PROBLEME

1. Se sulfonează 780 kg benzen, stiind că s-a folosit acid sulfuric 96% şi că produsul final este acidul benzen-sulfonic, se cere: - ecuaţia procesului - cantitatea de acid benzene-sulfonic obţinută la un randament de 80% - cantitatea de apă rezultată la acelaşi randament - cantitatea de acid sulfuric 96% folosită Rezolvare ; 780 kg
+

z kg
H2SO4

x kg
SO3H +

y kg
OH2

78 kg

98 kg

158 kg

18 kg

M benzene = 6 · 12 + 6 · 1 = 78 M acid sulfuric = 2 · 1 + 32 + 4 · 16 = 98 M acid benzene sulfonic = 6 · 12 + 6 + 32 + 3 · 16 = 158 M apei = 18 78 kg benzen……………….158 kg acid benzen-sulfonic 780 kg benzen………………..x kg acid benzen-sulfonic x = (780 · 158) / 78 = 1580 kg acid benzen sulfonic impur x` = x · η => x` = (1580 · 80) / 100 = 1264 kg acid benzen-sulfonic pur

78 kg benzen……………….18 kg apă 780 kg benzen………………..y kg apă y = (780 · 18) / 78 = 180 kg apă ( cantitate impură) y` = y · η => y` = (180 · 80) / 100 = 144 kg apă pură

78 kg benzen.........................98 kg acid sulfuric 780 kg benzene……………..z kg acid sulfuric z = (780 · 98) / 78 = 980 kg acid sulfuric pur % = (md / ms) · 100 => ms = (980 / 96) · 100 = 1120 kg acid sulfuric 96%

1

2. Să se calculeze viteza de curgere (V) a unui fluid printr-o secţiune circulară cu diametru (d)=2cm ştiind ca s-au transportat 20 L apă într-un timp de 1 min şi 30 secunde. Rezolvare t = 1 min şi 30 sec => 90 sec d= 2 cm => 0.02 m v= 20 L => 0.002 m³ A = (π d²) / 4 => A = (3.14 · 0.002²) / 4 = 0.00000314 m²

Qv = V adică Qv = 0.002 / 90 = 0.00002222 m³ / sec t W = Qv / A => W = 0.00002222 / 0.00000314 =7.076 m / sec

3.Să se calculeze viteza de curgere a 1000 mL soluţie NaCl într-un timp de 4 min şi 50 sec, printr-o conductă cu secţiunea de 31 mm. Rezolvare Criteriul Reynolds : - curgere laminară Re < 2300 - curgere intermitentă 2300 < Re < 10000 - curgere turbulentă Re > 10000 Re = (W d ρ) / η W – viteza de curgere a fluidului în m / sec d – diametrul conductei în m ρ – densitate în kg / m³ η – aici are semnificaţie de vâscozitate în kg / m · sec (Pascal · sec)

4. Care este duritatea totală a unei probe de 100 mL apă dacă la titrarea complexonometrică s-au folosit 50 mL soluţie de complexon III ? Câte mg de CaO corespund acestei durităţi a apei analizate ? Rezolvare Duritatea totală : DT = (56.1 · Vec) / V

DT reprezintă duritatea totală 56.1 rep cantitatea de CaO în mg care reacţionează (corespunde la 1 mL de soluţie de complexon III)

2

Vec este volumul de complexon III folosit la titrare ( volumul la punctul de echivalenţă) - V este volumul de apă luat in lucru a apei de analizat DT = (56.1 · 50) / 100 = 28.05 ° DT 1° D......................10 mg CaO 28.05 ° d...............x x = 280.5 DT

-

5. Câte grame de HCl se titrează cu 5 cm³ soluţie NaOH cu titrul T=0.003645 ? Rezolvare 1 cm³ sol NaOH...............................0.003645 g NaOH 5 cm³ sol NaOH...............................x g NaOH x = (5 ·0.003645) / 1 = 0.018225 g NaOH HCl + NaOH  NaCl + HOH

1 mol NaOH..............................1 mol HCl MNaOH = 40 MHCl = 36.5 40 g NaOH..........................36.5 g HCl 0.018225 g NaOH…………………y g HCl y = (0.018225 · 36.5) / 40 = 0.0166303 g HCl 6. Să se calculeze criteriul Re la curgerea anilinei într-un schimbător de căldură cu ţevi având o viteză de curgere de 0.03 m / sec ştiind că diametrul ţevii este de 20 mm. Rezolvare ρ anilină 120°C = 933 kg / m³ η= 0.52 CP (centipuaz) 1 P = 100 CP = 0.0052 Pa · sec 1 CP = 0.0.3 Pa · sec 20 mm = 0.02 m Re = (W dρ) / η => Re = (0.03 · 0.02 · 933) / 0.052 = 1.76 · 10³ = 1076

 curgere laminară

3

7. Un compus monohidroxilic aromatic cu un singur nucleu conţine 14.81 % oxigen. Se cere : - aflaţi formula moleculară - formulele structurale ale fenolilor izomeri şi denumirea lor - indicaţi izomerii care nu fac parte din clasa fenolilor Rezolvare CnH2n – 6O M = 12n + 2n – 6 + 16 = 14n + 10 100 g fenol..........................14.81 g O 14n + 10 g fenol..................16 g O 1600 = (14.81 · 10) + 14n 1600 – 14.81 = 1451.9 1451.9 = 207.34 n = 1451.9 / 207.34 = 7 C7H2·7 – 6O => C7H8O, avem: o – metilfenol, p – metilfenol

8. Să se calculeze cantitatea de CaO de puritate 80% necesar pentru a indepărta 500 mg de MgCl2 aflata în apa supusa epurării. Rezolvare M CaO = 56 M MgCl2 = 95 MgCl2 + CaO + HOH > Mg(OH)2 + CaCl2

1 mol MgCl2……………………..1 mol CaO 95 mg MgCl2…………………....56 mg CaO 500 mg MgCl2……………………x mg CaO x= 294 mg 100% CaO pur 100 mg CaO…………………….80 mg CaO pur y mg CaO…………………….294 mg CaO pur y= 367 mg CaO impur

4

............y y= 3560 · (2 · 178) / 2 · 107 = 5922.24 g hidroxid feric 1 L sol hidroxid feric.........107 g hidroxid feric 5 .......9..........4 L (condiţii normale) Condiţii normale : P = 1 atm T = 273 K NH4OH + Cl2  NH4Cl + HOH + HCl M hidroxid de amoniu = 35 35 g NH4OH........................................................ Să se calculeze cantitatea de hidroxid feric de concentraţie 2 M care se obţine din 10 L de soluţie bicarbonat de concentraţie 1 M..............................................x g bicarbonat de Fe x= 3560 g bicarbonat de Fe 2 · 107 g bicarbonat de Fe.........................10 g NH4OH y g.......22.....22...............................2 · 178 g hidroxid feric 3560 g bicarbonat de Fe.224 L Cl2 x= (35 · 224) / 22... 350 g NH4OH y= (100 · 350) / 10 = 3500 g sol 10 % NH4OH 10..............................4 = 350 g NH4OH substanţă pură 100 g sol... Rezolvare 2 Fe²(HCO3)2 + ½ O2  2 Fe³(OH)3 + 4 CO2 M HIDROXID FERIC = 107 M BICRBONAT DE FER = 178 1 L sol bicarbonate de Fe………………………........2 · 178 g bicarbonat Fe 10 L sol bicarbonat de Fe. Rezolvare 1 mol gaz.........................4 L Cl2 x g ............................................... Să se calculeze cantitatea de soluţie de NH4OH de concentraţie 10% necesară pentru a neutraliza 224 litri de Cl.....

133 kg hidroxid feric pur. şi : .34 L hidroxid feric z= reprezintă cantitatea de soluţie de un mol 11. se obţine prin conţinutul de NaOH asupra uleiului de măsline (trioleină). Randamentul de transformare este de 60%. Să se calculeze cantitatea de soluţie de Fe(OH)3 de concentraţie 10% care se obţine prin oxidarea unei soluţii apoase de hidroxid feros 20% in cantitate de 50 kg.z L……………………………………………. Rezolvare M HIDROXID FERIC = 107 M HIDROXID FEROS = 90 2 Fe²(OH)2 + ½ O2 + HOH  2 Fe³(OH)3 100 kg sol hidrxid feros…………………………20 kg substanţă pură hidroxid feros 50 kg……………………………………………x kg x= 10 kg substanţă pură de hidroxid feros intră 100 kg sol hidroxid feros……………………….5922. Feros………………………reacţionează 2 · 107 hidr.33 kg soluţie hidroxid feric 12. reacţionează 100 kg sol hidr feric………………………….calculează masa de săpun obţinută dacă se folosesc 500 kg oleină şi se lucrează cu randament de 70% 6 .7.feric intră 6 kg hird. Feros………………………z z= (6 · 2 · 107) / 2 · 90 = 7.reacţionează y kg y= 6 kg (care reacţionează) intră 2 kmoli hidr. Feros intră 10 kg sol hidroxid feros……………………….feros…………………………reacţionează 2 kmoli hidr. Un săpun de calitate bună.133) / 10 = 71. Feric intră 2 · 90 kg hidr..10 kg subst pură q kg………………………………………….24 g hidroxid feric z= 55.133 kg subst pură q= (100· 7. Scrie reacţia de saponificare.reacţionează 60 kg hidr.

Vacuumetrul fixat pe conducta de aspiraţie indică un vid de 21 cm Hg. Distanţa pe verticală între locul de fixare a manometrului şi vacuumetrului este de 40 mm.44 kg de săpun la randament de 70% => 13.87 ·100) / 40 = 169. Rezolvare : 7 . Diametrul conductei de aspiraţie este de 350 mm.4 m³ apă / minut indică o presiune de 3.8 kgf / cm². Să se determine înălţimea totală de ridicare a pompei.675 kg NaOH 40% y`= 67.511 kg de săpun cu randament 100% η= (Cp / Ct) · 100 => Ct = y · η NaOH pur y= (500 · 3 · 40) / 884 = 67.COO¯Na SAPUN  + CH2 – CH – CH2 | | | OH OH OH GLICERINA M = 912 x= (500 · 3 · 912) / 884 = 1547.70 = 47.. Rezolvare Masa = 500 kg CH2 – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 | CH – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 | CH2 – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 TRIOLEINA + NaOH  M = 884 Masa = x kg 3CH3 – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 .87 · 0.87 kg C% = (md / ms) · 100 40% = [md (care este y ) / ms ] · 100 ms = (67.calculează masa de soluţie NaOH 40% care se utilizează în reacţia de saponificare dacă se lucrează cu exces de 40%. iar a celei de refulare 30 mm. Manometrul de pe conducta de refulare a unei pompe care transportă 8.

.4 / (60 · 0.Hm = Pref – Pasp + Ho w² ref ....45 m / s 14.......x g alcool etilic x = 250 · 46 -.. Sa se calculeze cantitatea de eter etilic obţinut din 100 kg etanol de concentraţie 70%..68...785 · 0.......w²asp ρg 2g w asp = 8...8 g alcool etilic 167 100 g sol…………………95 g alcool etilic y g sol…………………..8 g alcool etilic 8 ....35²) = 1.68.....Ce cantitate de alcool etilic 95 % este necesară pt a transforma 250 g acid pnitrobenzoic în anestezină ? * ce cantitate de anestezină de puritate 99 % se obţine în procesul de mai sus ? Rezolvare : COOH + NO2 ACID PARA ALCOOL ETILIC NITROBENZOIC COOC2H5 C2H5OH NO2 [H] COOC2H5 NH2 ANESTEZINA 1 mol acid p-nitrobenzoic..... Rezolvare : 2 C2H5OH H2SO4 C2H5 O C2H5 + HOH M etanol = 1000 kg C = 70% 15..1 mol alcool etilic MANESTEZINA = 167 MALCOOL ETILIC = 46 167 g acid p-aminobenzoic………………….46 g alcool etilic 250 g acid p-aminobenzoic…………………....

.190 g anestezină pură 100 165 g anestezină………………236 g procaină 190 g anestezină………………y g procaină 9 .....247 g anestezină 167 100 g anestezină impură………………..y = 68.... Rezolvare : COOC2H5 + NH2 ANESTEZINA COO HO CH2 CH2 N C2H5 C2H5 ..249..8 · 100 -.42 g alcool etilic 95 % 95 *)) 1 mol acid p-nitrobenzoic.99 g anestezină pură q g anestezină impură…………………247 g anestezină pură q = 100 · 247 -.......Calculaţi cantitatea de procaină obţinută din 200 g anestezină 95 %..z g anestezină z = 250 · 165 -....165 g anestezină 250 g acid p-nitro-benzoic……………………..72.etanol NH2 CH2 CH2 N C2H5 C2H5 PROCAINA 1 mol anestezină……………………1 mol procaină MANESTEZINA = 165 g MPROCAINA = 236 g 100 g anestezină impură……………….x g anestezină pură x = 200 · 95 -.1 mol anestezină MACID P-NITROBENZOIC = 167 MANESTEZINA = 165 167 g acid p-nitrobenzoic……………………..5 anestezină impură 99 16...95 g anestezină pură 200 g anestezină impură……………….

...271 g procaină 165 17....... la un randament de 90 % 1 mol aspirină.1278 g acid salicylic pur y = 1278 · 100 -... 100 Ct Cp – cantitatea practica Ct – cantitatea teoretică Cp = 1500 g aspirină => Ct = Cp · 100 η Ct = 1500 · 100 -...95 g acid salicylic pur y g acid salicylic impur…………………….1278 g acid salicilic 80 100 g acid salicylic impur……………………....... dacă randamentul procesului este de 90 %.1345 g acid salicylic impur 95 10 ...Ce cantitate de acid salicylic 95 % şi de anhidridă cetică sunt necesare pentru a fabrica 1500 g aspirină ....x g acid salicilic x = 1667 · 138 -..y = 190 · 236 -.........138 g acid salicilic 1667 g aspirină………...............1 mol acid salicilic MASPIRINA = 180 MACID SALICILIC = 138 180 g aspirină....... Ce produs secundar se obţine şi în ce cantitate ? Rezolvare : COOH OH + ACID SALICILIC COOH OCOCH3 (CH3CO)2O ANHIDRIDA ACETICA ASPIRINA + CH3COOH ACID ACETIC Randamentul are formula: η = Cp .....1667 90 => Ct = 1667 g aspirină..

4 · 10¯³ moli F¯ vor putea transforma o cantitate de 1. Vom calcula numărul de moli din fiecare ion prezent iniţial în soluţie : μi = Ci · vi μi Ca² = 10¯¹ · 20 · 10¯³ = 2 · 10¯³ moli μi Cl¯ = 2 · 10¯¹ · 20 · 10¯³ = 4 ·¯³ moli (deoarece stoechiometria compusului este CaCl2) μi HF = 8 · 10¯² · 30 · 10¯³ = 2. concentraţia ionilor F¯ în amestec b.Se amestecă 20 ml CaCl2 de concentraţie 2 · 10¯¹ N cu 30 ml HF de concentraţie 8 · 10¯².0008 moli 11 .2. reacţia CaCl2 + F¯ e în raport molar 1:2 prin urmare cantitatea de CaCl2 este în exces faţă de cantitatea ce poate fi transformată de F¯ disponibilă cei 2.2 · 10¯³ moli CaCl2 prin urmare cantitatea de CaCl2 în exces va fi : μ exces = (2 – 1. conform legii extinse Debye – Huckel calculaţi pH soluţiei (pH = -lg din activitatea ionilor H3O) Rezolvare:2 conform enunţului este vorba de stoechiometria reacţiei de precipitare a CaF2 prin amestecarea unei soluţii de CaCl2 cu o soluţie de HF o primă precauţie este transformarea concentraţiei CaCl2 ce este exprimată în mod normal în molaritate : CM = CN CaCl2 K => CM = 2 · 10¯¹ 2 K=2 => CM = 0. ţinând cont de tăria ionică.1 prin urmare.4 ·¯³ moli Reacţia de precipitare a CaF2 decurge astfel : CaCl2 + 2 F _ CaF2 + 2 Cl _ iniţial avem 2 · 10¯³ moli CaCl2 şi 2.1 M. soluţia de CaCl2 va avea o concentraţie de 0.4 · 10¯³ moli HF (F¯) conform stoechiometriei.2) · 10¯³ moli = 0. Cunoscând : Ks pt CaCl2 = 4 · 10¯¹¹ Ka pt HF = 10¯³ Calculaţi : a.

0050 - concentraţia ionilor Cl¯ va fi numărul de moli de ioni Cl¯ raportat la volumul final. adică 4 · 10¯³ -.6 · 10¯² 0.- prin urmare putem să calculăm în aceste condiţii care este concentraţia ionilor în amestec. ţinând cont că volumul final rezultat prin amestecare este de 50 ml prin urmare concentraţia ionilor de Ca² în amestecul final va fi raportul dintre numărul de moli de Ca (CaCl2) în exces şi volumul final 0. nu rămâne decât să determinăm care este concentraţia analitică a F¯ în aceste condiţii în continuare aplicăm definiţia fracţiei molare (a coeficientului de distribuţie) pt F¯ αF¯ = conc ech [F¯] CF¯ prin urmare. conform celor discutate la exemplu calculării solubilităţii CaCl2 prin urmare este vorba de solubilitatea CaF2 în condiţii de exces de ioni Ca² în condiţiile în care F¯ este o baza slabă şi poate fi angrenată într-un echilibru acidobazic ce conduce la protonarea acesteia ecuaţia echilibrului de precipitare-dizolvare va fi : CaF2 Solid Ks = Ca · C²F¯ Ca 2+ + 2 F _ F - _ + HOH FH + _ HO conform definiţiei Ks. (1) => CF¯ = √¯ (Ks/ Ca²) - în expresia (1) cunoaştem Ks cât şi concentraţia Ca în exces prin urmare.0050 - pt a calcula cerinţa enunţului şi anume concentraţia ionilor F¯ procedăm întocmai.0008 -. concentraţia de echilibru (conc ech) a F¯ va fi conc ech [F¯] = αF¯ · CF¯ 12 .1.8 · 10¯² 0.

CrO3 etc. În trei eprubete neetichetate se află soluţii de acid acetic. benzen.Daţi exemple de oxizi bazici. oxizi acizi şi oxizi amfoteri. ale căror moleculele sunt alcătuite din atomii a două elemente. concentraţia H3O din sistem va fi egală cu raportul dintre numărul de moli a HF şi volumul final al amestecului 19.- lucrurile se simplifică mult faţă de situaţia H2CO3 (de exemplu) deoarece HF este acid monoprotic prin urmare Ka Ka + [H3O] αF¯ = - concentraţia ionilor de hidroniu în amestec se calculează ţinând cont de implicarea totală a F¯ în echilibru de precipitare – dizolvare în acest caz particular ca urmare a omogenizării F¯ în echilibru de precipitaredizolvare a CaF2. FeO. 13 . Oxizii bazici interacţionează cu acizi formând sare şi apă: BaO + H2SO4 = BaSO4 + H2O Oxizii metalelor alcaline şi alcalino-pământoase interacţionează cu apa formând hidroxizi: CaO + H2O = Ca(OH)2 (stingerea varului) Oxizii bazici interacţionează cu oxizii acizi formând săruri Na2O + CO2 = Na2CO3 Oxizii inferiori ai metalelor. MgO. se numesc oxizi. etanol. CuO. Oxizi bazici formează numai metalele: Na2O. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice.). CaO. MnO etc. interacţionează cu Oxigenul 4FeO + O2 = 2Fe2O3 20. BaO. unul dintre care este oxigenul. Propuneţi o modalitate de identificare a conţinutului acestor eprubete. Substanţele compuse. . Explicaţi proprietăţile lor chimice prin 3-4 exemple de ecuaţii ale reacţiilor chimice. care posedă câtevaoxige grade de oxidare. Oxizii bazici sunt oxizii cărora le corespund baze. NiO. Oxizii se clasifică în trei grupe: oxizi bazici. Oxizii metalelor în gradele superioare de oxidare posedă proprietăţi acide (Mn2O7.

Să se determine partea de masă a fiecărui metal din componenţa aliajului.a) Identificarea acidului acetic La interacţiune cu alcoolii. introdusă în soluţie de acid acetic. acizii carboxilici formează esteri. adăugând la substanţele din eprubete alcool etilic. 14 . se colorează în roz. La tratarea a 10 g de aliaj de fier şi cupru cu acid azotic concentrat s-au eliminat 1. numai în cazul acidului acetic vom obţine esterul respectiv.). Deşi este un acid slab.n.12 l de gaz (c. Pentru identificarea benzenului. se formează esteri cu miros plăcut de fructe: 21. asupra componenţilor din eprubete se acţionează cu amestec nitrant (HNO3+H2SO4). depistat după mirosul specific Acidul acetic mai poate fi identificat şi cu indicator universal. care au miros de fructe. hârtia de indicator universal. b) Identificarea benzenului. Astfel. În eprubeta cu benzen se obţine nitrobenzen. depistat după mirosul de migdale amare c) Identificarea alcoolului etilic La interacţiunea alcoolilor cu acizii carboxilici saturaţi.

59 g.Fierul metalic cu acidul azotic concentrat nu interacţionează. astfel gazul degajat s-a obţinut ca rezultat al interacţiunii cuprului cu acid azotic. .55 g/mol = 1.9% de cupru 15 . Se scrie ecuaţia reacţiei de interacţiune a cuprului cu acid azotic concentrat luat în surplus: În conformitate cu ecuaţia reacţiei se determină cantitatea de cupru (moli).1.1% de fier şi 15.025 moli · 63.41 g.59 g = 8.12 l (gaz) moli (Cu).12 l de NO2: 1 mol (Cu) ----------. m(Cu) = 0. M(Cu) = 63.Se determină masa cuprului. la a cărei interacţiune s-au degajat 1. Se determină masa fierului din aliaj: m(Fe) = m(aliaj) – m(Cu). care a interacţionat: m = υ x(moli) · M(x). m(Fe) = 10 g – 1.8 l (gaz) x moli (Cu) ---------.44.55 g/mol. Se determină părţile de masă a Fe-ului şi a Cu-ului în aliaj Răspuns: Aliajul este constituit din 84.

Se determină masa molară a compusului .67 : 20 = 1 : 3 Astfel. Se calculează masele C şi H.22. care se conţin în 100 g de compus organic .Se determină cantitatea de substanţă a fiecărui element în 100 g de compusul organic: M(C) = 12g/mol. Densitatea lui după hidrogen este egală cu 15.Se determină formula moleculară a compusului Formula moleculară a compusului este (C1H3) · 2 sau C2H6 16 . . .Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţe al elementelor în compus x : y = 6. Deduceţi formula moleculară a compusului organic ce conţine 80% de carbon şi 20% de hidrogen. M(H) = 1g/mol. cel mai simplu raport al atomilor de C şi H în substanţa dată este de 1 : 3.

se obţin săruri 2Fe + 3Cl2 = 2FeCl3 Clorul intră în reacţie cu nemetalele (excepţie fac oxigenul. şi are electronegativitatea relativ mare. 2P + 5Cl2 = 2PCl5 Ca rezultat al interacţiunii clorului cu hidroxidul de calciu. puţin solubil în apă. etanul. În condiţii obişnuite. care se foloseşte pentru înălbirea ţesăturilor: 2Ca(OH)2 + Cl2 = Ca(ClO)2 + CaCl2 + 2H2O La interacţiunea cu soluţiile alcaliilor la temperatură ridicată. La temperatură înaltă. Numărul electronilor în atomul unui element chimic este egal cu numărul protonilor din nucleu şi cu numărul de ordine al elementului în sistemul periodic. În urma interacţiunii. N2. gaz incolor. +5. la rece se obţine hipoclorura de calciu. el oxidează şi metalele platinice. azotul şi gazele nobile).O). Daţi câteva exemple de reacţii chimice . cu elementele cu electronegativitate mai mare (F. Interacţionează activ cu metalele şi cu majoritatea nemetalelor (excepţie fac O2. elementul având configuraţia electronică 1s22s2s2p63s23p5 şi numărul de ordine 17 este clorul. se obţin cloratul şi clorura metalului respectiv: 4Cl2 + 6KOH = 5KCl + KClO3 + 3H2O 17 . În compuşii. Clorul este un oxidant puternic. clorul este un gaz de culoare galben-verzuie. +3. clorul manifestă proprietăţi de reducător. bine solubil în apă şi cu miros înţepător: Cl2 + H2 = 2HCl Soluţia apoasă de clorură de hidrogen este acidul clorhidric. La interacţiunea cu fluorul. formând clorura de hidrogen. Ce proprietăţi chimice are acest element. +7. Astfel. Clorul este un nemetal tipic. 23. dacă se ştie că el are următoarea configuraţie electronică: 1s22s22p63s23p5.Răspuns: Formula compusului dat este C2H6. Despre ce element este vorba. clorul posedă grade de oxidare pozitive +1. gazele inerte). Ca(OH)2 (varul stins). Clorul interacţionează cu metalele. Clorul interacţionează cu hidrogenul. face parte din grupa a VII-a a sistemului periodic – grupa halogenilor. Cel mai caracteristic grad de oxidare al clorului în compuşii săi este –1.

Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. care se depistează după mirosul de migdale amare: b. Identificarea glicerinei Glicerina interacţionează cu hidroxidul de cupru(II) formând gliceratul de cupru. . Identificarea benzenului Benzenul poate fi identificat cu amestec nitrant (H2SO4 + HNO3). pe pereţii eprubetei se formează un strat strălucitor de argint metalic (reacţia oglinzii de argint). 18 . În trei eprubete neetichetate se află benzen. substanţă ce colorează soluţia în albastru: c. se obţine nitrobenzenul.Clorul gazos interacţionează cu hidrocarburile. glicerină şi aldehidă formică. Identificarea aldehidei formice Aldehida formică se identifică cu soluţie amoniacală de oxid de argint (reactivul Tollens). În urma interacţiunii. a. Ca rezultat al interacţiunii. Propuneţi metoda de identificare a conţinutului acestor eprubete. obţinându-se clorderivaţi: CH4 + Cl2 = CH3Cl + HCl (reacţia de substituţie) H2C = CH2 + Cl2 = ClH2C – CH2Cl (reacţia de adiţie) 24.

Se determină cantităţile iniţiale de substanţă de NaOH şi HNO3: M(NaOH) = 40g/mol.Se determină masa nitratului de sodiu obţinut: m(x) = υ (x) ·M(x). Denumiţi această amină 19 . ω (H)=15. Ce masă de sare se obţine la interacţiunea hidroxidului de sodiu cu masa 60g cu acid azotic cu masa 126g .25.30% şi ω (N)=23. cantitatea de NaNO3 se calculează după cea de NaOH. Dat fiind că acidul azotic este luat în surplus. care a interacţionat complet: .70%. Determinaţi formula aminei primare cu părţile de masă ale elementelor egale cu: ω (C)=61.00%.5g 26.Se scrie ecuaţia reacţiei: NaOH + HNO3 = NaNO3 + H2O Conform ecuaţiei reacţiei 1 mol de NaOH interacţionează cu 1 mol de HNO3 şi se obţine 1 mol de NaNO3. . Răspuns: La interacţiunea acidului azotic cu masa 126g şi a hidroxidului de sodiu cu masa 60g s-a obţinut nitrat de sodiu cu masa 127.

obţinuţi la substituţia atomilor de hidrogen din molecula amoniacului cu radicali ai hidrocarburilor. amine terţiare – sunt substituiţi toţi trei atomii de hidrogen. 20 . Substanţa cu părţile de masă a elementelor constituente indicate are formula bruto C3H9N sau C3H7NH2.Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă al elementelor în amină M(C) = 12 g/mol. care se conţine în 100g de amină: . M(N) = 14 g/mol.3 : 1. amine primare – este substituit un atom de hidrogen. raportul molar al elementelor componente în amină este: υ (C) :υ (H) :υ (N) = 5.Aminele reprezintă compuşi organici. Valorile obţinute se împart la cea mai mică valoare şi se determină cel mai simplu raport al atomilor elementelor date în componenţa compusului organic: υ (C) : υ (H) : υ (N) = 3 : 9 : 1. c. aminele se clasifică în: a. b.Se determină masa fiecărui element. Aceasta este propilamina. În problemă este dată amina primară. M(H) = 1 g/mol.08: 15.6929. Astfel. amine secundare – sunt substituiţi doi atomi de hidrogen. . Conform numărului de atomi de hidrogen substituiţi. Formula ei generală este R-NH2.

însă la încălzire aceşti acizi dizolvă fierul. pirita (FeS2) etc. Pb. cu o plasticitate bună. Are configuraţia electronică 1s22s22p63s23p63d64s2. În şirul activităţii metalelor. Fierul. În sistemul periodic fierul are numărul de ordine 26 şi este situat în perioada a patra. de aceea el substituie aceste metale din soluţiile apoase ale sărurilor lor: CuSO4 + Fe = FeSO4 + Cu Fierul se dizolvă în acizii clorhidric şi sulfuric diluaţi. în care metalul manifestă gradele de oxidare +2 şi +3. Cu. Se cunosc compuşi. limonita (Fe2O3·H2O). Fierul este unul dintre cele mai răspândite metale în natură. Fierul este un metal alb-argintiu. oxidându-l până la fier(III): 21 . hematita (Fe2O3). H2 + Cl2 = 2HCl 2HCl + Ag2O = 2AgCl + H2O 2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O CuCl2 + 2NaOH = Cu(OH)2 + 2NaCl 28. hidroxizii şi sărurile lui. Oxizii. 2. subgrupa secundară a grupei a opta. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. El se întâlneşte în componenţa minereurilor ca: magnetita (Fe3O4). adică este oxidat de ionii de hidrogen până la fier(II): Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 Acizii sulfuric şi azotic concentraţi nu interacţionează cu fierul la rece. 5. Pentru fier sunt caracteristici compuşii. 4. 3. fierul este situat mai la stânga de Ni. Sn.Răspuns: Amina în cauză este propilamina C3H7NH2 27. în care fierul manifestă grade de oxidare şi mai mari. cu ajutorul cărora se pot realiza următoarele transformări: 1. Dependenţa proprietăţilor compuşilor fierului de gradul lui de oxidare. Hg.

Se obţine la arderea piritei: 22 . este pulbere de culoare neagră. obţine culoare verzuie. apoi brun-roşcată. se dizolvă în acizi formând săruri FeO + 2HCl = FeCl2 + H2O FeO se oxidează cu oxigenul formând oxidul de fier (III): 4FeO + O2 = 2Fe2O3 Oxidului de fier(II) îi corespunde hidroxidul de fier(II) Fe(OH)2. Fe2O3 reprezintă pulbere de culoare roşie-brună. FeCl2 + 2NaOH → Fe(OH)2 + 2NaOH Hidroxidul de fier(II) reprezintă un precipitat alb care. în prezenţa apei. în prezenţa aerului. Fe2O3 are câteva modificaţii: α. δ . insolubilă în apă şi în alcalii.) = F(NO3)3 + NO + 2H2O Fierul formează doi oxizi: FeO şi Fe2O3. care se obţine la interacţiunea sărurilor solubile ale fierului(II) cu alcalii. Ca şi în cazul acţiunii acidului azotic concentrat. la temperatură înaltă. 4Fe(OH)2 + O2 + 2H2O = 4Fe(OH)3 Fe(OH)2 manifestă proprietăţi de bază bine pronunţate. FeO. oxidant este ionul nitrat.Fierul se dizolvă şi în acid azotic diluat. Oxidul de fier(II). care se reduce până la NO: Fe + 4HNO3(dil. se transformă în Fe(OH)3. Ca rezultat al oxidării cu oxigen. este insolubil în apă. Se obţine prin reducerea oxidului de fier(III) cu oxid de carbon(II) la temperatura egală cu ≈ 500°C: Fe2O3 + CO → 2FeO + CO2 Oxidul de fier(II) manifestă proprietăţi de oxid bazic. Interacţionează cu acizi: Fe(OH)2 + H2SO4 = FeSO4 + 2H2O Oxidul de fier(III) este cel mai stabil compus natural al fierului. γ .

iar cu alcaliile formează compuşi complecşi: 2Fe(OH)3 + 3H2SO4 = Fe2(SO)4 + 3H2O Fe(OH)3 + 3KOH = K3[Fe(OH)6] Compuşii fierului(II) posedă proprietăţi reducătoare. Hidroxidul de fier(III) este o bază mai slabă decât Fe(OH)2 şi manifestă proprietăţi amfotere. La interacţiunea cu acizii. KMnO4 etc. interacţionând cu oxidanţii puternici (K2Cr2O7. Fe(II) se oxidează până la Fe(III): 10FeSO4 + 2KMnO4 + 8H2SO4 = 5Fe2(SO4)3 + 2MnSO4 + K2SO4 + 8H2O Dintre sărurile fierului cele mai des sunt întrebuinţate: cristalohidratul sulfatului de fier(II) FeSO4 · 7H2O. iar la interacţiunea cu alcalii – săruri.Fe2O3 manifestă proprietăţi slab pronunţate de oxid amfoter. precum şi ca mordant la colorarea ţesăturilor. cristalohidratul clorurii de fier(III) FeCl3 · 6H2O se foloseşte în calitate de coagulant la purificarea apei.). Fe(NO3)3 · 9H2O este folosit în calitate de mordant la vopsirea ţesăturilor de bumbac. 23 . în ale căror moleculele fierul face parte din restul acid: Fe2O3 + 6HCL = 2FeCl3 + 3H2O Oxidul de fier (III) poate fi redus cu hidrogen până la oxid de fier(II): Fe2O3 + H2 → 2FeO + H2O interacţiunea sărurilor fierului(III) cu alcaliile: FeCl3 + 3NaOH → Fe(OH)3 + 3NaCl Fe(OH)3 este o substanţă de culoare brună-roşie insolubilă în apă. Ca rezultat. Interacţionează cu acizii formând sărurile fierului (III). formează sărurile fierului (III).

30.29.7 = Mn7+ Astfel.6 = Cr6+ Mn . S2–. grupa a VIII-a a sistemului periodic al elementelor chimice. 24 . Sc3+ şi Ti+4 au configuraţia 1s22s22p63s23p6. s-a degajat gaz cu volumul 26. K+.88 l (c. . Asupra amestecului din cupru şi oxid de cupru (II) cu masa 75g s-a acţionat excesiv cu acid azotic concentrat. Ce elemente chimice au atomi şi ioni cu configuraţia electronică 1s22s22p63s23p6. În consecinţă.n.). Ca2+. substanţă în stare gazoasă se obţine numai la interacţiunea cuprului cu acid azotic. ionii Cl–. Aceeaşi configuraţie pot obţine atomii elementelor chimice din aceeaşi perioadă. Argumentaţi răspunsul. P3–. configuraţia electronică a atomului de argon: K – = K+ Ca – 2 = Ca2+ Sc – 3 = Sc3+ Ti – 4 = Ti4+ V . Acesta este argonul. care au un număr de electroni pe ultimul nivel electronic mai mic de opt şi mai mare de patru (la interacţiunea chimică atomii acestor elemente adiţionează electroni): Cl + S+2 P+3 C+4 = Cl– = S2– = P3– = C–4 Atomii elementelor chimice situate în perioada IV care la interacţiunea chimică cedează toţi electronii de orbitalii 3d şi 4s obţin.Se scriu ecuaţiile reacţiilor respective: CuO + 2HNO3(c) = Cu(NO3)2 + H2O Conform ecuaţiilor reacţiilor. Determinaţi partea de masă a oxidului de cupru (II) în amestecul iniţial. Atomul elementului chimic cu configuraţia electronică 1s22s22p63s23p6 are în componenţa sa 18 electroni şi deci acest element are numărul de ordine 18. atomul elementului chimic Ar.5 = V5+ Cr . situat în perioada a III-a . de asemenea. gaz inert.

32.587. H. cu ajutorul cărora din metan şi reagenţi anorganici se poate obţine 1-butanol. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor. Determinaţi formula chimică a substanţei.1276 g = 36..88 l de NO2: .16%. s-a obţinut oxid de carbon (IV) cu masa 4.4g şi apă cu masa 2.Se determină masa oxidului de cupru şi partea de masă a lui în amestec: m(CuO) = m(Cu+CuO) .7g. Se scrie ecuaţia reacţiei în formă generală: 25 .3g ce conţine C.8724 g.546 g/mol = 38. m(Cu) = 0.6 moli · 63. 31. La arderea unei substanţe organice cu masa de 2. la a cărei interacţiune s-au degajat 26. O. Răspuns: Partea de masă a oxidului de cupru în amestec constituie 49. Densitatea relativă a vaporilor acestei substanţe după aer este egală cu 1.Se determină masa cuprului: m(x) = υ (x) · M(x).546 g/mol.m(Cu) = 75 g – 38.1276 g.Se determină cantitatea de substanţă de Cu (moli). M(Cu) = 63. .

2 g (C) + 0.Se determină masa molară a substanţei cu formula C2H6O: M(C2H6O) = 24 + 6 + 16 = 46 g/mol Substanţa supusă arderii are formula C2H6O.CxHyOz + O2 = xCO2 + y/2 H2O.2 + 0.q g (C) M(H2O) = 18 g/mol. M(H) = 1 g/mol 1 mol de H2O conţine 2 moli H 18 g (H2O) --------.3 g (H) + r g (O) m(O) = 2.4 g (CO2) -------. formula cea mai simplă a substanţei este C2H6O Masa molară a substanţei este egală cu: M(x) = Daer · Maer = 1.3 – (1.3) = 0.7 g (H2O) --------. 1 mol de CO2 conţine 1 mol de C 44 g (CO2) -------. 26 .587 · 29 = 46 g/mol .3 g CxHyOz = 1. M(C) = 12 g/mol.2 g (H) 2.8 g (O) Se determină raportul molar al elementelor în substanţă: Astfel.Se determină masa carbonului şi a hidrogenului.p g (H) Se determină masa oxigenului: 2. care se conţine în proba substanţei organice: M(CO2) = 44 g/mol.12 g (C) 4. .

cu oxizii bazici şi cu sărurile) sunt condiţionate de prezenţa ionilor de hidrogen în soluţiile lor. bi.Bronsted. proprietăţi. 33.Acizii: definiţii. Deşi tehnologiile industriale de obţinere a acestor acizi se deosebesc. Numărul de ioni de hidrogen. Conform teoriei disociaţiei electrolitice. În formă generală. În soluţiile acestor acizi sunt prezente produsele disociaţiei tuturor treptelor. Acizii neoxigenaţi se obţin la dizolvarea în apă a produselor interacţiunii directe a nemetalului cu hidrogenul: Cl2(gaz) + H2(gaz) = 2HCl(gaz) Acizii oxigenaţi pot fi obţinuţi la interacţiunea oxizilor acizi respectivi (anhidridelor acide) cu apa. care se obţin la disociaţia unei molecule de acid. acizi sunt substanţe. determină bazicitatea acestui acid. acizii se clasifică în acizi oxigenaţi (restul acid conţine oxigen) şi acizi neoxigenaţi (restul acid nu conţine oxigen). Astfel deosebim acizi mono-.Răspuns: Substanţa supusă arderii are formula chimică C2H6O şi poate fi alcoolul etilic C2H5OH sau eterul dimetilic H3C–O–CH3. schimbarea culorii indicatorilor. În funcţie de componenţa restului acid. clasificări. disociaţia electrolitică a acizilor se prezintă în felul următor: HnA → nH+ + AnPornind de la teoria protonică. care în procesul reacţiei chimice cedează protoni. căi de obţinere. interacţiunea cu bazele. pentru majoritatea sunt caracteristice următoarele etape: 27 . Se numesc acizi electroliţii la a căror disociere se formează în calitate de cationi numai ioni de hidrogen. De exemplu: H3PO4 H+ + H+ + H+ + (treapta I-a) (treapta a II-a) (treapta a III-a) Gradul de disociere a acizilor polibazici se micşorează odată cu mărirea treptei de disociaţie. propusă de I. Acizii polibazici disociază în trepte.şi tribazici. proprietăţile generale ale acizilor (gustul acru.

b.a – obţinerea oxidului respectiv din materia primă. Ionul de hidrogen poate participa în reacţii de oxido-reducere şi în reacţii de combinare cu particule ce posedă sarcină negativă. Acizii. are câteva etape. La obţinerea acidului azotic. Interacţiunea acizilor cu metalele. pot fi numai reducători: 2KMnO4 + 16HCl = 5Cl2 + 2KCl + 2MnCl2 + 8H2O 28 . necesar la producerea acidului sulfuric. caracteristice acizilor concreţi. situate în şirul activităţii mai la stânga de hidrogen. drept materie primă serveşte amoniacul: 4NH3 + 5O2 = 4NO + 6H2O 2NO + O2 = 2NO2 4NO2 + O2 + 2H2O = 4HNO3 Oxidul de sulf(VI). aparţine primului tip de reacţii (de oxido-reducere): Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 Reacţiile acizilor cu bazele sau cu oxizii bazici şi amfoteri fac parte din cel de-al II-lea tip de reacţii (de combinare): H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O Al2O3 + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2O Proprietăţile specifice ale acizilor sunt în legătură directă cu proprietăţile redox ale restului acid. cauzate de prezenţa ionilor de hidrogen în soluţii. a cărei obţinere. b – proprietăţi specifice.interacţiunea oxidului cu apa.) = BaSO4 + 2HNO3 Na2SiO3 + 2HCl = 2NaCl + H2SiO3 Proprietăţile chimice ale acizilor pot fi clasificate în două grupe: a – proprietăţi comune. în reacţiile de oxido-reducere. ale căror resturi acide nu conţin oxigen. se obţine la prăjirea piritei: 4FeS2 + 11O2 = 2Fe2O3 + 8SO2 2SO2 + O2 = 2SO3 SO3 + H2O = H2SO4 Toţi acizii pot fi obţinuţi prin reacţiile de schimb dintre sărurile respective şi alt acid: Ba(NO3)2 + H2SO4(conc. la rândul ei.

Pentru ca reacţia să se desfăşoare. presiunea în cazul prezenţei măcar a unui component în stare gazoasă). deoarece entalpia este negativă. În anumite condiţii reacţia clorurii de hidrogen cu oxigenul este reversibilă: 4HCl (g) + O2(g) = 2Cl2 (g) + 2H2O ∆ H° = -116. dacă atomul central se află într-o stare intermediară de oxidoreducere: H2SO3 + Cl2 + H2O = H2SO4 + 2HCl proprietăţi de oxidant puternic: S + 2HNO3 = H2SO4 + 2NO C + H2SO4 = CO2 + SO + H2O 6HCl + 2HNO3(conc.4 kJ Variaţia căror parametri va favoriza deplasarea echilibrului chimic în direcţia obţinerii clorului? 4HCl (g) + O2(g) 2Cl2 (g) + 2H2O ∆ H° = -116.4 kJ Reacţia directă este exotermică. Prin acţiune din exterior se subânţelege modificarea uneia dintre condiţiile care determină starea de echilibru (concentraţia componenţilor. este necesar ca în urma reacţiei să se obţină un produs puţin solubil. pot să se oxideze. La interacţiunea clorurii de hidrogen cu oxigenul.Acizii care conţin oxigen. temperatura.) = Cu(NO3)2 + 2NO2 + 2H2O Acizii interacţionează cu sărurile. iar cea indirectă este endotermică.) = 3Cl2 + 2NO + 4H2O Cu + 4HNO3(conc. atunci echilibrul se deplasează în direcţia acelei reacţii. un electrolit slab sau să se degaje un gaz: AgNO3 + HCl = AgCl + HNO3 HCl + CH3COONa = CH3COOH + NaCl Na2SO3 + 2HCl = SO2 + 2NaCl + H2O Soluţiile tuturor acizilor solubili colorează hârtia de indicator universal în roşu. în reacţiile de oxido-reducere. echilibrul poate fi deplasat în direcţia obţinerii clorului: 29 . Conform principiului lui Le Chatelier. dacă asupra unui sistem în stare de echilibru dinamic se acţionează din exterior. care diminuează această acţiune. în cazul reacţiilor care se desfăşoară cu modificarea entalpiei. fapt ce denotă prezenţa ionilor de hidrogen în soluţii. 34.

Calculaţi partea de masă a CaC2 în carbura tehnică.6 g/mol.1.Se determină masa carburii de calciu: 30 .Se scrie ecuaţia reacţiei de obţinere a etinei din carbură de calciu: CaC2 + 2H2O = Ca(OH)2 + C2H2 Din ecuaţia reacţiei υ (C2H2) = υ (CaC2) = 0. la mărirea presiunii sistemului reactant (volumul substanţelor gazoase iniţiale este de 2.2-tetrabrometan cu masa 86.5 ori mai mare decât volumul substanţelor gazoase finale 4 moli HCl(g) + 1 mol O2(g) = 2 moli Cl2(g)). 2. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor cu ajutorul cărora pot fi realizate următoarele transformări: Fe2O3 → Fe2(SO4)3 → Fe(OH)3 → FeCl3 → Fe(NO3)3 → Fe2O3 1. 1. 35. .50 g.5 g de substanţă: M(C2H2Br4) = 345. 2 – tetabrometan ce se conţine în 86. 3. Fe2O3 + 3H2SO4 = Fe2(SO4)3 + 3H2O Fe2(SO4)3 + 6NaOH = 2Fe(OH)3 + 3Na2SO4 Fe(OH)3 + 3HCl = FeCl3 + 3H2O FeCl3 + 3AgNO3 = 3AgCl + Fe(NO3)3 Conform ecuaţiei reacţiei υ (C2H2) = υ (C2H2Br4) = 0.Se determină cantitatea de substanţă de 1.25 moli: . 36. Carbura de calciu tehnică cu masa egală cu 20. 2.Se scrie ecuaţia reacţiei de interacţiune a etinei cu bromul în exces: HC ≡ CH + 2Br2 = Br2HC–CHBr2 .00 g a fost tratată cu apă în exces.a. b. la micşorarea concentraţiei clorului (evacuarea Cl2 din sistem) c.25 moli .2. 5. La trecerea acetilenei obţinute prin apă de brom s-a obţinut 1. la micşorarea temperaturii. 4.

c.m(x) = υ (x) · M(x). H . formula ei generală este R-NH2. amine terţiare .30%. . Aminele reprezintă compuşi organici. N . m(CaC2) = 0. M(CaC2) = 64 g/mol.25 moli · 64 g/moli = 16 g (CaC2) .15. În problemă este indicată amina primară. obţinuţi prin substituţia atomilor de hidrogen din molecula amoniacului cu radicali ai hidrocarburilor. amine secundare (sunt substituiţi doi atomi de hidrogen).23.(sunt substituiţi toţi trei atomii de hidrogen).Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă al elementelor în amină: 31 .05%. Să se determine formula aminei primare cu părţile de masă ale elementelor egale cu: C – 61. .Se determină masele elementelor ce se conţin în 100 g de amină: .Se determină partea de masă a carburii de calciu în proba tehnică: Răspuns: Partea de masă a carburii de calciu în proba tehnică constituie 80% 37. amine primare (este substituit un atom d hidrogen). aminele se împart în: a.Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă a elementelor în amină: . b.70%. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen substituiţi.

H şi N în amina dată. M(H) = 1 g/mol. Acesta este raportul atomilor de C. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice cu ajutorul cărora se pot realiza următoarele transformări: 2) NH3 + HCl = NH4Cl 3) 4NH3 + 5O2 = 4NO + 6H2O 4) 2NO + 2O2 = 2NO2 5) 4NO2 +2H2O + O2 = 4HNO3 32 . Răspuns: Amina cu aşa părţi de masă a elementelor este propilamina C3H7NH2 38. Astfel. formula aminei este C3H9N sau C3H7NH2. M(N) = 14 g/mol. υ (C) :υ (H) :υ (N) = 3 : 9 : 1.M(C) = 12 g/mol. Toate valorile se împart la cea mai mică valoare: υ (C) :υ (H) :υ (N) = 3 : 9 : 1.

5 H=1 M CuCl2 = 135 M H2S = 96 Rezolvare: M=96 SH2 + M=135 CuCl2 m=33.166 -.84 M2 58.75 g soluţie CuCl2 s-au format 2.La barbotarea în exces a H2S în 33.In ce raport molar se precipită sărurile de Ag dintr-o soluţie ce conţine mase egale de NaCl şi KI atunci când acestea se tratează cu AgNO3.39.75 2 ClH + CuS m=2.5 40.Care a fost concentraţia procentuală a soluţiei iniţiale ? Se dau greutaţile atomice pt : Cu = 64 S = 32 Cl = 35.5  m1 -. Se dau greutăţile atomice : Ag = 108 Na = 23 I = 127 K = 39 Rezolvare : AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3 AgNO3 + 2 KI AgI + 2 KNO3 - se calc nr de moli : n1 = m1 M1 MKI = m 166 n2 = m2 M2 υ= m M MNaCl = m 58.m1 / M1 -.m1 · m2 m2 m2 / M2 M1 M2 => M1 -.2.4 g precipitat.4 33 .

10 % 33.1.0..6 · 135 -.1 · 10 = 11 m2 = V = 10 g m1C1 + m2C2 = C3 (m1 + m2) 11· 10 + 10 · 1 = C3 (11 + 10) 120 = C3 · 21 => C3 = 120 -.8 96 135 g CuCl2……………64 g Cu z……………………….4 g Cus……………x………………….y X = 2. Ce concentraţie molară are soluţia obţinută dacă densitatea = 1.37 M 160 34 ..4 · 32 -.0.05 · 10 -.05 g / cm³? Se dau masele moleculare pt: CuSO4 = 160 Rezolvare : m1C1 ≠ m2C2 = C3 (m1 + m2) ρ= m V => m = V ·ρ y = 2.6 g Cu z = 1.37 g CuCl2 64 C % = md · 100 Ms C % = 3.1.64 g Cu 2.5.1 g / cm³) cu 10 ml soluţie CuSO4 1 % (densit 2 = 1 g / cm³).96 g CuS………….75 41.32 g S……………..Se amestecă 10 ml soluţie CuSO4 10 % (densitatea = 1.71 · 1.71 % 21 CM = C % ·ρ · 10 M => CM = 5.4 · 64 -.3.6 96 m1 = 1.37 · 100 -.

8 g soluţie HCl 5 % pentru ca să nu se mai observe degajarea gazului.98 calculul conc procentuale va fi : => ms = 51.30.8 g sol…………z g HCl z = 43.78 = 51. sa adăugat o masă de soluţie Na2CO3 15 %.19 100 C % = md .6 g soluţie BaCl2 10 % . Ce masă de soluţie Na2CO3 s-a utilizat în experiment ? Se dau : M Na2CO3 = 106 M BaCl2 = 208 M HCl = 36.98 · 100 -.2.42.6 M=106 + Na2CO3 x BaCO3 + 2 NaCl x = 41.La 41. 100 ms => Na2CO3 = x + y = 21.2 -.6 · 106 -.5 2 ClH m= 21.21.2 + 2 NaCl + H2CO3 y = 106 · 21.98 . In filtratul rezultat după separarea precipitatului a trebuit adăugat 43.2 g Na2CO3 208 M= 106 Na2CO3 y M= 36.8 · 5 -.53 g 15 15 = 51.2 + 30.78 2 · 36.5 100 g sol…………. 100 ms 35 .5 Rezolvare: M=208 BaCl2 m =41.5 g HCl 43.346.

..35 2 100 – 10 = 90 (total soluţie) => 1 / 2 din soluţie = 45 10 g subst……….Se prepară 840 g soluţie AgNO3 8........18 (Cm) 55 44.....Se diluează un volum de NaCl 10 % cu densitatea = 1.4 g 100 (C %) 36 ... . concentraţia procentuală a amestecului de halogenuri Rezolvare : 100 g sol.restul soluţiei se tratează cu 25 g amestec NaCl + KI ..07 g / cm³ la dublu.18. Ce concentraţie molară are soluţia obţinută dacă densitatea se aproximează cu 1 ? Ce C % are soluţia care se obţine prin evaporarea unei cantităţi de solvent egală cu jumătate din cea conţinută iniţial ? C % 1 = 10 C%2=? m1 · C1 = m2 · C2 m1 = ρ1 · V1 m2 = ρ2 · V2 ρ1 · V1 · C1 = ρ2 · 2V · C2 cantitatea de solut: 45 + 10 = 55 1..55 g sol 1 x……………….....x x = 40 · 8.100 g sol x = 100 · 10 -.....8.. Calculaţi : a....07 · 10 · 1 -....... masa plăcuţei la sfârşitul reacţiei b.......3..43.....5.5 -..07 · 10 = 1 · 2 · C2 C2 = 1....în 40 g soluţie AgNO3 se introduce o plăcută de Cu de 100 g şi se lasă un timp îndelungat ..5 % pentru a fi folosită astfel : .5 g AgNO3 40 g sol..

.02 moli Ag……………x` x` = 0....0......02 · 108 -.0.02 2 1 mol Ag……………….1 mol Cu(NO3)2……………..02 · 2 -.64 g Cu + 2.4 · 1 -..16 g Ag 1 Masa placuţă: = 100 g (iniţial) ...4 g y = 3.z…………………………….5 AgNO3 z` = 8..02 · 1 -...02 moli AgNO3………….0.2 moli Ag 0.8.16 g Ag = 101.52 g (final) b..108 g Ag 0.170 g y moli……………………….Cu + 2 AgNO3 Cu(NO3)2 + 2 Ag 1 mol AgNO3………………. 800 g sol AgNO3 8.5 % + 25 g amestec NaCl + KI 800 g sol………………z` g AgNO3 100 g…………………..5 · a + 166 · b = 25 a · 170 + 170 · b = 68 AgNO3 + KI AgI + KNO3 37 ...0.3..5 · 800 -.t z = 0.68 g AgNO3 100 AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3 m NaCl + m KI = 25 58.02 moli AgNO3 170 2 moli AgNO3.2.01 2 t = 0.

Se dă A pt: Ag = 108 Br = 80 Cl2 = 35.49 g KI 100 g amestec…………………x ``……………….96 g KI 25 45.5 a + 0.52 g NaCl………. obţinându-se un precipitat cu masa de 2.9.58.015 = 0.5 b = 1.855 g amestec KBr.385 a = 0.90 g NaCl 25 y`` = 100 · 2..Soluţia obţinută se tratează cu o soluţie proaspătă de AgNO3 iar precipitatul format se separă şi se cântăreşte.5 · a .23.385 · 58.40 107.6 -.0. BaCl2 analizat. NaCl.015 a = 0.y`` x`` = 100 · 22. găsindu-se că el are masa 6.015 = 2.52 NaCl b = 166 · 0. NaCl. Să se calculeze compoziţia procentuală în procente de masă a amestecului solid de KBr.5 = 12.166 · b = 25 a + b = 0. BaCl2.5 b = .49 -.49 KI / · (-58.4 a = 0.5 Rezolvare: KBr M= 119 + KNO3 + AgBr2 M= 188 K = 39 S = 32 Na = 23 O2 = 16 Ba = 137 N = 14 AgNO3 38 .015 107.Se dizolvă 3.185 g.33 g.5) 25 g amestec………………22.4 – 0. Soluţia rămasă după separarea precipitatului este tratată cu soluţie de acid sulfuric în exces.6 b = 1.52 -.4 166 b = 25 -58.2.

185 (Na) (Ba) x Ba(NO3)2 M= 208 + H2SO4 m= 2.NaNO3 M= 58.5 BaCl2 M= 208 + 2 AgNO3 Ba(NO3)2 + 2 AgCl M= 143.2.5 m KBr + m NaCl + m BaCl2 = 3.185 (Na) m KBr + m NaCl = 1.855 m AgBr + m AgCl + 2.2..855 g m AgBr + m1 AgCl + m2 AgCl = 6.87 g AgCl provenit din BaCl2 208 m KBr + m NaCl + 2.315 (Na) m KBr…………………M KBr m AgBr……………….08 g BaCl2 233 y = 2.08 = 3.M AgBr m KBr = m AgBr · 119 188  m AgBr = m KBr · 188 119 + 2 HNO3 39 .33 BaSO4 M= 233 x = 208 · 2.33 -.5 -.87 = 6.5 + AgNO3 NaNO3 + AgCl M= 143.08 · 2 · 143.775 m AgBr + m AgCl = 3.

51 m NaCl = 0.87 m NaCl = 0.25 + 53.85 30.79 3.M AgCl m AgCl = m NaCl · 143.58 m KBr + 2.99 ~ 100 46.586 m KBr = 1.95 3.45 M NaCl = 3.I).0.586 = 1.775 1.45 58.2.775 .58 m NaCl = .2. 1..5 -.855 BaCl2 = 2.M NaCl m AgCl………………….95 = 99. şi T=0 C) este necesar pentru a obţine 93 g anilină prin reducerea catalitică a nitrobenzenului la un randament de 95 %? Se dau masele moleculare : M nitrobenzen = 121 M anilină = 93 Rezolvare : 40 .79 + 15.25 3.19 KBr = 1.80 2.08 · 100 = 53.1.315 .586 · 100 = 15.855 NaCl = 0.119 · 100 = 30.58 m KBr + m AgCl (Na) m NaCl………………….315 0.Ce volum de hydrogen măsurat în condiţii normale (p=1 atm.45 m NaCl = 3. m KBr + m NaCl = 1.5 II).

100 Ct => 95 = 93 .89 -.3.2 = 0.97.2 m³ t = 1 h 15 min 15 s = 3600 + 15 · 60 + 15 = 4515 s Qv = V t 0. Rezolvare : V = 200 l = 0. l / min la transportul unui volum de apă de 200 l cu pompa centrifugă într-un timp de 1 h 15 min 15 s.2 4515 0.4 = 70.1594 m³…………………3600 s z m³………………….Să se calculeze debitul volumetric Qv în m³ / s.51 · 22.1594 m³ / h 4515 0.60 s 41 = 0. 100 Ct  Ct = 100 · 93 -.0000443 m³ / s .NO2 + 3 H2 NH2 + 2 HOH η = Cp .56 volume de H2 47.15 g hidrogen 93 3.89 nitrobenzen (masa de nitrobenzene) 95 calculăm masa de hydrogen x = 3 · 97. m³ / h.2 m³…………………4515 s y m³…………………3600 s y = 3600 · 0.2 m³…………………4515 s x m³…………………1 s x = 1 · 0.

Se dizolvă 2. Ce molaritate are aceasta ? (MKOH = 56.3 · 100 100 58 = 55.9 50.9%) Rezolvare : Fe (91.8 · 1 -.0 g / ml) Rezolvare : CM = md · 1 · 1000 -.2 mol / L M V 56 250 51.693 -. d = 1.z = 60 · 0.Care este masa atomică a Fierului cunoscând abundenţa izotopilor naturali ai acestui element ( în % molare) : 54 56 57 58 Fe (5.158 m = 200 · e ¯ = 200 · 1 -.3.2 · 57 + 0.6%) Fe (2.9 · 54 + 91.6 100 100 · 56 + 2.12 g 63.0.Timpul de înjumătăţire al unui izotop radioactiv este t ½ = 3 ore.0.3%) A Fe = 5.0026 m³ / min 3600 48. Care este cantitatea rămasă nedezintegrată după 18 ore din 200 grame de izotop care s-a dezintegrat ? Rezolvare: _ m = m0 · e λ·t 1 λ = ln2 -.231 ore¯ t½ 3 4.1594 = 0.2.Ce cantităţi de NaCl şi de HOH se amestecă pentru a prepara 15 litri de saramură de concentraţie 10 % (d soluţie = 1 g / mL) ? Rezolvare : Solut (1) + solvent (2) = soluţie m1 m2 42 .0.2%) Fe (0.8 g KOH în apă obţinându-se 250 mL soluţie.91 49.

0.Cf -.6 g sare (masa moleculară a MgSO4 este 120 g / mol) ? Rezolvare : CN = m E · V(L) => V(L) = m E · CN EMgSO4 = M -.1 L = 100 mL 60 · 0.mf = V · d = 15 kg mf · cf = m1 · c1 + m2 · c2 15 · 10 = m1 · 100 + m2 · 0 m1 = 15 · 10 -.16 – 10 -.5 -.0 L soluţie 0.5 L D 1 52. În ce raport masic r = m1(8%) / m2 (16%) trebuie amestecate cele 2 soluţii ? Rezolvare : mf = m1 + m2 mf · Cf = m1 · C1 + m2 · C2  m1 -. respectiv la MnO2? (masa molec a KMnO4 = 158) Rezolvare: 43 .100 N.5 Kg NaCl 100 m2 = 13.În ce volum de soluţie de MgSO4 cu concentraţia 0.6 -.1 53.13.1.C2 .60 2 2 V(L) = 0.120 -.C1 10 – 8 54. dacă aceasta se va folosi în reducere la Mn (2+) .1 N sunt conţinute 0.Câte grame KMnO4 sunt necesare pentru a prepara 1.Pentru a prepara o soluţie de sodă caustică de concentraţie 10% avem la dispoziţie două soluţii : una de concentraţie 8% şi alta de concentraţie 16%.5 Kg hoh V2 = m2 -.3 m2 C1 .13.

6 = 3.66 = 5. a) câţi mL apă trebuie adăugaţi la 10.3 mL CN 2 mf = Vf · df = 48.1 vali masa de KMnO4 este: m = nE · E = 0.28 = 12.O soluţie de H2SO4 37% are d = 1.158 -.16 g MnO4+ + 3e + 4 H MnO2 + 2 HOH E = M -.6 -.12.04832 L = 48.158 -.8 · 37 -.100 = 0.100 = 0.49 g / val 2 2 mi sol = Vi · di = 10 · 1.31.3 · 1.280 g / mL.8 = 38.MnO4- + 5e - + 8 H + Mn 2+ + 4 HOH E = M -.38.m i sol = 51.12.52.1 · 52.064 = 51.0 mL soluţie pentru a prepara o soluţie 2 N (d = 1.0.1 vali m = nE · E = 0.66 g / val 3 3 nE = V · CN = 1· 0.09665 -.41 .m i sol · Cp -.0.98 -.0.8 g@ n H2SO4 = mH2SO4 -.1 · 31.6 mL 44 .41 g m H2O = m f sol .266 g 55.38.064 g / mL) ? b) care este titrul soluţiei 2 N obţinute ? (masa molec a acidului sulfuric = 98) Rezolvare : a) E H2SO4 = M -.6 g / val 5 5 nE = V · CN = 1 · 0.09665 vali E 100 · E 100 · 49 Vf = n H2SO4 -.61 g V H2O = m apa -.

3 -.Se amestecă 50 mL soluţie acid sulfuric 0.1000 -.0.36 .6 57.710 L CO2 / L apă. R .Să se determine fracţiile molare ale componentelor unei soluţii de NaOH 3 molal.Care este concentraţia procentuală a oxigenului respectiv CO2 când se dizolvă într-un litru de apă ( d = 1 g / mL) la 0ºC şi 1 atm ? Ca date de referinţă solubilităţile acestor gaze sunt : 0.33 % 1003.55 x apă = 1 – x NaOH = 1 – 0.051 = 0. 100 -.07 g 0.d apa b) T = m -.07 = ~ 1000 g % O2 = 0.36 = 1003.082 atm · L / mol · K.0.0980 g / mL V 1000 1000 56.6 g % CO2 = 3.CN · E -.0. T M m O2 = 1 · 0.55.007 % 1000 m sol = 1000 + 3. Rezolvare : v NaOH = Cm = 3 moli v H2O = m apă -.2 M cu 100 mL soluţie acid sulfuric 0.049 L O2 / L apă şi 1.2 · 49 -.0.2 45 . R = 0.07 .0.051 v NaoH + v apă 3 + 55.949 58. Rezolvare: p·V = m .049 · 32 -.55 moli μ apă 18 x NaOH = v NaOH -.082 · 273 m sol = Vapa · dapa + m 02 = 1000 · 1 + 0. 100 -.

.30 · 10¯ kg = 30 · 10¯³ g Hg x.....6 g Hg 0.5..59...200.0... a cărui doză letală din peşte este 0....6 6 1 kg peşte........4 = ......... Rezolvare : MHgCl = 200..Care este entalpia de formare standard a etanului cunoscând următoarele valori ale energiilor de legătură (în kcal) : ε C – C = 58...22....4 – 6 · 87... cu un debit de cca 188 g pe oră......... a Cl = 35...0...0 m x 4.... A Hg = 200.3 – 58.0 m x 2..20 g HgCl2....2 -. CO.........1477 -.6 = 560...9 kg peşte 30 · 10³ 61...DLHg DLHg = 200.......6 ...2 kcal / mol 60...4 şi ΔHºvap a carbonului egală cu 125 kcal / mol ? Rezolvare: 2 C (s) + 3 H 2 (g) H3C CH3 (g) ΔHf = 2 · ΔHºvap + 3 · ε H – H ....Motorul unui automobil în funcţiune produce un gaz toxic.6 · 0.6 g HgCl2.. cu dimensiunile 6..... se găseşte în organismul acestuia sub formă de clorură de mercur (II).......... în cât timp se va atinge în acest garaj concentraţia letală de 1000 ppm CO ? 46 ........2.......6 ε H – H = 103..6 + 71 = 271.1477 g Hg x = 0. să se calculeze câţi moli de CO se produc pe minut b... dacă peştele infestat conţine 30 ppm în greutate mercur ? Se consideră că tot mercurul.20 g............. m la 20ºC.Care este cantitatea de peşte (în kg) care ar trebui să fie consumat pentru a rezulta doza letală de mercur... a. O maşină este lăsată să funcţioneze într-un garaj fără ventilaţie...4.6 · ε C – H .....6 271..ε C – C ΔHf = 2 · 125 + 3 · 103...1477 g 271...0 – 582.

Rezolvare : a. 28 g CO.................22,4 L CO 188 g CO...............x x = 188 . 22,4 -- 150 L / oră 28 V = Po · Vo . T -- 150 . 293 -- 161 L / oră To P 273 υ = (161 / 22,4) -- 0,120 moli / minut 60 b. volum = 6 · 4 · 2,2 = 52,8 m³ = 52,8 10³ dm³ 1000000 L.......................1000 L CO 52,8 · 10³ L.....................x x = 52,8 · 10³ · 1000 -- 52,8 L CO 1000000 τ = 52,8 L -- 19,67 minute (161 · 60) 62.Ce volum de clor se degajă prin reacţia dintre 1 litru soluţie HCl 0,3 N şi MnO2 până la consumul total al dioxidului de mangan ? Rezolvare : m HCl = 0,3 · 36,5 = 10,95

4 ClH

+

MnO2

Cl2

+

MnCl2

+

2 HOH

4 · 36,5 g HCl…………………22,4 L Cl2 10,95 g HCl…………………x L Cl2 x = 22,4 · 10,95 -- 1,68 L Cl2 4 · 36,5 63.Studiul termodinamic al echilibrului

H2

+

I2

2 HI
47

La 600ºC a stabilit că la un raport al reactanţilor 2;1, constanta de echilibru este 70, iar la un raport 1:1 şi in condiţii standard, valoarea acesteia este egală cu 0,59. a. care este compoziţia amestecului la echilibru (în % molare) la 600ºC ? b. care este compoziţia (în % volum) a amestecului gazos rezultat prin reacţie în condiţii standard ? Rezolvare : a. H2 2 2-x + I2 2 1-x 2 HI 0 2x initial ech

ΔV = 0 => Kp = Kc = Kx = Kn Kn = (2x)² -- 70 => x = ~ 0,95 (2-x) (1-x) υ H2 = 1,05 moli; υ I2 = 0,05 moli; υHI = 1,9 moli 1,05 . 100 -- 35 % H2 3 0,05 . 100 -- 1,7 % I2 3 1,9 . 100 -- 63,3 % HI 3 b. H2 g + I2 s 2 HI g

Kp = p²HI -- 0,59 pH2 Δv = 1 => Kp = Kx Kx = x²HI -- 0,59 x H2 x H2 + x HI = 1

48

 xHI = 0,5278  52,78 %  xH2 = 0,4722  47,22 % 64.a.Care este densitatea clorului în raport cu aerul? b.Care este masa clorului dizolvat in 7,5 L apă, cunoscând că solubilitatea clorului la 15ºC este 2,6 L clor / apă ? c.Care este volumul obţinut (c.n.) prin evaporarea a 10 L de clor lichid cu densitatea de 1,5 g / cm³ ? ACl = 35,5 Rezolvare : a. 71 -- 2,457 28,9 b. 2,6 · 7,5 = 19,5 L Cl2 19,5 . 71 -- 61,8 g 22,4 c. m = V · d = 1,5 · 10³ g / L · 10 L = 15 kg V = 15 . 22,4 -- 4,73 m³ 71 65.O tonă de pirită cu 20 % impurităţi este materia primă pentru obţinerea acidului sulfuric, printr-un proces care are randament 85 %. Acidul sulfuric obţinut se întrebuinţează : a) jumătate din cantitate pentru a obţine sulfat de Cu b) Jumătate de cantitate pentru a obţine sulfat de Na Se cere : 1) volumul de SO2 rezultat din reacţia (a) 2) volumul de solutie NaOH 1 N necesară pentru neutralizarea reacţiei (b) AFe = 56 As = 32 Ao = 16 ANa = 23 Rezolvare : 1)

4 FeS2
SO2 +

+

11 O2
1/2 O2

=

2 Fe2O3
SO3

+

8 SO2

49

SO3

+

HOH

H2SO4

MFeS2 = 120 m H2SO4 = 0,8 · 1000 . 0,85 . 8 . 98 = 1110,6 kg 4 · 120

2 H2SO4

+

Cu

CuSO4

+

SO2

+

2 HOH

2 · 98 kg H2SO4…………………..22,4 m³ SO2 ½ · 1110,6 kg H2SO4………………x x = 1110,6 · 22,4 -- 63,5 m³ SO2 2 · 98 · 2 2) 2 NaOH + Na2SO4 + 2 HOH

H2SO4

2 · 40 kg NaOH.............................98 kg H2SO4 y...................................................1/2 · 1110,6 kg H2SO4 y = 80 · 1110,6 · 0,5 -- 453,3 kg 2 · 98 VNaOH = 453,3 · 1 -- 11,3 m³ sol NaOH 1 N 40 66.Câte grame de SO3 trebuie să se dizolvă în 100 g de soluţie de acid sulfuric 91 % pentru a obţine oleum de 30 % ? Rezolvare : SO3 + H2O = H2SO4

100 g soluţie 91 % conţine : 91 g H2SO4 şi 9 g H2O 18 g H2O…………………..80 g SO3 9 g H2O…………………..x x = 9 · 80 -- 40 g SO3 18 adăugând 40 g SO3 se obţin 140 g H2SO4 100 %, solvent pentru SO3, cu care se prepară soluţie de oleum 30 %. 50

6 g NaCl 68. Na2O d. e. iar la 0ºC are valoarea 36 g/100 g apă.220.7 g HOH -compoziţia soluţiei la 0ºC : m f = 36 · 579.800 · 38 -.3 – 208. NaNO3 + c. Na + HOH NaOH + 1/2 H 2 51 . la 80ºC : mi NaCl = m sol · 38 -.y g SO3 (100 + y) · 30 = 100 · y y = 60 g SO3 .Care din următoarele reacţii permit obţinerea NaOH ? a.în total => m SO3 = 40 + 60 =100 g SO3 67.7 -.7 g NaCl 100 => se separă : Δm = 220. Ce cantitate de NaCl se separă prin răcirea a 800 g soluţie saturată de la 80ºC până la 0ºC ? Rezolvare : -masa soluţiei iniţiale : 38 + 100 = 138 g -compoziţia soluţiei iniţiale. Na + HOH KOH b.100 g sol oleum…………………30 g SO3 (100 + y) g oleum……………….7 = 11.3 = 579. Na + + HOH KOH Ba(OH)2 + Na2SO4 Răspunsuri: a.208.3 g NaCl 138 138 mi HOH = 800 – 220.Solubilitatea NaCl la 80ºC este 38 g/100 g apă.

5 . x 40 => b = 74. Care a fost compoziţia amestecului iniţial de hidroxizi ? Rezolvare : NaOH 40 x + (aq) + HCl Na + (aq) + 58.formula cristalohidratului : Na2CO3 · xH2O (106 + 18 · x) g 7.25. A rezultat un amestec de NaCl şi KCl cu masa de 25. y 56 x = 10. Na2O e. Care este formula cristalohidratului ? Rezolvare : .90 => => NaOH = 60 % KOH = 40 % 70.125 g 52 .2 40 56 x + y = 17.5 .2 grame.125 g apă.5 b Cl + HOH a = 58.15 g 58. y -.Un amestec de NaOH şi KOH cu masa 17.90 g se tratează cu HCl în exces.Prin calcinare 7.5 .c.5 . + HOH + Ba(OH)2 2 NaOH + H2O2 + BaSO4 Na2SO4 2 NaOH 69. x + 74.75 g y = 7.5 a (aq) Cl (aq) + HOH KOH 56 y + HCl K + 74.75 grame de carbonat de sodiu cristalizat pierde 1.75 g Na2CO3 · xH2O  Na2CO3 + xH2O 18 · x g 1.

44 -.42 g CO2 106 53 .25 = 139.Prin fierberea unei soluţii de bicarbonate de sodium se obţine o soluţie de carbonat de sodium. 83 ? Rezolvare : 2 NaHCO3 Na2CO3 + HOH + CO2 2 · 84 g - 106 g 44 g la 100 grame soluţie finală: m Na2CO3 = 5.75 · 18 · x 20. (106 + 18 · x) · 1.5 · x 119.5 -.125 = 7.care este echivalentul gram al KClO3 care reacţionează conform reacţiei: KClO3  KClO4 + KCl Rezolvare: +1 +5 -2 +1 +7 -2 +1 -1 4 KClO3 3 KClO4 + KCl -2e +5 Cl +6 e Cl Cl +7 - E = 4 · MKClO3 -.83 g m CO2 = 5.25 · x => x = 1 formula cristalohidratului reală : Na2CO3 · H2O 71. MKClO3 = 122.25 · x + 119.8 g 6 3 3 72.83 .2 .2.40.25 · x = 119. Care a fost concentraţia soluţiei iniţiale dacă concentraţia procentuală a solutiei de sodă astfel obţinută este 5.

iar la ieşirea din celulă este 290 g/L.13 val / L 74.42 73. Care este concentraţia soluţiei finale exprimată procentulual Cp.36 g/cm³ şi cu 400 cm³ de apă distilată.m NaHCO3 = 5.42 g = 9. Concentraţia soluţiei initiale este 300 g/L.13 mol / L f = CM = 6. se obţine NaOh cu randament de 90 %.1 kg 54 .Se amestecă 200 g soluţie NaOH 11 % cu densitatea d = 1. 0. şi normal CN ? Rezolvare : m f sol = 200 + 800 + 400 = 1400 g m NaOH = 11 .20.20.9 -.42 = 102.286 g NaOH 100 100 Cp f = 286 .8 ml 1. ηQ -40 . l .La trecerea unei cantităti de electricitate de 15000 A · H printr-o celulă de electroliză a naCl. Se cere : a) care este producţia de NaOH. molar Cm.6. 100 -. 2 .24 g NaHCO3 106 mi sol = m f Ci NaHCO3 sol + m CO2 = 100 + 2.83 . 200 + 33 . cu diafragmă.9 % 102. 100 -. Se dă F = 96500 C · mol¯¹ Rezolvare .8 · 1000 f -. a) m NaOH = M .9. 15000 . 84 -.4 % 1400 Vf sol = 200 + 800 + 400 = 1166.12 1.36 CM f = CN 286 40 · 1166. 800 -.24 .12 g / cm³ cu 800 g soluţie 33 % cu d = 1.20145 g -. în kg / oră ? b) volumul solutiei de naCl consumat în litri / oră.

29 g Na2CO3 (100 + x) · 29 = 100 · 106 x = 185.Se dizolvă 286 g Na2CO3 · 10 H2O într-o cantitate de apă.5 g Cp = 106 .5 1 mol Na2CO3………………. 100 = 22.5 g sol m……………………………. a) masa de apă necesară.n·F 1 · 96500 b) υ NaOH = 20145 -.7 g Na2CO3 · H2O Rezolvare . la 30ºC c) solubilitatea Na2CO3 la 10ºC.1000 g 55 .29460.5 g apă b) masa soluţiei = (185. ştiind că la 10ºC se depun 183.503. dacă solubilitatea carbonatului de sodiu anhidru.6 moli 40 υ NaOH = υ NaCl = 503.5 = 29460.6 -. Na2CO3 · 10 H2O are masa molară (106 g Na2CO3 + 180 g apă)  1 mol Na2CO3 · 10 H2O = 286 g a) (180 + x)g apă……………106 g Na2CO3 100 g apă………………. Se cere .6 · 58.5 % 471.(300 – 200) grame NaCl V…………………………. la 30ºc este 29 b) concentraţia procentuală şi molală a solutiei saturate.365.6 grame V = 29460.5 + 180) g apă + 106 g Na2CO3 = 471.6 moli m NaCl = 503.2946 L soluţie / oră 10 75. astfel încât să se formeze o solutie saturată la 30ºC.6 g 1 L sol…………………….

1055.0.15.5 kg 90 78.3 76.950 kg 100 Masa aluminiului impur = 100 .64) g Na2CO3 100 g…………………………………………..57 g 2· 3 6 6 77.2 val / L 56 . 4.2 g Na2CO3 / 100 g apă 180 + 185.s (10ºC) s (10ºC) = 106 – 106 · 0. Să se calculeze masa de aluminiu de puritate 90 % necesar obţinerii unei tone de aliaj.64 250.Ce masă echivalentă are sulfatul de aluminiu care reacţionează conform ecuaţiei Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 2 AlCl3 + 3 BaSO4 Rezolvare: E = M -.342 -.Aliajul duraluminiu conţine 95 % Al.64) g apă……………………(106 – 106 · 0.7 -. Rezolvare : Masa aluminiului pur = 95 .5 – 180 · 0.64 moli Na2CO3 · 10 H2O 286 (180 + x – 18 · 10 · 0.7 g reprezintă 183.2 M în reacţia : Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 2 AlCl3 + 3 BaSO4 Rezolvare: CN = CM · v = 0.74 mol / kg c) 183.64 .1 % Cu şi adaosuri de Mg şi Mn în cantităţi mici.m = 2. 100 -.2 · (2 · 3) = 1.2 · 27 + 3 · 96 -. 950 -. 1000 -.3816 -.Care este normalitatea unei soluţii de Al2(SO4)3 0.

. 100 -.79. Rezolvare : 2 Al în condiţiile mentionate doar Al reacţionează cu HCl + 6 H Cl 2 AlCl3 + 3 H2 2 · 27 g Al……………….7 L H2 x = 54 · 3.7 -. 6 grame amestec de Cu şi Al s-a tratat cu HCl diluat şi s-au colectat 3.).50 % Al 6 6 – 3 .n. 100 = 50 % Cu 3 81. Să se determine compozitia procentuală a amestecului. Ce afirmaţii puteţi face pe baza acestor reacţii? Rezolvare: Al(OH)3 Al(OH)3 + + 3 H Cl NaOH AlCl3 + 3 HOH [Al(OH)4]Na 57 .Scrieţi ecuatiile chimice ale reacţiilor hidroxidului de Al cu acidul clorhidric şi hidroxidul de sodium.4 3 .3 g (aproximativ) 3 · 22.3 · 22.7 litri H2 (c.Ce cantitate de aluminiu este necesară pentru obţinerea a 312 grame crom din Cr2O3 prin metoda aluminotermică? Rezolvare: 2 Al + Cr2O3 Al2O3 + 2 Cr 2 · 27 g Al…………………2 · 52 g Cr x g Al…………………….162 g 104 80.312 g Cr x = 312 · 5 -.4 L H2 x………………………3.

a) HNO3 b) HCl c) Na2SO4 d) O2 e) BaCl2 f) AgNO3 g) H2SO4 58 .Completaţi ecuaţiile chimice lacunare cu formulele omise ale reactanţilor/produşilor de reacţie din reacţiile de mai jos şi stabiliţi coeficienţii stoechiometrici corespunzători conform legilor fundamentale ale chimiei: A. 4 Al B. B. 2 Al + + 3 O2 6 HOH 2 Al2O3 2 Al(OH)3 2 AlCl3 + + 3 H2 3 H2 2 Al + 6 HCl + 3 Cl2 D.Care este reactantul partener în fiecare din următoarele transformări chimice ale Al şi compuşilor săi? Al 1 2 Al2O3 AlCl3 3 Al(NO3)3 4 Al2(SO4)3 5 AlCl3 Răspunsul se va asocial cu numărul de ordine al transformării (1 – 5) cu unul din reactanţii (a – g). C.. D.aceste reacţii atestă caracterul amfoter al Al(OH)3 82. 2 Al 2 AlCl3 => că: a = Al2O3 b = Al(OH)3 c = H2 d = HCl e = AlCl3 83. Al Al + + d e AlCl3 + AlCl3 H2 Rezolvare: A. Al Al + + 3 O2 HOH a b + c C.

125 g 160 m H2O = 500 – 78. 50 -.125 = 421.875 g 85.Ce cantităţi de piatră vânătă de apă se folosesc pentru a prepara 500 grame de solutie de concentraţie 10 %? Rezolvare : M CuSO4 = 160 M CuSO4 · 5 H2O = 250 100 g sol………………10 g CuSO4 500 g sol……………….Care este echivalentul gram al HNO3 (M=63) în reacţia cu Cu Cu + HNO3 Cu(NO3)2 + NO + HOH pe baza bilanţului redox exprimat prin scrierea corectă a ecuatiei chimice corespunzătoare? Rezolvare : 0 +5 +2 +2 3 Cu + 8 HNO3 3 Cu(NO3)2 + 2 NO + 4 HOH 59 .78.x x = 500 · 10 -.50 g CuSO4 100 m CuSO4 · 5 H2O = 250 .Rezolvare: 1d 2 Al Al2O3 AlCl3 2b 3f 4g 5e Al2O3 2 AlCl3 + 3 HOH + 3 AgCl + 6 HNO3 Al(NO3)3 + 3/2 O2 + + 6 HCl 3 AgNO3 + 3 H2SO4 2 Al(NO3)3 Al2(SO4)3 Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 3 BaSO4 + 2 AlCl3 84.

......8 L H2 (c.........8 .8 g Zn 2 · 36........0 2+ Cu +5 - 2e - Cu +2 N + 3e - N E HNO3 = MHNO3 -.....5 % 200 % Cu = 34......5 % degajându-se 44........44. Excesul de acid a fost neutralizat cu o soluţie de KOH 10 %...8 · 2 · 36.............6 % b) HCl + KOH  KCl + 2H2O 36........21 g ne¯ 3 86........ Să se determine : a) compoziţia procentuală a aliajului b) masa soluţiei de KOH consumată la neutralizare Rezolvare : a) Zn + 2HCl  ZnCl2 + H2 65..............8 L H2 x= 44......2 · 36...65.....4 g Zn 146 g HCl....63 -.... 100 = 64..130........................n)..4 2 · 36.. 36.......... 200 grame de aliaj format din Cu şi Zn a fost tratat cu 600 grame soluţie de HCl 36.4 -....4 g Zn............. x...y y= 146 · 65...5 56 mHCl = 600 .22.219 100 60 .5 -...5 g HCl...........5 -........4 L H2 y..146 g HCl 22..............5 g HCl......5 % Zn = 130....................

Ce volum de soluţie 0.mHCl exces = 219 – 146 = 73 mKOH = 2 · 56 = 112 g msol (KOH) = 100 .0.15 M CuSO4 se obţine prin dizolvarea a 75 g CuSO4 · 5 H2O în apă ? ce volum de apă trebuie evaporat pentru ca solutia să fie de concentraţie 0. ce este mai bine : a) o extracţie cu 90 mL eter ? b) 3 extracţii cu câte 30 mL eter ? Calculaţi cantitatea extrasă.70_____ -.14 · 100 = 14 % me 3 = _2 · 0. Rezolvare : X % = K____ .14 g 300 + 2 30  0. in procente.0.11 g 300 + 2 30 61 .84_____ -. 100 -.2 -.5 N CuSO4 ? 88.1120 g soluţie 10 % 10 87. Presupunând constanta de distribuţie K = 2.5 % extracţie cu 90 mL eter 300 + 2 90 me 1 = __2 · 1_____ -.16 · 100 = 16 % me 2 = _ 2 · 0. pentru a extrage un gram de grăsime. 100 V + K Ve a) relaţie pentru calculul cantităţii extrase în % me = ___2_____ .16 g 300 + 2 16 30 b)  0.0. 300 ml lapte se supun extracţiei. -.37.

 0.01 30 + 2 30 => 0.04____ -.0.90.01 = 0.4 % me 3 = __2 · 0.0. cu atât va scădea cantitatea extrasă.026 30 + 2 30 => 0.04 me 2 = _2 · 0.06 30 + 2 30 0. de fiecare dată  o extracţie care se face cu o cantitate mare de solvent. Un volum de 30 mL apă reziduală conţine 0.0.1 .90 g) b) => 0.014 – 0. într-o singură operaţie va da rezultate slabe  o extracţie eficientă se face dacă extracţia se repetă cu cantităţi mici de solvent 89.0.014 · 100 = 1.014 · 100 = 1.11 · 100 = 11 % me . 100 -. Se presupune extracţia motorinei cu hexan.90 % 30 + 2 150 me 1 = __2 · 0.026 = 0.1____ -.04 .016 0. Care extracţie va fi mai eficient ? a) o extracţie cu 150 mL hexan b) 5 extracţii cu câte 30 mL hexan Presupunând K = 2. Rezolvare: a) X = ___2___ .06 = 0.014___ -.reprezintă masa extrasă Răspuns : Masa finală va fi : mf = me 1 + me 2 + me 3 = mf = 16 + 14 + 11 = 41 %  cu c creşte numărul de extracţii.4 % 62 . calculaţi cantitatea de motorină în apă după fiecare extracţie.014 0.04 · 100 = 4 % (90.1 g motorină.0.

05 · 1 -.87 g/mL şi 25 mL toluen cu densitatea 0.009 30 + 2 30 => 0.05 g benzene x = 13.16 moli benzen 78 X benzene = 0. Să se exprime grafic variaţia presiunii parţiale şi presiunea totală faţă de fracţia molară.13.0.5 % me 5 = __2 · 0.005 – 0.16 -.750 · 18 Gs 5 · 164 => Gs = 0.002 · 100 = 0.2 % 90.014 – 0.41 0.0.009 = 0.005 · 100 = 0. Care va fi presiunea de vapori a unui amestec de 15 mL benzen cu M = 78 şi densitatea 0.Pa · Ma Gs Ps · Ms 10 -.05 g benzen 1 mol………………78 g benzen x……………….005 0.003 = 0. Rezolvare : Benzen : ρ = m V => m = ρ · V m = 0.86 g/mL ? Presiunea de vapori a benzenului la 25ºC (pº) = 86 mm Hg şi pº toluen = 39 mm Hg.0.002 0. Ce cantitate de eugenol cu M = 164 se colectează prin distilarea cu antrenare de vapori.003 30 + 2 30 => 0. dacă se colectează 10 g de apă ? La 100ºC P apă = 750 mm Hg şi P eugenol = 5 mm Hg.005__ -.0.014___ -.87 · 15 = 13.60 g eugenol 91.39 Pi = Piº · Xi (41 %) 63 . Rezolvare : Ga -.me 4 = _2 · 0.

23 moli toluen 92 Xtoluen = 0.05 % 18. Un amestec de etanol.41 = 35.39 (59 %) Pi = 32 · 0.a.89 % 18.a. 100 -.78 0.63 % (0.67 + 18.59 0.23 -.3.79) · ( 9 + 5 +4 + 7) 18.5 g y = 21.55 mm Hg 92.86 % 18.64 0. S-au obţinut picurii cu următoarele arii : 5 u. .16.78 · 4 .34.86 · 25 = 21. 100 -.5 g toluen 1 mol toluen……………….0.7 0. 64 . Să se calculeze compoziţia procentuală a amestecului. 4 u. Factorii de corecţie a ariilor au fost : 0. benzen.5 % C HEPTAN = 0.0. 100 -.5 · 1 -. heptan.64 + 0.5 Care este condiţia pentru aplicarea factorului de corecţie ? Răspuns : condiţia folosirii normalizării ariilor este ca toate componentele să dea un pic cromatografic. 100 -. 9 u. acetat de etil s-a analizat prin cromatografia de gaz folosind un detector cu conductibilitate termică.88 = 54.Pi = 87 · 0.5 % C ACETAT DE ETIL = 0.78 + 0.67 mm Hg Toluen: m = 0.2 .a.79 · 7 .88 mm Hg  presiunea totală va fi: Pt = 35. 100 -.5 % C BENZEN = 0. 7 u.a.46 · 5_____________________ .59 = 18. Rezolvare : fi = Mi Aj % C = fi · Ai____ Σi · fi · Ai % C ETANOL = _______0.7 + 0.79.7 · 9 .92 g y…………………………21.29.17.

ca standard intern s-a concentrat la 1 mL prin evaporare cu azot.0.a.05 = _2__ 1 42  Mi = (1:42) · 2 · 1.x mg colesterol x = 1 · 0.5 mg colesterol 10 94.05 10 mL sânge……………………0.1. obţinându-se pentru colesterol un pic de 2 u.0.05 % C = fri . pentru acid oleic. colesterolul se extrage cu cloroform. 1.05 ? Rezolvare : % = Mi . 65 .05 -.90 1.93.a. Ms · Ai . Calculaţi compoziţia procentuală in acid oleic ştiind că factorul relativ de răspuns este 1.05 .05 -. La o probă de 50 mg ulei se adaugă 2 mg de ester metilic al acidului undecanoic. Stabilirea compoziţiei acizilor graşi in uleiul de floarea soarelui se face prin cromatografia de gaz a esterilor metilici a acizilor graşi.a. 100 Mp · As 1. Care este cantitatea de colesterol în 100 mL sânge. Pentru analiza în cromatografia gazoasă a colesterolului din sânge.12 şi aria standardului intern este 5 u. Din acest extract concentrat. Rezolvare .05 mg colesterol 1 mL sânge…………………….0. ştiind că factorul de răspuns relativ este de 1. 100 Mp 2__ -. şi 75 u.2 -.005 mg colesterol 10 100 mL sânge……………………y mg colesterol y = 100 · 0.a. Extractul cloroformic din 10 mL sânge la care s-a adăugat 1 mg sitosterol. iar pentru sitosterol un pic de 42 u.03 42 Mi fri = __Ar___ Ms As => Mi 1.05 = 0. se introduce în cromatograf un microlitru.

100 Mp · As  % = 1.05. Calculaţi K între fs şi fm a unui compus cu tR (timp de retentie) de 500 secunde. Ms · Ai .a. Care este n (nr de talere) ştiind că L = 10 m. dint = 0. dint = 0.100 . 100 -. 2 · 75 .2 20 · 500 Ki = _t`Ri__ . Ai acid oleic = 75 u. R (rezoluţia) = 2.67.800 100 96.a.6 cm. Picurile au fost simetrice şi de aceeaşi lăţime (Wb1 = Wb2). 200 -.2 % acid oleic 50 · 5 95.12 Mi = 50 mg As = 5 u. _r__ t_ Rdf ū => Ki = 500 .12 . 66 . Diferenţa între timpii de retenţie este de 0.0.fri = 1. viteza hartiei de înregistrare = 2 cm / min. grosime = 0.32 mm şi factorul de retenţie relativă dintr-o serie omoloagă este 1. ū = 25 cm³ / s. dacă s-a separat pe o coloană cu L = 20 m.4 milimicroni iar viteza medie liniară ū = 20 cm³ / s. Rezolvare : K = Cis Cim Ki = t`Ri . % = fri . β tm i k = t`Ri tm β = _r__ Rdf tm = L ū t M = _20____ -.32 mm.

3 -.0.06 m R = 0.05 ( t`R 2 .63 formula pt calculul factorului de separare 67 .3 cm 2 t = 0.6 t`R 2 = 1.6 t`R 2 = 1.5 = t`R 2 t` R 1 Δt R = 0.15 · 60 -.6 1.6) 1.tR 1 -.6 -.9 sec 1 t`R = 1.6 cm .0.0.ΔtR Wb Wb n = 16 (tR/Wb)² 1 min……………….t R 1 = 0.t`R 1 = 0.0.Rezolvare : n = (tR²/σ)² tR 2 .05 · 400 = 4 sec α = t`R 2 t`R 1 0.picuri egale (Wb): 0.60 sec 0.tR 1 = 0.05 · t`R 2 .15 min……………x sec x = 0.0.6 cm t R 2 .6 Wb V = 5 t => => Wb = 0.6 cm = 0.05 = t`R 2___ t`R 2 – 0.63 t`R 1 = t`R 2 .15 min 2 R = tR 2 .05 · t`R 2 .

9) = 16 · 1600 = 25600 => n pentru t`R 1 = 25600 97. d.05 – 1) = 0. g c.e un alt compus : 2. f f g .63 -. e.6 = 12 cm n = 16 ( 12 / 0.6 cm 0.t`R 2 (1. Ce gup funcţionale po f ezee intrcomus cu frmula C3H8O ? Răspuns: 2 grupe funcţionale: alcool sau eter 68 .6 / 0.0.e un compus: 2 – metil – 2 – butan .76 / 0. b.3 )² = 16 (144 / 0.05 n = 16 ( 12. Câţi compuşi diferiţi sunt reprezentaţi mai jos ? Care structuri reprezintă aceiaşi compuşi ? CH3 CH3CHCH2CH3 CH3 a CH3 CH3 CH CH2 CH3 C(CH3)4 CH3CH2CH(CH3)2 CH3 CH3 CHCH2CH3 CH3 d CH3CH2CHCH3 CH3 b H3C C CH3 c e Răspunsuri: 2 compuşi: a.09) = 1764 · 16 = 28224 => n pentru t`R 2 = 28224 t`R 1 = 12.12.3)² = 16 ( 158.63 => t`R 2 = 0.6 . 2 – dimetil – propan 98.

Un acid are Ka = 2 · 10 Rezolvare: pKa = .4.7 101.7 pKa = .2 iar 2.Care este valoarea sa pKa ? -5 log ( 2 · 10 ) = log 2 + log 10 = 0.4 – dinitrofenolului va fi mai tare ? c) Reacţia de mai jos se va desfăşura spre dreapta sau spre stânga ? 69 . Nitrometanul are pKa = 10.3 + (.4.7) = 4. Răspuns: CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 CH3 .(.1.log Ka -5 .4 – dinitrofenolul are pKa = 4.5) = . Scrieţi toate structurile corespunzătoare formulei C5H10 care conţin un ciclu.5 100.CH3 CH OH CH3 CH3 CH2 CH2 OH CH3 O CH2 CH3 2 – PROPANOL 1 – PROPANOL METIL – ETIL – ETER 99. cea a nitrometanului sau cea a 2. a) Care este acidul mai tare ? b) Care bază conjugată.

11 Deci Ka = 10 Kb = 10____ -. a) Care este valoarea Ka a metilaminei ? b) care bază va fi baza mai tare.2. pe baza următoarelor ecuaţii termochimice: 70 . .14 .14 Ka · Kb = 10 . sau a anilinei ? aniline are pKa = 4.6 C6H5 – NH2 are Ka = 10 - => este o bază mai slabă dec metilamina reacţia va decurge spre dreapta pentru a forma un acid mai slab şi o bază mai slabă 103. deoarece se formează un acid mai slab şi o bază mai slabă -4 102.4 g termit (amestec stoechiometric de aluminiu şi oxid feroferic).dinitrofenolul este acidul mai tare deoarece are un pKa mai mic şi deci Ka este mai mare b) Baza conjugată metilaminei e cea mai tare deoarece este baza conjugată a unui acid mai slab c) Reacţia se va desfăşura în stânga.NO2 NO2 CH3 + O2N O Rezolvare: NO2 CH2 + O2N NO2 OH a) .14 . Ce cantitate de căldură se degajă prin reacţia a 36. cea a metilaminei. metilamina are Kb = 4 · 10 .4.0004 .5 · 10 0.6 c) reacţia va decurge spre stânga sau spre dreapta ? + NH3 CH3 NH2 + CH3 + NH3 + NH2 Rezolvare.

6 +815.5 O2 (g) kJ 815.notăm m1 – masa de FeS m2 – masa de Fe FeCl2 + H2 22.5 O2 Al2O3 (s) + 0.1644) = .132.9 kJ 1644 + 8 Al 4 Al2O3 + 9 Fe + Hr ΔHr = 3 (ΔH1 + ΔH2) + 4ΔH3 = 3 (269.9) + 4 (. Să se calculeze compoziţia procentuală a unui amestec de FeS şi Fe care prin tratare cu HCl formează un amestec de produşi de reacţie care conţin 90 % hidrogen sulfurat. | ΔH | -. Rezolvare : FeS 88 g 2 H Cl + Fe 66 g .4 L numărul de moli corespunzător : m1 88 m2 56 moli FeS moli Fe 71 .5 | -.FeO (s) Fe2O3 2 Al (s) Rezolvare: 3 Fe3O4 + 269.5 kJ M 912 104.5 kJ / termit Mtermit = 3 (MFe2O3 + MFeO) + 8 · AAl = 3 (2 · 56 + 48 + 56 + 16) + 8 · 27 = 912 g Q = m .6 Kj Fe (s) (s) + 1/5 O2 Fe (s) + + 0.4 L FeCl2 + SH2 22.36. | 3319.4 .3319.

22. presiunea atmosferică medie la locul de instalare a pompei este 736 mm Hg.5 % = __14.4 · m2 % FeS = __m1____ .025 · m1 = 0. O pompă cu piston care face 150 rot / min trebuie să transporte apă incălzită la 60ºC. 100 V1 + V2 22. m1 + 22.6 m³ / h şi înălţimea de lucru a apei înaintea pompei Hag = 22 m. Debitul de apă pentru funcţionare este 9. 100 m1 + m2 % Fe = 6.02 la înălţimea H = 4 m.-de unde : V1 = m1 . 22.86.4 · m2 + m2 => 0.81 · 4 -.48 m 1000 106.4 .4 .8 m³ / h lichid cu densitatea relativă 1.8 · 1020 · 9. Un ejector cu apă ridică 7.4 · m2________ . Rezolvare: Put = 7.5 % 14.736 · 13600 _ 2. Să se determine randamentul ejectorului.93.La ce inălţime deasupra nivelului apei trebuie să fie instalată pompa? Rezolvare: Hasp ≤ Patm – ht – Σ hp Patm – ht – Σ hp = 0.02 _ 6.36 · m2 105.7 W 72 . Calcule preliminare au indicat o pierdere de energie de 6.5 -. m1 90 = ___ 88______________ . m2 88 56 m1 = 14.4 L H2 56 concentraţiile H2S în amestecul gazos final : CH2S = _V1___ . 100 -.4 . învingerea inerţiei şi a rezistenţelor hidraulice pe conducta de aspiraţie.1. 100 22.5 m HOH pentru imprimarea vitezei.4 L H2S 88 V2 = m2 .

(lucru util) 3600 P = 9.18.4 · 1.5 rot / s. 100 -.75 din volumul său şi prevăzut cu un agitator cu elice care face 3.1 % 471 107.0.44800 Η 20 · 10¯³  regim turbulent -puterea necesară agitatorului în regim de funcţionare Kp = ___P____ 5 ρ · n³ · d 5 = 0.4 m 3 3 -se determină regimul de agitare Re c = ρ · n · d ² -.0.471 W (puterea consumată de pompă) 3600 η = 86.5 kW 0. Rezolvare : -se detrmină diametrul agitatorului normal d = D -.81 -.6 · 1000 · (22 – 4) · 9.7 .5³ · 0.4 kW -se calculează puterea instalată a motorului.2 kW -puterea la pornire este de 2 – 3 ori puterea de regim Pv = 2 P = 0.1600 · 3.4² -.2 -.2 -. Să se determine puterea instalată a electromotorului. umplut la 0. considerând randamentul electromotorului cu transmisie 0.5 · 0.1. Un amestec de acizi cu densitatea de 1600 kg / m³ şi vâscozitatea 20 · 10¯³ Pa · s se prepară prin introducerea acizilor iniţiali într-un vas de amestec cu diametru 1200 mm şi înălţimea 1500 mm.95 73 .27 · 1600 · 3.4 = 200 W = 0.95 şi luând un plus de putere de 20 % Pinst = 0.

0. O şarjă de 120000 kg dintr-un concentrat provenit din calcinarea unui minereu de calcopirită care conţine 26 % FeO este introdus în furnal..y atom-gram Cu 160 y = 3.... 120000 -. Apoi se adaugă SiO2 care formează cu hidroxidul de fer (II) o zgură. Rezolvare : FeO 72 (s) + SiO2 60 (l) FeSiO3 (s) m FeO = 26 ....0... iar cuprul pozitiv ..31200 kg 100 m SiO2 = 60 ..2 -.. 31200 -..1 atom_gram Cu 10 atomi-gram Fe…………………x 56 x = 10 -....în consecinţă ferul acţionează ca reducător  decurge astfel procesul de ..02 atom-gram Cu 160 74 ...... 1 atom-gram Fe.dezlocuire`` (cementare) de mai sus..2 moli CuSO4……………. Scrieţi ecuaţia prin care rezultă zgura şi calculaţi masa de SiO2 necesară pentru o reacţie totală cu FeO.6 · 10³ kg 88 109. Cum se modifică masa unei plăcuţe de fer cântărind 10 grame ca urmare a introducerii sale într-o soluţie care conţine 3...108....activităţii electrochimice`` şi a potentialelor standard de electrod.. ferul are un potenţial standard negative.2 g sulfat de cupru ? Rezolvare: Fe + CuSO4 FeSO4 + Cu conform situării celor 2 metale în seria ....178 atomi-gram Fe 56 1 mol CuSO4…………………1 atom-gram Cu 3..

06 mol / L CNO2 = 0.2. Să se calculeze valoarea constantelor de echilibru Kc şi Kx.28 = 10.02 m Fe = 0.02 · 56 = 1.16 mol / L CNO2 (2 · 10¯²)² Δυ = 3 – 2 = 1 Δυ Kx = Kc · (R · T / P) Kx = 0.12 mol / L CO2 = 0. Concentraţiile speciilor chimice implicate in echilibru : 2 NO2 2 NO + O2 stabilit la temperature de 27ºC şi presiunea 1 bar sunt : CNO = 0.(1.5 g / mL) cu 30 mL soluţie HNO3 48 % (d = 1.12 g m Cu = masa Cu trecut în soluţie pe plăcută va fi: m Cu = 0.14 1 111. Rezolvare: soluţiile I V1 = 40 mL + II V2 = 30 mL = final 75 .02 mol / L. Care este concentraţia molară a soluţiei de acid azotic obţinută prin amestecarea a 40 mL soluţie de HNO3 96 % ( d = 1.02 · 64 = 1. numărul de atomi-gram Fe care dezlocuieşte Cu din CuSO4 este 0. R = 0. Rezolvare : Kc = C²NO · CO2 -.12 + 1.3 g / mL) dacă densitatea soluţiei obţinute este d = 1.28 g  masa finală a plăcuţei va fi : 10 – 1.082 · 300 -.16 g 110.2 · 10¯¹)² · 6 · 10¯² -.45 g / mL.082 (L · atm) / (mol · K).53.

3 · 48 -.75 · M BaSO4 => 0.45 -.5 g/ mL C1 = 96 % m 1 = V 1 · C1 d2 = 1. K2SO4 76 .75 · 146 = 101.77.3 = 175 g m produs = 0.74 M 63 112.5 + 30 · 1.75 · M K2SO4 => 0.75 32 -conform corespondenţei determinate de succesiunea reacţiilor: m produs = n S · M produs m produs = 0. final = 10 · Cf · df M CM.75 · 174 = 130.3 g/ mL C2 = 48 % m 2 = V 2 · C2 d = 1.3 CM.75 · 233.45 g/ mL Cf = ? mf = m1 + m2 Cf = V1 · d1 · C1 + V2 · d2 · C2 V1 · d1 + V2 · d2 Cf = 40 · 1.0. final = 10 · 77.09 % 40 · 1.5 g Răspuns. Ce substanţă s-a obţinut şi cu ce reactant partener ? Rezolvare: Atomi-gram S = 24 -.00 g de sulf: BaSO4 S SO2 SO3 H2SO4 K2SO4 Na2SO4 Se obţin 130.5 · 96 + 30 · 1.75 · M Na2SO4 => 0.5 g m produs = 0. După o succesiune de transformări chimice care decurg cu randament 100 % pornind de la 24.17.09 · 1.5 g produs final.d1 = 1.

Kp = Kc · ( R · T) = Kc · (R · T) Kc = 3.69 · 10 atm .4 .62.). Care este compoziţia procentuală a acestui aliaj ? c) o a treia cantitate de O2 se foloseşte pentru a obţine 448 L amestec de CO2 şi H2O prin oxidarea gazului de apă ( CO : H2 în raport molar 1 : 1).082 · 1500 Δυ b) Kp = (P) = Kx · P Kx = Kp -.n.11 b) valoarea lui Kx.n.conform reacţiei : H2 + ½ O2 = H2O 77 .1500 L O2 (c.150 · 10 -.8 · 10¯¹¹ P 2 114. Câţi moli de O2 s-au consumat în acest scop ? Rezolvare : a) Vo = P1 · V1 -. Pentru procesul 2 H2O  2 H2 + O2 se cere: .113.69 · 10¯¹¹ -.n.) care reacţionează cu 1400 litri H2 (c.11 a) valoarea lui Kc la 1227ºC ştiind că la această temperatură Kp = 3.69 · 10¯¹¹ -.3 · 10¯¹³ mol / L 0. O butelie de oţel de 10 litri conţine O2 sub o presiune de 150 atm.3.69 · 10 Rezolvare : a) Δυ = 1 Δυ atm la presiunea de 2 atm.) Po 1 υ H2 = 1400 -. Din butelie se scot succesiv : a) 25 moli de O2 (c. dacă Kp = 3.1.5 moli H2 22. Ce produşi de reacţie şi în ce cantităţi se obţin ? b) o a doua cantitate de O2 se foloseşte pentru a oxida 255 g dintr-un amestec echimolecular de Al – Mg.

.20 g apă Nr de moli υ: Pt acid acetic => 11..2..0.11.6...5 moli H2 fiind în exces b) 255 g amestec Al : Mg = 1 : 1 conţine 255 -.50 = 12.25 moli O2 VO2 = 6.4.25 · 22.80 -.80 g CH3COOH……………88.4 CO H2 + + 1/2 O2 1/2 O2 CO2 HOH Rezultă: CO + H2 + O2 CO2 + HOH  la 20 moli amestec sunt necesari 10 moli O2 115. Se dau : Macid acetic = 60 şi M apă = 18.- O2 este reactantul limitative.. Să se calculeze valoarea fracţiei molare pentru fiecare component al unei soluţii de tampon acetic 11.80 %...19 moli CH3COOH 60 Pt apă => 88.n.) c) 448 -. deoarece 25 moli O2 consumă 50 moli H2 62.5 .. Rezolvare : Soluţie CH3COOH :  100 g sol...20 moli amestec gaze ardere 22..9 moli apă 18 78 ...5 moli O2 5 atom-gram Al + 5 atom-gram Mg…………………...4 = 140 L O2 (c..5 atom-gram Al + 5 atom gram Mg 27 + 24 2 atom-gram Al + 2 atom-gram Mg………………….20 -.

......94 117......04 5...6 -.0..78.0.... 79 .065 g / mol.19169 -....5 78....0.0.....21.6 g HOH Numărul de moli: Pt HCl Pt HOH 21....96 5..0....4..228 g HCl ρ = m => m = ρ · V V  1.065 g sol.5.58 + 4...12 4.40 -......36 = 4..36 -.....228 g HCl 100 g sol.... Se dau M apă = 18 şi M HCl = 36.228 g / ml => 1 ml sol...40 g HCl....94 X = 4..9___ -.228 g / ml şi densitatea este d = 1.... Transformaţi 2-clor – 2 – metilbutanul în izopentan.19 = 5.....09161 X = __4.0.... Titrul unei soluţii de HCl este T = 0.09169 moli X = 0.58 -.......58 moli HCl 36.09161 Suma X-ilor trebuie să fie = 1 116......0.=> nr total de moli: Fracţia molară: Pt acid acetic: Pt apă: 4.9 + 0.36 moli apă 18 0..... Calculaţi fracţia molară a HCl. Rezolvare : T = 0..94 moli componenţi => nr total de moli: Fracţia molară : HCl : Apă : X = 0..88 4.

03 y 13.Copolimerul butadien-acrilonitrilic cu continut de 13.Rezolvare : Cl CH3 CH2 C CH3 CH3 KOH alcool CH3 CH C CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 CH3 Sau: Cl CH3 CH2 C CH3 CH3 Mg Et2O CH3 CH2 MgCl C CH3 CH3 HOH CH3 CH2 CH CH3 CH3 118.08 ( 54x + 53y )n = 1400 y n 1400 = 107.03 y Raportul butan : acrilon = 1 :1 x=y=1  M polim = 107 n 107 n g polim……………54 n g butan……………….08 % N are continutul procentual al monomerilor si raportul lor molar de ? Rezolvare [–(– H2C – CH = CH – CH2 –)–(–H2C – CH –)–y ] n | CN M = ( x · M butadien + y · M acrilonitril )n = ( x · 54 + y · 53 ) n ( 54x + 53y )n g copolimer………………………….08 n .13.53 n g acrilonitril 80 / : 13.14 y n g N 100 g copolimer………………………….08 54x + 53y = 107.08 g N 13.03 y 54x = 54.

.22 = 238. stiind ca etena se obtine cu randament de 90 % si ca 10 % din etena nu polimerizeaza....22 t etan 90 y` CH3 – CH3 30 222. Care este cantitatea de etan utilizata la fabricarea etenei necesara obtinerii a 200 tone polimer..... se obtine polietena cu M = 42000.. se va calcula: n = 42000 = 1500 28 CH3 – CH3 CH2 = CH2 + H2 η = 90 %  x = 1500 · 28 · 200 = 200 t 42000 90 kg……………………200 t 100 kg……………………..09 t etan (Cp = cantitate practica) 28 81 ....Prin polimerizarea etenei la 1700 atmosfere.....y y = 200 · 100 = 222..y` x` = 100 · 54 = 50 % 107 y` = 100 · 53 = 50 % 107  1:1 118........ Rezolvare x polimerizare n CH2 = CH2 ------- M = n = 1500 · 28 m = 200 t –(–CH2 – CH2 –)–n M = 42000 η = 90 % Gradul de polimerizare n...........22 t CH2 = CH2 28 (Ct = cantitate teoretica)  + H2 y` = 30 · 222......100 g polim..........x`............

09 · 100 Ct Ct = 238..Ce cantitate de acid salicilic 95 % si de anhidrida acetica sunt necesare pentru a fabrica 1500 g aspirina daca randamentul procesului este de 90 % ? Ce produs secundar se obtine si in ce cantitate ? Rezolvare COOH OH + (CH3CO)2O piridina CH3COOH C6H6 COONa OH COOH OCOCH3 + CH3COOH ACID SALICILIC ASPIRINA η = Cp · 100 Ct Ct = Cp · 100 η Ct = 1500 · 100 = 1667 g aspirina (Ct) 90 Cp = 1500 g aspirina 1 mol aspirina………………..138 g acid salicilic 1667 g aspirina………………….x g acid salicilic x = 1667 · 138 = 1278 g acid salicilic 180 82 .η = Cp · 100 Ct 90 = 238..1 mol acid salicilic 180 g aspirina ……………….54 t 90 119.09 · 100 = 264.

....................................1 mol anhidrida acetica 180 g aspirina…………………………102 g anhidrida acetica 1667 g aspirina………………………..z g anhidrida acetica z = 1667 · 102 = 1574 180 Produsul secundar rezultat = acid acetic 1 mol aspirina........1278 g acid salicilic pur y = 1278 · 100 = 1345 g acid salicilic 95 % impur 95 1 mol aspirina…………………......6 g acid acetic 180 83 ......95 g acid salicilic pur y g acid salicilic impur………………........q g acid acetic q = 1667 · 60 = 555....60 g acid acetic 1667 g aspirina...100 g acid salicilic impur………………...

– Teste de Chimie Anorganica.Bibliografie Adrian Chiriac. D. Goldish.E. Hendeson.L.B. Harris.R.M. Osborne – Probleme de Chimie Organica. Chiriac V.A. K. seminarii) 84 . Timisoara 1987 Veronica Chiriac.L. Veronica Chiriac – Curs de chimie-fizica generala editura Univ. Editura Mirton. Editura Universitatii de vest Timisoara 2005 Adrian Chiriac. C. Adrian Chiriac. Daniela Dascalu. E. Ciprian Radovan. D. Vlad Chiriac . Timisoara 1999 R. Editura Stiintifica Alte surse (caiete de laboratoare.Compendiu de chimie generala pentru licenta. Marsi. Mayfield.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.