Sunteți pe pagina 1din 5

Serii Fourier

Notiunea de spatiu Hilbert. Spatiul [ ] ,


2
L a b
.
Un spatiu Hilbert este un spatiu Banach in care norma este generata de un anumit
produs scalar, anume , x x x .
Spatiul functiilor de patrat integrabil pe intervalul [ ]
, a b
, notat [ ]
2
, L a b
se organizeza
ca spatiu Hilbert prin introducerea unui produs scalar. In acest spatiu prin distanta dintre f si
g intelegem numarul [ ]
2 2
( , ) ( ) ( )
b
a
d f g f g f t g t dt

cunoscut si sub numele de


abatere patratica medie a functiilor f si g pe intervalul [ ]
, a b
iar convergenta (in norma) a unui
sir de functii {
n
n
f
N
din acest spatiu catre o functie f o numim convergenta in medie.
Sisteme ortogonale si ortonormale de elemente in spatii Hilbert
Fie X un spatiu Hilbert, I o multime de indecsi si {
i
i I
x X


o familie de elemente.
Doua elemente
, x y X
se numesc ortogonale si se noteaza
x y
daca
, 0 x y
.
Familia de elemente {
i
i I
x X


se numeste sistem ortogonal daca
i j
x x
pentru
i j
. Daca in plus
( ) 1
i
i I x
familia se numeste sistem ortonormal.
Familia de elemente {
i
i I
x

dintr-un spatiu liniar real se numeste liniar independenta
daca pentru orice sistem finit
1 2
, ,...
n
i i i
x x x
are loc implicatia
1 2
1 2 1 2
... 0 ... 0,
n
i i n i n i
x x x + + + R
.
Fiind dat un sistem finit sau numarabil de elemente liniar independente se poate
construi, pornind de la acesta un sistem ortogonal sau ortonormal finit, respectiv numarabil
folosind procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt.
Daca {
i
i I
x X


este un sistem ortonormal, atunci numerele
,
i i
c x x
se numesc
coeficientii Fourier generalizati ai elementului x X in raport cu sistemul ortonormal
considerat.
Fiind dat un sistem ortonormal {
i
i
f
N
de elemente din [ ]
2
, L a b
si o functie
[ ]
2
, f L a b
, seria
1
( )
k k
k
c f t

se numeste seria Fourier generalizata a functiei f(t) in raport cu


sistemul ortonormal considerat, unde {
k
k
c
N
sunt coeficientii Fourier generalizati ai functiei f
in raport cu acelasi sistem ortonormal.
1
Un sistem ortonormal { [ ]
2
,
i
i
f L a b


N
este inchis daca [ ]
2
( ) , f L a b
are loc
relatia:
2
1
( )
b
k
k
a
c f t dt


numita formula lui Parseval.
Se poate demonstra ca seria Fourier generalizata atasata unei functii f din [ ]
2
, L a b
in
raport cu un sistem ortonormal inchis din [ ]
2
, L a b
converge in medie catre f.
Sistemul ortogonal si sistemul ortonormal al functiilor trigonometrice
Fie [ ]
2
, L a a T +
cu
+
2
, T

R fixat.
Fie sistemul de functii trigonometrice:
1, cos , sin , cos 2 , sin 2 ,..., cos , sin ,... t t t t n t n t
numit sistemul ortogonal al functiilor trigonometrice. Ortogonalitatea se poate verifica prin
calcul direct.
Prin normalizare se obtine sistemul ortonormal al functiilor trigonometrice:
1 2 2 2 2 2 2
, cos , sin , cos 2 , sin 2 ,..., cos , sin ,... t t t t n t n t
T T T T T T T

In raport cu acest sistem, pentru [ ]
2
, f L a a T +
cu
2
, T

periodica de perioada T ,
coeficientii sai Fourier generalizati sunt:
0
1 1
, ( ) ;
2 2
cos , ( ) cos ;
a T
a
a T
k
a
a f f t dt
T T
a k t f f t k tdt
T T

+
+

2 2

sin , ( )sin .
a T
k
a
b k t f f t k tdt
T T

+

Seria Fourier generalizata a functiei f in raport cu sistemul ortonormal este:


0
1

cos sin
k k
k
a a k t b k t

]
+ +
]


si converge in medie catre f.
Formula lui Parseval se rescrie astfel:
2
2 2 2 2
0
1

( )
a T
k k
a
k
a a b f f t dt

]
+ +
]


.
Seria Fourier trigonometrica atasate unei functii periodice
Se numeste serie trigonometrica o serie de functii de forma:
[ ]
0
1
cos sin
k k
k
a a k t b k t

+ +

2
unde
0
(numita pulsatie), , ,
k k
a a b
sunt constante rele si t variabila reala.
Sa observam ca, deoarece functiile
cos , sin t t
sunt periodice de perioada 2 , functiile
cos , sin , k t k t k N
sunt periodice cu perioada
2
k
T
k

. Din aceasta observatie rezulta


imediat ca daca seria trigonometrica este convergenta intr-un punct
0
t
, iar suma sa este
0
( ) S t

atunci seria va fi convergenta si in punctele
0 1
, t nT n + Z
si
0 0 1
( ) ( ) S t S t nT +
.
De aici rezulta ca este suficient sa cunoastem natura seriei intr-un interval [ ]
1
, a a T +

pentru a putea spune care este natura seriei pentru orice t real.
Daca seria trigonometrica este convergenta pe[ ]
1
, a a T +
atunci ea este convergenta pe
intreaga axa reala iar suma seriei [ ]
0
1
( ) cos sin
k k
k
S t a a k t b k t

+ +

este definita pe R si
este o functie periodica de perioada
1
2
T

.
Fiind data o functie f se pun urmatoarele doua probleme:
- daca f este suma unei serii trigonometrice sa se determine coeficientii seriei
0
, , ,
k k
a a b k

N ;
- in ce conditii o functie f poate fi dezvoltata in serie trigonometrica.
Pentru a raspunde la prima chestiune sa observam intai ca daca f este o functie
periodica de perioada T integrabila pe orice interval marginit atunci integrala fuctiei pe orice
interval de lungime egala cu perioada este aceeasi.
Se poate usor demonstra prin calcul direct urmatorul rezultat:
Daca f este periodica de perioada T, integrabila pe orice interval marginit, daca
[ ]
0
1
( ) cos sin
k k
k
f t a a k t b k t

+ +

si daca seria trigonometrica din membrul drept al


egalitatii precedente este uniform convergenta, atunci:
0
1
( )
2
( ) cos
2
( ) sin
a T
a
a T
k
a
a T
k
a
a f t dt
T
a f t k tdt
T
b f t k tdt
T

+
+
+

'

(Formulele lui Euler si Fourier),


cu a real arbitrar si
2
T

.
Constantele
0
, , ,
k k
a a b k

N determinate prin formulele Euler si Fourier se numesc
coeficientii Fourier ai functiei f(t) , iar seria trigonometrica cu acesti coeficienti se numeste
seria Fourier atasata functiei f(t) , chiar daca seria nu este convergenta in nici un punct sau
chiar daca, convergenta fiind, suma sa nu este egala cu f(t) pentru nici o valoare a lui t.
Pentru a raspunde la cea de-a doua problema pusa mai sus se introduce urmatoarea
notiune:
3
O functie f(t) satisface conditiile lui Dirichlet pe un interval [ ]
, a b
daca:
(i) f(t) este marginita si are cel mult un numar finit de puncte de discontinuitate in [ ]
, a b
;
(ii) exista o partitie a intervalului [ ]
, a b
intr-un numar finit de subintervale astfel incat pe
fiecare subinterval f(t) este monotona.
Rezultatul urmator cunoscut sub numele de teorema lui Dirichlet furnizeaza raspunsul
complet la cea de-a doua chestiune:
Daca functia f(t) periodica, de perioada T satisface conditiile lui Dirichlet pe un
interval [ ]
, a a T +
atunci seria sa Fourier converge pentru orice t. Suma S(t) a seriei Fourier
este egala cu f(t) in toate punctele in care f(t) este continua, convergenta seriei fiind
uniforma pe orice interval compact de continuitate. Intr-un punct c de discontinuitate, suma
seriei S(c) este egala cu media aritmetica a celor doua limite laterale ale functiei f(t) in
punctul c, adica
( 0) ( 0)
( )
2
f c f c
S c
+ +
.
Dezvoltarea in serie Fourier a unei functii se reduce la calculul coeficientilor dati de
formulele lui Euler si Fourier.
Este de remarcat faptul ca din dezvoltarea in serie Fourier a unei functii, folosind
concluziile teoremei lui Dirichlet se pot obtine sumele unor serii numerice prin inlocuirea
variabilei t cu o valoare, fie din domeniul de continuitate al functiei, fie considerand un punct
de discontinuitate.
Este evidenta legatura dintre coeficientii Fourier in raport cu sistemul ortonormal al
functiilor trigonometrice,
0

, ,
k k
a a b , si coeficientii Fourier in raport cu sistemul ortogonal al
functiilor trigonometrice,
0
, ,
k k
a a b
(dati de formulele lui Euler si Fourier):
0 0
;
;
2

,
2

'

k k
k k
a T a
T
a a
T
b b
prin urmare formula lui Parseval se rescrie folosind coeficientii dati de formulele Euler si
Fourier astfel:
2 2 2 2
0
1
1 1
( )
2
a T
k k
a
k
a a b f t dt
T

] + +
]


.
Aceasta formula este de asemenea utila in determinarea sumelor unor serii numerice.
Fie f(t) o functie periodica care satisface conditiile lui Dirichlet pe un interval de
lungime perioada.
Daca f(t) este functie para, atunci seria sa Fourier are forma:
4
0
1
cos
k
k
a a k t

, numita serie Fourier de cosinusuri unde


2
0
0
2
0
2
( )
4
( ) cos
T
T
k
a f t dt
T
a f t k tdt
T

'

.
Daca f(t) este impara, atunci seria sa Fourier devine de forma:
1
sin
k
k
b k t

, numita serie Fourier de sinusuri, unde



2
0
4
( ) sin
T
k
b f t k tdt
T

.
Forma complexa a seriei Fourier
Forma complexa a seriei Fourier se obtine scriind sinusul si cosinusul cu ajutorul
formulelor lui Euler:
cos
2
( )( )
sin
2
ik t ik t
ik t ik t
e e
k t
i e e
k t

'

Astfel seria devine:


0
1
2 2
ik t ik t k k k k
k
a ib a ib
a e e

+ ]
+ +
]
]

.
Daca f(t) este periodica de perioada T integrabila pe [ ]
, a a T +
, atunci seria de mai sus
se poate pune si sub forma:
in t
n
n
c e

, cu
1
( )
a T
in
n
a
c f e d
T


+

.
Prin urmare daca functia f(t) satisface conditiile lui Dirichlet si daca in fiecare punct
de discontinuitate valoarea functiei este egala cu media aritmetica a limitelor sale laterale in
acel punct, atunci:
( )
1
( ) ( )
a T
in t
n
a
f t f e d
T


+



.
5