Centru de Colectare Plan de Investitie

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
PROPUNERE DE INVETITIE
Realizare unui centru de colectare si prelucrare a laptelui 34
1.1 PREZENTARE GENERALA

Numele: Comuna Comisani Cod fiscal : 4280140 Adresa: Comuna Comisani, Judetul Dambovita Tel si fax : 0245-263 147 / 0723 629 482 Reprezentata de : Primar Antonescu Stelian Dotarea comunei Comisani din punct de vedere al infrastructurii :
Electricitate Internet NU 100% Apa potabila 100%
Telefonie mobila 100% Canalizare Nu
Comuna Comisani
Drum asfaltat 70% CaTV 100% Telefon 100%
Gaz 75%
Comuna Comisani dispune de urmatoarele bunuri, forta de munca calificata si intreprinzatori locali : Zootehnie Animale/ pasari Pasari Bovine Caprine Ovine Porcine Cabaline Familii de albine Magari Numar Agricultura 646 Comert 90 Industrie 400 700 105 140 Forta de munca calificata in Numar persoane 2300 65% 5% 15%
35
Cultura
Grau Porumb Floarea soarelui Legume Orz Orzoaica Ovaz Fasole Mazare Rapita Lucerna Cartofi Vie-soiuri hibride Pomicultura Cartofi Plante tehnice Furaje Soia
Suprafata teren cultivat Suprafata Suprafata ce ar cultivata in putea fi 2006(ha) cultivata/dorita (ha) 855 670 245
Produs t/ ha
DENUMIRE Scoala Ferma/ Cladiri CATEGORIE Intravilan
CLADIRI DISPONIBILE SUPRAFATA STARE DOTARI 200 mp Functionala 50% 1000 mp Foarte buna TERENURI DISPONIBILE SUPRAFATA PRET VANZARE CONCESIONARE ARENDA 5-7 /mp Vanzare
PROPRIETAR Primarie Primarie PROPRIETAR
Denumire SC MERCATOR SRL SC SARLIC SRL
INTREPRINZATORI LOCALI Domeniu activitate Nr.ang. Nume administrator Fabrica cafea 40 Morarit 20 Pana Nicolae Comert 20
Date de contact
36
1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Principalele obiective generale in dezvoltarea comunei Comisani, pe termen lung si mediu sunt: dezvoltarea infrastructurii de baza; cresterea potentialului economic; imbunatatirea calitatii vietii; ridicarea nivelului educational si el cultural; crestera competitivitatii si performantelor activitatii in industrie,investitii si in special in agricultura; stimularea spiritului intreprinzator; protejarea si conservarea biodiversifitatii si a habitatului natural; realizarea, modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de canalizare (proiect pe OG 7) ; asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale (trebuie extinsa reteau pe 17,5 km) ; reabilitarea drumurilor (necesar asfaltare 11 km de drum comunal) ; constructia unei scoli si a unei gradinite. Prin prezenta strategie s-a propus o tendinta de dezvoltare a comunei, la elaborarea ei s-a avut in vedere urmatoarele: cresterea standardului de viata prin crearea de noi locuri de munca si infiintare si dezvoltarea unui centru de colectare si prelucrare a laptelui, conducand la cresterea nivelului de trai; sa se permita adaptarea la inevitabilele schimbari ce vor avea loc pe parcurs; prezentarea unor posibilitatilor de investitii directe sau prin parteneriat public-privat; protejarea si conservarea biodiversitatii si habitatului natural. In conditiile unei societatii moderne, alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara participarea produselor lactate intr-o gama cat mai larga, in cantitati sporite, cu precadere in stare proaspata pe tot parcursul anului. Laptele este un aliment ce contine toate principiile nutritive si care este recomandat la toate varstele.Datorita compozitie sale, laptele este perisabil si expus la lumina isi pierde din valoarea nutritiva. Oasele copiilor cresc in fiecare zi si pentru asta e nevoie de mult calciu. Dupa ce cresterea in lungime a oaselor s-a incheiat, acestea se dezvolta in continuare in interior. De aceea, pentru inca cel putin 10 ani, aportul de calciu este benefic in scopul unei mineralizari corespunzatoare a oaselor. Proteinele din lapte sunt de calitate superioara, continand toti aminoacizii esentiali in proportii optime. Sunt usor digerabile si au o mare putere de formare a tesuturilor noi in perioada de crestere. O data ambalat, laptele trebuie protejat de lumina atat naturala cat si artificiala deoarece poate avea un efect distructiv asupra multor vitamine (in special asupra vitaminei B2). Nu numai sistemul osos beneficiaza de elementele nutritive ale laptelui.Vitamina A care se gaseste in lapte mentine pielea sanatoasa si tanara. Laptele prezinta in compozitia sa si potasiu ce regleaza schimburile intercelulare pastrand pielea hidratata si cu aspect sanatos. Riboflavina si niacina din lapte produc energia necesara pentru functionarea celulelor din tot corpul. 37
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Fosforul stimuleaza cresterea si diferentierea celulara si alaturi de calciu este un component important al oaselor si dintilor. Proteinele din lapte sustin tonusul muscular si contribuie la un aspect sanatos al parului si unghiilor. Vitamina B12 din lapte ajuta la formarea globulelor rosii care au rol in transportul de oxigen si asigura energie si vitalitate. Laptele aduce asadar mai multe substante nutritive decat oricare alta bautura iar a bea lapte este unul din cele mai naturale moduri de a asigura corpului vitaminele si mineralele necesare pentru intreaga zi. Primaria comunei Comisani, ca promotoare a principiilor de dezvoltare durabila n drumul spre adaptarea la conditiile europene, trebuie sa-si ntareasca capacitatea institutionala atat la nivelul decizional cat si de executie. Pentru realizarea obiectivelor propuse n proiectulde fata, primaria ca autoritate publica trebuie sa elaboreze actiuni pentru atragerea de resurse financiare, mobilizarea resurselor umane, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor. Ca modalitati de realizare a strategiei de dezvoltare durabila la randul ei Primaria si Consiliul Local al comunei trebuie: sa faciliteze procesul de dezvoltare economica locala; sa mbunatateasca managementul n administratia locala, inclusiv n ceea ce priveste activitatea de planificare si cea contabila; sa mbunatateasca mecanismul de stabilire a bugetelor locale; sa asigure si sa faciliteze dezvoltarea parteneriatului public-privat; sa asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor n procesele de luare a deciziilor. Masurile de realizare a unei administratii orientate catre cetatean si asigurarea unei transparente reale sunt: utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii, deschide noi posibilitati atat pentru furnizorii de servicii cat si pentru cetateni; crearea unor mecanisme de consultare efectiva a cetatenilor, avand ca scop cresterea gamei de servicii oferite si primirea unor informatii privind calitatea serviciilor; cresterea calitatii, ceea ce nseamna schimbarea modului de a gandi si de a aborda diverse probleme, trecerea la o gandire flexibila, orientata catre rezultat; includerea furnizarii serviciilor: pentru ca serviciile sa fie mai usor accesibile, acestea trebuie canalizate astfel ncat sa se bazeze pe nevoile si asteptarile cetatenilor ; programarea si stabilirea resurselor trebuie sa se faca n mod transparent, pentru a permite participantilor sa contribuie cat mai mult la acest proces. O importanta deosebita in cresterea capacitatii institutionale o reprezinta ridicarea nivelului de pregatire profesionala a resurselor umane din administratia publica, cu ajutorul cursurilor organizate de Ministerul Administratiei Publice prin Centrul National de Formare Continua pentru Administratia Publica. Bugetul general al comunei Comisani reflecta un acord ntre nevoile comunitatii si posibilitatile de satisfacere a acestora. Aceasta situatie a impus, impune si va impune o repartizare complexa a resurselor financiare limitate si o folosire cat mai eficienta a sumelor obtinute din sursele proprii si atrase.
38
1.3 PREZENTARE PROIECT

Marea majoritate a fermierilor romani obtin lapte bio fara sa stie, deoarece sunt hranite ecologic, vacile autohtone ar putea fi usor certificate. O parte din tarani romani au obtinut certificarea fermelor ca ecologice de catre organismele specializate, desi cei mai multi sint proprietari a 5-10 vaci. Capacitatea fermelor romanesti este evidenta, iar laptele obtinut ar putea fi considerat aurul alb ramas inca nevalorificat, spun specialistii. Micii producatori de lactate bio incearca sa-si faca loc pe piata vinzindu-si marfa in zonele din jurul fermelor. Prin prezentul proiect se propune crearea unui centru de colectare si prelucrare a laptelui care sa asigure atat aprovizionarea comunei cat si a comunelor invecinate. Sursa de finantare a acestui proiect sa va realiza prin parteneriat privat sau publicprivat: Consiliul Local concesionand cladirea (care necesita lucrari de reabilitare) necesara realizarii investitiei, sau vanzand teren, partenerul urmand sa realize investitia din surse proprii sau atrase. Directiile strategice ale proiectului: Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei rurale; Construirea, dezvoltarea si modernizarea centrului de colectare a laptelui in concordanta cu tendintele pe plan international; Crearea de noi locuri de munca; Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli pentru nfiintarea de ferme si de organizatii profesionale ; mbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima n folosirea conditiilor pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe, precum si pentru cresterea profitabilitatii producatorilor de lapte cat si a agricultorilor; Dezvoltarea industriei alimentare si agriculturii, n concordanta cu regulile de protectie a mediului nconjurator; mbunatatirea legislatiei pentru atragere, n mai mare masura, a investitorilor straini; Atingerea treptata, dar n ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta, n vederea integrarii n structurile Uniunii Europene. Realizarea acestor programe este de lunga durata, n care autoritatea locala va trebui sa se implice profund prin atragerea de resurse financiare si prin acordarea unor facilitati investitorilor. Primaria trebuie sa aiba un rol major prin popularizarea programelor de investitii acordate tarii noastre de la Uniunea Europeana, programe de finantare care vizeaza acest sector.
1.4 PIATA ACTUALA

Din datele statistice reiese ca productia de lapte din Romania se ridica anual la circa 5,5 miliarde de litri, din care doar 1,2 miliarde de litri sunt procesati in sistem industrializat, o pondere importanta din productie fiind vanduta direct in piete, fara a fi pasteurizata, iar piata produselor procesate fiind in jur de 800 milioane euro. 39
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe In anul 2005, Romania a importat peste 20.915 tone de lapte, smantana, unt, branzeturi si casuri, in valoare de 20 milioane euro, in timp ce exporturile au fost de numai 8.818 tone, in valoare de 16,4 milioane euro.
Productia de lapte a Romanie (mii hl)

58000 56000 54000 52000 50000 48000 46000 51630 50542 2000 Total 2001 2002 2003 55146 53169 52483 54675 57736 57450
Din care in productie privata
O parte din firmele care produc cantitati ceva mai mari de lactate ecologice prefera sa exporte branza, schweitzer sau untul bio. Reflectand sincer si elocvent nivelul actual de trai din Romania, piata laptelui de consum (aproape 1,5 miliarde litri n ultimul an) ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care mpreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta n Romania; lapte neprocesat industrial, desi este riscant pentru sanatatea consumatorului este preferat n mod traditional avand o pondere uriasa (90%) n laptele vandut pe piata din Romania. Laptele neprocesat industrial, cum reiese din datele statistice, are o pondere importanta n comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind cu totul strain de cutumele comerciale moderne cum este brandingul. Laptele UHT si pasteurizat depind de companiile procesatoare, mai mici sau mai mari, dar branduri n adevaratul sens al cuvantului exista doar pentru laptele UHT, acesta poate si pentru ca pretul acestuia este mai ridicat, care permite finantarea unui buget rezonabil de marketing. Exista o singura exceptie de lapte pasteurizat (mai ieftin) vandut sub un brand distribuit la nivel national, Ok!, fiind o prezenta minoritara n sectorul lui, unde domina marcile producatorilor locali din zona respectiva. Piata romaneasca a lactatelor este diversa, nsa putini producatori sunt capabili sa se impuna n mai mult de o categorie de produse. Uriasul Danone concureaza pe piata cu lactate proaspete (iaurturi), umar la umar cu alt urias, Campina. Hochland se axeaza pe branzeturi procesate, avand o concurenta puternica din partea companiei Dorna Lactate si ntr-o mai mica masura, din partea Friesland Romania, acestea numarandu-se printre acei putini producatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile n cazul Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile si lactatele proaspete n cazul Friesland. n sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact.
40

Productia de lapte pe locuitor in Romania
270 260 250 240 230 220 210 230,1 2000 237,3 2001 2002 2003 253 265,7
lapte (l/loc)
n ceea ce priveste Friesland Romania, Dorna Lactate si Albalact, o scurta privire asupra brandurilor lor de lapte UHT si a felului n care sunt gestionate poate sa indice modul n care aceste companii planuiesc sa concureze n viitorul apropiat pe o piata ce se va schimba cu siguranta si n mod semnificativ. In urma analizei evolutiei pietei specifice in ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca in anii 2004-2006 piata laptelui pasteurizat s-a diversificat si a crescut foarte mult. Nu intamplator, anii 2005 si 2006 au fost continuu marcati, in publicitatea TV, de spoturi la branduri de lapte pasteurizat. A crescut mult concurenta, dar si consumul. Automat, si spatiul dedicat acestui segment in magazine a crescut mult.
1.5 STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

n tara noastra, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este nca redus n comparatie cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. Productia de lapte este de 5,5 miliarde de litri anual, din care doar 1,1 miliarde de litri sunt procesati, 1,3 miliarde sunt vandute fara procesare, iar restul reprezinta consum propriu si pierderi. n negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. Pe o piata n crestere lenta si cu concurenti putini, nou-venitii si vor cladi cotele de piata mai putin prin crearea de piata noua si mai mult prin erodarea cotelor producatorilor deja existenti. O observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata n principal din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. Branding-ul ne-ar putea ajuta sa ne pastram o industrie a produselor lactate sanatoasa, multa vreme de acum ncolo. Din statisticile M.A.A.P. reiese ca numai 20% din totalul volumului de lapte materie prima ajunge la procesatori, 27% este vandut direct pe piata libera, neprocesat, iar restul il reprezinta auto-consumul si consumul tehnologic. Conform MAPDR a avut si are ca principale obiective de dezvoltare pentru laptele bovinelor si ovinelor: Pentru laptele bovinelor: Fiind un produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor n varsta, precum si a celor cu diferite afectiuni. Cresterea vacilor pentru lapte, ocupatie de baza n zona rurala si montana, asigura venituri ritmice si stabile crescatorilor de animale. 41
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Sustinerea valorificarii eficiente a laptelui materie prima va permite realizarea unor investitii n retehnologizarea activitatii necesare realizarii unor produse lactate controlabile, cu calitate si termene de garantie superioare. Asigura stabilitatea fortei de munca n zona rurala si montana. Este sursa sigura pentru schimburile comerciale. Asigura valorificarea superioara a furajelor realizate pe suprafetele de baza furajera n sistem natural (pasuni naturale). Obiective urmarite: o Asigurarea necesarului de lapte si produse lactate la nivelul standardelor europene. Realizarea unei ncarcaturi optime de animale pe unitatea de suprafata n vederea utilizarii potentialului de productie al bazei furajere. o Stimularea organizarii de exploatatii eficiente si competitive prin trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala. o Organizarea crescatorilor n asociatii n vederea reprezentarii intereselor n relatiile cu furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor realizate. o Cresterea productiei de lapte materie prima la nivelul potentialului national n vederea acoperirii cotelor de productie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul integrarii. Program pentru sustinerea produsului: Sustinerea, stimularea si protectia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite n UE. Sustinerea pentru echilibrarea balantei ntre segmentul de productie si procesare a productiei. Fara ajustarea echilibrata a raportului de preturi ntre sectorul de procesare si productie, se risca diminuarea efectivelor de animale. Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra pretul de valorificare la producatorul intern cu cel realizat n UE Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung: Relansarea sectorului de crestere a bovinelor, n vederea stimularii productiei de lapte de vaca. Sustinerea sectorului de producere a laptelui, pentru cresterea cantitativa si calitativa a acestuia, n vederea alinierii la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a cotelor. Asigurarea securitatii alimentare a populatiei cu lapte si produse lactate. Sustinerea financiara a productiei de lapte, pentru echilibrarea pretului de valorificare la producator, pe aceleasi criterii cu cele realizate n UE. Pentru laptele ovinelor: Program pentru sustinerea produsului - lapte Ameliorarea efectivelor de ovine si caprine pentru productiile de lapte prin folosirea nsamantarilor artificiale cu berbeci si tapi cu nalta valoare de ameliorare. mbunatatirea productiei de lapte prin sporirea cantitatii si prelungirea duratei de lactatie, cat si a procentului de grasime si proteina. Extinderea controlului oficial al productiei de lapte pentru depistarea plus valorilor si formarea unor nuclee de selectie valoroase. Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung 42
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Relansarea sectorului n vederea stimularii consumului de lapte si produse lactate de oaie si capra. Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor. Recastigarea pietelor externe pentru produsele lactate din lapte de oaie si capra. Publicul va fi informat de centrul de colectare si prelucrare lapte si carne prin multiple canale de comunicare: Sait-uri ale administratiilor publice site-ul comunei, etc.; Publicatii, articole in presa de specialitate; Pliante, ilustrate si vederi, cataloage, fluturasi; Ghiduri locale si nationale; Puncte de informare in cetrul oraselor si principalele porti de intrare (aeroport,gara); Panouri informative electronice/computerizate in statii de tramvai/autobuz, benzinarii, piete, mall-uri etc. Principala strategie a centrului este de a se pozitiona in culmea clasamentului de calitate, oferind carne si lapte la o calitate superioara. Metodele acestei strategii cuprind cercetarea si dezvoltarea in vederea promovarii pe piata romaneasca si externa a carnii si laptelui de oaie si capra in special.
1.6 INFORMATII FINANCIARE

Avand in vedere ca societatea romaneasca se afla intr-un proces de schimbare in care toate elementele de ordin economic, social, civic, politic au cunoscut si cunosc o noua dinamica in incercarea de adaptare la conditiile europene. Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective principale : cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri rididicate, mai multe locuri de munca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si umaniste ; cresterea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a bunurilor care sustin nevoile de baza ale vietii ; cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la dispozitia indivizilor si natiunilor. O oportunitate economica o reprezinta pentru comuna Comisani realizarea unui centru de colectare a laptelui. Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si financiare. Cost pentru proiect ar fi intre 150000-250000 euro, cost ce ar cuprinde: reabilitarea spatiului de productie; achizitionarea echipamentelor necesare colectarii si prelucrarii laptelui, a materiilor prime pentru primul proces de productie; pregatire profesionala; consultanta. Pentru o constructie noua: costul este intre 700-800 Euro/mp Cheltuieli generale eligibile: - Construirea de noi cladiri operationale si instalatii si modernizarea celor existente, inclusiv: - lucrari de demolare a cladirilor existente si amenajare teritoriala (nu mai mult de 5% din costul total al proiectului); - lucrari de protectia mediului, incluzand regenerarea cadrului natural la sfarsitul lucrarilor, precum spatii verzi, curti, cai de rulare, parcari; 43
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe - lucrari de constructie si modernizare pentru toate tipurile de cladiri care sunt in directa legatura cu obiectivul proiectului, precum: - birouri si spatii pentru personalul de conducere si personalul de executie; - hale pentru colectarea si receptionarea materiilor prime, depozitare, conditionare si maturare, pregatirea in vederea procesarii, procesarea, ambalarea, marcarea si etichetarea, congelarea si refrigerarea, incarcarea si livrarea produsului final; - cladiri auxiliare si structuri pentru depozitarea uneltelor si pieselor de schimb; - hale pentru pastrarea echipamentelor si vehiculelor specializate in colectare/ transport/ manipulare; - construirea de alei de incinta si cai de acces catre reteaua de drumuri de cai ferate ; - constructii speciale pentru protectia mediului; - constructii speciale pentru utilitati, precum: statii de pompare, instalatii de aer comprimat, instalatii de tratare si reciclare, conducte si bransamente la retelele externe de energie electrica, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canal; - constructii pentru laboratoare pentru controlul calitatii; - alte constructii identificate in studiul de fezabilitate ca necesare pentru asigurarea functionarii proiectului. Noi masini, echipamente, tehnologii, aparate si software de computer, inclusiv costurile de instalare si montare pentru: - colectare, receptionarea si livrarea calitativa si cantitativa a materiilor prime; - pregatirea in vederea procesarii, procesare, ambalarea, imbutelierea, marcarea, etichetarea, congelarea si refrigerarea, manipularea si incarcarea, sortarea, conditionarea si maturarea, marketingul, productia interna de inputuri auxiliare; - masini pentru curatirea, uscarea si igiena echipamentelor si halelor de procesare; - utilitati: electricitate, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canalizare, aer comprimat; - testare si laboratoare pentru controlul calitatii; - echipamente pentru protectia mediului: de evacuare, tratare, reciclare, pompare a apelor reziduale si a reziduurilor (purificatori pentru ape reziduale), echipamente pentru indepartarea resturilor minerale si organice, echipamente pentru corectii, deratizare si dezinfectare (sisteme ecologice); - dotarea birourilor: mobila, sisteme de date, accesorii de birou, retele de date; - alte masini si echipamente noi identificate in studiul de fezabilitate, necesare pentru asigurarea functionarii proiectului. Acea parte a costurilor reprezentand plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patent si licente, pentru pregatirea si/sau implementarea proiectului, direct legate de masura, care nu depasesc 12% din costul total eligibil al proiectului, care includ: - Studii de teren: geo, topo, hidro; - Consultanta tehnica pentru pregatirea proiectului (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini si detalii de executie); - Consultanta financiara pentru pregatirea proiectului; - Achizitia de patente si licente; - Proiectare, consultanta si asistenta tehnica si manageriala pe perioada implementarii proiectului (furnizata de persoane fizice sau juridice), incluzand asumarea sarcinilor de responsabil de proiect, legal sau tehnic, transferul de know-how, supravegherea lucrarilor, controlul calitatii; - Avize si acorduri, pentru proiect; - Cheltuieli cu avize, acorduri si servicii in legatura cu organizarea de santier. 44
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Achizitia de mijloace de transport specializate noi, in urma identificarii nevoii in studiul de fezabilitate: - Mijloace noi de transport intern de incinta si intre sectii (pentru ridicare, tractare, rulare, manipulare), si autovehicule rutiere specializate noi (frigoterme si izoterme, vehicule pentru transportul animalelor, reziduurilor, produselor lichide si pulvirulente) asa cum sunt definite in studiul de fezabilitate. Cheltuieli eligibile specifice pentru lapte si produse lactate: - Investitii noi pentru cladiri, instalatii, masini si echipamente si modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente, pentru infiintarea de centre de colectare, receptionare, racire si stocare a laptelui ca materie prima, precum si achizitionarea pentru intreprindere de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse in stare lichida sau in stare de pulbere, identificate in baza studiului de fezabilitate; - Investitii in prelucrarea, depozitarea si marketingul laptelui si produselor lactate precum si modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente; - Investitii pentru tratarea, reciclarea si eliminarea produsilor reziduali si deseurilor nocive; - Investitii pentru createrea valorii adaugate a sub-produselor rezultate in procesul de prelucrare a laptelui (zer,zara) in cadrul unitatilor de procesare si marketing; - Investitii pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control al lantului de receptie, colectare, prelucrare si marketing a produselor sub aspect cantitativ si calitativ; - Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing (construirea si modernizarea spatiilor pentru laboratoare de analize si achizitionarea echipamentului de laborator) Investitii pentru cresterea valorii adaugate a subproduselor rezultate in procesul de prelucrare a laptelui (zer, zara) in cadrul unitatilor de procesare si marketing: * Achizitionarea de tehnologii si echipamente pentru procesarea zerului in vederea obtinerii de: - biomasa furajera; - lactoza farmaceutica si lactoza pentru consum; - proteine serice; - acid lactic; - produse probiotice pentru consum sau nutreturi; - zer praf pentru industria alimentara; * Achizitia de tehnologii si echipamente pentru procesarea zarei in vederea obtinerii de: - praf de zara pentru industria alimentara; - zara pentru nutreturi. Conditiile pentru producerea, depozitarea, transportul si valorificarea laptelui si a produselor pe baza de lapte sunt reglementare de Ord. MAAP 389/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte publicat in Monitorul Oficial nr. 860/28.11.2002. Norma sanitara veterinara cuprinde reglementari cu privire la conditiile de sanatate animala pentru obtinerea laptelui crud materie prima, igiena mulsului, colectarea laptelui si transportul acestuia de la ferma la centrul de colectare si la unitatile de procesare, standardele pentru tratarea laptelui la unitatile de procesare, conditiile sanitare veterinare pe care trebuie sa le indeplineasca aceste unitati. In conformitate cu precizarile mentionate in prezenta norma sanitara veterinara (cap. I, art. 1) nu sunt afectate reglementarile nationale aplicate vanzarii directe de catre un producator catre consumator a laptelui crud obtinut de la animale libere de tuberculoza si 45
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe bruceloza sau a produselor pe baza de lapte obtinute in gospodaria proprie dintr-un astfel de lapte crud, cu conditia sa fie indeplinite conditiile de sanatate animala. Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate personala laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei in adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena mulsului, racirea laptelui precum si respectarea conditiilor de igiena personala. Pentru a putea fi valorificate aceste produse detinatorul de animale trebuie sa faca dovada starii de sanatate a animalelor de la care provin produsele, prin prezentarea carnetului de sanatate a animalelor eliberat de un medic veterinar oficial care are sub supraveghere aceste animale (care trebuie vizat trimestrial) si un atestat sanitar eliberat de medicul de familie care confirma ca producatorul indeplineste conditiile de sanatate. Produsele mentionate oferite spre vanzare nu vor putea fi valorificate in pietele agroalimentare decat dupa verificarea de catre medicul veterinar oficial atat a salubritatii produselor precum si a documentelor insotitoare. Precizam ca desfacerea acestor produse usor perisabile nu se poate face decat cu conditia asigurarii de catre administratia pietelor a unor locuri special amenajate cu toate facilitatile necesare. In vederea implementarii normelor sanitare veterinare armonizate cu legislatia Uniunii Europene, Guvernul Romaniei a emis Hotararea de Guvern nr.48/2003 pentru aprobarea Programului National cadru de restructurare si modernizare a unor unitati de profil zootehnic si din industria alimentara. Hotararea de Guvern cuprinde categoriile de unitati, obiectivele, directiile de actiune precum si responsabilitatile autoritatilor implicate si a unitatilor care trebuie sa demonstreze ca prin programe proprii sunt capabile sa se dezvolte si sa se alinieze la standardele de igiena cerute de legislatia Uniunii Europene. Agentia Nationala Sanitara Veterinara a stabilit o strategie in acest domeniu care cuprinde evaluarea unitatilor, intocmirea programelor de restructurare, stabilirea unei cronograme de atingere a parametrilor care vizeaza modificarile constructive, de flux si de tehnologie. Pentru unitatile care nu au program de restructurare si care nu sunt in conformitate cu cerintele comunitare de igiena, urmeaza a fi reevaluate pentru a functiona numai pe piata locala cu conditia respectarii normelor de igiena. Activitatea celor care nu vor indeplini aceste conditii va fi suspendata conform reglementarilor in vigoare. Guvernul Romaniei a negociat cu Uniunea Europeana o cota deproductie de 3.057 milioane tone lapte, dintre care 1,093 milioane tone sa fie destinate procesarii si alte 1,964 milioane tone vanzarii directe.Domnul Florin Popescu, presedintele Organizatiei Interprofesionale Nationale "Laptele" din Romania, aprecia ca pentru a atinge cota pana in 2007,"ar trebui ca pana atunci sa avem in tara 30.000 de fermieri care sa detina peste 15 animale, fata de numai 8.000 cati avem in prezent. In urmatorii doi ani, numarul taurinelor trebuie sa creasca cu 1 milion de vaci de rasa, care sa dea in medie peste 3.600 litri de lapte anual (aceasta in timp ce in Germania media e de 6.000 litri de lapte). Alocand anual numai 200-400 miliarde lei pentru subventionarea laptelui livrat, statul roman nu va putea sustine aceasta dezvoltare. Sunt necesare investitii substantiale pentru aproduce la standarde europene, apreciate la aproximativ 200 milioane euro. Reprezentantii domeniului considera ca este nevoie si de sprijin guvernamental, in sensul acordarii de subventii pentru gospodariile si fermele de la care se colecteaza laptele, si al protejarii sectorului in fata importurilor de produse similare. 46
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Printre principalele produse obtinute din lapte de oaie si capra sunt: Casul dospit. Dupa inchegare, laptele se desprinde usor cu mainile de pe peretii cazanului si se marunteste bine pana la marimea bobului de mazare, timp de 10 minute, pentru scoaterea zerului, dupa care se amesteca usor inca cca 5 minute. In continuare, se adauga 5 litri de zer, incalzit la 40-42C, la 100 l lapte, pentru pastrarea constanta a temperaturii de 37C, apoi coagulul (laptele inchegat) se "aduna" usor, timp de 10 minute, cu ambele maini, formandu-se un conglomerat mare si rotund, pe sub care se trece cu atentie sedila, in vederea asezarii lui pe crinta, sub o greutate usoara. Dupa 5 minute, se "rupe" in bucati de marimea unui ou, apoi se leaga sedila si se preseaza cca 2 minute. Urmeaza o noua maruntire pana se ajunge la marimea "bobului de mazare", dupa care sedila se leaga, fiind supusa ultimei presari uniforme si moderate, cca 2 ore, cu ajutorul unei placi mai groase din lemn de fag sau de stejar, pe care eventual se poate aseza - dupa caz - si o lespede de piatra de marime potrivita. In ceea ce priveste cheagul, in lipsa solutiei industriale de pepsina, se foloseste stomacul mieilor sacrificati pana la varsta de 3 saptamani, in care se adauga lapte si sare multa. Dupa circa 2-3 saptamani se sectioneaza, iar continutul se dizolva prin frecare intre degete in cca 2 kg de apa calda, dupa care se filtreaza. Tot in acelasi scop se poate folosi si mucoasa stomacului de porc, frecata cu sare multa, dupa care se introduce intr-un vas, peste care se toarna lapte, lasandu-se cca 2 saptamani in aceasta stare, apoi se filtreaza si se foloseste. Branza de putina, burduf si in coaja de brad. Dupa 2 ore de presare, casul "verde" sau "dulce" se scoate din sedila si se asaza pe un raft in "casarie", respectiv o camera intunecoasa si racoroasa (12-14C in perioada de vara) pentru fermentare. Dupa 10-12 ore, casul se trece prin masini de tocat sau se framanta cu ajutorul "ravalului", confect ionat dintr-o bucata de lemn de fag cioplit, groasa de 5-6 cm, cu lungimea de 60-70 cm si latimea de 18-20 cm, crestata transversal, la distante mici. Branza framantata se introduce prin presare in burduf, ba sici, putini etc., dupa ce in prealabil s-au format "boturi" (boluri) bine framantate, de marimea pumnului, pentru eliminarea cat mai completa a aerului din acestea. La fiecare 8-10 cm grosime, se intercaleaza si cate un strat de cas dospit, sub forma de felii usor sarate. Urda. Zara, ramasa dupa prepararea "casului dulce", se fierbe timp de 1 ora la temperatura de 85-90C, interval in care are loc precipitarea restului de proteina. Pe tot timpul fierberii, zerul se agita continuu cu o lingura de lemn, ca sa nu se prinda de fundul cazanului si sa se "afume". Bucatelele de urda se ridica treptat la suprafata cazanului, unde se culeg cu o lingura si se pun in sedila pentru scurgerea zerului, timp de 10-12 ore.In aceasta faza, urda apare ca o pasta omogena, granulata fin si de culoare alb-cenusie. Se consuma proaspata sau sarata, framantata si presata in putini sau in diverse forme, confectionate din coaja de brad, pentru conservare timp mai indelungat. Din cca 10-12 l de zer, rezulta de regula 1 kg de urda. Casul sarat. Se obtine din casul dospit, dupa taierea acestuia in felii, care se introduc in zer clocotit. Pasta obtinuta se preseaza in forme mici, rotunde sau dreptunghiulare, din lemn, cu baza sau fetele sculptate in diferite modele florale si cu capacitate de 250-300 g, unde ramane cateva minute.
47
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Se introduce apoi intr-o baie de saramura pentru 10-12 ore, dupa care se trece la zvantare si afumare, pentru conservare indelungata. Din casul dospit, in unele zone montane, se mai prepara si "casul afumat" si "casul zburat", sub forma de felii. In primul caz, feliile de cas se mentin cca 2 zile in saramura, dupa care se trec la zvantat si afumat in cetina de brad. In al doilea caz, feliile de cas dospit se trec 2-3 minute intr-o baie de apa clocotita, dupa care se sareaza si se pun la zvantat. Untul. Se prepara, in special, spre sfarsitul perioadei de lactatiei, din smantana laptelui "prins" sau "jantuirea" casului in faza de coagul, in timp ce este pe crinta, zara rezultata la ultimele presari, colectandu-se intr-un "putinei" special, in capacitate de 15-20 l. Dupa cca 2-3 saptamani, zara se bate - dupa ce in prealabil s-a introdus si putina spuma de urda - cu un batator, confectionat din varf de brad, pana ce particulele de grasime ies la surpafata. Acestea se aduna cu o lingura intr-un vas, dupa care se spala de mai multe ori cu apa rece, iar pentru conservare mai indelungata se topeste si se valorifica ca atare, indeosebi la pregatirea produselor casnice de patiserie. Ceea ce ramane dupa extragerea untului este o bautura acrisoara si racoritoare, ce se consuma cu multa placere vara la munte si care poarta denumirea de "titei". Jintita. Reprezinta amestecul proaspat de precipitat cu zer inainte de colectare si scurgerea urdei - dupa extragerea casului - care poate fi consumata, ca atare, calda. Jantul. Constituie amestecul proaspat de zara cu putin "cas dulce", luat din sidelca, in prima faza, care se poate consuma imediat, fiind deosebit de placut si nutritiv. Laptele de iarna. Se prepara, de regula, din laptele muls din ultima luna de lactatie, jumatate fiert si jumatate crud, ce se introduce in putini de cca 20-25 l, in 2-3 zile succesiv. Dupa alte cateva zile se extrage zerul rezultat, cu ajutorul unui cep situat la baza putinii. Cantitatea extrasa se completeaza din nou cu lapte, operatie care se repeta de 2-3 ori, pana cand amestecul devine consistent. Putinica se astupa cu un capac de lemn. In afara acestor produse traditionale, laptele de oaie si de capra constituie o importanta sursa de materie prima, folosita ca atare sau in amestec si cu cel de vaca, pentru obtinerea a numeroase preparate de tip industrial, cum ar fi diferite sortimente de cascaval si alte branzeturi etc. La o investitie initiala de 235.000 , raportul privind rezultatele financiare este, cost ce cuprinde: achizitionare echipamente, reabilitare cladire, materii prime etc. Curs Euro 1 - 3.4 Total sal./luna 3040 250 340 3630 6864 82368
Personal necesar muncitori contabil administrator Total Salarii/luna Total salarii+taxe/luna Total salarii+taxe/an
Nr. 16 1 1
Salariu/luna 190 250 340
48
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Prognoza vanzari INDICATORI Total vanzari lapte (l) Branza (kg) Pret/l/kg lapte (l) Branza (kg) Vanzari lapte (l) Branza (kg) Cost direct/l/kg lapte (l) Branza (kg) Cost direct vanzari lapte (l) Branza (kg) Prognoza fluxului mijloacelor banesti INDICATORI Sold initial Plata obligatiilor dobanda spre plata impozit spre plata dividende spre plata Dobanda primita din investitii Salarii si contributii sociale Incasari de la debitori Plati la creditori, din care : - reabilitare constructie - echipamente - materie prima Alte cheltuieli 10% Cheltuieli cu marketing si publicitate Dividende intermediare Prognoza balantei la sfarsit de perioada Prognoza profit si pierdere Indicatori Total vanzari Alte venituri Total venituri 2007 296310 269 296579 2008 332385 5690 338075 2009 349636 10590 360226 49
2007 316000 296500 19500 0,66 4,5 296310 208560 87750 0,23 1,9 105245 68195 37050
2008 332385 311325 21060 0,66 4,5 300245 205475 94770 0,23 1,9 111619 71605 40014
2009 349636 326891 22745 0,66 4,5 318100 215748 102352 0,23 1,9 118400 75185 43215
Total pe I an, 235000 375 8281 5000 269 82368 296310 235000 95000 115000 25000 29631 5500 10000 155424
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe Cost direct vanzari Cheltuieli salarii si taxe Cheltuieli cu marketing si publicitate Cheltuieli cu dobanzile bancare Dividende Alte cheltuieli 10 % (amortizare etc) Total cheltuieli Venit inainte de impozitare Impozit profit Profit net 111950 82368 5500 375 15000 29631 244824 51755 8281 43474 117547 86486 1662 394 15000 33239 254328 83747 13400 70348 123424 90811 1748 413 20000 34964 271360 88866 14219 74647
Prognoza rezultatelor financiare 400000 300000 200000 100000 0 2007 profit 2008 venituri cheltuieli 2009
1.7 CONCLUZII
Asa cum rezulta din analize, comuna Comisani prezinta un potential ridicat, avand o suprafata de teren oferita spre vanzare si un efectiv de 646 bovine, 400 ovine si 90 caprine. Avantajele construirii unui centru de colectarea si prelucrarea a laptelui in comuna Comisani: dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe; creeare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca; atragerea de veniturilor la bugetul primariei ; contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia mediului; imbunatatirea fertilitatii solului; metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si dezvoltarea cit mai naturale; promovarea unei economii rurale viabile; avantaj competitiv si comparativ: pretul produselor ecologice (mai mari cu 20-60%); cererea pe piata mondiala in crestere; calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor. 50
ANEXE:
ORDIN nr. 139 din 23 decembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. n temeiul Ordonantei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea 2 din Legea 359/2004, cu completarile si modificarile ulterioare activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 215/2004 si al CAPITOLUL I: Dispozitii generale Legii nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor, cu modificarile si Art. 1 completarile ulterioare, Prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor n baza Hotararii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea si stabileste procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru functionarea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele Siguranta Alimentelor si a unitatilor din subordinea acesteia, cu juridice definite conform Legii 359/2004, cu completarile si modificarile si completarile ulterioare, modificarile ulterioare. n baza prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004 Art. 2 privind simplificarea formalitatilor la nregistrarea n registrul Urmatorii termeni se nteleg astfel: comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor a)autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor juridice, nregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea centrala - serviciul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile central al Romaniei, ce are responsabilitatea elaborarii si ulterioare, implementarii strategiilor guvernamentale in domeniul sanitar n baza legislatiei sanitare veterinare si pentru siguranta veterinar si pentru siguranta alimentelor, a definirii competentelor alimentelor, armonizata cu reglementarile Uniunii Europene n si atributiilor serviciilor sanitare veterinare si pentru siguranta vigoare, alimentelor, a stabilirii, gestionarii, realizarii si controlului vazand Referatul de aprobare nr. 1.767 din data de 20 decembrie activitatilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; este 2004, ntocmit de Directia generala sanitara veterinara, reprezentata de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor; Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin: b)autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor Art. 1 judeteana - serviciile sanitare veterinare si pentru siguranta Se aproba Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor alimentelor publice descentralizate, subordonate tehnic si privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru administrativ autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele alimentelor centrale, avand autoritatea si responsabilitatea aplicarii juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 privind strategiilor guvernamentale in domeniul sanitar veterinar si pentru simplificarea formalitatilor la nregistrarea n registrul comertului a siguranta alimentelor pe teritoriul judetului respectiv, a gestionarii, persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, realizarii si controlului activitatii sanitare veterinare si pentru nregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii siguranta alimentelor publice la acest nivel, precum si alte persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, competente delegate de autoritatea sanitara veterinara si pentru prevazuta n anexa care face parte integranta din prezentul ordin. siguranta alimentelor centrala; sunt reprezentate de directiile Art. 2 sanitare veterinare judetene si pentru siguranta alimentelor si a Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor prevazuta municipiului Bucuresti; la art. 1 a fost elaborata n vederea stabilirii procedurii de aprobare c)activitati supuse controlului sanitar veterinar - activitatile care se a activitatilor din unitatile supuse controlului sanitar-veterinar si desfasoara in unitatile care produc, prelucreaza, depoziteaza, pentru siguranta alimentelor, n conformitate cu prevederile art. 4 transporta si valorifica produse de origine animala, unitatile de din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. crestere, de productie si de reproductie a animalelor, albinelor si a Art. 3 viermilor de matase, unitatile care produc, depoziteaza, Institutele centrale de profil, directiile sanitar-veterinare si pentru comercializeaza produse farmaceutice si alte produse de uz siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce veterinar, unitatile care produc, depoziteaza si comercializeaza la ndeplinire prevederile prezentului ordin. nutreturi combinate, furaje, precum si unitatile care asigura Art. 4 asistenta veterinara, laboratoarele sanitare veterinare, alte Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta laboratoare (anexa nr. 1, lit. A, de la pct. I pana la pct. IX si de la Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor pct. XV pana la pct. XVII); prezentului ordin. d)activitati supuse controlului privind siguranta alimentelor Art. 5 activitatile care se desfasoara in unitatile care produc, prelucreaza, Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romaniei, depoziteaza, transporta si valorifica produse si subproduse Partea I. alimentare de origine non-animala si in unitatile care valorifica -****alimente de origine animala catre consumatorul final, laboratoare (anexa nr. 1, lit. A, de la pct. X pana la pct. XIV); ANEXA: e)activitati supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor alimentelor - activitatile supuse controlului sanitar veterinar sau privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru pentru siguranta alimentelor, care nainte de a se desfasura trebuie siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele aprobate de directia sanitara veterinara si pentru siguranta juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 privind alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, simplificarea formalitatilor la nregistrarea n registrul dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta persoanelor juridice, nregistrarea fiscala a acestora, precum si Alimentelor (anexa nr. 1, lit. B). la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile f)aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a si completarile ulterioare activitatii - documentul emis de directia sanitara veterinara si pentru Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 107 din data de 2 siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului februarie 2005 Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 SI Siguranta Alimentelor, pentru activitatile cuprinse in anexa nr. 2, PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a
51

lit. A si B, din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, desfasurate de persoanele juridice; g)activitati supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor pentru care nu este necesara aprobarea sanitara veterinara - activitatile supuse controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor cuprinse in anexa nr. 3 din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor care se desfasoara numai in baza declaratiei pe propria raspundere data in temeiul art. 15, alin. (2) din Legea 359/2004; h)activitati supuse aprobarii de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, respectiv a Municipiului Bucuresti activitatile din cantine din incinta, spitale, gradinite, cantine de ajutor social, laboratoare uzinale, mijloace de transport, precum si activitatile desfasurate de persoanele fizice si asociatiile familiale in domeniul cresterii animalelor, taierii animalelor, procesarii carnii, procesarii laptelui, pestelui si produselor din pescuit, cuprinse in anexa nr. 4; i)activitati supuse aprobarii de catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor: - activitatile care se desfasoara in unitatile cuprinse in anexa nr. 5. CAPITOLUL II: Aprobarea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice Art. 3 (1)Activitatile precizate in anexa nr. 1, lit. B, la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor se pot desfasura numai dupa obtinerea certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului si dupa aprobarea emisa de catre autoritatea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor. (2)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatilor precizate in anexa nr. 1, lit. B se acorda de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv a municipiului Bucuresti sau dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Art. 4 (1)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a acestor activitati se acorda in baza solicitarii scrise din partea persoanei juridice catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, respectiv a municipiului Bucuresti, sau dupa caz Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. (2)Orice modificari ulterioare ale fluxului tehnologic, modernizari si extinderi trebuie aprobate de catre directia sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. Art. 5 (1)n vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor pentru activitatile prevazute in anexa nr. 1, lit. B, persoanele juridice depun la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor o documentatie care cuprinde: cererea din partea solicitantului cu precizarea activitatilor si a Codului CAEN si copia certificatului unic de nregistrare emise de Oficiul Registrului Comertului, schita unitatii, memoriul tehnic justificativ. (2)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice se obtine de catre acestea, dupa depunerea declaratiei pe propria raspundere si obtinerea certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului si obligatoriu, nainte de nceperea activitatii pentru care se solicita aprobarea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor. Art. 6 (1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nregistreaza cererea si verifica in termen de 15 zile lucratoare de la data nregistrarii, prin personalul de specialitate, ndeplinirea cerintelor de functionare prevazute de legislatia specifica activitatilor pentru care se solicita aprobarea. (2)Personalul de specialitate din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, din Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, ntocmeste la unitate un referat de evaluare (conform modelului din anexa nr. 6) cuprinzand concluzia evaluarii. (3)n vederea acordarii aprobarii/inregistrarii unitatilor care desfasoara activitati in domeniul nutritiei animale se vor respecta, dupa caz, prevederile Ordinului MAPAM nr. 505/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile si modalitatile pentru aprobarea si nregistrarea unor ntreprinderi si intermediari ce opereaza in sectorul nutritiei animalelor, publicat in M.O. al Romaniei, Partea I, nr. 673 / 2003, precum si Procedurile pentru aprobarea/nregistrarea unitatilor si intermediarilor care activeaza in domeniul nutritiei animale elaborate de Autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala. Art. 7 (1)Pentru activitatile pentru care sunt ndeplinite cerintele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform legislatiei specifice, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, emite in termen de 5 zile lucratoare de la data ntocmirii referatului, conform art. 6, pct. (2), aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor conform modelului cuprins in anexa nr. 2, lit. A sau lit. B. (2)n cazul in care, in urma verificarii unitatii de catre personalul veterinar responsabil din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, al municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, se constata neindeplinirea conditiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, n nota de constatare, vor fi inscrise toate observatiile constatate, masurile dispuse, precum si termenele de remediere a deficientelor, sub semnatura persoanei juridice sau a reprezentantului legal al acesteia. (3)La expirarea termenului stabilit, persoana juridica sau reprezentantul acesteia solicita la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, reverificarea unitatii. (4)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, monitorizeaza persoanele juridice care au solicitat aprobarea activitatii cuprinse in anexa nr. 1, lit. B la prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, activitatea pentru care s-a solicitat aprobarea, numarul referatului de evaluare, concluzia referatului de evaluare, precum si numarul si data aprobarii in cazul activitatii pentru care sunt ndeplinite cerintele specifice. (5)Activitatile supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor din unitatile cu programe de restructurare si modernizare avizate de catre autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor competenta sau care beneficiaza de proiecte SAP ARD, vor fi aprobate sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor numai daca programul de modernizare sau proiectul SAP ARD sunt in conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizate cu a Uniunii Europene si sunt ndeplinite conditiile igienice si dupa caz, de bunastare a animalelor. (6)n baza datelor transmise de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana la nivelul Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor va fi ntocmita lista unitatilor in care se desfasoara activitati aprobate sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor. Art. 8 Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii, si pastreaza valabilitatea atat timp cat sunt ndeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor prevazute de legislatia specifica, in conditiile prevazute in art. 24 din prezenta Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor.
52

Art. 9 (1)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor aproba desfasurarea activitatilor din unitatile prevazute n anexa nr. 5. (2)n vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, persoanele juridice care desfasoara activitati prevazute n anexa nr. 5 depun la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor dosarul de aprobare, care cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii. (3)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor verifica prin personalul de specialitate, respectarea cerintelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform legislatiei specifice pentru activitatea solicitata. (4)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, lit. A pentru activitatile pentru care cerintele sunt ndeplinite conform legislatiei in vigoare. Art. 10 (1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti emite aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor conform modelului din anexa nr. 2, lit. B pentru activitatile desfasurate in unitatile nominalizate in anexa nr. 4. (2)n vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, persoanele juridice care desfasoara activitati prevazute in anexa nr. 4, depun la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, dosarul de aprobare care cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii. (3)n vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, pentru desfasurarea unor activitati de catre persoanele fizice sau societatile familiale, este necesar depunerea la primaria pe raza careia si desfasoara activitatea, a dosarului care va cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii. (4)Conform procedurii legale, pentru desfasurarea unor activitati supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, primariile la care persoanele fizice sau asociatiile familiale au depus documentatia necesara n vederea aprobarii transmit la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti dosarul de aprobare al solicitantului. (5)Reprezentantii directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti verifica unitatile si n baza rezultatului evaluarii, propun n referatul tehnic ntocmit (conform modelului din anexa nr. 6), aprobarea sau dupa caz neaprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii din unitatea supusa controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor pentru ndeplinirea sau dupa caz nendeplinirea conditiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor sau neaprobarea activitatii, cu motivatia tehnica a neconformitatilor. (6)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti emite documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, lit. B, in cazul in care activitatile prevazute n anexa nr. 4 ndeplinesc conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor prevazute de legislatia in vigoare. (7)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti transmite documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor primariilor de la care s-a primit documentatia pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a persoanelor fizice si asociatiilor familiale. (8)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii emisa n conditiile prezentului articol poate fi suspendata temporar sau anulata n cazul n care nu se respecta conditiile initiale pentru care aceasta a fost eliberata. (9)Documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii pentru mijloacele de transport va fi emis conform modelului prezentat n anexa nr. 7. (10)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti mentioneaza n aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a mijloacelor de transport activitatea pentru care acestea au fost aprobate, tinand cont de precizarile nscrise n modelul de aprobare si de prevederile n vigoare privind bunastarea animalelor pe timpul transportului si nainte de sacrificare, iar pentru produsele de origine animala, de conditiile specifice de transport pentru fiecare categorie de produse. CAPITOLUL III: Aprobarea activitatii de export Art. 11 n vederea obtinerii aprobarii pentru efectuarea unor activitati de export, unitatile aprobate sanitar veterinar depun la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti dosarul cuprinzand cererea din partea unitatii, copii de pe certificatul de nregistrare si de pe certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului, proiectul de amplasare, constructie si dotare, cu identificarea fluxului tehnologic si/sau a utilitatilor si memoriul tehnic justificativ. Art. 12 (1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin personalul de specialitate, verifica dosarul si procedeaza la evaluarea unitatii n functie de activitatea pentru care se solicita aprobarea pentru activitatea de export si conditiile sanitare veterinare pe care aceasta le ndeplineste, n concordanta cu prevederile legislatiei specifice in vigoare, ale legislatiei internationale si ale altor reglementari n domeniu. (2)n baza rezultatului evaluarii efectuate, reprezentantul din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, ntocmeste raportul de evaluare cu propunerea de aprobare sau, dupa caz, de neaprobare a acesteia pentru activitatea de export. (3)n vederea acordarii aprobarii pentru desfasurarea activitatii de export, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti nainteaza la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor dosarul de aprobare pentru export, care cuprinde: a)adresa din partea directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nsotita de documentatia avizata favorabil, prin care se precizeaza ca unitatea ndeplineste conditiile sanitare veterinare prevazute in directiva relevanta pentru fiecare sector si solicita verificarea de catre specialistii Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, in vederea aprobarii activitatii de export. b)cererea din partea unitatii catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti n care se precizeaza activitatea si relatia de export pentru care se solicita aprobarea, vizata de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti; c)aprobarea sanitara veterinara a activitatii, eliberata de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti; d)copii de pe certificatul de nregistrare si de pe certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului; e)proiectul de amplasare, constructie si dotare, cu identificarea fluxului tehnologic si/sau a utilitatilor; f)memoriul tehnic justificativ; g)referatul de evaluare, cu propunerea de aprobare. (4)n baza rezultatului evaluarii, reprezentantul Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care a verificat unitatea, ntocmeste referatul tehnic cu propunerea de aprobare sau, dupa caz de neaprobare a activitatilor de export. (5)n cazul in care unitatea ndeplineste conditiile sanitare veterinare, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor stabileste numarul de aprobare sub care aceasta poate desfasura activitatea de export, nscrie n registrul unitatilor de export datele referitoare la numele si adresa unitatii, activitatea aprobata si numarul seriilor de certificate pentru export.
53

(6)n cazul unitatilor aprobate pentru export in Uniunea Europeana, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor transmite directiei de specialitate din cadrul Comisiei Europene cererea pentru introducerea in lista unitatilor aprobate pentru export in Uniunea Europeana, pentru a fi publicata, cu modificarile ulterioare in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. (7)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor transmite in scris directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti si solicitantului adresa cuprinzand date referitoare la numarul de aprobare, activitatea, relatia pentru care unitatea poate desfasura activitatea de export mpreuna cu numerele seriilor si modelul de certificat veterinar care trebuie sa nsoteasca produsele la export si dupa caz certificatele de sanatate ce pot fi folosite, mpreuna cu numerele seriilor acestora. (8)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor transmite lista unitatilor aprobate pentru export administratiei veterinare a tarilor importatoare, punctelor de inspectie veterinara si pentru siguranta alimentelor de frontiera, precum si altor organisme interesate. (9)Unitatile care au solicitat aprobarea pentru export si nu ndeplinesc conditiile sanitare veterinare, nu sunt aprobate pentru activitatea de export de produse de origine animala sau dupa caz animale. Personalul de specialitate din cadrul Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor mentioneaza n nota de constatare motivele justificative. Art. 13 Exportul produselor de origine animala si al animalelor din speciile comerciale se efectueaza numai din unitati nscrise n lista celor aprobate pentru activitatea de export de catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Art. 14 Exportul de produse de origine animala din unitati aprobate pentru export n statele membre ale Uniunii Europene se poate efectua numai dupa publicarea acestora n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, iar pentru alte relatii de export, conditionat de verificarea prealabila a unitatilor, de catre reprezentantii administratiei veterinare a tarilor importatoare, cand este cazul. Art. 15 Supravegherea sanitara veterinara a unitatilor aprobate pentru activitatea de export de produse de origine animala se asigura de catre medicii veterinari oficiali, ncadrati n conditiile legii. Art. 16 (1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti verifica lunar si ori de cate ori este necesar unitatile aprobate pentru activitatea de export. (2)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti comunica la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor situatiile in care se constatata ca activitatea unitatilor aprobate pentru export nu mai corespunde conditiilor initiale de aprobare, propune suspendarea sau anularea aprobarii. (3)Decizia privind suspendarea sau, dupa caz, anularea aprobarii pentru export a unitatilor se dispune de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, n baza propunerii scrise formulate de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti. Art. 17 (1)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor verifica semestrial si ori de cate ori este necesar unitatile aprobate pentru activitatea de export. (2)n functie de rezultatul verificarii si evaluarii, dispune mentinerea aprobarii pentru activitatea de export de produse de origine animala a unitatilor sau, dupa caz, suspendarea ori anularea acestei aprobari. Art. 18 Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor comunica decizia de retragere a aprobarii, pentru activitatea de export de produse de origine animala a unitatilor respective, directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti, punctelor de inspectie veterinara si pentru siguranta alimentelor de frontiera, administratiei veterinare a tarilor importatoare si Comisiei Europene. Art. 19 (1)Unitatile carora li s-a dispus suspendarea sau anularea aprobarii pentru activitatea de export de produse de origine animala pot solicita, n scris, la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor reverificarea n vederea reluarii activitatii de export. (2)Reluarea activitatii de export se dispune de catre Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor numai dupa ce unitatea garanteaza in scris la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti remedierea deficientelor constatate. Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti verifica remedierea deficientelor, ntocmeste nota de constatare si informeaza Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind remedierea deficientelor. CAPITOLUL IV: Controale, masuri si sanctiuni Art. 20 (1)Toate activitatile prevazute in anexa nr. 1, 3, 4, 5, sunt supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor efectuat de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor. (2)Sunt supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor activitatile care conform prevederilor legislatiei in vigoare sunt autorizate sa se desfasoare numai in baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului, activitatile care necesita si aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor emisa de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, sau dupa caz de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala, precum si activitatile care se desfasoara numai in baza aprobarii de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, sau aprobarii din partea Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. (3)Pentru activitatile care se desfasoara numai in baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului constatator emis de catre Oficiul Registrului Comertului, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, va stabili de comun acord cu Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, datele calendaristice la care delegatii nsarcinati de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, vor prelua pe baza de borderou copiile declaratiilor pe propria raspundere, date in temeiul art. 15, alin (2) din Legea 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. (4)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a Municipiului Bucuresti, va monitoriza activitatile a caror desfasurare a fost autorizata numai in baza declaratiei pe proprie raspundere si a certificatului constatator emis de catre Oficiul Registrului Comertului. (5)n cazul in care, la controalele efectuate, autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor constata ca nu sunt ndeplinite conditiile legale de functionare, notifica acest fapt persoanei juridice verificate si poate dispune urmatoarele masuri: a)sanctionarea contraventionala in conformitate cu prevederile legale in vigoare; b)suspendarea temporara a activitatii pentru care nu sunt ndeplinite conditiile; c)interzicerea desfasurarii activitatii pentru care nu sunt ndeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; (6)n cazul suspendarii temporare a activitatii, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor consemneaza n procesul-verbal ntocmit la unitate, motivatia tehnica a suspendarii temporare a
54

activitatii si emite ordonanta privind suspendarea temporara a activitatii, conform modelului prezentat n anexa nr. 8. (7)Termenul de remediere a deficientelor decurge de la data notificarii catre persoana juridica si poate fi prelungit la cererea expresa a solicitantului, adresata autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor. (8)n cazul in care neconformitatile nu sunt remediate, autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor notifica la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, actul prin care s-a interzis desfasurarea activitatii, in termen de 3 zile de la data emiterii acestuia. (9)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor anuleaza aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii si emite ordonanta privind interzicerea desfasurarii activitatii, conform modelului din anexa nr. 9, atunci cand n cadrul actiunilor de control efectuate de personalul de specialitate, se constata nerespectarea prevederilor legale pentru care acestea au fost aprobate. (10)Reluarea activitatii supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor, dupa corectarea neconformitatilor, se realizeaza prin parcurgerea procedurii de autorizare conform prevederilor legale, prin Oficiul Registrului Comertului, sau dupa caz la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor la solicitarea scrisa a persoanelor fizice solicitante. (11)Persoanele juridice trebuie sa aplice toate masurile pentru corectarea deficientelor constatate si sa solicite reverificarea de catre autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor atunci cand deficientele au fost corectate. (12)n cazul in care se constata ca activitatile cuprinse in anexa nr. 1, 4, 5 se desfasoara fara aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor, autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor competenta va emite ordonanta privind interzicerea activitatilor si o va comunica autoritatilor teritoriale din cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului de Interne, Ministerului de Finante si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. CAPITOLUL V: Dispozitii finale Art. 21 Activitatile care se desfasoara pe baza declaratiei pe propria raspundere si dupa caz in baza aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, se pot derula atat timp cat sunt ndeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform cerintelor legislatiei specifice. Art. 22 Pentru eliberarea aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor a activitatii, tarifele stabilite in anexa nr. 10, vor fi platite de catre solicitant la ridicarea aprobarii de la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Art. 23 Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti vor lua toate masurile pentru a receptiona, din partea Oficiului Registrului Comertului, declaratiile pe propria raspundere din care sa rezulte modificarile intervenite referitoare la desfasurarea activitatilor in cadrul unitatilor aflate pe raza lor de activitate. Art. 24 (1)Autorizatiile sanitare veterinare de functionare, eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentei norme sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, si mentin valabilitatea pana la data de 30.06.2006. (2)Pana la data de 30.06.2006, autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor va evalua toate unitatile autorizate sanitar veterinar si va aproba numai activitatile pentru care sunt ndeplinite conditiile sanitare veterinare, prevazute de legislatia in vigoare. (3)Fac exceptie unitatile care au ntocmit programe de modernizare si restructurare cu finalizare la data de 31.12.2006 avizate de catre autoritatea sanitara veterinara precum si cele avizate pentru perioada de tranzitie pana la data de 31.12.2009. Art. 25 Aprobarile sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, care nu au fost ridicate de la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, de catre solicitanti in termen de 30 de zile de la data eliberarii, vor fi anulate. Art. 26 Anexele nr. 1 - 10 fac parte integranta din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor. Anexa nr. 1A: (1)ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR - definirea acestora I.Activitati de crestere, productie, reproductie si comercializare a animalelor 1.Ferma de animale - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru cresterea, productia, reproductia si selectia animalelor, inclusiv a animalelor de companie si/sau de laborator, a pestilor, a albinelor, a viermilor de matase si altele, comercializarea lor si valorificarea produselor obtinute de la acestea. 2.Bazin piscicol - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru receptia si cresterea puietului piscicol n vederea comercializarii, inclusiv pentru incubatie. 3.Genoteca de animale - unitate zootehnica specializata in care se desfasoara activitati pentru ntretinerea unui numar redus de animale si linii pure, apartinand diferitelor specii. 4.Ferma de carantina pentru import - unitate distincta organizata, in care se desfasoara activitati pentru cazarea si izolarea animalelor de restul efectivelor, n scopul supravegherii si efectuarii unor actiuni sanitare veterinare specifice. 5.Centru de colectare a animalelor pentru export - Ferma de carantina(export) - unitati definite in conformitate cu legislatia specifica din care se realizeaza exportul animalelor cu respectarea prevederilor specifice fiecarei specii de animale destinate exportului. 6.Baza de achizitie/centru de colectare a animalelor - unitati prin care se achizitioneaza sau colecteaza animale pentru desfasurarea unor acte de comert intern. 7.Statie de incubatie - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea oualor de pasari de specii diferite, incubatia artificiala si livrarea produselor obtinute. 8.Expozitie de animale si gradina zoologica - loc cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si ntretinerea animalelor domestice sau salbatice, destinate prezentarii vizitatorilor. 9.Menajerie - spatii special amenajate in care se desfasoara activitati adapostirea de animale domestice si salbatice pentru a fi expuse publicului. 10.Unitati n domeniul reproductiei si al selectiei animalelor unitati si unitati cu spatiu, amenajari si dotari specifice in care se desfasoara activitati de cercetare, productie, depozitare, testare, nsamantare n domeniul reproductiei si al selectiei animalelor, materialului seminal, a ovulelor, a embrionilor si a altora asemenea. 11.Hipodrom - loc cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea, antrenarea, testarea cabalinelor, n vederea participarii la ntreceri sportive. 12.Depozit de armasari - unitate zootehnica organizata in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si ngrijirea armasarilor de reproductie. 13.Tabara de vara/stana - loc mprejmuit cu amenajari in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si ngrijirea sezoniera a animalelor. 14.Alte unitati de crestere nenominalizate - unitati, altele decat cele nominalizate, organizate in care se desfasoara activitati pentru cresterea productiei animalelor. II.Alte unitati supuse controlului sanitar veterinar 1.Unitati de prelucrare industriala a cadavrelor de animale precum si a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman in scopul neutralizarii prin procesare - unitati specializate in care se desfasoara activitati pentru ecarisarea teritoriului, prin colectarea si prelucrarea termica a cadavrelor de animale, a confiscatelor si a altor subproduse animale ce nu sunt destinate consumului uman, in vederea obtinerii fainurilor proteice.
55

2.Unitati de prelucrare industriala a cadavrelor si a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman sau a proteinelor animale procesate in scopul neutralizarii prin incinerare - unitati specializate in care se desfasoara activitati pentru ecarisarea teritoriului, prin colectarea si incinerare a cadavrelor a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman sau a proteinelor animale procesate cat. I, II sau III. 3.Unitati de preluare a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman pentru neutralizare prin compostare - unitati specializate in colectarea si neutralizarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman prin compostare. 4.Unitati de preluare a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman pentru utilizari tehnice - unitati specializate in colectarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman in vederea folosirii acestora in utilizari tehnice. 5.Cimitire de animale de companie/Incineratoare pentru animale de companie - unitati in care se desfasoara activitati pentru ngroparea animalelor de companie sau pentru incinerarea animalelor de companie. 6.Depozit de subproduse animale ce nu sunt destinate consumului uman in vederea neutralizarii - unitati in care se desfasoara activitati receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman, n vederea transmiterii catre unitati de neutralizare. 7.Depozit de subproduse animale ce nu sunt destinate consumului pentru utilizari tehnice - unitati in care se desfasoara activitati de receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman, n vederea transmiterii catre unitati de procesare in produse tehnice. 8.Fabrica de faina de peste - unitati in care se desfasoara activitati de receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman rezultate din activitatea de pescuit sau procesare a pestelui, n vederea obtinerii fainei de peste prin prelucrare termica. 9.Unitati de dezinfectie, dezinsectie si deratizarea la terti - unitati specializate, autorizate n conditiile legii, care executa actiunile specifice la sediul tertilor, folosind substante aprobate, omologate si nregistrate n Romania. 10.Statie de spalare si dezinfectie a mijloacelor de transport - unitati specializate si dotate, autorizate n conditiile legii, care executa actiunile in care se desfasoara activitati pentru spalarea si de dezinfectia mijloacelor de transport al animalelor, produselor de origine animala si al furajelor la sediul lor folosind substante aprobate, omologate si nregistrate n Romania. 11.Targ de animale vii - loc mprejmuit, prevazut cu dezinfector rutier si o singura cale de acces, dotat cu spatii amenajate pentru adapostirea animalelor aduse pentru comercializare. 12.Baza de achizitie a animalelor - loc mprejmuit, cu spatii amenajate pentru afluirea si adapostirea temporara a animalelor, n vederea valorificarii. 13.Adapost pentru cainii fara stapan - spatii mprejmuite, amenajate si dotate pentru adapostirea si hranirea cainilor fara stapan sau a celor supranumerari, n vederea recuperarii, adoptarii sau eutanasierii. 14.Canisa - unitate mprejmuita, cu spatii si locuri amenajate pentru adapostirea, cresterea, reproductia si selectia cainilor de rasa destinati unor servicii publice sau comercializarii. 15.Pensiune pentru animale de companie - unitate cu spatii si locuri amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea temporara, hranirea si dresajul cainilor. 16.Scoala pentru dresaj caini - unitate organizata cu spatii si locuri mprejmuite, amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea, hranirea si dresajul cainilor. 17.Frizerie pentru animale de companie - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru prestarea de servicii igienicosanitare la animalele de companie. 18.Unitate pentru comercializarea animalelor de companie si/sau a hranei pentru acestea - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si prezentarea, n sensul comercializarii, a animalelor de companie, a pasarilor si a pestilor exotici, a altor animale exotice, precum si a hranei, a articolelor cosmetice si a accesoriilor pentru acestea, a diverselor momeli si accesorii pentru pescuit. 19.Depozit de aditivi furajeri, preamestecuri de aditivi/ continand aditivi, furaje continand aditivi sau alte furaje - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptionarea si depozitarea produselor destinate nutritiei animale. 20.Fabrica pentru producerea hranei pentru animale - unitate organizata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea si prelucrarea materiilor prime destinate nutritiei animale materiilor si livrarea produselor finite rezultate care functioneaza dupa caz cu respectarea prevederilor Ord. MAPAM nr. 505/2003. 21.Fabrica pentru hrana animalelor de companie - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime, a hranei pentru animalele de companie, n vederea comercializarii, in conditiile Ord MAPAM 723/2003. 22.Unitati pentru ambalarea produselor destinate nutritiei animale unitati in care se receptioneaza si ambaleaza produse de nutritie animala. III.Activitatile de producere, depozitare si comercializare produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar 1.Unitate pentru producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea materiilor prime farmaceutice de uz veterinar - substante active si de baza - Fabrica de substante active si de baza pentru industria farmaceutica de uz veterinar in care se realizeaza una sau mai multe activitati, respectiv producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea. 2.Punct farmaceutic - unitate cu activitate de achizitionare, depozitare si comercializare a produselor medicinale de uz veterinar, biocide, altor produse de uz veterinar, aparatura si instrumentar de uz veterinar, precum si hrana, accesorii, cosmetice pentru animale de companie, cu exceptia produselor biologice. 3.Farmacie veterinara - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru achizitionarea, depozitarea si comercializarea produselor medicinale de uz veterinar, biocide, altor produse de uz veterinar, cu exceptia produselor biologice, dotata cu aparatura si instrumentar de uz veterinar si care, n baza prescriptiilor medicale poate prepara formule medicamentoase de uz veterinar. 4.Unitate pentru producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea unor biopreparate, produse medicinale de uz veterinar si alte produse de uz veterinar - forme sterile/nesterile - unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptionarea si prelucrarea materiilor prime si producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea unor biopreparate, produse medicinale de uz veterinar si alte produse de uz veterinar - forme sterile/nesterile 5.Depozit de produse de uz veterinar - unitate organizata cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru achizitionarea si depozitarea produselor medicinale de uz veterinar, a altor produse de uz veterinar, a instrumentarului si a aparaturii tehnico-medicale veterinare, destinate comercializarii. 6.Unitate de tehnica medicala - unitate specializata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea si comercializarea de instrumentar veterinar, aparatura si alte echipamente de tehnica medical-veterinara. IV.Activitati de asistenta veterinara 1.Laborator sanitar veterinar - unitate organizata cu sectii specializate pentru efectuarea investigatiilor si a examenelor de laborator n scop de diagnostic si a expertizei produselor de origine animala, a furajelor si a altor produse in domeniul veterinar. 2.Laborator sanitar veterinar uzinal sau de unitate - unitate integrata si organizata cu sectii specializate pentru efectuarea investigatiilor si a examenelor de laborator in domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor pentru o anumita unitate specifica. 3.Dispensar sanitar veterinar/cabinet medical sanitar veterinar unitate cu spatii si dotari pentru asigurarea asistentei sanitare veterinare la animale, efectuarea unor investigatii pentru stabilirea diagnosticului, interventii chirurgicale si tratamente recuperatorii. 4.Clinica veterinara sau spital veterinar - unitate organizata care asigura asistenta sanitara veterinara, conditii de internare, ngrijire, supraveghere, efectuarea de examene si investigatii de laborator, tratamente recuperatorii la animale. 5.Alte unitati de asistenta veterinara nenominalizate: unitati, altele decat cele nominalizate, pentru asigurarea asistentei sanitare veterinare la animale. V.Activitati industria carnii 1.Abator: unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, cazarea si taierea de animale, precum si pentru livrarea produselor comestibile si necomestibile rezultate. Dupa capacitatea de taiere abatoarele sunt: a)de capacitate mare - minimum 20 UVM/saptamana, respectiv minimum 1.000 UVM/an; b)de capacitate mica - maximum 20 UVM/saptamana, respectiv maximum 1.000 UVM/an.
56

n sensul celor definite, rata de conversie este: - carne de bovine (inclusiv vitel) si solipede: - o bovina/un soliped, adulti = 1 UVM; - alte bovine/solipede = 0,50 UVM; - carne de porcine: - porc cu greutate de minimum 100 kg = 0,2 UVM; - alte porcine = 0,15 UVM; - alta carne: - ovine/caprine = 0,1 UVM; - miei, iezi, purcei vii sub 15 kg = 0,05 UVM. 2.Abator de pasari: unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, taierea de pasari si livrarea produselor rezultate. Dupa capacitatea de taiere abatoarele de pasari sunt: a)de capacitate mare - minimum 150.000 pasari/an; b)de capacitate mica - maximum 150.000 pasari/an. 3.Depozit frigorific: unitate cu spatii si instalatii de frig adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea produselor congelate si/sau refrigerate. 4.Depozit frigorific cu sala de transare: unitate cu spatii si instalatii de frig adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si transarea carnii, precum si pentru livrarea produselor rezultate. 5.Unitati pentru prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile: 5.1.unitati independente de transare a carnii - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii si livrarea produselor rezultate; 5.2.unitati pentru produse din carne (fabrici pentru produse din carne tratate termic n membrana si/sau n recipiente ermetic nchise si/sau salamuri crude uscate) - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii, fabricarea produselor din carne si tratarea termica a acestora, depozitarea si livrarea produselor rezultate. Dupa capacitatea de prelucrare unitatile sunt: a)de capacitate mare - minimum 7,5 tone/saptamana b)de capacitate mica - maximum 7,5 tone/saptamana 5.3.unitati pentru producerea carnii tocate si carnii preparate (unitati care fabrica produse din carne care nu sunt supuse tratamentului termic si unitati de semipreparate culinare din carne si mixte) unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii, prelucrarea n produse din carne si mixte care nu sunt supuse tratamentului termic, depozitarea si livrarea acestora. 5.4.unitati independente de prelucrare a membranelor naturale unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, sortarea, calibrarea, sararea membranelor naturale, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 6.Unitati pentru depozitarea, transarea, prelucrarea vanatului unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, transarea vanatului, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 7.Unitati pentru portionarea, reambalarea carnii si a produselor din carne - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, reambalarea carnii si a produselor din carne, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 8.Depozite pentru subproduse necomestibile - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea subproduselor necomestibile brute de origine animala (piei, coarne, ongloane, par, pene, puf si altele asemenea). 9.Unitati pentru colectarea membranelor maturale - unitati prevazute cu spatii si facilitati adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, sararea, ambalarea, depozitarea, si livrarea membranelor naturale. 10.Alte unitati nenominalizate pentru prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile si necomestibile - unitati, altele decat cele nominalizate, cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile si necomestibile, pentru depozitarea si livrarea produselor rezultate. VI.Activitati din industria pestelui 1.Centru de colectare a produselor din pescuit/cherhana - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea produselor din pescuit. 2.Depozit frigorific pentru produse din pescuit - unitate cu spatii, dotari si instalatii frigorifice adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea produselor din pescuit si livrarea acestora n stare congelata sau refrigerata. 3.Unitate de prelucrare a pestelui si produselor din pescuit - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea produselor din pescuit, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 4.Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor, crustaceelor etc. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea acestora. 5.Unitate de prelucrare a batracienilor, gasteropodelor etc. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea acestora, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 6.Alte unitati nenominalizate pentru colectarea, prelucrarea, depozitarea produselor din pescuit - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea si livrarea produselor rezultate. VII.Activitati din industria laptelui 1.Centru de colectare a laptelui: unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru colectarea, racirea, depozitarea si livrarea laptelui crud. 2.Unitate de tratare a laptelui - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si tratarea termica a laptelui. 3.Unitate de procesare a laptelui si produselor lactate: unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, tratarea si prelucrarea laptelui n lapte de consum si/sau produse lactate, depozitarea si livrarea acestora. Dupa capacitatea de prelucrare unitatile de tratare a laptelui si unitatile de procesare a laptelui si produselor lactate sunt: a)de capacitate mare - minimum 2000000 hi lapte/an; b)de capacitate medie - intre 500000 - 2000000 hl/an; c)de capacitate mica - maximum 500000 hl/an. 4.Unitate pentru portionarea, reambalarea produselor lactate unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, reambalarea produselor lactate, depozitarea si livrarea acestora. 5.Depozit de produse lactate - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea de produse lactate. VIII.Activitati de colectare si prelucrare a oualor 1.Centru de colectare a oualor - unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru colectarea, depozitarea si livrarea de oua pentru consum. 2.Unitati de prelucrare a oualor si produselor din oua - unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, tratarea si prelucrarea oualor si a produselor din oua, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 3.Alte unitati nenominalizate pentru colectarea-prelucrarea oualor si produselor din oua - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea oualor si a produselor din oua, depozitarea si livrarea produselor rezultate. IX.Activitati de colectare si prelucrare a mierii de albine si a altor produse apicole 1.Centru de colectare a mierii de albine - unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea mierii de albine. 2.Unitati de prelucrare a mierii de albine si/sau a altor produse apicole - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea mierii de albine si/sau a produselor apicole, depozitarea si livrarea produselor rezultate. 3.Alte unitati nenominalizate pentru colectarea si prelucrarea mierii de albine si/sau a altor produse apicole - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea mierii de albine si/sau a altor produse apicole, depozitarea si livrarea produselor rezultate. (2)ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR X.Activitati de prelucrare si conservare a fructelor si legumelor
57

1.Unitati de prelucrare a cartofilor preparati sau congelati - unitate cu spatii si dotari adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea cartofilor preparati sau prevazuta cu spatii frigorifice pentru prelucrarea cartofilor congelati, precum si alte spatii de depozitare, livrare, a produselor vegetale. 2.Unitati de productie a piureului de cartofi deshidratati - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, prelucrarea de cartofi deshidratati, in vederea obtinerii piureului de cartofi. 3.Unitati de productie de gustari din cartofi - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea, prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii productiei de gustari si servirea acestora. 4.Unitati de productie pentru fabricarea cartofilor crocanti - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii productiei de cartofi crocanti, precum si pentru ambalarea si livrarea acestora. 5.Unitati de productie pentru fabricarea fainei de cartofi - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii fainei de cartofi, precum si ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea acesteia. 6.Unitati de fabricare a sucurilor de fructe si legume - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor in vederea obtinerii sucurilor din acestea, precum si a spatiilor si dotarilor necesare mbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii acestora. 7.Unitati de fabricare a concentratelor din fructe si legume - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor in vederea obtinerii concentratelor din acestea, precum si a spatiilor si dotarilor necesare mbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii acestora. 8.Unitati de conservarea fructelor, nucilor sau a legumelor - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea (congelarea, uscarea, conservarea in ulei sau in otet, fabricarea conservelor, etc.) in vederea conservarii fructelor si legumelor, precum si a spatiilor, inclusiv spatii de frig si dotarilor necesare mbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii acestora. 9.Unitati de fabricarea produselor alimentare din fructe si legume unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor, in vederea obtinerii produselor alimentare, precum si spatii necesare, depozitarii si livrarii acestora. 10.Unitati de fabricarea gemurilor, marmeladelor si jeleurilor unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor, n vederea obtinerii gemurilor, marmeladelor si jeleurilor, precum si pentru ambalarea, depozitarea si livrarea acestora. XI.Activitati de fabricare a uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale 1.Unitati pentru productia de uleiuri vegetale brute (ulei de masline, floarea - soarelui, soia, rapita, in, seminte de dovleac, etc.) - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea, prelucrarea materiilor prime n vederea obtinerii de uleiuri si grasimi brute precum si spatii pentru depozitarea si livrarea acestora. 2.Unitati pentru productia fainei oleaginoase nedegresate - unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea, conditionarea, prelucrarea materiei prime n vederea obtinerii, depozitarii si livrarii fainei oleaginoase nedegresate. 3.Unitati pentru productia uleiurilor vegetale rafinate (ulei de masline, ulei de soia, etc.) - unitati cu spatii, dotari, instalatii pentru receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime n vederea obtinerii precum si spatii pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. 4.Unitati pentru prelucrarea uleiurilor vegetale - unitate cu spatii dotari si instalatii adecvate pentru depozitarea si prelucrarea uleiurilor vegetale (prin suflare, fierbere, oxidare, polimerizare, deshidratare, hidrogenare, etc.), precum si spatii pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. 5.Unitati pentru fabricarea margarinei - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime, pentru fabricarea margarinei, precum si spatii pentru depozitarea si livrarea acesteia. 6.Unitati pentru fabricarea amestecurilor pentru tartine - unitate cu spatii, dotari si instalatii amenajate pentru receptia si depozitarea separata a materiilor prime de origine vegetala si animala, n vederea fabricarii amestecurilor pentru tartine, precum si pentru depozitarea si livrarea acestora. 7.Unitati pentru fabricarea grasimilor de gatit combinate - unitate cu spatii, dotari si instalatii amenajate pentru receptia si depozitarea materiilor prime, n vederea fabricarii grasimilor de gatit combinate, precum si pentru depozitarea si livrarea acestora. XII.Activitati de fabricare a produselor de morarit, amidonului si produselor din amidon 1.Unitati de morarit - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea boabelor de cereale si prelucrarea lor n materie prima pentru unitatile de panificatie (productia de faina, arpacas, crupe sau pelete din grau, secara, ovaz, porumb sau alte cereale), precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 2.Unitati pentru macinarea orezului - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea boabelor de orez n vederea obtinerii de orez macinat, glazurat, semi-fiert sau productie de faina de orez, precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 3.Unitati pentru macinarea legumelor - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, sortarea, prelucrarea si macinarea legumelor n vederea obtinerii de faina sau pudra de legume uscate sau fructe comestibile precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 4.Unitati pentru fabricarea cerealelor pentru micul dejun - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea prin tratare termica a cerealelor prin expandare n vederea obtinerii de cereale pentru micul dejun precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 5.Unitati pentru fabricarea fainei n amestec - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea, omogenizarea fainii in vederea obtinerii de faina n amestec pentru paine, prajituri, biscuiti sau clatite precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 6.Unitati pentru fabricarea amidonului - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime (orez, cartofi, porumb, grau, etc.), depozitarea, prelucrarea prin macinare, germinare, extractie, purificare-rafinare, deshidratare, uscare, n vederea obtinerii de amidon, precum si spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 7.Unitati pentru fabricarea glucozei, siropului de glucoza, maltozei - unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime (suspensie de amidon din cartofi si porumb), depozitarea, prelucrarea prin hidroliza n vederea obtinerii de sirop de glucoza, a zaharului total, dextroza cristalizata anhidra, izosirop, dextroza cristalizata monohidrat, fructoza, maltoza precum si spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 8.Unitati pentru fabricarea glutenului - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea prin extractie, separare, concentrare, deshidratare, uscare n vederea obtinerii de gluten, precum si spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit. 9.Unitati pentru fabricarea uleiului din germeni de porumb - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei prime depozitarea, prelucrarea germenilor de porumb n vederea obtinerii de ulei, precum si spatii pentru mbutelierea, depozitarea, pastrarea si livrarea acestuia. XIII.Activitati de fabricare a altor produse alimentare 1.Unitati pentru fabricarea produselor proaspete de patiserie, placintelor, specialitatilor de panificatie, checurilor, tartelor, etc. unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, inclusiv spatii de frig pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea fainei si a ingredientelor de origine vegetala si animala n vederea obtinerii produselor proaspete de patiserie, placintelor, specialitatilor de panificatie, checurilor, tartelor, etc., precum si a spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare.
58

2.Unitati pentru fabricarea biscuitilor, piscoturilor, a produselor uscate de panificatie, a produselor de patiserie si prajiturilor conservate precum si pentru fabricarea produselor pentru gustari dulci sau sarate - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, inclusiv spatii de frig pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea materiilor prime de origine animala si vegetala n vederea fabricarii biscuitilor, piscoturilor, a produselor uscate de panificatie, a produselor de patiserie si prajiturilor conservate precum si pentru fabricarea produselor pentru gustari dulci sau sarate, precum si a spatiilor de depozitare, pastrare si livrare corespunzatoare. 3.Unitati pentru fabricarea sau rafinarea zaharului si a nlocuitorilor din sfecla de zahar, suc de trestie de zahar, artar si palmier - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice adecvate pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea acesteia n vederea obtinerii, depozitarii si livrarii zaharului. 4.Unitati pentru fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei, a produselor zaharoase, inclusiv unt de cacao, grasime si ulei de cacao, a gumei de mestecat, conservarea n zahar a fructelor, samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor, fabricarea pastilelor si tabletelor (mentolate gen TIC - TAC) - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei prime (cacao, ciocolata, zahar, fructe), depozitarea, prelucrarea materiilor prime de origine vegetala si animala n vederea obtinerii, produselor din cacao, a ciocolatei, a produselor zaharoase, inclusiv unt de cacao, grasime si ulei de cacao, a gumei de mestecat, conservarea n zahar a fructelor, samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor, fabricarea pastilelor si tabletelor (mentolate gen TIC - TAC) precum si a spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare. 5.Unitati pentru fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului, pastelor fainoase si altor produse fainoase similare - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia, depozitarea, prelucrarea materiilor prime si a ingredientelor de origine vegetala si animala n vederea obtinerii macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului, pastelor fainoase si altor produse fainoase similare, precum si a spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare. 6.Unitati pentru prelucrarea cafelei - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei prime, depozitarea, spatii pentru prelucrarea cafelei prin decafeinizare si prajire n vederea obtinerii de cafea macinata, cafea solubila, extracte si concentrate din cafea, fabricarea nlocuitorilor de cafea, precum si spatii de ambalare, depozitare si livrare corespunzatoare. 7.Unitati pentru prelucrarea ceaiului - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei prime, depozitarea, spatii pentru prelucrarea ceaiului si a frunzelor de plante, ambalarea ceaiului inclusiv n doze (pliculete), fabricarea infuziilor din plante (menta, musetel, verbina) precum si spatii de ambalare, depozitare si livrare corespunzatoare. 8.Unitati pentru fabricarea condimentelor - unitate specializata cu spatii pentru receptia si depozitarea materiilor prime, spatii si instalatii pentru fabricarea mirodeniilor, sosurilor picante, condimentelor, maionezei, fainii de mustar, mustarului si otetului, spatii pentru depozitarea si livrarea produselor finite. 9.Unitati pentru fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice - unitate cu spatii, dotari si instalatii pentru receptia, depozitarea si fabricarea produselor alimentare pentru utilizari nutritionale speciale, laptelui praf pentru sugari, laptelui si altor alimente pentru copii mici, alimentelor pentru sugari, alimentelor cu continut redus de calorii, alimentelor dietetice pentru scopuri medicale speciale, alimentelor cu continut redus de sodiu, inclusiv sare fara sodiu, alimentelor fara gluten, alimentelor recomandate n efortul muscular intens, n special pentru sportivi, alimentelor pentru persoanele ce sufera de dereglari ale metabolismului carbohidratilor (diabet), precum si spatii adecvate pentru ambalarea, depozitarea si livrarea produselor finite. 10.Unitati pentru fabricarea altor produse n. c. a. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia materiei prime, depozitarea si fabricarea de supe, ciorbe, fabricarea drojdiei de bere, prafului de oua, produselor alimentare mbogatite cu vitamine, proteine, precum si spatii adecvate pentru ambalarea, depozitarea si livrarea produselor finite. XIV.Activitati de fabricare a bauturilor 1.Unitati pentru fabricarea bauturilor alcoolice distilate - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea materiilor prime si semifabricatelor si fabricarea de bauturi alcoolice distilate: whisky, coniac gin, lichioruri, precum si spatii adecvate pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. 2.Unitati pentru fabricarea alcoolului etilic de fermentatie - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea materiilor prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora n vederea obtinerii de alcool etilic de fermentatie si a alcoolurilor neutre, precum si spatii adecvate pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. 3.Unitati pentru fabricarea vinului - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiei prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora n vederea obtinerii vinului, a vinului de masa, vinului de calitate produs n anumite regiuni (VCPAR), vinului spumant, vinului din must de struguri concentrat si vinului slab alcoolizat sau fara alcool, precum si spatii adecvate pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. 4.Unitati pentru fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia materiei prime, depozitarea si fabricarea cidrului, cidrului de pere, miedului si a altor vinuri din fructe cat si a bauturilor mixte ce contin alcool, precum si spatii adecvate pentru depozitarea, mbutelierea si livrarea acestora. 5.Unitati pentru fabricarea altor bauturi nedistilate obtinute prin fermentare - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiei prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora n vederea obtinerii vermutului si a altor bauturi similare, precum si spatii adecvate pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. 6.Unitati pentru fabricarea berii - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiilor prime si ingredientelor pentru obtinerea berii, precum si spatii adecvate pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acesteia. 7.Maltaria - este sectia din cadrul fabricii de bere n care se face germinarea orzului si a altor cereale n vederea obtinerii maltului. 8.Unitati pentru fabricarea de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice - unitate cu spatii, dotari si instalatii pentru captarea, carbogazeificarea, mbutelierea apei minerale, fabricarea bauturilor racoritoare nealcoolice, bauturi nealcoolice aromatizate si/sau ndulcite: limonada, oranjada, cola, bauturi energizante, bauturi din fructe, ape tonice, precum si spatii adecvate pentru mbutelierea, depozitarea si livrarea acestora. (3)ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI SANITAR VETERINAR SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR XV.Alte activitati 1.Laborator de cofetarie/patiserie - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia de materii prime de origine animala si non-animala, depozitarea si prelucrarea acestora n produse de cofetarie/ patiserie, depozitarea si livrarea acestora. 2.Depozit alimentar - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia produselor de origine animala si non-animala preambalate, depozitarea si livrarea acestora. 3.Depozit - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia produselor de origine animala si non-animala, depozitarea si livrarea acestora. 4.Catering - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia de materii prime de origine animala si non-animala, depozitarea si prelucrarea acestora n produse pentru cantine, companii aeriene si similare, la domiciliu si pentru diferite ocazii. XVI.Activitati din unitatile de alimentatie publica 1.Restaurant (indiferent de specific) - local public care include spatii si dotari adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prepararea si vanzarea la comanda a preparatelor culinare, a produselor de patiserie/ cofetarie si a altor produse similare. Aceasta categorie include si: restaurante cu autoservire, cafenele, restaurante si rulote fast-food, unitati de pregatire a hranei la pachet, vagoane-restaurant. 2.Bar (indiferent de specific) - local public care include spatii si dotari adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prepararea si servirea rapida, la comanda, a unui sortiment limitat de preparate culinare si/sau alte produse similare. Aceasta categorie include si: berarii, cluburi de noapte, carciumi, bufet, bodega, birt, braserie, unitati tip pub si bistro.
59

3.Pizzerie - unitate cu spatii si dotari adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine animala si non-animala, prepararea si vanzarea la comanda a pizzei. 4.Cantina - unitate cu spatii amenajate n care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine animala si non-animala, prepararea de meniuri si servirea mesei. 5.Alte unitati de alimentatie publica nenominalizate - alte unitati decat cele nominalizate, n care se desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea, prepararea si servirea de preparate culinare si altele similare. XVII.Activitati in unitatile de desfacere si de comercializare 1.Punct alimentar - unitate cu dotari limitate n care se desfasoara activitati pentru pastrarea, prezentarea si vanzarea de produse de origine animala si non-animala, ambalate sau preambalate de producator. 2.Supermarket, magazin alimentar si mixt- unitati cu spatii si capacitati de depozitare distincte n care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea produselor de origine animala si nonanimala, precum si pentru prezentarea si vanzarea acestora n raioane specializate. 3.Macelarie - unitate cu spatii si dotari adecvate n care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, prezentarea si vanzarea carnii si a subproduselor comestibile din carne. 4.Hala pentru desfacerea produselor de origine animala - spatiu cu amenajari n care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea distincta si vanzarea n raioane separate a produselor de origine animala. 5.Punct de desfacere a carnii/pestelui si produselor din pescuit/laptelui si produselor lactate/ oualor/mierii si produselor apicole/altele - unitate fixa sau mobila cu dotari exclusiv n care se desfasoara activitati pentru receptia si comercializarea carnii/pestelui si produselor din pescuit/ laptelui si produselor lactate/oualor/mierii si produselor apicole/altele. 6.Pescarie - unitate cu spatii si dotari exclusiv in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prezentarea ca atare sau dupa o prelucrare sumara, la cerere, n vederea comercializarii, a pestelui si a produselor din pescuit.
ORDIN nr.536 din 17 mai 2006 al presedintelui Institutului National de Statistica privind modificarea si completarea anexei la Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 1.224/2005 pentru stabilirea Metodologiei cercetarilor statistice lunare si anuale referitoare la productia de lapte si produse lactate (IND L), modulul industrie alimentara. Publicat in MO nr 478/02.06.06
Surse de informare : Institutul National de statistica, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Monografia Comueni,Wall Street, Legislatia in vigoare a Romaniei,TezaASE,Ministerul Integrarii Europene,Editura Hiparion-Lemn expert, Ziarul financiar, Ziarul Capital,Bussines Magazin,Cronica Romana,Ghid-Comisia Europeana-Directoratul General Intreprinderi, Curierul National, Ziarul financiar, www.pravaliata.ro, www.fermierul.ro
60
Cuprins:
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 PREZENTARE GENERALA A COMUNEI OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI PREZENTARE PROIECT PIATA ACTUALA STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA INFORMATII FINANCIARE CONCLUZII ANEXE
61

Centru de Colectare Plan de Investitie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centru de Colectare Plan de Investitie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.1 PREZENTARE GENERALA

Electricitate Internet NU 100% Apa potabila 100%

Telefonie mobila 100% Canalizare Nu

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

DENUMIRE Scoala Ferma/ Cladiri CATEGORIE Intravilan

PROPRIETAR Primarie Primarie PROPRIETAR

Denumire SC MERCATOR SRL SC SARLIC SRL

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.3 PREZENTARE PROIECT

1.4 PIATA ACTUALA

Productia de lapte a Romanie (mii hl)

Din care in productie privata

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.5 STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

1.6 INFORMATII FINANCIARE

Salariu/luna 190 250 340

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

S-ar putea să vă placă și