P. 1
Probleme de Chimie An Organic A Si Organica

Probleme de Chimie An Organic A Si Organica

|Views: 11,269|Likes:
Published by Ligia Gheo

More info:

Published by: Ligia Gheo on Jul 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2015

pdf

text

original

PROBLEME

1. Se sulfonează 780 kg benzen, stiind că s-a folosit acid sulfuric 96% şi că produsul final este acidul benzen-sulfonic, se cere: - ecuaţia procesului - cantitatea de acid benzene-sulfonic obţinută la un randament de 80% - cantitatea de apă rezultată la acelaşi randament - cantitatea de acid sulfuric 96% folosită Rezolvare ; 780 kg
+

z kg
H2SO4

x kg
SO3H +

y kg
OH2

78 kg

98 kg

158 kg

18 kg

M benzene = 6 · 12 + 6 · 1 = 78 M acid sulfuric = 2 · 1 + 32 + 4 · 16 = 98 M acid benzene sulfonic = 6 · 12 + 6 + 32 + 3 · 16 = 158 M apei = 18 78 kg benzen……………….158 kg acid benzen-sulfonic 780 kg benzen………………..x kg acid benzen-sulfonic x = (780 · 158) / 78 = 1580 kg acid benzen sulfonic impur x` = x · η => x` = (1580 · 80) / 100 = 1264 kg acid benzen-sulfonic pur

78 kg benzen……………….18 kg apă 780 kg benzen………………..y kg apă y = (780 · 18) / 78 = 180 kg apă ( cantitate impură) y` = y · η => y` = (180 · 80) / 100 = 144 kg apă pură

78 kg benzen.........................98 kg acid sulfuric 780 kg benzene……………..z kg acid sulfuric z = (780 · 98) / 78 = 980 kg acid sulfuric pur % = (md / ms) · 100 => ms = (980 / 96) · 100 = 1120 kg acid sulfuric 96%

1

2. Să se calculeze viteza de curgere (V) a unui fluid printr-o secţiune circulară cu diametru (d)=2cm ştiind ca s-au transportat 20 L apă într-un timp de 1 min şi 30 secunde. Rezolvare t = 1 min şi 30 sec => 90 sec d= 2 cm => 0.02 m v= 20 L => 0.002 m³ A = (π d²) / 4 => A = (3.14 · 0.002²) / 4 = 0.00000314 m²

Qv = V adică Qv = 0.002 / 90 = 0.00002222 m³ / sec t W = Qv / A => W = 0.00002222 / 0.00000314 =7.076 m / sec

3.Să se calculeze viteza de curgere a 1000 mL soluţie NaCl într-un timp de 4 min şi 50 sec, printr-o conductă cu secţiunea de 31 mm. Rezolvare Criteriul Reynolds : - curgere laminară Re < 2300 - curgere intermitentă 2300 < Re < 10000 - curgere turbulentă Re > 10000 Re = (W d ρ) / η W – viteza de curgere a fluidului în m / sec d – diametrul conductei în m ρ – densitate în kg / m³ η – aici are semnificaţie de vâscozitate în kg / m · sec (Pascal · sec)

4. Care este duritatea totală a unei probe de 100 mL apă dacă la titrarea complexonometrică s-au folosit 50 mL soluţie de complexon III ? Câte mg de CaO corespund acestei durităţi a apei analizate ? Rezolvare Duritatea totală : DT = (56.1 · Vec) / V

DT reprezintă duritatea totală 56.1 rep cantitatea de CaO în mg care reacţionează (corespunde la 1 mL de soluţie de complexon III)

2

Vec este volumul de complexon III folosit la titrare ( volumul la punctul de echivalenţă) - V este volumul de apă luat in lucru a apei de analizat DT = (56.1 · 50) / 100 = 28.05 ° DT 1° D......................10 mg CaO 28.05 ° d...............x x = 280.5 DT

-

5. Câte grame de HCl se titrează cu 5 cm³ soluţie NaOH cu titrul T=0.003645 ? Rezolvare 1 cm³ sol NaOH...............................0.003645 g NaOH 5 cm³ sol NaOH...............................x g NaOH x = (5 ·0.003645) / 1 = 0.018225 g NaOH HCl + NaOH  NaCl + HOH

1 mol NaOH..............................1 mol HCl MNaOH = 40 MHCl = 36.5 40 g NaOH..........................36.5 g HCl 0.018225 g NaOH…………………y g HCl y = (0.018225 · 36.5) / 40 = 0.0166303 g HCl 6. Să se calculeze criteriul Re la curgerea anilinei într-un schimbător de căldură cu ţevi având o viteză de curgere de 0.03 m / sec ştiind că diametrul ţevii este de 20 mm. Rezolvare ρ anilină 120°C = 933 kg / m³ η= 0.52 CP (centipuaz) 1 P = 100 CP = 0.0052 Pa · sec 1 CP = 0.0.3 Pa · sec 20 mm = 0.02 m Re = (W dρ) / η => Re = (0.03 · 0.02 · 933) / 0.052 = 1.76 · 10³ = 1076

 curgere laminară

3

7. Un compus monohidroxilic aromatic cu un singur nucleu conţine 14.81 % oxigen. Se cere : - aflaţi formula moleculară - formulele structurale ale fenolilor izomeri şi denumirea lor - indicaţi izomerii care nu fac parte din clasa fenolilor Rezolvare CnH2n – 6O M = 12n + 2n – 6 + 16 = 14n + 10 100 g fenol..........................14.81 g O 14n + 10 g fenol..................16 g O 1600 = (14.81 · 10) + 14n 1600 – 14.81 = 1451.9 1451.9 = 207.34 n = 1451.9 / 207.34 = 7 C7H2·7 – 6O => C7H8O, avem: o – metilfenol, p – metilfenol

8. Să se calculeze cantitatea de CaO de puritate 80% necesar pentru a indepărta 500 mg de MgCl2 aflata în apa supusa epurării. Rezolvare M CaO = 56 M MgCl2 = 95 MgCl2 + CaO + HOH > Mg(OH)2 + CaCl2

1 mol MgCl2……………………..1 mol CaO 95 mg MgCl2…………………....56 mg CaO 500 mg MgCl2……………………x mg CaO x= 294 mg 100% CaO pur 100 mg CaO…………………….80 mg CaO pur y mg CaO…………………….294 mg CaO pur y= 367 mg CaO impur

4

...................... Rezolvare 1 mol gaz.........4 = 350 g NH4OH substanţă pură 100 g sol....................................22........107 g hidroxid feric 5 ........................................................................... Să se calculeze cantitatea de soluţie de NH4OH de concentraţie 10% necesară pentru a neutraliza 224 litri de Cl...........10 g NH4OH y g..........x g bicarbonat de Fe x= 3560 g bicarbonat de Fe 2 · 107 g bicarbonat de Fe....................224 L Cl2 x= (35 · 224) / 22............................y y= 3560 · (2 · 178) / 2 · 107 = 5922.............................4 L Cl2 x g .... Rezolvare 2 Fe²(HCO3)2 + ½ O2  2 Fe³(OH)3 + 4 CO2 M HIDROXID FERIC = 107 M BICRBONAT DE FER = 178 1 L sol bicarbonate de Fe………………………................ 350 g NH4OH y= (100 · 350) / 10 = 3500 g sol 10 % NH4OH 10.9............4 L (condiţii normale) Condiţii normale : P = 1 atm T = 273 K NH4OH + Cl2  NH4Cl + HOH + HCl M hidroxid de amoniu = 35 35 g NH4OH....24 g hidroxid feric 1 L sol hidroxid feric...............2 · 178 g bicarbonat Fe 10 L sol bicarbonat de Fe.... Să se calculeze cantitatea de hidroxid feric de concentraţie 2 M care se obţine din 10 L de soluţie bicarbonat de concentraţie 1 M....................2 · 178 g hidroxid feric 3560 g bicarbonat de Fe.....22...

133) / 10 = 71.5922.feric intră 6 kg hird.133 kg hidroxid feric pur. se obţine prin conţinutul de NaOH asupra uleiului de măsline (trioleină).34 L hidroxid feric z= reprezintă cantitatea de soluţie de un mol 11. reacţionează 100 kg sol hidr feric…………………………. Un săpun de calitate bună.calculează masa de săpun obţinută dacă se folosesc 500 kg oleină şi se lucrează cu randament de 70% 6 .33 kg soluţie hidroxid feric 12. Randamentul de transformare este de 60%.feros…………………………reacţionează 2 kmoli hidr.24 g hidroxid feric z= 55. Feros intră 10 kg sol hidroxid feros……………………….133 kg subst pură q= (100· 7..10 kg subst pură q kg…………………………………………. Rezolvare M HIDROXID FERIC = 107 M HIDROXID FEROS = 90 2 Fe²(OH)2 + ½ O2 + HOH  2 Fe³(OH)3 100 kg sol hidrxid feros…………………………20 kg substanţă pură hidroxid feros 50 kg……………………………………………x kg x= 10 kg substanţă pură de hidroxid feros intră 100 kg sol hidroxid feros……………………….z L…………………………………………….reacţionează 60 kg hidr.reacţionează y kg y= 6 kg (care reacţionează) intră 2 kmoli hidr.7. Să se calculeze cantitatea de soluţie de Fe(OH)3 de concentraţie 10% care se obţine prin oxidarea unei soluţii apoase de hidroxid feros 20% in cantitate de 50 kg. Scrie reacţia de saponificare. Feros………………………reacţionează 2 · 107 hidr. Feros………………………z z= (6 · 2 · 107) / 2 · 90 = 7. Feric intră 2 · 90 kg hidr. şi : .

Să se determine înălţimea totală de ridicare a pompei.COO¯Na SAPUN  + CH2 – CH – CH2 | | | OH OH OH GLICERINA M = 912 x= (500 · 3 · 912) / 884 = 1547. Distanţa pe verticală între locul de fixare a manometrului şi vacuumetrului este de 40 mm.8 kgf / cm².511 kg de săpun cu randament 100% η= (Cp / Ct) · 100 => Ct = y · η NaOH pur y= (500 · 3 · 40) / 884 = 67. Vacuumetrul fixat pe conducta de aspiraţie indică un vid de 21 cm Hg. iar a celei de refulare 30 mm.44 kg de săpun la randament de 70% => 13.calculează masa de soluţie NaOH 40% care se utilizează în reacţia de saponificare dacă se lucrează cu exces de 40%. Rezolvare : 7 .70 = 47.87 kg C% = (md / ms) · 100 40% = [md (care este y ) / ms ] · 100 ms = (67.87 · 0. Rezolvare Masa = 500 kg CH2 – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 | CH – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 | CH2 – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 TRIOLEINA + NaOH  M = 884 Masa = x kg 3CH3 – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 . Manometrul de pe conducta de refulare a unei pompe care transportă 8.4 m³ apă / minut indică o presiune de 3.675 kg NaOH 40% y`= 67. Diametrul conductei de aspiraţie este de 350 mm.87 ·100) / 40 = 169..

...35²) = 1.8 g alcool etilic 167 100 g sol…………………95 g alcool etilic y g sol…………………....45 m / s 14.Ce cantitate de alcool etilic 95 % este necesară pt a transforma 250 g acid pnitrobenzoic în anestezină ? * ce cantitate de anestezină de puritate 99 % se obţine în procesul de mai sus ? Rezolvare : COOH + NO2 ACID PARA ALCOOL ETILIC NITROBENZOIC COOC2H5 C2H5OH NO2 [H] COOC2H5 NH2 ANESTEZINA 1 mol acid p-nitrobenzoic..46 g alcool etilic 250 g acid p-aminobenzoic………………….....w²asp ρg 2g w asp = 8.68..Hm = Pref – Pasp + Ho w² ref .........8 g alcool etilic 8 .1 mol alcool etilic MANESTEZINA = 167 MALCOOL ETILIC = 46 167 g acid p-aminobenzoic…………………. Sa se calculeze cantitatea de eter etilic obţinut din 100 kg etanol de concentraţie 70%...785 · 0...68........... Rezolvare : 2 C2H5OH H2SO4 C2H5 O C2H5 + HOH M etanol = 1000 kg C = 70% 15.x g alcool etilic x = 250 · 46 -.....4 / (60 · 0.

165 g anestezină 250 g acid p-nitro-benzoic……………………..95 g anestezină pură 200 g anestezină impură………………..Calculaţi cantitatea de procaină obţinută din 200 g anestezină 95 %..x g anestezină pură x = 200 · 95 -.72.. Rezolvare : COOC2H5 + NH2 ANESTEZINA COO HO CH2 CH2 N C2H5 C2H5 ............y = 68..5 anestezină impură 99 16..8 · 100 -..249..1 mol anestezină MACID P-NITROBENZOIC = 167 MANESTEZINA = 165 167 g acid p-nitrobenzoic……………………..190 g anestezină pură 100 165 g anestezină………………236 g procaină 190 g anestezină………………y g procaină 9 .etanol NH2 CH2 CH2 N C2H5 C2H5 PROCAINA 1 mol anestezină……………………1 mol procaină MANESTEZINA = 165 g MPROCAINA = 236 g 100 g anestezină impură……………….....42 g alcool etilic 95 % 95 *)) 1 mol acid p-nitrobenzoic..247 g anestezină 167 100 g anestezină impură……………….z g anestezină z = 250 · 165 -.99 g anestezină pură q g anestezină impură…………………247 g anestezină pură q = 100 · 247 -.

.....1 mol acid salicilic MASPIRINA = 180 MACID SALICILIC = 138 180 g aspirină... 100 Ct Cp – cantitatea practica Ct – cantitatea teoretică Cp = 1500 g aspirină => Ct = Cp · 100 η Ct = 1500 · 100 -.1278 g acid salicylic pur y = 1278 · 100 -.............1278 g acid salicilic 80 100 g acid salicylic impur……………………......x g acid salicilic x = 1667 · 138 -. dacă randamentul procesului este de 90 %.1345 g acid salicylic impur 95 10 .271 g procaină 165 17....95 g acid salicylic pur y g acid salicylic impur……………………..... la un randament de 90 % 1 mol aspirină....138 g acid salicilic 1667 g aspirină………....y = 190 · 236 -....Ce cantitate de acid salicylic 95 % şi de anhidridă cetică sunt necesare pentru a fabrica 1500 g aspirină ...1667 90 => Ct = 1667 g aspirină.... Ce produs secundar se obţine şi în ce cantitate ? Rezolvare : COOH OH + ACID SALICILIC COOH OCOCH3 (CH3CO)2O ANHIDRIDA ACETICA ASPIRINA + CH3COOH ACID ACETIC Randamentul are formula: η = Cp ..............

4 ·¯³ moli Reacţia de precipitare a CaF2 decurge astfel : CaCl2 + 2 F _ CaF2 + 2 Cl _ iniţial avem 2 · 10¯³ moli CaCl2 şi 2.1 prin urmare. soluţia de CaCl2 va avea o concentraţie de 0.Se amestecă 20 ml CaCl2 de concentraţie 2 · 10¯¹ N cu 30 ml HF de concentraţie 8 · 10¯². reacţia CaCl2 + F¯ e în raport molar 1:2 prin urmare cantitatea de CaCl2 este în exces faţă de cantitatea ce poate fi transformată de F¯ disponibilă cei 2.2) · 10¯³ moli = 0. conform legii extinse Debye – Huckel calculaţi pH soluţiei (pH = -lg din activitatea ionilor H3O) Rezolvare:2 conform enunţului este vorba de stoechiometria reacţiei de precipitare a CaF2 prin amestecarea unei soluţii de CaCl2 cu o soluţie de HF o primă precauţie este transformarea concentraţiei CaCl2 ce este exprimată în mod normal în molaritate : CM = CN CaCl2 K => CM = 2 · 10¯¹ 2 K=2 => CM = 0.2 · 10¯³ moli CaCl2 prin urmare cantitatea de CaCl2 în exces va fi : μ exces = (2 – 1.4 · 10¯³ moli HF (F¯) conform stoechiometriei. Cunoscând : Ks pt CaCl2 = 4 · 10¯¹¹ Ka pt HF = 10¯³ Calculaţi : a.4 · 10¯³ moli F¯ vor putea transforma o cantitate de 1.2. Vom calcula numărul de moli din fiecare ion prezent iniţial în soluţie : μi = Ci · vi μi Ca² = 10¯¹ · 20 · 10¯³ = 2 · 10¯³ moli μi Cl¯ = 2 · 10¯¹ · 20 · 10¯³ = 4 ·¯³ moli (deoarece stoechiometria compusului este CaCl2) μi HF = 8 · 10¯² · 30 · 10¯³ = 2. ţinând cont de tăria ionică.0008 moli 11 . concentraţia ionilor F¯ în amestec b.1 M.

ţinând cont că volumul final rezultat prin amestecare este de 50 ml prin urmare concentraţia ionilor de Ca² în amestecul final va fi raportul dintre numărul de moli de Ca (CaCl2) în exces şi volumul final 0.0050 - pt a calcula cerinţa enunţului şi anume concentraţia ionilor F¯ procedăm întocmai. nu rămâne decât să determinăm care este concentraţia analitică a F¯ în aceste condiţii în continuare aplicăm definiţia fracţiei molare (a coeficientului de distribuţie) pt F¯ αF¯ = conc ech [F¯] CF¯ prin urmare.0008 -.8 · 10¯² 0. (1) => CF¯ = √¯ (Ks/ Ca²) - în expresia (1) cunoaştem Ks cât şi concentraţia Ca în exces prin urmare.- prin urmare putem să calculăm în aceste condiţii care este concentraţia ionilor în amestec.1. concentraţia de echilibru (conc ech) a F¯ va fi conc ech [F¯] = αF¯ · CF¯ 12 .6 · 10¯² 0.0050 - concentraţia ionilor Cl¯ va fi numărul de moli de ioni Cl¯ raportat la volumul final. conform celor discutate la exemplu calculării solubilităţii CaCl2 prin urmare este vorba de solubilitatea CaF2 în condiţii de exces de ioni Ca² în condiţiile în care F¯ este o baza slabă şi poate fi angrenată într-un echilibru acidobazic ce conduce la protonarea acesteia ecuaţia echilibrului de precipitare-dizolvare va fi : CaF2 Solid Ks = Ca · C²F¯ Ca 2+ + 2 F _ F - _ + HOH FH + _ HO conform definiţiei Ks. adică 4 · 10¯³ -.

benzen. interacţionează cu Oxigenul 4FeO + O2 = 2Fe2O3 20. MgO. concentraţia H3O din sistem va fi egală cu raportul dintre numărul de moli a HF şi volumul final al amestecului 19. NiO. CuO. CrO3 etc. etanol. oxizi acizi şi oxizi amfoteri. FeO. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. Oxizii metalelor în gradele superioare de oxidare posedă proprietăţi acide (Mn2O7. ale căror moleculele sunt alcătuite din atomii a două elemente. 13 . Oxizii se clasifică în trei grupe: oxizi bazici. Oxizi bazici formează numai metalele: Na2O. MnO etc. se numesc oxizi. Oxizii bazici interacţionează cu acizi formând sare şi apă: BaO + H2SO4 = BaSO4 + H2O Oxizii metalelor alcaline şi alcalino-pământoase interacţionează cu apa formând hidroxizi: CaO + H2O = Ca(OH)2 (stingerea varului) Oxizii bazici interacţionează cu oxizii acizi formând săruri Na2O + CO2 = Na2CO3 Oxizii inferiori ai metalelor. Oxizii bazici sunt oxizii cărora le corespund baze. În trei eprubete neetichetate se află soluţii de acid acetic. .Daţi exemple de oxizi bazici. care posedă câtevaoxige grade de oxidare. BaO.). unul dintre care este oxigenul.- lucrurile se simplifică mult faţă de situaţia H2CO3 (de exemplu) deoarece HF este acid monoprotic prin urmare Ka Ka + [H3O] αF¯ = - concentraţia ionilor de hidroniu în amestec se calculează ţinând cont de implicarea totală a F¯ în echilibru de precipitare – dizolvare în acest caz particular ca urmare a omogenizării F¯ în echilibru de precipitaredizolvare a CaF2. Substanţele compuse. Propuneţi o modalitate de identificare a conţinutului acestor eprubete. Explicaţi proprietăţile lor chimice prin 3-4 exemple de ecuaţii ale reacţiilor chimice. CaO.

12 l de gaz (c. se formează esteri cu miros plăcut de fructe: 21. asupra componenţilor din eprubete se acţionează cu amestec nitrant (HNO3+H2SO4). acizii carboxilici formează esteri. adăugând la substanţele din eprubete alcool etilic. numai în cazul acidului acetic vom obţine esterul respectiv. b) Identificarea benzenului. hârtia de indicator universal. 14 . În eprubeta cu benzen se obţine nitrobenzen.n. La tratarea a 10 g de aliaj de fier şi cupru cu acid azotic concentrat s-au eliminat 1. depistat după mirosul de migdale amare c) Identificarea alcoolului etilic La interacţiunea alcoolilor cu acizii carboxilici saturaţi. Pentru identificarea benzenului. introdusă în soluţie de acid acetic. se colorează în roz. Astfel. care au miros de fructe. depistat după mirosul specific Acidul acetic mai poate fi identificat şi cu indicator universal.a) Identificarea acidului acetic La interacţiune cu alcoolii. Să se determine partea de masă a fiecărui metal din componenţa aliajului.). Deşi este un acid slab.

12 l de NO2: 1 mol (Cu) ----------. m(Cu) = 0. Se scrie ecuaţia reacţiei de interacţiune a cuprului cu acid azotic concentrat luat în surplus: În conformitate cu ecuaţia reacţiei se determină cantitatea de cupru (moli).59 g.1.55 g/mol = 1. . astfel gazul degajat s-a obţinut ca rezultat al interacţiunii cuprului cu acid azotic.Se determină masa cuprului.1% de fier şi 15.025 moli · 63. Se determină părţile de masă a Fe-ului şi a Cu-ului în aliaj Răspuns: Aliajul este constituit din 84. m(Fe) = 10 g – 1.59 g = 8. la a cărei interacţiune s-au degajat 1.Fierul metalic cu acidul azotic concentrat nu interacţionează. Se determină masa fierului din aliaj: m(Fe) = m(aliaj) – m(Cu). M(Cu) = 63.12 l (gaz) moli (Cu).9% de cupru 15 .44.55 g/mol.8 l (gaz) x moli (Cu) ---------.41 g. care a interacţionat: m = υ x(moli) · M(x).

. Deduceţi formula moleculară a compusului organic ce conţine 80% de carbon şi 20% de hidrogen. cel mai simplu raport al atomilor de C şi H în substanţa dată este de 1 : 3.22.67 : 20 = 1 : 3 Astfel.Se determină formula moleculară a compusului Formula moleculară a compusului este (C1H3) · 2 sau C2H6 16 .Se determină cantitatea de substanţă a fiecărui element în 100 g de compusul organic: M(C) = 12g/mol. M(H) = 1g/mol. . Densitatea lui după hidrogen este egală cu 15.Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţe al elementelor în compus x : y = 6. Se calculează masele C şi H. care se conţin în 100 g de compus organic .Se determină masa molară a compusului .

Astfel. Clorul interacţionează cu metalele. şi are electronegativitatea relativ mare. La interacţiunea cu fluorul. etanul. clorul posedă grade de oxidare pozitive +1. Cel mai caracteristic grad de oxidare al clorului în compuşii săi este –1. +5. Clorul este un nemetal tipic. În compuşii.Răspuns: Formula compusului dat este C2H6. În urma interacţiunii. 23. dacă se ştie că el are următoarea configuraţie electronică: 1s22s22p63s23p5. puţin solubil în apă. care se foloseşte pentru înălbirea ţesăturilor: 2Ca(OH)2 + Cl2 = Ca(ClO)2 + CaCl2 + 2H2O La interacţiunea cu soluţiile alcaliilor la temperatură ridicată. Clorul interacţionează cu hidrogenul. Clorul este un oxidant puternic. se obţin săruri 2Fe + 3Cl2 = 2FeCl3 Clorul intră în reacţie cu nemetalele (excepţie fac oxigenul. Ce proprietăţi chimice are acest element. face parte din grupa a VII-a a sistemului periodic – grupa halogenilor. el oxidează şi metalele platinice. +3. bine solubil în apă şi cu miros înţepător: Cl2 + H2 = 2HCl Soluţia apoasă de clorură de hidrogen este acidul clorhidric. clorul este un gaz de culoare galben-verzuie. Interacţionează activ cu metalele şi cu majoritatea nemetalelor (excepţie fac O2. gazele inerte). La temperatură înaltă. formând clorura de hidrogen. la rece se obţine hipoclorura de calciu. Numărul electronilor în atomul unui element chimic este egal cu numărul protonilor din nucleu şi cu numărul de ordine al elementului în sistemul periodic. cu elementele cu electronegativitate mai mare (F.O). Despre ce element este vorba. +7. N2. gaz incolor. se obţin cloratul şi clorura metalului respectiv: 4Cl2 + 6KOH = 5KCl + KClO3 + 3H2O 17 . azotul şi gazele nobile). Ca(OH)2 (varul stins). În condiţii obişnuite. Daţi câteva exemple de reacţii chimice . 2P + 5Cl2 = 2PCl5 Ca rezultat al interacţiunii clorului cu hidroxidul de calciu. elementul având configuraţia electronică 1s22s2s2p63s23p5 şi numărul de ordine 17 este clorul. clorul manifestă proprietăţi de reducător.

care se depistează după mirosul de migdale amare: b. substanţă ce colorează soluţia în albastru: c. Identificarea aldehidei formice Aldehida formică se identifică cu soluţie amoniacală de oxid de argint (reactivul Tollens). Identificarea glicerinei Glicerina interacţionează cu hidroxidul de cupru(II) formând gliceratul de cupru. În trei eprubete neetichetate se află benzen. În urma interacţiunii.Clorul gazos interacţionează cu hidrocarburile. . pe pereţii eprubetei se formează un strat strălucitor de argint metalic (reacţia oglinzii de argint). Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. glicerină şi aldehidă formică. se obţine nitrobenzenul. obţinându-se clorderivaţi: CH4 + Cl2 = CH3Cl + HCl (reacţia de substituţie) H2C = CH2 + Cl2 = ClH2C – CH2Cl (reacţia de adiţie) 24. Ca rezultat al interacţiunii. Propuneţi metoda de identificare a conţinutului acestor eprubete. a. Identificarea benzenului Benzenul poate fi identificat cu amestec nitrant (H2SO4 + HNO3). 18 .

25.30% şi ω (N)=23. Ce masă de sare se obţine la interacţiunea hidroxidului de sodiu cu masa 60g cu acid azotic cu masa 126g .Se scrie ecuaţia reacţiei: NaOH + HNO3 = NaNO3 + H2O Conform ecuaţiei reacţiei 1 mol de NaOH interacţionează cu 1 mol de HNO3 şi se obţine 1 mol de NaNO3. Dat fiind că acidul azotic este luat în surplus.00%. ω (H)=15.Se determină cantităţile iniţiale de substanţă de NaOH şi HNO3: M(NaOH) = 40g/mol. Denumiţi această amină 19 . . Răspuns: La interacţiunea acidului azotic cu masa 126g şi a hidroxidului de sodiu cu masa 60g s-a obţinut nitrat de sodiu cu masa 127.Se determină masa nitratului de sodiu obţinut: m(x) = υ (x) ·M(x). cantitatea de NaNO3 se calculează după cea de NaOH. Determinaţi formula aminei primare cu părţile de masă ale elementelor egale cu: ω (C)=61.5g 26. care a interacţionat complet: .70%.

obţinuţi la substituţia atomilor de hidrogen din molecula amoniacului cu radicali ai hidrocarburilor. Conform numărului de atomi de hidrogen substituiţi. Valorile obţinute se împart la cea mai mică valoare şi se determină cel mai simplu raport al atomilor elementelor date în componenţa compusului organic: υ (C) : υ (H) : υ (N) = 3 : 9 : 1.3 : 1. care se conţine în 100g de amină: . Formula ei generală este R-NH2.Se determină masa fiecărui element. Substanţa cu părţile de masă a elementelor constituente indicate are formula bruto C3H9N sau C3H7NH2. În problemă este dată amina primară. amine secundare – sunt substituiţi doi atomi de hidrogen.6929. aminele se clasifică în: a. . raportul molar al elementelor componente în amină este: υ (C) :υ (H) :υ (N) = 5. Astfel.Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă al elementelor în amină M(C) = 12 g/mol. b. Aceasta este propilamina. M(N) = 14 g/mol. amine primare – este substituit un atom de hidrogen.08: 15.Aminele reprezintă compuşi organici. 20 . c. M(H) = 1 g/mol. amine terţiare – sunt substituiţi toţi trei atomii de hidrogen.

Pb. hematita (Fe2O3). În sistemul periodic fierul are numărul de ordine 26 şi este situat în perioada a patra. Are configuraţia electronică 1s22s22p63s23p63d64s2. cu ajutorul cărora se pot realiza următoarele transformări: 1. în care metalul manifestă gradele de oxidare +2 şi +3. cu o plasticitate bună. 3. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. Fierul. Se cunosc compuşi. adică este oxidat de ionii de hidrogen până la fier(II): Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 Acizii sulfuric şi azotic concentraţi nu interacţionează cu fierul la rece. Cu. În şirul activităţii metalelor. Oxizii. 5. Sn. fierul este situat mai la stânga de Ni. limonita (Fe2O3·H2O). în care fierul manifestă grade de oxidare şi mai mari. 4. oxidându-l până la fier(III): 21 . Fierul este unul dintre cele mai răspândite metale în natură. subgrupa secundară a grupei a opta. pirita (FeS2) etc. Pentru fier sunt caracteristici compuşii. de aceea el substituie aceste metale din soluţiile apoase ale sărurilor lor: CuSO4 + Fe = FeSO4 + Cu Fierul se dizolvă în acizii clorhidric şi sulfuric diluaţi. El se întâlneşte în componenţa minereurilor ca: magnetita (Fe3O4). însă la încălzire aceşti acizi dizolvă fierul. 2. Fierul este un metal alb-argintiu. H2 + Cl2 = 2HCl 2HCl + Ag2O = 2AgCl + H2O 2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O CuCl2 + 2NaOH = Cu(OH)2 + 2NaCl 28. Dependenţa proprietăţilor compuşilor fierului de gradul lui de oxidare. hidroxizii şi sărurile lui. Hg.Răspuns: Amina în cauză este propilamina C3H7NH2 27.

se transformă în Fe(OH)3. care se obţine la interacţiunea sărurilor solubile ale fierului(II) cu alcalii.Fierul se dizolvă şi în acid azotic diluat.) = F(NO3)3 + NO + 2H2O Fierul formează doi oxizi: FeO şi Fe2O3. în prezenţa apei. Interacţionează cu acizi: Fe(OH)2 + H2SO4 = FeSO4 + 2H2O Oxidul de fier(III) este cel mai stabil compus natural al fierului. oxidant este ionul nitrat. în prezenţa aerului. Oxidul de fier(II). este pulbere de culoare neagră. care se reduce până la NO: Fe + 4HNO3(dil. obţine culoare verzuie. Fe2O3 reprezintă pulbere de culoare roşie-brună. Ca şi în cazul acţiunii acidului azotic concentrat. Se obţine prin reducerea oxidului de fier(III) cu oxid de carbon(II) la temperatura egală cu ≈ 500°C: Fe2O3 + CO → 2FeO + CO2 Oxidul de fier(II) manifestă proprietăţi de oxid bazic. FeO. apoi brun-roşcată. γ . Ca rezultat al oxidării cu oxigen. la temperatură înaltă. δ . FeCl2 + 2NaOH → Fe(OH)2 + 2NaOH Hidroxidul de fier(II) reprezintă un precipitat alb care. este insolubil în apă. 4Fe(OH)2 + O2 + 2H2O = 4Fe(OH)3 Fe(OH)2 manifestă proprietăţi de bază bine pronunţate. se dizolvă în acizi formând săruri FeO + 2HCl = FeCl2 + H2O FeO se oxidează cu oxigenul formând oxidul de fier (III): 4FeO + O2 = 2Fe2O3 Oxidului de fier(II) îi corespunde hidroxidul de fier(II) Fe(OH)2. Fe2O3 are câteva modificaţii: α. Se obţine la arderea piritei: 22 . insolubilă în apă şi în alcalii.

iar cu alcaliile formează compuşi complecşi: 2Fe(OH)3 + 3H2SO4 = Fe2(SO)4 + 3H2O Fe(OH)3 + 3KOH = K3[Fe(OH)6] Compuşii fierului(II) posedă proprietăţi reducătoare.Fe2O3 manifestă proprietăţi slab pronunţate de oxid amfoter. formează sărurile fierului (III). 23 .). Fe(NO3)3 · 9H2O este folosit în calitate de mordant la vopsirea ţesăturilor de bumbac. Hidroxidul de fier(III) este o bază mai slabă decât Fe(OH)2 şi manifestă proprietăţi amfotere. precum şi ca mordant la colorarea ţesăturilor. iar la interacţiunea cu alcalii – săruri. cristalohidratul clorurii de fier(III) FeCl3 · 6H2O se foloseşte în calitate de coagulant la purificarea apei. La interacţiunea cu acizii. Interacţionează cu acizii formând sărurile fierului (III). interacţionând cu oxidanţii puternici (K2Cr2O7. Ca rezultat. KMnO4 etc. în ale căror moleculele fierul face parte din restul acid: Fe2O3 + 6HCL = 2FeCl3 + 3H2O Oxidul de fier (III) poate fi redus cu hidrogen până la oxid de fier(II): Fe2O3 + H2 → 2FeO + H2O interacţiunea sărurilor fierului(III) cu alcaliile: FeCl3 + 3NaOH → Fe(OH)3 + 3NaCl Fe(OH)3 este o substanţă de culoare brună-roşie insolubilă în apă. Fe(II) se oxidează până la Fe(III): 10FeSO4 + 2KMnO4 + 8H2SO4 = 5Fe2(SO4)3 + 2MnSO4 + K2SO4 + 8H2O Dintre sărurile fierului cele mai des sunt întrebuinţate: cristalohidratul sulfatului de fier(II) FeSO4 · 7H2O.

gaz inert. Atomul elementului chimic cu configuraţia electronică 1s22s22p63s23p6 are în componenţa sa 18 electroni şi deci acest element are numărul de ordine 18. 24 . K+. În consecinţă. Determinaţi partea de masă a oxidului de cupru (II) în amestecul iniţial.5 = V5+ Cr .n.88 l (c.Se scriu ecuaţiile reacţiilor respective: CuO + 2HNO3(c) = Cu(NO3)2 + H2O Conform ecuaţiilor reacţiilor. Asupra amestecului din cupru şi oxid de cupru (II) cu masa 75g s-a acţionat excesiv cu acid azotic concentrat. 30. P3–. Acesta este argonul. situat în perioada a III-a . Argumentaţi răspunsul. configuraţia electronică a atomului de argon: K – = K+ Ca – 2 = Ca2+ Sc – 3 = Sc3+ Ti – 4 = Ti4+ V . care au un număr de electroni pe ultimul nivel electronic mai mic de opt şi mai mare de patru (la interacţiunea chimică atomii acestor elemente adiţionează electroni): Cl + S+2 P+3 C+4 = Cl– = S2– = P3– = C–4 Atomii elementelor chimice situate în perioada IV care la interacţiunea chimică cedează toţi electronii de orbitalii 3d şi 4s obţin.7 = Mn7+ Astfel.). atomul elementului chimic Ar. de asemenea. . substanţă în stare gazoasă se obţine numai la interacţiunea cuprului cu acid azotic.6 = Cr6+ Mn . S2–. Sc3+ şi Ti+4 au configuraţia 1s22s22p63s23p6.29. Aceeaşi configuraţie pot obţine atomii elementelor chimice din aceeaşi perioadă. Ca2+. ionii Cl–. s-a degajat gaz cu volumul 26. Ce elemente chimice au atomi şi ioni cu configuraţia electronică 1s22s22p63s23p6. grupa a VIII-a a sistemului periodic al elementelor chimice.

Densitatea relativă a vaporilor acestei substanţe după aer este egală cu 1. 32. Determinaţi formula chimică a substanţei. La arderea unei substanţe organice cu masa de 2.88 l de NO2: .7g.6 moli · 63. M(Cu) = 63..546 g/mol.Se determină masa oxidului de cupru şi partea de masă a lui în amestec: m(CuO) = m(Cu+CuO) .3g ce conţine C. H. la a cărei interacţiune s-au degajat 26.587.546 g/mol = 38.Se determină masa cuprului: m(x) = υ (x) · M(x).8724 g. Se scrie ecuaţia reacţiei în formă generală: 25 . .Se determină cantitatea de substanţă de Cu (moli). Răspuns: Partea de masă a oxidului de cupru în amestec constituie 49.1276 g = 36. m(Cu) = 0.1276 g.4g şi apă cu masa 2.m(Cu) = 75 g – 38. s-a obţinut oxid de carbon (IV) cu masa 4. cu ajutorul cărora din metan şi reagenţi anorganici se poate obţine 1-butanol. O.16%. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor. 31.

1 mol de CO2 conţine 1 mol de C 44 g (CO2) -------. .p g (H) Se determină masa oxigenului: 2.587 · 29 = 46 g/mol .7 g (H2O) --------.4 g (CO2) -------.3 g CxHyOz = 1.3) = 0.Se determină masa molară a substanţei cu formula C2H6O: M(C2H6O) = 24 + 6 + 16 = 46 g/mol Substanţa supusă arderii are formula C2H6O.q g (C) M(H2O) = 18 g/mol. 26 .12 g (C) 4. care se conţine în proba substanţei organice: M(CO2) = 44 g/mol.3 g (H) + r g (O) m(O) = 2.3 – (1.Se determină masa carbonului şi a hidrogenului.2 g (H) 2.8 g (O) Se determină raportul molar al elementelor în substanţă: Astfel.CxHyOz + O2 = xCO2 + y/2 H2O.2 g (C) + 0. formula cea mai simplă a substanţei este C2H6O Masa molară a substanţei este egală cu: M(x) = Daer · Maer = 1. M(C) = 12 g/mol. M(H) = 1 g/mol 1 mol de H2O conţine 2 moli H 18 g (H2O) --------.2 + 0.

Numărul de ioni de hidrogen. Se numesc acizi electroliţii la a căror disociere se formează în calitate de cationi numai ioni de hidrogen. propusă de I. pentru majoritatea sunt caracteristice următoarele etape: 27 . care în procesul reacţiei chimice cedează protoni. Astfel deosebim acizi mono-.Acizii: definiţii. acizii se clasifică în acizi oxigenaţi (restul acid conţine oxigen) şi acizi neoxigenaţi (restul acid nu conţine oxigen).Bronsted. interacţiunea cu bazele. 33. De exemplu: H3PO4 H+ + H+ + H+ + (treapta I-a) (treapta a II-a) (treapta a III-a) Gradul de disociere a acizilor polibazici se micşorează odată cu mărirea treptei de disociaţie. determină bazicitatea acestui acid. În soluţiile acestor acizi sunt prezente produsele disociaţiei tuturor treptelor. bi. În funcţie de componenţa restului acid. În formă generală.Răspuns: Substanţa supusă arderii are formula chimică C2H6O şi poate fi alcoolul etilic C2H5OH sau eterul dimetilic H3C–O–CH3. acizi sunt substanţe. proprietăţi.şi tribazici. proprietăţile generale ale acizilor (gustul acru. care se obţin la disociaţia unei molecule de acid. Acizii polibazici disociază în trepte. Deşi tehnologiile industriale de obţinere a acestor acizi se deosebesc. clasificări. Acizii neoxigenaţi se obţin la dizolvarea în apă a produselor interacţiunii directe a nemetalului cu hidrogenul: Cl2(gaz) + H2(gaz) = 2HCl(gaz) Acizii oxigenaţi pot fi obţinuţi la interacţiunea oxizilor acizi respectivi (anhidridelor acide) cu apa. disociaţia electrolitică a acizilor se prezintă în felul următor: HnA → nH+ + AnPornind de la teoria protonică. căi de obţinere. schimbarea culorii indicatorilor. cu oxizii bazici şi cu sărurile) sunt condiţionate de prezenţa ionilor de hidrogen în soluţiile lor. Conform teoriei disociaţiei electrolitice.

la rândul ei. Acizii. drept materie primă serveşte amoniacul: 4NH3 + 5O2 = 4NO + 6H2O 2NO + O2 = 2NO2 4NO2 + O2 + 2H2O = 4HNO3 Oxidul de sulf(VI). La obţinerea acidului azotic. cauzate de prezenţa ionilor de hidrogen în soluţii. b. b – proprietăţi specifice. Interacţiunea acizilor cu metalele.) = BaSO4 + 2HNO3 Na2SiO3 + 2HCl = 2NaCl + H2SiO3 Proprietăţile chimice ale acizilor pot fi clasificate în două grupe: a – proprietăţi comune. situate în şirul activităţii mai la stânga de hidrogen.interacţiunea oxidului cu apa.a – obţinerea oxidului respectiv din materia primă. a cărei obţinere. ale căror resturi acide nu conţin oxigen. are câteva etape. aparţine primului tip de reacţii (de oxido-reducere): Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 Reacţiile acizilor cu bazele sau cu oxizii bazici şi amfoteri fac parte din cel de-al II-lea tip de reacţii (de combinare): H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O Al2O3 + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2O Proprietăţile specifice ale acizilor sunt în legătură directă cu proprietăţile redox ale restului acid. pot fi numai reducători: 2KMnO4 + 16HCl = 5Cl2 + 2KCl + 2MnCl2 + 8H2O 28 . Ionul de hidrogen poate participa în reacţii de oxido-reducere şi în reacţii de combinare cu particule ce posedă sarcină negativă. în reacţiile de oxido-reducere. se obţine la prăjirea piritei: 4FeS2 + 11O2 = 2Fe2O3 + 8SO2 2SO2 + O2 = 2SO3 SO3 + H2O = H2SO4 Toţi acizii pot fi obţinuţi prin reacţiile de schimb dintre sărurile respective şi alt acid: Ba(NO3)2 + H2SO4(conc. necesar la producerea acidului sulfuric. caracteristice acizilor concreţi.

în cazul reacţiilor care se desfăşoară cu modificarea entalpiei. Conform principiului lui Le Chatelier.Acizii care conţin oxigen. presiunea în cazul prezenţei măcar a unui component în stare gazoasă). temperatura. La interacţiunea clorurii de hidrogen cu oxigenul.4 kJ Variaţia căror parametri va favoriza deplasarea echilibrului chimic în direcţia obţinerii clorului? 4HCl (g) + O2(g) 2Cl2 (g) + 2H2O ∆ H° = -116.) = 3Cl2 + 2NO + 4H2O Cu + 4HNO3(conc. în reacţiile de oxido-reducere. În anumite condiţii reacţia clorurii de hidrogen cu oxigenul este reversibilă: 4HCl (g) + O2(g) = 2Cl2 (g) + 2H2O ∆ H° = -116. dacă atomul central se află într-o stare intermediară de oxidoreducere: H2SO3 + Cl2 + H2O = H2SO4 + 2HCl proprietăţi de oxidant puternic: S + 2HNO3 = H2SO4 + 2NO C + H2SO4 = CO2 + SO + H2O 6HCl + 2HNO3(conc. este necesar ca în urma reacţiei să se obţină un produs puţin solubil. Pentru ca reacţia să se desfăşoare. Prin acţiune din exterior se subânţelege modificarea uneia dintre condiţiile care determină starea de echilibru (concentraţia componenţilor. fapt ce denotă prezenţa ionilor de hidrogen în soluţii.4 kJ Reacţia directă este exotermică. un electrolit slab sau să se degaje un gaz: AgNO3 + HCl = AgCl + HNO3 HCl + CH3COONa = CH3COOH + NaCl Na2SO3 + 2HCl = SO2 + 2NaCl + H2O Soluţiile tuturor acizilor solubili colorează hârtia de indicator universal în roşu. pot să se oxideze. 34.) = Cu(NO3)2 + 2NO2 + 2H2O Acizii interacţionează cu sărurile. deoarece entalpia este negativă. echilibrul poate fi deplasat în direcţia obţinerii clorului: 29 . atunci echilibrul se deplasează în direcţia acelei reacţii. dacă asupra unui sistem în stare de echilibru dinamic se acţionează din exterior. care diminuează această acţiune. iar cea indirectă este endotermică.

Calculaţi partea de masă a CaC2 în carbura tehnică. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor cu ajutorul cărora pot fi realizate următoarele transformări: Fe2O3 → Fe2(SO4)3 → Fe(OH)3 → FeCl3 → Fe(NO3)3 → Fe2O3 1. la micşorarea temperaturii.2-tetrabrometan cu masa 86. 35. Carbura de calciu tehnică cu masa egală cu 20.Se scrie ecuaţia reacţiei de obţinere a etinei din carbură de calciu: CaC2 + 2H2O = Ca(OH)2 + C2H2 Din ecuaţia reacţiei υ (C2H2) = υ (CaC2) = 0. 4.6 g/mol. .25 moli: .5 g de substanţă: M(C2H2Br4) = 345. 2.25 moli . la mărirea presiunii sistemului reactant (volumul substanţelor gazoase iniţiale este de 2. la micşorarea concentraţiei clorului (evacuarea Cl2 din sistem) c.2. 5.Se scrie ecuaţia reacţiei de interacţiune a etinei cu bromul în exces: HC ≡ CH + 2Br2 = Br2HC–CHBr2 .1.5 ori mai mare decât volumul substanţelor gazoase finale 4 moli HCl(g) + 1 mol O2(g) = 2 moli Cl2(g)).a.00 g a fost tratată cu apă în exces.50 g.Se determină masa carburii de calciu: 30 . Fe2O3 + 3H2SO4 = Fe2(SO4)3 + 3H2O Fe2(SO4)3 + 6NaOH = 2Fe(OH)3 + 3Na2SO4 Fe(OH)3 + 3HCl = FeCl3 + 3H2O FeCl3 + 3AgNO3 = 3AgCl + Fe(NO3)3 Conform ecuaţiei reacţiei υ (C2H2) = υ (C2H2Br4) = 0. 2 – tetabrometan ce se conţine în 86. 36. La trecerea acetilenei obţinute prin apă de brom s-a obţinut 1. 2. 1. 3.Se determină cantitatea de substanţă de 1. b.

30%. .Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă al elementelor în amină: 31 . formula ei generală este R-NH2. Să se determine formula aminei primare cu părţile de masă ale elementelor egale cu: C – 61. Aminele reprezintă compuşi organici. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen substituiţi. N . amine primare (este substituit un atom d hidrogen).23. .05%. aminele se împart în: a.Se determină masele elementelor ce se conţin în 100 g de amină: . M(CaC2) = 64 g/mol. obţinuţi prin substituţia atomilor de hidrogen din molecula amoniacului cu radicali ai hidrocarburilor. c.70%.Se determină partea de masă a carburii de calciu în proba tehnică: Răspuns: Partea de masă a carburii de calciu în proba tehnică constituie 80% 37.Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă a elementelor în amină: .(sunt substituiţi toţi trei atomii de hidrogen). amine terţiare .25 moli · 64 g/moli = 16 g (CaC2) . În problemă este indicată amina primară. b.15. amine secundare (sunt substituiţi doi atomi de hidrogen). H .m(x) = υ (x) · M(x). m(CaC2) = 0.

Acesta este raportul atomilor de C. υ (C) :υ (H) :υ (N) = 3 : 9 : 1. M(H) = 1 g/mol. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice cu ajutorul cărora se pot realiza următoarele transformări: 2) NH3 + HCl = NH4Cl 3) 4NH3 + 5O2 = 4NO + 6H2O 4) 2NO + 2O2 = 2NO2 5) 4NO2 +2H2O + O2 = 4HNO3 32 .M(C) = 12 g/mol. formula aminei este C3H9N sau C3H7NH2. Răspuns: Amina cu aşa părţi de masă a elementelor este propilamina C3H7NH2 38. M(N) = 14 g/mol. Astfel. Toate valorile se împart la cea mai mică valoare: υ (C) :υ (H) :υ (N) = 3 : 9 : 1. H şi N în amina dată.

166 -.4 g precipitat.39. Se dau greutăţile atomice : Ag = 108 Na = 23 I = 127 K = 39 Rezolvare : AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3 AgNO3 + 2 KI AgI + 2 KNO3 - se calc nr de moli : n1 = m1 M1 MKI = m 166 n2 = m2 M2 υ= m M MNaCl = m 58.5  m1 -.75 2 ClH + CuS m=2.La barbotarea în exces a H2S în 33.5 H=1 M CuCl2 = 135 M H2S = 96 Rezolvare: M=96 SH2 + M=135 CuCl2 m=33.5 40.Care a fost concentraţia procentuală a soluţiei iniţiale ? Se dau greutaţile atomice pt : Cu = 64 S = 32 Cl = 35.84 M2 58.2.75 g soluţie CuCl2 s-au format 2.m1 / M1 -.4 33 .m1 · m2 m2 m2 / M2 M1 M2 => M1 -.In ce raport molar se precipită sărurile de Ag dintr-o soluţie ce conţine mase egale de NaCl şi KI atunci când acestea se tratează cu AgNO3.

Ce concentraţie molară are soluţia obţinută dacă densitatea = 1.1 g / cm³) cu 10 ml soluţie CuSO4 1 % (densit 2 = 1 g / cm³).5..Se amestecă 10 ml soluţie CuSO4 10 % (densitatea = 1.37 g CuCl2 64 C % = md · 100 Ms C % = 3.8 96 135 g CuCl2……………64 g Cu z……………………….6 g Cu z = 1.10 % 33..4 g Cus……………x………………….75 41.96 g CuS………….6 96 m1 = 1.37 M 160 34 .6 · 135 -.1.05 · 10 -.32 g S…………….y X = 2.71 · 1.4 · 64 -.37 · 100 -.05 g / cm³? Se dau masele moleculare pt: CuSO4 = 160 Rezolvare : m1C1 ≠ m2C2 = C3 (m1 + m2) ρ= m V => m = V ·ρ y = 2.0.1 · 10 = 11 m2 = V = 10 g m1C1 + m2C2 = C3 (m1 + m2) 11· 10 + 10 · 1 = C3 (11 + 10) 120 = C3 · 21 => C3 = 120 -.4 · 32 -.1.71 % 21 CM = C % ·ρ · 10 M => CM = 5.3.64 g Cu 2.0..

100 ms 35 .78 = 51. Ce masă de soluţie Na2CO3 s-a utilizat în experiment ? Se dau : M Na2CO3 = 106 M BaCl2 = 208 M HCl = 36.2 -.5 Rezolvare: M=208 BaCl2 m =41.98 .30.2 + 2 NaCl + H2CO3 y = 106 · 21.78 2 · 36.2 g Na2CO3 208 M= 106 Na2CO3 y M= 36.La 41.21.5 g HCl 43.6 · 106 -.42.6 g soluţie BaCl2 10 % .5 2 ClH m= 21. sa adăugat o masă de soluţie Na2CO3 15 %.8 · 5 -.98 calculul conc procentuale va fi : => ms = 51.6 M=106 + Na2CO3 x BaCO3 + 2 NaCl x = 41.8 g soluţie HCl 5 % pentru ca să nu se mai observe degajarea gazului. In filtratul rezultat după separarea precipitatului a trebuit adăugat 43.53 g 15 15 = 51.5 100 g sol…………. 100 ms => Na2CO3 = x + y = 21.2 + 30.2.19 100 C % = md .98 · 100 -.8 g sol…………z g HCl z = 43.346.

........ concentraţia procentuală a amestecului de halogenuri Rezolvare : 100 g sol.Se prepară 840 g soluţie AgNO3 8..18 (Cm) 55 44.. ...35 2 100 – 10 = 90 (total soluţie) => 1 / 2 din soluţie = 45 10 g subst………....100 g sol x = 100 · 10 -.......18..5 -.....8.07 g / cm³ la dublu..55 g sol 1 x………………..........5 % pentru a fi folosită astfel : ...43.5 g AgNO3 40 g sol..4 g 100 (C %) 36 .07 · 10 · 1 -.....în 40 g soluţie AgNO3 se introduce o plăcută de Cu de 100 g şi se lasă un timp îndelungat ...3..07 · 10 = 1 · 2 · C2 C2 = 1... masa plăcuţei la sfârşitul reacţiei b.. Calculaţi : a.5. Ce concentraţie molară are soluţia obţinută dacă densitatea se aproximează cu 1 ? Ce C % are soluţia care se obţine prin evaporarea unei cantităţi de solvent egală cu jumătate din cea conţinută iniţial ? C % 1 = 10 C%2=? m1 · C1 = m2 · C2 m1 = ρ1 · V1 m2 = ρ2 · V2 ρ1 · V1 · C1 = ρ2 · 2V · C2 cantitatea de solut: 45 + 10 = 55 1.Se diluează un volum de NaCl 10 % cu densitatea = 1..restul soluţiei se tratează cu 25 g amestec NaCl + KI ...x x = 40 · 8.

64 g Cu + 2.02 moli Ag……………x` x` = 0..2.108 g Ag 0.0...02 · 2 -.02 moli AgNO3 170 2 moli AgNO3..0..t z = 0..01 2 t = 0.8.1 mol Cu(NO3)2……………..170 g y moli……………………….02 · 1 -..5 · 800 -.4 · 1 -..02 · 108 -.z…………………………….2 moli Ag 0..3..5 % + 25 g amestec NaCl + KI 800 g sol………………z` g AgNO3 100 g…………………....16 g Ag = 101.0.5 · a + 166 · b = 25 a · 170 + 170 · b = 68 AgNO3 + KI AgI + KNO3 37 ..02 moli AgNO3………….16 g Ag 1 Masa placuţă: = 100 g (iniţial) . 800 g sol AgNO3 8.4 g y = 3.52 g (final) b.Cu + 2 AgNO3 Cu(NO3)2 + 2 Ag 1 mol AgNO3………………..02 2 1 mol Ag………………..0..68 g AgNO3 100 AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3 m NaCl + m KI = 25 58.5 AgNO3 z` = 8....

385 · 58.5) 25 g amestec………………22.y`` x`` = 100 · 22.6 b = 1.015 a = 0. găsindu-se că el are masa 6.015 = 0. NaCl. BaCl2. Se dă A pt: Ag = 108 Br = 80 Cl2 = 35..4 – 0.5 · a .49 KI / · (-58.9.015 = 2.5 Rezolvare: KBr M= 119 + KNO3 + AgBr2 M= 188 K = 39 S = 32 Na = 23 O2 = 16 Ba = 137 N = 14 AgNO3 38 .49 g KI 100 g amestec…………………x ``……………….5 = 12.385 a = 0.855 g amestec KBr.4 166 b = 25 -58. Soluţia rămasă după separarea precipitatului este tratată cu soluţie de acid sulfuric în exces.96 g KI 25 45.40 107.33 g.90 g NaCl 25 y`` = 100 · 2.58. BaCl2 analizat.166 · b = 25 a + b = 0.185 g.23.Se dizolvă 3.52 NaCl b = 166 · 0.015 107.5 b = .2.6 -.52 -. obţinându-se un precipitat cu masa de 2.5 b = 1.49 -.4 a = 0. Să se calculeze compoziţia procentuală în procente de masă a amestecului solid de KBr.0. NaCl.Soluţia obţinută se tratează cu o soluţie proaspătă de AgNO3 iar precipitatul format se separă şi se cântăreşte.52 g NaCl……….5 a + 0.

2.2.5 BaCl2 M= 208 + 2 AgNO3 Ba(NO3)2 + 2 AgCl M= 143.08 · 2 · 143.87 = 6.185 (Na) m KBr + m NaCl = 1.855 g m AgBr + m1 AgCl + m2 AgCl = 6.5 m KBr + m NaCl + m BaCl2 = 3.315 (Na) m KBr…………………M KBr m AgBr……………….5 -.87 g AgCl provenit din BaCl2 208 m KBr + m NaCl + 2.33 BaSO4 M= 233 x = 208 · 2.33 -.855 m AgBr + m AgCl + 2.NaNO3 M= 58.185 (Na) (Ba) x Ba(NO3)2 M= 208 + H2SO4 m= 2.08 = 3.775 m AgBr + m AgCl = 3..08 g BaCl2 233 y = 2.M AgBr m KBr = m AgBr · 119 188  m AgBr = m KBr · 188 119 + 2 HNO3 39 .5 + AgNO3 NaNO3 + AgCl M= 143.

80 2.I).315 0.25 3. şi T=0 C) este necesar pentru a obţine 93 g anilină prin reducerea catalitică a nitrobenzenului la un randament de 95 %? Se dau masele moleculare : M nitrobenzen = 121 M anilină = 93 Rezolvare : 40 . 1.87 m NaCl = 0.45 m NaCl = 3.586 m KBr = 1.315 .855 BaCl2 = 2.5 II).1.79 3.Ce volum de hydrogen măsurat în condiţii normale (p=1 atm.M NaCl m AgCl………………….586 = 1.855 NaCl = 0.08 · 100 = 53.775 1.586 · 100 = 15.45 58.25 + 53.775 .M AgCl m AgCl = m NaCl · 143.19 KBr = 1.2.0..119 · 100 = 30.58 m NaCl = .51 m NaCl = 0.95 = 99.58 m KBr + 2.79 + 15.85 30.2.58 m KBr + m AgCl (Na) m NaCl………………….5 -.45 M NaCl = 3.95 3.99 ~ 100 46. m KBr + m NaCl = 1.

0000443 m³ / s .56 volume de H2 47. 100 Ct  Ct = 100 · 93 -.NO2 + 3 H2 NH2 + 2 HOH η = Cp .2 m³…………………4515 s y m³…………………3600 s y = 3600 · 0.1594 m³…………………3600 s z m³…………………. l / min la transportul unui volum de apă de 200 l cu pompa centrifugă într-un timp de 1 h 15 min 15 s.3. m³ / h.15 g hidrogen 93 3.89 -.2 m³ t = 1 h 15 min 15 s = 3600 + 15 · 60 + 15 = 4515 s Qv = V t 0.2 = 0.2 m³…………………4515 s x m³…………………1 s x = 1 · 0.97.60 s 41 = 0.Să se calculeze debitul volumetric Qv în m³ / s.51 · 22. 100 Ct => 95 = 93 .2 4515 0.89 nitrobenzen (masa de nitrobenzene) 95 calculăm masa de hydrogen x = 3 · 97.1594 m³ / h 4515 0. Rezolvare : V = 200 l = 0.4 = 70.

158 m = 200 · e ¯ = 200 · 1 -.8 · 1 -.9 · 54 + 91.2 · 57 + 0. d = 1.0.3.Timpul de înjumătăţire al unui izotop radioactiv este t ½ = 3 ore. Ce molaritate are aceasta ? (MKOH = 56.Ce cantităţi de NaCl şi de HOH se amestecă pentru a prepara 15 litri de saramură de concentraţie 10 % (d soluţie = 1 g / mL) ? Rezolvare : Solut (1) + solvent (2) = soluţie m1 m2 42 .8 g KOH în apă obţinându-se 250 mL soluţie.6 100 100 · 56 + 2.231 ore¯ t½ 3 4.12 g 63.0.0.1594 = 0.0026 m³ / min 3600 48.3%) A Fe = 5.0 g / ml) Rezolvare : CM = md · 1 · 1000 -.2.Se dizolvă 2.693 -.9%) Rezolvare : Fe (91.9 50.6%) Fe (2.2%) Fe (0.91 49.z = 60 · 0. Care este cantitatea rămasă nedezintegrată după 18 ore din 200 grame de izotop care s-a dezintegrat ? Rezolvare: _ m = m0 · e λ·t 1 λ = ln2 -.Care este masa atomică a Fierului cunoscând abundenţa izotopilor naturali ai acestui element ( în % molare) : 54 56 57 58 Fe (5.3 · 100 100 58 = 55.2 mol / L M V 56 250 51.

Cf -. respectiv la MnO2? (masa molec a KMnO4 = 158) Rezolvare: 43 .5 Kg hoh V2 = m2 -.5 L D 1 52.mf = V · d = 15 kg mf · cf = m1 · c1 + m2 · c2 15 · 10 = m1 · 100 + m2 · 0 m1 = 15 · 10 -.1.1 L = 100 mL 60 · 0.6 -.6 g sare (masa moleculară a MgSO4 este 120 g / mol) ? Rezolvare : CN = m E · V(L) => V(L) = m E · CN EMgSO4 = M -. dacă aceasta se va folosi în reducere la Mn (2+) .Câte grame KMnO4 sunt necesare pentru a prepara 1.13.3 m2 C1 .C1 10 – 8 54.60 2 2 V(L) = 0.5 Kg NaCl 100 m2 = 13.1 53.5 -.C2 .120 -.13.100 N.16 – 10 -.În ce volum de soluţie de MgSO4 cu concentraţia 0.Pentru a prepara o soluţie de sodă caustică de concentraţie 10% avem la dispoziţie două soluţii : una de concentraţie 8% şi alta de concentraţie 16%. În ce raport masic r = m1(8%) / m2 (16%) trebuie amestecate cele 2 soluţii ? Rezolvare : mf = m1 + m2 mf · Cf = m1 · C1 + m2 · C2  m1 -.1 N sunt conţinute 0.0 L soluţie 0.0.

6 g / val 5 5 nE = V · CN = 1 · 0.158 -.064 g / mL) ? b) care este titrul soluţiei 2 N obţinute ? (masa molec a acidului sulfuric = 98) Rezolvare : a) E H2SO4 = M -.66 g / val 3 3 nE = V · CN = 1· 0. a) câţi mL apă trebuie adăugaţi la 10.100 = 0.8 g@ n H2SO4 = mH2SO4 -.8 = 38.66 = 5.6 mL 44 .0.266 g 55.09665 -.16 g MnO4+ + 3e + 4 H MnO2 + 2 HOH E = M -.158 -.04832 L = 48.1 vali masa de KMnO4 este: m = nE · E = 0.41 g m H2O = m f sol .O soluţie de H2SO4 37% are d = 1.61 g V H2O = m apa -.6 -.09665 vali E 100 · E 100 · 49 Vf = n H2SO4 -.m i sol · Cp -.0.280 g / mL.31.1 vali m = nE · E = 0.3 · 1.28 = 12.3 mL CN 2 mf = Vf · df = 48.100 = 0.8 · 37 -.MnO4- + 5e - + 8 H + Mn 2+ + 4 HOH E = M -.12.1 · 31.49 g / val 2 2 mi sol = Vi · di = 10 · 1.41 .m i sol = 51.98 -.0 mL soluţie pentru a prepara o soluţie 2 N (d = 1.0.38.6 = 3.1 · 52.38.12.064 = 51.52.

Rezolvare : v NaOH = Cm = 3 moli v H2O = m apă -. R = 0. R .07 .2 45 .55 moli μ apă 18 x NaOH = v NaOH -.949 58. 100 -.3 -.33 % 1003.051 = 0.0.0.55 x apă = 1 – x NaOH = 1 – 0.049 L O2 / L apă şi 1.710 L CO2 / L apă.07 g 0.36 .36 = 1003.Care este concentraţia procentuală a oxigenului respectiv CO2 când se dizolvă într-un litru de apă ( d = 1 g / mL) la 0ºC şi 1 atm ? Ca date de referinţă solubilităţile acestor gaze sunt : 0. Rezolvare: p·V = m . T M m O2 = 1 · 0.0.6 57.Să se determine fracţiile molare ale componentelor unei soluţii de NaOH 3 molal.CN · E -.55.1000 -.0.2 · 49 -.082 · 273 m sol = Vapa · dapa + m 02 = 1000 · 1 + 0.Se amestecă 50 mL soluţie acid sulfuric 0.007 % 1000 m sol = 1000 + 3.d apa b) T = m -.0.051 v NaoH + v apă 3 + 55.07 = ~ 1000 g % O2 = 0.049 · 32 -. 100 -.2 M cu 100 mL soluţie acid sulfuric 0.082 atm · L / mol · K.0980 g / mL V 1000 1000 56.6 g % CO2 = 3.

.6 = 560........20 g HgCl2... a cărui doză letală din peşte este 0. a Cl = 35..200........ε C – C ΔHf = 2 · 125 + 3 · 103....2. cu un debit de cca 188 g pe oră.2 kcal / mol 60.Care este entalpia de formare standard a etanului cunoscând următoarele valori ale energiilor de legătură (în kcal) : ε C – C = 58...DLHg DLHg = 200.... m la 20ºC.. a..22...4 şi ΔHºvap a carbonului egală cu 125 kcal / mol ? Rezolvare: 2 C (s) + 3 H 2 (g) H3C CH3 (g) ΔHf = 2 · ΔHºvap + 3 · ε H – H ..6 271...1477 g Hg x = 0.....1477 -.Motorul unui automobil în funcţiune produce un gaz toxic........ cu dimensiunile 6......... CO.30 · 10¯ kg = 30 · 10¯³ g Hg x........6 g HgCl2..6 + 71 = 271... se găseşte în organismul acestuia sub formă de clorură de mercur (II)..0....1477 g 271.......4 = .......0 – 582...0 m x 4.... să se calculeze câţi moli de CO se produc pe minut b.. O maşină este lăsată să funcţioneze într-un garaj fără ventilaţie...2 -.....6 6 1 kg peşte..4...6 .6 ε H – H = 103...3 – 58. în cât timp se va atinge în acest garaj concentraţia letală de 1000 ppm CO ? 46 ...9 kg peşte 30 · 10³ 61.......6 · ε C – H ..... Rezolvare : MHgCl = 200...5.... A Hg = 200....0......Care este cantitatea de peşte (în kg) care ar trebui să fie consumat pentru a rezulta doza letală de mercur.6 · 0..59.0 m x 2......... dacă peştele infestat conţine 30 ppm în greutate mercur ? Se consideră că tot mercurul.4 – 6 · 87..6 g Hg 0.20 g......

Rezolvare : a. 28 g CO.................22,4 L CO 188 g CO...............x x = 188 . 22,4 -- 150 L / oră 28 V = Po · Vo . T -- 150 . 293 -- 161 L / oră To P 273 υ = (161 / 22,4) -- 0,120 moli / minut 60 b. volum = 6 · 4 · 2,2 = 52,8 m³ = 52,8 10³ dm³ 1000000 L.......................1000 L CO 52,8 · 10³ L.....................x x = 52,8 · 10³ · 1000 -- 52,8 L CO 1000000 τ = 52,8 L -- 19,67 minute (161 · 60) 62.Ce volum de clor se degajă prin reacţia dintre 1 litru soluţie HCl 0,3 N şi MnO2 până la consumul total al dioxidului de mangan ? Rezolvare : m HCl = 0,3 · 36,5 = 10,95

4 ClH

+

MnO2

Cl2

+

MnCl2

+

2 HOH

4 · 36,5 g HCl…………………22,4 L Cl2 10,95 g HCl…………………x L Cl2 x = 22,4 · 10,95 -- 1,68 L Cl2 4 · 36,5 63.Studiul termodinamic al echilibrului

H2

+

I2

2 HI
47

La 600ºC a stabilit că la un raport al reactanţilor 2;1, constanta de echilibru este 70, iar la un raport 1:1 şi in condiţii standard, valoarea acesteia este egală cu 0,59. a. care este compoziţia amestecului la echilibru (în % molare) la 600ºC ? b. care este compoziţia (în % volum) a amestecului gazos rezultat prin reacţie în condiţii standard ? Rezolvare : a. H2 2 2-x + I2 2 1-x 2 HI 0 2x initial ech

ΔV = 0 => Kp = Kc = Kx = Kn Kn = (2x)² -- 70 => x = ~ 0,95 (2-x) (1-x) υ H2 = 1,05 moli; υ I2 = 0,05 moli; υHI = 1,9 moli 1,05 . 100 -- 35 % H2 3 0,05 . 100 -- 1,7 % I2 3 1,9 . 100 -- 63,3 % HI 3 b. H2 g + I2 s 2 HI g

Kp = p²HI -- 0,59 pH2 Δv = 1 => Kp = Kx Kx = x²HI -- 0,59 x H2 x H2 + x HI = 1

48

 xHI = 0,5278  52,78 %  xH2 = 0,4722  47,22 % 64.a.Care este densitatea clorului în raport cu aerul? b.Care este masa clorului dizolvat in 7,5 L apă, cunoscând că solubilitatea clorului la 15ºC este 2,6 L clor / apă ? c.Care este volumul obţinut (c.n.) prin evaporarea a 10 L de clor lichid cu densitatea de 1,5 g / cm³ ? ACl = 35,5 Rezolvare : a. 71 -- 2,457 28,9 b. 2,6 · 7,5 = 19,5 L Cl2 19,5 . 71 -- 61,8 g 22,4 c. m = V · d = 1,5 · 10³ g / L · 10 L = 15 kg V = 15 . 22,4 -- 4,73 m³ 71 65.O tonă de pirită cu 20 % impurităţi este materia primă pentru obţinerea acidului sulfuric, printr-un proces care are randament 85 %. Acidul sulfuric obţinut se întrebuinţează : a) jumătate din cantitate pentru a obţine sulfat de Cu b) Jumătate de cantitate pentru a obţine sulfat de Na Se cere : 1) volumul de SO2 rezultat din reacţia (a) 2) volumul de solutie NaOH 1 N necesară pentru neutralizarea reacţiei (b) AFe = 56 As = 32 Ao = 16 ANa = 23 Rezolvare : 1)

4 FeS2
SO2 +

+

11 O2
1/2 O2

=

2 Fe2O3
SO3

+

8 SO2

49

SO3

+

HOH

H2SO4

MFeS2 = 120 m H2SO4 = 0,8 · 1000 . 0,85 . 8 . 98 = 1110,6 kg 4 · 120

2 H2SO4

+

Cu

CuSO4

+

SO2

+

2 HOH

2 · 98 kg H2SO4…………………..22,4 m³ SO2 ½ · 1110,6 kg H2SO4………………x x = 1110,6 · 22,4 -- 63,5 m³ SO2 2 · 98 · 2 2) 2 NaOH + Na2SO4 + 2 HOH

H2SO4

2 · 40 kg NaOH.............................98 kg H2SO4 y...................................................1/2 · 1110,6 kg H2SO4 y = 80 · 1110,6 · 0,5 -- 453,3 kg 2 · 98 VNaOH = 453,3 · 1 -- 11,3 m³ sol NaOH 1 N 40 66.Câte grame de SO3 trebuie să se dizolvă în 100 g de soluţie de acid sulfuric 91 % pentru a obţine oleum de 30 % ? Rezolvare : SO3 + H2O = H2SO4

100 g soluţie 91 % conţine : 91 g H2SO4 şi 9 g H2O 18 g H2O…………………..80 g SO3 9 g H2O…………………..x x = 9 · 80 -- 40 g SO3 18 adăugând 40 g SO3 se obţin 140 g H2SO4 100 %, solvent pentru SO3, cu care se prepară soluţie de oleum 30 %. 50

Na + + HOH KOH Ba(OH)2 + Na2SO4 Răspunsuri: a.208.100 g sol oleum…………………30 g SO3 (100 + y) g oleum……………….7 -.3 – 208. Na + HOH KOH b. la 80ºC : mi NaCl = m sol · 38 -.220. NaNO3 + c.3 = 579. Ce cantitate de NaCl se separă prin răcirea a 800 g soluţie saturată de la 80ºC până la 0ºC ? Rezolvare : -masa soluţiei iniţiale : 38 + 100 = 138 g -compoziţia soluţiei iniţiale. iar la 0ºC are valoarea 36 g/100 g apă.în total => m SO3 = 40 + 60 =100 g SO3 67.7 g NaCl 100 => se separă : Δm = 220.6 g NaCl 68.7 g HOH -compoziţia soluţiei la 0ºC : m f = 36 · 579. Na2O d.Solubilitatea NaCl la 80ºC este 38 g/100 g apă. Na + HOH NaOH + 1/2 H 2 51 . e.800 · 38 -.Care din următoarele reacţii permit obţinerea NaOH ? a.3 g NaCl 138 138 mi HOH = 800 – 220.7 = 11.y g SO3 (100 + y) · 30 = 100 · y y = 60 g SO3 .

125 g apă.2 40 56 x + y = 17.90 => => NaOH = 60 % KOH = 40 % 70.5 a (aq) Cl (aq) + HOH KOH 56 y + HCl K + 74.formula cristalohidratului : Na2CO3 · xH2O (106 + 18 · x) g 7.75 grame de carbonat de sodiu cristalizat pierde 1. + HOH + Ba(OH)2 2 NaOH + H2O2 + BaSO4 Na2SO4 2 NaOH 69. y -.c.5 b Cl + HOH a = 58.75 g Na2CO3 · xH2O  Na2CO3 + xH2O 18 · x g 1.Un amestec de NaOH şi KOH cu masa 17. Na2O e.125 g 52 . x + 74. x 40 => b = 74.25.5 .5 . Care este formula cristalohidratului ? Rezolvare : . Care a fost compoziţia amestecului iniţial de hidroxizi ? Rezolvare : NaOH 40 x + (aq) + HCl Na + (aq) + 58.15 g 58.5 .90 g se tratează cu HCl în exces. y 56 x = 10.75 g y = 7.5 . A rezultat un amestec de NaCl şi KCl cu masa de 25.2 grame.Prin calcinare 7.

2 .care este echivalentul gram al KClO3 care reacţionează conform reacţiei: KClO3  KClO4 + KCl Rezolvare: +1 +5 -2 +1 +7 -2 +1 -1 4 KClO3 3 KClO4 + KCl -2e +5 Cl +6 e Cl Cl +7 - E = 4 · MKClO3 -.42 g CO2 106 53 .125 = 7. Care a fost concentraţia soluţiei iniţiale dacă concentraţia procentuală a solutiei de sodă astfel obţinută este 5.25 · x => x = 1 formula cristalohidratului reală : Na2CO3 · H2O 71.25 · x + 119.8 g 6 3 3 72. MKClO3 = 122.40. 83 ? Rezolvare : 2 NaHCO3 Na2CO3 + HOH + CO2 2 · 84 g - 106 g 44 g la 100 grame soluţie finală: m Na2CO3 = 5.2.83 .83 g m CO2 = 5.5 · x 119.25 · x = 119. 44 -.75 · 18 · x 20.25 = 139.Prin fierberea unei soluţii de bicarbonate de sodium se obţine o soluţie de carbonat de sodium.5 -. (106 + 18 · x) · 1.

100 -. Se cere : a) care este producţia de NaOH. 2 .La trecerea unei cantităti de electricitate de 15000 A · H printr-o celulă de electroliză a naCl.4 % 1400 Vf sol = 200 + 800 + 400 = 1166.36 CM f = CN 286 40 · 1166.20. se obţine NaOh cu randament de 90 %.13 val / L 74. cu diafragmă. Concentraţia soluţiei initiale este 300 g/L.8 · 1000 f -. 200 + 33 . 100 -.Se amestecă 200 g soluţie NaOH 11 % cu densitatea d = 1.12 1.9 -.42 = 102.24 g NaHCO3 106 mi sol = m f Ci NaHCO3 sol + m CO2 = 100 + 2.8 ml 1.42 g = 9.9.m NaHCO3 = 5. iar la ieşirea din celulă este 290 g/L.6.20. în kg / oră ? b) volumul solutiei de naCl consumat în litri / oră. 800 -. Care este concentraţia soluţiei finale exprimată procentulual Cp. şi normal CN ? Rezolvare : m f sol = 200 + 800 + 400 = 1400 g m NaOH = 11 .24 .12 g / cm³ cu 800 g soluţie 33 % cu d = 1.42 73. molar Cm.13 mol / L f = CM = 6.36 g/cm³ şi cu 400 cm³ de apă distilată. ηQ -40 . a) m NaOH = M .9 % 102.1 kg 54 . 15000 .286 g NaOH 100 100 Cp f = 286 .20145 g -. 84 -. Se dă F = 96500 C · mol¯¹ Rezolvare . l . 0.83 .

6 moli m NaCl = 503.2946 L soluţie / oră 10 75.6 -.29 g Na2CO3 (100 + x) · 29 = 100 · 106 x = 185.5 g apă b) masa soluţiei = (185.5 % 471. a) masa de apă necesară. dacă solubilitatea carbonatului de sodiu anhidru.n·F 1 · 96500 b) υ NaOH = 20145 -.6 moli 40 υ NaOH = υ NaCl = 503. astfel încât să se formeze o solutie saturată la 30ºC.29460. la 30ºC c) solubilitatea Na2CO3 la 10ºC.1000 g 55 . Se cere .6 g 1 L sol…………………….(300 – 200) grame NaCl V………………………….6 · 58.6 grame V = 29460.5 + 180) g apă + 106 g Na2CO3 = 471.365.5 g Cp = 106 .5 g sol m……………………………. la 30ºc este 29 b) concentraţia procentuală şi molală a solutiei saturate.503.5 1 mol Na2CO3………………. ştiind că la 10ºC se depun 183. 100 = 22.5 = 29460.7 g Na2CO3 · H2O Rezolvare . Na2CO3 · 10 H2O are masa molară (106 g Na2CO3 + 180 g apă)  1 mol Na2CO3 · 10 H2O = 286 g a) (180 + x)g apă……………106 g Na2CO3 100 g apă……………….Se dizolvă 286 g Na2CO3 · 10 H2O într-o cantitate de apă.

Ce masă echivalentă are sulfatul de aluminiu care reacţionează conform ecuaţiei Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 2 AlCl3 + 3 BaSO4 Rezolvare: E = M -.2 val / L 56 .1055.0.950 kg 100 Masa aluminiului impur = 100 . Rezolvare : Masa aluminiului pur = 95 . 950 -.3 76.64) g Na2CO3 100 g………………………………………….5 – 180 · 0.64 .64 250.64) g apă……………………(106 – 106 · 0.s (10ºC) s (10ºC) = 106 – 106 · 0..3816 -.7 -.1 % Cu şi adaosuri de Mg şi Mn în cantităţi mici.2 M în reacţia : Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 2 AlCl3 + 3 BaSO4 Rezolvare: CN = CM · v = 0.Aliajul duraluminiu conţine 95 % Al.15.Care este normalitatea unei soluţii de Al2(SO4)3 0.m = 2.7 g reprezintă 183.64 moli Na2CO3 · 10 H2O 286 (180 + x – 18 · 10 · 0.57 g 2· 3 6 6 77. Să se calculeze masa de aluminiu de puritate 90 % necesar obţinerii unei tone de aliaj.5 kg 90 78.2 · (2 · 3) = 1.2 · 27 + 3 · 96 -. 1000 -.342 -. 100 -.74 mol / kg c) 183.2 g Na2CO3 / 100 g apă 180 + 185. 4.

4 L H2 x………………………3.3 · 22.7 litri H2 (c.79. Să se determine compozitia procentuală a amestecului.312 g Cr x = 312 · 5 -.n.162 g 104 80.4 3 .). 100 = 50 % Cu 3 81.. Ce afirmaţii puteţi face pe baza acestor reacţii? Rezolvare: Al(OH)3 Al(OH)3 + + 3 H Cl NaOH AlCl3 + 3 HOH [Al(OH)4]Na 57 . 100 -.Scrieţi ecuatiile chimice ale reacţiilor hidroxidului de Al cu acidul clorhidric şi hidroxidul de sodium.7 L H2 x = 54 · 3. Rezolvare : 2 Al în condiţiile mentionate doar Al reacţionează cu HCl + 6 H Cl 2 AlCl3 + 3 H2 2 · 27 g Al………………. 6 grame amestec de Cu şi Al s-a tratat cu HCl diluat şi s-au colectat 3.3 g (aproximativ) 3 · 22.Ce cantitate de aluminiu este necesară pentru obţinerea a 312 grame crom din Cr2O3 prin metoda aluminotermică? Rezolvare: 2 Al + Cr2O3 Al2O3 + 2 Cr 2 · 27 g Al…………………2 · 52 g Cr x g Al…………………….7 -.50 % Al 6 6 – 3 .

2 Al 2 AlCl3 => că: a = Al2O3 b = Al(OH)3 c = H2 d = HCl e = AlCl3 83. C. 4 Al B. D. 2 Al + + 3 O2 6 HOH 2 Al2O3 2 Al(OH)3 2 AlCl3 + + 3 H2 3 H2 2 Al + 6 HCl + 3 Cl2 D.aceste reacţii atestă caracterul amfoter al Al(OH)3 82. Al Al + + 3 O2 HOH a b + c C. B.Completaţi ecuaţiile chimice lacunare cu formulele omise ale reactanţilor/produşilor de reacţie din reacţiile de mai jos şi stabiliţi coeficienţii stoechiometrici corespunzători conform legilor fundamentale ale chimiei: A..Care este reactantul partener în fiecare din următoarele transformări chimice ale Al şi compuşilor săi? Al 1 2 Al2O3 AlCl3 3 Al(NO3)3 4 Al2(SO4)3 5 AlCl3 Răspunsul se va asocial cu numărul de ordine al transformării (1 – 5) cu unul din reactanţii (a – g). a) HNO3 b) HCl c) Na2SO4 d) O2 e) BaCl2 f) AgNO3 g) H2SO4 58 . Al Al + + d e AlCl3 + AlCl3 H2 Rezolvare: A.

125 g 160 m H2O = 500 – 78.875 g 85.x x = 500 · 10 -.78.50 g CuSO4 100 m CuSO4 · 5 H2O = 250 .Rezolvare: 1d 2 Al Al2O3 AlCl3 2b 3f 4g 5e Al2O3 2 AlCl3 + 3 HOH + 3 AgCl + 6 HNO3 Al(NO3)3 + 3/2 O2 + + 6 HCl 3 AgNO3 + 3 H2SO4 2 Al(NO3)3 Al2(SO4)3 Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 3 BaSO4 + 2 AlCl3 84.Ce cantităţi de piatră vânătă de apă se folosesc pentru a prepara 500 grame de solutie de concentraţie 10 %? Rezolvare : M CuSO4 = 160 M CuSO4 · 5 H2O = 250 100 g sol………………10 g CuSO4 500 g sol……………….Care este echivalentul gram al HNO3 (M=63) în reacţia cu Cu Cu + HNO3 Cu(NO3)2 + NO + HOH pe baza bilanţului redox exprimat prin scrierea corectă a ecuatiei chimice corespunzătoare? Rezolvare : 0 +5 +2 +2 3 Cu + 8 HNO3 3 Cu(NO3)2 + 2 NO + 4 HOH 59 . 50 -.125 = 421.

......22................65.......8 L H2 x= 44.......63 -.5 56 mHCl = 600 .........4 2 · 36......6 % b) HCl + KOH  KCl + 2H2O 36.... Excesul de acid a fost neutralizat cu o soluţie de KOH 10 %......5 % Zn = 130.......8 g Zn 2 · 36.4 g Zn.......8 ....... 200 grame de aliaj format din Cu şi Zn a fost tratat cu 600 grame soluţie de HCl 36.....5 g HCl...............5 % degajându-se 44. 36.................2 · 36..... 100 = 64..5 -..............44....8 · 2 · 36.......n).4 g Zn 146 g HCl. Să se determine : a) compoziţia procentuală a aliajului b) masa soluţiei de KOH consumată la neutralizare Rezolvare : a) Zn + 2HCl  ZnCl2 + H2 65........y y= 146 · 65.......21 g ne¯ 3 86...5 g HCl..4 -..219 100 60 ...............130...........8 L H2 (c........4 L H2 y......5 -...........5 % 200 % Cu = 34........146 g HCl 22.... x.0 2+ Cu +5 - 2e - Cu +2 N + 3e - N E HNO3 = MHNO3 -.

15 M CuSO4 se obţine prin dizolvarea a 75 g CuSO4 · 5 H2O în apă ? ce volum de apă trebuie evaporat pentru ca solutia să fie de concentraţie 0.5 N CuSO4 ? 88.11 g 300 + 2 30 61 .16 · 100 = 16 % me 2 = _ 2 · 0.mHCl exces = 219 – 146 = 73 mKOH = 2 · 56 = 112 g msol (KOH) = 100 . Rezolvare : X % = K____ . in procente.5 % extracţie cu 90 mL eter 300 + 2 90 me 1 = __2 · 1_____ -.0.16 g 300 + 2 16 30 b)  0. ce este mai bine : a) o extracţie cu 90 mL eter ? b) 3 extracţii cu câte 30 mL eter ? Calculaţi cantitatea extrasă.14 · 100 = 14 % me 3 = _2 · 0.84_____ -. Presupunând constanta de distribuţie K = 2.14 g 300 + 2 30  0. 100 V + K Ve a) relaţie pentru calculul cantităţii extrase în % me = ___2_____ .0. -.Ce volum de soluţie 0.1120 g soluţie 10 % 10 87. 100 -.70_____ -.2 -.0. 300 ml lapte se supun extracţiei. pentru a extrage un gram de grăsime.37.

1 .0.014 · 100 = 1.04 me 2 = _2 · 0. Care extracţie va fi mai eficient ? a) o extracţie cu 150 mL hexan b) 5 extracţii cu câte 30 mL hexan Presupunând K = 2. 0. 100 -.90 % 30 + 2 150 me 1 = __2 · 0.016 0. Un volum de 30 mL apă reziduală conţine 0.1____ -.reprezintă masa extrasă Răspuns : Masa finală va fi : mf = me 1 + me 2 + me 3 = mf = 16 + 14 + 11 = 41 %  cu c creşte numărul de extracţii.04____ -.0.014 · 100 = 1.014 0. de fiecare dată  o extracţie care se face cu o cantitate mare de solvent.06 30 + 2 30 0. calculaţi cantitatea de motorină în apă după fiecare extracţie.90.90 g) b) => 0.4 % 62 .4 % me 3 = __2 · 0.11 · 100 = 11 % me .04 .0.026 = 0.014 – 0.0.014___ -.026 30 + 2 30 => 0. Se presupune extracţia motorinei cu hexan. cu atât va scădea cantitatea extrasă.04 · 100 = 4 % (90. Rezolvare: a) X = ___2___ .0.1 g motorină.01 30 + 2 30 => 0.06 = 0. într-o singură operaţie va da rezultate slabe  o extracţie eficientă se face dacă extracţia se repetă cu cantităţi mici de solvent 89.01 = 0.

Ce cantitate de eugenol cu M = 164 se colectează prin distilarea cu antrenare de vapori. dacă se colectează 10 g de apă ? La 100ºC P apă = 750 mm Hg şi P eugenol = 5 mm Hg.Pa · Ma Gs Ps · Ms 10 -.005 0.16 -.0.009 = 0.05 g benzen 1 mol………………78 g benzen x……………….005 – 0.002 0.60 g eugenol 91.003 30 + 2 30 => 0.009 30 + 2 30 => 0.05 g benzene x = 13.05 · 1 -. Care va fi presiunea de vapori a unui amestec de 15 mL benzen cu M = 78 şi densitatea 0. Să se exprime grafic variaţia presiunii parţiale şi presiunea totală faţă de fracţia molară.005 · 100 = 0. Rezolvare : Ga -.39 Pi = Piº · Xi (41 %) 63 . Rezolvare : Benzen : ρ = m V => m = ρ · V m = 0.87 g/mL şi 25 mL toluen cu densitatea 0.me 4 = _2 · 0.0.13.0.86 g/mL ? Presiunea de vapori a benzenului la 25ºC (pº) = 86 mm Hg şi pº toluen = 39 mm Hg.5 % me 5 = __2 · 0.2 % 90.014 – 0.005__ -.014___ -.750 · 18 Gs 5 · 164 => Gs = 0.002 · 100 = 0.16 moli benzen 78 X benzene = 0.41 0.003 = 0.0.87 · 15 = 13.

59 0.86 % 18.88 = 54.63 % (0.5 g y = 21.0. Să se calculeze compoziţia procentuală a amestecului.7 0.79) · ( 9 + 5 +4 + 7) 18.17. Un amestec de etanol.Pi = 87 · 0.23 -. 100 -. 100 -.55 mm Hg 92.79 · 7 . 4 u.a.46 · 5_____________________ .79.86 · 25 = 21.78 · 4 . Factorii de corecţie a ariilor au fost : 0. heptan. .29.78 0. Rezolvare : fi = Mi Aj % C = fi · Ai____ Σi · fi · Ai % C ETANOL = _______0.5 % C HEPTAN = 0.34. 100 -. 9 u.23 moli toluen 92 Xtoluen = 0.64 + 0. benzen.92 g y…………………………21.64 0.5 % C ACETAT DE ETIL = 0.67 + 18. 100 -.5 · 1 -.05 % 18.67 mm Hg Toluen: m = 0.5 g toluen 1 mol toluen……………….16.39 (59 %) Pi = 32 · 0.a.a.3.78 + 0.7 · 9 .7 + 0.59 = 18.89 % 18.2 . 7 u.88 mm Hg  presiunea totală va fi: Pt = 35.5 Care este condiţia pentru aplicarea factorului de corecţie ? Răspuns : condiţia folosirii normalizării ariilor este ca toate componentele să dea un pic cromatografic.0.5 % C BENZEN = 0. 100 -. 64 .41 = 35. acetat de etil s-a analizat prin cromatografia de gaz folosind un detector cu conductibilitate termică. S-au obţinut picurii cu următoarele arii : 5 u.a.

05 ? Rezolvare : % = Mi . ştiind că factorul de răspuns relativ este de 1. obţinându-se pentru colesterol un pic de 2 u.0.5 mg colesterol 10 94. 100 Mp 2__ -.05 10 mL sânge……………………0.x mg colesterol x = 1 · 0.05 mg colesterol 1 mL sânge…………………….05 -. colesterolul se extrage cu cloroform. Rezolvare . Din acest extract concentrat. şi 75 u. pentru acid oleic. Pentru analiza în cromatografia gazoasă a colesterolului din sânge. Extractul cloroformic din 10 mL sânge la care s-a adăugat 1 mg sitosterol.0.12 şi aria standardului intern este 5 u.05 = _2__ 1 42  Mi = (1:42) · 2 · 1. ca standard intern s-a concentrat la 1 mL prin evaporare cu azot. 65 . La o probă de 50 mg ulei se adaugă 2 mg de ester metilic al acidului undecanoic. iar pentru sitosterol un pic de 42 u. se introduce în cromatograf un microlitru.0.a. 1.90 1.a. Stabilirea compoziţiei acizilor graşi in uleiul de floarea soarelui se face prin cromatografia de gaz a esterilor metilici a acizilor graşi. Ms · Ai .a.05 = 0.1.05 -.93. Calculaţi compoziţia procentuală in acid oleic ştiind că factorul relativ de răspuns este 1.05 . 100 Mp · As 1.005 mg colesterol 10 100 mL sânge……………………y mg colesterol y = 100 · 0.a.2 -.05 % C = fri . Care este cantitatea de colesterol în 100 mL sânge.03 42 Mi fri = __Ar___ Ms As => Mi 1.

2 % acid oleic 50 · 5 95. _r__ t_ Rdf ū => Ki = 500 .100 . Rezolvare : K = Cis Cim Ki = t`Ri . 66 .32 mm şi factorul de retenţie relativă dintr-o serie omoloagă este 1. β tm i k = t`Ri tm β = _r__ Rdf tm = L ū t M = _20____ -.0. viteza hartiei de înregistrare = 2 cm / min.2 20 · 500 Ki = _t`Ri__ . dint = 0.12 . grosime = 0. R (rezoluţia) = 2.6 cm. % = fri .a.05. 100 Mp · As  % = 1. dacă s-a separat pe o coloană cu L = 20 m. Ms · Ai . dint = 0. Calculaţi K între fs şi fm a unui compus cu tR (timp de retentie) de 500 secunde. 100 -.fri = 1.a.67. Picurile au fost simetrice şi de aceeaşi lăţime (Wb1 = Wb2).32 mm. Ai acid oleic = 75 u. Diferenţa între timpii de retenţie este de 0. ū = 25 cm³ / s. 200 -.800 100 96.12 Mi = 50 mg As = 5 u.4 milimicroni iar viteza medie liniară ū = 20 cm³ / s. Care este n (nr de talere) ştiind că L = 10 m. 2 · 75 .

6 cm t R 2 .0.60 sec 0.0.t`R 1 = 0.ΔtR Wb Wb n = 16 (tR/Wb)² 1 min……………….Rezolvare : n = (tR²/σ)² tR 2 .6 -.15 min 2 R = tR 2 .05 · t`R 2 .6 1.tR 1 -.63 t`R 1 = t`R 2 .picuri egale (Wb): 0.5 = t`R 2 t` R 1 Δt R = 0.t R 1 = 0.63 formula pt calculul factorului de separare 67 .6 cm = 0.9 sec 1 t`R = 1.0.15 min……………x sec x = 0.tR 1 = 0.05 ( t`R 2 .05 · t`R 2 .6 t`R 2 = 1.05 = t`R 2___ t`R 2 – 0.6) 1.6 Wb V = 5 t => => Wb = 0.06 m R = 0.3 -.0.6 t`R 2 = 1.0.15 · 60 -.6 cm .3 cm 2 t = 0.05 · 400 = 4 sec α = t`R 2 t`R 1 0.

2 – dimetil – propan 98.05 n = 16 ( 12.6 / 0.t`R 2 (1.12. e. b. d.09) = 1764 · 16 = 28224 => n pentru t`R 2 = 28224 t`R 1 = 12.3 )² = 16 (144 / 0.0.3)² = 16 ( 158.76 / 0.6 = 12 cm n = 16 ( 12 / 0.6 cm 0. Câţi compuşi diferiţi sunt reprezentaţi mai jos ? Care structuri reprezintă aceiaşi compuşi ? CH3 CH3CHCH2CH3 CH3 a CH3 CH3 CH CH2 CH3 C(CH3)4 CH3CH2CH(CH3)2 CH3 CH3 CHCH2CH3 CH3 d CH3CH2CHCH3 CH3 b H3C C CH3 c e Răspunsuri: 2 compuşi: a. Ce gup funcţionale po f ezee intrcomus cu frmula C3H8O ? Răspuns: 2 grupe funcţionale: alcool sau eter 68 .e un alt compus : 2.63 => t`R 2 = 0. g c.6 .63 -.e un compus: 2 – metil – 2 – butan .05 – 1) = 0. f f g .9) = 16 · 1600 = 25600 => n pentru t`R 1 = 25600 97.

1.4.4 – dinitrofenolului va fi mai tare ? c) Reacţia de mai jos se va desfăşura spre dreapta sau spre stânga ? 69 .log Ka -5 . cea a nitrometanului sau cea a 2.(. Scrieţi toate structurile corespunzătoare formulei C5H10 care conţin un ciclu.7) = 4.2 iar 2.7 101. Un acid are Ka = 2 · 10 Rezolvare: pKa = .5 100.CH3 CH OH CH3 CH3 CH2 CH2 OH CH3 O CH2 CH3 2 – PROPANOL 1 – PROPANOL METIL – ETIL – ETER 99. Răspuns: CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 CH3 . a) Care este acidul mai tare ? b) Care bază conjugată.7 pKa = .4 – dinitrofenolul are pKa = 4.Care este valoarea sa pKa ? -5 log ( 2 · 10 ) = log 2 + log 10 = 0. Nitrometanul are pKa = 10.3 + (.5) = .4.

6 c) reacţia va decurge spre stânga sau spre dreapta ? + NH3 CH3 NH2 + CH3 + NH3 + NH2 Rezolvare.2. cea a metilaminei.14 Ka · Kb = 10 . deoarece se formează un acid mai slab şi o bază mai slabă -4 102.dinitrofenolul este acidul mai tare deoarece are un pKa mai mic şi deci Ka este mai mare b) Baza conjugată metilaminei e cea mai tare deoarece este baza conjugată a unui acid mai slab c) Reacţia se va desfăşura în stânga.4 g termit (amestec stoechiometric de aluminiu şi oxid feroferic).0004 . .14 . a) Care este valoarea Ka a metilaminei ? b) care bază va fi baza mai tare. pe baza următoarelor ecuaţii termochimice: 70 .5 · 10 0. metilamina are Kb = 4 · 10 . Ce cantitate de căldură se degajă prin reacţia a 36.NO2 NO2 CH3 + O2N O Rezolvare: NO2 CH2 + O2N NO2 OH a) .6 C6H5 – NH2 are Ka = 10 - => este o bază mai slabă dec metilamina reacţia va decurge spre dreapta pentru a forma un acid mai slab şi o bază mai slabă 103.14 .11 Deci Ka = 10 Kb = 10____ -.4. sau a anilinei ? aniline are pKa = 4.

5 kJ M 912 104.3319.5 O2 (g) kJ 815.FeO (s) Fe2O3 2 Al (s) Rezolvare: 3 Fe3O4 + 269.4 .9) + 4 (.1644) = .5 | -.6 +815.6 Kj Fe (s) (s) + 1/5 O2 Fe (s) + + 0. | ΔH | -. Să se calculeze compoziţia procentuală a unui amestec de FeS şi Fe care prin tratare cu HCl formează un amestec de produşi de reacţie care conţin 90 % hidrogen sulfurat.5 O2 Al2O3 (s) + 0.4 L numărul de moli corespunzător : m1 88 m2 56 moli FeS moli Fe 71 .36. | 3319.9 kJ 1644 + 8 Al 4 Al2O3 + 9 Fe + Hr ΔHr = 3 (ΔH1 + ΔH2) + 4ΔH3 = 3 (269.132.notăm m1 – masa de FeS m2 – masa de Fe FeCl2 + H2 22. Rezolvare : FeS 88 g 2 H Cl + Fe 66 g .4 L FeCl2 + SH2 22.5 kJ / termit Mtermit = 3 (MFe2O3 + MFeO) + 8 · AAl = 3 (2 · 56 + 48 + 56 + 16) + 8 · 27 = 912 g Q = m .

O pompă cu piston care face 150 rot / min trebuie să transporte apă incălzită la 60ºC.8 m³ / h lichid cu densitatea relativă 1. 100 m1 + m2 % Fe = 6.93. Calcule preliminare au indicat o pierdere de energie de 6. 100 -.4 . Rezolvare: Put = 7.4 L H2S 88 V2 = m2 .025 · m1 = 0.02 la înălţimea H = 4 m. Să se determine randamentul ejectorului.La ce inălţime deasupra nivelului apei trebuie să fie instalată pompa? Rezolvare: Hasp ≤ Patm – ht – Σ hp Patm – ht – Σ hp = 0.-de unde : V1 = m1 .5 % 14.5 -.81 · 4 -.36 · m2 105. Debitul de apă pentru funcţionare este 9.4 · m2 % FeS = __m1____ . 22. m1 90 = ___ 88______________ .8 · 1020 · 9. învingerea inerţiei şi a rezistenţelor hidraulice pe conducta de aspiraţie.6 m³ / h şi înălţimea de lucru a apei înaintea pompei Hag = 22 m.5 % = __14. 22. Un ejector cu apă ridică 7. m2 88 56 m1 = 14.7 W 72 .4 · m2 + m2 => 0.48 m 1000 106.02 _ 6.4 . 100 V1 + V2 22. 100 22.1. m1 + 22.736 · 13600 _ 2.4 .4 L H2 56 concentraţiile H2S în amestecul gazos final : CH2S = _V1___ .5 m HOH pentru imprimarea vitezei. presiunea atmosferică medie la locul de instalare a pompei este 736 mm Hg.4 · m2________ .86.

0. 100 -. considerând randamentul electromotorului cu transmisie 0.18.81 -.75 din volumul său şi prevăzut cu un agitator cu elice care face 3.7 .5³ · 0.2 kW -puterea la pornire este de 2 – 3 ori puterea de regim Pv = 2 P = 0. Să se determine puterea instalată a electromotorului.44800 Η 20 · 10¯³  regim turbulent -puterea necesară agitatorului în regim de funcţionare Kp = ___P____ 5 ρ · n³ · d 5 = 0.27 · 1600 · 3.4² -. umplut la 0.2 -.1 % 471 107.6 · 1000 · (22 – 4) · 9.95 şi luând un plus de putere de 20 % Pinst = 0.5 kW 0.0.4 · 1.5 · 0.1. Rezolvare : -se detrmină diametrul agitatorului normal d = D -. Un amestec de acizi cu densitatea de 1600 kg / m³ şi vâscozitatea 20 · 10¯³ Pa · s se prepară prin introducerea acizilor iniţiali într-un vas de amestec cu diametru 1200 mm şi înălţimea 1500 mm.471 W (puterea consumată de pompă) 3600 η = 86.4 = 200 W = 0.(lucru util) 3600 P = 9.4 kW -se calculează puterea instalată a motorului.95 73 .4 m 3 3 -se determină regimul de agitare Re c = ρ · n · d ² -.2 -.5 rot / s.1600 · 3.

Scrieţi ecuaţia prin care rezultă zgura şi calculaţi masa de SiO2 necesară pentru o reacţie totală cu FeO....1 atom_gram Cu 10 atomi-gram Fe…………………x 56 x = 10 -..activităţii electrochimice`` şi a potentialelor standard de electrod.0... ferul are un potenţial standard negative...2 -...31200 kg 100 m SiO2 = 60 .......2 g sulfat de cupru ? Rezolvare: Fe + CuSO4 FeSO4 + Cu conform situării celor 2 metale în seria .0. Apoi se adaugă SiO2 care formează cu hidroxidul de fer (II) o zgură....02 atom-gram Cu 160 74 . 1 atom-gram Fe....6 · 10³ kg 88 109..2 moli CuSO4……………..108... O şarjă de 120000 kg dintr-un concentrat provenit din calcinarea unui minereu de calcopirită care conţine 26 % FeO este introdus în furnal.178 atomi-gram Fe 56 1 mol CuSO4…………………1 atom-gram Cu 3... iar cuprul pozitiv .în consecinţă ferul acţionează ca reducător  decurge astfel procesul de . 120000 -.. Cum se modifică masa unei plăcuţe de fer cântărind 10 grame ca urmare a introducerii sale într-o soluţie care conţine 3. Rezolvare : FeO 72 (s) + SiO2 60 (l) FeSiO3 (s) m FeO = 26 ...dezlocuire`` (cementare) de mai sus. 31200 -..y atom-gram Cu 160 y = 3..

12 mol / L CO2 = 0.02 · 56 = 1.2.2 · 10¯¹)² · 6 · 10¯² -.02 mol / L.12 + 1.14 1 111.45 g / mL.16 g 110.12 g m Cu = masa Cu trecut în soluţie pe plăcută va fi: m Cu = 0.5 g / mL) cu 30 mL soluţie HNO3 48 % (d = 1.02 · 64 = 1.53.16 mol / L CNO2 (2 · 10¯²)² Δυ = 3 – 2 = 1 Δυ Kx = Kc · (R · T / P) Kx = 0. Rezolvare : Kc = C²NO · CO2 -. Rezolvare: soluţiile I V1 = 40 mL + II V2 = 30 mL = final 75 . R = 0.02 m Fe = 0.(1. numărul de atomi-gram Fe care dezlocuieşte Cu din CuSO4 este 0.3 g / mL) dacă densitatea soluţiei obţinute este d = 1.06 mol / L CNO2 = 0.28 g  masa finală a plăcuţei va fi : 10 – 1. Să se calculeze valoarea constantelor de echilibru Kc şi Kx. Care este concentraţia molară a soluţiei de acid azotic obţinută prin amestecarea a 40 mL soluţie de HNO3 96 % ( d = 1.082 · 300 -.082 (L · atm) / (mol · K). Concentraţiile speciilor chimice implicate in echilibru : 2 NO2 2 NO + O2 stabilit la temperature de 27ºC şi presiunea 1 bar sunt : CNO = 0.28 = 10.

5 g m produs = 0. K2SO4 76 .5 · 96 + 30 · 1.75 32 -conform corespondenţei determinate de succesiunea reacţiilor: m produs = n S · M produs m produs = 0. final = 10 · Cf · df M CM.17.45 -.09 · 1.3 CM.75 · 146 = 101.75 · M BaSO4 => 0.0.75 · 174 = 130.75 · M Na2SO4 => 0.5 g produs final.45 g/ mL Cf = ? mf = m1 + m2 Cf = V1 · d1 · C1 + V2 · d2 · C2 V1 · d1 + V2 · d2 Cf = 40 · 1.3 g/ mL C2 = 48 % m 2 = V 2 · C2 d = 1.d1 = 1.5 g Răspuns.77.3 = 175 g m produs = 0. final = 10 · 77.75 · M K2SO4 => 0.5 + 30 · 1.74 M 63 112. După o succesiune de transformări chimice care decurg cu randament 100 % pornind de la 24. Ce substanţă s-a obţinut şi cu ce reactant partener ? Rezolvare: Atomi-gram S = 24 -.00 g de sulf: BaSO4 S SO2 SO3 H2SO4 K2SO4 Na2SO4 Se obţin 130.09 % 40 · 1.3 · 48 -.5 g/ mL C1 = 96 % m 1 = V 1 · C1 d2 = 1.75 · 233.

Ce produşi de reacţie şi în ce cantităţi se obţin ? b) o a doua cantitate de O2 se foloseşte pentru a oxida 255 g dintr-un amestec echimolecular de Al – Mg.69 · 10¯¹¹ -. Din butelie se scot succesiv : a) 25 moli de O2 (c. Care este compoziţia procentuală a acestui aliaj ? c) o a treia cantitate de O2 se foloseşte pentru a obţine 448 L amestec de CO2 şi H2O prin oxidarea gazului de apă ( CO : H2 în raport molar 1 : 1).69 · 10 Rezolvare : a) Δυ = 1 Δυ atm la presiunea de 2 atm.3 · 10¯¹³ mol / L 0.62.n.1500 L O2 (c.11 b) valoarea lui Kx. O butelie de oţel de 10 litri conţine O2 sub o presiune de 150 atm.113.) care reacţionează cu 1400 litri H2 (c.69 · 10 atm . Câţi moli de O2 s-au consumat în acest scop ? Rezolvare : a) Vo = P1 · V1 -.8 · 10¯¹¹ P 2 114.11 a) valoarea lui Kc la 1227ºC ştiind că la această temperatură Kp = 3.69 · 10¯¹¹ -. Kp = Kc · ( R · T) = Kc · (R · T) Kc = 3.) Po 1 υ H2 = 1400 -.3. Pentru procesul 2 H2O  2 H2 + O2 se cere: .150 · 10 -.082 · 1500 Δυ b) Kp = (P) = Kx · P Kx = Kp -.n.conform reacţiei : H2 + ½ O2 = H2O 77 .1.n.5 moli H2 22. dacă Kp = 3.).4 .

25 · 22.9 moli apă 18 78 .80 -.11.25 moli O2 VO2 = 6.. Se dau : Macid acetic = 60 şi M apă = 18..80 g CH3COOH……………88.4.....20 moli amestec gaze ardere 22.20 -. Rezolvare : Soluţie CH3COOH :  100 g sol. Să se calculeze valoarea fracţiei molare pentru fiecare component al unei soluţii de tampon acetic 11.2.5 moli O2 5 atom-gram Al + 5 atom-gram Mg…………………...5 moli H2 fiind în exces b) 255 g amestec Al : Mg = 1 : 1 conţine 255 -.4 CO H2 + + 1/2 O2 1/2 O2 CO2 HOH Rezultă: CO + H2 + O2 CO2 + HOH  la 20 moli amestec sunt necesari 10 moli O2 115.) c) 448 -.80 %..5 atom-gram Al + 5 atom gram Mg 27 + 24 2 atom-gram Al + 2 atom-gram Mg………………….- O2 este reactantul limitative.5 .n.19 moli CH3COOH 60 Pt apă => 88...50 = 12.0..... deoarece 25 moli O2 consumă 50 moli H2 62.4 = 140 L O2 (c.20 g apă Nr de moli υ: Pt acid acetic => 11..6..

....0.19 = 5. Calculaţi fracţia molară a HCl..12 4.. Transformaţi 2-clor – 2 – metilbutanul în izopentan.78.....065 g / mol....36 -.36 = 4.09169 moli X = 0......228 g / ml => 1 ml sol...21.065 g sol.0.. 79 .. Rezolvare : T = 0..=> nr total de moli: Fracţia molară: Pt acid acetic: Pt apă: 4..228 g HCl ρ = m => m = ρ · V V  1..0....9___ -.0..58 moli HCl 36....58 + 4...6 -.36 moli apă 18 0...228 g / ml şi densitatea este d = 1.4......40 -...94 117.94 X = 4..88 4.9 + 0.....09161 X = __4..19169 -.40 g HCl.. Titrul unei soluţii de HCl este T = 0.0.. Se dau M apă = 18 şi M HCl = 36.228 g HCl 100 g sol.....5.5 78.....96 5....0..58 -......0........09161 Suma X-ilor trebuie să fie = 1 116......94 moli componenţi => nr total de moli: Fracţia molară : HCl : Apă : X = 0...04 5..6 g HOH Numărul de moli: Pt HCl Pt HOH 21.

Rezolvare : Cl CH3 CH2 C CH3 CH3 KOH alcool CH3 CH C CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 CH3 Sau: Cl CH3 CH2 C CH3 CH3 Mg Et2O CH3 CH2 MgCl C CH3 CH3 HOH CH3 CH2 CH CH3 CH3 118.13.53 n g acrilonitril 80 / : 13.08 % N are continutul procentual al monomerilor si raportul lor molar de ? Rezolvare [–(– H2C – CH = CH – CH2 –)–(–H2C – CH –)–y ] n | CN M = ( x · M butadien + y · M acrilonitril )n = ( x · 54 + y · 53 ) n ( 54x + 53y )n g copolimer………………………….08 54x + 53y = 107.03 y 13.08 n .Copolimerul butadien-acrilonitrilic cu continut de 13.03 y 54x = 54.03 y Raportul butan : acrilon = 1 :1 x=y=1  M polim = 107 n 107 n g polim……………54 n g butan……………….14 y n g N 100 g copolimer………………………….08 g N 13.08 ( 54x + 53y )n = 1400 y n 1400 = 107.

..............22 t CH2 = CH2 28 (Ct = cantitate teoretica)  + H2 y` = 30 · 222..22 = 238... Care este cantitatea de etan utilizata la fabricarea etenei necesara obtinerii a 200 tone polimer.100 g polim......y` x` = 100 · 54 = 50 % 107 y` = 100 · 53 = 50 % 107  1:1 118.Prin polimerizarea etenei la 1700 atmosfere.... se va calcula: n = 42000 = 1500 28 CH3 – CH3 CH2 = CH2 + H2 η = 90 %  x = 1500 · 28 · 200 = 200 t 42000 90 kg……………………200 t 100 kg……………………...........22 t etan 90 y` CH3 – CH3 30 222........ se obtine polietena cu M = 42000.....y y = 200 · 100 = 222....... stiind ca etena se obtine cu randament de 90 % si ca 10 % din etena nu polimerizeaza........09 t etan (Cp = cantitate practica) 28 81 .x`.. Rezolvare x polimerizare n CH2 = CH2 ------- M = n = 1500 · 28 m = 200 t –(–CH2 – CH2 –)–n M = 42000 η = 90 % Gradul de polimerizare n.

1 mol acid salicilic 180 g aspirina ……………….x g acid salicilic x = 1667 · 138 = 1278 g acid salicilic 180 82 .54 t 90 119.09 · 100 Ct Ct = 238.138 g acid salicilic 1667 g aspirina………………….Ce cantitate de acid salicilic 95 % si de anhidrida acetica sunt necesare pentru a fabrica 1500 g aspirina daca randamentul procesului este de 90 % ? Ce produs secundar se obtine si in ce cantitate ? Rezolvare COOH OH + (CH3CO)2O piridina CH3COOH C6H6 COONa OH COOH OCOCH3 + CH3COOH ACID SALICILIC ASPIRINA η = Cp · 100 Ct Ct = Cp · 100 η Ct = 1500 · 100 = 1667 g aspirina (Ct) 90 Cp = 1500 g aspirina 1 mol aspirina……………….09 · 100 = 264...η = Cp · 100 Ct 90 = 238..

z g anhidrida acetica z = 1667 · 102 = 1574 180 Produsul secundar rezultat = acid acetic 1 mol aspirina....95 g acid salicilic pur y g acid salicilic impur………………................q g acid acetic q = 1667 · 60 = 555.....6 g acid acetic 180 83 .......1278 g acid salicilic pur y = 1278 · 100 = 1345 g acid salicilic 95 % impur 95 1 mol aspirina…………………..........1 mol anhidrida acetica 180 g aspirina…………………………102 g anhidrida acetica 1667 g aspirina………………………...........60 g acid acetic 1667 g aspirina.......100 g acid salicilic impur………………................

B. seminarii) 84 . Editura Mirton. Adrian Chiriac. Daniela Dascalu.R. Hendeson. Veronica Chiriac – Curs de chimie-fizica generala editura Univ.Compendiu de chimie generala pentru licenta.L. Osborne – Probleme de Chimie Organica. D.M. Marsi. Harris. C. Editura Universitatii de vest Timisoara 2005 Adrian Chiriac. Mayfield. K. Editura Stiintifica Alte surse (caiete de laboratoare. Chiriac V.Bibliografie Adrian Chiriac. Ciprian Radovan.E. Timisoara 1987 Veronica Chiriac. Goldish. D. Vlad Chiriac .A. Timisoara 1999 R. E. – Teste de Chimie Anorganica.L.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->