P. 1
Plante Medicinale

Plante Medicinale

4.33

|Views: 1,655|Likes:
Plante Medicinale în Apărarea Sănătăţii
Plante Medicinale în Apărarea Sănătăţii

More info:

Published by: Florin Ciprian Bodin on Jul 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2015

pdf

text

original

II

. '" . I . .
I
... .
.... CORNEliU CONSTANTINESCU
P L A· N T 'L E
MEDICINALE
IN A f Ă R A R E A
Ă T J t
Coperta: RODrCA IMBROAN&VLAOESCU
Lucrar. editata da RECOOP
Itedoctor J MIHAI ZAHARLA
T.tIlIOI1Idactor r DAN ROMANESCU

SCURT ISTORIC
Pentru ţ ţ omul primitiv ş procura hrana
din mediul ă Aceste alimente erau formate In general
din .. egetale ş carnea animalelor .. Inate. In lupta pentru ă
omul era adeseori ă sau .e ă Ca fi animalele, el se
ă în ş ă alinarea "uferiTi/elor In buruienile
pe care le minca. Cu iudecata lui ă ş ţ de minte,
omul primitiv a ţ pe cele care-i aduceau alinarea ş .. inde-
carea ş a transmi, din genera';' In generalie ţ sale, la
început prin "iti grai, apoi prin desene ş mai tirziu prin scris.
Astfel IHJ fOrmal comoara de ş ţ a medieinii populare,
izvor tk ţ ,i cercetare a oamenilor de ş ţ ă de-a lungul

Despre utilizarea plantelor medicinale ne-au ă date de la
.umerieni, popor care a ă Intre rîurile Tigru ,i Eufrat din Asia
cu 6000 ani l.e.n. ş lor llU avut O ă ă
ă ei ă babil;onienii ş asirienii, de la care arheolog;;
au 'COl la WsaliJ 22000 ţ de lut, vechi ils 4-0 000 afli,
între care 33 ă un ă ţ .al.,flantelor medi-
cinale. O ă a ţ pe care o atribu.idti'fWJntelor medi-
cinale in tratamentul diferitelor boli rezull4 ,; din faptul ă In
capitala lor Ninive I,i ă ă o gr4ditfa de planle medicinale.
In Egiptul antic, plantele medicinale erau tii asemenea ""'It
ţ fapt dovedit de papirusurile .. echi de mii de ani, care
cuprind numeroase ţ de plante medicinale. Papirusul &bit
la Eberes, 1550 te.n., de.crie 200' plante fola.ite In lilmdduirea
bolilor.
Toate aceste ş ţ au fost preluale
ă prin cel mai mare medic al
. d la care ne-a ă vestita
a ă între anii 460-375. 1. e.,;; , îl' e e sînt descrise 2.36 plante
C
H'ppocratLeum, n car d' I
lucrare "Jorpus t d' 1 ree Dioscoride începe stu LU
medicinale. In secolul r, me ă g. ă descriindu-le în
medicamentelor ,de ve get a ş
cartea sa 1 t medicinale erau fi se
La grec!., vmzatoru e P an e
rr,
numeau "farmacopo t . . • .. iar Pliniu cel ă
. . .... d' n medwma greaca, . d
RomaniI se tnSplra t .. H' staTia naturalis", mtro ucc
(24-79 e.n.), in cel.ebra. se
l
în diferite tratamente.
l t le Ş anrma e mtre I
prod.use e vege a " ' anul 130 e.n., a ă
Medicul Galen, nascut In. stat la baza terapeutLeIt
I
.' de ă ş formacle care au
ucrart .
ă în secolul al XIX-lea. f d medicamente din plante
.• 1 b • rimele arme e
Arabil e a oreaza P tice a forme care se
. • t plasme ape aroma Y'" A '
ca: pUule, SlropUrI., ca a 'c I . tit medic arab. vwena
... .. .... '1 le noastre. e mat. ves .

ă pma In tl e , nl,mproase ă ţ ('are s-au
.. ' a e X a sert..· b'
(lbll-Sina). care a trmt rn se . t' 'tate Prescriptiile medicilor ara 1
bucurat in Europa. de ă ţ de preparare
f
iind foarte comp/Leale Ş ş P_ fesie aceea de farmaCIst.
. I f ce ă apara o nOua pro . , . d
mediculuI curarz, (1 • • •• IA' ş Europa ş In e-
d
1 medlcmll n SIa 'd' .
Paralel cu e"VO rarea. d' . ă are o veche tra ltLe.
d
Chma me tema po t
pendent e acestea, In 3 000 ani î e.n. era preocupa
1 S
N
care a tratt cu ( ", I /.
ă en ung, .' l f' d considerat întemetetoru mp( 1-
de studiul plantelor .. erit o carte ă cu, 2
cinti chineze. Tot !n saI ,el: medicinale cu ţ ă
ani î.e.n., în care p apn
ar
pe ţ Europei abia in 1517
lor Plantele mpdlcmale c lWpze a . I 'c ton
. b' t nhew a soStt a an •
cind prima cara Le por U
o
I d" ale au fost cunoscute ă
. .• t ă plante e me wm . d
Ş la nm In a .. . ţ aveau ş ţ espre
din timpuri ă .... DaCII '(484-425 i.e.n.), considerat
folosirea plante lor Hb' ., geto-dacilor de a folosi fumi-
. /. .' ţ o IcelU I .
ă e [storteI, d '1 ş producerea somnu UL.
.. .. ltru calmarea urerl or ..
ţ de cmepa per. XIII-lea ă ă in acea epoca,
DOClLmentele dm secolul al, 'J I n Domnitorul Alexandru
. b I .. cu burULenr "e eac . b" b'
ă o naV" " h' (1558) a fost îngriiit de un ar wr
ă ş fiind bolnav de. oc" I
din flrdeal cu ş "herbaTlus '. d' t rimele ă ţ de plallte
In anul 1518. apare la CIUI" una m re p
medicinale ă "HerbarLum
4
Pra"ila lui Matei Basarab (1640-1652) ă ă ""radul
are voce ă studieze ierburile ş ă descopere leacurile împotrLva
ă Psaltirea ă (1515) descne ţ ş isopul ş
o ă numitei itacta, iar lexiconul slavo·român (1694) ţ ş
de ă ş ş 111. alte ă ţ vechi se ţ ă {iereura de
ş cu care se ă oile de rîie, metoda ă ş azi de
ciobanii ş
La Inceputul secolului al XIX-lea, incep ă ă o serie
de ă din care ă ă ă ă ă de pe limba
ş ă pe limba ă (18U6) in care se ă podbalul
ş navalnicul pentru tuse, isopul în amestec cu ţ pentru dureri
de dm", fiertura de pelin pentru ă ş
/n 1838 le ă la 1a,i "Doctorul ,i lconomul casnic" care
flLI'rirule "Heleti pentru tot soiul de boale ş de acelea
l1t'u'ru cai, "iti cornuti, oi ... ".
1" JI) /(j apare la ş lucrarea "Practica doctorului de
C' ww" In C(Jrc printre alte recomandari ă ă ă ă de
pilfJilIlie, Clcoare ş buruiana de ţ ă se iau cUe trei pentru
ă ficat ă ă ţ ă azi ş ţ
Pe masura extinderii ă au ă ă noi care
ă ţ plantelor medicinale in ă ă
ă ş ş ulilizau plantele medicinale pe baza ţ ă
/ oltnilN'u lor r.ste ă ş ţ prin ă chimice,
biulogice #i cli"ice, fiind pUI' la ţ celor suferinzi sub ă
de extracte, tineturi, sirop uri, ceaiuri sau alte furme farmaceutice
de o ă valoare ă
"SECRETUL" PLANTEWR MEDICINALE
ă vreme, oamenii au crezut ă "buruienile de leac
H
au
puteri misterioase, ascunse, ţ folosirea lor de ă ş descîn-
tece. Treptat, oamenii de ş ţ ă studiind puterea ă CI
dif eritelor plante f9losite de popor, au ă ascunse
ule acestora,
Medicul ţ Paracelsus, sec. XVI, introduce linia ţ
ţ din plantele medicinaLe prin ţ cu anumiti
ţ ,';au prin distilare cu vapori de ă Produsele ţ -erau
ă li " total de ţ active. Abia în sec. XVIII, farmaciswl
"",de: ((ari Schelle ţ din plante ţ chimice pure.
5

Adevcirata ă ă a chimiei v egetale - fitochimia -
începe in anul 1806 cînd farmacistul belgian Sertiimer ă
penlru prima ă alcaloidul morfina din latexul de mac. El face
primul pas pentru stabilirea metodei de ţ a principiilor active
pure din pian te, deci a ţ ă de ş ă
Secolele XIX ş XX se ă prin studierea pe ă largtl
a .ubstantelor chimice din plantele denumite ş principii active. Se
poate spune pe drept cuvînt ă omul ă ş planta!
Aceste ţ chimice, denumite alcaloizi, glicozizi, vitamine,
taninuri, uleiuri volatile etc., au fost studiate în laboratoare ş clinici,
stabilindu-se ă ţ Lor terapeutice.
ă ş ţ au mai ă ă ă de principiul
activ, cu ţ bine ă plantele ţ ş o
serie de ţ care completeaul ş ă ţ or.
De o mare ţ ă pentru, ă este descoperirea
ţ anlibiolice (Fleming 1881-1955) în grupa unor plante
inferioare ca mucegaiurile ş care au dat ş la medicamente
indispensabile terapeuticii moderne ca : penicilina, slreplomicina ş
Unii ă sovietici au demonstrat ă nu numai plantele
inferioare pot elabora principii antibiutice. Aceste ş le au ş
unele plante superioare. De ă ş ţ uslu-
roiul, ceapa, ă ă pdtlagina ş alte plante au pro-
prietatea de a opri dezvoltarea microbilor, ţ ă ă
Dintre acestea llsturoiul ş ceapa sint considerate ca cele mai bogate
En fiwltcide. TOl ă acestor ţ cu ă ţ antibiotice
s-ar expli.ca ş utiliz.area ă ă de brusture ln ă a
ţ licheni, mugurilor de pin in ţ pulmonare ş a
multor plante folosile i/1 medicitUJ ă
Principiile acti'Ve se ă uneori ă în planta ă
ş în acest caz, ea se ş ă cu ă ă alteori acestea
se ă localizate in ă ţ mai mari numai în flori,
ă ă ţ fructe, caii etc. ă cdrui fapt se ă Ş
se ţ ă numai aceste organe ale plantei.
Penlru ca efeclul curativ al planlelor ă fie cît mai bun, acestea
,rebuie reCOllale In anumile perioade.
Planeele medicinale, pentru ş ă în întregime ţ
trebuie UJlcate cu ă ş ă în cutii de carton
sau pungi de plrul4, la loc uscat. Plantele medicinale astfel uscate
ă denumirea de droguri.
6
CUM SE FOLOSESC PLANTELE MEDICINALE
Pentru a ţ ţ medicamentoase din droguri, se
pot utiliza diferite procedee de ţ ca infuzie, ţ
ţ digestie etc., care în general se ă pe ţ
principiului sau a grupului de principii active, folosindu-se dizol-
ţ ca: apa, vinul, alcoolul, ţ uleiul etc.
O ă cu principiul activ, se extrag ş unele ţ secun-
clGl re, care uneori au proprietatea de a ă efectul terapeutic al
drogultLi.
Aceste ţ extractive se ă prin ţ lichidului
dizol'Pant fie asupra unei singure plante, fie asupra unui amestec
de mai multe plante. ă au ă ă efectul plante/ar
medicinale .e ă ă ele se tolosesc sub ă de
amestecuri.
Plantele ce ţ saponine ă acest activ
numlJl. m mediu alcalin. La rindul lor, saponinele inlesnesc soluuili-
zarea în ă a unor ţ chimice din ă ş ş ă
ţ lor în organism. Pentru. ace ..;t motiv se ă ca IrJ
prepararea ceaiului din plante ce ţ saponine ă se adauge În
ă ă ţ mici de bicarbotUJI de sodiu.
ă ţ lor ă ' aceste amestecuri au ,fost denu-
mite: ceai pectoral, ş diuretic, gastric, h'?patic etc.
Fiecare din aceste ceaiuri. este ă din flori, frunze, ierburi,
ă ă ş fructe medicinale, ş îl1tregesc efectele ă
INFUZIA (CEAIUL) esl8 torma cea mai ă de exlractie
a ţ active din plantele medicinale ş ă di n ţ
drogului in conlacl cu apa ă timp de 15 minuie. Intr-un
vas ă ţ sau de ţ se pun 1-2 ţ din ă
ţ ă (concis.a), pesle care se ă un .terl de litru de ă
ă Vasul se ă ş se ă 15 minule, dtn cmd
în cînd. ă trecerea acestui timp, ceaiul le strecuara ş se indul-
ă gusl. In diabel ş în uneie ţ ale stomacului
manifestate prin diaree, ceaiul se bea neill.dulcit sau fndulcit cu
ă
In cazul cînd nu este ă cantitatea de drog, se v or
ţ 6 g la 100 g ă pentru maiorilatea pla711elor fi 3%
pentru florile de ş ţ ă ă de ciuba/ica-cucului ,i <,ale-
ă
7
, , Unele droguri ca : florile de lei m
ţ ă elco se ă ..'. ş ţ frunz ele de ă de
, "1 numm prm mlu"le d '
prmclplU lor acti", (uleiuL val t'l) d' 41 , eoar ece prin fi erbere
D al
, Ţ (FTERTURA) este o er ' , ,
ă cu cantitatea p , _ d ţ prIn care planta Se
, D . reSCrtsa e apa rece ' f' b
anumit. ecoctul se ă r b' . Ş se ter e un timp
'Volumul cerut. l er 111.te Ş se ă cu ă la
_ Se iau 1-2 ţ de ă ă ă '
s"!"alt
Ult
peste care se ă circa 300 ţ w Ş se pun într-un 'pas
ş planta ă se fierb 10- 15 ' g a'!a rece, florile
fierb 30-40 minute D - f' b mlrtute, 'ar co/,I. Ş ă ă se
1
" upa ' er ere decoct 1
comp ă cu ă la 250 ' u se ă ş se
1
n gennal, prin decoctie se ... .
drogurile al ă ţ est . 1 prepara numar ceaiurile din
ş coiile. e mm emnos, ş Cum sînt ă ă
MACERATlA Ă Ă L
pararea extractelor apoase ,,' '1 A, RECE) se ş la pre-
c ' I d ' mufl. or t mcturilor' '1
ma e, eoarece uneori prinei ,"1 ' . '1 ţ ar
m "dl pleactlve,eextr'
al. in e ă a plante/or A • ag prmtr-o ş
Unei d' In contact cu dlzolwmtul
e rogur<, ca ă ă de ă ' '
ă numai prin mace _ ' ţ de in se
rare cu apa re f- ă '
acest caz, ă ă de lb _ . ce, ar a se mai fi erbe. In
na a sau ţ de . 1-
cu apa f ece timp de . m se asa ln cont act
1
, J ' o /umatal. de ă '
'e udul se ş d w , apOI se ă iar
upa gust. '
ă ţ ce ă a li .,
"or f, ă In prealabil 1\1 "1 supuse macerdrij cu ă
t
• ţ e se prepa d ' 1
ra Ura camerei (15-250C) 1 r numa, a tempe-
dizol'pantul este apa n t'b? general, durata ă la care
, dure U'e ă ă ş ă 6 8
rafte, eoarece microorganismel .. ' - ore de prepa-
t- "1 1 e gasesc un med' I b'
aru ar. n timpul e.'Vlrage .• .... tu avora Il dezv ol-
cerea timpului indicat m fU. s.e agLla dm clnd în cînd. ă lrc-
, . /' h ' , ţ se strecoar" . 'f
l4t le ldul obtinut se com I _ 1 a prm t I On sau ă
p eleaza a ea t 't '
Mac ' ··le n lat ea ă
era Il apoase se ă entr l .
ă la rece In .ticle d I p. u, ce mult 24 ore ş se
D
' e Cu oare ă
lGESTIA Ă Ă LA '
plantei CU un diaolva I CALD) este t ot o macerare a
d
' , n oarecare Spre d b'
19eotla s. lac. Ia cald, I ' eose tre de maceratie
mod a o ă de 40 600 C 1 '
8e ă unei. uleiuri med" I - , n acest
tema e, ca cele de
sunatoare ş
8
ş ţ Vasul în care se ă drogul ţ ă cu uLeiul
se ş ă pe baia de ă în fi erbere ş se ţ timp de 2- 3 ore,
amestecînd din cînd În cînd. Uleiul se ă ş se ă ă în
vase de capacitate ă la rece.
CATAPLASMA (OBLOJEALA) este un preparat de ă
moale
7
care se ţ din ă ă ă ă cu apd
ă ce se ă o ă ă ă se pune între ă
bucc1ri de ă ş se ă pe partea ă In acest mod se
ă cataplasma de ş care se ă ş cu ă la tempe-
ratura camerei ş cata plasma de in, la care se ş apa fierbinte.
Prin unele din aceste metode, din plante se mai pot- obtine o
seri e de preparate medicinale cum ar fi t incturile, siropurile, vinurile,
ţ urile elc,
Tf NCTURILE MEDICINALE se oblin, În general, prin tralarea
plantelor ă ţ cu alcool de dif eiii e ţ Ele sînt
solutii ext ractive alcoolice, mai concentrate decît ceaiurile. Se iau
intern, cu ă în ă ă sau pe ă
SlROPURI LE MEDICINALE sînt ţ extractive apoase,
la care se adaugi; ă (640 g ă la 360 g lichid),
In general, siropurile din plante medicinale se ă dizol-
vînd ă într-o ţ ce ţ substantele medicamentoase
sau aromatice aflate în drog. Dizolvarea zaharului se face la rece
sau la cald. Siropul se ă în vase ă ţ Apa care se
ă în timpul !i('rherii se ă cu ă fierbinte. Siropu-
riIe se ă ţ prin tifon, direct în sticle uscate, de
capacitate ă complet umplut e ş bine astupate. Dopurile se
fierb in prealabil ş se fixeaod imediat ce sticlele au fost umplute,
ă care se ă ş se ă ă la rece.
VINURILE MEDICINALE se ă prin macerarea plantelor
ă fol osindu-se 30-50 g drog rJ entru 1000 mi vin "echi ş
de ă calitate. M acerarea se face la temperatura' camerei. ă
7 -8 zile se ă ş se stoarce. Se ă tn repaus 24 <fre, apoi
se ă printr-o ă deasa sau hirtie de filtru, Se ă ă
ă gust ş se ă cu vin ă la un litru.
Ţ MEDICINALE se ă prin macerarea plan-
telor ţ în ţ de vin, la temperatura camerei, timp de
7 -8 zile, ă trecerea acestui timp, intregul ţ se ă
prin ă ş se stoarce, iar lichidul ţ se ă cu. ţ
9
ă 'la canttlatea ţ ă de la care s·a pornit. Pentru prepararea
ţ medicinale se fulosesc plante aromatice tn ţ de
5-10 g la 100 g ţ
ţ 1nedicinale se ţ ă numai extern.
CUM Ş Ă PLANTELE Ş DROGURILE UN NU)l E PROPIUU
In decursul veacurilor, plantele au fost dell umite fie ă
culoarea florilor ş ă ă .., iolete), fie ă
forma lor ă ă sau ă forma fr uctelor ş
Alteori, numele plantei provine de la ţ pe care o are
in diferite boli ă ă ă ţ ă ă ţ ă etc.).
ă denumire ă de la o ţ ă la alta, iar în cadrul
ş ţ ă de La o regiune la alta. Pentru a se evita confuziile,
oamenii de ş ţ ă au dat plantelor cît e un n. ume sub care ă ă
fi cunoscute în orice ţ ă de pe glob. La baza acestor denurniri
ş ţ stau de cele mai multe ori cuvinte ş ş ş
De obicei, numele plantei este compus din ă cuvinte, pe care,
ă le ă cu numele oamenilor, am putea spune ă planta
are un nwne ş prenwne. ă ă de exemplu ă ă
ă ce ş în ţ ă Lirme (1707 - 1778), un mare
om de ş ţ ă i-a dat numele de Atropa belladon"a. In mitologia
ă Atropa repre:.enta ţ destinului, care - dupl;' vechile
legende - ar fi avut puterea de a ă firul ţ muritorilor.
Linne (l dat plantei acest Tlume din cau:.a marii sale ă ţ
Al doilea nume "belladonna" este compus din doud cuvinte ş
bella, care ă ă ş donna, femeie. Femeile din Italia
ş Spania ş ă pe obmji cu sucul ş ţ din fr uctele
acestei plante ş ş puneau ă în ochi pentru a li se ă
pupilele ş a deveni astfel mai frumoase. ş cum s-a format
numele ş ţ al ă ă la fel fi ecare ă ş ă
un nume proprm.
Denumirea ş ţ ă este ă de numele prescurtat al
botal1istului care a identificat, descris ş clasificat planta in mod
sisterruuic. De ă la afin, ă numele latinesc Vaccini um
myrtiilUl HJ ă numele botanist ului Linne, prescurtat "Lu.
In pr.scripliile medicale, medicamentul ă denumirea
ş ţ ă în ş astfel ca ţ si! ă fi ţ ă în orice
ţ ă pentru a fi ă Plantele medicinale - medicamente dl3
10

t 1
" sînt indicate în ţ cu denumirea ş ţ ă
ofLgme vege a a - .. _ 1 ,. A ·tl 1
a pr1rtii folosit e, ă cu denu.mtrea a tfJ fl se,
ă ă este ă radix, frunza - folta o turn, oare;:
_ fla res .sau. {los, planta ă - .sammt? - . serne
f
t 1
_ frll ctus coaja - cortex, ramunle tmere Ş ţ -
rue u , ..' gemmae
stipit es stigmatele - stigmata, muguru. - tu.nones sau l
• ..' ( 1 . . bt erane) - rhizoma. De exemplu, la ş ţ
rlZOmu tu p liU SU ·u 'ar
(i\lat ricaria chamom.illa), florile se numesc, Chamo
ml

la odolean (Val eriana officinalis), ă ă se numesc a IX
Valerianae.
In ă lucrare, pe ă denumirile
ş numele ş ţ al plantei, precum ş al drogul w.
s·a trecut
,
~ _____ --...... ________ l
PRINCIPALELE
PLANTE
MEDICINALE
~ = = ~ ~ ~ ~ - - ~ ~ ~ ~ ~

1
AFINUL
Vaccinium myrtillus L. (Fam. Ericaceae)
Afinu] este un arbust mIC, cu fructe ă dulci-
ş care ş în ă ş de munte, prin locuri stîncoase.
De la ă ă se folosesc frunzele - Folium Myrtilli Vi
fructele - Fructus Myrtilli.
Din fnmze se ă un ceai care se ă cel or ce
ă d. diabet, avînd proprietatea de a ă ă din
sînge, ţ care s-ar datora mirtilinei, ă ş ă ă
Pentru a ă eficacitatea ceaiului, frunzele de afin le putem asocia
cu ă de fasole ş lrunze de dud. Ceaiul se bea îndulcit cu
ă sau neîndulcit, cîte o ş ă inaintea ă mese prin-
cipale.
Ceaiul dietetÎc recomandat diabeticilor arc în sa,
pe lingli alte plante, ş frunze d. afin.
ă continutului în tanîn, fruozele au ţ ă
folosindu-se în diaree, iar ă arbutinei, ă alti autori,
chinonei, au ă ţ bacteriostatice, utilizindu-se ca antiseptic
urinar ş ş diuretic. Se mai în ă ş reumatism.
Fructele sînt bogate În tanin, pectine, o ţ ă ă
ă ă acizi organici (acid malic, citric, oxalic,
stlccinic), zahamri, provitamina A, vitamina C etc.
Din fructe se ă un ceai pentru combaterea diareei, cu
ă ţ antiseptice in ţ intestinale, mai ales în
15
gastroenterite, contribuind la
ameliorarea proceselor de fer-
ţ ş ţ Unii
autori le I'ccomandii in comba-
terea axiurilor. Ceaiul de fructe
poate li ă în ă leI uri
ş anume: fructele uscate sc
fierb In 250 g ă timp de o
ă de ă ă care ceaiul
se bea ă ţ sau peste o lin-
ţ ă ş ă de Iructe uscate
se ă ă pahare cu ă
ă ş ă ă Fructele se ă
la macerat opt ore, apoi se bea
intl'eaga cantitate de lichid in
cursul unei zile. Pentru a ă
aCliunea ă ş ă
a fructelor de afin, vom ă
coaj;; de stejar, 1I0ri de ş
frunze de ă
Tot din Iructe de afin se
A/inul mai pot prepara lichior ş vin,
care au ă antiscptice ş
ostringente. Consumate în stare ă ă nfinele ă scaunele,
fac ă Înceteze ţ intestinale, ă la eliminarea gazelor,
ă ţ hemoroidale ş restabilesc polta de mincare.
Ă
Centaurea cyanu. L. (Fam. Compositac)
Pe marginea drumurilor, in apropierea lanul'iIor de cereale,
tDtilnim vara ş flori albastre, cunoscute popular suh numele de
ă vinetele, floarea-grîului, floarea-paiului, ghioc, ă ă
ă sau ă
16
i
I
(
.
In scopuri medicinale, din flori
Flores Cyani - se ă un ceai
care are ă diuretice ş astrin-
gente. ă ţ este ă
uDui glicozid numit ccntaurina ş tani-
nului . Pentru a obt.ine un asemenea
ceai, vom ă o ţ ă ş ă
de lluri cu un pahar de ar" ă
ş le vom ă acoperite 20 minute.
Apoi se ă ş lichidul se hea
InduIeit. Pentru ă act.iunii diure-
tice, norile de ă se vor asocia
cu frunze de ă frunze de
ş cozi de ş
In cazul afectiunilor renale ş vezi-
cale se bea cîte un slert de pahar de
cea1, cu 20 minute ÎnainLe de ă
ă gustului amar se ă
ca tonic amar în dispepsie.
Ceaiul diuretic are in ţ
sa ş lIori de ă
Florile se mai folosesc ş sub ă
ă de cataplasme în compresc
odihnitoare pentru ochi, în tratamentul pleoapelor ridate, tonifianb
al ş ă ţ
ANASONUL
Pimpinclla anisum L. (Fam. Umbeliferae)
Planta aceasta, care în unele ă ţ ale ţ ă se mai ş
ş ă este ă din regiunea ă La noi se
ă ş numai ă
De la anason se folosesc fructele - Fructus Anisi 'Vulgaris
ce ţ ulei volatil, care are ţ ă asnpra apelit1l1ui.
Ulciul volatil din fructele de anason ă ţ pancreatice
ş intestinale, ajutînd astfel digestia.
Ceaiul de anason se ă ca expectorant in ş
ă ş cantitatea de lapte la femeile care ă ă (galactogog),
17
Anasonul
ă colicile intestinale
ş stomacale la sugari ş
copii, face ă ă diu-
reza, ă la eliminarea ga-
zelor din stomac (carmina-
tiv). In(uzia ă din
10 g fructe la 100 g ă
ă la eliminarea viermilor
intestinali.
Pentru sugari, anaso-
nul se ş opiirind
5-6 fructe la o ă ă de
ceai. Pentru ţ ceaiul
se poate prepara dintr-o ju-
ă ţ ă de fructe la
un sCcrt de litru de ă
Ceaiul se bea ă ţ
de ţ ă înainte de
ă
Fructele de anason
ă în ţ cea-
iului gastric.
ANGHINAREA
Cynara scolymu. L. (Fam. Composilae)
ă din sudul Spaniei, anghiuarea a fost ă
în ă ă din secolul al XVI-lea, ă abia în anul 1931
s-a stabilit ţ ă a acestei plante, iar mai tîrziu,
studiile ă au confirmat ă aceste ă ţ se daloresc cina-
rinei ş pol ifenolilor. De la aceaslil ă se (olo,,('sc rrunzele -
Folium Cynarae - care ţ ă polifenoli, flavone, un
principiu amar, ă ă de potasiu, magneziu etc.
Din punct de vedere terapeutic, frunzele de anghinare se
ă prin efecte sigure asupra bolilor de ficat ş rinichi,
avind proprietatea de a ă ţ ă ş diureza, I'eglînd
în ş timp procesul de formare a colesterolului.
18
.(
I

i
!
1
I
I
1
Paralel cu aceste efecte, ceaiul de anghinare are ş însu-
ş de a diminua ă din sînge, dînd bune rezultate în unele
forme de diabet. ţ ă s-ar datora unei oxidaze ..
Ca diuretic, ceaiul din ă ă se ă în nefritele
acute ş cronice, deoarece ă ş volumul de ă ş ă
în ş timp eliminarea ureei ş a ţ toxice ce se for-
ă la nivelul ficatului ş rinichilor. ă ă de toxine,
se ă efecte favorabile in tratamentul urtic31'iilor ş a. l diferitelor"
forme de prurit ă
Bune rezultate ă cea-
iul de anghinare ş în bolile
tubului digestiv, manifestate
prin ţ ă ă
enterite, ţ int.esti-
nale, coJi te, hemoroizi Ş
lipsa poftei de mincare.
Ceaiul de anghinare
mai esle un bun adjuvant
În unele ţ ale ini-
wii, care se ă prin
hipertensiune, ă
ş ă ă Cerce-
t.lrile mai noi atribuie an-
ghinarei ă ţ antimi-
crobiene.
Pentru a prepara cea-
iul de angh inare se va
proceda in Ielul ă
intr-un vas se pune o lin-
ă de frunze ă ţ
care se ă cu 500 g
ă ă ă ă
se ă lichidul ei se
Anghinarea
ş cu ă O parte din ceai se bea ţ pe stomacul
gol, ă care bolnavul va sta culcat o ă de ă pe partea
ă Restul ţ de ccai se va bea în cursul cu o
ă ă înaintea meselor principale.
19
E bine ca tratamentul
incepind cu doze mici, în
treptat. Tratamentul va dura
ă care se va relua.
cu anghinare ă se ă progresiv,
primele zile, care apoi ă ă
20-30 zile, urmat de o ă ă
ARNICA
Arnic .. montana L. (Fam. Compo,itae)
Amica
20
Arnica ş în regiunile
de munle, împodobind ă ş
cu florile ei galbene-aurii. Po-
porul o mai ş podbal-de
munte, ă ă sau
caruJ-zînelor.
De la ă ă se folo-
sesc florile - Flores Arnicae -
mai rar planta ă ş ă ă
cina. Ele ţ ulei volatil, co-
ă alcooli triterpenici, ţ
coIorante de ă ă
Din florile acestei plante se
ă un ceai care se ş
sub ă de ă în ă
ş ă ş ă
Mai ales din flori de ă
se ă o ă carc, di-
ă cu ă în ţ de
i 0-20 g la 100 g ă se utili-
ă ca pansament antiseptic ş
cicatrizant al ă In amestec
cu apa de plumb, ă ă
are proprietatea de a descongcs-
tiona ă ş loviturile. La
un litru de ă de plumb se
pun 100 g ă cu care se fac
comprese ce se ă pe locuJ'ile
umflate sau lovi te. lnfuzia 40/0
sub ă de comprese ă
tenurile palide.
I
r.
i
I
I
Cu avizul medicului se pot folosi intern, ca stimulent nervin ..
25-50 ă de ă (care se ă de la larmacie), dimi-
ţ ş seara, in amestec cu ă ă cu ă sau ceai. In
general, nu se ă 8 se lua intern, deoarece provoaci
gastro-enterite, ă tensiunea ă iar în ă ţ prea mari
ă centrii ş
BRUSTURUL
Arctium lappa L. (Fam. Composilae)
cunoscut ş sub
numele de lipan sau de ă
in Eauat, este o ă co-
ă curc ş pe locuri
necuilivate.
De la bruslure se folo-
ş ă - Radix /3ar-
danae - care ţ ă
ă de potasiu, un ulei vo-
latil ş o ţ ă cu ţ
ă
Din ă ă ă se ă un
ceai care are proprietatea de
a stimula ţ renale ş
cut::mute, [jind bun diurctic ş
sudorific. ţ ă Îu hine
:lcneea, funlnculoza, difcl'ite
eczeme ş alte boli ale pielii. In
ş timp, ceaiul de bl'us-
ture mai are ş de a
ă ă din sînge, fapt
pentru care se l'ecomand5 celor
care ă tIe Jiabct. Unii
tari ă ccaiul de
ture in boli de ficat avînd pro-
prietatea de a reduce calculii
bi liari.
Brulfurul
21
Ceaiul se ă punînd ă ă ]a patnl linguri de
ă ă ă ă ă intr-un litru de ă ă ă un srert
de ă se ă lichidul ş se bea Înduleit în cursul uneI zile.
Pentr u diabet, ceaiul se ş cu ă
Extern, fiertura de ă ă ă de brustul'c, ă sau aso-
ă cu ă ă ă de ă ş frunze de ă ă la
ş ă O ă pe ă ă ă ă ă ş cliitil'ea
ă se ă pielea capului cu ă ă la care se
ă ş o ă de ţ Sub ă de eomprese, se ă pe
tCllll1·jle sehoreice (grase), în aenee ş eczema ă
CATINA
Ilippophae rhamnoides L. (Fam. Elaeagnaceae)
Pe malul rîurilor, în ş coaste rîpoase, ş ă
numitii in unele regiuni ş ă ă ă
De la ă ă se folosesc fructele - Fructus Hippophai!
- în stare ă ă sau ă
Gustul lor este acru-astrillgent, ă pe ă coacerii ş mai
;ales ă ă primelor brume devine mai ă ş ă ă un
miros ă ă ananasului.
In ţ ă a fructelor de ă ă ă vita-
mina C. o serie de ţ carotinoiJici care le dau culoarea
porto('alie. un ulei gras, În care sinl dizolva!Î ţ
vi lamill ele B
J
ş B2' acid rolic, acizi ş ş fitostcI'oli, inozitol ş
arid ni cotini c, ulei volatil etc. ă acestei compozil ii chimice
complt·xc, rl'uctele de ă ă sînt cOIl$identte ca o ă
ă Ele sînt folosite În multc ţ ă în scopuri terapeutice ş
alimclltaT'c.
Sub ă de suc, gem, ă sirop, vin, 1ichior etc., ele
constituic un aliment accesihil tuturor.
PentI'U oblinerea lor, fructele proaspete se stOl'C printr·o ă
de stl'uguri sau se ă pe o ă ă pentru ă
sÎmbul'ilor.
La sucul ţ se ă ă ă formul ele ş
de prepal'are din ă ţ de specialil ate ă
O ă ă ă ş l'<1coritolll'e se ţ din 750 g fructe,
care se fiel'b cu 6 litri ă ş 1 kg ă ă ă se ă
în sticle ş se puslreazii la loc ă
22
J
I
I
r
!
Pentru ţ
rea vinului, se pun
într-un vas de ă
1 kg fructe zdro-
bite, peste care se
ă 5 litri ă
ă ş ă ă ş
1,500 kg ă
Tn vederea ă
birii ă se
ă ă se
adauge ş drojdie
de vin. Se ă
15-20 zile, apoi se
ă În sticle,
timp în care uleiul
portocaliu se ă
la suprafata vinu-
lui.
Din fmete de
ă uscate se fac
ceaiuri ă la
gust care se folosesc
in avitaminoze. Tn
unele ţ ă ceaiul de
c:1tiw1 se ă
in diaree,
tism, în unele boli
de piele, urticarie. Decoctia de ţ
Pentru prepararea vinului se pot
În ţ de cinci ori mai ă
Ţ
ă
este ă ca purgati\-,
utiliza ş fmct ele uscate
Gcum urbanum L. (Fam. Rosaceae)
ţ numit în unele ă ţ ale ţ ă ş ş ţ ă
ă ş prin ă umede ş locuri umuroasc.
In scopuri medicinale, de la ă ă se ţ ă
ă ă - Radix Cei - care ă unei ţ chimice
23
ă eugen 01 are miros ă de ş ă ă mai ţ
mult tanin, ţ amare etc.
Decoc]ia de ţ ă lingurite de ă la 250 g
ă are ţ ă ş ă In ş timp, ă
ţ
taninului, se re-
ă în dife-
rite ale
stomacului, d ia-
rre de ă
ţ ă ă
ă pl'ovocate
de ă ale
ficatului sau bi-
lei.
Are proprie-
tatea de a opri
hernoragiile ş
calma durerile
hemol'oidale sau
mcnstruale.
Ceaiul se
ncîndulcil
îndulcit cu
bea
sau
ă de pre-
ferintA pe stoma-
cul gol. In ames'
tec cu alte pbmte,
ca: ş ţ
ă care
au ş pro-
ă ţ efectul
mcdicamentos al
ceaiului se ă
ş
ExtetTI, ceaiul de ă ă ă de ţ se ş ca antiseptic
pentru sp:-ilaI'P}) {'finilor ş pentru diferite arectiuni ale gurii ca
gîngerÎnde, abcese dentare, iar sub ă de ă se
ă în amigdalite.
ă în ţ ceaiului antidiareic ş a ceaiului pentru
ă
CHIMENUL
Carum c"rvi L. (Fam. Umbelilerae)
Chimenul sau ehi,
mionul este o ă
ă ă în
popor ş ă ă care
ş in mod natural
prin fînelele din re'
giunea ă dar
.care se ş ă
Fructele de cbi,
men - Fructus Car-
vi - sînt bogate în
ulei volatil ş au în-
ă multiple
atît În ă cît
ş in ţ omu-
lui. lnruzia ă
dintr-o ă ş ju-
ă de rructe la o
ă cu ă are pro-
prietatea de a elimina
gazele din stomac
(carminativ) la cel
care ă de balo'
ă ă ş cantita-
tea de lapte ferueilor
care ă ă re-
ă ţ stoma'
eului, combate inIla-
ţ intestinale, cal-
Chimenul
ă colici le, rluidificil bronhice ş ă ş diureztl.
ă fructele de cbimen le asociem în ă egale cu fenicul
Vi coriandru, atunci ceaiul are un bun efect carmi nativ .
In ţ fructele acestei plante se lolosese la prepararea
Bupelor, lichiorurilor, ă etc.
25
CICOAREA
Cichorium iutybu. L. (Fam. Compogitac)
ă ă este cu-
ă de foarte ă vreme
pentru ţ ei vinde-
ă Vechii egipteni o cul-
tivau pentru tratal'ea bolilor de
ficat, ă ş rinichi.
Planta contine acid cic-
horie, Înrudit cu cinarina din
frunzele de anghinare, de ase-
mene-a principii amare ş o sub-
ţ ă din grupa zuharurilor
ă ă
Se ş atît planta
ă in timpul infloririi
- H erba Cichorii - cît ş ă
ă - Radix Cichorii.
Din ă ă ă sau din
planta ă se ă
un ceai care ă di-
gestia ş ă ţ
hepatice ş I'cnale. ă
recente . ă ă in-
Iuzia ţ ă din ă ă ă
esle mai ă decît cea din
ă Avînd ă diu-
reti ee ş depl1rativc, cieoarea,
în ţ cu ă ă ă de
brustul'c ş ă de ţ
ă ti, ă tm ceai care este
Cicoarea folosit în combaterea furuncu-
lozci ş acneei.
ă ă de cicoare fiind un ş la..xativ ă in com-
ţ pulberii laxativ-purgative.
In scop alirneular, ă ă este ă pentru a
se prepara cafeaua de cicoare, care arc ă ţ stomahice.
26
Ş
Thymus scrpyllum L. ; Thymus vulgari. L. (Fam. Lahiatae)
In scopuri medicinale se folosesc ă speci i de ş
ş - Thymus serpyllum L. (denumit ş ş
ă schinduf, timian, ş ş ă - Thymus
vulgaris L. (denumit ş ă ă
ş ş în
nete, formind mici tufe. Planta se folo-
ş ă ă ă ă ă ă - Hel'ba
Serpylli.
ă - ă -
nu ş in flora ă ci este
cultivat. Planta aceasta este ă
de pe ţ ă l\lediteranei ş a rost
ă în culturile de la noi abia
în ullimii ani. Se ţ planta
culeas;i în timpul înfloririi - H erba
Thymi.
Atît ş cît ş
cel de ă ţ principii active
ă ă (ulei volatil. tanin ş sub-
slante amare), utilizîndu-se în ş
scopuri .
ă uleiului volatil pe care
îl ţ din ş se ă
un ceai cu ă ţ expectoranle,
care ă spasmele ă respi-
ratorii. fapt pentru care este indicat
a fi intrebuintat în tratarea tusei con-
vulsive, ş ă ş ş tusei ast-
m<:llicilor. Pentru a se ă efectul c31-
mant in tuse ş ş in ţ
ceaiului de ş se vor pune frunze
de ă ă de pod bal, flori de ă ş
ş ă ă ă de ţ
Avînd ş o actiune ă ă ceaiul de ş
ţ ă asupra ficatului ş rinichilor, ameliorind starea lor de
r unqionare.
27
Cimbrul-de-cullurd
De asemenea,
ceaiul de cimbri-
ş ă ule-
iului volatil bogat
in timol, poate fi
folosit la elimina-
rea viermilor in-
testinali.
Principiul a-
Olar în ţ
cu ţ compo-
ţ chimici din
drog dau ceaiului
de ş i'
ă ţ stoma-
hice ş stimulente,
care îl fac ă fie
un bun tonic in
cazul anemiilor.
Ceaiul se pre-
ă dintr-o lingu-
ă ă de plan-
ă ă ţ ă ă
ă cu o ş
de ă ă
Lichidul se bea
ă ţ de prefe-
ţ ă indulcit cu
miere de albine.
Se poate folosi ii
un ceai mai con-
centrat, preparat din ă linguri de ş le. o ş ă
de ă ă din care se var lua ă linguri pe zi.
Extern, ş poate fi ţ în ă aromatic&
care ş sistemul nervos, durerile provocate de reumatism
ş ă ă ă ţ sale antisepticc poate fi folosi t în
ă purulente ş alte ţ ale pielii.
Pentru tenurile grase, se ă o infuzie din 20 g ă
la 500 g ă cu care se fac comprese de 15-20 minute.
ş ă în ţ ceaiurilor antidiareic, antiast-
mstic. pectoral, contra colicilor ş in formula ceaiului pentru
ă
28
I
Ş Ş Ş
Cerasus vulgaris MiII. ; Cerasus .vium (L.) Moe"ch.
(Fam. Ro.aceae)
ţ fructelor
de ş ş ş -
Stipites Cerusorum -
ţ ă de pota-
siu, ţ flavonici
ş un tanin de ă
ă
ţ care au
ţ ă se
folosesc sub ă de
ceai, care se ă
ast! el: un pumn de
codite se fierb într-un
litru de ă timp de o
ă de ă
Ceaiul se ş
ş se Lea ă ţ în
cursul unei zile.
Frunzele de me-
ş de ă ş
de coada-calului ş
de ă ş ă aCliunea ă ţ de
ş Ş ş
ă taninului, ceaiul de ţ de ş € Ş ş are
ă ţ astringente, recomandÎndu-se in diaree.
ă in ţ ceaiului diufetic.
Ţ - CUCULUI
Primula offieinalis (L.) Hill.
Primula clatior (L.) Grufb. (Fam. Primulaccae)
Prin lunile aprilie-mai, crîngurile ş poienile din regiunile
delllI'oase se ţ ă cu flOrile galbene de
ă ă mai este ă ş sub numele de ţ ţ tîta-
vacii sau de anglicel în Transilvania.
29

De la ţ se folosesc florile - Flores Primulae
ş ă ă - Radix Primulae. ţ lor ă este
ă ă cu deosebire ă Ilorile sint ceva mai slabe in ţ
nulul de saponine
decît ă ă Atit
!Iorile cît ş ă ă
cinile au proprie-
talea de a fluidifi-
ca ţ hron-
hice ş a ş eli-
minarea lor, reco-
mandîndu-se în
ş ş pneu-
moou.
Ceaiul de flori
se mai ş ş
în ă gas-
lro-intestinale, afec-
ţ renale ş vezi-
cale. Are ă ţ
antispastice, seda-
tive ş sudorifice.
ş ş se
atribui e ş frunze-
lor. Ceaiul de flori
se ă prin in-
fuzie. iar ceaiul de
ă ă ă prin de-
coclic. DecoctuI se
obtine prin ricrberea
ţ Il g ă ă ă ă
ţ ă cu O ş ă
de ă Ia care se
ă un vîrf de ţ de bicarbonat de sodiu. Penlru a ş
ţ ş calma tusea, se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.
Flol'ile ă în compozitia ceaiului pectoral, iar ă ă în
compozitia ceaiului ş
Frunzele ţ ă ţ apreciabile de vilamina C. Ele se
pot folosi sub ă de sirop sau praf.
Extern, sub ă de cataplasme calde, aplicale pe locuri
dureroase, au ţ ă ă ş ă
30
COADA-CALULUI
Equisetum arvense L. (Fam. Equisetaceae)
Coada-calului este o ă ă li
plac locurile argiloase ş umede. Se mai nU
4
ş ă ţ ă ş barba-ursului, barba-
sasului, coada-minzului, ă ă
rul-porcului sau codîie.
Se ş planta ă ă ă ă ă
ă - H erba Eqniseti - care ţ O
saponma, equisetanine, ş flavonici,
ulei volatil, substante amare, acid sillcic, ă
ruri de potasiu, calciu. sodiu, magneziu etc.
ă ţ sale chimice com-
plexe, coada-calului are multe ţ
in ă ţ Insemnat de acid
silicic ş ă minerale îi ă ţ re-
"mineralizante. lucru pentru care ceaiul din
ă ă se ă ţ
ş anemicilor, sau sub ă de pulbere, 1-2
g pe zi. ţ ulei volatil, care-i im-
ă o actiune ă ş ă de
potasiu, ceaiul se ş ca antiseptic ş
diuretic în boli de rinichi ş ă Prin diu-
reza pe care o produce, planta ţ ă
favorahil in boli de ă ficat. piele, in ă
,i reumatism. Saponinele ă cu cele-
lalte ţ chimice din ă ş ă
expectoratÎa, calm.Înd astfel tusea. In tulbu-
Coada-calului
ă digestive, ceaiul din coada-calului combate aciditatea ă
favorizînd "dndecarea ulcerului gastric.
Ceaiul se ă din 4-5 ţ de ă ă ă la
un litru ş ă de ă Planta se fierbe 10-15 minute, apoi se
ă iar lichidul se ş Ceaiul se bea ă ţ în cursul zilei.
Unii ă ă ţ de ă la rece ca
avînd un efect diuretic mai crescut.
31
Extern, se ş sub ă de cataplasme antiseptice1
astringcnte, rezolutive ş detersive.
Coada-calului ă in ţ ceaiurilor: ş
antidiareic, antireumatic ş diuretic.
COADA. RACULUI
Potentilla anserina L. (Fam. Rosaccae)
Coada-racului ş pe ă riuri, to poieni umede ş prin
locuri necultivate. 1 se mai spune ş scrin ti oare, ă
Planta - J-lerba Anserinae - este ă in tanin, sub·
stante amare, flavone etc. Are ă ţ antidiareice, astringente
,i hemostatice.
ă unii ă ceaiul de coada-racului are ţ
asupra aparatului digestiv, calmînd colicile stomacale, ă
Coada-racului
32
ţ abundente ş po-
ş durerile. In calculoza re-
ă (piatra la rinichi) ş artrite,
se ă o ă mai înde-
ă cu ceai din ă ă
Uneori se ş ş ă ă
Ceaiul se ă prin infuzie sau
decoc[ie, din ă linguri de
ă ă ţ ă la o ă
litru de ă ă un sfert de
ă se ă iar lichidul se
bea in cursul unei zile. Planta
ă in compozitia ceaiului an ti-
dinreie.
Extern, ă ă se
ş sub ă de ă ă
turi locale in leueoree ă
ă in ţ ale pielii, in
ţ gingiilor, unde pe
ă ă ţ antiseptice,
cicatriz3nte ş hemostatice are ş
o ă
ă in formula produsu-
lui eosmetic Flori ten 2.
Ş
AchiIIea miIIefolium L. (Fam. Compositae)
Planta ş
te pe marginea
drumurilor ş pe
locuri neculti-
vate. In !:lanat
i se mai spune
alunele, dato-
ă ţ
ă ar vi ndeca
aluni[ele de pe
ţ oamenilor.
In alte ă ale
ă se ş
te ă De
la ea se folo-
sesc Clorile
Flores Mil/e/olii
- ş planta cu
frunze ş flori -
11 erba hI ille/olii.
ă con-
tinutului în ulei
volatil, bogat in
azulen, coada-
ş are
ă pu-
ş
ternic antiseptice, apropiindu-se de cele ale ş ţ
Se ă in diferite ţ ale stomacului ş intes-
tinelor, ca cnterocoLite ş gastrite. ă colicile stomacale,
ă la eliminarea gazelor ş ş pofta de mincare.
Infuzia de ş are ş o ţ ă asupra
ficatului, ă secrctia ă calm ind în ş timp spasmele
care dau coljcile hepatice.
Avînd ş un principiu amar (achileina), care se ă ş în
canti tate mai mare in frunze, are ă tonice ş stimu-
Intorii asupra apetitului. Se ă în ă alergice.
33
Ceaiul de ş ţ ă în bine ţ
ă avînd proprietatea de a regla bemoragiile abundente
ş calma durerile. Pentru hemoroizi se ă un ameslec de
ş cu frunze de ă din care se beau ă
ceaiuri pe zi. In caz de ţ se ă ş ă de ş
O infuzie mai ă ă ă din tO g ă la 100 g
ă ă la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimi-
ţ pe stomacul gol.
In cura de ă ă ă la ă ţ sîngelui.
In tuse ş ş ă în anumite ă nervoase, în boli ale
ă ş udului, ceaiul de ş aduce o stare de îmbu-
ă ă ţ
Ceaiul se ă prin infuzie din ă linguri de ă
la 500 g ă Se bea în cursul unei zile.
ş ă în ţ ă ceaiuri:
antiastmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, anticolitic, diuretic ş
laxa ti v-antihcmoroi dilI.
Extern, se ş sub ă de ă sau comprese cu efecte
calmante, antiinflumatoare ş dezinfectante în arsuri, diferite ă
purulente, eczeme zcmuinde, hemoroizi, ulcere varicoase ş abcese
dentare. Are proprietatea de a regenera ţ Pentru ă se
ă 30-60 g ă la 1 litru de ă ă ş se
ă ş pl'În adiiugarea de ă ă de ă ă ă Compresele cu
acest ceai ă tenurile ş ş iritate,
CORIANDRUL
Coriandrum sativum L. (Frun. Umbeliferae)
Coriandrul este o ă ă din Asia, ă din
cele mai vechi timpuri. Popular i se mai spune coleandru, La
noi în ţ ă ă ă este ă pc ţ Întinse.
Fructele sale - Fructus Coriandri - se folosesc ca stimu-
lent al ţ gastro-intestinale, calmant ş carminativ, ă
ă ţ sale de a ajuta la eliminarea gazelor din stomac ş
intestine.
ă ţ în ulei volatil, fructele de coriandru
se ţ ă in industria parfumurilor, lichiorurilor sau
3r.
1' /1 hun condiment ş
fl0 1HWI' VHllt al prepa-
1"11 11' 10 1' din carne.
III tel'o, cori an-
tind S(' ş sub
(urmli de infuzie, pre-
I' tll'lIl " dinLr-o ă
I lI lt' ă de fruct e
III u ă de ceai
,'li n ' SfI hea in cursul
'Jlu' i zil e,
O infuzi e mai
I' t" 14' 1' 111 "U t /\
ti", 20 K
100 " " "
Il ltrlt i 'lurt' u
11I1 1'''I lionli ,
ă
f"u cte la
ă la
viermilor
Coriandrul ă
cea-
con-
III compozit,ia
II/I'il ol' ; gastric,
I ru I'oli cilor
I'oflii ş :1
pentru
tonicului
II PI' ,';I iv,
Coriandrul
Ş
Rbamnus frangula L. (Fam. Rh
amnace"c)
ş este un arbust ca' . r " .
,Il o ,lirii, prin lunci, Ia lnt!'?1t difc:ite f(' gi uni
1III' III'i este dpnumit ă 1 p r Ş In crmgufJ. In un ele
1) " ' emn-cllnesc, ţ
e la Ş se ş co . '1'
('orl rx Frangulae, ProprieUi ile or Ş tinere
," "")8C ă de pe la anul 1.30&. ema le ale COlII de ş ,e
Coaja Con fine principii antrachino . ,
1'111'(' lUI avantajul ă de It . lllce cu ţ purgativ5,
POl folosi ă vreme f" ,,3 e ?e vegetal5. efi se
ara a pro uce ş ţ ă pentru organism.
., "
0. )
Se ţ ă mai ales în ţ eronite, sub ă de
prof (1-3 g în 24 ore) sau ceai care se ă astfel: o ă
de ă ă ţ ă se ă ş cu 250 g ă ă un sfert de ă
se fierbe la un foc încet timp de 30 minute. Se ă fierbinte,
iar ceaiul se bea ă ţ seara la culcare, In ţ rebele, se
ă doza ă mai sus, ţ pe stomacul gol.
ş
Cantitatea
de ă folo·
ă pentru un
ceai este în
ţ de sta-
rea de consti-
ţ a organis-
mului, In canti-
tate ă are
ţ laxati-
ă Intotdeauna
se va Începe cu
doze mici, care
se vor ă în
functie de efec-
tul prouus.
Coaja de
ş are pro-
prietatea de a
excita bila, ă
rindu-i astfel se-
ţ Datoritu
acestei ş
se ă în
ţ cu alte
plante ca an-
ghinarea, cicoarea, ă ă în ţ ficatului ş mai. ales în
ţ datorite ţ ţ biliare.
Bune rezultate ă ş în obezitate ă se ia în fiecare dimi-
ă cîle un virf de cutit de pulbere de ă de ş Unii
autol'i îi atribuie ă ţ vcrmtfuge,
Coaja de ş ă in ţ ceaiurilor: hepatic, laxativ,
laxativ-antihemoroidal ş a pulberei laxativ-purgative.
30
DUDUL
Morus alba L., Morus nigra L. (Fum. Moraceac)
n"d,,1 esle un
Ud'Il I 'I' (' nre a fost
II lI w, in ţ noas-
11 11 1' 11 multe sute
.1" lI ui În ă
.1111 A'( in. rn unele
lunlr'i I's le denu-
11111 IIglld, ă
IIIWi, illJl'od, ă
III HO ITOji , Este
I ulii ,,.1 pentru
fi 1111 '1, 1" Plt ll e rolo-
II·' III ş
\ wl' lIldnr de ă
111111" 1,1 p" ull'u fruc-
1. 1.· 1"""111 ş
dudc', agude
III " 1" 11'(',
T n 8copuri m6-
.1 11' 11 II lI c' !w Între-
1II II IIt l'II:tt'l frunze-
I, /loliurn Mori
IUl h ă de
'1 III are în-
Dudul
" III ""' II'ingente ş antidiabelice. Frunzele ţ tanin. (3-caroten,
III· tl l li ('u l'bonat de calciu, ă etc, ţ ceaiului se ă
II 1., d lll'/' i se ă frunze de afin, teci de fasole (runze de nuc
I 1I1 lt: II'fl. C"l\ iul se dintr-o ă ă de ţ
" 1"1111 " (' II o ş ă de ă Se iau 3 ' 1" . . • -<t mgun pe ZI.
:-. i, Ofili 1 fructe proaspete are efect laxativ, ş
fll' !HIJ'allV Ş pectoral. In unele ă se ş ceaiul
f ,. III ,II" (' oajn ă ă in ţ de 100/0 pentru eliminarea
' 1lId"r
1' l'lIlI zl,ln ă în ţ ceaiului dietetic.
37
FASOLEA
PI I 1
· L (Fam Leguminosae)
laseo us vu gaflS. .
F asolea este ă din Peru ş a fost în Europa
n umai ă descoperirea Americii. ă ă ă ă
Phaseoli sine seminibus - contin O scrie de (a I'glll IIlU ,
. t' . tr'ptofan) vitamina C ă mmerale etc.,
asparagma, lrozma, I , . . . '.. .
datoritH ă au ă ţ dmretlC,e Ş " .
In ă de hidropizie (lichid In cavitatea abdomlDala Ş lesu-
t fi) în ţ ale rinichilor ş vezicii urinare Ş în de
,u, 'r a,·ul d·,n teci de fasole ă ţ ă ş cantItatea de
Imma, ce . " 1"" I
ă lfi alura excesu
Fasolea
38
de ă din corp. O
ă cu aceasta se eli-
ă ş toxinele, con-
tribuind astlel la a-
meliorarea ă
reumatice.
In cistite (afec-
ţ ale vezicii uri-
nal'eL ă spas-
mele, normalizind \:, i-
narea, ţ pielii,
acneea ş ce-
ă ă o ă de
fasol e verde ă
ca aliment sau ca
ceai preparat din teci
uscate. ă ă
aduce o mare îmbu-
ă ş în ă
de diahet zaharal.
Cataplasmele ă
cute din ă ă de Ca-
sole ă la calmarea
ă ă de
unele eczeme, influen-
ţ ă În bine acneea ş
alte boli de piele.
ă acidului silicic pe care îl ţ tecile de fasole
• ă ş ca un remineralizant al organismului.
C"lliul se ă dintr-o ă de leei carc se fierb
1', . 0 minute Într-un sfert de litru de ă Se beau 2-3 ş
'iiI yi. TfI diabet, ceaiul se bea neîndulcit sau lndulcit cu ă
{;('uiul se mai poate prepara ş în modul ă peste
I IlIlKuri de teci ă ţ se ă un litru de ă ş se
III_II ti nonpte la macerat. ţ se fierb ă ce lichidul scade
1" JUIIIl'Hnl c. ă cantitate se împal'te in 2-3 ţ ş se bra
f'l l'UI".'UI! unci zile,
'I't'{'ilt, de fasole ă in ţ ceaiurilor dl ctetic ş anli-
1"11111111 ir,
FENICULUL
Foeniculum vulgare Miii. (Fam. Umbelifcrac)
I"(\lliculul este o ă ă ă cu anasonul, ungi-
1111111 cliu sudul Europei, ă ă din vechime pentru frunzeI<'
" (rll/' Iplt, suIe folosite în ţ La Doi în ţ ă ş numai
• "IIIVIII.
J)"pn regiuni, feniculul ă numele de : anason-mare, ana-
Iti i ţ chimen-dulce, ă ă ă ă
'1111'1\11. IIIInUS,
TII !lI('opuri medicinale, de la ă ă se folosesc fructele
h 11f" ,, ! Poeniculi.
l' 1'1 II't r le stnt bogate în ulei volatil, ă mirositor, ulei gras
1 il,lulru r'i cure-j dau gustul dulceag. Feniculul are proprietatea
tit It " 11l1l1I1u ţ laptelui (galactogog) ş a ă diurcza. Singur
nil III u"IlH'intie cu chimionul se ă mamelor care ă ă
,,, nr .. ş timp leniculul absoarbe gazele ce se ă
In 111111111'111 sugarilor, ş astfel crampele (carminativ) , ş
I f"11 lin! tii asupra ţ care se simt balonati ă ă
1, 1111 1t,1" 11\1 ş o ă asupra spasmelor ş
'>llIIiIIlI'i, ş tusea ă ş ă ă ş ă
t 1" 1'1111"11'111 tn tusea ş ă Fjind ă la gust se ă
11111' ul,l. In ropii.

Peniculul
FRAGUL
In ă di-
gestive, ceaiul dc
fenicul aduce o ş
te a spa5melor sto-
macului ş intcsti-
nelor, calmind dure-
ri le ş restahilind
apetitul (polta de mîn-
care).
Infuzia de lenicul
se ă din 5-6
fructe la o ă de
ceai pentru sugari
ş dintr-o ă
de ţ ă de lructe
la 250 g ă pentru
adulti.
Extern, {enicu-
lui se ş Sll b
ă de ă in tra-
tamentul unor boli
de piele, ă în
inflamaliile gitului ş
ă de ochi, avînd ac-
1iunc ă
F cnicu luI ă in
ţ ceaiului
pectorul, a celui con-
tra colicilor ş a pul-
berei laxativ-purga-
tive.
Fragaria VCsca L. (Fam. Rosaceae)
Prin insorite, cu ,tu]pinile ş prin ă fragul
ş ă floncelele albe prmtre frunzele trifoliate. Pe ă ă
ce florile se ţ mici ş ş ş ă par-
I umate apar Ş te ImbIe ă le culegi.
Fructele sînt bogate în vitamina A, acid salicilic ş sihuri
minerale, Consumate proaspete, ele sînt reconfortante pentru
40

1
orgnnism, Medicina
ă le atribuie
proprietatea de a eli-
millu acidul uric din
singe, fapt pentru
('Iu'e se ă
folosirea lor în tra·
lor' ca gutei ş a ho·
lil or de rinichi.
Fnmzele uscate
F olium Fragariae
ţ tanin, un
Icnol (fragarina), fla-
vone, putin ulei vo-
latil, vitamina C,
ţ minerale,
ă Sub ă de
ceai (o ţ ă
ă la o ş ă cu
ă frunzel e se re-
comand.;', ca astrin-
s C'nl în tratamentul Fragul
diareei ş ca diure-
tic în dilerite boli
(le rinichi ş ş udului. ă fragarinei, ele au ă ţ
dezinfectante (bacterieide).
In amestec cu frunzele de afin, zmeul' ş mur, frunzele de
(!'ag dau un ceai alimentar ă
Frunzele de trag ă în compozitia ccaiului aromat, o ă ă
ă ă în scop alimentar.
FRASINUL
Fr .. "inus excelsior L. (Fam. Oleaeeae)
Fl'asinul este un arbore înalt, cu tulpina ă ce ş
prin ă umede ş prin lunci.
Frunzele sale - Folium Praxini - ţ lanin, ulei volatil,
vitamina C, glicozizi de ă ă (rutina) ş de ă
ă (fraxina) , manitol, acizi organ ici etc, Se folosesc pentru
lor diuretice ş diaforetiee, in tratamentul l'cumatismului
4l
Frasinul
Ă
ş al gutei. Ceaiul
din frunze este
un ş laxativ.
Infuzia se
ă dintr-o
ă ă de
frunze la un
sIert de litru de
ă Se beau
2-3 ceaiuri pe
ZI.
Frunzele de
frasin ă în
ţ cea-
iului antireuma-
tic ş al pulbe-
rei laxativ-pur-
gative.
Calendula officinalis L. (Fam. Compositae)
ă sînt cultivate prin ă pentru florile lor galben-
portocalii. Poporul le mai ş ă ă ă ochi-galbeni,
ş ă sau ţ ă
Florile - Flores Calendula. - contin un princIpIU amar,
ulei volatil, saponine etc. Ele au ă ţ cicatrizante ş cal-
roante. Ceaiul de flori , care pot fi asociate C'u ş coada-
ijoriceJului, ă ă ş ă ă se în tratarea
ulcerului stomacal ţ duoden al. ă principiului amar, florile
de ă ă ţ ă (col.goge) , utilizîndu-se în boli
de fi cat.
Ceaiul de ă mai are proprietatea de a calma du-
rerile menstruale, mai ales la persoanele anemice. Cura se va
face cu o ă ă ă înainte de ţ fluxului menstrual.
Infuzia se ă din 2 ţ de flori peste care se ă
2 ş cu ă fierbinte. ă 15 minute se ă lichidul,
42
core se bea în cursul unei zile, de ţ ă pe stomacul gol. Se
poate prepara ş o infuzie mai ă din 4 linguri de flori
la 200 g ă D in ă infuzie se beau 3 linguri pe
zi. Infuzia ă ă din 10 g
flori la 100 g ă ş ă
sub ă de ă ă vagi-
nule ă la distrugerea
Pl'otozoarului Trichomonas
vaginalis.
Sub ă de ă
cataplasme sau ă
floril e se folosesc ca pan-
sament pentru ă care
se ă greu, ca ulce-
ţ ă cu puroi, ar-
suri. ă acnee (co-
ş eczeme, deoarece prin-
cipiile active din ă
au ş de a stimula
ţ sîngelui la nivelul
ţ ă astfel
cicutrizarea ă
Pentru reglarea ciclu-
lui menstrual se recoman-
ă a se lua, de 3 ori pe
zi, 30 ă de ă
in ţ ă ă
Cu amestec de 10 g
ă ş 90 g ă ă
ş ă ă se pot face com-
prese la ă arsuri, ul-
ţ ş pentru bolile de
ochi. Acest amestec ă ă
rezultate bune ş în leu-
coree.
Tinctura de ă se ţ prin maeerarea a 20 g flori
In 1.00 g alcool de 70° timp de 8 zile.
ă ă în ţ ceaiului gastric Ş aromatizan-
tului pentru ă
Compresele cu ceai de ă ă tenurile uscate.
43
Ţ
Genliana lutca L. ; Gentiana punctata L. ;
Gentiana asclepiadea L. (Fam. Genti.naceac)
Aceste plante
cresc În regIUnea
ă a ţ ă
Gentiana lutea cu
f10dle de culoare
ă din cau-
za ă ţ sale, a
fost ă mo-
nument al naturii.
Gentiana punctata
are florile galbe-
ne cu puncte bru-
ne. Aceste ă
specii sint numite
popular: ţ ă
ţ ă ţ ă ş
ochi ncc[l,
In regiunea
sub-alpin" întîl-
nim Gentiana
clepiadea cu flo-
rile albastre, ă
rCIa poporul îi
spune ă
ă hc·
ş ă ţ
ţ ă ă
ă ă ă
ţ ă ă ă
ă ţ
ţ de a vin-
deca anumite boJi sînt cunoscute ă din cele mai vechi timpuri .
De la eu se ş ă ă - Radix Gentianae - care ţ
o cantitate ă de ulei volatil ş o serie de gJicozizi ca :

crina, amarogcntiina, cu ă ţ tonice - aperitive ş stomahice,
precum ş materii colorante (gentisina) ş
Sub ă de infuzie, ţ ă sirop, vin,
turn arc ş de a excita ţ gastrice, ă astfel
pofta de mîncare. In ş timp, in doze mici, ea este ş un
stimulent al sistemului nervos central, ă ş ţ ă
Ş rînd astfel ţ ficatului. ă ă de ţ ă are Ş
ţ vermifuge.
Atît infuzia, cît ş decoctul se ă folosind o lingu-
ă de ă ă ă ă ţ ă la 1 litru de ă Fiind foarte amare
din ă ă greu de luat, mai des se ţ ă vinul
ş tinctura.
Tinctura de ţ ă se ă macerind 20 g ă ă ă
in 100 g alcool de 70°, timp de 7-8 zile. Din ă ă
se iau 10-15 ă în ă cu o ă .de ă înaintea
meselor principale.
Vinul se ă în modul ă se iau 30 g (cea. 3
linguri) ă ă ă ă ţ ă ş se ă cu 60 g alcool de 70"
(circa 5-6 linguri) ă se ş uniform. Se ă într-un vas
Închis timp de 24 ore, apoi se ă un litru vin ş se ă
10 zile, agitînd din cînd in cind întregul conlinut. Se ă
&i se ă prin hîrtie de filtru sau ă ă Se poate ă
la ă cantitate 100-200 g ă Cu o ă ă înaintea
ă mese principale, se ia cîte o ă de vin de ţ ă
Prepara lele de ţ ă luate înainte de ă ă pofta de
mîncare, ă ă ele ă la digestie.
Copiilor care sînt ă ţ ş nu au ă de mîncare li se
poate da vin sau ă In general, la vîrsta de 10-12 am
se ă 5-10 ă de ă sau o ţ ă de VID
înaintea mesclor principale. ş se ă ca )a copii ă se dea
sirop de ţ ă CÎte 3-4 ţ pe zi.
Sil'opul se ă astfel: 10 g ă ă ă se ă cu 150 g
ă ă 6 ore se ă ş se stoarce. Lichidului i se ă
230 g ă apoi se fierbe ş se ă
ă ă de ţ ă ă în ţ ceaiului
ş în formula de preparare a unor lichioruri.
1,5
GUTUIUL
Cydonia oblonga Miii. (Fam. Rosaceae)
Gutuiul
Gutuiul este original' din
Asia. La noi ş prin ă
dini ş i se mai spune Ş ă
miior.
Gutuile coapte se reco··
ă celor care au ă de'
lenevi re a stomacului, ajutînd
la digestie. Ele au ă ţ
calmante ş sedative. Siropul,
jeleul, gemul ş marmelada de
gutui ă diareele, he-
moragiile uterine ş hemoroizii.
Din dmburi, care ţ muci-
Ing ii, se ă un ceai, care
ă la vindecarea tusei, ş
ş ă ş
Ceaiul se ţ dintr-o
ă de simburi, care se
ă cu o ş de ă fier-
binte. Licbidul se bea indulcit cu
miere de albine sau ă
Frunzele - Folium Cydo-
niae - se ţ ă sub
ă de ceai ca astringent în
tratarea diareei.
In ţ cu frunze de afin, mur, zmeul' ş fructe de
ă ş frunzele de gutui dau un ceai ă la gust, care poate fi
ţ ca aliment.
HAM ElUL
Humulus lupulus L. (Fam. Moraceae)
Hameiul este o ă care 8e ţ ă de garduri sau de ş
pe care-i ş in cale.
In scopuri medicinale se folosesc numite ş ţ
- Strobili Lupuli. ş au un miros puternIC, ă aromat, Iar
46
I
,
,
J
I
\
1
gustul amar-astringent. ă uleiului volatil pe care îl ţ
hameiul este UD sedativ al sistemului nervos. Principiile amare
(l.upulolla ş hUIDulolla) dau conurilor de hamei ă to-
Olee stollll3.hice, ă pofta de
mincare Prin stimularea ţ
gastrice.
Ceaiul de hamei are ş Însu-
ş analrodisiace (calmant al ex-
citaliilor Sexuale). Unii autori il
ă ca diuretic, aducînd
efecte ă ă în ă reu-
matism ş boli de ficat. ă
mai noi tllribuie hameiului pro-
ă bacteriostatice in special
în ă ă ă din
10 g de hamei la 100 g
ă ş ă sub ă de ă
ă vagittale ă la distrugerea
protozoal'ului Trichomonas vagi-
nalis.
HaD:teiul ă în compo-
ţ ceaiurilor calmant ş sedativ,
Pentru COmuaterea acneelor Ş
seboreei tenului se ă
comprese cu o infuzie de 4%' lIamciul
IARBA-MARE
[nuIa helenium L. (Fam. Corupositae)
La noi În ţ ă iarba-mare ş spontan prin ţ umede,
la margine. ă din regiunile de ş ş dealuri. Popular,
ă ă se mai ş oman, ochiul-boului, lacrimile-Elenei.
ă ă - Radix lnulae - este ă mirositoare dato-
rita unui ulei cu ă antibiotice (fitoncide). De asemenea,
mai ţ ă ţ mari de ă Se ş ca expectorant,
fa\'orizînd eliminarea ţ în ş acute, ă spas·
47
mele bronhicc, ş
tusea, arc actiunc diu·
ă ă stam a-
cuj, ă oervJl,
aducînd o stare de
ş ă de somn.
ă ţ ri diu-
retice, ă toxinele
din corp, ţ
favorabil ă reu-
matice, ă
gutoase ş ţ
pielii urmate de mîn-
ă In astm ş tuse
ă aduce ş
rare. ă ă acestei
planle are ş o puter-
mca act.iune antisep-
ă folosindu-se cu suc·
ces în toaLe ţ
aparatului respirator.
Principiul . amar aflat in
ă ă ă ă vezicula
Iarba-mare ă ă ţ
ă alan1ol:1cto·
nei ş izoalantolactonei,
ă ă de ă au proprietatea de a elimina viermii in-
testinali (antihelmintic, în special in ă
Se ă decoctul preparat din 20 g ă ă ă la 200 g
ă din care se iau 3-4 linguri pe zi.
ă cu ă ă ă de ă ş lemn-dulce se ţ un bun
ceai pectoral. Din acest amestec de plante se iau ă ţ
care se pun la macerat cu o ş ă de ă rece. Se ă timp de
8 ore, apoi se ă ş se ş Se bea în decurs de o zi.
Pentru uz extern, se ă o ţ de 1.00/0 care se
ă sub ă de comprese în diferite ţ ale pielii mani-
festate prin ă ţ purulente, avînd rolul de a ă
cica tri zarea.
ă ă ă în ţ ceaiului ş
48
1
1
Ă
Juniperus communis L. (Fam. Cupressaceae)
ă ş în locurile stîncoase, prm ă ş din regm'-
nile muntoase ş se mai ş anaperi, ş ă finior,..
ă ţ ă ă turtel.
FrucLclc sale - Fructus Juniperi - sînt mult folosite în
ă Ele ţ ulei volatil, care le ă un miros ă de
ă ş ă zaharuri, acizi organici ({umaric, acctie, oxalic), ă de
potasiu ş calciu, precum ş un principiu amar (iuniperina).
Din fructele de ienu-
ă se ă un ceai care
are ţ ă ş anti-
ă dind bune r ezultate
în bolile de rinichi ş ă ş
udului.
Gravidele ş bolnavii
care ă inflamatii ma-
nifestate pl'in urinare cu
sînge vor evita folosirea lui.
Prin diureza ş dialo-
reza pe care le produce,
ceaiul din fructe de ienu·
ă aduce ameliorare în
reumati sm, ă hidropi-
zie ă în ţ
Ceaiul din lructele
acestei plante se mai re-
ă în ş acute
ş cronice, ş ă tusea,
ă ş pofta de mîncare,
resto ş acti t:;e::a:
ps

ă ă ă d
de ţ ş ă
ă stomacului, ă
ş puterea de ţ
eliminînd astfel toxinele din ă
49
'Corp ş pe ă cale. ă se ă o ă de
fructe de ă sub ă de decoct (10-20 boabe la un litru
<le ă
lnfuzi. se ă din 10 g (2 ţ lructe la 200 g
ă din care se iau 3-4 linguri pe zi.
Asociate cu frunze de ă fructele de ă ş ă
i!ctiunea ă
ţ cu uleiul de ă în amestec cu spirt, în
ţ de 1 g ulei volatil la 100 g spirt, ă durerile
provocate de reumatism, lumbago ş diferite ă nevralgice. Fric-
ţ se mai poate prepara ş astfel: o ă de fructe zdrobite
se ă cu circa 100 g alcool, iar ă cîteva zile se ă un
litru ţ de vin. ă o macerare de 7-8 zile se ă ş se
ţ ă la nevoie în ă febrile.
Fructele ă în ţ ceaiului antircumatic.
INUL
Linum usitatissimum L. (Fam. Linaceae)
Inul se ă în ţ ă pentru tulpinile sale djn care
se scot fibre textile ş pentru ţ din care se extrage un ulei
gras, utilizat atît fn ă cît ş în ă
ţ de in - Semen Uni - pe ă uleiul gras mai
cont jn o cantitate ă de mucilagii localizate în membrana
ă a epidermei, glicozide ca lina marina ş linocinamarina,
ă de potasiu ş magneziu.
O cantitate de ă linguri de ţ de in Întregi,
luate În cursul unei zile sau seara la culcare, ă ţ
cele mai rebele, prin ţ ă asupra intestinulll i. ă
mllcilagiiJor, ele au o ţ ă în ţ tubului
digestiv.
O ă de ţ întregi macerate în 100 g ă timp
de o ă de ă ă o ă ă ă ş ă
care se ş în tratarea ţ intestinale. Unii autori
ă ceaiul preparat din ţ de in, amestecat cu ţ ă
50
ă în litiaza ă
ă la rinichi) ş în
ţ vezicii uri-
nare.
Pentl1J uzul In-
tern se vor folosi
numaI ţ În-
tregi.
Extern, semm-
ţ ă te - F a-
rina Lini - se folo-
sesc sub ă de
cataplasme. ă de
seminte se ă
cu ă ş se fierbe
ă devine o ă
ă ă se
pune între ă bu-
ă de ă ş se
ă pe locul bol-
nav. Se ţ în
ţ ă ă
timp de cîteva ore.
Cataplasma de in
ă durerile,
ă la fluidilicarea
Inul
ş evacuarea puroiu- .
lui din aocese ş furuncule. Pentru a se crea o ţ ă
e bine ca la ă de in ă se adauge ş flori de ş ţ pulvel'lzate.
Pentru copiii mici, cataplasmele de ş se fac amestecat.C'
cu ă ă de in pentru a ă ţ ă a ş
In cislite ţ ă ş urinare) se fac ă ă calde
sau ă cu ă din ă linguri de ţ la 500 g ă
In ars uri se ş uleiul de in amestecat în ă ţ egale cu
ă de var. Se pune totul într-o ă ă ş se ă ă se
ă un lichid ă cu care se unge al'sura. Acesta are
proprietatea de a calma durerile, ă ş vindeca rana.
51
-
ISOPUL
Hy,.opus officinalis L (Fam. Labiatae)
Isopul este orIgmar din r egiunea me-
ă La noi în ţ ă ş numai
cultivat.
In scopuri medicinale, se ş
planta ă Herba llyssopi. Ea
are un miros ă ş un gust aromatic,
ă uleiului volatil pe care îl conl-joe.
Sub ă de infuzie se ă
in ţ cronice ale ă respiratorii,
manifestate prin ă ş ă tuse, ă ş
rînd ţ ş Ceaiul de
isop ă eliminarea apei din ţ
Isopul are de asemenea aCI,iune anti-
ă ş ă asupra ă folo-
sindu-se sub ă de ă sau comprese.
ă unei substante amare, isopul
ă pofta de mîncare ş ă Iunc-
ţ digestive.
Dintre glicozidcIe flavoni ce, i'iopul con-
ţ hesperidinu, care are proprietatea de a
ă presiunea ă ă ţ
arteriale.
ă ă ă în compozitia ceaiu-
Isopul rjlor antiastmatie, pectoral ş sudorific.
Ă
Mentha piperita L. (Fam. Labi.tae)
ă ă popular ş ă este o ă
cu miros ă ş gust ă care se ă pe ţ întinse
in ţ ă
Frunzele - Folium Menthae - ţ ulei volatil bogat
'În mental, taoio ş ţ amare. ţ medicamentoas5 a
ffrunzelor se ş În primul rînd uleiului volatil.
52
Infuzia ă ă
din frunze are ţ
ne ş asu-
pra durerilor de sto-
mac, calmind spas-
mele, Este un bun
medicament în
ă digestive Ş
hepatice, avînd în-
ş de a ă se-
ţ bilei. Contri·
buie la eliminarea cal-
culilor renali ş hepa-
tiei.
Se ă in
tratamentul diareei
pentru ă ţ
sale astringente, an-
tiseptice Ş antispas-
modice.
ă mento-
lului, ceaiul de men-
ă consumat rece ş
in ă ţ mici cal-
ă ă ă atît
la sugal'i, cît ş la
ţ ă unii cer'
ă ceaiul de
ă ă siste·
mul nervos, redre-
ă ţ sto-
macului, aj uUl la dez-
intoxicarea organismului prm diurcza ş transpirat-ia pe care le
produce.
Sub ă de cataplasme reci, aduce alinare În durerile
de caII", b·l· d" b"' - t" ·t f
n ă de de I ltnte se recoman a al In ari oare cu rUDZ,,-
de ă Intr-un ă ţ de ă se pune o ă kilogram de
ă ă ă ş se ă în apa ă a ă Actiunea reconlor:
ă a izmei se ă ş ă i se ă ă ş ş
flori de tci.
O ă ţ se ă din 5 g ulei de ă dizol-
vat în 95 g alcool concentrat. ă ţ ă durerile
53
!'eum::llice Ş ă pielii ă de urticarie. Citeva pIca-
turi din <loest spirt puse în ă constitui e o ă ă ă de ă
ă ă ş cu proprietatea de a corija gustul ş
mirosul ă In ă rierbinte, uleiul sau spirtu1 de ă ă o
ă în ă gripale, manifestate prin ă ă
de ă ş ă
ă ă în ţ ceai11rilor" antidiaI'cic, dictctic,
hepati c, gastric. antiastmatic, contra colicilor, anticolitic, a ceaiului
.contra ă cardiace ş a ţ ă antiastmatice.
LEMNUL-DULCE
Glyeyrrhiz. glabr. L. (Fam. Leguminosae)
Lemnul-dulce esle numit
popular ciorînglav, ă ă
dulce sau iurb5-dulce, ă
gustului dulrcag pe care il arc
ă ă Plallln ş pe ma-
lul apelor, În regiunile de ş
In scopllri medicinale se
folosesc ă Radix
Liquiritiae - CHI'P contin gli-
ă un glucozid rIavonic,
zaharuri, \'itamine din grupa
B etc.
ă ă se ă
sub form5 de infuzie, extract
sau pulbel'e. Se va evita fier-
berea ă ă (decoet iH) pen-
lru a nu tl'eec în ă ('czincle
ş substantde amare.
Are ţ ş ă
ă ajutÎnd la fluidi-
ficarea secJ'clii lor traheo-hron-
temnul-dul"(j hice, c<ilrnind tusea. Eslp un
ş bXlltiv.
ă ă ţ sale antiinflamatorii, aotiulceroase Ş
..;::icatl'izante se ă în ulcerul gastric.
Cu ă ă ă de lemn-dulce se Îlldulcesc ceaiul'ile ş in ş
-.t imp, se ă gustul ă al unor tnedicamente.
.54
In dispepsiile de ţ se ă Îndulcirea ceaiu-
lui cu lemn-dulce, deoarece, spre deosebire de ă acesta
nu produce ţ
ă ă de lemn-dulce ă în ţ ceaiurilor ş a
pulberei laxativ-purgative. In unele ţ ă se ş la prepararea.
lut.nnului, berei ş lichiorurilor.
Ă Ţ
Lavandula angustifolia Miii. (Fam. Lobiatae)
ă ţ este ă de pe ţ ă
l\lediteranci, iar la noi se ă ca ă
ă ş ă
Florile - Flore. Lavandulae - sînt ă
mirositoare, ă unui ulei volatil care for-
ă principiul activ de ă Pe ă acest
ulei, florile mai ţ tanin ş un principiu
amar.
In scopuri medicinale, florile se folosesc
sub ă de infuzie care arc ţ ă
asupra sistemului nervos, recomandjndu-se în
neurastenie, migrene, boli de ă care au la
ă un substrat de origine ă
In ş timp, ceaiul de ă ţ ă ă ş
diul'eza, ţ ă putînd fi folosit în
amestec CH alte plante în tratamentul bolilor de
rinichi ş fieat.
Din florile de ă ţ ă se mai ă un
ţ aromatic, cu care se fac ţ in caz de
ă ă ă ş ă febrile. Pentru a ţ
acest ţ vom pune o ă de frunze de ă
de sai vie, flori de ă ă petale de trandafir,
ş ş ă peste care se ă un
litru ţ de vin. Se ă timp de 7 zile.
apoi plantele se ă ş se storc. Se com-
ă cu ţ ă la un litru.
ă se ş la amestecul pentru
b}li aromatice, atit pentru pCirfumul ă ce-l
ă apei, cft ş pentru ţ ei ă
ă ş ă a ă ă ţ
Florile de ă ţ ă amestecate cu ă ă moli ile
ş ă ă hainele ş ă
ă ţ ă in ţ aromatizanlului pentru ă ş a
'llroduselor cosmetice loriten 1 ş 2.
Florile ş uleiul de ă ă se folosesc în industria pal'lumu-
r ilor ş lichiorUl'ilor.
56
LUMINARICA
VCl'bascum pblomoides L. ; Vel'bascum thapsiforme Sch.
(Fam. Scrophulariaccae)
ă
ă ş prm locuri
Uscilte, nisipoase, ş ş mar-
ginea ă Se mai ş
coada-boului, coada-
vacii, coada mielului , ă
De la ă ă se lulosesc
llol'ile - Flores Verbasci - sub
ă de ceai, care, ă ţ
nutului în saponine ş muci lagii , au
ă ţ cmolicJlte ş expeclorante
in bronhice.
Ceaiul se ă prm ă
rirea florilor singure sau asociate
cu flori de ă de tei, frunze
de pod bal, de ă ă toate avînd
rolul de a ş ţ ş a
calma tusea. Lichidul se ş
cu miere de albine sau zalu)r ş se
bea ă ţ
Amestecat cu frunze de pod·
bal ş ă ă ă de ă lIoril"
de ă ă dau un ceai bun
penLl'u tratill'ea ă ş Din acest
ceal se ia din ă în ă cite o
ă
MACUL-DE-CIMP
Papaver rhoe •• L. (Fam. Papaveraceae)
Pe marginea lanurilor cu ce-
reale, întîlnim macul-de-cîmp. In
unele locuri i se mai spune mac·
iepuresc, ă ţ ă mac-
ş sau ă ă
In ă de la ă
ă se folosesc petolele
Flores Rhoeados - numite ş pa-
paroane. ă ţ în
mucilagii ş a unor alcaloizÎ (rea-
din, reagenin etc.), ele au prolJrie-
tatea de a calma tusea. Sub 101'-
ă de ceai, se fa losesc în bron-
ş ă ă ă ă Ş ă ş ă
IoCuzia se ă dintr-o lingu-
ţ ă de petale, peste care se ă
250 g ă ă Ceaiul se
bea ă ţ in cursul unei zile, în-
dulcit cu mi ere de albine sau za-
ă Este bine ca la acest ceai ă
se asocieze ş rlori de tei, frunze
de ă ă de ă ş
pentru a-1 ă efectul medicinal.
Ă Ş
Macul-de-cîmp
Rosa canina L. (Fam. Rosaceae)
ă ş este cunoscut ă din vechime ca o ă ă
ş in regiunile de cîmpie ş de deal, formînd tufe, acoperite
cu flori roz. Toamna se ş cu fructe de culoare ş
Este cunoscut sub numele de ă rug, cacadir, ă
57
FructeLe saLe - Fruclus Cynosbati - sînt foarte apreciate
pentru ţ lor bogat În vitamina C ş :1 ă ţ mai
mici din vitaminele A, B1' B2' P, K, acid nicotini c (vitamina
ă
Pe ă vitamine, ă ş mai ţ zaharuri, acid citric
malie, pectine, lanin etc. In ă se folosesc ca tonic
vitaminizant, avind proprietatea de a ă organismul. La con-
valescenti sînt recomandate sub ă de ceai, sirop, ă
ş vin. ă vita minei P, preparatele de ă ş ţ per-
meabilitatea ş fragilitatea vaselor capilare, normalizÎnd ţ
sîngelui.
ă ş au ş de a ă ţ biliarrl, fiind indicate
in ţ ficatului. Unii autori ă fructele de ă ş
58
în ă de inflamali e
ă iar ă ţ
ar combate piatra la
rinichi ş ă
Ceaiul de ă ş
este diuret ir. ă can-
titatea de ă in 24 ore.
ă ş este atri-
ă în special ţ
lor. Neprodudnd nici o
ţ este recomandat
În bolile ă urinare ş
de rinichi pentl'u o ă
mai ă
Ceaiul se ă
din ă linguri de
fructe zdrobite ca/'e se
fi erb 10 minule Într-o
ă litru de ă
Pentru conservarea vi-
tam inei C se recoman-
ă ca fructele ă se in-
ă În momentul
cînd apa începe a do-
coti. ă ce se ă
ş ceaiul se strecoa-
ă printr-o ă ş se
ş ă gust.
Se bea ă ţ sau rece,
Mdce,ul in cursul unei zile.
Din ă ş se mai poate ţ o ă ă ă in
modul ă peste 100 g ă ş ă ş zdrobite se ă
un 1itm ă rece. Se ă la macerat 12 ore, se ă prin
ă ă se ă 100 g ă ş se ă cu ă pinA
la un litru. Se ă ă la rece. Pentru prepal'atele din ă ş se
vor folosi numai vase ă ţ deoarece mctulele descompun vita-
mina C.
Fructele de ă ş din care s-au eliminat sîmburii ş peri i,
pulvcri zate ş amestecate cu miere de albine se ă pentru
eliminar ea viermilor intestinali. Fructele de ă ş ă în com-
ţ ceaiurilor aromat, hepatic ş tonic aperitiv.
Ă
Majorana horlensis Moench. (Fam. Labiatae)
ă este originar
din Arabia ş Egipt. La noi se
ă pe ţ Întinse ca
ă ă Planta în-
ă - Herba Majorarwe -
se ş mai rar În scopuri
terapeuti ce.
ă uleiului volatil Ş
3 vitaminelor C ş A, ceaiul de
ă
ă la
ă ş
ă digf' stia.
eliminarea
pofta de n"ncare Ş
ă colicil e stomacale. Se
ă in unele ă ner-
voase ş mai ales În combat erea
jnsomniil or. De asemenea, ore
ş de il muri dillreza.
Cataplasmele ă ţ ă
cute cu frunze de ă
ă colicile intestinale la
copu. ă
59
Ceaiul se ă dintr-o ţ ă de. ă ă ţ
peste care se ă o ş ă cu ă Pe. Zl, .se beau
ă ceai uri îndulcite. Se ă mult în mdustrIa ă
pentru condimentarea preparatelor de carne.
Ş
Vaccinium viri. idaea L. (Fam. Ericace.e)
ş ş prin ă
durile umbroase ş umede din
regiunea ă ă fruc-
telor sale ş poporul ti mai
spune Ş ă smir-
dar.
In ă se folosesc
frunzele - Folium Vitis idae-
ae - pentru aqiunea lor anti-
ă în tratarea . bolilor de
rinichi ş ţ veZICB
urinare ă ă ţ apre-
ciabile de arhutlnrl, care în
organism se ă în hi-
ă ş ţ Ilavonici .
Pentru ş motjvc se reco-
ă în ă ş reumatism.
Pentru a extrage în Între-
gime substantele active din
frunze, se ă ca ceaiul
ă se prepare in modul ă
tor: peste ă linguri de frunze
bine ă se ă 100 g
ă rece. Se ă bine ş
ş ă 15 minute se ă
dul intr-un vas. Peste frunzele
ă se pnne 100 g ă ă ş se fierb 15 minute. Vasul :e
ia de pe foc ş se ă ă stea 10 minute, ă se s..trecoara.
Se ă ambele lichide. Se ă cu pina la 20Y
g ş se ş cu zah,1r. La 3-4 ore se ta. o l:ugura.
Pentru prepararea ceaiului se mai poate folOSI Ş
ă frunze de ş 30 g, flori de ă 10 g Ş
ă ă ă de lemn-dulce 10 g.
60
o lingur5 din acest amestec de pl ante se ă ş C\l un
pabar de ă ă Se fierbe 10 minute, se ă ă se
ă ă apoi se ă Se ş ş se bea ca elim'clic
cite o linguJ'u de ă înaintea ă mese pl'incipale. Pentru
a m5ri aqiunea ă a ceaiului, se ă ă se ia
concomi tent ş uic3ruonat de sodiu pentru a ă alralinitatca urinii.
Frunzel e de ş ă în ţ ceaiului diuretic.
Nu se ă în timpul sarcini i.
Fmctel e ţ acid ciLJ'ic, malie, benzoic, zahal'\Iri. tanin, vita-
minele A, e, un glicozid (vacciniin) ş se ă în diaree.
Ă
Betula verrueosa Ehrh. (Fum. Betulaceae)
ă din vechime, ă era folosit în tratarea mul-
tor boli, încît pe drept cuvînt i se spunea "arborele ţ
De la ă se ţ ă frunzele, mugurii, coaja ş
seva. La noi în ţ ă în mod curent, se ă frunzele - Folium
Betulae - pentru a ă diureza.
Frunzele ţ saponine, o ă ă mucilagii, tanin
de ă ă ulei volalil, un glicozid de ă ă
{belulina}, ă rezine etc.
Ceaiul de mesteadin, prin diureza ă pe care o produce,
facc ă se elimine toxinele din corp, ă schimhurile organice,
avînd în ş timp ş o ţ ă Multe boli de piele
sînt ţ în bine de o ă ă ă cu acest ceai. Diureza
ă are o actiune ă în r eumatism, ă ţ
art iculare ş neIri te cronice. Se ă În formele cardio-renalc
insot.ite de edeme ş albuminurie, contribuind la eliminarea apei
ţ ă în tesuturi. Nu ă ţ ale parenchimului renal.
ă eliminarea acidului urie ş colcstcrolului.
ă unii autori, ceaiul de ă are proprietatea de a
dizolva piatra la rinichi (litiaza ă Se ă ş in boli
de fi cat.
61
I
I
ă
Infuzia de frunze de mes-
ă se ă în mouul
ă peste 20 g frunze
ă (2-3 linguri) se ă
200 g ă ă Se ă
ş se ă ă se ă ş la
4.0°C, apoi se ă un viri de
cUlit de bicarbonat de sodiu care
ă acidul betuloretinic,
deoarece acesta ş ă ţ
nea ă a fr uDzelor de
ă ă 6 ore, se stre-
ă ş se bea lichidul in ă
reprize, la un interval de 4 ore.
Extern, ă cu frunze de mes-
ă ă ă ă ă
lui ş ţ ă în bi ne iri -
taliile pielii.
ă mai noi arattl
ă spre deosebire de frunze ş
muguri , seva de ă nu
are ţ ă
ă uleiului volatil pe care-}
ţ au ă ţ antibioticc.
Frunzele de ă ă
În compozitia ccaiurilor antireu-
matic ş diuretic.
MURUL
Rubus fruticosus L. (Fam. Rosaceae)
Murul este un arbust cu ghimpi ce ş în regiunile de ş
ş munte, formind ş greu de ă Poporul îl mai ş
ş rug-de-munte, ă sau mur-ncgru. . .
Fructele sale negre, murele, ă la gust, ş
sînt bogate 1n acizi organici ş vitamine, fiind considerate un bun
ă al organismului, ş laxativ în special la copii.
62
Medicina ş frunzele - Folium Ru.bi {ruticosi - pentru
efectul lor astringent ş tonic, fiind recomandate în tratamentul
diareei, iar sub ă de ă în ţ gingiilor, gurii
ş gitului. Ele ţ ta-
nin, flavone, acizi orga-
nici! vitamina Cete.
Ceaiul de frunze ă
bune rezultate în gastro-
enterite, coli te. Este un
bun tonifiant al organelor
digestive. Ceaiul se pre-
ă din ă lingu-
ţ de frunze la o ş ă
cu ă ă Pentru
ă se fa ce o fier-
ă mai ă din
ă linguri la o ş ă
cu ă Su b ă de ca-
taplasme se ş în
hemoroizi sau fisuri ana-
le, iar sub ă de IrI-
ţ in lcucorec.
In obezi tate se re-
ă ceaiul ă
dintr-un amestec de frun-
ze de mur, ă pelin,
ă ă ş
Illi . ţ ş afin. Murul
Ş Ă
f.ctraria islandica (L.) Acb. (Fam. Parmeliaceae)
ş ă ş pe stincile ş din regiunea alpin5.
Ş ţ se ş Lichen Islandicus, iar popular ş
-mllnte, ş ţ jebghiu-dc-munte.
El ţ o ă de zaharuri (lichenina ş izolichenina),
un principiu amar ş ţ mucilagino3se. carc-Î dau ş
ă ş ă recomandîndu-se în ş ţ de
tuse, laringite, traheite ş ţ tubului digestiv.
G3
---------
ă acidului usnic, se atribuie ş ă o
ă ţ ă Se ş cu bune rezultate contra
ă ă rebele ale femeilor ă
ş ă ă ţ ă ş pancreatictl,
ă astfel pofta de mîncare.
Ceaiul se ă dintr-o ă de ş care se ă
cu 250 g ă ă în care s-a di zolvat un vîri d. ţ de
bicarbonat de sodiu. ă ce ş 5 minute, ceaiul se
la ă apoi se
ă Se în·
ş ă
du ş Se bea
rece pentru opri-
rea ă
ş cald pr ntl'U ce-
lelalte boli. Se
poate Iu:, ş allle-
stecat cu lapte.
Deoarece
este foarte amar,
ş de pia-
ă se ă a
fi folosit sub for-
ă de ă
din care se iau
30-50 ă
în 24 ore. Tinc-
tur:1 se ă
prm maceral'ca,
limp de 8 zile, a
20 g ş în
100 g alcool de
70°.
In general. infuziile ş maceratcle de ş sînt amare ş se
folosesc în ţ stomahice.
Prin fierbere, principiul amar (acidul cetraric) se descompune,
astfel ă ţ sînt utilizate ca antivomitiv Ş în bolile ă
respiratorii ca ş laringite, tuse etc.
64
Ş Ţ
Malricaria chamomilla L. (Fam. Composita.)
ş numit in unele locuri ş ţ ă ă sau
ă este una dintre cele mai vechi ş folosite plante medicinale.
ş pretutindeni, pe marginea drumurilor, ogoarelor, pe ă
case. In unele regiuni ale ţ ă se ă cîmpii Întinse cu ş ţ
Florile - Fiores Chamomillae - ţ un ulei volatil, de
culoare ă care ă
unui principiu numit azulen ş
a unui glicozid de ă fla-
ă (apigenina) au proprie-
ă ţ antispasmodice, anestezice,
dezinfectante Ş antiinflama-
torii. ă acestor ş
inr uzia de ş ţ ă
ş stomacului
provocate de gaslrite ş coli tele
ţ de colici. AzulenuJ din
uleiul d. ş ţ ă un
efect favorabil in unele ă
alergice, astmul ş al
copiilor. ă antisep-
tic. ş bactericide ale ş ţ
lui sînt mult apreciate in me-
dicina ş ţ ă
Inluzia de ş ţ se re-
ă contra diareei ş în
general, în toate ţ sto-
macului ş intestinelor, de cele
mai multe ori în ţ cu
frunze de ă O ţ
ă ă aduce ş în bolile
de ficat. ş ţ
65
Ceaiul de ş ImpreunA cu ana80n sau fenicul, se ă
copiilor pentru calmarea colicilor ş eliminarea gazelor.
In rllceli ş ă ceaiul de ş ţ ă transpiratie, •
ceea ce face ă ă febra. ă ă ţ antiseptice (cal-
ă durerile ş rcduce ţ ş se ş extern
sub ă de cataplasme, clisme, ă ş ă In dilerite ţ
ă cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de git, diferitele ulce-
ţ ale pieJii, leu coreea, abcesele dentare, conjunctivita etc. sînt
ţ in bine de ş
Unele eczemc zemuinde sint ameliorate ă se ă pe ele
flori de ş ţ pulverizate.
ă ă cu ş ă un aspect ă ă ş In ş
timp ş ă ş ă ă ă lenurile ş ş iritate.
ă mai noi au dovedit ă florile de ş sitate, din
care s-au eliminat ţ ş receptaculul prin sitare, sînt mai active
decît lIorile întregi. Aceasta se ş faptului ă celulele cu ulei
\'olatiI ţ azulen sînt fixate numai pe aceste mici flori cele,
care se desprind de pe receptacul In timpul ă capitulului lIoral.
De asemenea, ţ in flavone esle mai ridicat in florile
tubuloase decît in cele intregi.
Infuzia de ş se ă din ă lingurite de flori
intregi sau sitate, peste care se ă o ş ă de ă ă
O ă ă de preparare este ă : se ă una-
ă linguri te de flori intr-o ă ş ă de ă rece, timp
de 30 minute. Se ă lichidul ş se pune deoparte. Peste
florile ă se ă ă ş ă de ă ă ş se
ă 15 minute. Se ă ş se ă ambele lichide. Prin
acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din CIori.
Pentru ă se pun intr-un ă de ă un pumn-doi
de flori pulverizate, peste care se ă apa ă Se ă
astfel ă ce baia ajunge la temperatura ă a corpului, apoi
se ş în scopul dorit.
în arsuri, ş ţ se poale folosi sub ă de ulei, care se
ă aSllel: 10 g flori sitate ă linguri) se umezesc cu o
GG
ă de alcool. ă cîteva ore, acestui ţ i se ă
100 g ulei de floarea-soarelui ş se ă ş pe baia de ă (un
vas cu ă in care se pune vasul cu ş ţ timp de 2-3 ore
ă ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se ă
adeseori. Se ă ş se stoarce. Uleiul ţ se ă ă în
sticle colorate ş la rece.
Unii autori ă contra durerilor de cap cîte 1 g de Hori
do pulveriza te, luate citeva ore ă ă
Pentru ă sau ă pentru ochi se lace o infuzie din 15
K (3 linguri) flori de ş ţ cu 200 Il' ă ă 10-15 minute se
ă lichidul, la care se ă 4 g acid boric. Pentru tenuri
"idalc, iri late, congestionate, usca le, se ă comprcsc. ă de
.. huri ă cu ş ţ ă la curiltarea ă a tenului.
lu cazul ă de slomac, se ă un ceai preparat
uupil urmatoarea ă ş ţ ş fenieul, CÎte ă linguri,
ă de ă de lemn-dulce ş ă de ă CÎte 4
ItIl Kuri din fi ecare. Din acest amestec, se iau ă linguri care sc
"Iln ,'cse cu ă pahare de ă ă 15 minute se ă
1II'IIIulIi ş se ş Se bea In cursul zilei cîte lill sfert de
I'lIl wr de ceai.
1" gustrite ş cnterite se poate folosi ă amestec de
1'111111 0 : ş ţ ş pelin, ă ş salvie. Se inru-
1'lIl ri dou:1 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de
111"" Se ă 15 minute, apoi lichidul se ă ş se bea neîn-
,'ulc'Îl, pe gol, în cursul unei zile, în ă reprize.
P"Jllru -ameliorarea durerilo!' provocate de ţ clifi-
1'1111, se ă un ceai din 40 g ş ţ 30 g frunze de ă
" :I(J g ă de ă O ă din aCl'st amestec de
1'111111.0 se ş cu o ş ă cu ă ă ă se ă
"" ş ş se beau ă ceaiuri pe zi.
Flori le de ş ţ inLJ';'i în ţ ceaiurilor contra colicilor
IlI'lllrll udulti ş copii, anticolitic, gastric, sudorific, ă ş a
"l'lIdluU' lor cosmetice Floriten 1 ş 2.
67
=-=-= - -- ---- ----
Ş
Sinapis alba L. (Fam. Cruciferae)
ş
ţ acestei plante -
Semen. Sinapis albae - ţ o
cantitAte ă de muci lagii ,
fapt pentru care se folosesc ca
laxatÎ.v în doze carc depind de
gradul de ţ Se începe
cu o ţ ă de seminte, ă
care se ă ş ă la o ă
pe zi. Semiot.ele se iau intregi cu
ă ă ă unui glu-
cozid (sinalbina) pe care-I con-
ţ ş a unui ferment (mil'ozina),
semin\.cle în contact cu apa pro-
duc o ţ ă care are calitatea de
a stimula pofta de mîncare ş
ţ aparatului digestiv prin
excita rea ţ gastrice. Prin
irilarea ă pe carc o produce
ă ă în stomac, cît ş
ă mucilagiilor, ţ
contribuie la stabilirea unui scaun normal.
In industria ă din ţ se ă ş de
ă
Ş
Brassica nigra (L.) Koch. (Fam. Cruciferae)
ş este o ă de ă Semin\ele sale -
Semen nigrae - sint foI usi te în scopuri medicinale ş
industriale. Ele ţ o cantitate ă de ulei gras, un
glucozid (sinigrina) ş un ferment (mil'ozina) , care in contact cu
apa dau ş la ţ de ş
68
ţ se ţ ă
sub ă ă - Farina
Sinapis pentru catup lasme
l'cvulsive (produce congeslie la
locul unde se ă acLivind
circulatia sîngelui). Prin proprie-
tatea ă pe care o are,
atrage sîngele la locul dureros ş
astfel ă o activare u cir-
ţ sîngelui, ă ă ă
dUl'el'ile sau ă se descongcslio-
Dcze unele organe ca ă
creierul etc., indicîndu-se în bron-
ş te, pneumonii, angina ă
cal'dialgii.
Cataplasma se ă ş în
felul ă 100 g ă ă de
ş se ă cu ă ă
ţ ă de 25-30° ă se ă
o ă moale. Nu se întrebuin-
ă ă fierbinte, deoarece dis-
Il'lIg(' fermrntll] ş DU se mai for-
ă ţ de ş
Pasta care se ţ se pune ş
intre dou:i cîrpe ş se ă
Jll' locul dureros. Se ă un
brCrl de ă apoi se scoate, putîndu-se aplica pe alt loc.
Pentru copii sau pentru cei care DU pot suporta ţ ă
It ş cataplasma se ă dintr-un amestec de 50 g ă ă
do ş cu 100 g ă ă de in.
ă de ş se mai ş pentru ă locale sau gene-
I'nl e in tratarea reumatismului, nevralgiilor, ă gripei, inflamatii
/Ilo ţ etc. Pentru o baie ă se pun 25-30 g ă
cit I ş într-un ă ţ peste care se ă 2-3 litri ă caldA
de' 25-30°. In cazul unei ă generale, se ă o cantitate mal
""'n, (250 g) de ă ă de ş iar ă se ă în ă
i\ Ilt baia ă cît ş cea ă ă 20-30 minute.
09
NALBA
Allh.ea officinali, L. ; Allhaea rosea (L.) Cav.; Malva glabra
Desv. ; Malva neglecta Wall. ; Malva silvestris L. (Fam. Malvaceae)
1\' ă
Sub denumirea de ă se
cunosc mai multe plante care se
dosebesc intre ele ca port, ă
contin principii active ă ă
toare ş se ţ in ace-
ş scopuri. Este vorba de
Althaea olficinalis L., ă
popular ă ă ă
de la care se lolosesc florile, Irun-
zele ş ă ă (Plores, Po/ium
et Radix Althaeae) ; Althaea rOs ea
(L.) Cav. var. atropul'purea, DU·
ă popular ă ă ă
ă ş ă trauda(iri-
negri, de la care se ă Ho-
riie (Plores Malvae arboreae);
Malva glabra Desv. - nalbâ-de-
ă Malva silvestris L. -
ă ă ă
ă ă de la care se foIOSf>s(, flo-
rile ş Crunzele (Plores el Polium
Malvae); Ma/va neglecta Wall-
roth, ă popular ş
ş ă ă ă ă ă
de la care se intrebuinteazA numai
(runzele (Polium Malvae).
Toate ă ţ acestor plante ţ ă ţ mari de mucilagii.
ă ă au ă ţ emoliente. Sub ă de ceai se
loloscsc in ţ ă respiratorii (tuse. ş ă ă
ă urinare, renale ş in ă gastro-intestinale.
Ceaiul se preparA la rece. In acest scop. drogul se ă
apoI se pune la macerat în ă in care s-a dizolvat un virf
70
de ţ cu bicarbonat de sodiu. ă o ă de ă se
ă lichidul, se ş ş apoi se bea treptat in cursul
unei zile. Ceaiul se poate prepara ş prin infuzie.
Frunzele de ă ă cu ă se folosesc sub ă
de cataplasme emoliente ş calmante, penttu a ă coacerea
lurunculclor. Asociate cu flori de ş ţ ş cu capsule ele mac
dau o ă ă pentru amigdalite ş abcese dentare. Sub ă
de ă se folosesc in coli te ş bemoroizi.
Decoctul ă din 20 g ă ă ă la 100 g ă se ş
in laringite, trabeite, sub ă de ă corn prese la ochi, pre-
cum ş in ă ă vaginale.
Florile de ă ă ş ale celei de ă ă
culorii lor închise, se ţ ă ş la colorarea
aromatic, vinurilor, siro-
puri lor etc.
Pentru tenul uscat ş
cu riduri, se folosesc com-
prese care se tin pe ţ ă
timp de 10-15 minute.
Pentru ţ acestei
ţ se lierb timp de o
ă de ă 30 g ă
ă ă cu 500 g ă se
ă în repaus o ă
tate ă apoi se ă
ă la un pahar de lichid
se ă o ţ ă de
miere se ţ un produs
cosmetic care poate Ii folosit
pentru orice ten.
Florile de ă
ă ă in formula
ceaiului pectoral , iar frun-
zele de ă în com-
ţ ceaiului pectoral,
pentru ă ş a produ-
sul ui cosmetie Floriten 1. ;',1alba-marc
71
NUCUL
Juglans regia L. (Fum. Juglandaceae)
Nucul
NucuI este UD arbore
originar din Persia. Cojile
verzi ale fructelor se în-
ţ ă din vechime
În scopuri medicinale.
Frunzele de nuc
Folium Juglandis - con-
ţ vitamina C, flavonoide,
ă ă
ro ten, ă lanin, un
prmClplll amar, urme de
ulei volat il care le transmit
mirosul ă cal'actel'istic.
ă acestei ţ
chimice, ele au ă ţ
aSlringente, antileucoreice ş
hipoglicemiante.
O ă de frunze
ă te cu un sfert de litru
de ă dau un ceHi care se
ş ca aSll'ingent in
combaterea dian·ei. O infu-
fi(' mai ă se face
folosind 20 g frunze ă
\ite la 200 g ă din care
se ia de trei ori pe ZI cîte o
ă
,Frunzele de nuc sînt un bun tonic în ă Ş rahi-
tism. In diabet. au proprietatea de a sc50ea ă din sînge.
Singure sau ă cu frunze de salvie ş ă ţ
Ceaiul de frunze de nuc, asociat cu ă locale, ă la vindecarea
scurgerii albe (leucoree). ă generale ă cu frun ze de nuc
ă organismul, ă la vindecarea difel'Îtelor boli de piele,
ca eczeffi e Z(,l11uillde, ţ Sub ă de comprcse se folosesc
in boli de ochi.
72
ţ (15 g ă la 200 g ă de frunze de nuc este
ă pentru ă în stomatite ţ ale gurii) .
Din fl'unzPlc de nuc se mai poate prepara o alifie care
ă la vindecarea ă Penlru a obtine ă alifie, ă
15 g frunze ţ in 100 g ulei de floarea-soarelui , la tempe-
ratura camerei. ă 7 zile, vasul în care se ă acest amestec
-se pune pe baia de ă în fi erbere ş se ă timp de 3 Ore.
Se ă li chidul prin tiron sau ă i se mai ă 15 g
ă de albine ş se pune din nou pe baia de ă timp de 30
minute. Se ia de pe foc ş se ă ă la ă
Frunzele de nuc ă in ţ eeaiul'ilor dietetic Ş
antidial'Cic.
Sub ă de comprese, se ă pentru tenul'ile grase. In
ş scupuri se folosesc ş cojile verzi de ă Cortex .luglandis
llucum. Ele se mai ţ ă la prepararea unor lichiol'ul'i ş
pentru vopsirea ă
OBLICEANA
Acorus calamus L. (Fum. Araceae)
Obligeana este ă din India, unde era ă ca
medicament din timpurile cele mai vechi. In Europa a fost intro-
ă prin secolul XIII, de unde s-a ă ş la noi în ţ în
ţ ş ş Bihor. Popular se mai ş calm, ă
ă ă ă ă ă ţ ă ă ă ă trestie-
mirosi toUI·e.
De la ă ă se folosesc sub ă de ceai ş tinc-
ă tulpinile subterane denumite rizomi - Rhizoma Calami.
Ele un ul ei volatil ă mirositor, un principiu amar
{acol'ina), ă ă obligeana are ă tonic-apel'itive,
.sedati ve, analgezice ş se ş ca stimulent al gastrice,
ă pofta de mîncare ş în diferite ţ ale stomacului. In
cazul de ă abdominale ă obligcana ş ă eli-
millorea gtlzclor (ct1.rminativ) ş ă colicile. ă unui
principiu activ numit azal'ona, ouligeana are ţ ă
(calmant psihic).
73
Obligeana
Ceaiul se ă prin infuzie din
15 g rizom ă ţ cu 200 g ă Se
beau 3 linguri pc zi, cîte una înaintea
ă mese.
Din rizomÎ se mai ţ ş o
tinctud, din care se pot lua de ă
ori pe zi cîte 20 ă Înaintea
meselor principale. Tinctura se ă
prin macel'areu, timp de 8 zile, a 20
g ă ă ă ă ă în 100 g alcool
de 70°.
Pentru stimularea poftei de mîn-
care, din ă se poate prepara
o ă ă ă prin macerarea a 100
g ă ă ă ă ţ ă cu un litru vin
negru, timp de 8 zile. ă trecerea
acestui timp, lichidul se ă ş se
ş cu ă ă gust (cea.
100-200 g ă Se bea cîte un
ă ă înaintea meselor principale.
In industria ă obligeana
se ş ca aromatizant al lichioru-
rilor.
Rizomii acestei plante ă in
ţ ceaiului tonic aperitiv.
ODOLEANUL
Valeriaoa officinalis L. (Fum. Valerinoaceae)
Odoleanul, numit ş ă este o ă pe care o ă
ă de cele mai vechi tratate de ă Din cîmpie ş ă
la munte, odoleanul ş pe ă celelalte plante, ă ţ ş
deasupr!l lor floricelele mici, alb-roz, cu miros ă ş discret.
Poporul O mai ş ş ş iarba·pisicii, deoarece
ă ă sint foarte ă de pisici, ă mirosului lor
ă ă
74
I
I
I
I
,
In scopuri medicinale se folosesc rizomii ş ă ă - Radix
Valerianae - pentru ţ lor hogat in ulei volatil, reziDe, acizi
orgauici etc.
Planta este ă ca unul din cele mai bune medica-
mente cu ţ ă asupra intregului sistem nervos.
Drogul are proprietatea de a ş ă de ţ
ă ţ inimii ş aduce un somn ş ă
spasmele ş recomandîndu·se în colicile stomacale de ă
ă în ă combate sensibilitatea la vomare etc. Pentru a
ă ţ ă ş ă odoleanul se ă cu ş ţ
ă ă ţ ă precum cu alte plante.
ă se ţ sub formii de praf (de 3 ori pe zi
dte un vîrf de culit), infuzie, exlract ş ă
Infuzia se pre-
ă dllllr-o lingu·
ţ ă de ă ă ă ă
ţ ă la un sfert
litru ă ă Se
bea U'l'plal În cursul
unei zile sau seara la
culcare întreaga can-
titate.
Din cauza gus-
tului ă se
ă tinclura de
ă care se
ă din 20 g ă
ă ă cu 100 g alcool
de 70°. Se ă
timp de 8 zile, apoi se
ă Din ă
ă se iau de
ă ori pe zi
cîte 15-20 ă
ă de 0 -
dolean ă in com-
pozitia ceaiuri Jor : cal·
maut, spnativ
ş 3 celui impotriva
tulburi'irilor cardiace.
Odoleanul
75
OSUL-IEPURELUI
Ononis spinosa L. (Fam. Legllminosae)
Osul-iepurelui, Dumlt
în diferite ă ţ nle ţ ă
dirmolin, sudoarea-calu-
lui, sudoarea-capului , ă
ă ş ă asudul-calului,
ş pl'in locuri uscate,
ă ş finete ş mai ales
pe terenuril e unde pasc
vitele.
De la ă ă
se ş ă ă
Radix Ononidis - ce con-
ţ ţ de ă
ă ă ş
ă mineraJe, carc-i dau
proprietatea de a stimula
ţ glandelor, avînd
actiune ă ş depura-
ă
Osul-iepurelui este
considerat ca un diuret ic
complet inofensiv pentru
întregul organism ş În spe-
cial pentru rinichi.
Se ă in hi-
dropizia ţ ă de ede-
me, ă ţ de
apa In ţ de aseme·
Os ul-iepurellli nea .în calculoza ă ş
ci"tite.
ă ă toxinelor din corp, ceaiul din ă ă
acestei plante se ă În reumatism ş într· o serie de boli
de piele CJ·onice.
In unele ţ ă ceaiul din ă ă este folosit pentru ş
ţ în ş
. Ceaiul se ă din 4 linguri de ă ă ă ă ţ ă la un
de ă care se fierbe sau se ă o ă ă
L1Chldul se ă se ş ş se uea în decursul unei zile.
ă ă ă În compozitia ceaiului diul'ctic.
76
'1
I
I
1
)
1
1
Cralaegus monogyna Jacq. ; Cratacgus oxyacantha L.
(Fam. Rosaceae)
ă este un arbust spinos, care ş prin crÎngul'i ş
pe Hngi1 marginea ă In unele locuri i se mai spune gherghin
sau ă ă
In ă se folosesc florile - Plore.' CratGegi - norile
ă cu frunzele - Flores CratGegi ClL1n !olium - ş fructele
- Fl'u r: /u.,;; Cmtaegi .
Toale ă ţ plantei ţ principii active de ă ă
ă ă ă acid caCeic, ulei volatil etc. cu
ţ ă ă
ă valerianei. ructele ţ
vitaminele e, B, acizii citri c ş
tal'lric.
Preparatele din ă au
ş de a regla ă
nervoase ale inimii, ă o
ţ ă asupra siste-
mului nervos, avînd în ş
timp ş proprietatea de a ă
dea ţ tensiunea ă Se
ă În anghina ă
luJbul'iil'i de ă alero-
scleroz:l, emotivitate ă ne-
vroze cardiace ş ă de excita-
bililatc cu aritmie ă La
cardiaci se ă ca o com-
pletare a trat3mentului cu ă
sau cînd aceasla nu este supor-
ă
Ceaiul de flori sau fructe se
ă prin infuzie. O ă
de nori sau fructe se ă ş
cu 250 g ă ă ă 15
minute, ceaiul se ă se
ş ş se bea în cursul unei
zile. Florile sau fructele de ă
ducel, asociate cu ă ş
ş ş ă efectul me-
dicinal.
ă
77
Tinetura se prepara 1D modul urmAtor: 20 g flori sau fructe
se ă timp de 10 zile in 100 g alcool de 60°. Din ă
ă se iau de trei ori pe zi cîte 10-15 ă Înainte de
culcare. La cardiaci, pe ă reglarea ă ă inimii, tinctura pro-
duce un somn ş
Amestecul de ă de ă cu ă de ă se
ă in bolil e de ă ş de origine ă Din acest amestec
se iau de trei ori pe zi cite 30-50 ă înainte de ă
Florile de ă ă in compozitia ceaiurilor antiaslmatic
ş calmant, împotriva ă cardiace, jar fructele, în ceai ni
calmant.
78
Ă Ă
Taraxaeum officinale Web. (Fom. Compo,itoc)
ă ă
D. Ia ă ă
ă în unele locuri
i se mai spune ă
ă sau ă ă
ă 8e folosesc
atit frunzele - F olium
Taraxaci - cît ă
ă ile - Radix Ta-
raxaci - CRrc ţ
un principiu activ
amal' (taraxacina). In
ă de acesta, frun-
zele mai ţ pro-
teine, glucide, vitami-
nel. A, B. C ş D, iar
ă ă ă re-
zine, tnniu, vitamine,
sterol, ă acid
cafeic etc.
ă ă se reco-
ă ca medica-
ment In toate bolile
unde ă un dez-
echilibru glandular.
Astfel, ceaiul d ..
i
i

1
t
I
t

I
·

1
1
1
ă ă se ă in obezitate ă ş pest. ă ă In
boli de ficat. ă rînd ţ ă ă CIrculatia
sîngelui, ă ş pofta de mîncare la ţ actiune
ă sporind cantitatea de ă în 24 ore. Prm dmreza pe
care o face ca toxinele din corp ă se elimine ş
indirect in eczeme ş alte boli de piele, în ă reumatism Ş
ă
Ceaiul se ă prin infuzie sau ţ dintr-o ţ ă
ă de drog ă ţ cu 250 g ă In cursul unei zile se beau
ă ceaillri.
Frunzele tinere se ă sub ă de ă ă parte
din cura de primii ă
ă ă ă in ţ ceaiurilor depurativ, dietetic, gastric
ş hepatic.
Ă
Plantago lanceolata L.; Plantago major L.; Plantago media L.
(Fam. Plantaginaceae)
ă numi-
ă popular ş plata-
ă limba-oii sau
mama-ploii, ş pre-
tutindeni In ţ
ă
Frunzele acestei
plante Folium
Plantaginis - au pro'
ţ expectorante,
emoliente, hemostatice
ş ş astringente,
ă
vitaminei K, taninului
ş unui glicozid (aucu-
bina). Ele ă
ţ bronhice,
ajulînd la eliminarea
lor. Au in ş
timp ş o ţ de Pdtlagina·mare
78
r
calmare a tusei ş astmei. Taninul ă ă o ţ
ă
ă mai noi au ă ă ă are ă ţ utile
în tratamentul ulcerului stomacal, avind o ţ ă ş
ă ă
ă Vitamiua K ă în frunze le ă ă ţ hemo-
statice (de a opri hemoragiile).
Rezultate bune au fost ţ ş în ă pre-
paratele de ă ă avînd ş de a preveni ş coleste-
rolului ş de a ş tensiunea ă
Ceaiul se ă di ntr-o ă de frunze ă ţ cu o
ş ă de ă ă ă 15 minute, ceaiul se ă se
ş cu miere sau cu ă ş se bea cî te o ă la
ă ore.
80
In ulcerul stomacal , se ă de ă ori pe zil-
cîte o ă gram de praf de ă ă (2-3 vîrfuri de ţ
sau cîte o ă la ă orc din infuzia ă din 10 g'
frunze cu 200 g ă
Extel'n, se ş sub ă de ă in tratamentul ulcerului,
varicos, ţ ale pielii, în ă ă iar sub ă
de ă în lal'ingite, trahei te ş in diferite ţ ale
PELINUL
Artemisia ahsinthium L. (Fam. Compositae)
Pelinul este cunoscut ca ă medi-
ă ă din antichitate. In ţ ă
ş mai ales în regiunile de cî mpi e.
Drogul este format din planta întrea-
ă ă în timpul înfloril'ii - Herba
Absinthii. Planta ţ principii amare,
tanin, rezine ş ulei volatil. Este ă
ca tonic amar, stimulînd ş ă seere-
ţ organelor digestive ş uneori contra
viermilor intestinali. Se ă aproape
in toate bolile aparatului digestiv ca lene-
virea stomacului, ă de aciditate, ă ă
turi etc. ă ş ţ ă aducînd
amel iorare în ă hidropizie, în general în
boli le manifestate prin ţ apei în ţ
turi.
Ceaiul de pelin se ă numai prin.
infuzie dinll'-o ă de ă cu ă
ş de ă ă ă 20 de minute,
ceaiul se ă se ş ş se bea
cîte un sfert de ş ă cu o ă de or<1
înaintea meselor principale.
Fiind foarte amar, în locul ceaiului
se poate prepara o ă din care se
iau cîte 15-20 ă de trei ori pc zi, Pelinul
8.1
·in ă ă cu ă sau în vin, cu o ă de orA
"Înainte de mesele principale.
Tinclura se ă din 20 g ă ă ă caro se
ă În 100 g alcool de 70°, timp de 7 zile. Sub ă
de pulbere în ameslec cu miere de albine se pot lua 1-2 g
ca tonic ş 2-3 g dimineata pe stomacul gol pentru eliminarea
viermilor intestinali. Cura ă 5 zile.
Cura cu pelin nu se ş prea mult timp deoarece
ă ă digestive ş nervoase.
Femeile care ă ă nu au voie ă ă pelinul,
deoarece d5 un gust amar, ă laptelui. De asemenea, nu se
ă femeilor gravide.
Celor care au oxiuri (viermi mici care se ă în
gros ş in jurul anusului) li se ă ă sau clisme
cu ă de pelin, ă cu ş ă le purulente sînt
.ameli orate destul de repede prin ă sau comprese cu pelin.
Plaota ă în ţ ceaiului tonic aperitiv. In industria
ă se ş la prepararea vermutului.
PINUL
Pinus monlana Mill. ; Pinus silvestris L. (Fam. Pinaceae)
Pinul ş ă de brad ş molid Ş 1 se mai spune
ă luciu ş zctin. Pinus montana numit ă sau jep ş
1n golurile alpine.
De la pin se folosesc mugurii - Turiones Pini - care ţ
,ulei volatil, rezi ne, ă ă au un efect balsamie În infIa-
ţ ă respiratorii ţ de tuse ş ş Ceaiul de
muguri de pin are ş ţ ă recomandindu-se in pieIite,
.cistite ş uretrite.
Ceaiul se ă dintr-o ă de muguri care se ă
·cu 250 g ă ă 15 minute, se ă lichidul ş se ş
cu miere de albine sau cu ă Se beau ă ceai uri ă ţ
pe zi.
Din mugurii de pin se poate prepara ş un sirop ă
ă ă se zdrobesc 100 g muguri, peste care se
82
ă 100 g alcool de
60°. Se ă la mace-
rat, intr-un vas acope-
rit, timp de 12 ore, agi-
tind din cînd în cînd.
Se ă apoi 1/2 litru
ă ă iar du-
ă 6 orc se ă
printr-o ă ă
Se ă 640 g za-
ă se ă la cald
pe baia de ă se fil-
ă printr-o ă
se ă Cu ă
ă la "1 kilogram ş se
ă ă în sticle de
capacitate mica. Copiii
VOI' lua 3 ţ pe
zi, iar ţ 3 linguri.
Extern, mugurii de
pin se folosesc pentru
ă cu ţ antisep-
ă ş ă
Mugurii de pin in-
ă în ţ ceaiu-
lui ş ş aro-
matizantului pentru ă Pinul
PIRUL
Agl'Opyron repens (L.) Beauvois (Fam. Gramineae)
De la pir, ă i se mai spune chir, albei ş ă se>
folosesc sub ă de ceai tulpinil e subterane numite
- Rhizoma Graminis. Ei contin zaharuri ă ă
ţ mucilaginoase, ulei volatil, cu ă ţ antIml-
cl'obiene, explicînd ţ în dermatologie a plantei, ă
83,
Pirul
de potasiu ş siliciu, vitaminele
A ş B.
Pirul este cunoscut ă
din vech ime pentru ă
ţ sale diuretice, lucru con-
firmat de medicina ă
Pr'in diul'cza pc rare o pl'odllce,
ă bolile de rinichi
ş ă aduce o ă ă ţ
în ă reumatism, diferite
boli de piele ş ch iar În boli
de ficat, ă ţ a bili-
ă ă siliciului pe ca-
re-} ţ este considerat ca
un tonic ş remineralizant al
sistemului osos. Se mai reco-
ă în ş ă ă
deoarece produce ţ
favorizînd aslfel ă tcmpe-
raturii ş eliminarea toxinelor din
corp.
Ceaiul se ă dintr-o
ă de rizom m;lruntit, care
se ă ş sau se fierbe cu 250
g ă Pe zi se pot bea 3-4
ceaiuri Indulcite ş ă ţ
Pirul ă în ţ
ce3iu1'ilor sudorilic Ş diurctic.
Ă Ă
Pulmonaria officÎnalis L. (Fam. Boraginaceae)
ă ă ş prin crÎnguri ş pe locuri umede de la
ş Uneori poate fi întîlniti'! ş În regiunea ă Mai este
ă ş mierea-ursului ş
Frunzele sale - Folium Pulmonariae - contin ă de
'potasiu, acid silicic, tanio, mucilagii, saponine ş ă Dato-
ă acestei ţ chimice complexe, frunzele se folosesc în
j
1
/
1
,
bolile ă respiratorii, ş
rînd ţ calmind
tusea ş ă ş Prin ă
rurile de potasiu ce le con-
ţ ă ă are ş ac-
ţ ă ţ
du-se în boli de rinichi ş
ă Acidul silicic îi ă
ă ţ remineralizanle.
Alanloina ă pIanlei
de a vindeca ş
cicatriza ă prin stimu-
larea ţ ă ă
Pentru aceste ă ţ se
ă ş în ulcerul gas-
tric, iar ă taninului se
ş în diaree.
Ceaiul se ă
prm infuzie, dintr-o lin-
ă de frunze cu 250 g
ă
Se beau ă cea-
iuri ă ţ pe zi, Îndulcite
cu mlcre de albine sau cu
ă ă ă
PLOPUL
Populus nigra L. (Fam. Salicaceae)
De la plop se folosesc mugurii - Gemmae Populi - mai ales<
pentru uzul extern. l\1ugurii de plop caolin ă ţ flavonice-
care ă culoarea ă {crisina ş tectocrisina}, ă glicozite.
fenolice (salicina ş populina), tanin ş un ulei volatil ă miro-·
sitol'. ă acestor ţ ă cu alte plante aro-·
matice, ă în formula unor ţ antireumatice.
Mugurii au ă ţ balsamice, antiseptice, cicatrizante ş
calmante. Se folosesc sub ă de ă uleiuri sau ali fii la vinde--
carea ă provenite din ars uri ş în hemoroizi.
85.
Plopul
Alilia se ă în modul
ă 20 g muguri de plop
care mai intii se se
ă cu 5 g spirt concen-
trat lcca. o ă Se ă
24 ore ă care se ă
100 g ă ă ă de purc
ş 5 g ă de albine. Se ma-
ă pe haia de apl'i 3 ore,
apoi se ă printr-un tifon
ş se ă ă se ă ali-
lia. In ş mod se ă ş
uleiul, dar În locul unturii ş
cerii se pune ulei de floarea-soa-
relui.
Sub ă de ceai, mugu-
rii de plop au ă ţ ex-
pectorante, diuretice, antisep-
tice ş calmante In ţ
ă urinare.
ă in ţ aroma-
tizantului pentru ă
PODBALUL
Tussilago farfara L. (Fam. Corupositae)
ă devreme, o ă cu ghioceii, prin ă umede
-din regiunile deluroase apar lloricel. l. galbene de podbal. Mai tirziu,
.cînd florile se trec. se ivesc frunzele.
1n scopuri m!'dicinale, de la ă ă se ţ ă
atit Ilorile - Flores Parfarae - cît ş frunzele - Polium Parfam •.
Ele ţ mucilagii, un principiu amar (tusilagi na), tanin. acid
.galic, ă ş ă de potasiu. Florile ş frllllztAe au actiune
ă ş ă utilizÎndu-se cu bune rezultate in ş ă
tuse, ă ş ă ă emfizem pulmonar, ă ş in general
in bolile ă respiratorii.
S6
1
Infuzia se pre·
ă din 15 g Ilori
sau frunze cu 200
g ă Ceaiul se
ş cu miere
sau cu ă Pen-
tru fluidific.rea se-
ţ bronhice ş
expcctorarea lor,
se ia la ă
ore cite o ă
de ceai.
In amestec cu
frunze de ă
gma ş ă ă ă
de lemn-dulce, pro-
ă ţ curative
ale podbalului se
ă
Frunzele de
podbal ă în
compozitia ceaiu-
lui ş
ceaiului ş ţ ă
lor antiastmatice. Pocllud!!/
PORUMBARUL
PrUllUs spinosa L. (F am. flosaceue)
Porumbarul lace parte dintre ş care înfloresc printre
primii ă topirea ă Prin unele locuri se mai spune
ă ă scorombar, spin, tirn sau ţ
In diferi te boli se folosesc atit florile - Flores Pruni spinosae
- cit ş fructele - Fructus Pruni spinosae - ă li se mai
spun porumbe sau porumbele. Florile au ţ ş ă
ă ş ă calmînd durerile. Unii autori le atribuie pro-
ă ţ diuretice ş depurative ă ş Ilavonici (kem-
lerol ş quercetin).
87
Fructele ţ zaharuri, aCIzI organici, ă de calciu Ş
magneziu, vitamina C. Se folosesc ca tonifiante ale stomacului Ş
Jn combaterea diareei. în diferite boli de rinichi ş ă aduc
Porumbarul
{t meIiorare, ă ă ţ lor diureticc Ş antiseptice. Se
ă ca dezintoxicant în uremie, ă ş artritIsm.
Ceaiul din flori ş fructe se ţ ă în tU5ea ă
CeaiUl din flori se ă prin infuzie, iar cel din fructe prin
ţ Se beau ă ceaiuri pe zi, preparate dintr-o ţ ă
de flori sau frucLe cu 250 g ă
Mustul din fructe proaspete se ş pentru oprirea scurgerii
de sînge din nas.
88
PORUMBUL.
Zea mays L. (Fam. Gramineae)
Porumbul. numit in unele re-
giuni ă ş sau cucuruz, este ori-
ginar din America.
In scopuri medicinale, de la
porumb se ş :wb ă d.c
ceai . ă - Slzgmata l\laudzs
- care contine ă de ş
calciu ş siliciu, vilaminele C, B6'
E ş K, ulei volatil, ă glu-
cide, ă ă sapo-
mne etc. ă este ă
fapt penlru care se ă mai
ales io pialrH la I'inichi, cistite ş al-
buminurie. Prin diureza pe care o
produce, ă la eliminarea apei din
tesuturi, ţ în bine unele
boli de ă ş obezi tate.
ă mai noi au ă
tat ă ceaiul din ă de porumb
ă ş ţ ă ş ă
depunerea de ă în ă ceea ce
ţ ă în bine bolile de ficat ş
colccislitt>le.
ă vitaminei K, ă
sea de porumb are ă ţ he-
mostatice, ţ mai ales
in menstl'uatia ă ş meno-
ă ă de porumb se mai
ă în ă circulatorii
dalorÎte afectiunilor cardiovasculal'e Porumbul
ca: ă artritism, uricemie (pre-
zenta acidului urie în singe) etc.
Ceaiul se prepar5 din 10 g (circa 2 linguri) ă de porumb
la 200 g ă Se ia la 3 ore o ă
ă de porumb ă în ţ ceaiurilnr diuretic ş
hepatic.
89
RACHITANUL
Lythrum salicaria L. (Fam. Lytbraceae)
ă
ă ş prin locuri umede,
Insolind ş urile de stuf ş ă Se
mai ş ă ă ş ă f1oJ'ile-zinelor, lem-
nîie sau ă ă ă ă
Planta ă Herba Salicariae
- ţ tanin, urme de ulei volatil, deri-
vati flavonici, ă ă un gljcozid
(salicarina), fitoncide, ă de fier etc.
ă antiseptice ale plante,
se datoresc Iawsonei, iar ţ ă
filoncidelor. Se ş în combaterea dia-
reelor ş oprirea hemoragii lor.
Ceaiul se ă fie numai din ă
fie în amestec cu ş ţ ă sau ă
toare. Se ă o ţ ă de ă la
a ş ă cu ă Se beau ă ceai uri.
pe ZI.
Extern, sub ă de ă sau
se ş ca cicatrizant în ulcerele vari-
coasc, iar în leucoree, sub ă de ţ
vaginale.
ă ă în ţ ceaiului
antidiareic ş a produsului cosmetic Flori--
ten 2.
Ţ
Meliss. officÎnalis L. (Fam. Lobiatae)
In scopuri medicinale, ă ă este ă ă
din antichitate. La noi in ă se ă ş se ă ş ş în flora
ă ă regiuni ă denumiri diferite cum ar li : husu-
iocul-stupului, ă ă ă floarea-stupilor, iarba-foilor, ă
ă ş etc.
90
Planla are un miros ă de ă ă unui ulei
volatil bogat in citral, citronelal, geraniol, linalol, care se ă ş
localizat în frunze. Pe ă ulei, frunzele mai ţ tanin ş o
ă ă
Sub ă de
ţ ă
.pasmela sto-
macale ş m-
testinale, care
ă colici
atît la copii, cit
ş la adulti, cal-
ă ă
nervoase, amelio-
ă ţ
de ă la le-
meile gravide,
-combat diareele,
ă ţ
ă etc. In
general, ceaiul de
ă ă
stomacul ş în-
ş diges-
tia.
Extern, plan-
ta se ş
sub ă de
ă care ă
la vindecarea ă
nilor. avînd pro-
ă ţ cicatri-
zante ş antisep-
tica. AceastA ac-
ceai, frunzeJe -
ă ă gazele
Folium Melissae - au
din stomac), ă
Roinifa
ţ se ă ş prin adAugarea de ă muguri de plop Ş
ş
In ţ ceaiurilor aromat, contra colicilor, anticolitic Ş
laxativ se ă ş ţ
In unele ţ ă se foloseote ca salatA, aromatizant în sosuri Ş
la prepararea lichiorurilor.
91
ROSTOPASCA
Chelidonium maju8 L. (Fam, Papaveraceae)
RostofJosca
Rostopasca, ă ş culcc-
mare, crucea-voinicului, ă
negi, ţ ă ă ţ ă iarba-
rîndunelii, ş pretutindeni în
ţ ă
Se ţ ă planta
ă - Herba Chelidonii _
care ţ o serie de alcaloizj
(chel idonina, hemochelidonina,
cheleritrina, sanguinarina, proto-
pina), cu ţ ă aoti-
ă ă ă papa-
verinei. Se ş pentru ş
rea dUI'("riior de ficat ş ş
secretiei biliare. Ceaiul se ă
dintr-o ă ţ ă de
ă pesle care se ă o
ş ă cu ă clocotitil, ă
un sfert de ă se ă ş
se bea CÎte o ă ă la 3
ore. Aceasta ă doza pen-
tru o zi. In caz de dureri, se
ă a doua zi ş canti-
tate. Ceaiul de ă se re-
ă ş în tusea ă Ros·
topasca, ă cu ă
ş ă ţ ă
mare, ă un ceai cu efect curativ
în boli de ficat,
Extern, planta se ş pentru cicalrizarea unOr boli
de piele ş mai ales În tuberculoza pielii. Pentru aceasta se
ă 30 g ă ă ă pulbere cu 15 g ă Ş
15 g ă la care se ă 10 ă de acid fenic.
Se unge rana ş se ă pansamentul 2-3 zile, ă care se
ă repetîndu-se ă la vindecare.
ă mai noi atribuie extractului de ă o ţ
ă ş dezvoltarea tumorilor).
Rostopasca ă în ţ ceaiului hepatic.
92
SALCIA
Salix alba L, ; Salix fragilis L, ; Salix purpurea L.
(Fam, Salicaceae)
De la salcie sc folo-
ş coaja - Cortex Sa-
licis - pentru ţ
ei bogat în glucozizi de
ă ă {salicina
ş populina}, ţ tanin
etc. ă acestei com-
ţ chimice, coaja de
salcie, sub ă de ceai,
are ă ţ anlinevral-
gice, folosindu-se în reu-
matism ş ă Mai are
ş de a ă fe-
bra. Ceaiul se ă prin
decoclie din 10 g ă ă
ţ ă la 200 g ă Din
acest ceai se iau 3 linguri
pe ZI.
Ceaiul de amenli (in-
ţ are proprie-
ă ţ sedative, nervinc, com-
bate insomnia, eretismul ge- Salcia
nital ş ă (le .., .,
ţ ă extern, ă tamnulm,. coaja are ă ţ
cicatrizante, coagulante ş hemostatice, folosmdu-se sub
, ., . h . , de ă în afecllUUlle
ă în ulceratiile pleln Ş emorOlZI sau t,') •
gîtului ş gurii. Pentru ă ş ă decoctul se face mal con-
central.
Coaja 1
, , ă ţ ceaiului antireumatic.
de sa ele Intr m
93
J --=::::::::=============-
SALCIMUL
Robioia pseudacacia L. (Fam. Leguminosae)
SalCÎm,,1
hiperaciditate, gastrite, pirosis (arsuri la
ş o ţ ă ş ă
SALVIA
De la sal-·
cîrn se foloses C'
flo!'ile - Fioros
Acaciae. Ele
ţ glicozide de
ă ă
(robinina, aca-
ciina) ş un ulei
volatil.
Sub ă
de infuzie, flo-
de salcîm
folosesc In
rii e
se
stomac). Li .e atribuie
Salvia officinalis L. (Fam. Labiatae)
Salvia este o ă ă ă ă de pe vremea
grecilor ş romanilor. ă ă era atît de ă pentru
ă ţ ei medicinale, incît romanii spuneau : "Pentru ce ă
ă omul, cînd în ă ă ş sah'ia ?". La noi se ă ca
ă ă ş ă
Frunzele sale - Folium Salviae - ţ ulei volatil, laniu,
principii amare (picrosalvina) , ţ esterogene, rezine, gume
etc. Ceaiul din frunze de salvie are ţ ă recoman-
dîndu-se pentru a opri ţ ă a ş Nu
se ă mamelor care ă ă deoarece ş ă canti-
tatea de lapte. In bolile ficatului ă ş ţ a bilei.
Inflamatiile gastrointestinale urmate de ă ă
sînt ţ in bine de salvie. In diabetul zaharat, ţ
94
neregulate, ţ ă
a sîngelui .. ă de
ceaiul de salvie aduce ameliorare.
Ceaiul se ă prin in-
fuzie, folosindu-se o ţ ă
-de frunze ă la 100 g
ă Pentru oprirea transpira-
ceaiul se bea rece ş trep-
tat in cursul unei zile.
Sai via este un bun anti-
septic, folosindu-se. ă sau
ă cu ş ţ ş capsule
de mac, in abcese dentare ş
amigdalite, sub ă de ă
Fiertura ă ă din acest amestec
ă la vindecarea ă cu
puroi ş ulceratiilor pielii. In gin-
givite abcese dentare,
afte bucale, ceaiul de sai vie, la
care se ă ă ă ă de ce-
ţ ă ş vindecarea. Pen-
tru ă sau ă se ş
o infuzie mai ă din 5 g
frunze la 100 g ă
Frunzele de saI vie ă în
ceaiului antiastmatic ş
pentnl ă
Infuzia de salvie sub ă
de comprese combate seboreea
ţ
Ă Ţ
Saponaria officinalis L.
Ă
Gypsophila panicnlata L.
(Fam. Caryophylaceae)
De la accsle plante se folosesc ă cal'c ă denu-
mirea de ciuin. Avînd O ă ă ă întl'e-
ă lor sînt ş ţ se mai ş pO(.lular
odogaci, ă asudul-calului, ă ă floare-de-
ă Hori-albe sau ă
95
ă ă de ă ţ ă - Radia: Saponariae rubrae - ă
ciuin-ro:ju se ş mai rar in scopuri medicinale. ă con-
ţ ei în saponine (4-8%) are ă ţ expectorante. In
ş timp ă diureza ş ţ a ă eliminind astfel toxi-
nele din organism.
ă ţ ă
Ceaiul de ă ţ ă se ă din 2-3 g ă ă ă ă
ţ ă care se fierb 30 minute în 250 g ă ă ă se ă
In cursul unei zile se iau 3-5 linguri. Se mai poate prepara prin
macerare la rece timp de 8 ore, folosindu-se o ţ ă de ă ă ă
la o ş ă cu ă rece. Se bea ă cantitatea, treptat, În cursul
uneI zile.
96
PI1\gile, eczemele, furuncul ele, ă cu ă de ă ţ ă
.e ă mai repede. Sub ă de ă ă la distrugerea
oxiurilor.
Of> la ipf'ftl'ige, ă i se mai spune ş ţ ă sau ţ ă
se ş ă ă - Radi", Saponariae albae ; Radi", Gypsophilae
- ă ş ciuin-alb. Ea ţ saponine de 3-4 ori mai mult
decît ă ţ avînd ş ţ ă Se ş ă În
doze mai reduse.
In mod curent, aceste ă ă se ă la prepa-
rarea alvilei ş halvalei, precum ş la ă hainelor.
Ă
Eryngium planum L. (Fam. Umbeliferae)
ă sau spinul-vî-
ă cum i se mai spune, ş
prin ţ nisipoase, pe mar-
ginea drumului ş în ă ă ş
In scopuri medicinale se
ş sub ă de ceai planta
ă - Herba Eryngii plani.
ă saponinelor pe care le
ţ ă la fluidificarea se-
ţ bronhice ş la eliminarea
lor.
Ceaiul .e ă prin de-
ţ din 10 g ă ă
ţ ă cu 200 g ă Se bea în-
dulcit cu miere de albine sau
cu. ă Se iau 4 linguri pe
zi. Asociat cu frunze de ă
ă ş ş aduce calmare
in tusea ă ş În tusea
provocatti de ş ă Ceaiul are
ş ţ ă
ă ă in compo-
ţ ceaiului pectoral. ă
SCHINELUL
Cnieus benedictus L. (Fam. Compositae)
Schinelul este originar din sudul Europei. La Doi se cultivA
pentru ă ţ sale medicinale.
Se ş planta ă - Herba Cnici; Herba Cardui
benedicti. ţ principii amare (cnina, benedictina), care produc
O ţ ă dar de ă ă a sucului gastric, ă
astfel pofta de
mîncare. Ceaiul,
tinctura sau
nul ă din
schinel se reco-
ă In tulbu-
ă digestive ş
ă inflamato-
rii ale stoma-
cului. Unii au-
tori ă
schinelul in bo-
lile de ficat ş
ale ă respi-
ratorii.
Infuzia se
ă dintr-o
ţ ă de plan-
ă ă ţ ă la
250 g ă Se in-
ş cu ă
ş se bea cîle un
sfert de ş ă
cu o ă
Schinelul ă inaintea me-
selor principale.
TinctuI"'d se ţ prin macerarea a 20 g ă in 100 g
alcool de 70°, timp de 7-8 zile. Se iau 40-50 ă in ţ ă
ă sau vin, cu o ă de ori!! Înainte de ă
Extern, se ş sub ă de ş ţ sau ă in ars uri,
ă ,i diferite ţ ale pielii.
Schinelul intrA in ţ ceaiului tonic aperitiv.
98
SOCUL
Sambucus nigra L. (Fam. Caprifoliaeeae)
Socul este un
fu· husl care ş
lu lIIurgiutlu
,i1"r O' pe llng«
K/irelllri,
Iln lu !lOC
rulou·... Uuriln
l' ",,,
I III
1,
1114 1
1.\l1i
.... ,.",h"r;
I r Ir r rliNe
I tI""t,,, Snm-
III d'(l'rÎlc'
r'lul"il,1 ţ
tiU 111"1 volntil,
1.. 1. !IA mirosul
,.1 t'" dlllr, UlU-
I dn tII, "1111,,1', ru-
II .. " tlllmnif(J'inll
"1' EII\ lUi pro-
pl'Wlltlf'Q dll li
VO('1l ()
ă fiind re-
sub lor-
IIIA de ceai în ă
rn,·eAIA. ş ă
ol"lllld in mod in-
di'·N·t 1. sctlderea
ternperaturii, Ceaiul
din flori de soc in-
fluenlcazA ravora- Socul
bil rf"umatismul.
guta, boli le de rinichi diureza pe oare o produc.
De asemenea, cealUl dm non de soc mAreste cantitatea de
lapte la femeile care ă ă '
ă faptului ă ccaiul de flori sau fructe de soc are
un efect ş laxativ ş ă ă la elimini:lrea apei din ţ
99
el se ş ca un medicament natural in obezitate, contribuind
astfel la ă celor foarte ş
Ceaiul se ă prin infuzare. dintr-o ţ ă ă de flori
cu 250 g ă Se beau 3-4 ceaiuri ă ţ pe zi.
Fructele ţ ă acizi organici (malie, citne, tartne),
vitaminele A, C, glicozizi antocianici elco Efectul lor este ş laxativ
ş de aceea sînt recomandate mai ales în constipatiile de ă
ă Se folosesc sub ă de infuzie sau decoctie (o ţ ă
ă de fructe la 250 g ă care se bea seara Inainte de culcare.
Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor ş
siropului. Siropul se poate prepara din 1 000 g suc de fl'Ucte cu
1 800 g ă Pentru ă se pot ă in timpul fierberii
60 g flori uscate. Siropul cald se ă in sticle curate ş de
capacitate ă
Extern, florile de soc se ă sub ă de ă sau
cataplasme in luruncule, abcese, arsuri, flictene, avînd proprietatea
de a f1uidifi ca puroiul, de a calma durerile, ă ă dea înapoi
ă
Plorile de soc ă în ţ ceaiurilor antireumatic,
depurativ ş sudorilic.
SOV!RVUL
OriganUln vulgare L. (Fam. Labiatae)
Sovirvul ş prin locuri uscate, pietroase, în regiunea dealu-
rilor. In unele locuri i se mai spune dost, ă sau milot. Se
ş planta ă - Herba Origani - ă ţ
în ulei volatil bogat în timol ş carvacol etc., care-i transmite un
miros ă
Ceaiul de sovirv ă spasmele ă respiratorii , aducînd
ameli orare in tusea ă ă ş ă ş în ţ
lraheei. ă ţ bronhice ş ă la ţ ă
unui principiu amar pe care-l ţ cit ş a uleiului volatil, so-
vîr"ul este ţ In boli de stomac ş pentru a ă polta de
mîncare, mai ales acolo unde se ă o diminuare a sucului
gastric.
100
Infuzia de sovirv se pre-
ă din 15 g ă ă ă
la 200 g ă In boli de sto-
mac se iau 3-4 1inguri pe zi
inainte de ă Se poate pre-
para o infuzie mai ă folo-
sindu-se o ţ ă de ă
la o ş ă cu ă din care
se beau ă ceaiuri pe zi.
Pentru a ş expectora-
ţ infuzia se poate prepara ş
astfel : dintr-un amestec de 10 g
sovîrv, 20 g (runze de podbal ş
20 g ă ă ă de ă se iau
ă linguri te, care se ă cu
un pahar de ă ă ă
15-20 minute, infuzia se stre-
ă se ş cu miere de
albine sau cu ă ş se bea cite
un de pahar de 3-4 ori
pe ZI.
Extern, se ş ca anti-
septic, sub ă de ă arom<1ticc
sau comprese ş ţ în diferite
boli de piele.
Sovirvul ă in
ţ ceaiurilor ş se-
dativ ş a aromatizantului
tru ă
STEJARUL
ţ
Queren. robur L. ; Quercus petraca (Mall.) LiebI.
Quereus se.siliflo.a S.lisb. (Fam. Fagaeeae)
sm.
este de ă vreme ş în scop medicinal pentru
ă ţ sole ostrmgente, ă ţ ridicat în tanin.
Coaja - Cortex Quercus - se ă sub formA de
ă (2 ţ la 200 g ă in combatere; diareei avînd
ă ţ antitoxice ş antiseptice asupra florei microbiene' care a
produs deranjamentul stomacaI.
J01
Ste;aruL
SULFINA
Din ghindll
ă ă ş ă
tA se ă o
cafea, care ă la
norlDalizarea scaU
u
nu lui in diaree.
Extern, ă
de stejar aduc
vindecarea În di-
ferite boli de pie-
le, ţ dege-
ă hemoroizi
ş in tl'anspirarea
ă a plclOa-
relor ş miinilor.
ă de stejar se
mai ă
pentru ă ă
vaginale in leuco-
ree ă ă
Coaja de ste-
jar ă in COlD-
ţ ceaiului an-
tidiareic.
Melilotus ollicinalis (L.) Meclik. (Fam. Leguminosae)
Sulfina, ă ş ă ă molotru-galben, ă
trifoi-mare, sulul!, sululg, ş in locuri uscate, de-a lungul dru-
murilor, in livezi ş cîmpii.
Florile _ Flores IIi eliloti - ţ O ţ ă ă cuma-
ă care-i transmite mirosul ă de fin cosit.
Se ş sub ă de ceai in ă gastro-intestinale,
in bolile aparatului respirator ca expectoTaot ş emoheot.
Preparatele din ă ă dilatarea vaselor periferice,
cresc pel'meabilitatea ş ă ă ţ reglilld ten-
siunea ă Rle au ş o ţ ă ă re-
cente ă ă sulfina ă regenorarea celulelor hepatice,
ceea ce ă utilizarea in popor a acestei plante in bolile de
fical.
102
. I
Infuria se ă din-
tr-o lingurilA de flori la o
ş ă cu ă Se bea cite
un ă pe zi.
Extern, se ţ ă
cu antISeptic in boli de ocbi
sub formA de ă sau com-
prese, pentru ă ram-
lor cu puroi, cataplasme pe
gargaril In abcese
dentare, gingivite, afte,
ringite, in reumatism apli-
cate pe locul dureros etc.
Florile de sullinil ş le-
ă ţ ă se pun Între haine ş
ruCe pentru a le transmite
un miros ă ş a alunga
moliil e.
Sullina ă în compo-
ţ ţ ă antiastmatice
Ş aromatizantului pentru
ă
In industrie se ş
pentru aromatizarea
nului.
Ă
Sul/ina
Ilypericum perforatum L. (Fam. Hypericaceae)
. ă ă in unele locuri ş ţ ă ş în
reglUml. de cimple Ş dealuri. Inci! din antichitate medicii
apreciau ş ă ale acestei plante. '
Se ţ ă planta ă - Herba Hyperici -
care ţ tomn de ă ă ă ţ mici de ulei volatil
. in transparente ale frunzei, glicozide flavonice
ca hlpenna, rutma, quercitrina, ă in petaJe in epiderma
103
r
tulpinii ş a frunzelor, o ţ ă ă (bipericina), ă
in punctelE' negl'e de pe ţ plclntei. ă mai noi au
mai ă uwcaroten, saponine, acizii ascorbic, nicotinic ş valerianic.
Hipericina care
este ă in
uleiurile grase Im-
ă phllltei o
CiCalL'izan-
ă ş ă
iar taninul, pro-
ă ţ astringen-
te.
Intern, sub for-
ă de infuzie, su-
ă se folo-
ş cu succes în
colitele crOnIce,
bolile de ficat, de-
oarece ţ
ă în bine ă
inflamatorii ş sti-
ă secre-
ţ
lnfuzia de su-
ă se prepa-
ă din ă lin-
guri ă ă
run ţ ă la o ş
ă cu ă din ca-
re se bea, ă
fiecare ă cîte
o ă Se poa-
ă te folosi o infuzie
mai ă dintr-o
ţ ă de ă Ia o ş ă cu ă din care se beau ă
CealUrJ pe ZI.
Extern, ă ş cataplasmele de ă au proprietatea de
a calma durerile, cicatriza ă folosindu-se mai ales în arsuri.
Sub ă de ă se ă in ţ gingiilor ş ale
ţ
Din ă se mai ă ş un ulei, care ş ca
pansament În arsuri. Medicina ă ş acest ulei în
bolile de ficat ş ulcer gastric.
104
j
,
,
1
i
I
1
t
1
1)
1
ţ
(
,.
Uleiul de ă se ţ prin macerarea florilor cu ulei
de Iloarea-soarelui timp de 4-6 ă ă sau ă ă
ă 20 g ă ă se umezesc cu 20 g alcool concen-
trat ş ă 12 ore se ă 200 g ulei de Iloarea-soarelui.
Amestecul acesla se ţ 3 ore pe baia de ă In fierbere, agitin-
din cînd in cînd. Dup<'J 2-3 zi le de repaus, se ă
printr-o ă ş se stoarce. ă o ş de o zi, se ă
din nou, ţ un ulei limpede de culoare ş ă
Uleiul se ă ă la întuneric ş ă ă ă
tn ţ ceaiul'ilor gastric, anticolitic ş bepatic.
Compresele cu ceai de ă au ţ stimulatorie în
tenurile ă ş uscate.
ş
Leonurus cardiaca L. (Fam. Labiatae)
ş este o plantA care ş pe terenuri necultivate,
ă în unele locuri ş clone, ş
ă ă sau ş
In scopuri medicinale, de la ă ă se folosesc ă ţ
aeriene ş înflorite ale plantei - Herba Leonuri. Ele ţ un
principiu amar (leonurina), ulei o ă un alcaloid,
tanin, vitaminele A, C ş E etc.
ă mai noi au constatat ă ş are ă ţ
ă ă valerianei. Se ş pentru reglarea ă ă inimii
de origine ă ă de ă ş ă de
ţ în ă pentru reglarea presiunii sîngelui, ă ă
ă tensiunea ă Se ă în toate ă în care
organele sînt antrenate de o ţ ă ă princi-
piului amDr are ş ţ ă
Se poate folosi sub ă de ceai (15 g ă ă ţ ă la
200 g ă din care se iau 3-5 linguri pe ZI.
In anumite ă nervoase urmate de balonarea stomacului,
ceaiul se ă a se prepara ă ă ă
J05
dintr-un amestec de ş chimion, ă ş fenicul (din
fiecare clte 20 g) oe infuzeazA o ă cu o ă de ă ă
15 minute, ceaiul se strecoarA ş 6e ş cu ă Se beau
3 ceaiuri ă ţ pe zi. .
ş
Ă Ă
Talpa ş l e
poate folosi ş sub
ă de ă
care se ă din
20 g ă la 100 g
alcool de 70°, care
se ă timp
de 7-8 zile. Se Iau
20-40 ă de
2- 3 ori pe zi.
Extern, decoctul
ţ din 50 g plan-
tA la 1 litru ă ,e
ş sub ă de
catapl asme la reduce-
rea ă ş ci-
catrizarea ă
ş ă
tn ţ ceaiuri-
lor sedativ
1
calmant,
3ntiastmatic, a ceaiului
impotriva tulburArilor
cardiace ş anticolitic.
Symphytum oUicinaIe L. (FalD. Boraginaceae)
ă ă sau, Cum i se mai spune, iarba-lui-Tatin, sau
ă ă ş prin locuri umede, În vii, pe ă drumuri,
ş ţ etc.
ă ă ţ ulei volatil, ă rezine, tanin, mucilagii,
precum ş alte ţ Ceaiul din ă - Radix Symphyti _
1.06
I
1
l
I
I
I
urc proprietAti emo-
licnle tJ Î expectorante,
folosindu-st! În bron ..
ş ă tuse. ImpreunA cu
alte plante ca ă
gina, tei ul, naiba etc.
ă alantoinei,
principiul activ de ba-
ă ă ă de ă ă
nea ă au ă ţ
hemostatice, calruante
ş cicatrizante in ulcp.-
rul stomacal ş diaree.
ţ ă
cute pe animale au de-
monstrat ţ fa-
ă a alantoinei in
oprirea ă tu-
morilor.
Extern, se utili-
ă sub ă de
ş ţ ş ă ca cica-
ă
trizant ş descongestiv tn 8rsuri, inflamatii ale incheieturilor, bcmo ..
roizi, ulcere varicoase. ţ clinice au demonstrat ă apli"
ţ externe de ă ă ă sub ă de cataplasme reduc tcmrH'-
ratura ă ă durerile ş fac ă dea înapoi proccsl'ln
ÎnfJamatorii etc. ă cu plante care ţ azulen ş
ş pelin), se poate lolosi sub ă de gargara In
abcesele dentare ş alte inflamatii ale gurii.
Decoclin se ă dintr-o ă ă de ă ă ă
ă la 250 g ă din care se beau ă ceaiuri pe zi. Pentru
uzul extern, ţ se face mai ă (4-5 linguri 1"
250 g ă
107
Tei cu frunza mare
Tilia platyphyllos Scop.
TElUL
ş ă ţ
tei·pucios. Tilia cordata MiiI.
Tei-argintiu, tei-alb.
Tilia tomentos.
(Fam. Tiliaceae)
In ţ ă cresc
mai multe specii de tei.
In scopuri medicinale se
folosesc ă numai flo-
rile ă cu brae-
teele lor de la speciile
indicate mai sus. Proprie-
ă ţ ă ale te-
iului sînt cunoscute ă
din vechime, cînd se fo-
loseau în scopuri medici-
nale coaja, frunzele ş
seva, iar mai tîrziu au
început ă fie întrebuin-
ţ ş rIorile.
Atît florile, cît ş
bracLeea ţ nu-
ă impropriu ă
ţ in general ş
ţ chimice: IDU"
cilagii, ă ă co-
ă ă saponi-
ne ş f1avonoide. Florile
au În plus o cantitate mi-
ă de ul ei volatil, care le
Teiul cu frun=a mare ă mirosul ă
Ceaiul din flori de
tei cootribuie la vindeca-
rea ă ş a gripei, mai ales atunci cînd sînt ţ de ă
deoarece produce o ţ ă care face ă ă
temperatura ă a corpului; are o ţ ş în tuse
ş ă ă la eliminarea ţ bronhice ; ţ ă
rabd ă nervoase, prodUCÎnd un somn ş Florile de tei
asociate cu ş ţ ş ă ş ă digestia ş ă
Infuzia de tei ă ş diureza ş ţ ă
t08
Infuzia se ă dint .... o ţ de flon la 250 g
apA. Se beau ă ceaiuri ă ţ pe zi, Înuulcite cu miere de
albine sau ă
Extern, !Iorile de tei folosite sub formA de ă aduc o stare
de ş copiilor ş ş bolnavilor de luse ă La o
baie se folosesc 500 g flori.
Gargara din flori de tei ă ş face ă ă inflama-
ţ amigdalelor. In general, ă în bine diferite ţ
ale gurii. Pentru ă se ă o infuzie ă din
cea. 20 g (circa 4 linguri) flori la 200 g ă la care se ă 5 g
(1/2 li ă bicarbonat de sodin.
Florile de tei sint indicate sub ă de comprese in cazul
ă Ele se vor ţ pe ochi timp de 10-15 minute.
Florile de tei ă in ţ ceaiurilor: calmant, contra
ă cardiace, pectoral, sedativ ş sudorific.
TRAISTA-CIOBANULUI
Capsella bursa pastori. (L.) MediI<. (Fam. Cruciferae)
Traista-ciobanului, numitA ş ă ş ţ ă ă
ş punga-popii, ţ ă ţ ă etc.,
este o ă care ş pe locuri cultivate ş necultivate, pretu-
tindeni în ţ ă ţ ă ei în ă sînt cunos-
cute ă din vechime. ă mai noi au ă ă planta
ă - Herba Bursae pastoris - contine amine ca colina ş
acetilcoJina, tiramina, ţ fenolici ca hisopina, o ă acid
protocatehic, ă de potasiu.
Preparatele din traista-ciobanului au ţ ă ş
ă folosindu-se in hemoragii uterine, regl1nd fluxul
menstrual ş calmÎnd durerile abdominale. In acest scop se reco-
ă o infuzie ă ă din 10 g ă la 200 g
ă din care se iau 4-5 linguri pe zi. Tratamentul va începe cu
10 zile înainte de ţ ciclului.
Unii autori recomandA o ă mai ă cu ă
ă în ă ş boli de rinichi, deoarece are proprietatea
109
Traista-ciobanului
de 8 restabili presiunea
singelui atit in tensiunea
ă ă cît ş in cea
ă
Infuzia se intrebuin-
teazA ş În diaree, dato-
ă ţ astrin-
gente pe care le are
planta.
To amestec cu coa-
da-calului, ă ţ
terspeutice Ale plantei se
mAresc. Din acest
tec se macert>aw ă
lingurite cu pahare
de apA rece. timp de 8
ore, apoi se ă
Peste plantele ă
mase in vas se pune un
pahar cu ă ă ş
Be ă 10-t5 minute,
apoi se ă Se
ă ambele lichide
se bea cite o ă
de pahar pe zi, alter-
nind cu o zi ă
TRANDAFIRUL
ţ ă
Rusa centilulia L.
Trandafir-do-Damasc,
ă
Rosa damascena MiII.
(Fam. Rosaceae)
De Ia trandafir Be folosesc petalele - Flore. Rosa. - care
contin .dei vulatil bogat in gt'raniol. nprol. cirtJ'orJt'roJ eh: .. precum
li derivati flavonici ca quercetina, colofan,i de naturA ă
(cianina), taoin. acid galic etc.
Petalele ă culese servesc la extragerea uleiului de rose,
folosit mult in parfumerie.
110
Petalele us-
cate, în infuzie,
Be folosesc sub
ă de com-
prese pentru o-
chii ţ in
gargare, mace-
rate in miere de
albine, în trata-
mentul ţ
lor bucale 1. su-
gari.
Ceaiul ă
din 1-2 linguri-
le de petale la
250 g ă se re-
comandA in dia-
reele cronice.
Din petalele
de trandafir se
ă un ţ
Trandafirul
uromatic, care sub formA d. ţ contribuie Ia ă febrei
in ă ă Oletul se preparA dupA ă formula: 100 g
petale de trandafir se macereazA timp de 5 zilo cu un amestec
de 100 g 'pi11 ş 900 g ţ de vin. DupA trecerea acestui timp
lichidul se ă în sticle iar petalcle se storc.
TREI-FRA Ţ Ă Ţ
Viola tricolor L. - Viola arvensi. L. (Fam. Violaceae)
ă ţ este o plantA care ş prin locuri cultivate,
1'0 ă marginea ă ş în finele umede. Popular, ă
ă se mai ş ş panselute-de-cîmp, ă ă
ratului, catifelute, cirligei-pAtati, ş ă ş piciorul-
caprei, ă ă ă ş
111
ţ ă ţ
Se ş planta ă
ă ă ă ă ă ă - Herba
Violae tricoloris - care ţ
saponine, un alcaloid (violina),
un derivat flavonic (rutina), com-
ş saJicilici, vitaminele A ş C,
tanin etc.
ă rutinei ş saponine-
lor, inIuzia ă din ă
ă are ă diuretice
ş depurative ă ă sîngele),
întrebuirJlindu-se DHII ales in eczt>-
me, urticarie, ş furunculoze
etc. Cu tuse ş ş ă saponinele
aflate în ă dar mai ales în
ă ă ă ă la fluidificarea ş
eliminarea ţ bronhice.
Ceaiul se ă prin infu-
zie, dint .... o ţ ă de ă
ă ă la o ă de ă Se
beau ă ceaiuri indulcite ş
ă pe zi. Se poate prepara
ş o infuzie mai ă din
4 linguri de ă la 2UO g ă
din care se ia Ia 3-4 Ore o
ă
Planta ă în ţ
ceaiul'iIor depurativ ş pectoral.
TROSCOTUL
Polygonum aviculare L. (Fam. Polygonaceae)
Ţ ş pe marginea drumurilor, pe ă ă ş pe
of':cultlvate. Popular i se mai spune ă ş tîr-
soaca, troscoleJ sau troscovA.
Drogul ă denumirea ş ă de Herba polygoni a"i-
ţ acid silicic, un glucozid de ă ă (:.lVicu-
larma), tanm, ă etc.
Se ş ca astringent in combaterea diareei ca tonifiant
ă cu coada-calului ca remineraljzant la ş con va-
112

I
L
ţ avînd ş pro-
prietatea de a ă
pofla de mincare. Este
un adjuvant in bolile
de ă Se reco-
ă de asemenea în
reumatism ş ă
Ceaiul se ă
prin infuzie (o
ă ă de ă la
o ş ă cu ă Se
beau ă ceaiuri
pe zi. Se poate face
o infuzie mai concen-
ă din 20 g ă
la 200 g ă din care
se iau 3 linguri pe zi.
Extern, ă la
cicatrizarea ă
Troscotul ă in
ţ
gastric.
ceaiului
Troscotul
Ţ
Agrimonia eupatoria L. (Fam. Rosaceae)
ţ are flori galbene ş ş in regiunile de ş ş
dealuri. Est.p cunoscut.A ş sub numele de ă ş
telui, coada-racului sau ă
Se ş planta ă cu flori - Herba Agrimoniae -
care contine ulei volatil, ţ amare, tanin, siliciu. In
ă ă biliare ş gastro-intestinale, ă ehrn1Darea
ţ biliare, aducind astfel o ş ş . o
ficatului. Se ă de asemen(!a, la ehmlnarea calcuhlor
ş biliarÎ. Prin taninul care-l ţ ţ are ţ astrm-
ă in comhaterea diareei. . . .
Unii autori o ă in dIa teza ă ţ de
a depune acid urie), in reumatismul cronic, articular ş mus.-
11.3
\
,

t
,
ţ
TINTAURA
cular. Cura de tu-
ţ ă bune re·
zultate în uneJe ă
alergice manifestate
prin urticarie ă .
rime).
Ceaiul se pre-
ă sub ă de
infuzie sau ţ
dintr-o ă d.
ă ă ţ ă la o
ş ă cu ă Se beau
ă ceaiuri ă
ţ pe zi, de prefe-
ţ ă pe stomacul gol.
Extern, sub for-
ă de ă .e reco-
ă în uleere va.
ricoase ş plâgi, în
ţ oeulare, iar
sub ă de ă
in stomatite, gingivite
etc.
ţ In-
trA în ţ cea-
iurilor antidjareic Ş
hcpatic.
Centaurium umbellatum Gilib. (Fam. Genlianaccae)
Ţ numitii Ui ă ă ă
sau ţ ă ş in ţ umede
din ă Romanii loloseau ă ă in boli
de stomac Ş la vmdecarea ă
114
Oamenii de ş ţ ă au confirmat aceste ţ ă ş au
ă ă planta - I-Ierba Centaurii - un p/'illCipiu amal"
(el'itaurina), un glicozid (eritrocentaunna), un alcaloid (eritricina),
rezine, gume, ă minerale, acid oleanolic, ă etc.
Tintaura se ş pentru ă poftei de mincare,
regenerarea sîngelui la cei anemici. Mlli are proprietatea de
a ă fe-
bra, fapt pentru
care unu cer-
ă o re-
ă ca un
bun Inlocuitor
al cojii arbore-
lui de ă
In bolile de
ficat aduce a-
ID('liorare prin
ş secre-
tiei biliare.
Ceaiul se
ă dintr-o
linguri\A de plan-
tA ă ă la
250 g ă cloco-
ă ă 15 mi·
nute. ceaiul se
ă ş se
ş Se
bea un .rert de
pahar. cu ă
tate orA inaÎlltea
meselor princi-
pale.
Tintaura
Din tinctura de ţ ă se iau 30-40 ă cu ă Indul-
cita Sila cu Vlll, inaintea meselor principale. Tinctura se ă
prin maccrarea, timp de 7-8 zile, a 20 g ă in 100 g alcool
de 70°.
Din ă se poate prepara un sirop ă ă
formulA: pe.te 10 g plantA ă ţ se toarnA 300 g ă
fierbLDte. Se ă timp de 15 I";;'uto apoi Be ă ş se ă
500 g zahAr. Din acest siI'op se beau 3 pAhArele pe zi Inaintea
meselor principale. Se ă la copii.
,
115


Adul\ii pot folosi vinul de lin ta ă oblinut in modul ă
>le ă 60 g ă ă ă timp de 8 zile cu 1 litru vin
.negru. ă trecerea acestui timp se ă ş se ş cu
100-200 g ă Inaintea ă mese principale 8e bea un
ă ă
Extern, lintaura se ş sub ă de ă in diferite boli
" le pielii.
H6
Ţ ă în ţ ceaiurilor gastric ş tonic aperitiv.
Ş
Marrubium vulgare L. (Fam. Labiatae)
ş
ş esle o ă pe
care o Întîlnim în locuri vira ne,
pe ă garduri, ă ă ş
drumuri. Prin unele locu ri i se mai
spune ă ă ă ş ă ă ă
sau voronic. Planta - Nerba Mar-
rubii - ţ tanin, urrue de ulei
volatil, un princiJJiu amar (mama
bina), mucilagii, acid ursolic, sapOa
nine elc. Se ş ca tonic amar
pentru restabilirea portei de mincare.
ă ş secrelia bilei, ajutînd astfel
la descongestionarea ficatului. Este
ţ ă in combaterea secre-
ţ bronhice, ajutind la eliminarea
lor, ă ă de spasm in
tusea ă ş ă Are pro-
prietatea de a ă feLra ş a regla
ritmul cardiac.
Ceaiul se ă prin infu-
zarea unei linguri te de ă cu
o ş ă de ă Se iau ă
ceaiuri pe zi, de ţ ă pe sto-
macul gol. Planla fiind foarte ă
se ă a se face o infuzie
mai ă (2 linguri la o ş ă
de ă din cal'P se uea cÎle o ă cu O ă de ă înainlea.
meselor principale.
Extern, ă cu ă ă dau bune rezultate in unei ..
boli de piele, cicatrizarea ă Învechite .
ă în ţ ceaiului antiastmatic .
URZICA
Urtic. dioica L. (Fam. Urticaccae)
Urzica se ş
te în ă pen-
tru ţ ă bo-
gat în vitaminele A,
B2' C ş K, ă
muciJagii, ţ
azotoase.
In vechime, bol-
navii de reumatism
erau ă ţ cu ă
ă ă
care le producea o
activare a circulat.iei
singelui cu eliberarea
de ă
Frunzele de ur-
ă - Folium Urti-
cae -- se folosesc a-
tît ca aliment în cura
de ă ă pentru
regenerarea organis-
mului, cît ş sub (or-
ă de ceai cu ţ
ă în bolile de
rinichi. ă unii cer-
ă ceaiul de ur- Urzica
117'
ă ar avea propriet.atea de a dizolva nisipul din rinichi Ş ar
ţ favorabil reumatismul ş guta, prin eliminarea dorurilor
ş a acidului uric. Are ş de a opri bemoîdgiile. ă
vitaminei K, recomandindu-se In hemoroizi, ţ abundente
ş neregulate, hemol'agii uteI'ine dupA ş In diaree, are rolul
de a ş flora ă care a provocat ţ ducînd
la vindecal'e, iar In diabetul zaharat, ceaiul de urzicA in amestec
cu Irunze de dud, nuc ş teci de laso[e la ce ă ă ă din
singe.
De asemenea, ceaiul de ă ţ In bine ş
In ă de ă o ă de urzici aduce o inviorare Între-
gului organism. Prin diureza pe care o produce contribuie la
reducerea apei ă in ţ
lnfuzia se ă dinl r-o ă de frunze la o ş ă cu
ă Se beau ă ceaiuri pe zi.
In hemoroizi ţ de hemoragii se ă UD ceaI
preparat astfe[: dintr-un amestec de lrunze de ă flori de
ş (din fiecare cÎle 20 g) ş coaji! de ş 60 g
se ia o ă ş se ă ş cu ă pahare de ă ă 10
minute se ă ş se bea cite un pahar ş ă la culcare.
Acest ceai ă la tonifica rea stomacului.
Urzica este una dintre cele mai bogate plante in ă
ţ ă mult ţ în industria ă ş dermatologie
pentru ţ sale dezodorizante, de a stimula ţ
tUl"aer, opri ţ folosindu-se în vindecarea ă trata-
mentul ulcerului varicos, diferite ţ ale gurii. ă mai
Doi au deSL'0perit ţ ă a Ulozicii ţ de anu-
ţ ţ palogeni , în special a celor care ă dezinteria.
Sub ă de ă frunzele ş ă ă de urzicA - Radix
Urticae - ă cu ă ă de brusture se folosesc pentru
ă ă ă ă combaterea seboreei ş a ă ţ
Frunzele de ă ă în ţ ceaiului ş
118
Ă
Lamium album L. (Fam. Lahiatae)
ă nu-
miti! ş sugel-alb ,au
ţ ă ş
pri n locuri umede, pe
lingi:! gat'duri, ş ţ
('te.
Se ş atit
planta ă
Il crba Lamii albi -
cît ş floril e - Flo-
re. Lamii albi. Ele
ţ tooio, mucila-
gu, saponine, ă
de potasiu, ţ
fl avonice, ulei volatil
etc.
Atit intern, cît
ş extern ă
ă se ţ ă în
leucOJ'f' e ş pentru
marea ă ner-
voase ale femeilor in
timpul menopauzei. In
ă gastro-in-
U r:dca-moartd
testmale ş ale ă respiratorii, ceaiul de ă ă aduce ().
ă avind ă ţ emoliente ş expeetorante. Unii autori
ă o curA cu aceastA ă In hipertrofia prostatei ş in
insomnii.
Ceaiul se preparA folosindu-,e o ă de ţ ă 1I0r'
sau o ă ă ă ă [a 250 g ă ă Se ă
1/4 ă apoi se ş cu zahAr se beau ă ceaiuri
pe ZI.
l19-
Pentru ă ă vaginale se folosesc circa 50 g de ă
ă ţ ă la un litru ă ă ă un sfert de ă se
ă lichidul ş se ţ ă seara înainte de culcare.
ă ă cu ă ă aduc ameliorare în abcese, tu-
mori, varice, ulcere ş ă dalorite gutei.
:l 20
VISCUL
Vis cum album L. (Fam. Loranlhaceae)
VfscuL
Viscul este o ă ce
ă pomii fructifeI'Î
ş unii arbori. De la ă
ă se folosesc frunzele
ă cu ramurile tinere
- Folium Visci cum stipi-
les - ce ţ o serie de
principii active ca saponme,
doi alcooli (o ş
ă ă etc. , care
au proprietatea de a influ-
ţ circulal ia sîngelui, ă
cînd ă ă tensiunea. In
ş timp, vÎscu] aduce o
amel iorare in ă
ă renale, ţ
de o tensiune ă ş în
toale ă cu o ţ
ă a sîngelui . Us-
tUl'olul introdus în ţ
ă ă ş ţ hipo-
ă a viscului.
VÎscul arc o ţ
ă calmÎnd cri-
zele de astm, tusea convul-
ă ş ţ persistente.
Ceaiul de vise se pre-
ă prin ţ la rece.
Se pun 3-4 ţ de ă
ţ ă într-uD vas, peste care se ă 250 g ă rece. Se
ă 7-8 ore ă se macereze, apoi se ă ş se ş
ă ă a se mai fierbe. Pe zi se pot lua ă ş in cadrul
ă ţ de lichid ă de medic.
Tratamentul se poate face ş cu frunze de vise sub ă de
pulbere, din care se iau 3 vîrfuri de ţ pe zi.
VOLBURA
Convolvulus arvensis L. (Fam. Convolvulaceae)
Volbura, ă ş ţ
rindu oicii - H erba Con'Vol'Vuli -
este ă pentru ă ţ
ei purgative.
ă ş ţ ă in-
ţ favorabil ficatul. Se
poate lua sub ă de ă
cite ă linguri pe zi,
amestecate cu ş cantitate de
sirop sau miere. Intreaga cantitate
se ia ţ pe stomacul gol.
Tinctura se ă prin
macerarea a 20 g ă ă
in 100 g alcool de 70°, timp de
tO zile.
Planta ă în ames-
tec cu miere de albine se re-
ă a se lua ţ
Înainte de mîncare.
Extern, sub ă de cata-
plasme, se ă pe furuncul.
abcese.
Volbura ă in compozi-
ţ ceaiuriloI' laxativ ş hepatie.
Voi bura
121
ZMEURUI.
Rubus idae ... L. (Fam. Rosaceae)
Zmeurul sau rugul-de-munte cum i se mai spune ş prin
ă de fag ş brad din regiunile muntoase.
Fructele sînt ş §Î plAcut mirositoare. Contin za-
haruri, vitaminele B Oi C, acid rostic Oi citric elc. Sînt recO-
Zmeurul
mandate In ame-
liorarea digestiei Oi
ă organismu-
lui.
Frunzele
Folium Rubi idaei
ţ tanin,
flavoane, ă ţ
mici de ă
C aCIZI orga-
nICI. ă ta·
ninului ş navo-
nel, frunzele au
ţ astringen-
tl! dezinfectan-
tA, ş In
ş timp aci-
ditatea ă
recomandindu-se in
diaree ş alte afec-
tiuni ale aparatului
di,"stiv.
Ceainl se pre-
ă prin infuzie,
folosind o lingu-
ţ ă de lrunze la
o ş ă ou ă
ă cu
de mur ş
afin, frunzele de
zmeur dau un ceai
alimeatar ă
Frunzele de
zmenr ă în
compozitia ceaiului
aromat.
CEAI URI
Ş ALTE PREPARATE
DIN PLANTE MEDICINALE
ţ ale organelor respiratorii
CEAI Ş
Formula ;
Frunze de ă - Frunze de pod-
bal - Frunze de urzicli - Muguri de
pin - ă ă de ă - ă
ă ă de ţ - Sovirv
ţ organelor respiratorii ating în primul rind mucoasa
ă de intrare (gura, nasuI), dînd guturaiuI, urmat uneori de
ă apoi infIamarea bronhii lor - ş - care se mani-
ă prin tuse, ţ ă in ţ etc.
Frunzele de pod bal ş ă ă care ă în ţ
acestui ceai, prin mucilagiile ce le ţ au ă ţ emoliente,
ş ă congestive ale ă respiratorii, iar mugurii de
pin, sovîrvul ş ă ă de ă au ţ ă
Urzica, prin vitaminele A, C ş K, are ş ă ş anti-
ă Pentru a ş ţ in formula acestui ceai
s-a mai introdus ş ă ă ă de ţ care are pro-
prietatea de a fluidifica ţ bronhiee, ajutind astfel elimi-
narea lor.
In tratamentul ş acute ş cronice, uleiurile volatile,
mucilagiile ş saponinele din plantele medicinale contribuie la vinde-
carea sau ameliorarea ţ prin ţ lor asupra
inflamate, asupra ţ bronhice ş asupra microbilor care au
provocat ă In tratamentul ş se ă ş anti-
sepsia ă respiratorii, care se ă prin uleÎurile volatile,
drenarea ţ ş modificarea lor, precum ş calmarea tusei .
UleiuriIe volatile mai ţ ă ş asupra sistemului nervos central,
producînd o ameliorare în ţ prin dilatare a bronhiilor.
Din ceaiul ş se beau ă pahare pe zi, de pre-
ă îndulcite cu miere de albine.
125
CEAI PECfORAL
Formula:
Flori de nalhA - Flori de cÎlJbotica-
cucului - Flori de tei - Frunze de
ă FCllicul, Isop, Trei-frati-
ă ţ ă
Acest ceai completeazA ţ ceaiului ş cal-
ă tusea, ă principiilor active aliate în ş ş trei-
ţ ă ţ Ca antiseptice pulmonare, în formula ceaiului s-au
introdus isopul ş feDiculul. ţ ă se ă flo-
rilor de tei, 1I0l'ilor ii rrunzelor de ă Florile de ţ
cucului, pe ă ercctul emolient, au ş proprietatea de a favo-
riza ţ
CeaiuriJe ş ş pectoral, prin actiunea lor ă
ă ş ă se folosesc cu succes la ingrijirea bolilor
aparatului respirator: ă ă ş acute ş cronice, calar
pulmonar, tuse , ă ş ă etc.
Ceaiul se bea cAldut, Indulcit cu miere de albine ' aII cu ă
CEAI SUDORIFIC
Formula:
Ylori de soc - Flori de tei - Flori de
ş ţ - Rizomi de pir - Isop
In gnpa ş ă ţ de ă ceaiul sudorific
o transpiratie ă ă de o ă a rebrei.
ă sudoririce sint atribuite florilor de soc ş tei ce
ă in ţ ceaiului. O ă cu ţ s-a ă
ca substante le toxice ce se formeazA In organism ă fie elimi-
nate ş prin ă In acest scop, formula acestui ceai S-8 completat
cu rizomi de pir. .
Pentru dezinfectarea ă respiratorii ş pentru a ă puterea
de ţ ă a organismului contra micI'obilor, in formula ceaiului
sudorific s-au introdus plante cu ţ antisepticA ş ă
ca ş Ş isopul.
126
ţ ă d. ceaiul ludorific ă mnlt la ame-
IiOl'area ş vindecarea bolilor aparatului respirator.
Ceaiul se bea cit mai ă Indulcit cu ă sau cu miere
de albine.
CEAI PENTRU Ă
Formula:
Flori de ş ţ - Frunze de naibii ·
more - Frunze de solvie - ă
de ţ - C3psule de mac - Cîrn-
ş
De multe ori, In gripale sau de ă ă
se inflamearli. In acest caz, S8 o ă ă
care are proprietatea de a ş inflamatiile ş calma durerile.
Ceaiul pentru gargarA are In compozitia sa frunze de nalM
cu ş ă
Datoriti mucilagiilor ş uleiurilor volatile din ş ţ cim-
ş salvifl ş ţ ceaiul are o ţ an ti inflamatorie, cît
ş ă asupra mucoaselor inflamate.
A1caloizii din capsuJele de mac au proprieUiti ancstezice,
contribuind la calmarea durerilor. Taninul din ă ă de cerentel
are ş 3itringente ş hemostatice.
Acest ceai 8e ş cu bune rezultatp ş in abcesele dentare,
gingivite (singerarea gingiilor) ş In general, In toate afectiunile
gurii.
Gargara se ă ă ă de mai multe ori pe ZI.
Ţ Ă ANTIASTMATICE
Formula;
Flori de ă - Frunze de ă
rit' - Frunze de laur - FrunLe de
mll.tri1gl1nll - Frunze de pod hul -
Frunze de mentA - Nitrat de potasiu
In general, astmul bronhial este cauzat de ţ factori
externi sau de o stare ă ş se ă print-.:-o greutate
in ţ care poate merge ă la ţ de sufocare. In
127
aceste cazuri se ă a se fuma o ţ ă
sau numai cîteva fumuri. ţ de sufocare dispare imediat:>
iar bolnavul se ş ş
Cui i se ş ă ţ Ţ ă antiastmatice
au la ă plante medicinale cu proprietatea de a calma spas-
mele . ce dau crizele astmatiee. Fumul inbalat ă centrii respi-
ra ton, produce o dilatare a bronhiilor. ceea ce duce la ş
,pasmului ş ului bronhial ş la o ş a ţ pulmo-
nare.
Pe ă plantele cu ţ ă ţ ă antiastmatice
mai plante aromatice, care au ă ţ antiseptice ş
produc un miros ă
Cu ş efect se poate folosi ş tutunul antiastm.tic.
CEAI ANTIASTMATIC
Formu.la:
Flori d6 ş - Frunze ş
flori de pliducel - Frunze de podhal _
Frunze de salvic - ş
- hop - ă - ş - Un-
ş
Acest ceai aduce o ameliorare bolnavilor de ă ţ
nea ă a ceaiului se ş celor ă plante ce ă
În ţ sa.
Frunzele de podbal, prin ţ lor mucilaginos, au un
efect emolient asupra ă respiratorii ş de fIuidifiant al secre-
ţ bronhice. ş isopul, sai via, ş menta
ş ş ă ul eiuilli volatil pe care-t contin, au ă ţ
antlseplIce, produc O ş ă ţ a bronhiilor, calmind, in
ş timp, spasmele ce ă tusea ă ş
ţ ă ca un sedativ nervos ş cardiac, iar frunzele ş florile de
ă ă ş flavonici, produc o ţ care
face ă ă presiunea sîngelui, creind un echilibru în organism.
Acest ceai, ă cu ţ ă antiastmatice. ă
tratamentul indicat de medic.
Se beau ă ceaiuri pe zi, timp mai indelungat.
128
ţ ale aparatului digestiv
CEAI ANTICOLITIC
Formu.la:
Flori de ş - Flori de
ş - Frullze de ţ - Frunze
de menlli - SUDAtonre - ş
- Capsule de mac - Fenicil i
ţ intestinului gros ă boala ă ă
care de cele mai multe ori este ţ ă ş de o ţ a
mucoasei intestinului ţ ă numitA ă Asocierea celnr
ă afectiuni ă numele de ă
Pe ă tratamentul ş regimul alimentar prescris de medic,
plantele medicinale ce ă in formula acestui ceai au proprie-
ă ţ antiseptice, calmante, cicatrizante ş carminCltive.
Florile de ş ţ ş ş prin uleiul volatil
bogat In azulen, au ţ ă ă ş descon-
ă asupra mucoasei stomacale ş intestinale. SunAtoarea com-
ă ţ ă ş ă iar prin taninul cepl
ţ ă in coli tele manifestate prin diaree.
Frunzele de ţ ă ş ă cu ş antivomitive ş cal-
mante ă ţ ă ş ă a capsulelor
de mac, precum ş a plantei ş
Fructele de fenicul prin ă ţ lor carmin.tive ă
la eliminarea gazelor ce se ă in procesul de ţ
al colitelor.
Se recomandA a se bea 3 ceaiuri pe zi. In colitele ţ de
diaree, ceaiul se va îndulci cu ă sau se va bea neindulcit.
CEAI GASTRIC
Formulele' ____ -,
1. Flori de ş - Flori de
ă - Flori de ş -
cinA de odolean - MentA - ă ă
2. Flori de ă - ă -
ş - Troscot - Ţ
tfiuri - Anason - Coriandru
In bolile de stomac manifestate prin ă ş aci ditate
ă In ulcerul ,toma cal ş duodenal in colitele de fermen-
tatie, ccaiurile gastrice aduc un ajutor ţ completînd tra-
tamentul indicat de medic.
129
In acost scop, s-au pus la ţ bolnavilor de stomac
douA ceaiuri, in formula ă ă plante cu ă ţ ooti-
septice, ş astringente, cicatrizant{' ş calmante ale durerilor.
Florile de ă au rolul de a vindeca ţ pro-
duse pe mucoase ş de a distruge ţ microbi . ă
acestei ă ţ ele ş ă ţ ş înlesnesc pro-
cesul de ş a ţ ă ă durerile, ş
diareea, ă digestia. Este UD bun dezinfectant în colitele
învechite ş cronice. ş ş ş ţ pe ă o
ă ă ş durerile ş ă la eliminarea
gazelor care dau ă de balonare stomacului. O ţ ă
toare au snnsonul ş coriandrul. Troscotul este un bun astringent, iar
împreunA Cu ţ ă la ă poftei de mîncare ş tn
ş timp, la tonificarea stomacului.
Celelalte plante ce ă in ţ ceaiurilor gastrice ca'
menta, ă ş valeriana, pe ă ă ţ antiseptice, au
rolul de a calma spasmele ce provoacA dureri in colile,
ulct!('c elc., produc o ş ă anestezie a mucoasei gastrice.
Se ă a se bea ă ceaiuri ă ţ pe zi , ă
mesele principale, alternÎnd ceaiul gastric nr, 1 cu nr. 2.
CEAI CONTRA COLICI LOR
Formula:
Cnpsulc de mllc - Flori de
c; oricelnlui - Flori de ş - Frunze
de roioitl - Fenicul - ă - Cim-
bru-dc-culturii
UnC'ori . fie din cauza unei indi gestii, fie din cauza ţ
sau ă stomacului, apar dureri care se ă cu intermi-
ţ ă (colici) . Ele sint urmate In unele cazuri de ă lipsa
poltei de mincare sau de indispozitie ă
Plantele ce ă în ţ acestui ceai au anti-
ă ă ş ă AstCel, ş ţ ş ş
lului, ă uleiului volatil bogat în azulen, au o ş puternic
ă caJmmd în ş timp spasmele muscuJaturii stoma-
cului. ţ menta ş capsul cle de mac fac ă înceteze contrac-
ţ ce ă dureril e, ă ţ ş ă ţ
<l igestive.
130
Fructele de lenicul ă la eliminarea gazelor care dau
slarea de balonare, iar cimbrul ş celelalte plante uleio-volatile
au ă ţ antiseptice ş stimulente.
Pentru calmarea colicilor, ceaiul se bea ă ţ ş treptat, iar
in caz de ă ă se bea rece.
Ceaiul acesta va fi lolosit numai de ţ
CEAI CONTRA COLICI LOR PENTRU COPII
Formula:
Flori de ş ţ - Frunze de ă -1
Fcnicul - Coriandru
ţ acestui ceai este ă ă cu cea a ceaiulUI
pentru ţ o parte din planlele ce ă în ţ lui
liind comune ş ţ ă
Fructele de lenicul ş coriandru ă efectul anti-
septi c ş carminativ.
Dozele se ă ă virsta copilului, de la ă ş ţ
(I n sugari) ă la ă pahare pe zi.
Se ă în cazuri de ă ş colici intestinale ş
stomacale la copii ş sugal'l_
CEAI ANTIDIAREIC
Formul a:
ă de stejRr - Frunze de nuc -
ă ă ă de ţ - Coad:l·racu·
lui - RAchitan - ţ ă - Cim'
ş - ă
ă unor alimente indigest e sau unOr microbi ş
fn organism o ă cu fructele, salata ş în general, cu alimen-
le' le care nu au fos t bine spâla te, pot surveni scaune lichide,
lIT'rn ole de dureri stomacale, ţ coli ci etc. In acest caz, sînt
illdi c;ule medicamente cu ţ ă ş ă
Ceaiul antidiareic completeazA tratamentul recomandat de
IlI l\cli c prin ă ţ astringenLe pe care le au taninul'ile din
1II I'i lo- mare, ă coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar
Ji rll. diicina de ţ de a precipita proteinele, oprind procesele
III' rt' l'mentare ş ţ din intestine. Menta ă durerile
131
ş ă cu ş ă actiunea ă asupra
floreI mtestmole a celUl'lalte plante C8 ă in ţ ceaiului.
.Se beau ceaiuri ă ţ pe zi, de ţ ă nein-
dulclte sau îndulC1te cu ă
CEAI LAXATIV
Formula:
ă de ş - Frunze de ă _1
Volhurl1
In anumite ă de lenevire a stomacului sau a unci ali-
li.psite de vegetale se produce ţ care face ca
run. corp ă nu ă fj eliminate in mod normal, priei-
o de ca dureri de cap, ă de ă de
mmcare, starI de nervozitate etc.
Pentru a ă aceste ă s-a preparat un ceai laxativ
in. ţ ă ă ă de ş ş ă care ou
de ă ş ă ş stomacului ş intestinelol'
Ş mal ales al mtestmulU1 gros, ş astfel eliminarea materiilor
fecale. Frunzele de ă pe ă ţ ă ă
coiicile ş ă la eliminarea gazelor. '
Seara, la culcare, se bea cîte un ceai, iar in ţ
rebele se ă a se repeta doza, dimineata, pe stomacul gol.
PULBERE Ă
, _____ Formula:
ă de ş - Fl'll!lze de rrnsin -
ă de cicoaJ'c - ă ă d,.
temn'uulce - Fcnicul
Are o ţ ă ă ş ş efect ca ceaiui
laxativ. ţ de ceaiul laxativ are avantajul ă se poate lua direct,
ă in ţ ă
Fructele de fenicul. un gust ă preparatului ş ă
la combaterea gazelor, 131' C1coarea ă ş ţ ă favori -
zînd astfel ţ digestive. '
ţ acestor plante este ă de ă ă de lemn·
dulce.
Dozele se ă sau se ş ă în ţ de efectul laxativ
produs.
132
CEAI LAXATIV.ANTIHEMOROlDAL
Formula:
ă de ş - Flol'i de ş
celului
ţ ă ş ă duce la ţ cro-
nice, care sînt de cele mai multe ori cnuza ă hcmoI'oizilor.
Vindecarea lor depinde În mare ă ă de buna functiona re a
intestinului. Pc ă igiena ă ş tratamentul medical, se reco-
ă il se Iace o ă cu ceai Jaxati v-antihemoroidal.
Acest ceai ă ţ intt>:stmu lui prin coaja de ş
care are un efect Iaxativ.
Florile de ş au ă ţ antiseptice ş hemo·
statice, ajutînd prin aceasta la oprirea hemoragiilor provocate prin
ruperea vaselur de sînge in timpul scaunului. In ş timp,
principiile active din ă ă au ş o ă asupra
durerilor provocate de hemoroÎzi.
CEAI TONIC APERITIV
Formula:
ă ă de ghiul ă - Rizorni de
ă - Schi(leJ - ă - Pe-
lin - ş - Coriandru
10 anemii
t
ţ ă debilitate, lipsa poftei de mîncare.
se ă un ceai tooic aperitiv preparat din diferite plante
medicinale ş aromatice. ţ amare din aceste plante prin
receptorii gustativi ţ în ă excitA mucoasa stomacului, ă
seeretia ă ş prin aceasta, stimlllînd pofta dt:: mîncare.
Produsele amare au UD efect pozitiv asupra ă ţ intes-
t inului ş ţ pancreasului. ş ă ţ sucului gas-
tric ă dezvoltarea florei hactericne ă ă ţ astfel
asimilarea ş digel'area alimentelor.
In formula acestui ceai ă schinel\.ll, ţ pelinul, ghiotura,
p lante recunoscute ca tonice amare. Fructele de ă ş prin con-
tinutul În vitamine, ă ş acizi organici, ă calitatea ceaiului,
iar fructele de coriandru ş obligeana îi dau o ă ă ă ş
ă fluxul salivar.
Pentru 8 se obtine efectul dorit, ceaiul se va lua cu o ă
tate de ă Înaintea maselor principale.
Din acest amestec de plante ,. poate prepara el un bun
vin tonic.
133
i
ţ ale aparatului circulator
CEAI IMPOTRIVA TULBURARILOR CARDIACE
Formu.la :
Plori de tei - Frunze ş nori de ă
cel - ă ă ă d6 oduleno - Talpa-
ş - ă
Inima este organul central carc ă cu sînge corpul
omenesc. Ea este in ă ă ă cu întreg sistemul nervos.
ă ş emotiile ă o accelerare a pulsatii10r inimii
ş o ş a presiunii sîngelui. Repetarea lor duce la ă
inimii , ţ ă de ă paloare etc. Bolnavul de ă
trebuie ă se prezinte imediat la medic. .
Pentru completarea tratampnlului prescris de medic, se reco-
ă un ceai în compozitia ă ă plante medicinale ca :
ă ş odolcanul, care ă ţ lor
chimice au ş de a regla ţ sînge1ui ş calma ă
rile de surescitare ă Menta ş Clorile de tei, pe ă
lor ă ă la calmarea spasm ului ş
cardiac ş dau un gust ă ceaiului.
Ceaiul se bea ori de cîte ori se simte nevoÎa. mai ales seara
la culcare.
TABLETE: "FOLIUM DIGITALIS PURPUREAE"
Dintre medicamentele ă ale inimii (tonicardiace) cele
mai intrebuintat e siol preparatele ţ din frunzele de degetel-
ş - Folium Digitalis purp"reae. Se ă tabletele (preparate
din frunze sub ă de pulbere). deoarece bolnavului i se admi-
nistreazi'j pe cnle ă totalitatea substante lor active aClate în
aceste frunze. Pe ă principii active de ă ă cu
ţ ă asnpra inimii, frunzele mai ţ glucozizi cu
ca l'acter de saponine, care au rolul de a solubiliza glucozizi cardio-
ă puterea de ţ ş deci efectul terapeutic.
Principiile active din ă se ă greu din organism,
prezentînd fenomenul de acumulare pe ş cardiac. Pentru
acest motiv. tahletele de ă se iau numai cu avizul ş sub
controlul medicului.
134
Afectiuni ale sistemului nervos
CEAI CALMANT
Formula:
Conuri de hamei - Flori de lei
Fructe de pâducel - ă ă ă de oclo·
Jeun - ş
ă nervoase se datoresc în general surmenajului, emo-
tii lor puternice ş repetate etc.
Printr-o ţ ă ă aceste ă pot li ă Un ceai
calmant va contribui la crearea uDei ă de ş
Plantele medicinale ca odoleanul ş ş aduc o echi-
lihrare ş cnlmare a sistemului nervos. Fructele de ă com·
ă ţ celorlalte plante, reglînd ă ă inimii. Florile
de tei ş conurile de hamei întregesc ţ ă a cel or-
lalte plante, producînd o stare de ş a întregului organism.
La nevoie, se bea cîte o ş ă cu ceai cald.
CEAI SEDATIV
Formula:
Flori do lei - ă ă de odolcan -
Capsulc de mac - Cun uri de hamei
Sovi:rv - ş
Uneori, nervoase sint ţ de insomnii. Contra
acestor insomnii se recomandA ceaiul sedativ, care ă prin-
cipiilor active din ă ă de ă ş florile de
tei ş cODurile de hamei ă ă nervoase, iar prin
capsulele de mac, care au o ţ ă aduce un somn
ş
Ulei urile volatile din florile de tei, sovîrv ş ă ă
ceaiului ş antiseptice, ş ă excitabilitatea centriloT ner-
ş favorizînd ţ somnului.
Se ă ca ceaiul sA S6 bea seara la culcare.
135
ţ ale ţ
CEAI ANTIREUMATIC
Formula: ____ --,
Fl'unze de frasin - Frunze de mcslt:a-
ă - Flori de soc - Fructe de ienu-
ă - Teci de fnsole - ă de sai·
cie - Coada-calului
Reumatismul este o boalil care Incbeieturile ş uneori
corpulUl, mamfestindu-se prin dureri mari. Consultarea
medlCulm absoh;l ă pentru a stabili cauzele care pro-
ă reumatismul Ş tratamentul necesar.
Plantele. ':ledicinale ş spun ş ele cuvintul In completarea
tratamentulUJ mdJCat de medic. Prin diureza pe care o produc
frunzele de ă fructele de ă coada-calului
de fasole ă s,c elimine o parte din to-xinele ce ţ foea-
rele reumat!smuIUl. Florile df' prin efectul lor sudorific com-
ă 8 corpului. Coaja de salcie:
ţ pe ţ ă Iebra ş Bre o
ţ ă
Se ă a se bea trei ceai uri calde pe zi.
ţ ale aparatului endocrino-vegetativ
CEAI DIETETIC
Pormula:
Frunze de afin - Frunze de dud
Frunze de nuc - Teci dt: fasole
ă - PApAdie
Diabetul zabarat este o ă care se ă fie unei
ţ inde!ungate cu hidrocarbonate (dulciuri, ă
fIe ă ţ f!e boh grave sau unor ă digestive com-
pletate cu o ţ ă ă ţ ă Cu o permeabilitate
ă pentru zahAr.
136
f
1
j
Ceaiul dietetic ă tratamentul ş regimul indicat de
medic. Prin cura ă ă cu acest ceai , se ă ş o ameliorare a
schimburilor nutritive, ţ ă din urinA ş revenirea
ta normal a ţ pancreasului.
Frunzele de afin, dud, nuc ş tecile de fasole ce ă în compo-
ţ acestui ceai fac ă ă zahArul din sînge, influentind favorabil
d iabetul zaharat. Menta ş ă ă ţ bilei, care con-
tIiLuie la acti varea digestiei ş reglarea schimburilor nutritive.
Se beau ă ceaiuri pe zi, indulcite cu ă
ţ ale aparatului uro-genital
CEAI DIURETIC
r----- Formulele .' ____ _
1. Flori de ă - Fruuze de rof"!!
ă - Frunze de ş - Ma
lase de porumb - ă ă de 09\./.1
iepmelui - Rizomi fIe pir - Semin\f'
de ş - Coada·calulni
2. ă ş ţ ă - ţ de ş - Mi
tase de porumb - Coada-calului
ş
Rinicbiul are rolul de a ă ţ singele de toate resturile nefo·
l ositoare sau toxice organismului. Eliminarea lor se face prin ă
ă rinichilor duce la alterarea fUllctiunilor întregului
orgaDIsm.
Ceaiul diuretic, prin ţ sa, vine ă completeze trata-
mentul medical. Astfel, frunzele de ş ă unui principiu
activ, arbutina, au o ţ ă oprind dezvoltarea micro-
biJor care dau fenomene de ă Frunzele de ă ş coada-
calului. prin uleiul volatil ş saponine, ă epiteliul renal, ă
cantitatea de ă In 24 de ore.
Rizomu] de pir este un bun diuretic, ă zaharurilor, ă
rilor de potasiu ş saponinei. Celelalte plante, ca ă de po-
rumb, florile de ă ş ţ de ă ş ă
ţ ă a ceaiului.
Formula 2 preia o parte din plantele primei formule ş le
ă cu iarba de ă ş ţ ă la care ă mai noi au
demonstrat o ţ net ă ş ă ţ de ş
137
ă diureza, iar ş prin ă 68 în azulen,
ă ceaiului ă ţ puternic antlseptlce.
Cu aceste ceaiuri se face o ă mai ă alternînd
amLele formule. Se beau 2-3 ceaiuri ă pe zi.
ţ ale ă biliare
CEAI HEPATIC
Formula:
ă de ş - Flori de ş
celului - Frunze de ă - Fructe
de ş - ă de porumb - 11;1-
ă ă de ă ă - ă _
ă - ă - ă
Pl'iutre pC care le are ficatul este ş aceea de a
Înlesni eliminarea fierei ţ ă ş astfel digestia
(mistuirea) ă Inflamarea vezicei biliare ă ş la o
serie de ă În organism, printre care ş formarea de cal-
culi (pietre) care duc 1. boala ă ă ă In acest caz,
ficatul se ă ş ş devine dureros.
In boli de ficat, pe ă regimul ş tratamentul indicat de
medic, se ă ă se hea ceai hepatic. Ceaiul acesta are
proprietatea de a ă secretia bilei. ş ş ş volumul
ficatului, de a calma durerile etc. ş ă ule ..
iului volatil, ţ ă ca bactericid ş antiinHamator, iar prin-
cipiul amar din ă ă secretia vezi cei biliare
ş a sucurilor gastrice. In ş timp, ă spasmele care
ă durerea. ă are ţ ă ş
ă Fructele de ă ş ş ă de porumb, pe ă acti-
varea ţ bilei, ă diureza, eliminind toxi nele formate
la nivelul licatului. ţ ş ă ă ă ţ
celol'lalte plante, favorizînd eliminarea biliare. Coaja de
ş ş volbura ă ţ ş stomacului ş ai
intestinelor, provocînd o ş ţ care duce la diminuarea
volumului ficatului , prin excitarea bilei. Menta ş rostopasca, prin
ă ţ lor antiseptice ş antispasmodice, reduc inflamaliile
ş ă colici le bepatice.
Se beau ă ceaiuri calde pe zi, dintre care unul dimi-
ţ pe stomacul gol.
138
f
I
J
I
1
I

ţ ale pielii
CEAI DEPURATIV
Formula :
FloTi de soc - Cicoare - ă -
ţ ă ţ
In ţ pielii, manifestate prin ţ de ş furun-
culc sau eczeme, se ă ceaiul depurativ: care are rolul
de a produce O activare a circulatiei sîngelui.
Plantele ce ă fn ţ acestui ceai au proprietatea
de a elimina toxinele din corp, form.te la nivelul ficatului ş rini-
chilor. Ci coarea ş pAp;irlia ă secret,ia bilci. contrillUind astfel
la normalizarea digestiei. ţ prin compozitia lor chi-
ă au o ă ţ ă Florile de soc ă
ş activeazA diureza, ajutind la eliminarea toxinelor
din corp.
a ă CU acest ceai se ă ş persoanelor care ă
de obezitate.
Se beau ă ceaiuri pe zi.
AROMATIZANT PENTRU Ă
Formula:
FloTi de !!cilbenele - Flori de ă
ţ - Floti de ă - Muguri
pin - Muguri df' plop - Rizomi d,
stinjenel - llllsuiocul-ccrbiJor - Sovin
Plantele care ă In formula aromatizantului au ca principiu
de ă uleiul volatil.
Pc UngA ţ afomatizantA, 6ulIina, ă ţ busuiocul-
cerbil or, sovîrvul, stinjeoelul, mugurii de pin ş plop mai au pro-
ă ţ aotiseptice ş bactericide, diminuind flora ă ce
ţ unele ă pUMJlentc. Florile de ă au ţ cica-
ă ş ă Mugurii de plop ş cei de pin, prin ă ş
ce le ţ se folosesc ca antiseptic, astringent în hemoroizi, ă
dureroase, ţ ş dilerite boli ale pielii.
ă cu acest aromatizant, pe ă ţ de a crea
lui o stare de ş prin Bctivarea ţ sîngelui, pOL com-
bate ş vindeca aDumite ţ ale pielii.
SIROP DE Ă Ş
Fructele de ă ş materie ă care ă la baza ă
ţ vitamina C, sau provitamina A, vita-
ruma P, za baruri, acÎzii citric ş matic.
Prin aceste ţ chimice, siropul de ă ş contri buie la
reglaI'ca proceselor vitale În organismul omului. Astfel, prin vita-
mina C ă la consolidarea ă Intre celule, evitînd produ-
ă sistemul OS09 prin fixarea calciul ui
dm ş ţ organismului în hol.ile ţ
Tn ă stare de înviorare, în anemii ă ş
cantitatea de globule ş aj uta la forma rea ţ la copii ş
10. evitarea cariil or dentare. Cu toate ă fructele de ă ş
f0a.rte de A, ş în cadrul complexului
vllaUlmlC dm SJrop, ea Ş ţ rolul de a echilibra ţ
ol'gauicc. Vi tamina P contribuie la ţ ă ţ nor-
male a vaselor de singe. Ea este un activant al vitaminei C,
ă ţ ă normale n ţ sîngelui.
. Intregul de vitamine, precum ş ţ ţ
al fructel or fac ca slTopul de ă ş ă nu fi e numai o ă
ă ă ă ş ă ă la gust, ci ş un bun tonic ş J'econ-
al organismului . ă recente au ă ă preparatele.
dm 1rurte de ă ş slut recomandate ş în boli de ficat.
Sil'upul se ş de obicei cu ă sifon sau ă ă
ş în dif cl' ite preparate ulimentare.
FLOIUTEN
. Plantele medi cinale ş aroma ti ce, ă ţ lor chi-
mlce destul ue ă sint folosite ş pentru ţ ţ ..
In acest scop, s-au pus la indemina puhlicului ă formule
de ă cosmeticA pentru ţ ă una pentru ten uscat ş alta pentIll
ten gras cu denumirea de Floriten.

Florilen 1 :
Flori de ă ţ ă
Flori de ş ţ
Fluri de ă
X
Amidon
Florilen 2 :
FlOl'i de ţ ă
Flori de ş ţ
Coada-racului
R"chilan
X
Amidon
Florile de ş ţ dnlorilil uieilliui volalil Ş ID special azu-
{('nri, au o ţ calmantfi., ă ş antiinf1amatoare,
ca ţ celular ă elibereze o caotitate de ă care
I'I'ocl\lce o descllsibilizare a organismului: Tr;t acest se
ş preparatelor de ş ţ in diferIte ţ ale plCln,
conj unctivite, eczeme, acnee etc. ş flavonici din florile
de ţ pe ă ă ant isept ice, au ş o aeti une ă
Florile de ă ţ ă pe ă aroma ă ă pe care o dau
p1'odusului, au ş ă ţ antiseptice locale ş ş calmaote.
Tcnu} uscat ă ţ cu ţ emolientA. care ă
contribuie la catifelarea pielii. Pentru acest motiv, în formula pro-
uusului "Floriten 1 U s-au introdus florile de ă care ă
mucilagiilor au ă ţ emoliente.
Pentru tenul gras, seboreic, cu porii ţ se cere folos irea
<le ţ cu ţ ă "Floriten 2", Pl'in plantele
(' uada-racului ş ă bogate în tanin, satisface ă necesi-
late. Pc ă acest principiu activ, plantele mai ţ ţ
f1avooici, care ă produsului cosmetic o ţ ă ş
ă
In ambele formule s-a introdus amidon, care tn ameslcc cu
"pa ş plantele ă o ă ă
Cele ă preparate cosmetice ă ţ ă
o pielii, ă ş aduc o tenului , ă ţ
t urile, ă ridurile, contribuind astfel la ţ
INDEX TERAPEUTIC
A. ţ ă
1. ANTIHELMINTICE (viermi intestinali):
afin, anason, ş ş coriandru, ş dud,
ţ ă ă ş pelin, ă ţ ă
2. AMIPROTOZOARE (Trichomonas):
ă hamei.
3. ANTISEPT/CE Ş DEZINFECTANTE:
cuada-co.lului, coada-racului, ş ş (enieul,
isop, ă ş ş ţ pin, plop, ă roini\A.
81:l1vie, ă 8ulfinA.
B. ţ sistemului nervos
1. SEDA T/VE GENERALE (calman.e)
ş hamei, ă ă ă odaiean, plducel, ţ ă
ş tei.
C. ţ de echilibrare ă
1. AN'l'IDIABETICE :
142
afin, anghinare, brusture, ţ dud, fnsole, nuc, snlvic, ă
2. ANT/GUTOASE :
ş coada-calului , (fag, frasin, hamei, ă ă
ş ă Pl'tlH"ulie, pir, porumbar, salcie, soc, troscot,
ă ă ă
3. ANTIRRUMATTSMALE:
ă ă ş coada-tacului, coada-calului, frasin, hamei,
ă ă ş ă mu:;;tar-negru, muguri de
plop, osul-iepurelui, ă ă porumb, pir, salcie, troscot, ţ ă
mare, urzica.
1,. VITAWNIZANTE:
ă ă ţ ă ş ă
5. OBEZITATE:
ş mur, osul-iepurelui, ă ă porumb, soc, ă
n. ţ aparatului cardiovascular
1. HIPOTENSIVE :
angluonre, isop, ă ş ă ă ş visc.
2. TONIC-CARDIACE:
allghinare, fasole, odolean. ş
E. ţ aparatului bematopoetic
1. HEMOSTATICE :
ţ coada-rocului, ş ptitlnginl1, plop, pOL'Umbar,
porumb, ă salcie, ă ă traista-ciobanului, ă
2. DEPURATIVE :
cicolrre, dud, ă ă ă osul-iepurelui , ă po-
rumbar, ţ ă
F. ţ aparatului respirator
1. Ş :
anason, ş ciubotica-cucul ui, ş gulUl ,
ă isop, ă ă mac-de-cimp, muguri de plop,
ă o!lul-iept1relui , ă pin, pir, pUimlll1\ricJ',
pndbal, soc, sovÎrv, ă ă tei, ţ ă ş
ă ă ă
2. EMOLIENTE :
in, ă ş ă ă ă podbal, tl'iti'i-
ă tei, ă ă
3. EXPECTORANTE :
chimen, ş ţ coaita-cal ului, feDicul, ă
mare isop, ă muguri-de-plop, osul-iepurelui,
ă ă ă ă pod hal, ă ă ă sovirv,
solf-inA, ă ă ş ă
1,. TUSIGENE :
ş ciuholica-cuclllni, ş fcnicul, gutui, ă
mare, mac-de-cimp, ş ă ă ă pin,
ă ă ă po/lbal, porumbar, ă ă sovîrv,
ă ă tci, ş vise.
5. ANTlASTMATTCE:
ş fenicul, ă ISOP, ş ţ odolean, plitlagini1,
podbul, sovir", ş ş vÎsc.
6. SUDOJ1JFICE :
brusture, ţ ă isop.
7. ANTISUDORIFlCE :
nuc, salvic, slejar.
143
,
G. Medicalia aparatului digestiv
144
1. EXCITANTE AMARE (aperi ti ve)
ă anghinare, ş ţ ă hamei, isop,.
ş ă ă pelin, schinel, tint<lul'ii, ş
2. ANTIULCEHOASE :
coada-cll lului , ă lemn-dulce, ş ă ă
ă ă tiituncaslt
3. ANTIACIOE (hiperaciditatc) :
coada-calului, salcîm, zmeur.
4. ANTIEMETICE (fUlli vomit ivc) :
ă ă ş ă odolcan, pelin, ă
:). ABSORBANTE (carminative) : •
ufin, unason, chimen, ş coriandru, renicuI , ă
ra.n, ş ă ţ ă sai vie.
6. ANTlHEMOIWJDALE :
afiu, anghinare, ţ ş ş ă salcie ..
stejar, ă .... ă ă
7. COLAGOGE ă secrctia ă :
anghinare, bruslure, cicoare, ş ş ă
ţ ă hamei , ă ă ă ţ ă ă ş ş ţ
ş ă ţ ă ă ă pir, porumb, ă snlvie,
schinel, ă tei, ţ ă ă ă ş
ă
8. LAXATIV·PURGATiVE :
ă cicoare, ş in, ş pOl"Umbar , soc, volburll .
9. ANTISPASTiCE INTESTINALE (colici) :
anason, chimcn, coada-racului, ş (enicul, ă
ă ă ş ţ ă odolean, ţ ă ă
10. DEZINFECTANTE INTESTINALE (coli te)
anghinare, ş ş in, ş mur, ş ţ
ă ă ă ă
11. ANTIDIAREICE :
afin, ă ă ă ţ de ş frag, gutui, ă ă
ă ă mur, ş DUC. ă ă porumbar, ă ..
ţ ă stejar, ă ă ă ă traista-ciobanului, trandafir;
troscot, ţ ş ă zmeul'.
12. STOMAHTCE :
anason, ţ cicoare, ş ş coriandru,
lenicul, ţ ă hamei, ă ă isop, ă
mur, ş ă ş ş oblLgeaoA, pelin,.
porumbar, ă salcîm, schioel, sovirv, ş ţ
ş ă
••
13. INFLAMA Ţ BUCO·F ARlNG lENE:
Il) abcese den tare :
ţ ş ş naibii, sah-ie, suUinli, tiitll-
ă ;
b) giogivite :
ţ coada-racuIui, mur, nuc, salcje, suHio1'\, snl vie, ă
tnmda{ir j
e} amigdalite :
ţ mur, saJvie, tei.
14. GALACTOGOGE (excitarea lactate)
anason, chimen, (enicul, soc.
H. Medicalia aparatului uro-genital
1. DlUfiETICE :
afin, albl'istrele, anason, anghinare, brusture, chimen,
ţ coada-calului, dud, fasole, (rog, frasin ,.
ă hamei, ă lemn-dulce, ă ţ ă ă ş ă
ghiran, ş ă muguri de plop, osul.iepure!ui.
ă ă pin, pir, ă ă porumbar, porumb, ă
scai -vinA.t, soc, ă tei, traista-ciobanului, ţ ţ
ă
2. ANTILEUCOREICE :
coada-racului, ă ş ă nuc, stejar, ă
ă
3. LITIAZA RENALA:
coada.racului. in, ă ş ă ă ă o<:u l.iepurelui,
porumb, ţ ă ă
4. DEZINFECTANTE URINARE:
fasole, iu, ş ş ă osul-iepurelui , muguri rle
pir, ă ă ă porumb, soc,
5. :
ţ coada-racului , ş ă ş per
rumbar , saI vie, ş traisltl.-ciobsnulni, ă
1, Medicalia ă
1. ACNEE ş :
brusture, cicoarc, fasole, ă ţ
2. ARSURI:
ş glUbenele, in, ş ţ plop, scbinel, ImnA.ton
re
;
ă ă
3. CICATRIZANTE :
ţ coada-rncului, ă isop, ă ţ ă ă
ginA, piu, ă ă unlhli . plop, rAchitan, ţ ă ă
salcie, ă ă ş troscot, ş
14 ;;
4. ECZEME:
ş fasole, gMbcoele, ă ş ţ nuc,
ă ţ ă ţ ă ţ
5. FURUNCULOZE :
brusture,. ciconre, coada-calului, in, ş naibii, ă
soc, ă ă ă ă ţ ă ţ volburli
6. ULCERATII :
ciuboti.ca-cucului, coada-calului, ş ţ ă
ă ş nuc, naIbii, ă ţ ă salvic)
scllioel, ă ă ă ş ă ţ ă
ş ă ă ă
7. TONICE CAPILARE :
ă ş ţ bl'usture, ă
8. DEGERATURI :
giUbenele, schinel, stejar.
J. ţ ă
1. DEZINFECTANTE OCULARE :
ă feoicul, ă ş ţ nalhii, DUC, ă tei,
trandafir. '
INDEX
alfabetic cu denumirile populare ale plantelor medicinale
Pag. Pag..:;:
Afin 15 ă ă ă ă
iH"
Agud 37
23
Alumiior
ă
ă .16,111
Chimen 25
Albei 83
Chimen-dulce 39
Aiunele 33
ă 82
Amurii 62
Chir
Annperi 49
ă 111
Anghinare 18
Ci collrc 26
Anglicel 29
ş . 27
Anason 17
ş 27
A IHuwo-dulce 39
ă 27
ţ 39
Cione 10[1
ş . 49
Cioringlav 54
Arnica . 20
Circ, 29
Asuclul-calului .76, 95
ă 111
Cirici 37
Burba-sasului 31 Ci Il bot ica-cnculu i 29'
llurba-ursului 31 Ciuin-alb . 97
ă 116 Ciuin ş 96·
ă ş 31 Coada.-boului 56
ă 100
Couda-calului 31
}Jrustur 21
Coadn-Ieului . 105
Buru ă ii 109
CoaJ3·lupului 5&
ll usu iocul-stupului 90
Coada-mielului 56
Cucadir 57
Coadu-minzului 31
Calce-mare 92
Culm 73
Coada-racului .32,113
ă . 20 ş 33
Cnrul-zinelor 20 Coada-vacii 5&
CUI 70 ă 60
ş 70 Codiie 31
ţ . 111 Colilceii-babei 70
ş 90 Col C'u ndru
31,
Cl'tIitlicii 42
Coriandru
3"
ă . 22 ă ţ ă 16
ă 22 ă 56
147
Pag.

Pag. Pa ..
Cotobrcl 87 larbii -de-negi 92
ă ă 77 ă 78
CrAsei 35 ă ă 102
ă 90 ă ş 89
ş 105 lar ba- Iui-Tatin lOG
ă 65 ă ă 78
ş 23 G't
MaturlCC 16 Pilrul-porcul ui 31
Crucco-voiniculu i 92 ă 106 ş 60
ş 1IJ9
ş . 35
ă 105
61
ă 79
ş 32
ă
-(ucu ru? 89
l\l ic,unelc 111
ţ
3;)
ş ă 23 ă 47 Alterl!a-ursului 84 PelIn 81
ă 20 lnrhn-pisi cii 74 Mintii. 52 PicIOrul caprei I I I
ş 84 lurha-rinduuelii 92 ă ă no
Dirmotin 76 Iarhn-roilor 90 f\lijlJ t lUD
Pin 132,
ţ .. ljlj
Ienupll.r
f\lolotru-galbcn . 102
Pir S3
lor,
49
MulUl'ii 39
ă 7f)
Dosi 100 ln
50 Moruoi1 6:> ă ă 81.
Dud 37
Inturfi 1t4
AJur 62
ă ă 92
ţ ă 44 Ipcfirige
95
()2
Plop 8.'>
Fasole . 38
Ips<Jri t.:'"l 97 ă 37
Pod hal 86
FenicuJ 30
ISllp
52 ş ţ 65 Podhal-Je-wulll t.: 20
ă 114 52
MU1;ichi-cret 63 ţ 103
ă 42 J(>bJ!hi ll-de-muu tc 63
ş 63
Porumb
A!)
Fi ncen 39 .11·I' 82 ş ă 63
Porumbar
""
Fi nior 49
ă 49
' I
Floare-de-friguri 114
ş 68 ă
II
Flonrf>-dc-si'lpun 95
Jneapiirt. 49
68
ă ;j.'
Floarea-c;'ll ugilrul ui 95
Lacriroile-Elenei 47 Puuga-p,'pii In!.
Floarea-grîului 16
ă ă 27 NaIba 70 ă i ImJ
Floarea-paiului 16
ă 21 ă 70 ţ ă 10!l
Floarea-stu pi lor 90
Lemn-ciinesc 35 ă ă 70
un
Florile-zlnclor 90 Lemu-dulce
ă 70
ă
54 ă S!t
Flori-albe 95 Lemlliie 90
Nall.m-U1:1!·untJ. 70
Rii gil lie 83 ....
Nulutt-mare 70
Frng 40
ş ul- mun telui 113
ă 70
ă
. 37 ă ţ ă
55 ă 7u
Rfl(:hita-rînuunici i 111
41
Limha-oii 79 ă ş 70 ţ ă 9()
ă .. . 114
Lipan 21 L\cgelarll:"t 92 ş !lO
ă \l 3 Lu ciu 82
Nuc: 72
ţ
G.-)
ă 1j2
56
ş 41
Gherghin 77
Lu ă 44
ă 73
ă 92
Ochincea 44
ţ ă 44 ă lu i 44
OchIUl-boului 47
Rug 57
Chioc 16 Rug-de-munte .62,122-
ţ ă 97
Mac-de-cimp 57
Ochi-galbeni 42
Rujâ 57
ş ă 111 Muc-iepuresc 57
95
ă 7()
ş 78 ş 57 Odolean 74 ţ ă
li.!
e utui 46
Mac-sAlbatic 57 Owuu 47
Hamei
ţ • 57
Salcîm 94
46 Osul-iepurelui 7G
Salcie 93
Hanus . 39
ă ş 57
ă 112 ă 59
ă 77 Salvie . 94
lagod 37 MhlagA 70
ţ 111 ă ă ş ă 76
ă ţ 49 Mama-ploii 79
ă ă 78 ă ţ
l arbli.-de-cosi tor 31 ă . 87
ă 57 ă 95
148

Pag.

ă
95 Tei-pAduret
108
ă .
27 Tei-pucio9
JOS
Scai-vinAt
97
ş
108
Schind111 .
'firn
87
27 ă
112
Schincl
98
Timian
27
Scintcutii-de-irig'uri'
114
ş
27
'Scrintioare . . .
32
ş
111 INDEX
Scorombar
87 Trandafir
ă ă
110
alfabetic cu denumirile ş ş ale plantelor 39
TrlHldafir-ncgru
70
ă ă
25
ă
57
medicinale
Smirdar
60
Trandafir-dc-
110
Pag, .'
Soc.
99
Traadll fi r-de-du ă
110
ş .
105
Trandafir-de-Iunii. .
110 Achilea millefolium 33 Frugarja vcsca , 40
Surcnji
37
Trestie-mirosi toare
73
Acorus calamus 73 Fraxilllls cxcelsior 41 •
ă
33
ă ţ
111 Agrimonia eupatoria . 113 Gentiana asclepiadca 44
SovÎrv
100
Trifoi-mare , ,
102
Agropyrum 83 Gcntiana lutea 44
ă
73
repens
-Speri ă
Traista-ciobanului
109 Althaea officinalis 70 Gentiana punctata 44
73
ă
73
Troscot
112
Althaea rosea 70 Gaum urbanum 2:\
ţ
73
ţ .
112 Arctium lappa . 21 Glycyrrhhn glabr:l
5"
Speri ba Il ti · tArea ili
73
ă .
112
Arnica montana 20 Gypsophila pa nicu lata
9"
Spin
87
Turicioa.ril
113
ă
97
Artemisia absinthium 81 Hippophae rhamnoides , 22
ş
112
ţ ă
113
Bctula verrucosa . 61 Humulus lupulus
"fi TUl'tel
49
Stejar
101 Tintaurl
Brassica nigra 68 Hypericum perforatum
SudoAre ' .
84
Ţ
114
Calendula officinalis 42 l-lyssopus oHicinalis

76
29
Capsella bursa pastoris 109 Inula heleJlium 1,7
Ţ
29
Sudoarea-capului 76
ş
earum carvi 25 Juglans regia 72
!:)u fulf ,
102 116
Centaurea cyanus 16 Juniperus communis 49-
Surulg .
' ,
102 Uhi8ll ,
117
Centaurium umbellatum 114 Lamium album 119-

Sugel·alb
119
ţ ţ ă
ă
102
119
Cerasus avium . 29 Lavandula Ilngustifolia 55

ă
102
. ă
119
Cerasus vulgaris 29 Lcotlurus cardiaca 10S.
". Valcriaull.
74
.5lln;\ LOarC
103 ţ
16
Cetraria islandica 63 Linum usitatissimum 50
ă , '!.
I
44 Chelidonium majus 92 Lythrum salicaria 9()
ş ,
.
105
ş
29
Cichorium intybus 26 Majoraq,a hortensis 59
;.;-&;. . . '"
Ttlllliion l'A ă ă .' _, '" 4· 111
nse
120
Guicus bcnedÎetus . 98 Malva glabra 7<P
ă ş ă
109 ă
121 Convolvulu9 arvensis 121 MoJva neglcct8 70
ă ă
106 Vurooic
116
Coriandrum sativum 34 Malva silvestris 7<P

Tei
108
ă ă
90
Crataegus 77 Marrubium vulgare 116.
:
'rei-alb
108
Zetin
82
monogyna
,
Tei-argintiu
108
ă
16
Crnlnegui oxyacaotha 77 Mutricaria chamomilla 65
..
Tci cu frunza marc 108 Zmenr .
Cyoara 8colymus . 18 Melilotus officinalis 102
' "", 122
"
(:ydonia oblonga . 46 Mclissa officinalis 90
E'Iujsctum arvense 31 Mentba piperita 52.
1 I plnnum 97 Mol'Us alba . 31
1·" I I il ulum vulgare 39 :Morus nigra 31
.-
151
Pag.
Onouis spinosa
76
Origanum vulgare 100
Papaver rhoeils
57
Phaseolns vulgari!! 38
Pimpinella anisum
17
Pinus montana
82
Pinua silvestns
82
Plantago lnnceolata 79
Plaotago major
79
Phmtago media
79
Polygollum aviculare 112
Populus nigra 85
Pntf"ulilla aoserina
32
Prim1l1a e1atior 29
Primula oUicinalis
29
Prullus spinos a
87
l'ulmonaria officinalis 8r.
Quercua robur .
101
Qucrcu8 petraea
101
Quercull sessiliflora
101
Rhamnus franguln
35
Robinia pseudacacia .
94
Rosu canina
57
Rosa centifolia .
110
Rosa dalDlIscena
110
Rubu!! frut1cosull
62
Rubus idaeus
Salix alba
Salix fragilis
Salix purpurca .
Salvia officioalis
Sambucus nigra
Saponaria oHieinalis .
Sinapis alba
Symphytum officillale
Tarnxacum officinale
Thymus scrpyllum
Thymus vulgaris
'l'ilia cordnta
Tilia platypbyllos
TiJia tomento-sa
Tus5ilago brfara
Urtiea dioica
Vaccinium myrtillus.
Vaccinium vitis idaea
Valeriaoa ()[ficinalis .
Verbascum phlomoides
Verbascum thapsiforme •
Viola arvellsi!l
Viola tricolor
Viscum album
Zea may.

122
93
93
93
94
99
95
68
106
78
27
27
108
108
108
86
117
15
60
74
56
56
111
111
120
89
BIBLIOGRAFIE
AL.BULESCU D., bAZAR M. - Identificarea ,i dozarea olontoioei tn pIaOla
Pulmonaria officinalis L. Farmatia 8) 1964.
ALBULESCU D., MIHELE D., FORSTNIlR S. - Contributii Ia studiul
farmacogoostic 01 unor specii indigene de Pulmonaria. Fut-
macia 2, 1969.
ALBUL ESeU D., MIRELE D. - Contributii Ia studiul farmacogoostic al pro-
duselor Herba Anserinal ş Herba Agrimonial. Formacia 9, 19C9.
ADAM 1.., HICKEL 1. - Date privind utilizarea frunzelor de Primula
CD drog indigen bogat fn vitamÎna C. Revista medic31A,
tom. III, 3, 1957.
BELCOT EM. - Formularul preparatelor gatanice. ş 1946.
BENIGN! R., CAPRA C., CATTORlNI P. E. - medicinali, chimica,
farmacologica e terapia. Milano, 1964.
BRAUNEH R., HEHMAN GH., GHEORGHIU A., MACEDONESCU·
M1CHELL 1. ă {armacologice ş
nlcaloizilor din Chelidonium majus L. un
papaverinei. Farmaeia 3, 1955.
BRUNEA E. - Despre fitoncide. Farmacia 4, 1956.
clinice asuprd
succedaneu al
CIONGA B., SOMMER r.. - la ş plantei iuula
beleoium L. Farmacia 2, 1960.
COICIU EV., RACZ G. - Plantele medicinale ,i aromatice, ş 1962.
CONSTANTINESCU D. GR., CONSTANTINllSCU C. - Fo,mul.r fitoterapeuti ••
ş 1958.
CONSTANTINESCU D. GR., BOJOR O. - Plante medicinale. Ed. medicall,
ş 1969.
CONSTANTINESCU D. GR., nATON F., APRIlOTESE/ C. - Contributii
la studiul analitic al cinarolullli. Parmacia 6, 1961.
CONSTANTINESCU D. CR., SOMMER 1.. - Cercetarea ş valol'ifi.curea
plantelor medicinale. Farmacia 2, 1964.
CONSTANTINESCU R, C1UWI 1., STANllSCU M. - Studiul la,macogno'tÎ.
al plantei Symphytum officinale. Farmacia 7, 1959.
CONSTANTINESCU R, ALBUI.llSCU D., FORSTNllR S. - Contributii 1.
studiul chimic al plantei Pulmonaria millissima Kern. Far·
macia 12, 1961.
153
CONSTAN1'INESCU E., NEDELESCU P., CIUI"EI 1., STANESCU M. -
ţ la actiunea alnntoiuei din Symphylum oHicinale L.
asupra tUDlorilor de ă (Walker ş Cuerin) la ş
Farmacia 5, 1961.
CONSJ',IN1'/NESCU E., CRISTEfl E., FOllS'fNEIl S. - Contribulii la studiul
farmacognostic al plantei Onosis hircioa Jacq. Farmacia 10, 1963.
COSMOVICI L. - Ingrijirea ten ului. ş 1965.
DRAGOMIR N. , ROCS1N M. , HOPIRTEANU M. - Studiul extracluJui de
herba Thymi, Farmacia 5, 195G.
PAZEKAS B. , RACZ G. - Actiunea unor produse vegetale asupra pro-
to:r:oarului Trichomouas vaginalis. Farmocia 2, 1965.
PESZT CIi. , RACZ-KOTILLA E., RACZ G. - ţ ă ş ă
a produselor vegetaJe - Stigmata Maydill, Stipites Cerasorum ş
Semeu CitruJli. ţ ţ de farmacie, ş 19ti3.
FESZT GH., ILDlKO B. - Da'e cu ["ivi .. la electul antigonadolropic al
extractelor de frunze de ş (Vaccinium vi lis idaea L. la
masculul de Rana aesculenta) . ţ ţ ă de farmacie
ş 1963. '
FESZr GH., RACZ-KOTlLLA E., PALFFY B., SCHMIDT-MOHAN C. ,
FORIKA M. - Contributii la studiul actiunii seyei de ă
asupra ţ urinare. Farmacia 1, 1967.
FUZI 1., PE'rER M., MARTON A., KlSGYOItGY Z. - Acpunca anti·
microbianli a extractelor ţ din diferite specii de ă
ţ ţ ă de farmacie, ş 1963.
GAMMERMAN A. F. - Manual de farmacognozie. Moscova, 1948.
GOBIEK K., KON /ECZNY Z.
szawa, 1960.
Recept:\riusz ziclarski, Herbapol, \Var-
GOINA T., HADU A., PETCU P. - ă a.upra unor plante medi-
cinale indigene cu ţ ă (Berberis vulgaris L.,
Mentha piperita L. ş Gentianu asclepiadea L.) ţ ţ
ă de farmacie, ş 1963.
GOlN,1 r., CONSTANTINESCU E., CIULEI I., RACZ G., GRIGORESCU
E., PETCU P. - Farmacognozia. Ed. didacticl ş ă
ş 1967.
GREGORI0 G., - Alcune droghe vegetuli interIerenti ilul metabolismo
deU'scido urico. Rivista italiana, 4, 1961.
GRIGORESCU E. - ţ În ucid ascorbic ai fructelor de cAtin'
(IIippophae rhamuoidcs L.) din It.P.R. Farmacia i, 1961.
GRIGORESCU E., Ţ V., CRISTEA S. - Contributii 1. .Iudiul Iar-
macognostic al produselor flores et fructua Crataegi. Far-
maCia 8, 1962.
GRIGORESCU E. - ţ la studiul farmacognostic ş fitochimic
al speciei Hipllophae rhamnoides L. ă Autoreferal,
ş 1963.
HERAUD A. - Nouvcau dictionnaire des plantoa medicinale!. Paris, 1927.
154
..... Contri.butii la
HERMAN GH., GHEOllGHlU A. , roNESCU-MATIU 6/," L. Farmacia 4,
studiul ă plantei Hypericum perfo
tl
9, 19111.
HOPPE A. HEINZ - Drogenkuode. Hamburg, 1958.
IACOVLEV 1. 1. - ă albA ş ă Moscova, la valorificarea
C V O H SSU R C
'bl,rl.lm urhnnum ca
IONESCU . N., ARC VIeI., ZI . - ootrl ş ţ tom
norei indigene - Preparate galenice din ( ,
succedll nee ale preparatelor de RataohÎa. Eli
Il., G, 1950. r E., DEAC R.
IONESCU M., llACZ G., KELEMEN M., RACZ.KOT1Ifs, May·
ţ ă o extractuiui apos,
dis la ciini cu rinichi transplanto\i. Farmati
l l
ş Far·
fU RACEC AL. - Studiu privind valorificarea pulher
ii
macin 5, 1959. 1 experimental. al
KELEMEN A., VOPKORI J., PESZT GH. _ Control"la ă !<ar·
unor ceaiuri colagoge lntrebuio\ate tn med
i
macia 8, 1963. MARINESCU M.
IWLLO C., CONSTANTINESCU M. , ItETEZEANU M" ,i"arc de Jolpa.
- Specii de convolvulacee indigene inli
Farmacia 1, 1953. ţ fiir den
LUCKNER M., BESSLER O,) SCHRODER P. _ ,\1::11 Isiandicus. Die
Drop,'fl11teil des DAB 7. 9 Mitteilung: Li.:}1
Pha.rmazie 4, 1965. (lif.:Wiige fiir den
LUCKNER M., BESSLER O., SCHRODER P. _ V';'" Quenu.. Dio
Drogeoteil des DAB "7. 3. Mitteiluog: O'
Pharmarie 2, 1965. 1'), Natura, sene
LUPE Z, 1. - Cltina albii rhamnoides
biologie 1, 1964. 1
1
2.1.
LYON G., L.OISSEANU P. - Formulaire therapel1tique, j f drog a seznam
MACEK B. , PULCHAIlT M. - Obcrny prebled ro.tlinD!
leciv. Prahn, 1956. lâg. HIJB.
MADAUS GII. _ Lehrbuch der Biologischen Heilmittel . J) fi" HINTS M.)
MAIWS T., RACZ G., SERES.STUHM "., BALlNi
POENAnU E, Efectele extractului de 9ulIioA a, .
asupra ă ficatului de ,obolao. FarP'
MASLOV M. S. - Boli de copii. ş 1950. Ibe tronquillizing
MENON M. p" DANDfYE P. C. _ The mecanism o' J. Pbanll, 19) 3!
netioD of asarone Irom Acorus caJamu9 1.'1
Anglia 1967. ,do lior. 32 111)
MERZAGORA·NOSOTTI N. La Salvia ollir.inali.. G/
1966, Italia. jihydrophenoos de
l' Attiohanl (Cvnal'a
NICHIFORESCU E. , CUCU V. - Sur 1. do,age des o·J .' 23 lU65 6
type Rcide cafâiqne dane les feumes 'i "
seolymus b.). Anuales pharmaoootiqulJs franci
155
NICHIFORESCU E., WINTER D., SAUVARD S'o STA.\'ESCU C.
ţ asupra unui cxtract hidcoHlcoobc tiin lrun-
zele de Cynara scolymus. Farmacia 2
1

NICULESCU GH., GUTA tI., DINU·O.4NCEA C., ANISIE P. - Aetiuue.
pl antclor Cichorium intybus ş Artemisia absinthium asupra
secreliei biliare. l'armacia 3, 1954.
NICULESCU GH., CRISTEA E., AVRAM 1. - CerceHiri prcl.iminare asupra
ţ diuretice a plantei Ononi8 hircina Jacq. Scsi une3
I.M.F. 1961.
NICULESCU GH., GUTA AL., WEINBERG D. - Colite ş r.etocolite.
Monografie, 1956.
ONOFREJ T. PASTIA AL., LEIBOVICI M., CURPEN E. Contributi i
la studiul activitiltii mitoclazi ce a extractulu i de r.hp,liclonium
nllljU8 L. ţ ă de farmacie, ş WG3.
Ţ D., STANESCU V. Prepararea medicamentelor ia
ş 1960.
PANTU Z.
PAPP C.
- Plantele cunoscute de poporul roro!ln. ş 1929.
Contri hutii la studiul botaaico-farmncognostic II I rizomilor
ş ă ă de Geum urbanum L. Farmacia 3, 1953.
I1APP C. - Contribulii la studiul ş difereo ticr ii fru ctelor de
Crataegus monogyna Jacq. ş Crataegus ox.yucantha L. Far-
macia 1, 1958.
PARIS M. R., AlOYSE H. - Abrege de matiere medicale. Paris, 1%1.
PATEGA C. - ţ infuziei de Fructus Plilt5eoli s. sem. ,i de Folium
Juglandis asu pra glicemici. Lucrare de ă Fac. far-
macie, 19GfJ.
PLANCHON L., BRETI N P., MANCEAU P. - p,eci. d. matiere medi.
cuIe. Paris, 1946.
POMILVI L. - Il mcliloto od crba vetturina. Hivisl8 italiana, 1, 1966.
POPESCU i\-fARJUS. - Gulenoterapia. ş 1943.
RACZ G., FUZI 1., K1SGYDRGY Z. , Ş G. - Contrihutii 111 ş
ţ in arbutÎnâ din produsul inJigcn Folium Vit:3
idaeae.Farmacia 8, 1961.
RACZ G. - Herba Leonuri i n terapeutica w{ldGrnl1. Farmacia 5, 1959.
RACZ G., AUGUSTIN G., RACZ-l(OTILLA E. - Vlllorilil!<:l.l'ca speciilor
de Centaurea ca p1t:lOte medicinale cu ţ in
pr in cipii amat'e. ă ă botanicc, ş 1963.
RACZ-[{OTILLA E., RACZ G. - Herba MiIlefolii fn terapeutica ă
F al'mucia 9: 1960.
RACZ-[(OTILLA E., RACZ G. ţ la studiul farm..lcobotrtUic
ul speciei Achillea millefolium L. ă ă bOt1.IDice,
ş 1963.
RiCZ G. - asupra ă plantclor ţ 'In medicina
popularA. Farmacia 2, 1960.
l56
RiCZ G'
J
MONY AM., SA Ă M. - Actiunea ă a extractului de
frunze de Cynara scolymus. Farmacia 8, 1967.
HACZ-KOTILLA E., RACZ G" ASZTALOS A. - Factori care ă
actiunea ă ti drogului Stigmata Maydis. Farmacia 2, 1nG7.
RACZ-KOTfLLA E., rAZAKAS B. - Actiunea ă Il unor remE'dii
vegetole, utilizate in medicina ă Formacia 8, 1969.
/lACZ G., SPIELMANN 1., LAZAR SZ. C., OHBAN 1. Remedii
utilizate in medicina populari'l româneascii în ţ
biliare. Revista ă 2, 1969.
nOVESn P. - Fitocomplessi ortodermici funzionnli. Rivi sta itali ana 9, 1966.
SASS E. ,. - Fitoterapia. Moscova 1952.
SCHMIDT W. - Zur Pharmacologie der BittermitteL Planta medica 1966.
SCVORTOV V. J. - de farmacogoozie. ş 1951.
SOMJ\1ER L., TIMAR M., SAUV AnD S. - Studiu referi tor la ţ
diureticli a ulei ului volatil extras din Herba Equiseti mino ..
ris. Farmacia 12, 1961.
SOMMER L., MINTZER L., Ş G. - Actiunea antimicrobianl Il
uleiul ui extras din Herbn Equiseti rnmorts. Farmacia 9, 1962.
SOMMEH L., Ş 1\1., POPESCU S., Ş C. - A'·li"" ••
chamazulenei din pelin in afec\iunile de ă infLJIlllltoar8
ale ţ ş in ţ postoperatorii Fa t·llluci.
8, 1965.
SOMMER L., M./JULESCU D., CONSTANTINESCU C., AGOPIAN A -
Contributii la valorificarea ă a ă ă de naibii-mare
(Radix Althaeae). Farmacia 2, 1966.
SOMMEH. L., MII-lELE D. - Cumarinele naturale, structura ă ă
dire, valoare ă Fa.rmacia 2, 1969.
SUCIU GH. - asupra florilor de Tilia tomentosn J\"I oench. Far-
macin 6, 1968.
SOKOLOVA B. E. Vliianie ekstrakta podorojnika na holesterinovli
aterosklerot i nekotoriie storoni ege farmakologhiceskogo deistviia
Rastit. resur. voi. 4, Dt. 3, 1968.
TErrEI. A. B. - Curs de farmacologie ş farmllcodinamie. LM.F. ş
rEUEl. A. B., CONSTANTINESCU M. - Valoarea ă a prepa-
ratelor de CODvolvulus arvensis L., stabilit în raport cu Jalapa.
l'llrmacia 3, 1956.
\.,.,, t u \ r.. C., TIC$A I., POP S., CSUTAK W. ă experimentale
,i alini oo asupra ţ cordio-vasculare a plantei indigene
1 ... lIIlIIrli ll villo811 s. ă prezentate la ţ ţ
ti.. ' lHUlHrio, ş 1958.
I·'"I.A 1 \ ','11 II
Pinnte medicinali e velenose. Italia, 1965.
• • I'rucl ... '.rlll.oou1l1·U ş M.S., ş 1970.
• •• • P.,. ...... tu.'nl. Erl. VlII, Bucure,ti, 1965.
l57
SUMAR
Scurt istoric . .
"Secretul" plantelor medicinale
Cum se folosesc plantele medicîoale
Cum ş ă ă plantele ş drogurile un nume propriu
PRiNCIPALELIl P!.ANTE MEDICINALE
Pag.
AfinuI . 15 Hameiul
ă 16 Iarha-mare
Anasonul . 17 ă
Anghi uurea 18 Inul
Arnica . 20 Isopul .
BrusLurul . 21 Izma-bunli
ă . 22 Lemnul-dulce
Ceren\clul 23 Levilntica
Chimenul . 25 ă
Cicoarea 26 Mucul-de-cimp
ş 27 ă ş
ş ş ş 29 ă
Ciuboticn-cucului 29 ş
CoaJa-calului 31 ă .
Coadu-raculu i 32 Murul .
ş 33 Ş ă
Coriandrul 34 ş
ş 35 ş
Dudul . 37 ş
Fasolea 38 Naiba
Feniculul 39 Nucul
Fragul . 40 Obligeana
Frasinul 41 OdolcanuI
ă 42 Osul-iepurelui
Ghlllturn . 44 ă
Gutuiul
46 ă ă
158
7
10
Pag.
46
47
49
50
52
52
5.
5,
56
57
57
59
60
61
62
1
63
6;)
68
68
70
72
73
74
76
77
78
,

l' 79 Sovirvul
1', linlll 81 Sll'jarul
PirlUl 82 Sulfina
Plflll 83 ă
I'lnnrfll/l.ri ca 84 ş
Plllpul. Ril ă
I'udhnlul 86 Tei1l1
"'I!'Ilmbaru! 87 Traistu-cioban ului
Purumbu! 89 Trnndufiru!
"I'u'hilnnul 90 ă ţ
Huillitn 90 Troscotul .
92 ţ
SIIkin 93 Ţ
S"h'lmul 94 ş
S" lviu 94 Urzica.
ţ Ipci'irigea 95
ă 97 Viscul
Sch inclul 98 Volbura
Socul 99 Zmeurul
CEAIUI\I Ş ALTE PREPARATIl DIN PL'iliTE MEDICINALE
Af"ctiuni ale organelor respiratorii
C('ni ş
Ceni poetorul .
Ceni sudoriric .
eruÎ pentru ă
Tigllri untiastmatice
Ceai Rutin'ltmutic .
Afcc,i uni ale aparatului digestiv
Crni ant icolitic
('(,tii gasll'ic
contra colicilor
{;coi conlra colicilor pentru copii
Ccai antidiarcic
COlii lux6ltiv
Pulbore .
Ceai lnxativ an,ibcmoroidal
Ceai tonic aperitiv
Pag.
100
101
102
103
10;.
106
lOR
IOD
110
111
112
113
il!'
116
117
119
120
121
122
125
125
126
126
127
127
128
129
120
129
130
131
131
132
132
133
133
159
ţ ale aparatului circulator
Ceai impotri va ă cardiftCCl
Tablete "Folium Digil(:l. lis purpurcae"
Afectiuni ale sistemului nervos
Ceai calmnnt
Ceai sedutiv
ţ ale ţ
Ceai 8utireuDllltic •
ţ ale aparatului endocrino-vegel utiv
Ceai dietetie
ţ ale aparutului uro·gl!nital
Ceai diuretic
ţ ale c1l.ilor hiliaro
Ceai hcpatic
ţ ale pielii
Ceai depurutiv
AtoIDatizant pentru h1l.i
Sirop de ă ş
Floritcn 1 .
Flnnten 2 .
Index terapeutic :..
Index alfnhctic cu denumi rile populare ale plantelor medicinale
Index aHabctic cu denumirile ftiiu ri,fÎce (latineit; ) il Ie plaotel or medicinale
Bibliografie
lucrare ă sub comanda nr. 735 la Oficiul Economic
Central .. ţ lI'It rep rlndereo ă .,Bucur.fUI-Nol - ,
sir. Hrisa'lulul nr. 18 A, sectarul 8. BucUre,!1
Pag.
1311
134
.13.
13"
135
135
136
136
t36
13G
137
137
138
138
139
139
139
1.0
140
110
142
H.7
t5l
153
j
\

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->