cu soldul ramas de rambursat din creditul luat de la banca x; banca y -20%, creditul de la banca y va fi rambursat in anuitati descrescatoare lunare timp de 12 luni. Considerati luna ca avand 30 zile. Se cere sa se alcatuiasca cele 2 scadentare cel de la banca x si y. ! Lucrati cu valori intregi (rotunjiti). Rezolvare Scadentar in anuitati lunare descrescatoare. Perioada 1 Sold initial 120.000.000 115.000.000 110.000.000 105.000.000 100.000.000 95.000.000 90.000.000 85.000.000 80.000.000 75.000.000 70.000.000 65.000.000 60.000.000 55.000.000 50.000.000 45.000.000 40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 2 Valoarea dobanzii 2.500.000 2.395.833 2.291.667 2.187.500 2.083.333 1.979.167 1.875.000 1.770.833 1.666.667 1.562.500 1.458.333 1.354.167 1.250.000 1.145.833 1.041.667 937.500 833.333 729.167 625.000 520.833 416.667 312.500 208.333 104.167 31.250.000 3 Amortisment 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 120.000.000 4 Anuitate 7.500.000 7.395.833 7.291.667 7.187.500 7.083.333 6.979.167 6.875.000 6.770.833 6.666.667 6.562.500 6.458.333 6.354.167 6.250.000 6.145.833 6.041.667 5.937.500 5.833.333 5.729.167 5.625.000 5.520.833 5.416.667 5.312.500 5.208.333 5.104.167 151.250.000 5 Sold final 115.000.000 110.000.000 105.000.000 100.000.000 95.000.000 90.000.000 85.000.000 80.000.000 75.000.000 70.000.000 65.000.000 60.000.000 55.000.000 50.000.000 45.000.000 40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 0

1luna=30zile 2luni=30zile 3luni=30zile 4luni=30zile 5luni=30zile 6luni=30zile 7luni=30zile 8luni=30zile 9luni=30zile 10luni=30zile 11luni=30zile 12luni=30zile 13luni=30zile 14luni=30zile 15luni=30zile 16luni=30zile 17luni=30zile 18luni=30zile 19luni=30zile 20luni=30zile 21luni=30zile 22luni=30zile 23luni=30zile 24luni=30zile Total Rd=25%=0,25

Amortisment= D1.(2)Valoare dobanzii=120.000.0000,25 (4)Anuitati=2.500.000+5.000.000=7.500.000 =2.500.000

(5)Sold final=120.000.0005.000.000=115.000.000 D2. 115.000.0000.25 D3. 110.000.0000.25 D4. 105.000.0000.25 D5. 100.000.0000.25 D6. 95.000.0000.25 D7. 90.000.0000.25 D8. 85.000.0000.25 D9.80.000.0000.25 D10. 75.000.0000.25 D11. 70.000.0000.25 D12. 65.000.0000.25 D13. 60.000.0000.25 D14. 55.000.0000.25 D15. 50.000.0000.25 D16. 45.000.0000.25 D17. 40.000.0000.25 D18. 35.000.0000.25 =2.395.833 =2.291.667 =2.187.500 =2.083.333 =1.979.167 =1.875.000 =1.770.833 =1.666.667 =1.562.500 =1.458.333 =1.354.167 =1.250.000 =1.145.833 =1.041.667 =937.500 =833.333 =729.167

D19. 30.000.0000.25 D20. 25.000.0000.25 D21. 20.000.0000.25 D22. 15.000.0000.25 D23. 10.000.0000.25 D24. 5.000.0000.25
Perioada 1 Sold initial 60.000.000 55.000.000 50.000.000 45.000.000 40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000

=625.000 =520.833 =416.667 =312.500 =208.333 =104.167

2 Valoarea dobanzii 1.000.000 916.667 833.333 750.000 666.667 583.333 500.000 416.667 333.333 250.000 166.667 83.333 65.000.000 3 Amortismentul 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 5.000.000 60.000.000 4 Anuitate 6.000.000 5.916.667 5.833.333 5.750.000 5.666.667 5.583.333 5.500.000 5.416.667 5.333.333 5.250.000 5.166.667 5.083.333 66.500.000 5 Sold final 55.000.000 50.000.000 45.000.000 40.000.000 35.000.000 30.000.000 25.000.000 20.000.000 15.000.000 10.000.000 5.000.000 0

1luna=30zile 2luni=30zile 3luni=30zile 4luni=30zile 5luni=30zile 6luni=30zile 7luni=30zile 8luni=30zile 9luni=30zile 10luni=30zile 11luni=30zile 12luni=30zile Total

120.000.00060.000.000=60.000.000 (12luni) Amortismentul= Rd=20%=0,20 D1. 60.000.0000,20 D2. 55.000.0000,20 D3. 50.000.0000,20 D4. 45.000.0000,20 =1.000.000 =916.667 =833.333 =750.000

D5. 40.000.0000,20 D6. 35.000.0000,20 D7. 30.000.0000,20 D8. 25.000.0000,20 D9. 20.000.0000,20 D10. 15.000.0000,20 D11. 10.000.0000,20 D12. 5.000.0000,20 CURS 2 10.04.2010

=666.667 =583.333 =500.000 =416.667 =333.333 =250.000 =166.667 =83.333

III.

Tehnicile de finantare

Reprezinta modalitati concrete prin care o banca acorda credite pe baza tipurilor de clienti si de nevoi ale acestora. 1. Modaliati de creditare pentru productie si comert Obiective: a) Finantarea exploatarii; Finantarea nevoilor pe termene mai lungi (ex: cumpararea de utilaje); Pentru nevoi legate de conducerea profitabila a afacerii respective. Linia de credit este un credit prin care banca primeste de la clienti solicitari periodice pana la un anumit plafon stabilit prin contract. De regula este un credit cu garantii si se recomanda prin finantarea exploatarii, intra in categoria creditelor pe termen scurt. b) Linia de credit revolving este o varianta a 1 arabic si anume permite reinnoirea periodica pe baza acelorasi clauze, este acordat numai clientilor cu o bonitate ridicata. Poate fi considerat ca un credit mediu. c) Imprumuturile la termen reprezinta un credit sau o serie de credite acordate la date specificate de timp. Aceasta tehnica este recomandata pentru finantarea nevoilor pe termene mai lungi si nu pentru finantarea capitalului circulant.

d) Imprumuturile punte sunt acordate pentru ca un client sa traverseze o perioada de timp pana cand va detine numarul din care va rambursa creditul. e) Imprumuturi avand la baza active in cel mai larg sens toate creditele garantate cu activ ar putea intra in aceasta categorie, practic insa conceptul se refera la acele credite pe care clientul le garanteaza cu sumele pe care le va incasa de la debitori, cu stocurile, cu utilajele, echipamente si ipoteci. In acest caz se acorda o foarte mare importanta garantiei, aceasta este urmarita si evaluata in timp. Daca valoarea ei scade sub nivelul stabilit de banca, banca va cere noi garantii. Aceasta tehnica este mai costisitoare pentru client deoarece va suporta costuri suplimentare. Cand creditul nu este rambursat banca va executa garantia. f) Credite de tip overdraft (fcilitate de casa sau descoperire de cont) in acest caz banca face plati in numele clientului chiar daca acesta nu are suficiente disponibilitati banesti, cu alte cuvinte banca face credit in contul curent al clientului. Din incasarile pe care acesta le va face ulterior banca isi va recupera sumele avansate, il primesc numai clientii cu o bonitate ridicata. 2. Credite imobiliare si ipotecare Sunt mai consisitente din punctul de vedere al valoriilor implicate si mai riscante decat alte categorii de credite. Ele sunt garantate cu imobilul respectiv adica cu titlul de proprietate, adica ipoteca. a) Credite ipotecare si imobiliare rezidentiale sunt cele raportate pentru cumpararea (construirea de locuinte), sunt credite pe termene foarte lungi 20, 30 de ani. Actualmente aceste credite sunt cu rata variabila a dobanzii spre deosebire de acum 30 de ani cand in mod istoric aveau rata fixa. Aceste credite se impart in 2 categorii: - Credite clasice acordate de bancile comerciale, clientilor care se incadreaza in normele bancii; - Credite cu sprijin guvernamental reprezinta diverse scheme dezvoltate de guverne pentru rezolvarea problemei locuintei. - La noi sunt 2 prima casa si casele prin ANL. Ca urmare a crizelor imobiliare si a pierderilor pe care le-au suferit bancile, de-a lungul timpurilor, in cele din urma au fost acoperite de stat. Banca pentru locuinte BPL care din sistemul numit economisire creditare schema luata din Germania. b) Credite ipotecare si imobiliare acordate anteprenorilor sunt insa termene pe termene scurte, sunt credite riscante si se dau cu foarte mare prudenta, o parte importanta din capitol trebuie sa vina de la client si el trebuie sa participe. c) Imprumuturi garantate cu locuinta au fost dezvoltate de banci ca substitute ale creditelor de consum si nevoi personale in tarile de unde se practica impozitul pe venit global. Un imprumutat care solicita un astfel de credit avea deductibilitate fiscala la dobanda. Aceste credite au rolul de a stimula consumul, de a fi implicate sume foarte mari de bani, dar avand la baza garantia imobiliara, se acceptau si ipoteci de gradul 2. In Romania dobanda la credit nu este deductibila fiscal, dar au aparut si la noi creditele de nevoi personale garantate cu ipoteca asupra locuintei.

3. Alte modalitati de finantare a) Imprumuturi ipotecare garantate cu titluri ce reprezinta pe baza creditelor ipotecare acordate de banci, acestea emit titluri pe care le vind: - Investitorilor institutionali; - Persoanelor fizice. In acest fel bancile se refinanteaza si continua acordarea de credite ipotecare. La scadenta titlurilor bancile platesc investitorilor o dobanda si o parte din capital. b) Credite de refinantare sunt acele credite solicitate de client cand ratele dobanzii au scazut semnificativ. Refinantarea este o actiune a clientului si se intampla numai cand este in favoarea lui. Refinantarea poate fi facuta la aceeasi banca sau la o alta banca. c) Brokerii de imprumuturi sunt intermediari intre banci si clienti prin acest sistem bancile si-au externalizat anumite tipuri de finantari, in special finantarea persoanelor fizice. Brokerii de imprumuturi in Romania sunt numai agenti economici si care trebuie sa fie agreati de banci. Brokerii de imprumuturi au aparut in SUA ca urmare a reglementarilor stricte si diferentiate de la stat la stat. 4. Imprumuturile de consum si nevoi personale Reprezinta cea ce se numeste retail ul bancar. Acesta s-a dezvoltat foarte mult mai ales in tarile dezvoltate economic cu o economie permanent infloritoare au contribuit la dezvoltare prin consum. Tehnicile prin care clienti primesc astfel de credite sunt: - Liniile de credit revolving carduri de credit prin care titularii lor fac cumparaturi; - Liniile de credit inchise. Ex: un credit acordat pentru a cumpara un autoturism. Creditele de consum sunt in general credite de valori mai mici si pe perioade scurte. Creditele de nevoi personale sunt in general credite de valori mai mari si pe perioade mai lungi. Multe banci solicita ipoteca garantie. Creditele acordate populatiei sunt reglementate ca si creditele comerciale si de productie de catre norme ale BNR. In plus acestea sunt reglementate si de ANPC (agentia nationala de protectie a consumatorului). BNR cere bancilor sa analizeze clientul si sa-l cuprinda in clase de risc intocmai ca si pe agenti economici. In plus daca creditul este acordat in valuta, dar clientul nu obtine venituri in valuta banca trebuie sa constituie provizioane suplimentare ca o acoperire la risc. De asemenea BNR obliga bancile sa prezinte clientului costul de protectie a consumatorului (OPC-ul), pe cand un client persoana juridica NU. 5. Tehnici alternative de finantare

Acestea au fost utilizate de catre ceea ce noi numim institutii financiare nebancare, dar care tehnica a fost preluata si de catre banci. Exista insa pentru anumite tehnici reglementari legale specifice: Leasingul; Factoringul si forfetarea.

Acestea au fost dezvoltate de catre niste structuri numite case de factoring si forfetare. Factoringul si forfetarea reprezinta termenul de finantare prin care o banca numita factor cumpara anumite facturi. Aceste facturi sunt finantate intr-o proportie de 75-95% din valoarea lor. Banca in calitatea ei de factor se va ocupa de incasarea sumelor. La incasare 25 pana la 5% din factura partea nefinantata este lucrata in contul aderentului. Factoringul este intern si international fiind o thenica pe termen scurt. Forfetarea se practica numai la nivelul international, impune garantii sub forma de: Scrisoare de garantie sau analizare boneara; Forfetarea este pe termen mediu sau in mod istoric costul acestei forme de finantare se numeste taxa de forfetare si este evident suportata de client.

Taxa de forfetare este compusa din: Dobanda la creditul de forfetare acordat; Prima de risc de tara; Prima de risc valutar; Comisioane.

Factoringul international ca tehnica de finantare imbina factoringul propriu-zis 70 90% cu plafoanele de creditare adica fiecarui client i se acorda un plafon pe masura ce banca ii finanteaza o parte din facturi plafonul se diminueaza, pe masura ce banca incaseaza vechile facturi plafonul se reface. Tema rezolvare b. Calculati pierderile bancii x ca urmare a faptului ca clientul a rambursat anticipat creditul. Presupunem ca banca x nu percepe niciun comision de rambursare anticipata. D24=31.250.000lei8.125.000 D12=23.125.000lei8.125.000 c. Care ar trebui sa fie valoarea comisionului exprimata procentual de rambursare anticipata pentru ca banca x sa isi acopere integral pierderea suferite din rambursarea anticipata. Comisionul se aplica la soldul rambursat anticipat. X60.000=8.125.000 X=13,54%

d. Care ar trebui sa fie valoarea relativa a comisionului de rambursare anticipata ca banca x sa anuleze complet economia facuta de client prin refinantare. Dy=6.500.000 31.250.00023.125.0006.500.000 Ec=1.625.000 Y 60 milioane=1,625 milioane Y=2,71% Exercitiul 2 overdraft La deschiderea contului curent al unui client 15 martie. Situatie se prezinta astfel: D cont 15.03 Si=0 25.000 13.000 8.000 (Rd=46.000) Sd = credit C

17.000 16.000 (Rc=33.000) 13.000+7,22

In ziua de 15 martie clientul incaseaza sumele de la 2 debitori si anume 17.000 si 16.000lei. tot in ziua de 15.03 clientul scrie 3 ordine de plata pentru as plati furnizorii si anume 25.000, 13.000, 8.000lei. Se cere sa se calculeze soldul final a zilei de 15.03. Se cere: a) Sa presupunem ca rata dobanzii practicate de banca la acest tip de credit este de 20%. Se cere sa se calculeze valoarea dobanzii percepute de banca si platita de client. In ziua de 13.03 banca nu percepe comision.

Ds=Cit=13.0000,20
b) In ziua de 16.03 clientul incaseaza 100.000lei de la un debitor al sau, si plateste drepturi salariale in valoare de: B1 90.000 B2 70.000 Presupunand ca rata dobanzii la vedere stabilita de banca la disponibilitati banesti este 1,5%. Calculati dobanda si soldul final al zilei de 16.03 in cele 2 situatie b1 si b2. 16.03 : Si=13007,22

B1 90.000 103.007,22 1,67 13.007,22 70.000

100.000 Sd=3.007,22+1,67 Sd=3.008,89 Sc=16.992,78 Dob=0,71 Sc=16.993,49

D=Cit D=3.007,220,20 =1,67

Sd=3.007,22+1,67=3.008,89 D=16.992,780,015 =0,71

Sc=16.992,78+0,71=16.993,49
Exercitiu 3 revolving Banca pune la dispozitia unui client un plafon de 90.000 cu o rata a dobanzii de 20%. Deschiderea unui revolving este pe 15 oct, iar scadenta pe 9 luni pe 14 iulie. La scadenta clientul trebuie sa ramburseze integral toate sumele incasate, iar banca ii va reinnoi acest credit. Acest tip de credit este grevat de 2 tipuri de comisioane: a) Comision de angajament 0,3% din plafon si se retine up front; b) Comision de neutilizare care este 1% din plafonul neutilizat de client. Operatiunile derulate de client si banca. A) 15 oct. retinerea comisionului de angajament 0,3%90.000.000=270.000.000lei B) La data de 2 noi. clientul trage suma de 18.000.000lei, iar la 25. noi ramburseaza o parte din suma trasa adica 6.000.000lei. Se cere sa se calculeze dobanda aferenta luni noiembrie si plafonul aflat la dispozitia clientului la 30noi. 2.11 18.000.000 90.000.000

A) 90.000.00018.000.000=72.000.000 B) 72.000.000+6.000.000=78.000.000 1. credit 18.000.000..................24 zile 2. credit 12.000.000..................5 zile

2noi 24 zile 25noi 30noi

Dobanda aferenta luni noiembrie

D1=18.000.0000,20 D2=12.000.0000,20

=240.000lei =33.333lei

Total=240.000+33.333=273.333lei
C) Presupunem ca in luna decembrie clientul nu va mai trage nici-o transa si nu va mai rambursa nimic. Se cere sa se calculeze valoarea dobanzii aferente lunii decembrie. Care este valoarea creditului pe luna decembrei? D=12.000.0000,20

=206,667

D) Pe data 1 ian clientul ramburseaza toata datoria catre banca. Se cere sa se afle care este plafonul pe care il are la dispozitie incepand cu 1 ian.

Plafonul la 1 ian.=90.000.000lei disponibil+restituit=78.000.000+12.000.000

E) Presupunand ca pana pe 14 iulie clientul nu mai apeleaza la plafon. Se cere sa se calculeze comisionul de neutilizat. Care este plafonul neutilizat? 18.000.000lei

Plafon neutilizat=plafon aprobatmax (transe) 90.0000.00018.000.000=72.000.000lei

Banca a pus deoparte intr-o galeata. 72.000.0000,1=7.200.000 comision de neutilizare F) Sa se calculeze veniturile bancii din acest credit: - Comision de angajament: 270.000 - Dobanda luni noiembrie: 273.333 - Dobanda lunii decembrie: 206.667 - Comision de neutilizare: 720.000 - Total: 1.470.000lei. G) Presupunem ca banca ar fi plasat plafonul neutilizat 72.000.000 intr-un alt credit sau plasament cu o rata a dobanzii 15% in perioada 1ian 15iunie. Cat ar fi castigat banca din acest plafon?

1.01 15.06 = 196 zile

D=72.000.0000,15

=5.880.000

Curs 3 11.04.2010
IV. Metode de gestionare a riscurilor de credit

Exista mai multe metode prin care pot fi impartite in 2 mari categorii: A) Metode normative cele care se bazeaza pe reglementari BNR si ale bancilor comerciale; B) Metoda statistico-matematica care se bazeaza pe modele. Metodele normative: 1. Provizoare Reprezinta o metoda prin care bancile se acopera ladiverse riscuri, printre care si riscul de credit. Este o conventie contabila intocmai ca si amortizarea. Provizionul acopera riscurile estimabile adica acele riscuri care pot fi estimate la grad relativ mare de certitudine. Riscurile care nu pot fi estimate sunt acoperite prin rezerve. Provizionul ca si amortizarea se constituie pe cheltuieli. Cheltuieli cu provizion = provizioane. Spre deosebire de amortizare provizioanele sunt reversibile. Cand evenimentul pentru care au fost create provizioanele riscul nu sa manifestat provizioanele devin venituri. Provizioane = venituri din provizioane. In activitatea bancara provizioanele sunt reglementate prin regulamente ale BNR si anume se tine cont de urmatoarele: Categoria de incadrare a fiecarui credit pentru care nu sau demarat actiuni in justitie (chiar daca nu era cazul); Tipul de garantie daca acel credit era garantat, dar numai pentru anumite tipuri de garantii expres definite de un regulament BNR. Orice alta garantie in afara celor expres stabilite nu se ia in calcul.

Categorii de incadrare a creditelor Fiecare solicitare de imprumut este analizata pe baza unui model care are la baza anumite reglementari ale BNR. In urma acelei analize creditul este incadrat in 5 clase:

1.1 standard; 1.2 in observatie; 1.3 substandard; 1.4 indoielnic; 1.5 pierdere. In momentul acordarii unui credit acesta nu poate fi decat primele 3 clase. Pe masura trecerii timpului, un credit poate migra dintr-o categorie in alta categorie, de regula in jos. Asa se ajunge la ultimele 2 categorii. Trecerea dintr-o categorie superioara intr-o categorie inferioara se face pe baza unor norme. In cazul in care se demareaza actiuni in justitie automat creditul trece in categoria pierdere indiferent de garantia lui. Aceste categorii de incadrare a creditelor stau la baza stabilirii valorii provizionului. Si anume avem urmatorii coeficienti de provizion: 1.1 standard: 0%; 1.2 in observatie: 5%; 1.3 substandard: 20%; 1.4 indoielnic: 50%; 1.5 pierdere: 100%. Pentru persoane fizice se aplica acelaiasi coeficienti daca creditul este in lei, daca este in valuata coeficienti se maresc cam cu 2% procente la fiecarecategorie. Coeficienti de provizion se aplica la asa numita expunere bruta sau expunere neta. Expunerea bruta reprezinta valoarea maxima dintr-un credit pe care ar pierde o banca la un anumit moment de timp. Ca urmare a sectorului timp bancile sunt obligate sa isi revizuiasca provizioanele periodic (ex: sfarsitul anului). Ex: sa presupunem ca la 9 august o banca acorda un credit de 6 mii lei, iar dobanda aferenta este 102,21 lei. Asta inseamna ca astazi 9 august banca poate pierde 6102,21 lei. O data cu trecerea timpului clientul ramburseaza si astfel de exemplu pe 9 septembrie dupa ce la rambursat prima anuitate in valoare de 2051,66 lei banca nu va putea pierde mai mult decat diferenta 6102,212051,66=4050,55 (vezi problema de trezorerie de la primul curs). Cu alte cuvinte avem 2 expuneri brute date calendaristice pe 9 august expunerea bruta: 6102,21, iar pe 9 septembrie 4050,55lei. Expunerea neta = expunerea bruta valoarea garantiei x coeficient al garantiei Garantia din aceasta formula trebuie sa fie cea expres stabilita de regulamente ale BNR. Orice alta garantie cu exceptia ipotecii nu contribuie la diminuarea expunerii brute ceea ce inseamna ca expunerea neta = expunerea bruta. Calculul provizionului se face conform formulei: Provizion=expunere bruta/netacoeficientul de provizion.

Ex: in cazul situatiei de mai sus daca la 9 august creditul era in categoria standard provizion egal 6102,21lei=0 (nu se creaza provizion). In situatia in care creditul nu era garantat sau garantia nu este cea stabilita prin normele BNR. Daca la 9 august creditul era clasificat in categoria substandard (in aceeasi conditii referitoare la garantie) atunci provizionul=6102,21lei20%=1220,44lei. Daca evenimentul pentru care a fost creat provizionul nu are lac deci riscul nu se manifesta provizioanele devin venituri integral sau partial. Ca urmare a faptului ca provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor ele trebuie sa fie reglementate in caz contrar sau crea provizioane supra dimensionate ceea ce ar duce la diminuarea bazei de impozitare. Numai provizioanele reglementate sunt cheltuielile fiscale. Dar bancile isi pot crea provizioane suplimentare care nu mai sunt reglementate doar ca ele nu sunt deductibile fiscal (se aduna la burse de impozit). La scadenta unui credit pentru care sau constituit provizioane, iar creditul a fost rambursat in conditii normale, provizioanele se anuleaza prin preluarea de venituri. 2. Rezerve Este un concept care se refera tot la o conventie contabila prin care o entitate preia o parte din profitul brut sau net si o incorporeaza in diferite tipuri categorii de rezerva. Astfel spus spre deosebire de provizion, rezerva se constituie din profitul brut sau net. O rezerva constituita din profitul brut va diminua baza de impozitare si ca atare acest tip de rezerva este reglementara. In cazul institutiilor de credit exista 3 categorii de rezerve constituite din profitul brut si anume: Rezerva legala; Rezerva statutara; Rezerva generala pentru riscul de credit.

Acesta are rolul de-a acapara pierderiile neestimate din credite. Algoritmul de calcul al acestei rezerve este: rezerva generala risc de credit = soldul creditelor 20% = x? Profitul brut se diminueaza cu x, bancile isi pot crea rezerve pentru riscuri de credit suplimentar pe langa aceasta rezerva, dar numai din profitul de dupa impozitare. 3. Garantii bancare Este un concept generic care se utilizeaza pentru a defini diferite tehnici, metode si instrumente care sa asigure imprumutatorul ca isi va recupera creditele si dobanzile aferente in cazul in care clientii devin insolvabili. Contractul de garantie este accesoriul la contractul de imprumut. Garantia este ultima sursa de rambursare a unui credit acordat. Practic statistica a stabilit ca executia garantiilor (cu mici exceptii) nu acopera decat o parte extrem de mica din pierderiile reale ale bancilor.

In general garantia se refera la un activ real sau financiar cesionat in favoarea bancii sau la metode si tehnici care permit bancii intr-un fel sau altul sa isi recupereze sumele datorate. Caracteristiciile unei bune garantii Teoretic tot ceea ce este legal poate fi utilizat ca garantie, practic insa, elemente cu valoare foarte mare nu sunt preluate de banci cu scop de garantie. O garantie poate fi evaluata intr-o categorie mai buna sau mai slaba in functie de 5 factori: 3.1. Standardizarea o garantie standardizata elimina orice ambiguitate asupra ei. Anumite bunuri pot fi tranzactionate pe burse si de aceea sunt standardizate, metodele pretioase au propriile lor standarde si bursa lor. Se masoara in karate; cacaoa, graul se tranzactioneaza pe cursele de alimente. O garantie standardizata=o garantie mai buna. 3.2. Durabilitatea reprezinta calitatea unei garantii de a-si pastra caracteristiciile in timp. Ex: tarile din Olanda. 3.3. Identificabilitatea reprezinta calitatea unei garantii de a fi identificata in mod unic fata de alta garantie de acelasi tip. Ex: terenuri, casele. 3.4. Tranzactionabilitatea este calitatea unei garantii de a putea fi vanduta pe o piata specifica. Tine cont de aceste piete respectiv de evolutia lor. Ex: imobilele, actiuni. Tranzactionabilitatea nu trebuie confundata cu lichiditatea unei garantiicare este calitatea acesteia de a fi vanduta fara pierderi semnificative. 3.5. Stabilitatea valorii in timp calitatea unei garantii de a nu-si pierde din valoare pe masura trecerii timpului. Scheme sau tehnici de garantare pentru ca mai multe categorii de clienti sa poata accesa credite pe care in alta situatie nu l-ar primi deoarece au riscuri mai mari si nu pot prezenta garantii corespunzatoare. Aceste scheme se numesc fonduri de garantare a creditelor (agricultura, prima casa, IMM-uri). Acestea sunt sprijinite de stat (de guvern) in functie de politicile concrete ale acestuia. Garantiile pot fi clasificate dupa o multitudine de criterii: Garantia simpla si solidara; Garantia privata sau a statului; Garantia explicita (un bun, o polita) si implicita (acreditivul documentar in finantarea comertului international); Garantii reale si personale. Reale bunuri tangibile forma de manifestare este reprezentata de gaj si ipoteca. Gajul poate fi cu si fara deposedare. Personale

implica existenta unei terte parti numita garant care previn obligatiile clientului in cazul in care acesta nu isi respecta clauzele. Formele de materializare a acestui tip de garantie sunt: girul si andosarea. Aplicatie privind provizioanele. 1. La momentul actual imprumutul acordat unui client se prezinta astfel: - Soldul de rambursat 60.000lei; - Dobanda aferenta 3.000lei; - Categoria de incadrare a creditului substandard (coeficientul de provizion 20%); - Nu exista provizion constituit; - Coeficientul de diminuare a expunerii brute depinde de garantie.

Expunerea bruta: 60.000+3.000=63.000lei

Se cere: a) Sa se calculeze provizionul reglementat si provizionul de constituit daca garantia este o ipoteca de gradul 1 asupra unui imobil evaluat la 30.000lei. Coeficientul de diminuare a garantiei este 50%.

Expunerea neta: 63.000(30.0000,5)=48.000 Provizion=expunerea neta coeficient de provizion=48.00020%=9.600lei 9.600 valoarea provizionului reglementat si constituit.
b) Sa se calculeze provizionul reglementat si constituit daca garantia acestui credit este o scrisoare de garantie a unei banci in care se acopera pina la 10.000lei. coeficientul de diminuare a expunerilor este de 0,8 sau 80%.

Expunerea neta=63.000(10.0000,8)=55.000 Provizion=expunerea neta0,2=11.000lei Provizionul constituit=11.000lei

c) Sa se calculeze provizionul reglementat si de constituit daca garantia este o scrisoare de garantie a unei banci din Romania care acopera integral obligatiile clientului. Coeficientul de diminuare a garantiei este 0,8. Calculati expunerea bruta maxim de pierdere a unei banci.

Expunerea bruta=60.000+3.000=63.000lei Expunerea neta=63.000(63.0000,8)=12.600 Provizion=12.6000,2=2.520

2. Acelasi credit de mai sus cu deosebirea ca el si afla in categoria pierdere (coeficientul de provizion este 100%), iar garantia este de la punctul c) din problema precedenta. Se cere sa se calculeze provizionul reglementat in acest caz. Sa calculam provizionul reglementat. Obs: indiferent de garantie in cazul unui credit, in cazul unei pierderi.

Expunerea bruta=60.000+3.000=63.000 Expunerea neta=63.000(63.0000)=63.000 Provizion=63.0001=63.000lei Provizion constituit=63.000lei

3. Aplicatie privind scadentarul in cazul rambursarilor in anuitati constante: o banca acorda un credit de 7.500 lei cu rata anuala de 12% rambursabil in 5 anuitati lunar egale. Sa se intocmeasca scadentarul. Perioada 1 2 3 4 5 1 Soldul initial 7.500 6.029,70 4.544,70 3.044,85 1.530 2 Dobanda 75,00 60,30 45,45 30,45 15,30 226,50 3=42 Amortisment 1.470,30 1.485 1.499,85 1.514,85 1.530 4 Anuitate 1.545,30 1.545,30 1.545,30 1.545,30 1.545,30 7.725 5=1+3 Sold final 6.029,70 4.544,70 344,85 1.530 0

C=valoarea capacitatii (credit) N=numarul de perioade de timp in care se face rambursarea R=reprezinta rata dobanzii aferente perioadei n R=1% N=5 C=750 Daca n este reprezentat de nr. de luni, r este rata lunara a dobanzii. Daca n este reprezentat de trimestre, r este rata trimestriala a dobanzii. Daca n este reprezentat de semestre atunci r este rata semestriala a dobanzii. Daca n este reprezentat de nr. de ani, r este rata anuala a dobanzii.

= Valoarea dobanzii 7.5000,01=75 6.029,700,01=60,30 4.544,700,01=45,45 3.044,850,01=30,45 1.5300,01=15,3 Amortisment 1.545,3075=1.470,3 1.545,3060,30=1.485 1.545,3045,45=1.499,85 1.545,3030,45=1.514,85 1.545,3015,30=1.530 Sold final 7.5001.470,3=6.029,70 6.029,701.485=4.544,70 4.544,701.499,85=3.044,85 3.044,851.514,85=1.530 1.5301.530=0 Coloana 2=valoarea dobanzii Coloana 2=col 1r
Acelasi scadentar in cazul in care rambursarile se fac in anuitati descrescatoare. Perioada 1 2 3 4 5 1 Sold initial 7.500 6.000 4.500 3.000 1.500 2=cit Dobanda 75 60 45 30 15 225 3 Amortisment 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 4=3+2 Anuitati 1.575 1.560 1.545 1.530 1.515 7.725 5=13 Sold final 6.000 4.500 3.000 1.500 0

D=cit D=cr Amortisment=7.5005=1.500 Sold final 7.5001.500=6.000 6.0001.500=4.500 4.5001.500=3.000 3.0001.500=1.500 1.5001.500=0 Valoarea dobanzii D1=7.5000,12 =75 D2=6.0000,12 =60 D3=4.5000,12 =45 D4=3.0000,12 =30 D5=1.5000,12 =15 Anuitate 1.500+75=1.575 1.500+60=1.560 1.500+45=1.545 1.500+30=1.530 1.500+15=1.515
Examen: Intrebari scurte;

Un numar de probleme punctuale; Probleme scurte cu o singura intrebare.