ALIMENTATIA BOLNAVULUIPrincipii generale:Alimentatia este una dintre cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului .

Asigurarea raportului caloric, stabilirearegimului alimentar adecvat si administrarea alimentelor pecale naturala sau artificiala constituie sarcini elementare aleingrijirii pacientului acasa sau la domiciliu.Alimentatia urmareste:a)sa acopere cheltuieliile energetice; b) sa asigure aportul de vitamine si minerale necesaremetabolismului, cresterii si altele;c) sa favorizeze procesul de vindecare, protejandorganelle imbolnavite si asigurand aportul desubstante necesare organismului normal; d) Sa impiedice transformarea boliilor acute n cronice iapari ia recidivelor.Regimul dietetic trebuie constituit nct s satisfac necesit iile calitative i cantitative necesareorganismului.Asigurarea necesit ii lor cantitative ale organismuluiAportul cantitativ al substan elor alimentare estedirijat n stare normala de factori fiziologici cum ar fi:foamea, setea, abstinen a n cazul persoanelor bolnave ace ti factori nu suntntotdeauna jaloane sigure pentru dirijarea aportuluialimentar. n anumite boli, lipsa poftei de mncare este unsimptom precoce i dominant. De asemenea i seteaexagerata poate fi n anumite cazuri. Bolnavii in stare deincon tien i comato i, cei somnolen i, sunt lipsi i desenza iile de sete sau foame. Ace tia nu- i pot dirija singuriaportul necesar de alimente. Personalul care ingrije teace ti bolnavi are un rol primordial n alimenta ia lui.Aportul de substante alimentare trebuie asigurat pe baya necesit iilor reale de calorii. Cnd nu se asiguracantitatea necesara de alimente, organismul recurge laresursele propri, esulare. Necesit iile calorice ale bolnavului variaz ntre 2500-3000 de calorii. Dac organismul este supus unui regim de foame, va consumadin tesuturiile proprii circa un kilogram in 24 de ore, ceeace duce la o slabire rapida n greutate, fiind posibil s fiemascat de re inerea de ap exagerat .Necesit iile calorice ale unui bolnav in repausabsolut la pat se estimeaz a fi in jur de 25 calorii/kg. Corp.Un bolnav de 60 kilograme va avea nevoie de 1500 caloriin 24 de ore.Necesit iile calorice ale copiilor sunt cu 20-30%mai mari, iar ale persoanelor in vrst cu 10-15% mai mici,aceasta cantitate de substante alimentare acoper cheltuieliile metabolismului bazal.Necesita iile bolnavului n ambulator, mai alesdaca lucreaz , sunt mai mari, n raport cu intensitateaefortului care l depune. Acela i bolnav, in cayul uneimunci usoare, necesit 2500-3000 de calorii, iar in cazul unei munci grele poate avea nevoie de 5000-6000 decalorii.Necesitatiile bolnaviilor febrili se m resc n raportcu influen a produsa de microorganisme si ridicanecesitatiile calorice cu 10%. Fiecare grad de temperaturaimplic un aport energetic de nca 13%.Independent de felul regimului sau forma iconsisten a alimentelor, regimul trebuie sa fie alc tuit ca saacopere necesitatiile energetice n ntregime, c ci numai nacest fel se pot men ine for ele fizice ale organismului,factor absolut necesar pentru procesul de vindecare.

ALIMENTA IA PASIV Bolnavii in stare grava imobilizati la pat, paralizati,epuizati, cei cu tulburari usoare de deglutitie vor fialimentati de infirmiere. Ei vor fi serviti numai dupadistribuirea meselor pentru a avea timpul necesar pentruacestia.Bolnavul va fi a ezat intr-o pozitie semisezand,sau daca starea lui nu permite sa fie imobilizat va ramanein pozitie orizontala, in decubit dorsal.

Se protejeazalenjeria de pat cu o musama, la gatul bolnavului se puneun prosop.Alimentele asezate estetic se vor pune pe o tavacare se aseaza pe noptiera sau pe un taburet langa pat inasa fel incat pacientul sa vada alimentele.Persoana care il alimenteaza se aseaza in partea dreapta a bolnavului si servindu-i felul intai cu lingura.Bolnavii care sunt in stare grava se alimenteazacu ajutorul pipetei pic cu pic, dar nu se renunta laalimentarea lui.Alimentele solide se taie in bucati mici in prezenta bolnavului si se introduc tot cu lingura,asteptam pana mesteca bine si inghite si pe urma se vaservi cu a doua portie. Ceaiul se serveste din cani cucioc.Dupa termnarea alimentatiei se scimba lenjeriadaca este nevoie, se indeparteaza musamaua si aleza, seaseaza pacientul in pozitie comoda pentru a se puteaodihni. Vesela se transporta la oficiu. ALIMENTATIA ACTIVA Alimentatia activa se face in sala de mese, insalon la masa, sau la pat. Alimentatia in sala de mese Pregatirea conditiilor pentru alimentatie corespunzatoaretrebuie sa respecte:a)se verifica starea de curatenie; b)s e aeris est e;c)se aseaza estetic pe masa tacamurie, paharele, cana cuapa, servetelele, flori si o eticheta cu regimuri;d)se anunta pacientul si-l atentionam sa se spele pemaini. Servirea alimentelor a)se serveste bolnavul pe rand pe masura ce consumafelul de mancare; b) fiecare aliment se serveste intr-o farfurie curata fara saatingem alimentul cu mana; c) vesela murdara se ridica imediat si obeservam daca bolnavul a consumat toata portia si incercam sa aflammotivul de ce nu a mancat.Strangerea veselei utilizata se transporta la oficiul de bucatarie, se aeriseste si se curata sala de mese. ALIMENTATIA ARTIFICIALA La alimentatia artificiala se introduc alimente prin perfuzie, sonda gastrica si clisma.a)asistenta este ajutata de infirmiera sa introducasonda gastrica; b)se face o spalatura gastrica; c)prin palnia astasata la capatul sondei se toarna lichidalimentar 200-400 ml la temperature corpului;d)se introduce 200-300 ml apa plus o cantitate mica deaer pentru golirea sondei.
.