PROBLEME

1. Se sulfonează 780 kg benzen, stiind că s-a folosit acid sulfuric 96% şi că produsul final este acidul benzen-sulfonic, se cere: - ecuaţia procesului - cantitatea de acid benzene-sulfonic obţinută la un randament de 80% - cantitatea de apă rezultată la acelaşi randament - cantitatea de acid sulfuric 96% folosită Rezolvare ; 780 kg
+

z kg
H2SO4

x kg
SO3H +

y kg
OH2

78 kg

98 kg

158 kg

18 kg

M benzene = 6 · 12 + 6 · 1 = 78 M acid sulfuric = 2 · 1 + 32 + 4 · 16 = 98 M acid benzene sulfonic = 6 · 12 + 6 + 32 + 3 · 16 = 158 M apei = 18 78 kg benzen……………….158 kg acid benzen-sulfonic 780 kg benzen………………..x kg acid benzen-sulfonic x = (780 · 158) / 78 = 1580 kg acid benzen sulfonic impur x` = x · η => x` = (1580 · 80) / 100 = 1264 kg acid benzen-sulfonic pur

78 kg benzen……………….18 kg apă 780 kg benzen………………..y kg apă y = (780 · 18) / 78 = 180 kg apă ( cantitate impură) y` = y · η => y` = (180 · 80) / 100 = 144 kg apă pură

78 kg benzen.........................98 kg acid sulfuric 780 kg benzene……………..z kg acid sulfuric z = (780 · 98) / 78 = 980 kg acid sulfuric pur % = (md / ms) · 100 => ms = (980 / 96) · 100 = 1120 kg acid sulfuric 96%

1

2. Să se calculeze viteza de curgere (V) a unui fluid printr-o secţiune circulară cu diametru (d)=2cm ştiind ca s-au transportat 20 L apă într-un timp de 1 min şi 30 secunde. Rezolvare t = 1 min şi 30 sec => 90 sec d= 2 cm => 0.02 m v= 20 L => 0.002 m³ A = (π d²) / 4 => A = (3.14 · 0.002²) / 4 = 0.00000314 m²

Qv = V adică Qv = 0.002 / 90 = 0.00002222 m³ / sec t W = Qv / A => W = 0.00002222 / 0.00000314 =7.076 m / sec

3.Să se calculeze viteza de curgere a 1000 mL soluţie NaCl într-un timp de 4 min şi 50 sec, printr-o conductă cu secţiunea de 31 mm. Rezolvare Criteriul Reynolds : - curgere laminară Re < 2300 - curgere intermitentă 2300 < Re < 10000 - curgere turbulentă Re > 10000 Re = (W d ρ) / η W – viteza de curgere a fluidului în m / sec d – diametrul conductei în m ρ – densitate în kg / m³ η – aici are semnificaţie de vâscozitate în kg / m · sec (Pascal · sec)

4. Care este duritatea totală a unei probe de 100 mL apă dacă la titrarea complexonometrică s-au folosit 50 mL soluţie de complexon III ? Câte mg de CaO corespund acestei durităţi a apei analizate ? Rezolvare Duritatea totală : DT = (56.1 · Vec) / V

DT reprezintă duritatea totală 56.1 rep cantitatea de CaO în mg care reacţionează (corespunde la 1 mL de soluţie de complexon III)

2

Vec este volumul de complexon III folosit la titrare ( volumul la punctul de echivalenţă) - V este volumul de apă luat in lucru a apei de analizat DT = (56.1 · 50) / 100 = 28.05 ° DT 1° D......................10 mg CaO 28.05 ° d...............x x = 280.5 DT

-

5. Câte grame de HCl se titrează cu 5 cm³ soluţie NaOH cu titrul T=0.003645 ? Rezolvare 1 cm³ sol NaOH...............................0.003645 g NaOH 5 cm³ sol NaOH...............................x g NaOH x = (5 ·0.003645) / 1 = 0.018225 g NaOH HCl + NaOH  NaCl + HOH

1 mol NaOH..............................1 mol HCl MNaOH = 40 MHCl = 36.5 40 g NaOH..........................36.5 g HCl 0.018225 g NaOH…………………y g HCl y = (0.018225 · 36.5) / 40 = 0.0166303 g HCl 6. Să se calculeze criteriul Re la curgerea anilinei într-un schimbător de căldură cu ţevi având o viteză de curgere de 0.03 m / sec ştiind că diametrul ţevii este de 20 mm. Rezolvare ρ anilină 120°C = 933 kg / m³ η= 0.52 CP (centipuaz) 1 P = 100 CP = 0.0052 Pa · sec 1 CP = 0.0.3 Pa · sec 20 mm = 0.02 m Re = (W dρ) / η => Re = (0.03 · 0.02 · 933) / 0.052 = 1.76 · 10³ = 1076

 curgere laminară

3

7. Un compus monohidroxilic aromatic cu un singur nucleu conţine 14.81 % oxigen. Se cere : - aflaţi formula moleculară - formulele structurale ale fenolilor izomeri şi denumirea lor - indicaţi izomerii care nu fac parte din clasa fenolilor Rezolvare CnH2n – 6O M = 12n + 2n – 6 + 16 = 14n + 10 100 g fenol..........................14.81 g O 14n + 10 g fenol..................16 g O 1600 = (14.81 · 10) + 14n 1600 – 14.81 = 1451.9 1451.9 = 207.34 n = 1451.9 / 207.34 = 7 C7H2·7 – 6O => C7H8O, avem: o – metilfenol, p – metilfenol

8. Să se calculeze cantitatea de CaO de puritate 80% necesar pentru a indepărta 500 mg de MgCl2 aflata în apa supusa epurării. Rezolvare M CaO = 56 M MgCl2 = 95 MgCl2 + CaO + HOH > Mg(OH)2 + CaCl2

1 mol MgCl2……………………..1 mol CaO 95 mg MgCl2…………………....56 mg CaO 500 mg MgCl2……………………x mg CaO x= 294 mg 100% CaO pur 100 mg CaO…………………….80 mg CaO pur y mg CaO…………………….294 mg CaO pur y= 367 mg CaO impur

4

....................24 g hidroxid feric 1 L sol hidroxid feric............4 L (condiţii normale) Condiţii normale : P = 1 atm T = 273 K NH4OH + Cl2  NH4Cl + HOH + HCl M hidroxid de amoniu = 35 35 g NH4OH................4 = 350 g NH4OH substanţă pură 100 g sol...................224 L Cl2 x= (35 · 224) / 22................. Să se calculeze cantitatea de soluţie de NH4OH de concentraţie 10% necesară pentru a neutraliza 224 litri de Cl.... Rezolvare 2 Fe²(HCO3)2 + ½ O2  2 Fe³(OH)3 + 4 CO2 M HIDROXID FERIC = 107 M BICRBONAT DE FER = 178 1 L sol bicarbonate de Fe………………………..........9.........................................22.... Să se calculeze cantitatea de hidroxid feric de concentraţie 2 M care se obţine din 10 L de soluţie bicarbonat de concentraţie 1 M.........107 g hidroxid feric 5 ........................y y= 3560 · (2 · 178) / 2 · 107 = 5922.................10 g NH4OH y g.........................2 · 178 g bicarbonat Fe 10 L sol bicarbonat de Fe....................x g bicarbonat de Fe x= 3560 g bicarbonat de Fe 2 · 107 g bicarbonat de Fe.......................... 350 g NH4OH y= (100 · 350) / 10 = 3500 g sol 10 % NH4OH 10...... Rezolvare 1 mol gaz...........................4 L Cl2 x g .......................2 · 178 g hidroxid feric 3560 g bicarbonat de Fe...........22.

34 L hidroxid feric z= reprezintă cantitatea de soluţie de un mol 11.reacţionează 60 kg hidr.33 kg soluţie hidroxid feric 12. Feros………………………z z= (6 · 2 · 107) / 2 · 90 = 7.feros…………………………reacţionează 2 kmoli hidr.7.calculează masa de săpun obţinută dacă se folosesc 500 kg oleină şi se lucrează cu randament de 70% 6 .133 kg subst pură q= (100· 7. Un săpun de calitate bună. Feric intră 2 · 90 kg hidr. şi : .24 g hidroxid feric z= 55. Scrie reacţia de saponificare.133 kg hidroxid feric pur..reacţionează y kg y= 6 kg (care reacţionează) intră 2 kmoli hidr.feric intră 6 kg hird. Randamentul de transformare este de 60%. reacţionează 100 kg sol hidr feric…………………………. Rezolvare M HIDROXID FERIC = 107 M HIDROXID FEROS = 90 2 Fe²(OH)2 + ½ O2 + HOH  2 Fe³(OH)3 100 kg sol hidrxid feros…………………………20 kg substanţă pură hidroxid feros 50 kg……………………………………………x kg x= 10 kg substanţă pură de hidroxid feros intră 100 kg sol hidroxid feros……………………….5922. Să se calculeze cantitatea de soluţie de Fe(OH)3 de concentraţie 10% care se obţine prin oxidarea unei soluţii apoase de hidroxid feros 20% in cantitate de 50 kg.10 kg subst pură q kg………………………………………….133) / 10 = 71. Feros intră 10 kg sol hidroxid feros………………………. Feros………………………reacţionează 2 · 107 hidr. se obţine prin conţinutul de NaOH asupra uleiului de măsline (trioleină).z L…………………………………………….

Rezolvare Masa = 500 kg CH2 – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 | CH – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 | CH2 – O – CO – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – CH3 TRIOLEINA + NaOH  M = 884 Masa = x kg 3CH3 – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 .calculează masa de soluţie NaOH 40% care se utilizează în reacţia de saponificare dacă se lucrează cu exces de 40%..70 = 47.COO¯Na SAPUN  + CH2 – CH – CH2 | | | OH OH OH GLICERINA M = 912 x= (500 · 3 · 912) / 884 = 1547. Vacuumetrul fixat pe conducta de aspiraţie indică un vid de 21 cm Hg. iar a celei de refulare 30 mm.44 kg de săpun la randament de 70% => 13.675 kg NaOH 40% y`= 67.8 kgf / cm².87 · 0. Diametrul conductei de aspiraţie este de 350 mm. Manometrul de pe conducta de refulare a unei pompe care transportă 8.87 ·100) / 40 = 169. Să se determine înălţimea totală de ridicare a pompei.511 kg de săpun cu randament 100% η= (Cp / Ct) · 100 => Ct = y · η NaOH pur y= (500 · 3 · 40) / 884 = 67. Rezolvare : 7 .4 m³ apă / minut indică o presiune de 3.87 kg C% = (md / ms) · 100 40% = [md (care este y ) / ms ] · 100 ms = (67. Distanţa pe verticală între locul de fixare a manometrului şi vacuumetrului este de 40 mm.

45 m / s 14.785 · 0... Rezolvare : 2 C2H5OH H2SO4 C2H5 O C2H5 + HOH M etanol = 1000 kg C = 70% 15.....Ce cantitate de alcool etilic 95 % este necesară pt a transforma 250 g acid pnitrobenzoic în anestezină ? * ce cantitate de anestezină de puritate 99 % se obţine în procesul de mai sus ? Rezolvare : COOH + NO2 ACID PARA ALCOOL ETILIC NITROBENZOIC COOC2H5 C2H5OH NO2 [H] COOC2H5 NH2 ANESTEZINA 1 mol acid p-nitrobenzoic...68.8 g alcool etilic 8 ........ Sa se calculeze cantitatea de eter etilic obţinut din 100 kg etanol de concentraţie 70%.....w²asp ρg 2g w asp = 8...46 g alcool etilic 250 g acid p-aminobenzoic…………………....x g alcool etilic x = 250 · 46 -..35²) = 1...8 g alcool etilic 167 100 g sol…………………95 g alcool etilic y g sol………………….....1 mol alcool etilic MANESTEZINA = 167 MALCOOL ETILIC = 46 167 g acid p-aminobenzoic………………….4 / (60 · 0...68....Hm = Pref – Pasp + Ho w² ref ...

..72...249.z g anestezină z = 250 · 165 -.......99 g anestezină pură q g anestezină impură…………………247 g anestezină pură q = 100 · 247 -.247 g anestezină 167 100 g anestezină impură……………….95 g anestezină pură 200 g anestezină impură………………...1 mol anestezină MACID P-NITROBENZOIC = 167 MANESTEZINA = 165 167 g acid p-nitrobenzoic……………………..Calculaţi cantitatea de procaină obţinută din 200 g anestezină 95 %.y = 68...x g anestezină pură x = 200 · 95 -...5 anestezină impură 99 16..42 g alcool etilic 95 % 95 *)) 1 mol acid p-nitrobenzoic..... Rezolvare : COOC2H5 + NH2 ANESTEZINA COO HO CH2 CH2 N C2H5 C2H5 .165 g anestezină 250 g acid p-nitro-benzoic…………………….8 · 100 -..190 g anestezină pură 100 165 g anestezină………………236 g procaină 190 g anestezină………………y g procaină 9 .etanol NH2 CH2 CH2 N C2H5 C2H5 PROCAINA 1 mol anestezină……………………1 mol procaină MANESTEZINA = 165 g MPROCAINA = 236 g 100 g anestezină impură………………...

..y = 190 · 236 -...95 g acid salicylic pur y g acid salicylic impur…………………….....1278 g acid salicylic pur y = 1278 · 100 -......1667 90 => Ct = 1667 g aspirină.. la un randament de 90 % 1 mol aspirină.1278 g acid salicilic 80 100 g acid salicylic impur……………………........Ce cantitate de acid salicylic 95 % şi de anhidridă cetică sunt necesare pentru a fabrica 1500 g aspirină ......271 g procaină 165 17..1345 g acid salicylic impur 95 10 .......138 g acid salicilic 1667 g aspirină………...1 mol acid salicilic MASPIRINA = 180 MACID SALICILIC = 138 180 g aspirină...........x g acid salicilic x = 1667 · 138 -.. dacă randamentul procesului este de 90 %. 100 Ct Cp – cantitatea practica Ct – cantitatea teoretică Cp = 1500 g aspirină => Ct = Cp · 100 η Ct = 1500 · 100 -. Ce produs secundar se obţine şi în ce cantitate ? Rezolvare : COOH OH + ACID SALICILIC COOH OCOCH3 (CH3CO)2O ANHIDRIDA ACETICA ASPIRINA + CH3COOH ACID ACETIC Randamentul are formula: η = Cp .............

4 · 10¯³ moli HF (F¯) conform stoechiometriei.2 · 10¯³ moli CaCl2 prin urmare cantitatea de CaCl2 în exces va fi : μ exces = (2 – 1. ţinând cont de tăria ionică. conform legii extinse Debye – Huckel calculaţi pH soluţiei (pH = -lg din activitatea ionilor H3O) Rezolvare:2 conform enunţului este vorba de stoechiometria reacţiei de precipitare a CaF2 prin amestecarea unei soluţii de CaCl2 cu o soluţie de HF o primă precauţie este transformarea concentraţiei CaCl2 ce este exprimată în mod normal în molaritate : CM = CN CaCl2 K => CM = 2 · 10¯¹ 2 K=2 => CM = 0.0008 moli 11 .1 prin urmare. reacţia CaCl2 + F¯ e în raport molar 1:2 prin urmare cantitatea de CaCl2 este în exces faţă de cantitatea ce poate fi transformată de F¯ disponibilă cei 2. Cunoscând : Ks pt CaCl2 = 4 · 10¯¹¹ Ka pt HF = 10¯³ Calculaţi : a. soluţia de CaCl2 va avea o concentraţie de 0.2) · 10¯³ moli = 0.1 M. Vom calcula numărul de moli din fiecare ion prezent iniţial în soluţie : μi = Ci · vi μi Ca² = 10¯¹ · 20 · 10¯³ = 2 · 10¯³ moli μi Cl¯ = 2 · 10¯¹ · 20 · 10¯³ = 4 ·¯³ moli (deoarece stoechiometria compusului este CaCl2) μi HF = 8 · 10¯² · 30 · 10¯³ = 2.Se amestecă 20 ml CaCl2 de concentraţie 2 · 10¯¹ N cu 30 ml HF de concentraţie 8 · 10¯².4 ·¯³ moli Reacţia de precipitare a CaF2 decurge astfel : CaCl2 + 2 F _ CaF2 + 2 Cl _ iniţial avem 2 · 10¯³ moli CaCl2 şi 2.2. concentraţia ionilor F¯ în amestec b.4 · 10¯³ moli F¯ vor putea transforma o cantitate de 1.

0008 -. concentraţia de echilibru (conc ech) a F¯ va fi conc ech [F¯] = αF¯ · CF¯ 12 .- prin urmare putem să calculăm în aceste condiţii care este concentraţia ionilor în amestec. nu rămâne decât să determinăm care este concentraţia analitică a F¯ în aceste condiţii în continuare aplicăm definiţia fracţiei molare (a coeficientului de distribuţie) pt F¯ αF¯ = conc ech [F¯] CF¯ prin urmare. adică 4 · 10¯³ -. (1) => CF¯ = √¯ (Ks/ Ca²) - în expresia (1) cunoaştem Ks cât şi concentraţia Ca în exces prin urmare.0050 - pt a calcula cerinţa enunţului şi anume concentraţia ionilor F¯ procedăm întocmai. ţinând cont că volumul final rezultat prin amestecare este de 50 ml prin urmare concentraţia ionilor de Ca² în amestecul final va fi raportul dintre numărul de moli de Ca (CaCl2) în exces şi volumul final 0.0050 - concentraţia ionilor Cl¯ va fi numărul de moli de ioni Cl¯ raportat la volumul final.8 · 10¯² 0. conform celor discutate la exemplu calculării solubilităţii CaCl2 prin urmare este vorba de solubilitatea CaF2 în condiţii de exces de ioni Ca² în condiţiile în care F¯ este o baza slabă şi poate fi angrenată într-un echilibru acidobazic ce conduce la protonarea acesteia ecuaţia echilibrului de precipitare-dizolvare va fi : CaF2 Solid Ks = Ca · C²F¯ Ca 2+ + 2 F _ F - _ + HOH FH + _ HO conform definiţiei Ks.6 · 10¯² 0.1.

Oxizii metalelor în gradele superioare de oxidare posedă proprietăţi acide (Mn2O7. MgO.). CuO. concentraţia H3O din sistem va fi egală cu raportul dintre numărul de moli a HF şi volumul final al amestecului 19. ale căror moleculele sunt alcătuite din atomii a două elemente. Explicaţi proprietăţile lor chimice prin 3-4 exemple de ecuaţii ale reacţiilor chimice. FeO. CaO. care posedă câtevaoxige grade de oxidare. Substanţele compuse.Daţi exemple de oxizi bazici. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice.- lucrurile se simplifică mult faţă de situaţia H2CO3 (de exemplu) deoarece HF este acid monoprotic prin urmare Ka Ka + [H3O] αF¯ = - concentraţia ionilor de hidroniu în amestec se calculează ţinând cont de implicarea totală a F¯ în echilibru de precipitare – dizolvare în acest caz particular ca urmare a omogenizării F¯ în echilibru de precipitaredizolvare a CaF2. Propuneţi o modalitate de identificare a conţinutului acestor eprubete. unul dintre care este oxigenul. 13 . etanol. Oxizii se clasifică în trei grupe: oxizi bazici. BaO. Oxizi bazici formează numai metalele: Na2O. se numesc oxizi. În trei eprubete neetichetate se află soluţii de acid acetic. benzen. MnO etc. CrO3 etc. oxizi acizi şi oxizi amfoteri. NiO. Oxizii bazici interacţionează cu acizi formând sare şi apă: BaO + H2SO4 = BaSO4 + H2O Oxizii metalelor alcaline şi alcalino-pământoase interacţionează cu apa formând hidroxizi: CaO + H2O = Ca(OH)2 (stingerea varului) Oxizii bazici interacţionează cu oxizii acizi formând săruri Na2O + CO2 = Na2CO3 Oxizii inferiori ai metalelor. interacţionează cu Oxigenul 4FeO + O2 = 2Fe2O3 20. Oxizii bazici sunt oxizii cărora le corespund baze. .

b) Identificarea benzenului. 14 . În eprubeta cu benzen se obţine nitrobenzen. hârtia de indicator universal. La tratarea a 10 g de aliaj de fier şi cupru cu acid azotic concentrat s-au eliminat 1. acizii carboxilici formează esteri.a) Identificarea acidului acetic La interacţiune cu alcoolii.12 l de gaz (c.). asupra componenţilor din eprubete se acţionează cu amestec nitrant (HNO3+H2SO4). depistat după mirosul de migdale amare c) Identificarea alcoolului etilic La interacţiunea alcoolilor cu acizii carboxilici saturaţi. care au miros de fructe.n. Astfel. numai în cazul acidului acetic vom obţine esterul respectiv. Să se determine partea de masă a fiecărui metal din componenţa aliajului. adăugând la substanţele din eprubete alcool etilic. se formează esteri cu miros plăcut de fructe: 21. depistat după mirosul specific Acidul acetic mai poate fi identificat şi cu indicator universal. se colorează în roz. introdusă în soluţie de acid acetic. Pentru identificarea benzenului. Deşi este un acid slab.

Se scrie ecuaţia reacţiei de interacţiune a cuprului cu acid azotic concentrat luat în surplus: În conformitate cu ecuaţia reacţiei se determină cantitatea de cupru (moli).55 g/mol. care a interacţionat: m = υ x(moli) · M(x).Fierul metalic cu acidul azotic concentrat nu interacţionează. Se determină masa fierului din aliaj: m(Fe) = m(aliaj) – m(Cu).41 g.12 l de NO2: 1 mol (Cu) ----------. Se determină părţile de masă a Fe-ului şi a Cu-ului în aliaj Răspuns: Aliajul este constituit din 84.55 g/mol = 1.59 g. m(Fe) = 10 g – 1. .1.Se determină masa cuprului.9% de cupru 15 . astfel gazul degajat s-a obţinut ca rezultat al interacţiunii cuprului cu acid azotic. m(Cu) = 0. M(Cu) = 63.8 l (gaz) x moli (Cu) ---------. la a cărei interacţiune s-au degajat 1.44.025 moli · 63.1% de fier şi 15.12 l (gaz) moli (Cu).59 g = 8.

. Deduceţi formula moleculară a compusului organic ce conţine 80% de carbon şi 20% de hidrogen. Se calculează masele C şi H.Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţe al elementelor în compus x : y = 6. M(H) = 1g/mol.Se determină cantitatea de substanţă a fiecărui element în 100 g de compusul organic: M(C) = 12g/mol. care se conţin în 100 g de compus organic .Se determină formula moleculară a compusului Formula moleculară a compusului este (C1H3) · 2 sau C2H6 16 . Densitatea lui după hidrogen este egală cu 15. cel mai simplu raport al atomilor de C şi H în substanţa dată este de 1 : 3.67 : 20 = 1 : 3 Astfel.Se determină masa molară a compusului .22. .

Astfel. N2. Clorul este un nemetal tipic. dacă se ştie că el are următoarea configuraţie electronică: 1s22s22p63s23p5. Clorul interacţionează cu hidrogenul. Clorul este un oxidant puternic.Răspuns: Formula compusului dat este C2H6. clorul este un gaz de culoare galben-verzuie. +5. elementul având configuraţia electronică 1s22s2s2p63s23p5 şi numărul de ordine 17 este clorul. puţin solubil în apă. La interacţiunea cu fluorul. În urma interacţiunii. Ca(OH)2 (varul stins). formând clorura de hidrogen. +7. Clorul interacţionează cu metalele. Cel mai caracteristic grad de oxidare al clorului în compuşii săi este –1. 23. 2P + 5Cl2 = 2PCl5 Ca rezultat al interacţiunii clorului cu hidroxidul de calciu.O). la rece se obţine hipoclorura de calciu. şi are electronegativitatea relativ mare. se obţin săruri 2Fe + 3Cl2 = 2FeCl3 Clorul intră în reacţie cu nemetalele (excepţie fac oxigenul. clorul manifestă proprietăţi de reducător. cu elementele cu electronegativitate mai mare (F. Daţi câteva exemple de reacţii chimice . etanul. clorul posedă grade de oxidare pozitive +1. În compuşii. azotul şi gazele nobile). La temperatură înaltă. +3. gazele inerte). el oxidează şi metalele platinice. se obţin cloratul şi clorura metalului respectiv: 4Cl2 + 6KOH = 5KCl + KClO3 + 3H2O 17 . Numărul electronilor în atomul unui element chimic este egal cu numărul protonilor din nucleu şi cu numărul de ordine al elementului în sistemul periodic. Despre ce element este vorba. Ce proprietăţi chimice are acest element. bine solubil în apă şi cu miros înţepător: Cl2 + H2 = 2HCl Soluţia apoasă de clorură de hidrogen este acidul clorhidric. gaz incolor. În condiţii obişnuite. face parte din grupa a VII-a a sistemului periodic – grupa halogenilor. care se foloseşte pentru înălbirea ţesăturilor: 2Ca(OH)2 + Cl2 = Ca(ClO)2 + CaCl2 + 2H2O La interacţiunea cu soluţiile alcaliilor la temperatură ridicată. Interacţionează activ cu metalele şi cu majoritatea nemetalelor (excepţie fac O2.

se obţine nitrobenzenul. .Clorul gazos interacţionează cu hidrocarburile. care se depistează după mirosul de migdale amare: b. Identificarea benzenului Benzenul poate fi identificat cu amestec nitrant (H2SO4 + HNO3). Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. glicerină şi aldehidă formică. Identificarea glicerinei Glicerina interacţionează cu hidroxidul de cupru(II) formând gliceratul de cupru. a. Ca rezultat al interacţiunii. 18 . Identificarea aldehidei formice Aldehida formică se identifică cu soluţie amoniacală de oxid de argint (reactivul Tollens). În urma interacţiunii. substanţă ce colorează soluţia în albastru: c. În trei eprubete neetichetate se află benzen. obţinându-se clorderivaţi: CH4 + Cl2 = CH3Cl + HCl (reacţia de substituţie) H2C = CH2 + Cl2 = ClH2C – CH2Cl (reacţia de adiţie) 24. pe pereţii eprubetei se formează un strat strălucitor de argint metalic (reacţia oglinzii de argint). Propuneţi metoda de identificare a conţinutului acestor eprubete.

Denumiţi această amină 19 .Se scrie ecuaţia reacţiei: NaOH + HNO3 = NaNO3 + H2O Conform ecuaţiei reacţiei 1 mol de NaOH interacţionează cu 1 mol de HNO3 şi se obţine 1 mol de NaNO3.Se determină masa nitratului de sodiu obţinut: m(x) = υ (x) ·M(x).00%.70%.Se determină cantităţile iniţiale de substanţă de NaOH şi HNO3: M(NaOH) = 40g/mol. Ce masă de sare se obţine la interacţiunea hidroxidului de sodiu cu masa 60g cu acid azotic cu masa 126g . care a interacţionat complet: . ω (H)=15. . cantitatea de NaNO3 se calculează după cea de NaOH. Dat fiind că acidul azotic este luat în surplus.25.30% şi ω (N)=23. Determinaţi formula aminei primare cu părţile de masă ale elementelor egale cu: ω (C)=61. Răspuns: La interacţiunea acidului azotic cu masa 126g şi a hidroxidului de sodiu cu masa 60g s-a obţinut nitrat de sodiu cu masa 127.5g 26.

. Formula ei generală este R-NH2. b. obţinuţi la substituţia atomilor de hidrogen din molecula amoniacului cu radicali ai hidrocarburilor.6929. Substanţa cu părţile de masă a elementelor constituente indicate are formula bruto C3H9N sau C3H7NH2. M(H) = 1 g/mol. c. Valorile obţinute se împart la cea mai mică valoare şi se determină cel mai simplu raport al atomilor elementelor date în componenţa compusului organic: υ (C) : υ (H) : υ (N) = 3 : 9 : 1.Se determină masa fiecărui element. M(N) = 14 g/mol.Aminele reprezintă compuşi organici. aminele se clasifică în: a. 20 .Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă al elementelor în amină M(C) = 12 g/mol. În problemă este dată amina primară. care se conţine în 100g de amină: .3 : 1. Aceasta este propilamina. Conform numărului de atomi de hidrogen substituiţi. amine secundare – sunt substituiţi doi atomi de hidrogen. raportul molar al elementelor componente în amină este: υ (C) :υ (H) :υ (N) = 5.08: 15. amine primare – este substituit un atom de hidrogen. amine terţiare – sunt substituiţi toţi trei atomii de hidrogen. Astfel.

Răspuns: Amina în cauză este propilamina C3H7NH2 27. cu ajutorul cărora se pot realiza următoarele transformări: 1. subgrupa secundară a grupei a opta. cu o plasticitate bună. Sn. adică este oxidat de ionii de hidrogen până la fier(II): Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 Acizii sulfuric şi azotic concentraţi nu interacţionează cu fierul la rece. Oxizii. de aceea el substituie aceste metale din soluţiile apoase ale sărurilor lor: CuSO4 + Fe = FeSO4 + Cu Fierul se dizolvă în acizii clorhidric şi sulfuric diluaţi. Hg. 4. Fierul este un metal alb-argintiu. 5. 3. În şirul activităţii metalelor. El se întâlneşte în componenţa minereurilor ca: magnetita (Fe3O4). fierul este situat mai la stânga de Ni. oxidându-l până la fier(III): 21 . Pb. Pentru fier sunt caracteristici compuşii. Are configuraţia electronică 1s22s22p63s23p63d64s2. hidroxizii şi sărurile lui. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice. Fierul. însă la încălzire aceşti acizi dizolvă fierul. În sistemul periodic fierul are numărul de ordine 26 şi este situat în perioada a patra. limonita (Fe2O3·H2O). hematita (Fe2O3). Cu. pirita (FeS2) etc. Dependenţa proprietăţilor compuşilor fierului de gradul lui de oxidare. în care fierul manifestă grade de oxidare şi mai mari. 2. Se cunosc compuşi. Fierul este unul dintre cele mai răspândite metale în natură. în care metalul manifestă gradele de oxidare +2 şi +3. H2 + Cl2 = 2HCl 2HCl + Ag2O = 2AgCl + H2O 2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O CuCl2 + 2NaOH = Cu(OH)2 + 2NaCl 28.

) = F(NO3)3 + NO + 2H2O Fierul formează doi oxizi: FeO şi Fe2O3. Fe2O3 reprezintă pulbere de culoare roşie-brună. la temperatură înaltă. Ca rezultat al oxidării cu oxigen.Fierul se dizolvă şi în acid azotic diluat. FeCl2 + 2NaOH → Fe(OH)2 + 2NaOH Hidroxidul de fier(II) reprezintă un precipitat alb care. care se reduce până la NO: Fe + 4HNO3(dil. care se obţine la interacţiunea sărurilor solubile ale fierului(II) cu alcalii. este insolubil în apă. γ . Interacţionează cu acizi: Fe(OH)2 + H2SO4 = FeSO4 + 2H2O Oxidul de fier(III) este cel mai stabil compus natural al fierului. se transformă în Fe(OH)3. FeO. δ . Fe2O3 are câteva modificaţii: α. Se obţine prin reducerea oxidului de fier(III) cu oxid de carbon(II) la temperatura egală cu ≈ 500°C: Fe2O3 + CO → 2FeO + CO2 Oxidul de fier(II) manifestă proprietăţi de oxid bazic. Oxidul de fier(II). apoi brun-roşcată. oxidant este ionul nitrat. este pulbere de culoare neagră. insolubilă în apă şi în alcalii. în prezenţa apei. 4Fe(OH)2 + O2 + 2H2O = 4Fe(OH)3 Fe(OH)2 manifestă proprietăţi de bază bine pronunţate. obţine culoare verzuie. în prezenţa aerului. se dizolvă în acizi formând săruri FeO + 2HCl = FeCl2 + H2O FeO se oxidează cu oxigenul formând oxidul de fier (III): 4FeO + O2 = 2Fe2O3 Oxidului de fier(II) îi corespunde hidroxidul de fier(II) Fe(OH)2. Ca şi în cazul acţiunii acidului azotic concentrat. Se obţine la arderea piritei: 22 .

23 . Fe(NO3)3 · 9H2O este folosit în calitate de mordant la vopsirea ţesăturilor de bumbac. Interacţionează cu acizii formând sărurile fierului (III). cristalohidratul clorurii de fier(III) FeCl3 · 6H2O se foloseşte în calitate de coagulant la purificarea apei. interacţionând cu oxidanţii puternici (K2Cr2O7. formează sărurile fierului (III). precum şi ca mordant la colorarea ţesăturilor.). Fe(II) se oxidează până la Fe(III): 10FeSO4 + 2KMnO4 + 8H2SO4 = 5Fe2(SO4)3 + 2MnSO4 + K2SO4 + 8H2O Dintre sărurile fierului cele mai des sunt întrebuinţate: cristalohidratul sulfatului de fier(II) FeSO4 · 7H2O. în ale căror moleculele fierul face parte din restul acid: Fe2O3 + 6HCL = 2FeCl3 + 3H2O Oxidul de fier (III) poate fi redus cu hidrogen până la oxid de fier(II): Fe2O3 + H2 → 2FeO + H2O interacţiunea sărurilor fierului(III) cu alcaliile: FeCl3 + 3NaOH → Fe(OH)3 + 3NaCl Fe(OH)3 este o substanţă de culoare brună-roşie insolubilă în apă. KMnO4 etc. La interacţiunea cu acizii. iar la interacţiunea cu alcalii – săruri. Hidroxidul de fier(III) este o bază mai slabă decât Fe(OH)2 şi manifestă proprietăţi amfotere. iar cu alcaliile formează compuşi complecşi: 2Fe(OH)3 + 3H2SO4 = Fe2(SO)4 + 3H2O Fe(OH)3 + 3KOH = K3[Fe(OH)6] Compuşii fierului(II) posedă proprietăţi reducătoare. Ca rezultat.Fe2O3 manifestă proprietăţi slab pronunţate de oxid amfoter.

Atomul elementului chimic cu configuraţia electronică 1s22s22p63s23p6 are în componenţa sa 18 electroni şi deci acest element are numărul de ordine 18.7 = Mn7+ Astfel. substanţă în stare gazoasă se obţine numai la interacţiunea cuprului cu acid azotic.). S2–. Asupra amestecului din cupru şi oxid de cupru (II) cu masa 75g s-a acţionat excesiv cu acid azotic concentrat. de asemenea.5 = V5+ Cr . Ca2+. Determinaţi partea de masă a oxidului de cupru (II) în amestecul iniţial. ionii Cl–. 30.88 l (c. Sc3+ şi Ti+4 au configuraţia 1s22s22p63s23p6. În consecinţă. Aceeaşi configuraţie pot obţine atomii elementelor chimice din aceeaşi perioadă. care au un număr de electroni pe ultimul nivel electronic mai mic de opt şi mai mare de patru (la interacţiunea chimică atomii acestor elemente adiţionează electroni): Cl + S+2 P+3 C+4 = Cl– = S2– = P3– = C–4 Atomii elementelor chimice situate în perioada IV care la interacţiunea chimică cedează toţi electronii de orbitalii 3d şi 4s obţin. s-a degajat gaz cu volumul 26. gaz inert. 24 .29. K+. grupa a VIII-a a sistemului periodic al elementelor chimice. P3–. configuraţia electronică a atomului de argon: K – = K+ Ca – 2 = Ca2+ Sc – 3 = Sc3+ Ti – 4 = Ti4+ V . situat în perioada a III-a .n.6 = Cr6+ Mn . Acesta este argonul. .Se scriu ecuaţiile reacţiilor respective: CuO + 2HNO3(c) = Cu(NO3)2 + H2O Conform ecuaţiilor reacţiilor. atomul elementului chimic Ar. Ce elemente chimice au atomi şi ioni cu configuraţia electronică 1s22s22p63s23p6. Argumentaţi răspunsul.

Se determină masa cuprului: m(x) = υ (x) · M(x). cu ajutorul cărora din metan şi reagenţi anorganici se poate obţine 1-butanol.6 moli · 63.546 g/mol = 38.7g. m(Cu) = 0.Se determină masa oxidului de cupru şi partea de masă a lui în amestec: m(CuO) = m(Cu+CuO) . Scrieţi ecuaţiile reacţiilor..1276 g = 36.3g ce conţine C. s-a obţinut oxid de carbon (IV) cu masa 4. M(Cu) = 63.4g şi apă cu masa 2. 31. Densitatea relativă a vaporilor acestei substanţe după aer este egală cu 1.546 g/mol. Se scrie ecuaţia reacţiei în formă generală: 25 .1276 g.16%. la a cărei interacţiune s-au degajat 26. La arderea unei substanţe organice cu masa de 2. 32.m(Cu) = 75 g – 38.88 l de NO2: . . O.8724 g. Răspuns: Partea de masă a oxidului de cupru în amestec constituie 49. H.587. Determinaţi formula chimică a substanţei.Se determină cantitatea de substanţă de Cu (moli).

M(C) = 12 g/mol.p g (H) Se determină masa oxigenului: 2.7 g (H2O) --------.Se determină masa molară a substanţei cu formula C2H6O: M(C2H6O) = 24 + 6 + 16 = 46 g/mol Substanţa supusă arderii are formula C2H6O.q g (C) M(H2O) = 18 g/mol. 1 mol de CO2 conţine 1 mol de C 44 g (CO2) -------.CxHyOz + O2 = xCO2 + y/2 H2O.2 g (C) + 0. care se conţine în proba substanţei organice: M(CO2) = 44 g/mol.3 g CxHyOz = 1.3 g (H) + r g (O) m(O) = 2. formula cea mai simplă a substanţei este C2H6O Masa molară a substanţei este egală cu: M(x) = Daer · Maer = 1.3) = 0. 26 . M(H) = 1 g/mol 1 mol de H2O conţine 2 moli H 18 g (H2O) --------.8 g (O) Se determină raportul molar al elementelor în substanţă: Astfel. .587 · 29 = 46 g/mol .Se determină masa carbonului şi a hidrogenului.2 + 0.4 g (CO2) -------.12 g (C) 4.3 – (1.2 g (H) 2.

Acizii neoxigenaţi se obţin la dizolvarea în apă a produselor interacţiunii directe a nemetalului cu hidrogenul: Cl2(gaz) + H2(gaz) = 2HCl(gaz) Acizii oxigenaţi pot fi obţinuţi la interacţiunea oxizilor acizi respectivi (anhidridelor acide) cu apa. propusă de I. pentru majoritatea sunt caracteristice următoarele etape: 27 . De exemplu: H3PO4 H+ + H+ + H+ + (treapta I-a) (treapta a II-a) (treapta a III-a) Gradul de disociere a acizilor polibazici se micşorează odată cu mărirea treptei de disociaţie. acizii se clasifică în acizi oxigenaţi (restul acid conţine oxigen) şi acizi neoxigenaţi (restul acid nu conţine oxigen). disociaţia electrolitică a acizilor se prezintă în felul următor: HnA → nH+ + AnPornind de la teoria protonică. 33.şi tribazici. acizi sunt substanţe. În soluţiile acestor acizi sunt prezente produsele disociaţiei tuturor treptelor. Astfel deosebim acizi mono-. determină bazicitatea acestui acid. proprietăţile generale ale acizilor (gustul acru. care în procesul reacţiei chimice cedează protoni. Acizii polibazici disociază în trepte. căi de obţinere. Numărul de ioni de hidrogen. În funcţie de componenţa restului acid. interacţiunea cu bazele. care se obţin la disociaţia unei molecule de acid. cu oxizii bazici şi cu sărurile) sunt condiţionate de prezenţa ionilor de hidrogen în soluţiile lor. bi. Deşi tehnologiile industriale de obţinere a acestor acizi se deosebesc.Bronsted. clasificări. proprietăţi. Conform teoriei disociaţiei electrolitice. În formă generală.Răspuns: Substanţa supusă arderii are formula chimică C2H6O şi poate fi alcoolul etilic C2H5OH sau eterul dimetilic H3C–O–CH3.Acizii: definiţii. schimbarea culorii indicatorilor. Se numesc acizi electroliţii la a căror disociere se formează în calitate de cationi numai ioni de hidrogen.

a – obţinerea oxidului respectiv din materia primă. La obţinerea acidului azotic. caracteristice acizilor concreţi. cauzate de prezenţa ionilor de hidrogen în soluţii. Acizii.) = BaSO4 + 2HNO3 Na2SiO3 + 2HCl = 2NaCl + H2SiO3 Proprietăţile chimice ale acizilor pot fi clasificate în două grupe: a – proprietăţi comune. la rândul ei. drept materie primă serveşte amoniacul: 4NH3 + 5O2 = 4NO + 6H2O 2NO + O2 = 2NO2 4NO2 + O2 + 2H2O = 4HNO3 Oxidul de sulf(VI). b – proprietăţi specifice. se obţine la prăjirea piritei: 4FeS2 + 11O2 = 2Fe2O3 + 8SO2 2SO2 + O2 = 2SO3 SO3 + H2O = H2SO4 Toţi acizii pot fi obţinuţi prin reacţiile de schimb dintre sărurile respective şi alt acid: Ba(NO3)2 + H2SO4(conc.interacţiunea oxidului cu apa. situate în şirul activităţii mai la stânga de hidrogen. pot fi numai reducători: 2KMnO4 + 16HCl = 5Cl2 + 2KCl + 2MnCl2 + 8H2O 28 . ale căror resturi acide nu conţin oxigen. a cărei obţinere. necesar la producerea acidului sulfuric. b. Interacţiunea acizilor cu metalele. aparţine primului tip de reacţii (de oxido-reducere): Fe + 2HCl = FeCl2 + H2 Reacţiile acizilor cu bazele sau cu oxizii bazici şi amfoteri fac parte din cel de-al II-lea tip de reacţii (de combinare): H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O Al2O3 + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2O Proprietăţile specifice ale acizilor sunt în legătură directă cu proprietăţile redox ale restului acid. Ionul de hidrogen poate participa în reacţii de oxido-reducere şi în reacţii de combinare cu particule ce posedă sarcină negativă. în reacţiile de oxido-reducere. are câteva etape.

) = Cu(NO3)2 + 2NO2 + 2H2O Acizii interacţionează cu sărurile. presiunea în cazul prezenţei măcar a unui component în stare gazoasă). fapt ce denotă prezenţa ionilor de hidrogen în soluţii. atunci echilibrul se deplasează în direcţia acelei reacţii. temperatura. iar cea indirectă este endotermică. 34. Pentru ca reacţia să se desfăşoare. este necesar ca în urma reacţiei să se obţină un produs puţin solubil.) = 3Cl2 + 2NO + 4H2O Cu + 4HNO3(conc. un electrolit slab sau să se degaje un gaz: AgNO3 + HCl = AgCl + HNO3 HCl + CH3COONa = CH3COOH + NaCl Na2SO3 + 2HCl = SO2 + 2NaCl + H2O Soluţiile tuturor acizilor solubili colorează hârtia de indicator universal în roşu. în reacţiile de oxido-reducere. echilibrul poate fi deplasat în direcţia obţinerii clorului: 29 . dacă asupra unui sistem în stare de echilibru dinamic se acţionează din exterior. La interacţiunea clorurii de hidrogen cu oxigenul. în cazul reacţiilor care se desfăşoară cu modificarea entalpiei. dacă atomul central se află într-o stare intermediară de oxidoreducere: H2SO3 + Cl2 + H2O = H2SO4 + 2HCl proprietăţi de oxidant puternic: S + 2HNO3 = H2SO4 + 2NO C + H2SO4 = CO2 + SO + H2O 6HCl + 2HNO3(conc. În anumite condiţii reacţia clorurii de hidrogen cu oxigenul este reversibilă: 4HCl (g) + O2(g) = 2Cl2 (g) + 2H2O ∆ H° = -116. deoarece entalpia este negativă.Acizii care conţin oxigen. Prin acţiune din exterior se subânţelege modificarea uneia dintre condiţiile care determină starea de echilibru (concentraţia componenţilor. Conform principiului lui Le Chatelier.4 kJ Variaţia căror parametri va favoriza deplasarea echilibrului chimic în direcţia obţinerii clorului? 4HCl (g) + O2(g) 2Cl2 (g) + 2H2O ∆ H° = -116. care diminuează această acţiune. pot să se oxideze.4 kJ Reacţia directă este exotermică.

Scrieţi ecuaţiile reacţiilor cu ajutorul cărora pot fi realizate următoarele transformări: Fe2O3 → Fe2(SO4)3 → Fe(OH)3 → FeCl3 → Fe(NO3)3 → Fe2O3 1. Fe2O3 + 3H2SO4 = Fe2(SO4)3 + 3H2O Fe2(SO4)3 + 6NaOH = 2Fe(OH)3 + 3Na2SO4 Fe(OH)3 + 3HCl = FeCl3 + 3H2O FeCl3 + 3AgNO3 = 3AgCl + Fe(NO3)3 Conform ecuaţiei reacţiei υ (C2H2) = υ (C2H2Br4) = 0.Se scrie ecuaţia reacţiei de obţinere a etinei din carbură de calciu: CaC2 + 2H2O = Ca(OH)2 + C2H2 Din ecuaţia reacţiei υ (C2H2) = υ (CaC2) = 0.Se determină masa carburii de calciu: 30 . 2.a. la micşorarea concentraţiei clorului (evacuarea Cl2 din sistem) c.2-tetrabrometan cu masa 86. 5. La trecerea acetilenei obţinute prin apă de brom s-a obţinut 1.6 g/mol. 2. 3. .5 ori mai mare decât volumul substanţelor gazoase finale 4 moli HCl(g) + 1 mol O2(g) = 2 moli Cl2(g)). 2 – tetabrometan ce se conţine în 86. b.25 moli: . la mărirea presiunii sistemului reactant (volumul substanţelor gazoase iniţiale este de 2. 36.2. 35.25 moli . 1.Se scrie ecuaţia reacţiei de interacţiune a etinei cu bromul în exces: HC ≡ CH + 2Br2 = Br2HC–CHBr2 . Calculaţi partea de masă a CaC2 în carbura tehnică. Carbura de calciu tehnică cu masa egală cu 20.5 g de substanţă: M(C2H2Br4) = 345.Se determină cantitatea de substanţă de 1. 4.50 g.00 g a fost tratată cu apă în exces.1. la micşorarea temperaturii.

amine primare (este substituit un atom d hidrogen).(sunt substituiţi toţi trei atomii de hidrogen).Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă a elementelor în amină: . amine terţiare . Să se determine formula aminei primare cu părţile de masă ale elementelor egale cu: C – 61.m(x) = υ (x) · M(x).23. Aminele reprezintă compuşi organici. M(CaC2) = 64 g/mol. amine secundare (sunt substituiţi doi atomi de hidrogen). H . În problemă este indicată amina primară. N . aminele se împart în: a. .25 moli · 64 g/moli = 16 g (CaC2) .Se alcătuieşte raportul cantităţilor de substanţă al elementelor în amină: 31 .30%.Se determină partea de masă a carburii de calciu în proba tehnică: Răspuns: Partea de masă a carburii de calciu în proba tehnică constituie 80% 37. b.05%. În funcţie de numărul atomilor de hidrogen substituiţi. formula ei generală este R-NH2. obţinuţi prin substituţia atomilor de hidrogen din molecula amoniacului cu radicali ai hidrocarburilor. .Se determină masele elementelor ce se conţin în 100 g de amină: . c.70%.15. m(CaC2) = 0.

M(C) = 12 g/mol. υ (C) :υ (H) :υ (N) = 3 : 9 : 1. H şi N în amina dată. M(H) = 1 g/mol. Toate valorile se împart la cea mai mică valoare: υ (C) :υ (H) :υ (N) = 3 : 9 : 1. Răspuns: Amina cu aşa părţi de masă a elementelor este propilamina C3H7NH2 38. Astfel. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice cu ajutorul cărora se pot realiza următoarele transformări: 2) NH3 + HCl = NH4Cl 3) 4NH3 + 5O2 = 4NO + 6H2O 4) 2NO + 2O2 = 2NO2 5) 4NO2 +2H2O + O2 = 4HNO3 32 . M(N) = 14 g/mol. Acesta este raportul atomilor de C. formula aminei este C3H9N sau C3H7NH2.

84 M2 58.4 g precipitat.Care a fost concentraţia procentuală a soluţiei iniţiale ? Se dau greutaţile atomice pt : Cu = 64 S = 32 Cl = 35.4 33 .5  m1 -.m1 · m2 m2 m2 / M2 M1 M2 => M1 -.75 2 ClH + CuS m=2.75 g soluţie CuCl2 s-au format 2.39.La barbotarea în exces a H2S în 33.In ce raport molar se precipită sărurile de Ag dintr-o soluţie ce conţine mase egale de NaCl şi KI atunci când acestea se tratează cu AgNO3.2.m1 / M1 -. Se dau greutăţile atomice : Ag = 108 Na = 23 I = 127 K = 39 Rezolvare : AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3 AgNO3 + 2 KI AgI + 2 KNO3 - se calc nr de moli : n1 = m1 M1 MKI = m 166 n2 = m2 M2 υ= m M MNaCl = m 58.166 -.5 40.5 H=1 M CuCl2 = 135 M H2S = 96 Rezolvare: M=96 SH2 + M=135 CuCl2 m=33.

64 g Cu 2.0...5.75 41.05 · 10 -.71 · 1.8 96 135 g CuCl2……………64 g Cu z……………………….1 · 10 = 11 m2 = V = 10 g m1C1 + m2C2 = C3 (m1 + m2) 11· 10 + 10 · 1 = C3 (11 + 10) 120 = C3 · 21 => C3 = 120 -.32 g S…………….1 g / cm³) cu 10 ml soluţie CuSO4 1 % (densit 2 = 1 g / cm³).37 · 100 -.10 % 33.6 96 m1 = 1.05 g / cm³? Se dau masele moleculare pt: CuSO4 = 160 Rezolvare : m1C1 ≠ m2C2 = C3 (m1 + m2) ρ= m V => m = V ·ρ y = 2.1.4 g Cus……………x…………………. Ce concentraţie molară are soluţia obţinută dacă densitatea = 1.6 · 135 -.37 M 160 34 .y X = 2.96 g CuS………….3..4 · 64 -.4 · 32 -.Se amestecă 10 ml soluţie CuSO4 10 % (densitatea = 1.37 g CuCl2 64 C % = md · 100 Ms C % = 3.0.6 g Cu z = 1.1.71 % 21 CM = C % ·ρ · 10 M => CM = 5.

98 · 100 -.8 · 5 -.8 g sol…………z g HCl z = 43.21.2 + 30.5 2 ClH m= 21.98 .98 calculul conc procentuale va fi : => ms = 51.5 g HCl 43.6 · 106 -.2 g Na2CO3 208 M= 106 Na2CO3 y M= 36.19 100 C % = md .5 Rezolvare: M=208 BaCl2 m =41.La 41.8 g soluţie HCl 5 % pentru ca să nu se mai observe degajarea gazului.78 = 51.6 M=106 + Na2CO3 x BaCO3 + 2 NaCl x = 41. 100 ms 35 .42.346. Ce masă de soluţie Na2CO3 s-a utilizat în experiment ? Se dau : M Na2CO3 = 106 M BaCl2 = 208 M HCl = 36.53 g 15 15 = 51.78 2 · 36.5 100 g sol………….30.2. In filtratul rezultat după separarea precipitatului a trebuit adăugat 43. 100 ms => Na2CO3 = x + y = 21.2 -.6 g soluţie BaCl2 10 % . sa adăugat o masă de soluţie Na2CO3 15 %.2 + 2 NaCl + H2CO3 y = 106 · 21.

..8.în 40 g soluţie AgNO3 se introduce o plăcută de Cu de 100 g şi se lasă un timp îndelungat .Se diluează un volum de NaCl 10 % cu densitatea = 1.restul soluţiei se tratează cu 25 g amestec NaCl + KI .....5 -...07 · 10 = 1 · 2 · C2 C2 = 1......43... ...07 g / cm³ la dublu....4 g 100 (C %) 36 .........55 g sol 1 x………………... masa plăcuţei la sfârşitul reacţiei b..07 · 10 · 1 -...... Calculaţi : a..5. concentraţia procentuală a amestecului de halogenuri Rezolvare : 100 g sol... Ce concentraţie molară are soluţia obţinută dacă densitatea se aproximează cu 1 ? Ce C % are soluţia care se obţine prin evaporarea unei cantităţi de solvent egală cu jumătate din cea conţinută iniţial ? C % 1 = 10 C%2=? m1 · C1 = m2 · C2 m1 = ρ1 · V1 m2 = ρ2 · V2 ρ1 · V1 · C1 = ρ2 · 2V · C2 cantitatea de solut: 45 + 10 = 55 1.18..35 2 100 – 10 = 90 (total soluţie) => 1 / 2 din soluţie = 45 10 g subst……….5 g AgNO3 40 g sol.18 (Cm) 55 44....100 g sol x = 100 · 10 -.x x = 40 · 8.....Se prepară 840 g soluţie AgNO3 8.....3..5 % pentru a fi folosită astfel : .

.02 moli Ag……………x` x` = 0...02 · 2 -..4 · 1 -.2.108 g Ag 0..5 · 800 -.z…………………………….. 800 g sol AgNO3 8..16 g Ag = 101.01 2 t = 0..0.0.2 moli Ag 0.1 mol Cu(NO3)2……………...170 g y moli………………………..8..68 g AgNO3 100 AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3 m NaCl + m KI = 25 58..0.5 · a + 166 · b = 25 a · 170 + 170 · b = 68 AgNO3 + KI AgI + KNO3 37 .52 g (final) b.5 AgNO3 z` = 8.02 moli AgNO3 170 2 moli AgNO3..16 g Ag 1 Masa placuţă: = 100 g (iniţial) .4 g y = 3.64 g Cu + 2.02 · 1 -.02 moli AgNO3…………..t z = 0.0.02 · 108 -....Cu + 2 AgNO3 Cu(NO3)2 + 2 Ag 1 mol AgNO3………………..5 % + 25 g amestec NaCl + KI 800 g sol………………z` g AgNO3 100 g………………….02 2 1 mol Ag……………….3...

Soluţia rămasă după separarea precipitatului este tratată cu soluţie de acid sulfuric în exces. Se dă A pt: Ag = 108 Br = 80 Cl2 = 35.185 g.4 166 b = 25 -58.0.49 g KI 100 g amestec…………………x ``……………….52 -. NaCl.4 – 0.52 NaCl b = 166 · 0. găsindu-se că el are masa 6.58.4 a = 0.96 g KI 25 45.5) 25 g amestec………………22.23. Să se calculeze compoziţia procentuală în procente de masă a amestecului solid de KBr.5 = 12.6 -.166 · b = 25 a + b = 0.52 g NaCl……….2. NaCl.33 g.015 a = 0.385 · 58..855 g amestec KBr.Soluţia obţinută se tratează cu o soluţie proaspătă de AgNO3 iar precipitatul format se separă şi se cântăreşte.49 KI / · (-58.5 a + 0.015 = 0.9.40 107.5 · a .5 Rezolvare: KBr M= 119 + KNO3 + AgBr2 M= 188 K = 39 S = 32 Na = 23 O2 = 16 Ba = 137 N = 14 AgNO3 38 .Se dizolvă 3.6 b = 1. BaCl2.y`` x`` = 100 · 22.5 b = 1.5 b = .015 = 2.90 g NaCl 25 y`` = 100 · 2.49 -.015 107. BaCl2 analizat. obţinându-se un precipitat cu masa de 2.385 a = 0.

08 g BaCl2 233 y = 2.775 m AgBr + m AgCl = 3.5 + AgNO3 NaNO3 + AgCl M= 143.08 = 3.315 (Na) m KBr…………………M KBr m AgBr……………….2.33 BaSO4 M= 233 x = 208 · 2.2.855 g m AgBr + m1 AgCl + m2 AgCl = 6.185 (Na) m KBr + m NaCl = 1.33 -.855 m AgBr + m AgCl + 2.87 = 6.08 · 2 · 143.5 BaCl2 M= 208 + 2 AgNO3 Ba(NO3)2 + 2 AgCl M= 143.M AgBr m KBr = m AgBr · 119 188  m AgBr = m KBr · 188 119 + 2 HNO3 39 ..NaNO3 M= 58.185 (Na) (Ba) x Ba(NO3)2 M= 208 + H2SO4 m= 2.5 m KBr + m NaCl + m BaCl2 = 3.5 -.87 g AgCl provenit din BaCl2 208 m KBr + m NaCl + 2.

2.58 m KBr + 2.45 M NaCl = 3.586 = 1.85 30.08 · 100 = 53.855 BaCl2 = 2.19 KBr = 1.I).Ce volum de hydrogen măsurat în condiţii normale (p=1 atm.79 + 15.95 = 99. 1.0.79 3.586 m KBr = 1.5 II).586 · 100 = 15.315 0.25 3.5 -.M AgCl m AgCl = m NaCl · 143.51 m NaCl = 0.25 + 53..775 . şi T=0 C) este necesar pentru a obţine 93 g anilină prin reducerea catalitică a nitrobenzenului la un randament de 95 %? Se dau masele moleculare : M nitrobenzen = 121 M anilină = 93 Rezolvare : 40 .45 m NaCl = 3.1.80 2.315 .119 · 100 = 30.2.45 58.775 1.855 NaCl = 0.87 m NaCl = 0.58 m NaCl = .58 m KBr + m AgCl (Na) m NaCl………………….99 ~ 100 46. m KBr + m NaCl = 1.M NaCl m AgCl………………….95 3.

2 m³ t = 1 h 15 min 15 s = 3600 + 15 · 60 + 15 = 4515 s Qv = V t 0.2 4515 0.51 · 22.89 -.Să se calculeze debitul volumetric Qv în m³ / s.1594 m³ / h 4515 0.97.0000443 m³ / s . Rezolvare : V = 200 l = 0.NO2 + 3 H2 NH2 + 2 HOH η = Cp .3.56 volume de H2 47.60 s 41 = 0.15 g hidrogen 93 3.4 = 70.1594 m³…………………3600 s z m³………………….89 nitrobenzen (masa de nitrobenzene) 95 calculăm masa de hydrogen x = 3 · 97. 100 Ct  Ct = 100 · 93 -.2 m³…………………4515 s x m³…………………1 s x = 1 · 0.2 m³…………………4515 s y m³…………………3600 s y = 3600 · 0.2 = 0. m³ / h. l / min la transportul unui volum de apă de 200 l cu pompa centrifugă într-un timp de 1 h 15 min 15 s. 100 Ct => 95 = 93 .

Care este masa atomică a Fierului cunoscând abundenţa izotopilor naturali ai acestui element ( în % molare) : 54 56 57 58 Fe (5.6 100 100 · 56 + 2.2 mol / L M V 56 250 51.Se dizolvă 2. Care este cantitatea rămasă nedezintegrată după 18 ore din 200 grame de izotop care s-a dezintegrat ? Rezolvare: _ m = m0 · e λ·t 1 λ = ln2 -.91 49.231 ore¯ t½ 3 4.693 -.1594 = 0.8 · 1 -.0.Timpul de înjumătăţire al unui izotop radioactiv este t ½ = 3 ore.3.z = 60 · 0.3%) A Fe = 5.0.3 · 100 100 58 = 55.Ce cantităţi de NaCl şi de HOH se amestecă pentru a prepara 15 litri de saramură de concentraţie 10 % (d soluţie = 1 g / mL) ? Rezolvare : Solut (1) + solvent (2) = soluţie m1 m2 42 .158 m = 200 · e ¯ = 200 · 1 -.12 g 63.9%) Rezolvare : Fe (91.2%) Fe (0. d = 1.0026 m³ / min 3600 48.6%) Fe (2.0.9 50.0 g / ml) Rezolvare : CM = md · 1 · 1000 -. Ce molaritate are aceasta ? (MKOH = 56.2 · 57 + 0.2.8 g KOH în apă obţinându-se 250 mL soluţie.9 · 54 + 91.

5 Kg hoh V2 = m2 -.13.În ce volum de soluţie de MgSO4 cu concentraţia 0.1 53.C2 .3 m2 C1 .6 g sare (masa moleculară a MgSO4 este 120 g / mol) ? Rezolvare : CN = m E · V(L) => V(L) = m E · CN EMgSO4 = M -.Câte grame KMnO4 sunt necesare pentru a prepara 1.Cf -.13.100 N.1 L = 100 mL 60 · 0.6 -.5 Kg NaCl 100 m2 = 13.120 -.Pentru a prepara o soluţie de sodă caustică de concentraţie 10% avem la dispoziţie două soluţii : una de concentraţie 8% şi alta de concentraţie 16%.0 L soluţie 0.1. dacă aceasta se va folosi în reducere la Mn (2+) .mf = V · d = 15 kg mf · cf = m1 · c1 + m2 · c2 15 · 10 = m1 · 100 + m2 · 0 m1 = 15 · 10 -.1 N sunt conţinute 0. În ce raport masic r = m1(8%) / m2 (16%) trebuie amestecate cele 2 soluţii ? Rezolvare : mf = m1 + m2 mf · Cf = m1 · C1 + m2 · C2  m1 -.16 – 10 -.C1 10 – 8 54.0.5 L D 1 52.5 -. respectiv la MnO2? (masa molec a KMnO4 = 158) Rezolvare: 43 .60 2 2 V(L) = 0.

04832 L = 48.064 g / mL) ? b) care este titrul soluţiei 2 N obţinute ? (masa molec a acidului sulfuric = 98) Rezolvare : a) E H2SO4 = M -.31.0 mL soluţie pentru a prepara o soluţie 2 N (d = 1.064 = 51.09665 -.3 · 1.MnO4- + 5e - + 8 H + Mn 2+ + 4 HOH E = M -.12.6 -.52.8 g@ n H2SO4 = mH2SO4 -.28 = 12.41 .8 · 37 -.6 g / val 5 5 nE = V · CN = 1 · 0.8 = 38.0.158 -.0.38. a) câţi mL apă trebuie adăugaţi la 10.1 vali m = nE · E = 0.1 vali masa de KMnO4 este: m = nE · E = 0.266 g 55.98 -.1 · 52.09665 vali E 100 · E 100 · 49 Vf = n H2SO4 -.61 g V H2O = m apa -.6 = 3.O soluţie de H2SO4 37% are d = 1.41 g m H2O = m f sol .158 -.m i sol = 51.100 = 0.49 g / val 2 2 mi sol = Vi · di = 10 · 1.m i sol · Cp -.16 g MnO4+ + 3e + 4 H MnO2 + 2 HOH E = M -.280 g / mL.6 mL 44 .100 = 0.12.3 mL CN 2 mf = Vf · df = 48.66 = 5.66 g / val 3 3 nE = V · CN = 1· 0.0.38.1 · 31.

0.CN · E -.36 .36 = 1003. Rezolvare: p·V = m . 100 -.Se amestecă 50 mL soluţie acid sulfuric 0.07 g 0.051 v NaoH + v apă 3 + 55. T M m O2 = 1 · 0.710 L CO2 / L apă.Să se determine fracţiile molare ale componentelor unei soluţii de NaOH 3 molal.6 57.2 M cu 100 mL soluţie acid sulfuric 0.0. R .6 g % CO2 = 3.0.949 58.55 moli μ apă 18 x NaOH = v NaOH -. Rezolvare : v NaOH = Cm = 3 moli v H2O = m apă -.07 = ~ 1000 g % O2 = 0.049 L O2 / L apă şi 1.Care este concentraţia procentuală a oxigenului respectiv CO2 când se dizolvă într-un litru de apă ( d = 1 g / mL) la 0ºC şi 1 atm ? Ca date de referinţă solubilităţile acestor gaze sunt : 0.0980 g / mL V 1000 1000 56.0.049 · 32 -. 100 -.051 = 0.07 .55.2 · 49 -.33 % 1003.082 atm · L / mol · K.007 % 1000 m sol = 1000 + 3. R = 0.0.55 x apă = 1 – x NaOH = 1 – 0.1000 -.3 -.d apa b) T = m -.082 · 273 m sol = Vapa · dapa + m 02 = 1000 · 1 + 0.2 45 .

.20 g HgCl2.... cu un debit de cca 188 g pe oră.Care este cantitatea de peşte (în kg) care ar trebui să fie consumat pentru a rezulta doza letală de mercur..59....2 -. în cât timp se va atinge în acest garaj concentraţia letală de 1000 ppm CO ? 46 ........Care este entalpia de formare standard a etanului cunoscând următoarele valori ale energiilor de legătură (în kcal) : ε C – C = 58...1477 g Hg x = 0.2 kcal / mol 60.......20 g. a cărui doză letală din peşte este 0. a Cl = 35.6 271........DLHg DLHg = 200....0..0 – 582....0 m x 4...0 m x 2..... Rezolvare : MHgCl = 200.......... a. A Hg = 200..........200..2.30 · 10¯ kg = 30 · 10¯³ g Hg x.3 – 58.....ε C – C ΔHf = 2 · 125 + 3 · 103. să se calculeze câţi moli de CO se produc pe minut b.....4 – 6 · 87........ dacă peştele infestat conţine 30 ppm în greutate mercur ? Se consideră că tot mercurul...6 g Hg 0........4.. CO....6 6 1 kg peşte.......6 + 71 = 271....1477 -..5.6 .1477 g 271...0.4 şi ΔHºvap a carbonului egală cu 125 kcal / mol ? Rezolvare: 2 C (s) + 3 H 2 (g) H3C CH3 (g) ΔHf = 2 · ΔHºvap + 3 · ε H – H .6 · 0.. m la 20ºC......6 ε H – H = 103..... se găseşte în organismul acestuia sub formă de clorură de mercur (II)..... cu dimensiunile 6..6 = 560.9 kg peşte 30 · 10³ 61.6 · ε C – H ..Motorul unui automobil în funcţiune produce un gaz toxic.....6 g HgCl2.4 = .....22.. O maşină este lăsată să funcţioneze într-un garaj fără ventilaţie.........

Rezolvare : a. 28 g CO.................22,4 L CO 188 g CO...............x x = 188 . 22,4 -- 150 L / oră 28 V = Po · Vo . T -- 150 . 293 -- 161 L / oră To P 273 υ = (161 / 22,4) -- 0,120 moli / minut 60 b. volum = 6 · 4 · 2,2 = 52,8 m³ = 52,8 10³ dm³ 1000000 L.......................1000 L CO 52,8 · 10³ L.....................x x = 52,8 · 10³ · 1000 -- 52,8 L CO 1000000 τ = 52,8 L -- 19,67 minute (161 · 60) 62.Ce volum de clor se degajă prin reacţia dintre 1 litru soluţie HCl 0,3 N şi MnO2 până la consumul total al dioxidului de mangan ? Rezolvare : m HCl = 0,3 · 36,5 = 10,95

4 ClH

+

MnO2

Cl2

+

MnCl2

+

2 HOH

4 · 36,5 g HCl…………………22,4 L Cl2 10,95 g HCl…………………x L Cl2 x = 22,4 · 10,95 -- 1,68 L Cl2 4 · 36,5 63.Studiul termodinamic al echilibrului

H2

+

I2

2 HI
47

La 600ºC a stabilit că la un raport al reactanţilor 2;1, constanta de echilibru este 70, iar la un raport 1:1 şi in condiţii standard, valoarea acesteia este egală cu 0,59. a. care este compoziţia amestecului la echilibru (în % molare) la 600ºC ? b. care este compoziţia (în % volum) a amestecului gazos rezultat prin reacţie în condiţii standard ? Rezolvare : a. H2 2 2-x + I2 2 1-x 2 HI 0 2x initial ech

ΔV = 0 => Kp = Kc = Kx = Kn Kn = (2x)² -- 70 => x = ~ 0,95 (2-x) (1-x) υ H2 = 1,05 moli; υ I2 = 0,05 moli; υHI = 1,9 moli 1,05 . 100 -- 35 % H2 3 0,05 . 100 -- 1,7 % I2 3 1,9 . 100 -- 63,3 % HI 3 b. H2 g + I2 s 2 HI g

Kp = p²HI -- 0,59 pH2 Δv = 1 => Kp = Kx Kx = x²HI -- 0,59 x H2 x H2 + x HI = 1

48

 xHI = 0,5278  52,78 %  xH2 = 0,4722  47,22 % 64.a.Care este densitatea clorului în raport cu aerul? b.Care este masa clorului dizolvat in 7,5 L apă, cunoscând că solubilitatea clorului la 15ºC este 2,6 L clor / apă ? c.Care este volumul obţinut (c.n.) prin evaporarea a 10 L de clor lichid cu densitatea de 1,5 g / cm³ ? ACl = 35,5 Rezolvare : a. 71 -- 2,457 28,9 b. 2,6 · 7,5 = 19,5 L Cl2 19,5 . 71 -- 61,8 g 22,4 c. m = V · d = 1,5 · 10³ g / L · 10 L = 15 kg V = 15 . 22,4 -- 4,73 m³ 71 65.O tonă de pirită cu 20 % impurităţi este materia primă pentru obţinerea acidului sulfuric, printr-un proces care are randament 85 %. Acidul sulfuric obţinut se întrebuinţează : a) jumătate din cantitate pentru a obţine sulfat de Cu b) Jumătate de cantitate pentru a obţine sulfat de Na Se cere : 1) volumul de SO2 rezultat din reacţia (a) 2) volumul de solutie NaOH 1 N necesară pentru neutralizarea reacţiei (b) AFe = 56 As = 32 Ao = 16 ANa = 23 Rezolvare : 1)

4 FeS2
SO2 +

+

11 O2
1/2 O2

=

2 Fe2O3
SO3

+

8 SO2

49

SO3

+

HOH

H2SO4

MFeS2 = 120 m H2SO4 = 0,8 · 1000 . 0,85 . 8 . 98 = 1110,6 kg 4 · 120

2 H2SO4

+

Cu

CuSO4

+

SO2

+

2 HOH

2 · 98 kg H2SO4…………………..22,4 m³ SO2 ½ · 1110,6 kg H2SO4………………x x = 1110,6 · 22,4 -- 63,5 m³ SO2 2 · 98 · 2 2) 2 NaOH + Na2SO4 + 2 HOH

H2SO4

2 · 40 kg NaOH.............................98 kg H2SO4 y...................................................1/2 · 1110,6 kg H2SO4 y = 80 · 1110,6 · 0,5 -- 453,3 kg 2 · 98 VNaOH = 453,3 · 1 -- 11,3 m³ sol NaOH 1 N 40 66.Câte grame de SO3 trebuie să se dizolvă în 100 g de soluţie de acid sulfuric 91 % pentru a obţine oleum de 30 % ? Rezolvare : SO3 + H2O = H2SO4

100 g soluţie 91 % conţine : 91 g H2SO4 şi 9 g H2O 18 g H2O…………………..80 g SO3 9 g H2O…………………..x x = 9 · 80 -- 40 g SO3 18 adăugând 40 g SO3 se obţin 140 g H2SO4 100 %, solvent pentru SO3, cu care se prepară soluţie de oleum 30 %. 50

100 g sol oleum…………………30 g SO3 (100 + y) g oleum………………. NaNO3 + c.7 = 11. iar la 0ºC are valoarea 36 g/100 g apă.Care din următoarele reacţii permit obţinerea NaOH ? a.y g SO3 (100 + y) · 30 = 100 · y y = 60 g SO3 .3 = 579.în total => m SO3 = 40 + 60 =100 g SO3 67.7 g NaCl 100 => se separă : Δm = 220.220.800 · 38 -. Ce cantitate de NaCl se separă prin răcirea a 800 g soluţie saturată de la 80ºC până la 0ºC ? Rezolvare : -masa soluţiei iniţiale : 38 + 100 = 138 g -compoziţia soluţiei iniţiale.6 g NaCl 68.3 – 208.7 -.3 g NaCl 138 138 mi HOH = 800 – 220. Na2O d. Na + HOH NaOH + 1/2 H 2 51 . la 80ºC : mi NaCl = m sol · 38 -.7 g HOH -compoziţia soluţiei la 0ºC : m f = 36 · 579.Solubilitatea NaCl la 80ºC este 38 g/100 g apă. Na + + HOH KOH Ba(OH)2 + Na2SO4 Răspunsuri: a. Na + HOH KOH b. e.208.

5 b Cl + HOH a = 58. A rezultat un amestec de NaCl şi KCl cu masa de 25. y 56 x = 10.75 g y = 7.90 => => NaOH = 60 % KOH = 40 % 70.5 .5 .5 .15 g 58.75 g Na2CO3 · xH2O  Na2CO3 + xH2O 18 · x g 1. Na2O e.Prin calcinare 7. y -.2 40 56 x + y = 17. x 40 => b = 74.5 a (aq) Cl (aq) + HOH KOH 56 y + HCl K + 74. Care a fost compoziţia amestecului iniţial de hidroxizi ? Rezolvare : NaOH 40 x + (aq) + HCl Na + (aq) + 58. Care este formula cristalohidratului ? Rezolvare : .5 . x + 74.90 g se tratează cu HCl în exces. + HOH + Ba(OH)2 2 NaOH + H2O2 + BaSO4 Na2SO4 2 NaOH 69.125 g 52 .formula cristalohidratului : Na2CO3 · xH2O (106 + 18 · x) g 7.Un amestec de NaOH şi KOH cu masa 17.25.2 grame.c.125 g apă.75 grame de carbonat de sodiu cristalizat pierde 1.

Care a fost concentraţia soluţiei iniţiale dacă concentraţia procentuală a solutiei de sodă astfel obţinută este 5.8 g 6 3 3 72. (106 + 18 · x) · 1.2.25 · x => x = 1 formula cristalohidratului reală : Na2CO3 · H2O 71. MKClO3 = 122.care este echivalentul gram al KClO3 care reacţionează conform reacţiei: KClO3  KClO4 + KCl Rezolvare: +1 +5 -2 +1 +7 -2 +1 -1 4 KClO3 3 KClO4 + KCl -2e +5 Cl +6 e Cl Cl +7 - E = 4 · MKClO3 -.5 · x 119.42 g CO2 106 53 .25 = 139.25 · x + 119.40.5 -. 83 ? Rezolvare : 2 NaHCO3 Na2CO3 + HOH + CO2 2 · 84 g - 106 g 44 g la 100 grame soluţie finală: m Na2CO3 = 5.83 g m CO2 = 5.2 .125 = 7.83 . 44 -.25 · x = 119.75 · 18 · x 20.Prin fierberea unei soluţii de bicarbonate de sodium se obţine o soluţie de carbonat de sodium.

a) m NaOH = M .36 CM f = CN 286 40 · 1166. cu diafragmă.36 g/cm³ şi cu 400 cm³ de apă distilată.42 73.13 val / L 74.12 1. 2 .13 mol / L f = CM = 6. Se dă F = 96500 C · mol¯¹ Rezolvare .Se amestecă 200 g soluţie NaOH 11 % cu densitatea d = 1. l .12 g / cm³ cu 800 g soluţie 33 % cu d = 1. ηQ -40 .20. Concentraţia soluţiei initiale este 300 g/L.20.83 .8 ml 1.24 .9 -. 0. şi normal CN ? Rezolvare : m f sol = 200 + 800 + 400 = 1400 g m NaOH = 11 . 100 -. 15000 . Se cere : a) care este producţia de NaOH.4 % 1400 Vf sol = 200 + 800 + 400 = 1166.42 g = 9. 100 -.1 kg 54 .42 = 102. Care este concentraţia soluţiei finale exprimată procentulual Cp. molar Cm. 800 -. 84 -.20145 g -.6. 200 + 33 .286 g NaOH 100 100 Cp f = 286 .9.La trecerea unei cantităti de electricitate de 15000 A · H printr-o celulă de electroliză a naCl.m NaHCO3 = 5.9 % 102.8 · 1000 f -. iar la ieşirea din celulă este 290 g/L. în kg / oră ? b) volumul solutiei de naCl consumat în litri / oră. se obţine NaOh cu randament de 90 %.24 g NaHCO3 106 mi sol = m f Ci NaHCO3 sol + m CO2 = 100 + 2.

6 g 1 L sol…………………….6 moli m NaCl = 503. Na2CO3 · 10 H2O are masa molară (106 g Na2CO3 + 180 g apă)  1 mol Na2CO3 · 10 H2O = 286 g a) (180 + x)g apă……………106 g Na2CO3 100 g apă……………….(300 – 200) grame NaCl V…………………………. dacă solubilitatea carbonatului de sodiu anhidru.6 · 58.5 % 471.2946 L soluţie / oră 10 75.7 g Na2CO3 · H2O Rezolvare .6 -.1000 g 55 . la 30ºC c) solubilitatea Na2CO3 la 10ºC. la 30ºc este 29 b) concentraţia procentuală şi molală a solutiei saturate.5 + 180) g apă + 106 g Na2CO3 = 471. 100 = 22.5 g sol m…………………………….5 g Cp = 106 .29460.5 1 mol Na2CO3……………….n·F 1 · 96500 b) υ NaOH = 20145 -.Se dizolvă 286 g Na2CO3 · 10 H2O într-o cantitate de apă.6 grame V = 29460.365.503.29 g Na2CO3 (100 + x) · 29 = 100 · 106 x = 185. astfel încât să se formeze o solutie saturată la 30ºC. ştiind că la 10ºC se depun 183.5 g apă b) masa soluţiei = (185. Se cere .5 = 29460.6 moli 40 υ NaOH = υ NaCl = 503. a) masa de apă necesară.

74 mol / kg c) 183.57 g 2· 3 6 6 77. Să se calculeze masa de aluminiu de puritate 90 % necesar obţinerii unei tone de aliaj.5 – 180 · 0.64 250.3 76. 100 -. Rezolvare : Masa aluminiului pur = 95 .m = 2.Ce masă echivalentă are sulfatul de aluminiu care reacţionează conform ecuaţiei Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 2 AlCl3 + 3 BaSO4 Rezolvare: E = M -.Care este normalitatea unei soluţii de Al2(SO4)3 0. 4.342 -.2 · (2 · 3) = 1.Aliajul duraluminiu conţine 95 % Al. 950 -.2 · 27 + 3 · 96 -.15.64 .1 % Cu şi adaosuri de Mg şi Mn în cantităţi mici. 1000 -.0.64) g Na2CO3 100 g………………………………………….2 val / L 56 .64) g apă……………………(106 – 106 · 0.950 kg 100 Masa aluminiului impur = 100 .2 g Na2CO3 / 100 g apă 180 + 185.7 -.1055..64 moli Na2CO3 · 10 H2O 286 (180 + x – 18 · 10 · 0.2 M în reacţia : Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 2 AlCl3 + 3 BaSO4 Rezolvare: CN = CM · v = 0.s (10ºC) s (10ºC) = 106 – 106 · 0.5 kg 90 78.3816 -.7 g reprezintă 183.

.7 litri H2 (c.).4 L H2 x………………………3.7 L H2 x = 54 · 3.3 g (aproximativ) 3 · 22. Ce afirmaţii puteţi face pe baza acestor reacţii? Rezolvare: Al(OH)3 Al(OH)3 + + 3 H Cl NaOH AlCl3 + 3 HOH [Al(OH)4]Na 57 .Scrieţi ecuatiile chimice ale reacţiilor hidroxidului de Al cu acidul clorhidric şi hidroxidul de sodium.162 g 104 80. 100 -.7 -.50 % Al 6 6 – 3 . 6 grame amestec de Cu şi Al s-a tratat cu HCl diluat şi s-au colectat 3.79.Ce cantitate de aluminiu este necesară pentru obţinerea a 312 grame crom din Cr2O3 prin metoda aluminotermică? Rezolvare: 2 Al + Cr2O3 Al2O3 + 2 Cr 2 · 27 g Al…………………2 · 52 g Cr x g Al……………………. Rezolvare : 2 Al în condiţiile mentionate doar Al reacţionează cu HCl + 6 H Cl 2 AlCl3 + 3 H2 2 · 27 g Al……………….312 g Cr x = 312 · 5 -. Să se determine compozitia procentuală a amestecului.n.4 3 . 100 = 50 % Cu 3 81.3 · 22.

C. Al Al + + 3 O2 HOH a b + c C.aceste reacţii atestă caracterul amfoter al Al(OH)3 82..Completaţi ecuaţiile chimice lacunare cu formulele omise ale reactanţilor/produşilor de reacţie din reacţiile de mai jos şi stabiliţi coeficienţii stoechiometrici corespunzători conform legilor fundamentale ale chimiei: A. Al Al + + d e AlCl3 + AlCl3 H2 Rezolvare: A. D. B. a) HNO3 b) HCl c) Na2SO4 d) O2 e) BaCl2 f) AgNO3 g) H2SO4 58 . 2 Al 2 AlCl3 => că: a = Al2O3 b = Al(OH)3 c = H2 d = HCl e = AlCl3 83. 4 Al B. 2 Al + + 3 O2 6 HOH 2 Al2O3 2 Al(OH)3 2 AlCl3 + + 3 H2 3 H2 2 Al + 6 HCl + 3 Cl2 D.Care este reactantul partener în fiecare din următoarele transformări chimice ale Al şi compuşilor săi? Al 1 2 Al2O3 AlCl3 3 Al(NO3)3 4 Al2(SO4)3 5 AlCl3 Răspunsul se va asocial cu numărul de ordine al transformării (1 – 5) cu unul din reactanţii (a – g).

Ce cantităţi de piatră vânătă de apă se folosesc pentru a prepara 500 grame de solutie de concentraţie 10 %? Rezolvare : M CuSO4 = 160 M CuSO4 · 5 H2O = 250 100 g sol………………10 g CuSO4 500 g sol……………….Rezolvare: 1d 2 Al Al2O3 AlCl3 2b 3f 4g 5e Al2O3 2 AlCl3 + 3 HOH + 3 AgCl + 6 HNO3 Al(NO3)3 + 3/2 O2 + + 6 HCl 3 AgNO3 + 3 H2SO4 2 Al(NO3)3 Al2(SO4)3 Al2(SO4)3 + 3 BaCl2 3 BaSO4 + 2 AlCl3 84.125 = 421.Care este echivalentul gram al HNO3 (M=63) în reacţia cu Cu Cu + HNO3 Cu(NO3)2 + NO + HOH pe baza bilanţului redox exprimat prin scrierea corectă a ecuatiei chimice corespunzătoare? Rezolvare : 0 +5 +2 +2 3 Cu + 8 HNO3 3 Cu(NO3)2 + 2 NO + 4 HOH 59 .78.125 g 160 m H2O = 500 – 78.x x = 500 · 10 -.50 g CuSO4 100 m CuSO4 · 5 H2O = 250 . 50 -.875 g 85.

36.................146 g HCl 22......5 % Zn = 130....5 -....4 2 · 36......0 2+ Cu +5 - 2e - Cu +2 N + 3e - N E HNO3 = MHNO3 -.. x.y y= 146 · 65.....................5 g HCl..........8 g Zn 2 · 36....... Să se determine : a) compoziţia procentuală a aliajului b) masa soluţiei de KOH consumată la neutralizare Rezolvare : a) Zn + 2HCl  ZnCl2 + H2 65.4 -.22.8 ......130...21 g ne¯ 3 86.44..................5 % 200 % Cu = 34.n)...4 g Zn........4 L H2 y.... 200 grame de aliaj format din Cu şi Zn a fost tratat cu 600 grame soluţie de HCl 36.........4 g Zn 146 g HCl..8 L H2 x= 44.......65.5 56 mHCl = 600 ...............5 -.......5 g HCl........5 % degajându-se 44....8 · 2 · 36...... 100 = 64.............8 L H2 (c..6 % b) HCl + KOH  KCl + 2H2O 36....63 -..................219 100 60 ..2 · 36.... Excesul de acid a fost neutralizat cu o soluţie de KOH 10 %................

100 -.1120 g soluţie 10 % 10 87.Ce volum de soluţie 0. -.14 · 100 = 14 % me 3 = _2 · 0. ce este mai bine : a) o extracţie cu 90 mL eter ? b) 3 extracţii cu câte 30 mL eter ? Calculaţi cantitatea extrasă. 100 V + K Ve a) relaţie pentru calculul cantităţii extrase în % me = ___2_____ .mHCl exces = 219 – 146 = 73 mKOH = 2 · 56 = 112 g msol (KOH) = 100 . pentru a extrage un gram de grăsime.37.70_____ -.16 · 100 = 16 % me 2 = _ 2 · 0.84_____ -.15 M CuSO4 se obţine prin dizolvarea a 75 g CuSO4 · 5 H2O în apă ? ce volum de apă trebuie evaporat pentru ca solutia să fie de concentraţie 0.2 -.0.0.14 g 300 + 2 30  0.0. 300 ml lapte se supun extracţiei. Rezolvare : X % = K____ .5 N CuSO4 ? 88.5 % extracţie cu 90 mL eter 300 + 2 90 me 1 = __2 · 1_____ -. in procente.11 g 300 + 2 30 61 . Presupunând constanta de distribuţie K = 2.16 g 300 + 2 16 30 b)  0.

014___ -.0. Care extracţie va fi mai eficient ? a) o extracţie cu 150 mL hexan b) 5 extracţii cu câte 30 mL hexan Presupunând K = 2.1 .0. calculaţi cantitatea de motorină în apă după fiecare extracţie. cu atât va scădea cantitatea extrasă.4 % 62 . Un volum de 30 mL apă reziduală conţine 0.0.4 % me 3 = __2 · 0.026 30 + 2 30 => 0.014 0.014 – 0.06 = 0.1 g motorină.90 g) b) => 0.1____ -.01 = 0.01 30 + 2 30 => 0. într-o singură operaţie va da rezultate slabe  o extracţie eficientă se face dacă extracţia se repetă cu cantităţi mici de solvent 89.014 · 100 = 1. de fiecare dată  o extracţie care se face cu o cantitate mare de solvent. 100 -.11 · 100 = 11 % me . Se presupune extracţia motorinei cu hexan. Rezolvare: a) X = ___2___ .06 30 + 2 30 0.04 me 2 = _2 · 0.90 % 30 + 2 150 me 1 = __2 · 0.0.04 .0.026 = 0.04 · 100 = 4 % (90.reprezintă masa extrasă Răspuns : Masa finală va fi : mf = me 1 + me 2 + me 3 = mf = 16 + 14 + 11 = 41 %  cu c creşte numărul de extracţii.016 0.014 · 100 = 1.04____ -.90. 0.

16 -.005__ -.87 g/mL şi 25 mL toluen cu densitatea 0. Rezolvare : Ga -.014 – 0.me 4 = _2 · 0.13.0.005 – 0.5 % me 5 = __2 · 0.2 % 90.87 · 15 = 13.005 0.009 30 + 2 30 => 0.05 g benzen 1 mol………………78 g benzen x……………….05 · 1 -.86 g/mL ? Presiunea de vapori a benzenului la 25ºC (pº) = 86 mm Hg şi pº toluen = 39 mm Hg.009 = 0. Rezolvare : Benzen : ρ = m V => m = ρ · V m = 0.60 g eugenol 91. Ce cantitate de eugenol cu M = 164 se colectează prin distilarea cu antrenare de vapori.003 30 + 2 30 => 0.05 g benzene x = 13.0.16 moli benzen 78 X benzene = 0. dacă se colectează 10 g de apă ? La 100ºC P apă = 750 mm Hg şi P eugenol = 5 mm Hg.39 Pi = Piº · Xi (41 %) 63 . Să se exprime grafic variaţia presiunii parţiale şi presiunea totală faţă de fracţia molară.014___ -.41 0.750 · 18 Gs 5 · 164 => Gs = 0.0.Pa · Ma Gs Ps · Ms 10 -. Care va fi presiunea de vapori a unui amestec de 15 mL benzen cu M = 78 şi densitatea 0.002 0.005 · 100 = 0.0.002 · 100 = 0.003 = 0.

89 % 18. 64 .a.a. Un amestec de etanol. S-au obţinut picurii cu următoarele arii : 5 u.88 mm Hg  presiunea totală va fi: Pt = 35.78 + 0.29.92 g y…………………………21. 100 -.0. 9 u.79) · ( 9 + 5 +4 + 7) 18. 100 -.5 Care este condiţia pentru aplicarea factorului de corecţie ? Răspuns : condiţia folosirii normalizării ariilor este ca toate componentele să dea un pic cromatografic.79 · 7 . 100 -.59 = 18.34.79.64 + 0.a.23 moli toluen 92 Xtoluen = 0.5 % C BENZEN = 0.7 · 9 .64 0.7 + 0.16.5 g y = 21.39 (59 %) Pi = 32 · 0.5 g toluen 1 mol toluen……………….3.63 % (0. 4 u. heptan.67 mm Hg Toluen: m = 0. Factorii de corecţie a ariilor au fost : 0. 100 -.5 % C HEPTAN = 0. benzen.59 0.78 · 4 .46 · 5_____________________ .2 .0. Să se calculeze compoziţia procentuală a amestecului.67 + 18.41 = 35.17. 7 u.5 · 1 -.7 0.a. Rezolvare : fi = Mi Aj % C = fi · Ai____ Σi · fi · Ai % C ETANOL = _______0.86 % 18. .86 · 25 = 21.05 % 18.55 mm Hg 92. acetat de etil s-a analizat prin cromatografia de gaz folosind un detector cu conductibilitate termică.88 = 54.78 0. 100 -.23 -.Pi = 87 · 0.5 % C ACETAT DE ETIL = 0.

0.005 mg colesterol 10 100 mL sânge……………………y mg colesterol y = 100 · 0. La o probă de 50 mg ulei se adaugă 2 mg de ester metilic al acidului undecanoic.5 mg colesterol 10 94.90 1.03 42 Mi fri = __Ar___ Ms As => Mi 1.a. Extractul cloroformic din 10 mL sânge la care s-a adăugat 1 mg sitosterol.a. ştiind că factorul de răspuns relativ este de 1.a. se introduce în cromatograf un microlitru. Din acest extract concentrat.2 -. şi 75 u.05 -.0. Pentru analiza în cromatografia gazoasă a colesterolului din sânge.05 ? Rezolvare : % = Mi .0. 1. colesterolul se extrage cu cloroform.05 mg colesterol 1 mL sânge……………………. 100 Mp · As 1.05 -. 65 .05 . pentru acid oleic.1.05 10 mL sânge……………………0. Stabilirea compoziţiei acizilor graşi in uleiul de floarea soarelui se face prin cromatografia de gaz a esterilor metilici a acizilor graşi. Ms · Ai . 100 Mp 2__ -. obţinându-se pentru colesterol un pic de 2 u.a. ca standard intern s-a concentrat la 1 mL prin evaporare cu azot.05 = _2__ 1 42  Mi = (1:42) · 2 · 1.05 % C = fri . Care este cantitatea de colesterol în 100 mL sânge. Rezolvare .x mg colesterol x = 1 · 0. Calculaţi compoziţia procentuală in acid oleic ştiind că factorul relativ de răspuns este 1. iar pentru sitosterol un pic de 42 u.93.12 şi aria standardului intern este 5 u.05 = 0.

2 % acid oleic 50 · 5 95. 200 -. % = fri . R (rezoluţia) = 2.fri = 1. Rezolvare : K = Cis Cim Ki = t`Ri . grosime = 0. dint = 0.05. dint = 0. ū = 25 cm³ / s.12 Mi = 50 mg As = 5 u.12 .67. _r__ t_ Rdf ū => Ki = 500 .4 milimicroni iar viteza medie liniară ū = 20 cm³ / s.2 20 · 500 Ki = _t`Ri__ . Ms · Ai . 66 .0. Diferenţa între timpii de retenţie este de 0. Picurile au fost simetrice şi de aceeaşi lăţime (Wb1 = Wb2).32 mm şi factorul de retenţie relativă dintr-o serie omoloagă este 1.6 cm.a. β tm i k = t`Ri tm β = _r__ Rdf tm = L ū t M = _20____ -. Care este n (nr de talere) ştiind că L = 10 m. 100 -. 2 · 75 .32 mm. viteza hartiei de înregistrare = 2 cm / min. Ai acid oleic = 75 u.100 .800 100 96.a. dacă s-a separat pe o coloană cu L = 20 m. Calculaţi K între fs şi fm a unui compus cu tR (timp de retentie) de 500 secunde. 100 Mp · As  % = 1.

tR 1 = 0.63 t`R 1 = t`R 2 .05 · t`R 2 .0.63 formula pt calculul factorului de separare 67 .60 sec 0.6 t`R 2 = 1.3 -.0.5 = t`R 2 t` R 1 Δt R = 0.05 · t`R 2 .6 1.6 -.3 cm 2 t = 0.6 cm .t`R 1 = 0.0.15 min……………x sec x = 0.6 cm t R 2 .0.tR 1 -.6 t`R 2 = 1.0.05 · 400 = 4 sec α = t`R 2 t`R 1 0.6) 1.9 sec 1 t`R = 1.6 Wb V = 5 t => => Wb = 0.15 · 60 -.05 ( t`R 2 .t R 1 = 0.6 cm = 0.Rezolvare : n = (tR²/σ)² tR 2 .ΔtR Wb Wb n = 16 (tR/Wb)² 1 min……………….06 m R = 0.15 min 2 R = tR 2 .05 = t`R 2___ t`R 2 – 0.picuri egale (Wb): 0.

t`R 2 (1.e un compus: 2 – metil – 2 – butan .12.6 cm 0.63 => t`R 2 = 0. f f g .63 -.9) = 16 · 1600 = 25600 => n pentru t`R 1 = 25600 97. e. g c. d.6 = 12 cm n = 16 ( 12 / 0.05 n = 16 ( 12.76 / 0.0.6 / 0. b.3)² = 16 ( 158.e un alt compus : 2. Câţi compuşi diferiţi sunt reprezentaţi mai jos ? Care structuri reprezintă aceiaşi compuşi ? CH3 CH3CHCH2CH3 CH3 a CH3 CH3 CH CH2 CH3 C(CH3)4 CH3CH2CH(CH3)2 CH3 CH3 CHCH2CH3 CH3 d CH3CH2CHCH3 CH3 b H3C C CH3 c e Răspunsuri: 2 compuşi: a.6 .09) = 1764 · 16 = 28224 => n pentru t`R 2 = 28224 t`R 1 = 12. Ce gup funcţionale po f ezee intrcomus cu frmula C3H8O ? Răspuns: 2 grupe funcţionale: alcool sau eter 68 .3 )² = 16 (144 / 0.05 – 1) = 0. 2 – dimetil – propan 98.

2 iar 2. Răspuns: CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 CH3 .3 + (.4 – dinitrofenolul are pKa = 4.7) = 4.CH3 CH OH CH3 CH3 CH2 CH2 OH CH3 O CH2 CH3 2 – PROPANOL 1 – PROPANOL METIL – ETIL – ETER 99.4. Un acid are Ka = 2 · 10 Rezolvare: pKa = .4. a) Care este acidul mai tare ? b) Care bază conjugată.1.log Ka -5 .5 100.5) = . Nitrometanul are pKa = 10.7 101.4 – dinitrofenolului va fi mai tare ? c) Reacţia de mai jos se va desfăşura spre dreapta sau spre stânga ? 69 .Care este valoarea sa pKa ? -5 log ( 2 · 10 ) = log 2 + log 10 = 0. cea a nitrometanului sau cea a 2. Scrieţi toate structurile corespunzătoare formulei C5H10 care conţin un ciclu.7 pKa = .(.

Ce cantitate de căldură se degajă prin reacţia a 36.2.4 g termit (amestec stoechiometric de aluminiu şi oxid feroferic).0004 .14 Ka · Kb = 10 .6 C6H5 – NH2 are Ka = 10 - => este o bază mai slabă dec metilamina reacţia va decurge spre dreapta pentru a forma un acid mai slab şi o bază mai slabă 103.11 Deci Ka = 10 Kb = 10____ -.6 c) reacţia va decurge spre stânga sau spre dreapta ? + NH3 CH3 NH2 + CH3 + NH3 + NH2 Rezolvare. pe baza următoarelor ecuaţii termochimice: 70 .5 · 10 0. .14 .4. a) Care este valoarea Ka a metilaminei ? b) care bază va fi baza mai tare. deoarece se formează un acid mai slab şi o bază mai slabă -4 102. metilamina are Kb = 4 · 10 .NO2 NO2 CH3 + O2N O Rezolvare: NO2 CH2 + O2N NO2 OH a) . cea a metilaminei.14 .dinitrofenolul este acidul mai tare deoarece are un pKa mai mic şi deci Ka este mai mare b) Baza conjugată metilaminei e cea mai tare deoarece este baza conjugată a unui acid mai slab c) Reacţia se va desfăşura în stânga. sau a anilinei ? aniline are pKa = 4.

Rezolvare : FeS 88 g 2 H Cl + Fe 66 g .4 L numărul de moli corespunzător : m1 88 m2 56 moli FeS moli Fe 71 .5 | -.notăm m1 – masa de FeS m2 – masa de Fe FeCl2 + H2 22.6 +815.3319.FeO (s) Fe2O3 2 Al (s) Rezolvare: 3 Fe3O4 + 269. | ΔH | -.36.4 .9) + 4 (.132.1644) = . | 3319.6 Kj Fe (s) (s) + 1/5 O2 Fe (s) + + 0.5 O2 (g) kJ 815.5 O2 Al2O3 (s) + 0. Să se calculeze compoziţia procentuală a unui amestec de FeS şi Fe care prin tratare cu HCl formează un amestec de produşi de reacţie care conţin 90 % hidrogen sulfurat.9 kJ 1644 + 8 Al 4 Al2O3 + 9 Fe + Hr ΔHr = 3 (ΔH1 + ΔH2) + 4ΔH3 = 3 (269.4 L FeCl2 + SH2 22.5 kJ / termit Mtermit = 3 (MFe2O3 + MFeO) + 8 · AAl = 3 (2 · 56 + 48 + 56 + 16) + 8 · 27 = 912 g Q = m .5 kJ M 912 104.

-de unde : V1 = m1 . O pompă cu piston care face 150 rot / min trebuie să transporte apă incălzită la 60ºC.4 . m2 88 56 m1 = 14. presiunea atmosferică medie la locul de instalare a pompei este 736 mm Hg.5 -.4 · m2________ . Să se determine randamentul ejectorului. învingerea inerţiei şi a rezistenţelor hidraulice pe conducta de aspiraţie.02 _ 6.8 · 1020 · 9. 100 m1 + m2 % Fe = 6.02 la înălţimea H = 4 m.4 · m2 % FeS = __m1____ . 100 V1 + V2 22. 100 -.5 % = __14. m1 90 = ___ 88______________ .48 m 1000 106.7 W 72 . 100 22. Debitul de apă pentru funcţionare este 9.5 m HOH pentru imprimarea vitezei.4 .736 · 13600 _ 2.4 L H2 56 concentraţiile H2S în amestecul gazos final : CH2S = _V1___ .6 m³ / h şi înălţimea de lucru a apei înaintea pompei Hag = 22 m. Calcule preliminare au indicat o pierdere de energie de 6. Rezolvare: Put = 7.8 m³ / h lichid cu densitatea relativă 1.86.93.36 · m2 105.1. m1 + 22.4 · m2 + m2 => 0. 22.5 % 14. Un ejector cu apă ridică 7.4 L H2S 88 V2 = m2 .4 .81 · 4 -. 22.025 · m1 = 0.La ce inălţime deasupra nivelului apei trebuie să fie instalată pompa? Rezolvare: Hasp ≤ Patm – ht – Σ hp Patm – ht – Σ hp = 0.

471 W (puterea consumată de pompă) 3600 η = 86.95 şi luând un plus de putere de 20 % Pinst = 0.1600 · 3.2 -.4 · 1.27 · 1600 · 3.1 % 471 107. considerând randamentul electromotorului cu transmisie 0.(lucru util) 3600 P = 9.6 · 1000 · (22 – 4) · 9.0.4² -.5 kW 0.5 · 0.81 -.95 73 .5³ · 0. 100 -.4 kW -se calculează puterea instalată a motorului. Un amestec de acizi cu densitatea de 1600 kg / m³ şi vâscozitatea 20 · 10¯³ Pa · s se prepară prin introducerea acizilor iniţiali într-un vas de amestec cu diametru 1200 mm şi înălţimea 1500 mm.0.4 m 3 3 -se determină regimul de agitare Re c = ρ · n · d ² -.7 .44800 Η 20 · 10¯³  regim turbulent -puterea necesară agitatorului în regim de funcţionare Kp = ___P____ 5 ρ · n³ · d 5 = 0.2 -.75 din volumul său şi prevăzut cu un agitator cu elice care face 3. Rezolvare : -se detrmină diametrul agitatorului normal d = D -.4 = 200 W = 0.2 kW -puterea la pornire este de 2 – 3 ori puterea de regim Pv = 2 P = 0.18.1.5 rot / s. Să se determine puterea instalată a electromotorului. umplut la 0.

..31200 kg 100 m SiO2 = 60 ........activităţii electrochimice`` şi a potentialelor standard de electrod. 31200 -..... Apoi se adaugă SiO2 care formează cu hidroxidul de fer (II) o zgură. Cum se modifică masa unei plăcuţe de fer cântărind 10 grame ca urmare a introducerii sale într-o soluţie care conţine 3.în consecinţă ferul acţionează ca reducător  decurge astfel procesul de . 1 atom-gram Fe. Scrieţi ecuaţia prin care rezultă zgura şi calculaţi masa de SiO2 necesară pentru o reacţie totală cu FeO.y atom-gram Cu 160 y = 3....02 atom-gram Cu 160 74 ..6 · 10³ kg 88 109. iar cuprul pozitiv ..dezlocuire`` (cementare) de mai sus. Rezolvare : FeO 72 (s) + SiO2 60 (l) FeSiO3 (s) m FeO = 26 .... ferul are un potenţial standard negative...2 g sulfat de cupru ? Rezolvare: Fe + CuSO4 FeSO4 + Cu conform situării celor 2 metale în seria ..... O şarjă de 120000 kg dintr-un concentrat provenit din calcinarea unui minereu de calcopirită care conţine 26 % FeO este introdus în furnal..2 -..0. 120000 -.1 atom_gram Cu 10 atomi-gram Fe…………………x 56 x = 10 -.0.2 moli CuSO4…………….108.....178 atomi-gram Fe 56 1 mol CuSO4…………………1 atom-gram Cu 3.

16 g 110.082 · 300 -.12 + 1. R = 0.082 (L · atm) / (mol · K).2 · 10¯¹)² · 6 · 10¯² -.45 g / mL.02 m Fe = 0.28 = 10.2. Care este concentraţia molară a soluţiei de acid azotic obţinută prin amestecarea a 40 mL soluţie de HNO3 96 % ( d = 1.(1.02 · 64 = 1.06 mol / L CNO2 = 0.02 · 56 = 1.5 g / mL) cu 30 mL soluţie HNO3 48 % (d = 1.28 g  masa finală a plăcuţei va fi : 10 – 1.02 mol / L.12 g m Cu = masa Cu trecut în soluţie pe plăcută va fi: m Cu = 0. numărul de atomi-gram Fe care dezlocuieşte Cu din CuSO4 este 0.16 mol / L CNO2 (2 · 10¯²)² Δυ = 3 – 2 = 1 Δυ Kx = Kc · (R · T / P) Kx = 0.12 mol / L CO2 = 0. Rezolvare: soluţiile I V1 = 40 mL + II V2 = 30 mL = final 75 .53.3 g / mL) dacă densitatea soluţiei obţinute este d = 1. Rezolvare : Kc = C²NO · CO2 -.14 1 111. Concentraţiile speciilor chimice implicate in echilibru : 2 NO2 2 NO + O2 stabilit la temperature de 27ºC şi presiunea 1 bar sunt : CNO = 0. Să se calculeze valoarea constantelor de echilibru Kc şi Kx.

5 + 30 · 1. După o succesiune de transformări chimice care decurg cu randament 100 % pornind de la 24.77.75 · M BaSO4 => 0.75 32 -conform corespondenţei determinate de succesiunea reacţiilor: m produs = n S · M produs m produs = 0.75 · 233.d1 = 1.5 g m produs = 0.5 g/ mL C1 = 96 % m 1 = V 1 · C1 d2 = 1.09 % 40 · 1.00 g de sulf: BaSO4 S SO2 SO3 H2SO4 K2SO4 Na2SO4 Se obţin 130.45 g/ mL Cf = ? mf = m1 + m2 Cf = V1 · d1 · C1 + V2 · d2 · C2 V1 · d1 + V2 · d2 Cf = 40 · 1.3 g/ mL C2 = 48 % m 2 = V 2 · C2 d = 1. K2SO4 76 . Ce substanţă s-a obţinut şi cu ce reactant partener ? Rezolvare: Atomi-gram S = 24 -.3 CM. final = 10 · Cf · df M CM.75 · M K2SO4 => 0.09 · 1.75 · M Na2SO4 => 0.5 g produs final. final = 10 · 77.75 · 146 = 101.3 · 48 -.5 · 96 + 30 · 1.5 g Răspuns.75 · 174 = 130.45 -.3 = 175 g m produs = 0.0.74 M 63 112.17.

69 · 10¯¹¹ -.3.082 · 1500 Δυ b) Kp = (P) = Kx · P Kx = Kp -.conform reacţiei : H2 + ½ O2 = H2O 77 .5 moli H2 22.1.).n.3 · 10¯¹³ mol / L 0.) care reacţionează cu 1400 litri H2 (c.8 · 10¯¹¹ P 2 114.62. Care este compoziţia procentuală a acestui aliaj ? c) o a treia cantitate de O2 se foloseşte pentru a obţine 448 L amestec de CO2 şi H2O prin oxidarea gazului de apă ( CO : H2 în raport molar 1 : 1).69 · 10 Rezolvare : a) Δυ = 1 Δυ atm la presiunea de 2 atm.69 · 10¯¹¹ -.4 . Câţi moli de O2 s-au consumat în acest scop ? Rezolvare : a) Vo = P1 · V1 -.150 · 10 -.113.n.1500 L O2 (c. O butelie de oţel de 10 litri conţine O2 sub o presiune de 150 atm.69 · 10 atm . Din butelie se scot succesiv : a) 25 moli de O2 (c.11 b) valoarea lui Kx.n. dacă Kp = 3.11 a) valoarea lui Kc la 1227ºC ştiind că la această temperatură Kp = 3. Pentru procesul 2 H2O  2 H2 + O2 se cere: . Kp = Kc · ( R · T) = Kc · (R · T) Kc = 3.) Po 1 υ H2 = 1400 -. Ce produşi de reacţie şi în ce cantităţi se obţin ? b) o a doua cantitate de O2 se foloseşte pentru a oxida 255 g dintr-un amestec echimolecular de Al – Mg.

n.20 -.5 moli O2 5 atom-gram Al + 5 atom-gram Mg………………….5 ....4 CO H2 + + 1/2 O2 1/2 O2 CO2 HOH Rezultă: CO + H2 + O2 CO2 + HOH  la 20 moli amestec sunt necesari 10 moli O2 115.. Să se calculeze valoarea fracţiei molare pentru fiecare component al unei soluţii de tampon acetic 11....- O2 este reactantul limitative.25 · 22.9 moli apă 18 78 ...50 = 12.) c) 448 -.20 moli amestec gaze ardere 22. Rezolvare : Soluţie CH3COOH :  100 g sol.80 -.19 moli CH3COOH 60 Pt apă => 88....4 = 140 L O2 (c..0.11.4.25 moli O2 VO2 = 6.5 atom-gram Al + 5 atom gram Mg 27 + 24 2 atom-gram Al + 2 atom-gram Mg…………………...80 %.80 g CH3COOH……………88.20 g apă Nr de moli υ: Pt acid acetic => 11.2. deoarece 25 moli O2 consumă 50 moli H2 62.5 moli H2 fiind în exces b) 255 g amestec Al : Mg = 1 : 1 conţine 255 -..6.. Se dau : Macid acetic = 60 şi M apă = 18.

.36 -...6 g HOH Numărul de moli: Pt HCl Pt HOH 21.0..0...6 -.5.....4. Rezolvare : T = 0..96 5...0.065 g / mol.065 g sol..19169 -.58 + 4.12 4.21......36 = 4..228 g HCl ρ = m => m = ρ · V V  1.....40 g HCl...78....... 79 ..19 = 5.09161 Suma X-ilor trebuie să fie = 1 116..09169 moli X = 0....228 g / ml şi densitatea este d = 1..94 X = 4.....0.........9 + 0.....40 -..5 78..09161 X = __4.. Se dau M apă = 18 şi M HCl = 36..0..58 moli HCl 36... Transformaţi 2-clor – 2 – metilbutanul în izopentan...94 117...0.228 g / ml => 1 ml sol..=> nr total de moli: Fracţia molară: Pt acid acetic: Pt apă: 4..04 5..58 -.88 4.. Titrul unei soluţii de HCl este T = 0.....9___ -.0........ Calculaţi fracţia molară a HCl.94 moli componenţi => nr total de moli: Fracţia molară : HCl : Apă : X = 0.228 g HCl 100 g sol....36 moli apă 18 0.

08 n .08 ( 54x + 53y )n = 1400 y n 1400 = 107.08 % N are continutul procentual al monomerilor si raportul lor molar de ? Rezolvare [–(– H2C – CH = CH – CH2 –)–(–H2C – CH –)–y ] n | CN M = ( x · M butadien + y · M acrilonitril )n = ( x · 54 + y · 53 ) n ( 54x + 53y )n g copolimer………………………….03 y 13.08 54x + 53y = 107.Copolimerul butadien-acrilonitrilic cu continut de 13.13.Rezolvare : Cl CH3 CH2 C CH3 CH3 KOH alcool CH3 CH C CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 CH3 Sau: Cl CH3 CH2 C CH3 CH3 Mg Et2O CH3 CH2 MgCl C CH3 CH3 HOH CH3 CH2 CH CH3 CH3 118.03 y Raportul butan : acrilon = 1 :1 x=y=1  M polim = 107 n 107 n g polim……………54 n g butan……………….03 y 54x = 54.08 g N 13.14 y n g N 100 g copolimer………………………….53 n g acrilonitril 80 / : 13.

.........y y = 200 · 100 = 222.......Prin polimerizarea etenei la 1700 atmosfere... Care este cantitatea de etan utilizata la fabricarea etenei necesara obtinerii a 200 tone polimer.............x`..........09 t etan (Cp = cantitate practica) 28 81 ..y` x` = 100 · 54 = 50 % 107 y` = 100 · 53 = 50 % 107  1:1 118... se va calcula: n = 42000 = 1500 28 CH3 – CH3 CH2 = CH2 + H2 η = 90 %  x = 1500 · 28 · 200 = 200 t 42000 90 kg……………………200 t 100 kg……………………....100 g polim..22 = 238... stiind ca etena se obtine cu randament de 90 % si ca 10 % din etena nu polimerizeaza..22 t etan 90 y` CH3 – CH3 30 222.. se obtine polietena cu M = 42000.... Rezolvare x polimerizare n CH2 = CH2 ------- M = n = 1500 · 28 m = 200 t –(–CH2 – CH2 –)–n M = 42000 η = 90 % Gradul de polimerizare n.22 t CH2 = CH2 28 (Ct = cantitate teoretica)  + H2 y` = 30 · 222.........

1 mol acid salicilic 180 g aspirina ……………….x g acid salicilic x = 1667 · 138 = 1278 g acid salicilic 180 82 .η = Cp · 100 Ct 90 = 238.54 t 90 119.Ce cantitate de acid salicilic 95 % si de anhidrida acetica sunt necesare pentru a fabrica 1500 g aspirina daca randamentul procesului este de 90 % ? Ce produs secundar se obtine si in ce cantitate ? Rezolvare COOH OH + (CH3CO)2O piridina CH3COOH C6H6 COONa OH COOH OCOCH3 + CH3COOH ACID SALICILIC ASPIRINA η = Cp · 100 Ct Ct = Cp · 100 η Ct = 1500 · 100 = 1667 g aspirina (Ct) 90 Cp = 1500 g aspirina 1 mol aspirina……………….09 · 100 Ct Ct = 238.138 g acid salicilic 1667 g aspirina………………….09 · 100 = 264....

...............z g anhidrida acetica z = 1667 · 102 = 1574 180 Produsul secundar rezultat = acid acetic 1 mol aspirina.....1 mol anhidrida acetica 180 g aspirina…………………………102 g anhidrida acetica 1667 g aspirina………………………..q g acid acetic q = 1667 · 60 = 555.......95 g acid salicilic pur y g acid salicilic impur………………........100 g acid salicilic impur………………..............6 g acid acetic 180 83 .......1278 g acid salicilic pur y = 1278 · 100 = 1345 g acid salicilic 95 % impur 95 1 mol aspirina…………………................60 g acid acetic 1667 g aspirina..

A. Goldish. K. D. E. Mayfield. Hendeson. Timisoara 1999 R. Timisoara 1987 Veronica Chiriac. Osborne – Probleme de Chimie Organica. Editura Universitatii de vest Timisoara 2005 Adrian Chiriac.L. Adrian Chiriac. Vlad Chiriac . Editura Mirton. Editura Stiintifica Alte surse (caiete de laboratoare. Harris. Daniela Dascalu. Ciprian Radovan. – Teste de Chimie Anorganica.L.Compendiu de chimie generala pentru licenta. D.Bibliografie Adrian Chiriac. Marsi.E. Chiriac V.M. Veronica Chiriac – Curs de chimie-fizica generala editura Univ. C.B. seminarii) 84 .R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful